Biotehnologii Utilizate Drept Metode Alternative de Epurare A Apelor Poluate

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 Axa prioritar nr.
3 Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor Domeniul major de intervenie 3.2. Formare i sprijin pentru ntreprinderi i angajai pentru promovarea adaptabilitii Titlul proiectului: : COPMED COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Contract nr. POSDRU/81/3.2./S/52242 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
Aplicatii ale biotehnologiei moderne in domeniul tratarii apelor reziduale Biotehnologii utilizate drept metode alternative de epurare a apelor poluate
Cuprins
1. Factori poluani 2. Surse de poluare ...................................................................... 3 ...................................................................... 6
3. Protecia calitii apelor ..............................................................9 4. Metode alternative sau extensive de epurare .............................11 4.1. Fosele septice .....................................................................11
4.2. Tehnici ecologice de epurare alternativa..............................15 5.Depoluarea microbiologic a apelor uzate...................................38 5.1. Procese aerobe......................................................................42 5.2. Procese anaerobe.44
S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Calea Floreasca nr.36,sector 1, Bucuresti Cod fiscal RO11583163 E-mail: mondialmondialcasa@yahoo.com ;
FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 Axa prioritar nr. 3 Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor Domeniul major de intervenie 3.2. Formare i sprijin pentru ntreprinderi i angajai pentru promovarea adaptabilitii Titlul proiectului: : COPMED COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Contract nr. POSDRU/81/3.2./S/52242 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
5.3. Valorificarea nmolurilor de epurare........................... 5.3.1. Obinerea biogazului............................................. 6. Conceptul de biotehnologie ecologic
46 47 54
7. Autoepurarea apelor63 7.1. Procese fizice i fizico-chimice de autoepurare a apei..64 7.2. Procese biologice i biochimice de autoepurare a apei.66 8. Epurarea apelor uzate industriale.............................................69 Bibliografie .............................................................................72

1. Factori poluani
Exista
putini
poluanti
naturali.
Solul
contine
anumiti
fertilizatori,cum ar fi nitratii care in timpul aratului pasunilor sau in decursul iernilor pot iesi la suprafata. In sol se mai gaseste si aluminiul care poate ajunge in apele curgatoare prin diferite reactii chimice.In timpul inundatiilor luncilor,in apa poate patrunde magneziul care provoaca dezastre in randul pestilor. Insa aceste scurgeri naturale sau semi-naturale de poluanti sunt insignificante in comparatie cu cele produse de om. Fermierii introduc in mediu o gama intreaga de substante chimice si deci si in rezervele de apa potabila. Printre acestea se numara erbicidele, insecticidele, acaricidele, fungicidele si deparazitantii pentru bovine, fosfati, nitrati pentru a stimula dezvoltarea plantelor si exista scurgeri semnificative de lichide toxice din silozuri sau din fermele de animale.

Produsele farmaceutice utilizate in agricultura,pot si ele polua alaturi de dezinfectanti. Odata cu epurarea apei prin care aceasta devine potabila se fac anumite masuratori chimice care lasa si ele anumite resturi in apa. Trihalometanul, o substanta chimica compusa care se presupune ca provoaca cancerul,este un produs rezultat in urma clorurarii apelor. Utilizarea sulfatului de de aluminiu pentru curatirea apei a fost in centrul atentiei in 1988 cand mai multe tone au fost deversate in retelele de alimentare din Camelford, Cornwall(Anglia), cauzand diverse boli printre localnici. Factorii care conduc la poluarea apei (variai i numeroi) pot fi grupai astfel: factori demografici , dependeni de numrul locuitorilor dintr-o anumit zon, poluarea fiind proporional cu densitatea populaiei;

factori urbanistici,
corespunztori dezvoltrii aezrilor n natur sub
umane, care utilizeaz cantiti mari de ap pe care le scot din circuitul hidrologic local sau le ntorc form de ape uzate intens impurificate;
factori industriali sau economici, reprezentai de nivelul de dezvoltare economic i cu precdere industrial al unei regiuni,n sensul creterii polurii n paralel cu dezvoltarea industriei.

2. Surse de poluare
Poluantii ajung in apa printr-o serie de surse , direct sau indirect , invariabil prin actiuni umane , fie ele acide , deversari deliberate , revarsari sau infiltrari . Sursa cu cel mai mare numar potential de poluare este agricultura , care in Anglia si Tara Galilor ocupa aproape 80% din totalul uscatului . Reziduurile netratate de la fermele zootehnice sunt imprastiate pe terenuri si o parte isi croiesc drum pana la cursurile de apa . Anual , fermierii din Anglia si Tara Galilor imprastie pe terenurile lor 2,5 milioane de tone de azotati , fosfati si alte ingrasaminte si o parte din acesti fertilizatori ajung in apa . Unii sunt compusi organici care persista in mediu mai multi ani , patrunzand in lantul alimentar si cauzand probleme ecologice . Compusii organici clorurati , care au proliferat in anii 1950 , sunt astazi complet interzisi in Marea Britanie .

Ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de reziduurile care se scurg din fermele piscicole, din cauza produselor farmaceutice folosite aici pe scaralarga pentru a preveni raspandirea bolilor . Silvicultura si sistemele de imbunatatiri funciare cauzeaza si ele deversarea unor substante toxice in apele curgatoare , mai alesfier, aluminiu si cadmiu. Cu imbatranirea padurii , solul devine mai acid, iar in timpul ploilor torentiale cantitati mari de acid se preling pe pante ucigand flora si fauna din jur . Reziduurile de la animale sunt de 100 de ori mai toxice decat apele reziduale tratate rezultate din instalatiile de canalizare si deversate in cursurile de apa , cauzeaza catastrofe ecologice majore. In Marea Britanie 95% din apele de canalizare sunt tratate dar restul este deversat in rauri , cauzand proliferarea bolilor . Dup provenien respectiv sursa de poluare ,apele uzate se pot grupa astfel:

Ape uzate menajere,poluanii fiind resturi alimentare, dejecii, spun, detergeni, microorganisme, ou de parazii i provin n general de la populaie, din activitatea casnic. Ape uzate zootehnice n care poluanii sunt resturi de furaje, aternut, dejecii, substane utilizate la splare i dezinfecie, microorganisme, ou de parazii, antibiotice, biostimulatori i rezult din activitatea de cretere intensiv, industrial a animalelor. Ape uzate industriale, care au efectul poluant major i sunt reprezentate de ctre: - ape de rcire, poluantul fiind cldura; - ape uzate de splare i transport, rezultate din condiionarea materiilor prime; - ape provenite din seciile de producie, utilizate direct n procesul de fabricaie ca mediu de dizolvare sau de reacie, poluanii fiind substane provenite din materiile prime.

3.Protecia calitii apelor
Protecia calitii apelor face parte integrant din legea nr.265/2006 privind protecia mediului i este legiferat prin articolele 35,36,37,38 i 39 din capitolul III, seciunea1 a leg ii. Protecia apelor de suprafa i subterane i a ecosistemelor acvatice negative are ca obiect meninerea i ameliorarea calitii i a asupra mediului, eficient a sntii surselor umane de i bunurilor n scopul productivitii naturale ale acestora, n scopul evitrii unor efecte materiale(cf. LEGII PROTECIEI MEDIULUI) Gestionarea ap, mbuntirii calitii i bilanului apei, presupune n principal
epurarea apelor uzate din industrie, evitarea pierderilor de ap n agricultur, amenajarea complex a bazinelor hidrografice, crearea de stocuri de ap n lacuri de acumulare i armonizarea folosinelor.

