Biotehnologia Si Biotehnologiile Mediului

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritar nr.
3 Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor Domeniul major de intervenie 3.2. Formare i sprijin pentru ntreprinderi i angajai pentru promovarea adaptabilitii Titlul proiectului: : COPMED COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Contract nr. POSDRU/81/3.2./S/52242 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
APLICATII ALE BIOTEHNOLOGIEI BIOTEHNOLOGIA I BIOTEHNOLOGIILE MEDIULUI
Introducere in biotehnologie Termenul biotehnologie are o vechime de aproximativ30 de ani, ns el face parte, deja, din vocabularul nostru curent. El exprim imensele posibiliti care azi,permit fabuloase aplicaii economice, dar, totodat, exprim i numeroase temeri. ntr-o manier rapid, putem defini biotehnologiile ca fiind un ansamblu de tehnici i cunotine legate de utilizarea viului n procesele de producie, ca rezultat al progreselor recente ale biologiei moleculare. Ele vin s favorizeze utilizarea crescnd a resurselor existente: biomasa trebuie, astfel, s se substituie petrolului ca surs de
S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Calea Floreasca nr.36,sector 1, Bucuresti Cod fiscal RO11583163 E-mail: mondialmondialcasa@yahoo.com ;
FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritar nr. 3 Creterea adaptabilitii lucrtorilor i a ntreprinderilor Domeniul major de intervenie 3.2. Formare i sprijin pentru ntreprinderi i angajai pentru promovarea adaptabilitii Titlul proiectului: : COPMED COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Contract nr. POSDRU/81/3.2./S/52242 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
energie,
dar
ca
materie
prim
pentru
producerea
unor
intermediari n industria chimiei organice. Prin biotehnologie se nelege aplicarea integrat a tiinelor inginereti i a celor ale naturii. Scopul este utilizarea de organisme i de pri de organisme la producerea de produse sau pentru diverse procese. Biotehnologia se mparte n mai multe seciuni dependent de domeniul de aplicare. Printre acestea se numr:

Biotehnologia roie: Biotehnologia roie (medicina) reprezint domeniul cel mai important realizrii de de noi aplicare a biotehnologiei. (de ex. n Procedeele tratamentul biotehnologice au un rol din ce n ce mai important n cazul medicamente cancerului). i pentru stabilirea diagnosticului (cipuri DNA, biosenzori) biotehnologia are o mare importan.
Biotehnologia roie se bucur de cel mai mare grad de acceptare n Austria i este considerat ca fiind tehnologia cheie i motorul de dezvoltare pentru multe alte domenii.
Biotehnologia verde: Biotehnologia verde se refer la domeniul de aplicare din cultura modern a plantelor. n acest domeniu se realizeaz prin metode ciupercilor, biotehnologice i rezistena contra insectelor, ierbicidelor. Deosebit de viruilor contra
important pentru domeniul biotehnologiei verzi este tehnica genetic. Ea reprezint baza pentru a putea transfera anumite gene de acelai fel la alte plante astfel realizndu-se o mai mare rezisten a acestora.

Biotehnologia gri: Biotehnologia gri se ocup cu domeniul ingineriei mediului. Procesele biotehnologice ajut la asanarea solului, la tratarea apelor reziduale, la purificarea gazelor arse i a noxelor i la valorificarea reziduurilor.
Biotehnologia alb:

Biotehnologia biotehnologiei
alb din
cuprinde cadrul
domeniul industriei
de
aplicare
chimice.
Sarcina
biotehnologiei albe este producia de substane cum ar fi alcoolul, vitaminele, aminoacizii, antibioticele sau enzimele inndu-se cont de resurse i protejnd mediul.
Biotehnologia albastr: Biotehnologia albastr se concentreaz pe aplicarea tehnic n cadrul proceselor i al organismelor biologiei marine. n punctul central se afl organismele biologice ale mrilor lumii. Biotehnologia are ca obiect utilizarea integrat a biochimiei, microbiologiei si ingineriei pentru obtinerea de bunuri industriale, agricole, protectia snttii sau protectia mediului folosind potentialul microorganismelor, celulelor animale sau vegetale cultivate sau unor prti ale acestora. Obiectivele biotehnologiei in protectia mediului 1. Eliminarea polurii existente in mediu (ap, sol, aer), prin
detectia contaminantilor si bioremediere. Etapele reducerii polurii sunt:

- determinarea naturii compusilor chimici poluanti - determinare concentratiei acestora - alegerea metodei de bioremediere - tratamentul si indeprtarea poluantilor din mediu prin metoda aleas Monitorizarea polurii se face prin bioindicatori, biomarkeri.
Tratarea poluantilor rezultati din procese industriale, agricole sau casnice a cror prezent nu poate fi prevenit. Bioremedierea poate fi inclus ca etap tehnologic distincta, inainte ca apele sau gazele rezultate s fie eliminate in mediu.
Ca exemple, putem aminti:

- epurarea biologic a apelor reziduale casnice si a celor provenite din anumite industrii (alimentar) - degradarea cu microorganisme a hidrocarburilor care ar putea polua mediul - eliminarea prin bioremediere a poluanilor de natur gazoas: bioxid de sulf, oxizi de azot, bioxid de carbon. Reducerea sau eliminarea surselor de agenti poluanti. Este de preferat s fie aplicate procese care s nu fie insotite de formarea unor compusi poluanti asupra mediului decat s fie necesar dup aceea degradarea poluantilor respectivi.
Exemple de tehnologii nepoluante sau cu poluare redus:

Procesele biocatalitice folosesc enzimele sau bacteriile pentru a obtine anumite produse chimice: peniciline, aminoacizi, medicamente. Avantajele folosirii unor materii prime reinnoibile prin reducerea energiei necesare procesului iar enzimele sau bacteriile sunt biodegradabile, spre deosebire de catalizatorii chimici. Biopolimeri obtinuti cu ajutorul microorganismelor Reducerea emisiilor de CO2 prin folosirea surselor alternative bazate pe biotehnologii pentru a nlocui resursele fosile de energie.
Microorganisme utilizate n biotehnologii

Conditii pentru ca o structur s poat fi considerat form de viat: s posede o membran celular care s o diferentieze de mediul inconjurtor s fie capabil s se reproduc s fie capabil s realizeze niste activitti biochimice cunoscute sub denumirea de metabolism s contin ADN, ARN si proteine Microorganismele sunt acele organisme a cror mrime este mai mic de 0,1 mm si nu sunt vizibile cu ochiul liber: 1. Procariote - nu au nucleu individualizat si nici membran nuclear - virusi, bacterii alge albastre, arheobacterii.
2. Eucariote -organisme mai evoluate care au nucleu si membran nuclear strict individualizate fungii, drojdii.