O modalitate eficient de cretere a resurselor hidrice ale unei ri o reprezint asigurarea proteciei calitii apelor respecti v protecia mediului nconjurtor.Principalele ci de protecie calitii apelor le reprezint: -dotarea surselor de poluare cu staii de epurare i asigurarea funcionrii acestora; -readucerea n circuitul economic a unor cursuri de ap degradate i exploatarea lor corespunztoare; -aplicarea legislaiei n vigoare privind protecia calitii apelor (Legea Proteciei Mediului nr.137/1995) -optimizarea amplasrii obiectivelor care polueaz, n raport cu capacitatea rurilor de a primi ape uzate; -crearea unor zone de protecie, n special n zonele de munte i pe cursurile superioare ale apelor (NEGULESCU, 1982). a

10
4. Metode alternative sau extensive de epurare
4.1. Fosele septice
Desi nu este o metoda de epurare, bazinul de colectare adica fosa septica reprezinta totusi o solutie corespunzatoare n multe situatii pentru ndepartarea apelor uzate. Fosa septica este un recipient din beton,fibra sticla,pvc sau polipropitilena construit sub forme diversificate , utilizate pentru colectarea apelor uzate menajere ,neavand contact cu solul. Fosele septice ,reprezinta o metoda de epurare alternativa.Odata cu extinderea localitatilor ,acolo unde nu sunt sisteme de canalizare,fosele reprezinta o solutie optima pentru colectarea si tratarea apei uzate . In functie de modul in care sunt construite , fosele pot fi:

11
-fose septice de separare servesc la decantarea apei uzate, pe fundul lor se depun sedimentele grele. Aflat sub un strat gros de apa, sub actiunea bacteriilor, sedimentele intra ntr- o usoara fermentare anaeroba cu producere de biogaz. In fosa se formeaza o crusta pe suprafata apei ce trebuie sparta n permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a gazelor produse din fermentare. Namolul fermentat trebuie evacuat o data sau de doua ori pe an prin vidanjare. Montarea a doua sau trei fose septice in serie duce la o eficienta marita a sedimentarii si fermentatiei anaerobe (doua sau trei etape). Utilizarea foselor de separare se recomanda pentru casele de vacanta, unde nu se locuieste permanent. -fosele biologice se deosebesc prin compartimentarea
speciala. n primul compariment se produce decantarea apei, iar n a doilea depozitarea si fermentarea namolului (sedimentelor).

12
Aflat sub un strat gros de apa, sub actiunea bacteriilor namolul intra n fermentare anaeroba criofila, cu producere de biogaz. (Anaerob nseamna conditii cu lipsa de oxigen, iar criofil se refera la faptul ca, fermentarea se desfasoara la temperatura apei uzate din bazin, de 5-15 oC, fara ncalzire.) Biogazul este un amestec de gaze, n proportie de cca. 60 % metan (CH4), cca. 39 % bioxid de carbon (CO2), n rest hidrogen (H2), hidrogen sulfurat (H2S) si altele. Din cauza metanului, fosele septice si fosele biologice prezinta pericol de explozie ! Ele trebuie prevazute cu aerisire pentru evacuarea gazelor acumulate. Hidrogenul sulfurat cauzeaza mirosul ntepator de oua clocite. Cu o buna ntretinere nsa, ca si la fosa septica, acest miros este abia perceptibil. Ca si n cazul fosei septice, si aici se formeaza o crusta pe suprafata apei deasupra spatiului de fermentare, ce trebuie sparta n permanenta pentru asigurarea evacuarii libere a gazelor produse. Namolul fermentat trebuie evacuat o data sau de doua ori pe an prin vidanjare, dar nu mai repede de 8 luni.

13
Pentru o eficienta marita, se recomanda montarea in amonte a unui degresor sau a unei fose septice si in aval a unui filtru percolator anaerob. Aceasta solutie este indicata locuintelor permanente cu pana la 10 locuitori. -fose cu sedimente active :instalatiile compacte de epurare biologica se bazeaza pe procese biologice aerobe, n care conditiile optime pentru activitatea microorganismelor aerobe se asigura prin diferite solutii cu ajutorul unui echipament mecanic (compresor sau suflanta) cu consum redus de energie electrica. Aceste instalatii se numesc compacte din motivul ca, ele asigura epurarea mecano-biologica a apelor uzate ntr-un spatiu foarte mic. Instalatiile compacte de epurare biologica locale (individuale) pot primi direct apa uzata, fiind recomandat totusi sa fie precedate de un separator de grasimi (pentru ape gri provenite de la chiuvete, bucatarii, etc.), o fosa de sedimentare si urmate de un filtru percolator aerob pentru a sporii eficienta epurarii. Eficienta microbiologica a acestor procedee este de numai cca.

14
90-95 %. Tehnologia de epurare cu namol activ consta din amestecarea si aerarea amestecului de apa uzata cu sedimente active recirculate, urmata de separarea apei uzate de namol. Prin introducerea aerului se creeaza conditii favorabile pentru nmultirea bacteriilor aerobe existente n apa uzata, care adera la suprafata materiilor n suspensie sub forma de flocoane uniform dispersate n bazin. Pentru introducerea aerului, n instalatiile mici se utilizeaza preponderent aerarea cu bule fine.
4.2. Tehnici ecologice de epurare alternativa
1.SOLUTIE OPTIMA ECOLOGICA SI BIOLOGICA PENTRU TRATAREA APELOR DIN LACURI, IAZURI I LAGUNE
Un produs gata de utilizare pentru tratarea apelor, reduce resturile organice, nebulozitatea i algele din sistemele acvatice.

15
AVANTAJE: -Elimin operaiunea de curare a lacurilor, iazurilor si lagunelor manual sau mecanic, anuleaz mirosurile neplcute create de fermentaia algelor i menine echilibrul ecosistemului, rezultnd o ap de o calitate superioar. -Nu afecteaza fauna acvatic, din contr ajut la prelungirea vieii acesteia, mrind nivelul de oxigenare al apei. -Formula bilogic activ coninand un amestec patentat de tulpini bacteriene, selectate pentru a distruge excesul de materie organic din lacuri, reducand cantitatea de fosfor existent. -Bacterii nepatogene (nu creeaz infecii). -Aplicarea produsului reduce semnificativ dezvoltarea algelor parazite, reduce fosforul i nebulozitatea apei. SPECIFICATII : Concentratia Minim Garantata de Bacterii: 4 miliarde CFU/g

16
PROFIL PRODUS Specii Multiple de Bacili Aparitia naturala, nefabricata Aerobe si facultativ anaerobe Mobilitate ridicata Chemotaxis pozitiva Spori de bacterii 100%stabilizati Producerea Enzimelor Bacteriene Amilaza, Proteaza, Lipase, Esterase, Urease, Cellulase, Xylanase Fara Salmonella Nepatogenic, necontaminant. PLAJA EFECTIVA A PH-ului 5.0 - 10.0

17
TEMPERATURA OPTIMA PENTRU APLICARE 5C - 55C (40F - 130F) TERMEN DE VALABILITATE Peste un an la o temperatura de 21C (70F) PREZENTARE Pudra DEPOZITARE SI MANIPULARE A se depozita intr-un loc rece. A nu se ingheta. In caz de contact cu ochii sau pielea, se spala cu multa apa. TRATAMENTE RECOMANDATE Se face la mp suprafata luciu apa de tratat.

18
2. SOLUTIE OPTIMA ECOLOGICA SI BIOLOGICA PENTRU TRATAREA APELOR REZIDUALE Un produs recomandat pentru tratarea si indepartarea
deseurilor organice si a mirosurilor rezultate din apele reziduale, in mod eficient si natural. AVANTAJE : -Descompunerea eficienta a proteinelor, carbohidratilor si grasimilor, materiilor solide in suspensie si concentratiilor de amoniac. -Anuleaza operaiunea de curare a apelor uzate manuala sau mecanica. -Nu afecteaza negativ solul sau apa. -Culturi unice nemodificate genetic in laborator, de bacterii si enzime, livrate sub forma de spori, care asigura stabilitatea pe termen lung si o durata extinsa de valabilitate. -Bacterii nepatogene (nu creeaz infecii).