Bacterii Organisme unicelulare formate dintr-o mas protoplasmatic, mrginit de o membran rigid, fr a avea un nucleu definit. Ele pot avea urmatoarele forme: sfere (coci), bastonase (bacili), spirale (spirili) Dimensiuni: 0,5-10 m, uzual in jur de 2 m
Structura celular a unei procariote

Fungii (mucegaiuri) sunt organisme eucariote filamentoase si au urmatoarele caracteristici: au aparat vegetativ (tal) bine diferentiat in membran, citoplasm si nucleu formeaz micelii (retele de hife) se dezvolt prin inmugurire in mod nelimitat, iar inmultirea are loc prin sporulare

10
Hifa
Conidii de Penicillium

11
Drojdiile sunt ciuperci unicelulare, care se gsesc mai ales in sol si au urmatoarele caracteristici: se pot inmulti prin diviziune (inmugurire) si prin spori. form rotund, eliptic sau alungit dimensiuni cuprinse intre 4-20m Celul de drojdie (imagine microscopic)
Selectarea si ameliorarea microorganismelor

12
Etapele
selectrii
si
ameliorrii
microorganismelor
sunt
urmatoarele: _ Izolarea microorganismului sau alegerea sa din colectiile de culturi _ Testarea microorganismului prin realizarea unor culturi pure sau mixte _ Ameliorarea microorganismului prin mutagenez sau inginerie genetic Factorii de care depinde dezvoltarea microorganismelor: Factori fizici: temperatura, lumina, umiditatea, presiunea
hidrostatic, agitarea, radiatiile electromagnetice. Factori chimici: concentraia substanelor nutritive anorganice si organice din si mediu, aciditatea de mediului, crestere, prezenta oligoelementelor factorilor concentratia
metabolitilor si substantelor toxice

13
Factori biologici: organismele inferioare sau superioare existente in mediul respective Relatiile posibile cu alte organisme: prin simbioz, metabioz, si inginerie antagonism, neutralism. Ameliorarea genetica Mutantii sunt indivizi care difer de populatia speciei prin una sau mai multe caracteristici care se transmit ereditar. Mutagenez indus se caracterizeaza prin folosirea de agenti mutageni fizici (radiatiile ultraviolete) sau chimici (etilenimina). Ingineria genetic este modificarea materialului genetic (ereditar) al organismului in scopul eliminrii unor caracteristici nedorite si inducerii altora dorite.Cand una sau mai multe gene ale unui organism sunt izolate si introduse intr-un alt organism este vorba despre tehnica ADN recombinant. Acidul dezoxiribonucleic (ADN) macromolecul cu schelet microorganismelor mutagenez
polinucleotidic si form de dublu helix care contine intr-o form

14
codificat informatia necesar sintezei proteinelor si enzimelor, cit si pe cea privind replicarea materialului genetic necesar asigurrii reproducerii. Gena este un segment din macromolecula de ADN care actioneaz ca unitate functional si contine informatia necesar sintezei unei catene polipeptidice.
Structura AND Obiectivele ingineriei genetice sunt urmatoarele:

15
1. Inserarea unei singure gene strine intr-un alt organism, pentru a-i conferi acestuia o caracteristic nou. 2. Alterarea modului in care acioneaz o gen existent in organismul dat, avand ca rezultat modificarea anumitor caracteristici ale organismului respectiv. 3. Inserarea unei gene in organismul gazd astfel ca acesta s produc un compus anumit, in general o proteina. Mediul de cultur si dezvoltarea microorganismelor a. Apa disponibilitatea apei in sistem - activitatea apei pH-ul srurile continute posibilii contaminanti prezenti

16
b. Oxigenul In functie de comportarea lor fat de oxygen, microorganismele se clasifica in: - Aerobe - Anaerobe Si variantele intermediare - microaerofile - anaerobe facultative c. Surse de energie si nutrienti Tipuri de metabolism celular Metabolismul reprezinta totalitatea reactiilor care au loc in celule avind ca scop generarea energiei si formarea componentelor necesare celulei:
- catabolism
17
- anabolism Fotoautotrofia reprezinta folosirea energiei solare ca surs de energei si a bioxidului de carbon pentru construirea celulelor. Ex: plantele si algele Se numeste fotoheterotrofie atunci cand este folosita ca surs de energie tot energia solara, ins componentele celulei sunt construite pe seama unei surse de carbon organic. Ex: bacteriile verzi nesulfuroase Procedeul prin care organismele isi procur energia din substante anorganice iar ca surs de carbon folosesc bioxid de carbo, se numeste chemoautotrofie. Ex: bacteriile nitrifiante Procedeul de utilizare a compusilor organici atit ca surs de carbon cit si de energie poarta numele de chemoheterotrofie. Ex: majoritatea bacteriilor si eucariotelor (fungii, drojdii, animale)
Metabolismul microorganismelor chemoheterotrofe

18
Degradarea catabolic a hidratilor de carbon cu structur mai complex la glucoz, care este apoi degradat la rindul ei la bioxid de carbon si ap, cu eliberare de energie. Energia metabolic rezultat este inmagazinat sub form de ATP. Caracteristicile metabolismului aerob sunt: substraturile organice sunt transformate in procese care au loc in mai multe etape intr-o serie de produse cu structur mai complex: acid citric, acid glutamic, lizin, proteine bioactive, antibiotice, biostimulatori, etc. sunt intens exoterme Caracteristicile metabolismului anaerob (fermentatii) sunt: in general sunt insotite de degajarea unui gaz (bioxid de carbon) produc mai putin energie decit in cele aerobe produsii de fermentatie obtinuti au in general cifr de oxidare mic si pot fi obtinuti pe mai multe ci metabolice:
- fermentatie alcoolic - rezult alcool etilic si bioxid de carbon - fermentatie homolactic - rezult acid lactic
19
- metanogenez - rezult metan (si bioxid de carbon) d. Temperatura Optimul de temperatur al majorittii microorganismelor: 3037C. Microorganismele capabile s triasc in conditii de temperatur extreme sunt: psichrofile - au optimul de temperatur la 15C si pot creste la 0C sau chiar mai jos dac au la dispozitie ap lichid termofile - au optimul de temperatur intre 45-60C hipertermofile - capabile s creasc la temperaturi de 80-110C. e. pH-ul Valoarea optim de pH pentru cresterea microorganismelor se situeaz n domeniul neutru (in jur de 7,0) Tipurile care prefer conditiile acide sau alkaline sunt: acidofile - nu pot creste decit la valori de pH cuprinse intre 1 si 4 alcalifile - cresc la valori pH de peste 9.
20
Realizarea conditiilor sterile de cultivare se face prin: - Sterilizarea termic: se face cu abur sau aer fierbinte - Sterilizarea cu radiatii (UV, raze X, etc.): sterilizarea aerului din laboratoare biologice sau unele sectii de fabricatie - Sterilizarea prin filtrare: mai ales pentru aerul destinat aerrii culturilor de microorganisme aerobe - Sterilizarea chimic: pentru utilaje, rezervoare, hale de fabricatie: - substante antiseptice - substante dezinfectante
Dezvoltarea culturilor de microorganism Inmultirea microorganismelor prin diviziune transversal

21
Fazele dezvoltrii unui microorganism

22
Faza de adaptare la mediu (sau lag = intarziere in lb. englez) celulele cresc in volum si sintetizeaz proteinele si materialul genetic, dar inc nu se inmultesc. Faza cresterii exponentiale (sau log) - celulele se divid si are loc o crestere constant a populatiei celulare care se dubleaz la intervale regulate, dup fiecare timp de generatie. Populatia este format din celule tinere, dar foarte sensibile la factori nocivi. Faza stationar (post-log) - datorit srcuirii mediului in resurse nutritive, cresterea este mult incetinit. Numrul diviziunilor scade mult si pe ansamblu numrul de celule rmane constant. Celulele sunt ins mai mature, mai rezistente la factori nocivi si unele incep s sporuleze.
Faza de declin - majoritatea celulelor mor, celulele sunt btrane si sporuleaz intens.
23
Bioremedierea Definitia bioremedierii: procesul in care deseuri de natur organic sau anorganic sunt degradate in conditii controlate, pe cale biologic, pan la o form netoxic sau la un nivel de concentratie admis de legislatia in vigoare.

24
Decontaminarea solului Metodele traditionale de decontaminare a solului sunt: -indeprtarea stratului contaminat si transportarea lui intr-un deponeu special -izolarea si acoperirea stratului contaminat Metodele fizico-chimice de decontaminare a solului sunt: - incinerarea - descompunerea chimic (Ex: declorurarea catalizat de baze, oxidarea catalizat de radiatii UV)

25
Bioremediere Controlul si optimizarea unui proces de bioremediere se realizeaza prin: identificarea populatiei microbiene capabile s degradeze poluantii respective; - identificarea accesibilittii poluantilor pentru degradare; asigurarea conditiilor pentru biodegradare (compozitia si umiditatea solului, temperatur, pH, factori nutrienti, concentratie de oxigen, concentratii metale grele). Microorganisme capabile s degradeze compusii poluanti Aerobe exemple: Pseudomonas, Alcaligenes, Sphingomonas, Rhodococcus si Mycobacterium.
Pot degrada pesticide, alcani, sau hidrocarburi aromatice si de multe ori pot utiliza asemenea compusi drept singura surs de carbon si energie.
26
Anaerobe - Nu sunt la fel de mult folosite ca cele aerobe, dar exist anumite tipuri care au trezit mare interes. Exemplu: microorganismele care pot degrada compusi bifenilici policlorurati care se gsesc in sedimentele unor rauri. Fungii lignilolitice - Exemplu Phanaerochaete chrysosporium - pot creste pe substraturi foarte comune ca paie sau coceni de porumb si pot degrada o mare varietate de contaminanti persistenti. Strategiile de bioremediere sunt: 1. Folosirea de microorganisme indigene 2. Stimularea cresterii microorganismelor indigene Dintre modalittile de stimulare amintim: favorizarea degradrii aerobe asigurarea unei cantitti
suficiente de oxigen temperatura mai ridicat va avea efect favorabil. adugarea unor substante fertilizante cu continut de azot pH-ul solului - influenneaz att viteza de crestere a
27
microorganismelor ct si solubilitatea si prin aceasta accesibilitatea compusului care trebuie degradat. controlul continutului de metale grele 3. Bioaugmentare 4. Utilizarea de microorganisme manipulate genetic Tehnicile de bioremediere Tehnici in situ (adic la fata locului) Aratul solului - nivelul de oxigenare al solului creste si contaminantii vor fi dispusi n mod mai uniform Bioventilatia favorizarea ptrunderii aerului sau oxigenului n sol pentru a creste activitatea biologic, concomitent cu evacuarea substantelor volatile. Tehnici de bioremediere - in situ Biobarbotarea - injectarea de aer sub presiune sau oxigen pur n zona contaminat, care poate fi sol sau ap.

28
Tehnici de bioremediere - ex situ Excavarea si indeprtarea solului contaminat. Compostarea - combinarea solului contaminat excavat cu diferite deseuri agricole sau forestiere usor biodegradabile si compostare conform tehnicii cunoscute. Utilizarea bioreactoarelor Variante constructive: cu agitare, cu strat fix, cu strat fluidizat, cu nmol activ, vase cilindrice (tobe) rotative.