19
-Aplicarea
produsului
functioneaza
in
diverse
conditii
ambientale si ofera cea mai completa digestie a deseurilor organice si a mirosurilor provocate de acestea din intregul sistem depurativ al apelor reziduale din statiile de epurare municipale si industriale, canalelor de scurgere, bazinelor i rezervoarelor septice. Recomandat pentru industria alimentara, bauturi, tutun si a sistemului de colectare municipal al apelor uzate.
SPECIFICATII : Concentraia bacterian minim garantat: 50 miliarde CFU/g (uniti formatoare de colonii per gram de produs) APLICATII Statiii de epurare municipale si industriale ntreinerea canalelor de scurgere din sistemul municipal Bazine i rezervoare septice

20
Toalete portabile i spate, toalete de pe vapoare i rulote PROFIL PRODUS Multiple genuri Bacillus Obinute din surse naturale, nemodificate n laborator Tip aerob i facultativ anaerob nalt mobilitate Chemotaxie pozitiv Spori bacterieni 100% stabilizai Producerea de enzime bacteriene Amilaz, Proteaz, Lipaz, Esteraz, Ureaz, Celulaz, Xilanaz Nu conine genul Salmonella Non-patogenic, necontaminant INTERVALUL EFICACE AL PH-ului 5.0 - 10.0

21
INTERVALUL DE TEMPERATURA EFICACE 5C - 55C (40F - 130F) TERMEN DE VALABILITATE Peste un an la o temperatura de 21C (70F) AMBALARE STANDARD Recipienti de 11,25 kg PREZENTARE Pudra uscata neaglomerata DEPOZITARE SI MANIPULARE A se depozita in locuri racoroase si uscate TRATAMENTE RECOMANDATE Tratarea apei se face in functie de analize

22
Tratament general recomandat 100 gr.la 10 mc debit de apa reziduala Se va specifica standardul dorit : NTPA Se va consulta reprezentantul tehnic pentru rezultate optime.
3. SOLUTIE OPTIMA ECOLOGICA SI BIOLOGICA PENTRU TRATAREA GRASIMILOR ORGANICE Un produs recomandat pentru indepartarea grasimilor si a mirosurilor. AVANTAJE : -Descompune grasimile solide, atenueaza si elimina mirosurile neplacute, avand un randament ridicat in medii cu pH scazut. -Anuleaza operaiunea de curare manuala i mecanica a separatoarelor de grasimi, bazinelor septice, canalizarilor si a canalelor colectoare.

23
-Nu afecteaza solul sau apa. -Formula bilogic activ coninand un amestec patentat de tulpini bacteriene care au fost selectate pentru a digera cu rapiditate materiile grase organice si uleiurile vegetale. -Bacterii nepatogene (nu creeaz infecii). Aplicarea produsului ofera cea mai completa digestie a grasimilor organice pentru: si a mirosurilor provocate de acestea. si tutun Recomandat industria alimentara, bauturi
(produse din carne i carne de pasre, produse din pete, procesarea fructelor i legumelor, uleiuri i grsimi, produse lactate, sector morrit si panificaie, zahr i produse pe baz de zahr, vin, bere, buturi alcoolice, ape minerale, produse din tutun) si alimentatie publica ( restaurante, fast food-uri, catering). SPECIFICATII : Concentratia Minim Garantata de Bacterii: 4 Miliarde CFU/g (1.8 Trilioane CFU/pound)

24
APLICATII Separatoare de grsimi ntreinerea canalizarilor si canalelor de scurgere Statii de epurare municipale si industriale Bazine si rezervoare septice PROFIL PRODUS Multiple genuri Bacillus Obinute din surse naturale, nemodificate n Tip aerob i facultativ anaerob nalt mobilitate Chemotaxie pozitiv Spori bacterieni 100% stabilizai Producerea de enzime bacteriene: Amilaz, Proteaz, Lipaz, Esteraz, Ureaz, Celulaz, Xilanaz Nu conine genul Salmonella Non-patogenic, necontaminant laborator

25
INTERVALUL EFICACE AL PH-ului 4.25 - 10.0 INTERVALUL DE TEMPERATURA EFICACE 5C - 55C (40F - 130F) TERMEN DE VALABILITATE Peste un an la o temperatura de 21C (70F) PREZENTARE Pudra uscata DEPOZITARE SI MANIPULARE A se depozita in locuri racoroase si uscate. A nu se congela. Spalati cu apa din abundenta in caz de contact cu pielea sau ochii. TRATAMENTE RECOMANDATE Tratarea apei se face in functie de analize

26
Tratament general recomandat 100 gr.la 10 mc debit de apa reziduala Se va consulta reprezentantul tehnic pentru rezultate optime.
4. SOLUTIE OPTIMA ECOLOGICA SI BIOLOGICA PENTRU TRATAREA SOLURILOR SI APELOR CONTAMINATE CU HIDROCARBURI PE BAZA DE PETROL Un produs gata de utilizare pentru tratarea solurilor si apelor contaminate cu hidrocarburi, formula pentru degradarea deseurile organice si petroliere. AVANTAJE : -Anuleaza operaiunea de curare a solului sau a apelor manual sau mecanic, i menine echilibrul ecosistemului. -Nu afecteaza solul sau apa.

27
-Formula bilogic activ coninand un amestec patentat de tulpini bacteriene care au fost selectate pentru a distruge hidrocarburile. -Bacterii nepatogene (nu creeaz infecii). -Aplicarea produsului functioneaza in diverse conditii ambientale si ofera cea mai completa fermentare a petrolului si a produselor secundare degradabile provenite din petrol. SPECIFICATII : Concentratia Minim Garantata de Bacterii: 4 Miliarde CFU/g (1.8 Trilioane CFU/pound) APLICATII -Remedierea solului in caz de contaminare cu hidrocarburi -Ape contaminate accidental cu hidrocaruri -Ape reziduale contaminate cu petrol -Service-uri auto -Spalatorii auto: autoturisme /camioane

28
-Statii de carburanti -Tratarea malurilor rezultate din rafinarea petrolului. PROFIL PRODUS Bacili Multipli si Specii Pseudomonas Aparute in mod natural, nefabricate. Aerobe si facultativ anaerobe Foarte mobile Chemotaxis pozitiva 100% Spori bacterieni stabilizati (Bacilli) Producerea Enzimelor Bacteriene Amilaza, Proteaza, Lipase, Esterase, Urease, Cellulase, Xylanase, si o serie de enzime care descompun hidrocarburile PLAJA EFECTIVA A PH-ului 5.0 - 10.0

29
TEMPERATURA OPTIMA PENTRU APLICARE 5C - 55C (40F - 130F) TERMEN DE VALABILITATE Peste un an la o temperatura de 21C (70F) PREZENTARE Pudra uscata DEPOZITARE SI MANIPULARE A se depozita intr-un loc uscat si rece. In caz de contact cu ochii sau pielea, se spala cu multa apa. TRATAMENTE RECOMANDATE Se va consulta reprezentantul tehnic pentru rezultate optime. Tratamentele se fac pentru fiecare caz in parte, in functie de constatari.

30
5.
ACCELERATOR
PENTRU
BIODEGRADAREA
RESTURILOR SI REZIDUURILOR ORGANICE IN OBTINEREA COMPOSTULUI Un produs recomandat pentru a accelera descompunerea reziduurilor organice si resturilor vegetale, in mod eficient si natural. AVANTAJE -Produce un compost pentru fertilitatea solului, accelerand procesul de descompunere si transformare a resturilor vegetale. -Nu afecteaza solul sau apa. -Culturi de bacterii si enzime utilizate pentru obtinerea unui teren fertil, ideal pentru ingrasarea profunda a suprafetelor cu gazon, gradinilor de zarzavat, pamanturilor arabile si livezilor. -Produs ecologic. Nepatogen. Biodegradabil peste 98%. -Toate testele au fost efecutate pe teren.

31
SPECIFICATII APLICATII Accelereaza distrugerea resturilor vegetale din gradina (iarba, flori, verdeata, fructe, frunze uscate), reziduurile vegetale de la bucatarie (resturi fructe, verdeata, zat de cafea), hartii, cartoane faramitate. INTERVALUL EFICACE AL PH-ului 6.8 8.0 INTERVALUL DE TEMPERATURA EFICACE 0- 45C TERMEN DE VALABILITATE 5 ani de la data fabricatiei

32
PREZENTARE Pudra crem DEPOZITARE SI MANIPULARE A se depozita in locuri racoroase si uscate TRATAMENTE RECOMANDATE Se va consulta reprezentantul tehnic pentru rezultate optime.
6. SOLUTIE OPTIMA ECOLOGICA SI BIOLOGICA PENTRU TRATAREA APELOR UZATE MENAJERE Un produs recomandat pentru tratarea apelor reziduale din fose septice, ministatii de epurare, canalelor colectoare, haznalelor.

33
AVANTAJE -Reduce in proportie de 90% interventiile de desfundare sau curatare a foselor septice, nu mai necesita vidanjarea. -Este biodegradabil peste 98%, permite un echilibru optim biologic. -Elimina reziduurile, suprima in totalitate mirosurile, dizolva materia plutitoare (fecaliera) si urina; dizolva celuloza (hartie igienica sau absorbanti igienici); resturi menajere, detergenti, grasimi, amidon sau substante aminoacide. -Este un produs ecologic, nu este toxic, nu este coroziv, nu este daunator mediului inconjurator, nu contine fosfati sau acizi. -Produsul contine bacterii si enzime selectionate, anaerobe, nepatogene, recomandat pentru obtinerea unui rezultat optim in curatarea foselor septice, bazinelor colectoare si a intregului sistem depurativ al apelor reziduale provenite de la moteluri, restaurante, scoli, vile, case de vacanta, etc.

34
SPECIFICATII APLICATII Ministatiii de epurare Fose septice ntreinerea canalelor de scurgere Toalete spate ( wc-uri in curte) STRUCTURA PRODUSULUI Bacterii si enzime selectionate, nepatogene Nu conine genul Salmonella Non-patogenic, necontaminant INTERVALUL EFICACE AL PH-ului 6.0 9.0 INTERVALUL DE TEMPERATURA EFICACE -18C - +40C

35
TERMEN DE VALABILITATE 10 ani de la data fabricatiei PREZENTARE Pudra crem DEPOZITARE SI MANIPULARE A se depozita in locuri racoroase si uscate TRATAMENTE RECOMANDATE Se va consulta reprezentantul tehnic pentru rezultate optime.
7. EPURAREA MECANO-BIOLOGIC NATURAL Metoda epurrii mecano-biologic natural presupune
trecerea apei tratate, dup treapta de epurare mecanic, ntr-un bazin de nmagazinare de unde aceasta va fi folosit n fertilizarea terenurilor agricole.

36

37
5.Depoluarea microbiologic a apelor uzate
Epurarea biologic (secundar) se folosete la eliminarea din ap a substanelor i biodegradabile i asigur oxidarea, prin descompunerea mineralizarea substanelor organice
activitatea controlat a unor microorganisme aerobe.Acestea se pot dezvolta pe suportul nutritiv oferit de substanele organice respective. Elementul esenial n procesul de epurare biologic este oxigenul (O2) consumat de ctre bacteriile aerobe pentru desvrirea mineralizrii substanelor organice. Epurarea biologic poate avea loc n bazine cu nmol activ, biofiltre iazuri de oxidare biologic sau cmpuri de filtrare i irigare, ultimile urmrind att epurarea apelor uzate ct i valorificarea substanelor nutritive pe care acestea le conin. Substanele organice pot fi ndeprtate din ap de ctre microorganismele care le utilizeaz ca hran, respectiv drept surs de carbon.
38
parte
din
materiile
organice
utilizate
de
ctre
microorganisme servesc la producerea energiei necesare pentru micare sau pentru desfurarea altor reacii consumatoare de energie, legate de sinteza de materie vie, respectiv de reproducerea microorganismelor. Epurarea realizat cu ajutorul microorganismelor este numit biologic. Ea se desfoar prin reacii de descompunere i de sintez, mijlocite de enzime, catalizatori biologici generai de ctre celulele vii. Epurarea biologic se realizeaz pe baza unui transfer de materiale dinspre ap spre celulele vii i dinspre acestea napoi spre masa de ap. n prima faz, impuritile trec din apa uzat spre filmul, floconul sau alte forme sub care apare masa de microorganisme (biomas) prin contactul interfacial i prin procese de adsorbie-desorbie. Substanele de la interfa sunt adsorbite i transformate n prezena enzimelor din celula vie. Drept rezultat sunt sintetizate celule noi, iar produii finali de descompunere trec napoi n ap, de unde cei volatili se degaj n atmosfer .

39
Dup anaerobe.
tipul
microorganismelor
care
asigur
ndeprtarea
poluanilor organici din ap se disting procesele aerobe i cele Microorganismele implicate n procesele aerobe necesit
pentru metabolism oxigen. n mod normal, necesarul de oxigen este acoperit de oxigenul molecular dizolvat n ap, prezent n proporie foarte mic fa de cea din aer. Aceasta face mediul acvatic foarte sensibil la nevoile de oxigen ale microorganismelor, n sensul c poate deveni cu uurin deficitar n oxigen. Principalele produse finale ale degradrii aerobe sunt bioxidul de carbon, apa, nitraii. n absena oxigenului dizolvat, organismele aerobe pier, iar locul lor este luat de organismele anaerobe sau facultativ anaerobe care folosesc oxigenul din materia organic sau din unele combinaii anorganice. Cei mai importani produi de descompunere anaerob sunt bioxidul de carbon i metanul. Capacitatea de epurare a unei instalaii biologice depinde de masa de microorganisme pe care o conine.

40
Ea este limitat de cantitatea de poluani care poate fi asimilat de unitatea de biomas n unitatea de timp. De aceea, cantitatea de poluani organici aplicat n unitatea de timp unitii de biomas este la rndul su limitat. Att n procesele aerobe ct i n cele anaerobe nmulirea microorganismelor determin formarea de biomas nou, care este unul dintre produsele concentrate ale epurrii biologice. Procesele anaerobe au o mai mare rspndire dect cele aerobe datorit dezavantajelor pe care le prezint acestea din urm: spaii mai mari, eficien de eliminare mai sczut, consum energetic mai mare, producerea n exces de nmol, emisii poluante n mediul nconjurtor. Totui procesele aerobe sunt utilizate n practic, separat sau n combinaie cu procesele anaerobe, ca faz de post tratare anaerob

41
5.1. Procese aerobe
practic,
epurarea
biologic
aerob
se
realizeaz
construcii n care biomasa este fie suspendat n ap sub form de flocoane, fie este fixat pe suprafaa unui suport solid sub forma unei pelicule gelatinoase. n ambele cazuri, sistemele sunt aprovizionate cu oxigen . Concomitent cu asimilarea combinaiilor organice ale carbonului, microorganismele acioneaz i asupra compuilor cu azot. Astfel, azotul din substanele organice este transformat treptat n amoniac, azotii i azotai (nitrificare) i n final n azot molecular (denitrificare). n linii mari, apa uzat este introdus ntr-un bazin de aerare care conine o suspensie de flocoane biologice i n care se administreaz oxigenul necesar respiraiei. Debitul oxigenului introdus depinde de cantitatea de biomas din sistem i de debitul poluanilor organici care trebuie degradai.