29
Fitoremedierea Definitie: utilizarea plantelor pentru ndeprtarea contaminantilor si metalelor grele din sol si ap. Avantajele fitoremedierii Poate fi utilizat pentru eliminarea anumitor compusi toxici pe care microorganismele nu le pot degrada. Este considerat cu 50-80% mai ieftin dect alte alternative,
Este superioar esthetic Solul nu trebuie excavat Dezavantajele fitoremedierii Durata mai mare a procesului, care necesit cteva cicluri de vegetatie, Prezenta contaminatilor poate reduce considerabil viteza de crestere a plantelor Plantele care au acumulat compusii toxici pot reprezenta un pericol pentru vietile slbatice si pot ajunge n lantul trofic.

30
Factor de bioconversie Conditiile ca o plant s poat fi utilizat pentru fitoremediere, sunt: s tolereze poluantul respectiv s aib vitez mare de crestere si un randament ridicat pe hectar de cultur s acumuleze compusul toxic (n general un metal) de preferint
n partea care se poate recolta s aib un factor de bioconversie ridicat Definitia factorului de bioconversie: concentratia poluantului n plant raportat la cea din mediu. Conditia ca o contaminare s fie redus la mai putin de 50% din valoarea initial n 10 recolte este ca planta respectiv s aib un factor de bioconversie de cel putin 20. Hiperacumulatorii sunt plante care pot acumula de 50-100 ori mai multe metale dect plantele obisnuite (aproximativ 400 de specii cunoscute).

31
Exemplu: Thlaspi caerulescens poate acumula 10-15.000 mg/kg Zn, dar produce numai 2-5 t biomas/ha.
Modalittile pentru realizarea fitoremedierii sunt: Fitoextractie (Fitoacumulare) ndeprtarea contaminantilor sau metalelor din sol si stocarea lor n plante. Fitodegradare preluarea de ctre plante a compusilor organic din sol, sedimente sau ape si degradarea lor. Fitovolatilizare trecerea poluantului prin corpul plantei, fiind apoi volatilizat prin Frunze. Fitostabilizare transformarea unor specii moleculare n altele mai putin toxice. Fixarea unor poluanti gazosi din atmosfer de ctre plante. Biotehnologiile ca alternative de tehnologii curate

32
Tehnologiile curate sunt acele tehnologii care permit reciclarea substantelor, deseurilor sau valorificarea poluantilor ca materii prime secundare. Domeniile de aplicatie sunt: obtinerea de compusi chimici (de tonaj mare si de sintez fin) realizarea de procese industriale mai putin poluante obtinerea de energie
tratarea apelor reziduale si bioremediere monitorizarea mediului agricultur Directiile de dezvoltare ale biotehnologiilor ca alternative de tehnologii curate sunt: 1. Utilizarea componentelor plantelor ca materii prime pentru produse chimice sau ca mediu nutritiv pentru cultivarea microorganismelor: hidrati de carbon, proteine, grsimi. - 70 mil. t produse chimice se obin anual pe baz de plante

33
2. Obtinerea de compusi chimici care sunt metaboliti ai microorganismelor: etanol, glicerin, aceton, butanol, 1,3-propandiol, acid lactic, acid citric. 3. Obtinerea de polimeri biodegradabili de origine microbian: acid polilactic, xantan, polihidroxialcanoati. - Anual se produc 150 mil. t mase plastice, din care 25 mil. t sunt nedegradabili si se acumuleaz in mediu. Produsele chimice obtinute prin procedee biotehnologice sunt: Etanolul care se obtine prin fermentatia zaharurilor cu drojdii si este materie prim de baz in industria chimic, practic orice compus chimic putindu-se obtine pornindu-se de la etanol si bioetanol. Glicerina care reprezinta un produs secundar al fermentatiei alcoolice iar pentru a obtine cantitti mari de glicerin, calea de
34
metabolizare anaerob a zaharurilor trebuie modificat pentru a se produce cantitti mari de glicerin si nu de alcol etilic Acetona si butanolul au fost produse prin fermentatie inc din anul 1914, cu bacterii din specia Clostridium acetobutylicum pe baz de zaharuri, prin fermentatie aerob. Dintre avantaje comparativ cu obtinerea petrochimic, amintim: folosirea materiilor prime regenerabile, crearea prin inginerie genetic, de noi varietti de microorganisme care pot creste pe reziduuri, cantitatea mare de ape reziduale care se formeaz nu mai reprezint un dezavantaj si procesul de fermentatie poate avea loc la 60C, iar solventii produsi pot fi izolati din mediul de fermentatie prin evaporare pe msur ce se formeaz. Produsele chimice obtinute prin procedeele biotehnologice sunt: 1,3-Propandiolul care reprezint o materie prim important pentru obtinerea unor polimeri, dar are si utilizri de solvent si
35
lubrifiant. Obtinerea pe cale biotehnologic a 1,3-propandioluluise face din glucoz, cu o tulpin de Escherichia coli recombinat. Acidul lactic se fabric industrial prin fermentatie cu bacterii lactice, din substraturi ca glucoz, zaharoz (din melas), maltoz si este folosit ca materie prim pentru lacuri si diverse mase plastice. Acidul citric se obtine din culturi de Aspergillus niger prin fermentatie pe substraturi de glucoz sau zaharoz si este utilizat in industria alimentar si in industria chimic. Polimeri de origine microbian Xantanul este o polizaharid produs de microorganismul
Xanthomonas campestris, se produce la un nivel de peste 20.000 tone anual si este utilizat mai ales in industria alimentar. Polihidroxialcanoatii sunt de diverse tipuri, de exemplu polihidroxibutiratii, produsi de un foarte mare numr de specii bacteriene (ca Bacillus megaterium);se acumuleaz intracelular,
36
ajungind la un continut de pin la 90% din greutatea in substant uscat a celulei. De asemenea, polihidroxialcanoatii pot fi produsi din resurse regenerabile ( zaharoz, amidon, celuloz, trigliceride), produse secundare (melas, zer, glicerin) sau chimicale (acid propionic, acid 4-hidroxibutiric). Polihidroxialcanoatii au dezavantajul c sunt casanti si au stabilitate termic sczut, de aceea se utilizeaz sub form de copolimeri, care au proprietti mai bune. Dintre procesele industriale curate realizate cu ajutorul
biotehnologiilor se numara decontaminarea unor materii prime cum ar fi : - desulfurizarea petrolului - desulfurizarea crbunilor Procedeele biocatalitice sunt folosite in industria detergentilor, in hidroliza amidonului la glucoz si alte zaharuri fermentescibile cu -amilaz si amiloglucozidaz, in industria maselor plastice: hidroliza acrilonitrilului la acrilamid (materia prim pentru fabricarea poliacrilamidei) cu enzima nitrilaz.
37
Degradarea si reciclarea deseurilor prin epurarea biologic a apelor reziduale si obtinerea de biogas. nlocuind procedeele catalitice cu cele enzimatice n industria chimic, biotehnologiile contribuie, de asemenea, la economisirea de energie.Totodat, ele pot contribui la crearea de noi surse de microorganisme, utilizate n procesele de depoluare a mediului i de rezolvare a numeroase probleme ecologice. Biotehnologiile mediului, n ansamblul lor, constituie un nou mod de a evalua i de a rezolva problemele date.Ele nu se constituie ntr-un nou sector, dar, precum informatica, se rspndesc n ansamblul de activiti productive existente. Tratarea polurii ca rezultat al unui mod inadecvat de utilizare a resurselor va presupune reutilizarea gsirea unor soluii optime pentru reciclarea i deeurilor, determinnd, astfel, att reducerea
gradului de poluare, ct i creterea profiturilor. Biotehnologiile mediului ofer beneficiile utilizrii unor combinaii de microorganisme selectate pentru capacitile lor sinergetice de a mbunti calitatea apei, a solului i a aerului.
38
Utilizarea acestor tehnici la nivel de sistem ecologic const n optimizarea unor metode de implantare i utilizare unor structuri vii specializate, de la microbi pn la plante i peti, pentru mbuntirea calitii apei, solului i aerului. Inocularea de microorganisme pentru a obine rezultate specifice nu este un concept nou.Asemenea metode, cunoscute sub denumirea de bioaugmentare, se folosesc pentru producerea berii, a diferitelor sortimente de brnz, a pinii i a multor altor produse alimentare. n acest context, se recomand stoparea utilizrii substanelor chimice pentru tratarea deeurilor i rezolvarea problemelor ecologice, avnd n vedere c beneficiile aduse de acestea sunt adesea de durat prea scurt fa de efectele secundare cu efect negativ Ultimele informaii care pot interveni, n de determinnd, biotehnicilor asupra astfel, scderea ofer rentabilitii metodelor. cercetri extrem domeniul mediului interesante comportamentului
microorganismelor, deschiznd perspective noi n utilizarea acestora pentru protecia mediului.