42
Pe msura admisiei de ap uzat, suspensia din bazinul de aerare trece ntr-un decantor secundar, unde biomasa este separat prin decantare, iar apa epurat este evacuat din sistem. O parte din biomasa sedimentat, corespunztoare vitezei de nmulire a microorganismelor, este eliminat din sistem, dar cea mai mare parte este readus n bazinul de aerare. Epurarea biologic aerob n sisteme cu biomasa fixat sub form de pelicul pe un suport solid se realizeaz, de asemenea, n mai multe variante, dintre care cea mai uzual o constituie filtrele biologice. Ca material filtrant se folosesc, de exemplu, buci de roc concasat, ceramic sau materiale filtrante din alte materiale (mai ales din mase plastice). Dup un anumit timp de la nceperea alimentrii cu ap uzat, pe suprafaa materialului filtrant se formeaz o pelicul gelatinoas de microorganisme care elimin poluanii organici din ap utiliznd pentru respiraie oxigenul din aer .

43
5.2. Procese anaerobe Epurarea anaerob a apelor uzate, spre deosebire de cea aerob, se realizeaz n incinte nchise ferite de accesul oxigenului care inhib activitatea microorganismelor anaerobe. Epurarea anaerob a apelor uzate poate fi intensificat prin ridicarea temperaturii n bazinul de fermentare la valori de 20400C sau mai mari, de 45-600C , dar poate avea loc i la temperaturi de 10-200C . Epurarea anerob a apelor uzate prezint fa de cea aerob avantaje mai ales din punct de vedere energetic, ntruct treapta de aerare, mare consumatoare de energie electric, este eliminat, iar din descompunerea poluanilor organici rezult gaze de fermentare combustibile care pot servi la acoperirea unor nevoi de energie din staia de epurare. Pe de alt parte, producia de nmol excedentar este nul sau nensemnat; prin aceasta se evit cheltuielile legate de evacuarea final a unor astfel de nmoluri.

44
Prin procesele anaerobe pot fi obinute grade de ndeprtare din ap a poluanilor organici cuprinse ntre 50-90% la ncrcri organice care uneori pot s le depeasc pe cele realizate la instalaiile de epurare aerob, ceea ce duce la scderea cheltuielilor de investiii. Experiena a demonstrat c procesele de epurare anaerob pot fi aplicate i apelor uzate cu coninut relativ sczut de poluani organici. n acest fel, epurarea anaerob poate asigura n multe cazuri ndeprtarea naintat a substanelor organice fr a mai fi necesar asocierea unei trepte finale de epurare biologic aerob. Procesele anaerobe se aplic pentru apurarea apelor uzate din zootehnie, industria alimentar, industria textil i a pielriei,uz casnic, precum i anumitor ape uzate din industria chimic .

45
5.3. Valorificarea nmolurilor de epurare Produsele rezultate n urma procesului de epurare sunt apa epurata i nnolul de epurare. n vederea valorificrii nmolurilor rezultate n procesul de epurare acestea pot fi supuse unor procese cum sunt: -fermentarea: proces de descompunere i mineralizare a substanelor organice care poate decurge alcalin (fermentaia metanic are loc n mediu alcalin, lipsit de O 2, n prezena bacteriilor anaerobe avnd ca produs principal biogazul) sau acid; -stabilizarea: operaie de mineralizare complet prin aerare, n comun cu apa de epurat, fr ca nmolul s mai fie supus unei fermentri separate; -ngroarea: operaie de reducere a umiditii nmolului fr schimbarea strii de fluiditate; -deshidratarea: operaie de reducere a umiditii nmolului fermentat pn la 45-80%.

46
5.3.1. Obinerea biogazului
Fermentarea nmolurilor zootehnice i oreneti se produce cu pierderi importante de substan organic, de azot i energie. Recuperarea parial a energiei se poate face pe mai multe ci, una din acestea fiind fermentarea metanic. Reziduul obinut dup fermentare are o valoare fertilizant ridicat, putndu-se folosi ca ngrmnt iar biogazul stocat este folosit ca surs de energie pentru diverse nevoi gospodreti (LIXANDRU i colab, 1990). Biogazul se obine prin fermentarea resturilor organice zootehnice n condiii puternic anaerobe, n absena luminii i n condiii specifice de temperatur i reacie chimic(factori esenial i pentru activitatea bacteriilor metanogene). Procesul parcurge 3 faze: - hidroliza enzimatic a substanelor organice; hidroliz celuloz glucoz enzime - formarea de compui intermediari (alcooli, acizi organici) hidroliz
47

glucoz acid lactic i butiric, alcool etilic. acid - formarea produilor finali, printre care i gazul metan; acizii grai volatili, alcooli+CO2+H2 acizi + CH4+CO2 Deoarece o parte din bioxidul de carbon (CO2) se solubilizeaz n lichid, biogazul este alctuit ntr-o proporie mai mare din CH4 (55-65 %) coninnd doar 35-45 % bioxd de carbon (CO2). Puterea caloric a biogazului atinge n medie 5500 kcal/m3,spre deosebire de gazul metan natural care are o putere caloric de 9500kcal/m3. Scderea procentului de bioxid de carbon (CO2) i creterea puterii calorice se face prin barbotarea biogazului n ap, iar hidrogenul sulfurat (H2S) se elimin prin reinerea acestuia pe filtre. Natura resturilor organice supuse descompunerii influeneaz activitatea bacteriilor metanogene. Ele pot descompune celuloza i alte glucide simple sau complexe, dar nu pot degrada lignina. Acestea folosesc ca surs de energie i
48
elemente nutritive, substanele proteice. Activitatea lor este optim cnd raportul C:N din resturile organice este n jur de 30. Dac acest raport este mai ridicat, C:N50 (n paie, coceni de porumb) o parte din materia organic rmne nedegradat, se regsete n reziduul ce rmne dup fermentare. Dac ,dimpotriv raportul C:N este sczut (10) rezult un pocent ridicat de amoniac (NH3), care se acumuleaz n biogaz. Temperatura este un factor esenial pentru activitatea bacteriilor metanogene. Unele activeaz n condiii optime la 35 0C (microorganisme mezofile), iar altele necesit 55 activitate optim (microorganisme termofile). Pentru condiiile climatice din ara noastr este avantajos procedeul folosirii bacteriilor mezofile, care activeaz la 35 0C. Scderea temperaturii, micoreaz esenial activitatea lor. PH-ul optim este situat ntre 6,7-7,6. Peste aceste valori se formeaz substane nocive dezvoltrii bacteriilor metanogene. Biogazul se obine ntr-un vas a crui mrime depinde de nevoi, numit fermentator, n care se introduc dejeciile sau gunoiul de grajd supus fermentrii.
0
C pentru o

49
Fermentatorul
are
urmtoarele
dispozitive
anexe:
echipamentul de umplere-golire, clopot de colectare a gazelor (gazometru), sistem de nclzire pe timp rcros, agitator, dispozitiv de eliminarea spumei ce se colecteaz la suprafaa lichidului i un purificator de gaz. Se deosebesc 2 procedee de lucru procedeul discontinuu de umplere a fermentatorului b; procedeul cvazicontinuu de umplere a fermentatorului (a) Procedeul cvasicontinuu de umplere i golire a fermentatorului este cel mai vechi i mai frecvent folosit. Instalaia este dotat cu dispozitiv de golire a unei cantiti din materialul fermentat i nlocuirea cu altul proaspt nefermentat. Nmolul folosit n acest scop trebuie s conin 7-10 % substan uscat (S.U.), materialul pios fiind tocat. Agitatorul i dispozitivul de eliminare a spumei sunt indispensabile. Fermentarea dureaz 20-30 zile de obicei, uneori chiar 40-60 zile. Nmolul trebuie s conin 100mg N/l, n special sub form de amoniac (NH3) pentru nevoile bacteriilor.

50
Agitarea periodic a nmolului din fermentator este impus de faptul c bulele de gaz, ce se ridic la suprafa antreneaz substana organic, formnd o pojghi groas care mpiedic ieirea gazului n clopotul de deasupra. Gazul se colecteaz n unul sau mai multe rezervoare de stocare. Dac temperatura scade sub 30 0C, nclzirea se face printr-o conduct situat n interiorul fermentatorului n form de spiral, prin care circul ap cald sau vapori de ap . Fermentatorul poate fi instalat la suprafaa solului sau semingropat n sol. Pereii acestuia pot fi confecionai din beton, piatr , din material sintetic sau chiar din argil. La un rezervor de 100 m3, pereii cilindrului de beton sunt dublii (20cm) iar ntre perei se gsete un strat izolator de 1,5 cm din vat de sticl.

51
Schema de funcionare a instalaiei de produs biogaz: a- procedeul cvasi continuu; b-procedeul discontinuu.

52
Producia de biogaz variaz n limite largi. Unii autori menioneaz 1,13 m3/kg substan uscat (S.U.), alii consider c se elibereaz 400 l biogaz/kg S.O. n Frana sunt specificai 0,35 m3 biogaz/kg substan uscat (S.U.) La un consum zilnic de 1,5m3 biogaz, fermentatorul trebuie s aibe un volum de 0,100 m3 pentru fiecare zi de consum n timpul fermentrii. n urma fermentaiei metanice coninutul de substan organic din nmolul introdus n fermentator scade cu 40 % n cazul dejeciilor de bovine i cu 20-30 % n cazul celor de porcine. Azotul total scade cu 5-10 %, crescnd forma amoniacal. Reziduul ce se obine n urma fermentrii are prin urmare o valoare fertilizant mai sczut dect cea a nmolului introdus n fermentator. Prin fermentare anaerob dispare deasemenea o mare parte a germenilor patogeni. Statistici demonstreaz c pe timp de iarn cca. 60 % din volumul de biogaz se utilizeaz la nclzirea fermentatorului la temperaturi exterioare de -5 0C i cca. 75 % la 20 0C. Pe timp de var doar 20-30 % din producia de biogaz se utilizeaz la nclzire.

53
6. Conceptul de biotehnologie ecologic
Conceptul de biotehnologie ecologica implic, ntr-o aciune restrns, utilizarea exclusiv a organismelor vii in scopul prevenirii fenomenelor de poluare a mediului natural, prin aplicarea biotehnologiilor care nu produc i nu elibereaz subproduse sau deeuri cu efecte negative asupra ecosistemelor terestre sau acvatice. n sens mai larg, conceptul de biotehnologie ecologic se refer la aplicarea unor procedee de recuperare i reintroducere n circuitul natural i n cel economic a materialelor redundante, nevalorificate, sub forma unor subproduse utile din punct de vedere economic.
Biotehnologiile ecologice
reprezint
acel
grup
distinct
de
biotehnologii moderne, utilizate n scopul prevenirii sau combaterii efectelor fenomenelor de poluare a ecosistemelor, prin utilizarea unor specii de organisme vii,

54
care au capacitatea metabolic de a converti factorii poluani n produse biogene, cu proprietai benefice pentru starea de sntate a populaiilor umane, precum i pentru meninerea calitii naturale a mediului ambiant. Biotehnologiile metabolismului ecologice sunt destinate intensificrii pentru specific microorganismelor utilizate
conversia anumitor substraturi, prin creterea i multiplicarea celulelor microbiene n bioreactoare, complet automatizate i computerizate , care ofer numeroase avantaje economice, tehnice i de pstrare a strii de sntate a mediului.In actuala era a globalizarii, cercetarea reprezinta principala modalitate de rezolvare a multiplelor probleme la care societatea noastra trebuie sa le faca fata. Investitia in cunoastere devine astfel obligatorie pentru asigurarea cresterii economice, a solutionarii necesarului de forta de munca calificata si a dezvoltarii sustenabile. Proiectul propus vine in intimpinarea acestor deziderate si a noilor initiative europene de promovare a cunoasterii prin intermediul platformelor tehnologice.

55
Se are in vedere crearea unei Platforme bazata pe cunoastere in domeniul Biotehnologiei care, prin preocuparile sale interdisciplnare si transdisciplinare, sa se poata racorda la activitatile a trei platforme europene: Plante pentru viitor, Sanatatea globala a animalelor si Alimente pentru viata. cum se apreciaza la nivelul Comunitatii Europene stiintele vietiisi biotehnologia sunt de importanta strategica pentru Europa in efortul acesteia de a deveni intr-o perspectiva medie (10 ani) una din primele economii din lume bazate pe cunoastere. Biotehnologiile preluand inovatiile din zona stiintelor vietii, a informaticii si comunicatiilor, a ingineriei chimice determina cresteri economice importante realizate de microorganismele modificate genetic care permit obtinerea de produsi farmaceutici, proteine terapeutice pentru ingrijirea sanatatii oamenilor si a animalelor, enzime industriale pentru alimentatie si industria detergentilor, bioremedierea mediului inconjurator (apa, aer, sol), obtinerea surselor energetice, a produselor chimice, recuperarea metalelor si a titeiului. De asemenea, sunt utilizate celule vegetale si animale modificate genetic, in agricultura, in silvicultura, medicina,etc.
56
Biotehnologia este un domeniu de aplicatii care are nevoie de o forta de munca inalt calificata, la nivelul cercetarii, la nivelul industriei si la nivelul structurilor guvernamentale de decizie si definire a politicilor de dezvoltare in domeniu pe termen lung. Biotehnologia poate fi definita ca aplicatia microorganismelor active pentru curatarea si insanatosirea ambientului, la epurarea apelor uzate. Microorganismele sunt forme de viata unicelulare care poseda trei caracteristici fundamentale: 1. capacitatea de a digera substante organice folosindu-le ca hrana 2. capacitatea de a produce enzime 3. capacitatea de a se reproduce Bacterii: vegetala. organisme microscopice unicelulare de natura

57
Enzime: compusi organici de natura proteica, prezente in celulele vii, care dirijeaza procesele de sinteza si de degradare din materii organice. Sarcina enzimelor este de a accelera procesul de dezintegrare a materiilor organice. 1.Bacteriile: alctuire, form, hrnire, nmulire Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, rspndite pretutindeni n natur, n sol, n apa, n aer, n corpul plantelor, animalelor i al omului. O celul bacterian este format din: -perete celular, -membran, - citoplasm -substan nuclear difuz, numit nucleoid.

58
La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi nconjurate de o capsul gelatinoas. Bacteriile pot prezenta unul sau mai muli cili dispui de jur mprejurul celulei sau la unul din capetele ei. Forma bacteriilor poate fi: -sferic (coci), -de bastona (bacili),
59

-de virgul (vibrioni), -de spiral (spirili).
Majoritatea bacteriilor au nutriie heterotrof. Unele se hrnesc cu substane oganice pe care le descompun pn la produi simpli bacterii saprofite, iar altele utilizeaz substanele organice din celulele vii, producndu-le diferite boli bacterii parazite. Reproducerea se realizeaza prin amitoz.

60
2.Importana unor bacterii n unele ramuri industriale Biotehnologiile tradiionale sunt utilizate cu succes n
industria alimentar. La baza lor se afl procesele de fermentaie descompunerea substanelor organice- n condiii aerobe sau anaerobe i formarea produselor intermediare (aceton). Diferite tipuri de microorganisme: lactice drojdiile lactic) (fermentaia pot provoca alcoolic),bacteriile (fermentaia
procesul de fermentaie. Cacavalul se pregtete din lapte cu utilizarea bacteriilor speciale (uneori i a ciupercilor).
3.Bolile pe care le provoac bacteriile Bacteriile se nmulesc foarte repede n organismul uman i n alimente: n doar 9 ore, o bacterie d natere la alte 100 milioane de bacterii.