39
Astfel, s-a constatat faptul c purificarea apei este realizat n cea mai mare parte de ctre comuniti de bacterii, nu doar de ctre o singur specie. O categorie de bacterii iniiaz procesul,care este apoi continuat de alte familii de bacterii, absena unei specii din ansamblul de bacterii micornd capacitatea de purificare a ntregului sistem. Sa evideniat activitatea unor cantiti mici de lipaz i proteaz n apa natural, activitate care rmne constant luni de zile, chiar i n cazul deversrilor poluante. S-a demonstrat, de asemenea, c augmentarea bacteorologic poate mri rata biodegradrii hidrocarbonului . Toate acestea implic ntrebri fundamentale despre: -bacterii,tratamentul apei i producia culturilor acvatice: -posibilitatea unui tratament eficient i consistent al apei, n condiiile n care producia de proteaz i lipaz nu se desfoar simultan; - posibilitatea de a obine, la un moment dat, toate categoriile de bacterii necesare tratrii apei, n condiiile n care apa destinat
40
alimentarii oraelor este sterilizat sau sistemele de colectare sunt construite astfel nct s opreasc infiltrarea apei de ploaie. Spre deosebire de alte domenii ale biotehnologiei, n care ingineria genetic joac un rol important n crearea de noi structure vii, principala preocupare a biotehnologiei mediului este aceea de a asigura integrarea noilor structuri biologice create n sistemul ecologic, fr a-i altera echilibrul. O alt ramur a biotehnologiilor mediului, managementul mediului nconjurtor, urmrete gestionarea economic i eficient a resurselor biotehnologice utilizate n protecia mediului, ceea ce a implicat reconsiderarea unor puncte de vedere cu privire la repartiia structurilor vii n mediu, cum ar fi cel al generrii spontane a tuturor poluate sau n categoriilor de bacterii necesare n apele acvatice, ipoteze pe care studiile culturile
experimentale i modelarea proceselor implicate le dovedesc nefondate. Modelarea unui proces din domeniul biotehnologiei mediului parcurge urmtoarele etape:
41
stabilirea
scopului
tratamentului
dorit
(eliminarea
unei
hidrocarburi specifice, proces de nitrificare sau denitrificare etc.); identificarea condiiilor de mediu n care se va desfura procesul i integrarea variabilelor i parametrilor corespunztori n ecuaiile ce definesc modelul; identificarea efectelor inhibitoare sau activatoare ale diferiilor compui sau ale diferitelor categorii de microorganisme existente sau care se pot aduga pentru mbuntirea condiiilor de desfurare a procesului (o nitrificare eficient, de exemplu, necesit un nivel sczut al BOD carbonic, necesitate ce poate fi ndeplinit utiliznd o anumit categorie de heterotrofe). Biotehnologiile mediului fiind, prin definiie, destinate s amelioreze calitile mediului nconjurtor, nu trebuie s provoace distrugeri ale mediului sau creteri ale riscului de mediu. Protecia mediului nconjurtor impune o abordare conservativ. Selecia organismelor utilizate trebuie s aib n vedere nu numai capacitatea acestora de a ndeplini funciile dorite, ci trebuie s urmreasc s nu produc nici efecte secundare nedorite. n acest context, microorganisme cum ar fi Pseudomonas aeruginosa, un
42
microb foarte versatil, care poate biodegrada hidrocarburile i poate ndeplini numeroase alte funcii, dar care poate produce, n acelai timp, maladii serioase la animale sau oameni, nu ar trebui incluse sub nici o form n produii dispersai apoi n mediu i nici nu ar trebui lsate la ndemna nespecialitilor. Avnd n vedere dezvoltarea rapid a biotehnologiilor i capacitatea producerii unei varieti extrem de mari de produi biologici, pentru ndeplinirea dezideratelor prezentate mai sus, este necesara instituirea unui program de control i asigurare a calitii, bazat pe o serie de standarde care sa asigure o buna integrare a noilor structuri vii create n sistemul ecologic prin impunerea anumitor condiii fundamentale: s garanteze prezena aceleiai specii cu un nivel de activitate consistent, definit pentru fiecare lot de produi; s garanteze cantitatea de celule necesar, suficient de concentrat pentru ndeplinirea unei anumite funcii; s garanteze o durat de via rezonabil; s garanteze absena patogenilor.