61
Pneumonia- este boala caracterizat prin inflamarea plamnilor si care este cauzat de bacterii, virui sau iritani chimici. Este o infecie sau o inflamare grav n care plamnii se umplu cu puroi sau alte lichide. Scarlatina-este cauzat de bacteria numita Streptococul betahemolitic din grupul A. Este sensibil la dezinfectante. Este sensibil la antibiotice n special la penicilina. Unele dintre cele mai bune remedii pentru bolile provocate de bacterii sunt antibioticele care trebuiesc luate numai sub prescripia medicului.

62
7. Autoepurarea apelor La ajungerea n emisar, apele uzate neepurate sau parial epurate sufer o serie de procese de natur fizic, chimic i biologic, care n final redau apei o compoziie asemntoare cu cea avut iniial naintea utilizrii ei. Fenomenul prin care apa din emisar, datorit unui ansamblu de procese autonome, fizice, chimice i biologice se debaraseaz de diverii poluani pe care i conine se numete autoepurare (GRUIA, 1979;MNESCU, 1981;1982) i sau autopurificare uneori i (NEGULESCU,1982; MNESCU colab.,1996)
capacitatea de asimilare a materiilor poluante.( MNESCU ,1981). Autopurificarea apelor de suprafa este totdeauna mai accentuat dect a celor subterane, dar cu toate acestea, datorit frecventelor polurii la care sunt supuse apele de suprafa, acestea sunt mai poluate dect cele subterane.

63
La baza procesului de autoepurare a apelor stau 2 grupe de procese i anume procese fizice i fizico-chimice respectiv procese biologice i biochimice, care determin autoepurarea fizico chimic respectiv autoepurarea biologic.(GRUIA, 1979)
7.1. Procese fizice i fizico-chimice de autoepurare a apei Diluia respectiv reducerea concentraiei diverilor poluani este urmarea ptrunderii acestora n masa apei. Procesul are loc dup un anumit timp, timp n care se realizeaz amestecul ap-poluant. Cu ct raportul acesta este mai mic, cu att amestecul se realizeaz mai rapid dar diluia este mic iar reducerea polurii sczut. Sedimentarea are loc n cazul poluanilor aflai n suspensie, care n funcie de mrime,greutate i form se depun mai mult sau mai puin repede. Un rol important n grbirea sedimentrii l au temperatura apei

64
(sedimentarea se realizeaz mai rapid n apa cald), adncimea i viteza de curgere a apei (sedimentarea are loc mai rapid la viteze mici de curgere ale apei). Radiaiile solare, n special cele ultraviolete, au putere bactericid (omoar bacteriile) i bacteriostatic (oprete dezvoltarea i nmulirea bacteriilor). Aciunea lor depinde ns de limpezimea apei, adic cu ct apa este mai tulbure cu att radiaiile ptrund mai puin adnc n ap,avnd un efect mai slab. Temperatura sedimentrii. Ea acioneaz direct asupra germenilor patogeni ptruni n ap, n sensul c acetia fiind adaptai temperaturii corpului uman nu ntlnesc condiii prielnice de supravieuire n ap. ntre elementele poluante i cele naturale din ap, se produc fenomene de adsorbie i absorbie, dar i reacii chimice de oxidare, reducere i precipitare. n desfurarea acestor reacii, oxigenarea i reoxigenarea apei prezint o mare importan. apei influeneaz asupra vitezei de desfurare a reaciilor chimice i biochimice ct i asupra

65
Gradul de oxigenare i reoxigenare al apei depinde de factorii care favorizeaz contactul apei cu aerul atmosferic i dizolvarea oxigenului n ap, avnd n vedere c principala surs de oxige n o reprezint aerul atmosferic.
7.2. Procese biologice i biochimice de autoepurare a apei
Concurena
microbian
sau
antagonismul
dintre
flora
saprofit proprie apei i flora patogen supraadugat prin poluare se manifest prin efecte antibiotice, exercitate de ctre produii de metabolism ai florei proprii apei asupra florei supraadugate. Relaiile antagonice se manifest mai intens vara, cnd metabolismul germenilor este mai ridicat dect ia. Aciunea bacterivor a organismelor acvatice (protozoare, infuzorii, crustacee, molute) are loc ca urmare a hrnirii acestora cu bacterii care nu fac diferena ntre flora saprofit i cea patogen. Astfel se constat o scdere a florei patogene, care nu se nmulete n ap.

66
Aciunea
litic
bacteriofagilor
duce
la
distrugerea
germenilor, fenomen confirmat prin prezena concomitent a fagilor i germenilor omologi n ap (MNESCU,1982).
Biodegradarea substanelor organice prin descompunerea lor, duce n final la transformarea acestora n substane minerale. Aceast descompunere este realizat de ctre microorganismele din ap (microflora saprofit i cu rol secundar protozoare, alge, plante acvatice, chiar i unele animale) fapt pentru care poart denumirea de biodegradare. ncrcarea apei cu poluani oxidabili scade coninutul de oxigen al receptorului n aval, deoarece consumul de oxigen din ap este mai mare dect reoxigenarea apei. Cnd cantitatea de poluani a sczut n timp, reoxigenarea compenseaz consumul de oxigen i treptat coninutul de oxigen din ap crete din nou. n absena reoxigenrii sau dac n aval poluarea cu substane organice ar fi continu, coninutul de oxigen ar scdea continuu.

67
Gradul de poluare (ncrcare)organic se poate estima n funcie de coninutul de oxigen din ap. Limita coninutului de oxigen la care o ap se consider degradat este de 6,0 mg/l(STAS 4706-88) Avnd n vedere importana pe care oxigenul o are n autoepurarea apelor se recurge frecvent la procesul de aerare a apelor de suprafa. Acesta poate avea loc pe urmtoarele ci: -trecerea apei emisarului peste trepte (praguri sau mici baraje) realiznd astfel cderea liber a apei i un contact mai bun ntre aer i ap; -insuflarea de aer printr-o reea de conducte aezate pe fundul receptorului; -amestecarea aerului cu apa prin intermediul turbinelor hidroenergetice; -introducerea de aer folosind aeratoare mecanice cu rotor.

68
8.Epurarea apelor uzate industriale
Tratarea apelor n scopul obtinerii unei ape de calitate superioara reprezinta o cerinta obligatorie n multe ramuri ale indistriei. Tratarea apelor determina producerea unor nmoluri organice sau minerale, obtinute n procesul de sedimentare si filtrare. Schimbul ionic cu utilizarea unor rsini naturale sau sintetice retine calciul, magneziul i ionii de carbonat din ap, prin inlocui rea acestora cu ioni de hidrogen i hidroxil. Regenararea coloanelor de schimb ionic are loc prin tratarea acestora cu solutii de acizi si baze i producerea concomitenta a unor ape reziduale bogate n ioni, ce confer duritate, sub form de precipitat. In functie de compozitia apelor uzate, statiile de epurare industriala au rolul de a neutraliza diferitele elemente care contamineaza apa, prin proceduri tehnice care sa asigure o flexibilitate cat mai mare a instalatiilor de purificare.

69
Pentru epurarea apelor uzate industriale se apeleaza, de regula, si la metode fizico-chimice de indepartare a substantelor nocive, simultan sau in combinatie cu epurarea biologica. Conditia de baza in vederea selectionarii procesului de epurare optim este aceea de a se cunoaste tipul procesul industrial in urma caruia a rezultat apa uzata, cel mai adesea fiind folosita o combinatie a mai multor metode de epurare. n funcie de tipul contaminanilor existeni n apele reziduale industriale se apeleaz la diferite strategii de indeprtare a poluanilor. Principalele substante poluante din apele uzate sunt: a. continutul organic masurat in functie de cererea de oxigen chimic si cea de oxigen biologic; b. substantele solide; c. prezenta grasimilor si a substantelor uleioase; d. prezenta nutrientilor (azot in toate combinatiile si fosfor). Atunci cand substantele solide se afla in cantitate mare, este necesara epurarea mecanica sau chimica.