43
Aplicaiile biotehnologiilor mediului se bazeaz pe comuniti de organisme vii crora li se asigur condiii de via adecvate pentru ndeplinirea funciilor dorite. Cunotinele acumulate n domeniul tratamentului apelor reziduale i al apelor chimice, n domeniul ecologiei acvatice i al culturilor acvatice sunt etape importante n stabilirea problemelor ecologice ce pot fi rezolvate prin intermediul biotehnologiilor mediului. Se studiaz, de asemenea, modul n care, cu ajutorul ingineriei fiziologice, pot fi modificate caracteristicile fiziologice ale microorganismelor, astfel nct acestea s devin apte de a ndeplini diferite funcii. Pentru ndeplinirea funciilor de dizolvare a grsimilor sau a mlurilor, de exemplu, caracteristicile fiziologice ale microorganismelor trebuie modificate astfel nct s se optimizeze sintetizarea enzimelor necesare ndeplinirii funciilor menionate. De asemenea, dac se urmrete biodegradarea anumitor hidrocarburi printr-o metod particular, cu timp de retenie mic, microorganismele trebuie s fie precondiionate pentru a produce substanele necesare i s li se asigure o cretere exponenial nainte de introducerea lor n biosistem.
44
Tehnicile de imobilizare a structurilor microbiale i de cultivare a acestora sunt utilizate n biotehnologiile mediului cu aceeai pondere ca n procesele farmaceutice, diferenele constnd n modalitile de adaptare a tehnicilor pentru obinerea unui raport eficien/cost optim pentru utilizatori.
Epurarea biologic In functie de gradul de poluare si de parametrii apei uzate, exista doua tipuri de epurare: aeroba sau anaeroba. Epurarea biologica se refera la modificarile namolului activ cu incarcari reduse din bazinele selectoare, prin indepartarea biologica a
45
nutrientilor sau prin regenerarea separata a namolului. Namolul activ in exces se stabilizeaza aerob sau anaerob, dupa care este deshidratat. Epurarea aeroba Epurarea aeroba implica un consum mare de energie, necesar aerarii, si se aplica in cazul apelor reziduale cu incarcare redusa de substante organice. Pentru oxigenarea apei se folosesc module de aerare prevazute cu difuzori cu membrana elastica, care echipeaza bazinele din treapta biologica a statiilor de epurare. Difuzorii de aerare realizeaza dispersia aerului sub forma de bule fine in medii lichide, putand fi utilizati si la aerarea separatoarelor de grasimi, precum si in cadrul proceselor pentru obtinerea apei potabile sau la dizolvarea gazelor in lichide. Epurarea anaeroba Pe de alta parte, daca apa uzata se caracterizeaza printr-o incarcare mare de substante organice si o concentratie mica de particule solide in suspensie, de grasimi, uleiuri si nutrienti, este
46
indicata epurarea anaeroba, care se bazeaza pe tehnologia cu namol granular. Acest tip de epurare reprezinta un proces microbiologic care consta in degradarea materiei organice, fiind caracterizat de producerea de biogaz, o combinatie dintre metan (in proportie de 6090 %)si bioxid de carbon(1040 %). Epurarea biologica cu utilizarea culturilor bacteriene dirijate consta in adaugarea in apa uzata a unor bacterii selectionate in functie de capacitatea acestora de a degrada rapid materii solide, grasimi, proteine, detergenti si alti compusi organici, pentru a eficientiza procesul de biodegradare. Bacteriile se fixeaza pe biofiltre cu pat mobil, care asigura o suprafata mare pentru fixarea filmului biologic. Dezvoltarea acestuia este sustinuta de enzime si micronutrienti exogeni. Microorganismele care descompun componentele organice din apa de epurat alcatuiesc un biofilm sub forma unei perdele, in acest fel evitandu-se emanarea de gaze urat mirositoare. Namolul si alte componente rezultate in urma procesului de epurare din compartimentul biologic ajung in compartimentul de epurare finala, unde apa este trecuta printr-un separator lamelar functionand asemenea unui compartiment de sedimentare. De aici,
47
apa rezultata este deversata, iar namolul este recirculat in compartimentul pentru sedimentare. Prin vidanjare, namolul poate fi folosi folosit proceduri ca care ingrasamant implica prin combinarea cu in agricultura. biologice activ este Pentru reducerea semnificativa a cantitatii de namol activ, se pot epurarii oxigen anaerobe cu epurarea biologica aeroba. Epurarea biologica catalizare procedura folosita pentru tratarea apelor greu epurabile, cu scopul de a respecta cerintele de puritate a apelor uzate.
Prin aceasta metoda de epurare, cantitatea de substante organice oxidabile chimic se reduce cu pana la 40%, restul transformandu-se in materii organice care se descompun biologic. In plus, se elimina mirosurile, se reduc suspensiile si se realizeaza dezinfectia apei in totalitate. Substantele organice greu biodegradabile sunt fragmentate si sustin formarea de bacterii cu eficienta mare de epurare. Prin fragmentarea si diminuarea materiilor organice si anorganice din apele uzate industriale sub influenta oxigenului activ, acestea devin epurabile prin metode
48
biologice. Alternarea epurarii aerobe cu epurarea anaeroba are drept rezultat eliminarea recircularii namolului activ si reducerea cantitatii de namol rezultat.
Biotehnologii de epurare
Echipamentele care alcatuiesc instalatia de epurare in acest caz sunt bazinul de epurare anaerob, separatorul de grasimi, pompa de transvazare a apei in instalatia de tratare cu oxigen activ, instalatia de tratare cu oxigen activ (injectare, mixare, degazare), bazinul de epurare aerob, filtrul biologic mobil cu autocuratare, decantorul
49
secundar pentru separarea namolului activ in exces de apa epurata, pompa de aer si pompa de namol. Reinerea compuilor organici biodegradabili decurge uzual folosind n vederea biodegradrii urmtoarele echipamente: bazine cu nmol activ sau biofiltre cu picurare. n ambele cazuri pot aprea probleme n funcie de compoziia apei supuse epurrii, respecti dac procentul de ap uzat de splare, coninut de snge sau lapte n apa uzat este ridicat. Prezena unor ageni de curare, dezinfectani, pesticide sau antibiotice pot avea impact negativ asupra desfurrii procesului de biodegradare. Procesul cu nmol activ folosete la epurarea biologic a apelor uzate aer (oxigen ) i microorganisme care oxideaz poluanii organici cu formare de nmol ce conine materialul oxidat. n general procesul cu nmol activ cuprinde un bazin de aerare, unde aerul este introdus i apoi amestecat cu apa uzat n prezena microorganismelor i u decantor secundar n care se separ nmolul prin sedimentare. O parte din nmolul activ ce conine biomasa, format i separat n decantorul secundar este recirculat i reintrodus n bazinul de aerare.
50
Bazin cu nmol activ