70
Prezenta
azotului
in
orice
combinatie
impune
aplicarea
procesului de nitrificare-denitrificare aeroba biologica, pentru a-l indeparta in cantitatea necesara.
Bibliografie Diudea M., Todor ., Igna A., Toxicologie acvatic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986. Gruia E., Apa i poluarea, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1979.
71
Marton Al., Iosip Mo t. N., Protecia mediului, Editura Eurobit, Timioara, 1997. Mnescu S., Cucu M., Diaconescu M. L., Chimia sanitar a mediului, Apa i aerul, Editura Medical, Bucureti, 1978. Mnescu S., Dumitrescu H., Brdu Z., Diaconescu M.L., Chimia sanitar a mediului, Solul i alimentele, Editura Medical, Bucureti, 1982. Mnescu S., Tnsescu Gh., Dumitrache S., Cucu M., Igiena, Editura Medical, Bucureti, 1996. Mru Al., Chiriac V., Probleme actuale ale apei n agricultur, Editura Ceres, Bucureti,1981. Neacu P., Apostolache-Stoicescu Z.,Dicionar de ecologie, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti 1982. Negulescu M., Protecia calitii apelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1982. Negulescu M., Epurarea apelor uzate industriale, Editura Tehnic, Bucureti, 1987.

72
Rdulescu H., Goian M., Poluarea nitric a alimentelor, Editura Mirton, Timioara, 1999. Rdulescu H., Poluare si tehnici de depoluare a mediului, Editura Eurobit, Timisoara, 2001 Robescu D., Stamatoiu D., Btlia pentru apa vie, Editura Ceres, Bucureti, 1988. Rojanschi V., Alimentarea cu ap la punct de rscruce, Editura Ceres, Bucureti, 1983. Rojanschi V.,Diaconu Gh., Ingineria mediului, Editura Tehnic, Bucureti, 1996. chiopu V., Istoria, concepia i evoluia schemelor de amenajare a bazinelor hidrografice din Romnia, Revista Mediul nconjurtor Nr. 3, vol.4, Bucureti, 1993 chiopu D., Ecologie i protecia mediului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997. - Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Protectia si ingineria mediului, Editura Economica, Bucuresti, 1997 - Eliodor Tanislav, Nicolae Turdean, Protectia juridica a mediului, Editura Semne, Bucuresti, 2002
73
- Sanda Visan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi, Mediul nconjurator. Poluare si protectie, Editura Economica, Bucuresti, 2000 - Ilie C. Zaharia, Studii de ecologie, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Revista 100% Construct -februarie 2009 MEDIULUI SI
- Dr. ing. Cristina-Maria DABU- BOOTEHNOLOGIILE CALITATEA MEDIULUI-(REFERAT) -EDWARDS INT. GROUP 2008 de Dr. ing. Gabriela Berechet
13/10/2008 (Actualizat 7:00)
- Blitz, E. Proiectarea canalizrilor. Bucureti, ET, 1970 - Negulescu, M. Epurarea apelor uzate oreneti. Bucureti, ET, 1978 - European Commission. Guide Extensive Wastewater Treatment Processes, Adapted to small and medium sized communities (500 to 5000 p.e), Luxembourg, Office of oficial publications of the EC, 2001 - FNDAE no. 22. Fili?res d'puration adaptes aux petites collectivits, 1997
74
- S. Kayombo, T.S.A. Mbwette, J.H.Y Katima - UDS, N. Ladegaard, S.E. J?rgensen - DUPS. Waste stabilzation Ponds and Constructed Wetlands Design Manual, UNEP-IETC & Danida - US EPA. Design manual Municipal Wastewater Stabilization Ponds, 1983 - US EPA. Subsurface Flow Constructed Wetlands for Wastewater Treatment, 1993 - US EPA. Guiding Principles for Constructed Treatment Wetlands, 2000 - Florinte Ltd (2006), "de digestie anaerob - o oportunitate pentru diversificare rurale", Michael Cheshire - Eunomia (2006), "schimbrile climatice pentru energie obinut din deeuri", Dr. Dominic Hogg, - DEFRA (2007), "deeuri Strategia pentru Anglia, 2007", - DEFRA (2004), "Revizuirea a mediului i a efectelor asupra sntii de gestionare a deeurilor: Municipal A deeurilor solide i deeuri similare ",

75
- ERM (2007), "Carbon solduri i Impactul a Energiei de Management din Marea Britanie fluxurile de deeuri" - Eunomia (2007), "Confruntarea cu deeuri de produse alimentare din Marea Britanie", Dr. Dominic Hogg et al, - ENDS Report 329 (2002), "trezete din sectorul de ap pentru a testa de energie", P25 -Themelis.NJ &. Verma.S (2004), "o opiune mai bun, digestia anaerob a deeurilor organice n MSW. De gestionare a deeurilor World " - Fogarty, WM 1974. Enzimei de tehnologie - proiecte i evoluii. n proiectele i perspectivele n fermentaie industriale: aciunea de ntlnire a avut loc la Holly Royde. AJ Powell i JD Bu'Lock (ed). U. din Manchester. Manchester, Anglia. -Godfrey, T. i J. Reichelt (eds). 1983. Industrial Enzimologie: punerea n aplicare a enzime n industrie. Natura de pres. New York.
***
Legea Proteciei Mediului Nr. 137, Monitorul Oficial al Romniei, anul VII, Nr 304, Bucuresti ,1995.
76
*** ***
Legea Apelor Nr.107, Monitorul Oficial al Romniei, anul VIII, Bucureti 1996. Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor, NTPA-002/1997, Monitorul Oficial al Romniei, partea I, Nr.327, Bucureti, 1997.
***
Normativ privind limitele de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n resursele de ap, Monitorul Oficial al Romniei, partea I, Nr. 327, Bucureti, 1997.
*** *** *** *** ***
Ape de suprafa - Categorii i condiii tehnice de calitate, STAS 4706/88. Apa potabil - Cerine de calitate, STAS 1342/91. Apa pentru irigarea culturilor agricole - Cerine de calitate, STAS 9450/88. Aer din zonele protejate - Condiii de calitate, STAS 12574/87. Raportul Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului din Romnia privind starea factorilor de mediu n Romnia pe anul 1993, Bucureti, 1994.
- www.epa.gov/owow/wetlands
77
- www.sws.org - www.constructedwetlands.org - www.fndae.fr - www.oieau.fr -www.focuseco.ro - www.foe.co.uk/resource/reports/changing_climate. -www.resourcesnotwaste.org/members/conf-applicationform/Carbon&Waste (ERM). -www.ecursuri.ro

78

Biotehnologii Utilizate Drept Metode Alternative de Epurare A Apelor Poluate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biotehnologii Utilizate Drept Metode Alternative de Epurare A Apelor Poluate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 Axa prioritar nr.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

corespunztori dezvoltrii aezrilor n natur sub

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

3.Protecia calitii apelor

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

4. Metode alternative sau extensive de epurare

4.1. Fosele septice

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

4.2. Tehnici ecologice de epurare alternativa

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

7. EPURAREA MECANO-BIOLOGIC NATURAL Metoda epurrii mecano-biologic natural presupune

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

5.Depoluarea microbiologic a apelor uzate

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

5.1. Procese aerobe

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

5.3.1. Obinerea biogazului

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

6. Conceptul de biotehnologie ecologic

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

* * * * ***