51
Biofiltrele cu picurare constau dintr-o umplutur de material filtrant format din zgur, pietri, nisip, turb sau material sintetic, peste care apa uzat se scurge spre baza coloanei, formnd un strat (pelicul) de biomas. Condiiile aerobe sunt meninute prin introducerea umplutur. forat Procesul a de aerului sau convecie decurge naural prin prin biodegradare adsobia
compuilor organici pe pelicula de biomas, n prezena oxigenului fapt ce asigur oxidarea biochimic a compuilor organici. Produii finali sunt reprezentai de dioxidul de carbon, ap i ali produi simpli de oxidare. Pe msur ce pelicula de biomas se ngroa, penetratrea acesteia de ctre aer este ngreunat, formndu-se dedesupt o pelicul de biomas anaerob.

52
Seciune prin biofiltrul cu picurare

53
Biofiltru cu picurare

54
Epurarea avansat Epurarea avansat (teriar) se folosete de regul n
continuarea celorlalte dou trepte de epurare i vizeaz un grad ridicat de epurare al apei. Se aplic n cazurile n care apa trebuie restituit unor emisari, n vederea evitrii proceselor de eutrofizare sau n cazul recirculrii apei n fluxul tehnologic. Epurarea teriar are la baz procese fizico-chimice folosite frecvent n tehnologiile chimice: -adsorbia:fenomen adsorbat; -neutralizarea:operaie aplicat apelor uzate acide sau alcaline, n scopul aducerii pH-ului la valori neutre, folosindu-se lapte de var, dolomit calcinat sau CO2 i acizi reziduali industriali; -flotaia:proces de antrenare a unor particole solide de ctre bule de gaz care se ataeaz de acestea; de reinere pe suprafaa unui corp
denumit adsorbant, a moleculelor unei alte substane, denumit

55
-extracia,
bazat
pe
solubilitatea
selectiv
unor
componeni chimici ai apei uzate n care se introduce un solvent. Acesta permite, dup sedimentarea particulelor solide,realizarea a dou straturi lichide:rafinatul i extractul,strat care se separ prin procedee tehnice i din care se recupereaz solventul; -distilarea, prin care pe principiul vaporizrii, se separ apa de substanele chimice i suspensiile coninute, microorganismele fiind de asemenea distruse; -nghearea, bazat pe formarea de cristale de ghea care conin ap pur i care se pot separa din soluia rezidual mbogit n impuriti; -spumarea,bazat pe formarea de spum n care are loc acumularea unora din impuritile prezente n ap. Ea este stimulat prin procedee de insuflare de aer n masa apei uzate i d rezultate n cazul substanelor poluante superficial active,care au capacitatea de a micora tensiunea superficial a apei (detergenii, proteinele sau compui de descompunere).
56
-schimbul ionic, bazat pe proprietatea unor materiale de a schimba sub influena unei ape mineralizate, coninnd sruri ionizante, ionii din ap cu ionii proprii, realiznd astfel demineralizarea apei.Procedeul este folosit pentru eliminarea ionilor de metale grele i recuperarea unor materiale valoroase. -oxidarea chimic, cea mai avansat form de ndeprtare a impuritilor, realizat prin oxidarea lor complet pn la produi minerali simpli (bioxid de carbon i oxizi de azot). Se utilizeaz compui cu proprieti oxidante (ozon, ap oxigenat, clor). -dezinfecia definit ca un ansamblu de msuri menite s distrug agenii patogeni. Drept ageni de dezinfecie sunt utilizai frecvent clorul i compuii lui.
Combaterea polurii apelor

57
Apele uzate generate de diverse ramuri ale economiei sunt evacuate n reeaua de canalizare sau n receptori naturali. n general debite mici de ape uzate sunt evacuate n reeaua de canalizare oreneasc pe cnd n cazul debitelor mari de ape uzate, generate de combinate sau platforme industriale,soluia frecvent aleas este evacuarea acestora n receptorii cei mai apropiai. Aceast soluie poate fi aplicat numai cnd apele uzate nu degradeaz calitatea receptorilor naturali. Evitarea sau reducerea polurii apelor receptorului ca urmare a deversrii de ape uzate se realizeaz cel mai frecvent prin epurare nainte de deversare. Epurarea apelor reprezint totalitatea tratamentelor aplicate apei uzate care au ca rezultat diminuarea coninutului de poluani astfel nct cantitile rmase s determine concentraii mici n apele receptoare, care s nu provoace dezechilibre ecologice i s nu poat stnjeni utilizrile ulterioare (CHIOPU,1997). Procesul de epurare a apelor uzate cuprinde dou grupe de operaii succesive reinerea i neutralizarea substanelor nocive
58
urmate
de
prelucrarea
substanelor
rezultate
din
prima
operaie,denumite nmoluri.Ca produi ai procesului de epurare rezult apa epurat i nmolul, care pot fi valorificai pe diverse ci n continuare. Apa epurat este evacuat n emisari sau poate fi valorificat n agricultur, prin fertirigare. Nmolul, n funcie de compoziia sa, dup o prealabil prelucrare este evacuat din staie putnd fi valorificat de exemplu ca ngrmnt organic. Gestionarea nmolurilor oreneti trebuie s aibe n vedere cteva probleme legate de protecia mediului nconjurtor respectiv s nu constituie o surs de infestare cu ageni patogeni a terenurilor agricole,coninutul n substane poluante(metale grele) s nu depeasc limitele admise, s se respecte tehnologia i doza de aplicare i s se instituie n perimetrele utilizate, un sistem adecvat de monitoring a factorilor de mediu.
Tratamentul altor compui organici

59
Materialele organice sintetice incluznd solveni, vopsele, produse farmaceutice, din apele pesticide, uzate produi de coxerie, pot fi ndeprtai oxidare industriale adsorbie, folosind vitrificare, tratamente incinerare,
speciale. Metodele uzuale de tratare pentru acesti produi sunt avansat, distilare, imobilizare chimic i aplicare pe suprafaa solului.
Tratarea acizilor i bazelor
Acizii i bazele ce se regsesc n apele uzate industriale sunt neutralizate n condiii controlate. Neutralizarea produce frecvent precipitate care necesit tratament de ndeprtare ca rezidiu solid, ce poate toxic. Uneori pri neutralizare se formeaz gaze ce necesit tratamente speciale pentru eflueni gazoi. Efluenii reziduali bogai n ioni ce confer duritate, unt supui unor tratamente de precipitare a srurilor de calciu i magneziu. Precipitatele formate, pot n unele cazuri, s colmateze conductele i s mpiedice evacurea produilor.
60

Tratamentul materialelor toxice Materialele toxice reprezentate de materiale organice, metale, acizi, baze, elemente nematalice sunt n general rezistente la biodegradare. Metalele pot fi precipitate prin schimbarea pH-ului sau alte tratamente chimice iar compuii organici dizolvai pot fi evacuai din apele uzate prin procesul de oxidare avansat.
CONCLUZII

61
Problemele complexe privind protecia mediului, caracteristice acestui sfrit de mileniu, au determinat apariia unor noi tiine interdisciplinare: - ingineria ecologic - modelarea ecologic - managementul ecologic, ce permit obinerea unor rezultate consistente n problemele de protecie a mediului. Biotehnologiile mediului ofer instrumente puternice i eficiente din punct de vedere al costurilor, apte de a rezolva probleme de remediere i protecie a mediului, ce marcheaz nceputul secolului XXI, ns acestea devin eficiente numai dac n utilizarea lor se ine cont de caracteristicile biologice ale biosistemului n care sunt aplicate.
Bibliografie

62
Gruia E., Apa i poluarea, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1979. Marton Al., Iosip Mo t. N., Protecia mediului, Editura Eurobit, Timioara, 1997. Negulescu M., Protecia calitii apelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1982. Negulescu M., Epurarea apelor uzate industriale, Editura Tehnic, Bucureti, 1987. Rdulescu H., Goian M., Poluarea nitric a alimentelor, Editura Mirton, Timioara, 1999. Rdulescu H., Poluare si tehnici de depoluare a mediului, Editura Eurobit, Timisoara, 2001 Robescu D., Stamatoiu D., Btlia pentru apa vie, Editura Ceres, Bucureti, 1988. Rojanschi V., Alimentarea cu ap la punct de rscruce, Editura Ceres, Bucureti, 1983. Rojanschi V.,Diaconu Gh., Ingineria mediului, Editura Tehnic, Bucureti, 1996.

63
chiopu D., Ecologie i protecia mediului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997. Victor Parausanu, Ileana Poronar, Economia mediului, Editura Sylvi, Bucuresti, 1997 Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Protectia si ingineria mediului, Editura Economica, Bucuresti, 1997 Sanda Visan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi, Mediul nconjurator. Poluare si protectie, Editura Economica, Bucuresti, 2000 Ilie C. Zaharia, Studii de ecologie, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Dr. ing. Cristina-Maria DABU- BOOTEHNOLOGIILE CALITATEA MEDIULUI-(REFERAT) -EDWARDS INT. GROUP 2008 -Brosura ECOAQUA. ntre trecut i viitor-de Dr. ing. Gabriela Berechet 13/10/2008 MEDIULUI SI
- Blitz, E. Proiectarea canalizrilor. Bucureti, ET, 1970 - Negulescu, M. Epurarea apelor uzate oreneti. Bucureti, ET, 1978

64
- Florinte Ltd (2006), "de digestie anaerob - o oportunitate pentru diversificare rurale", Michael Cheshire - ENDS Report 329 (2002), "trezete din sectorul de ap pentru a testa de energie", P25 -Themelis.NJ &. Verma.S (2004), "o opiune mai bun, digestia anaerob a deeurilor organice n MSW. De gestionare a deeurilor World " - Biocycle (2004), "Combining anaerobic digestion with enclosed tunnel composting", Joerg -Aunstrup, K. 1979. n Enzyme Technology, LB Wingard, Jr., E. Katchalek-Katzir, -L. Goldstein (ed). Academic Press, Inc, New York. -Boyer,PD (ed). 1971. Enzime, 3rd, ed. Vol.. 5. Academic Press, Inc, New York. - Fogarty, WM 1974. Enzimei de tehnologie - proiecte i evoluii. n proiectele i perspectivele n fermentaie industriale: aciunea de ntlnire a avut loc la Holly Royde. AJ Powell i JD Bu'Lock (ed). U. din Manchester. Manchester, Anglia.

65
-Godfrey, T. i J. Reichelt (eds). 1983. Industrial Enzimologie: punerea n aplicare a enzime n industrie. Natura de pres. New York. *** *** *** Legea Proteciei Mediului Nr. 137, Monitorul Oficial al Romniei, anul VII, Nr 304, Bucuresti ,1995. Legea Apelor Nr.107, Monitorul Oficial al Romniei, anul VIII, Bucureti 1996. Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor, NTPA-002/1997, Monitorul *** Oficial al Romniei, partea I, Nr.327, Bucureti, 1997. Normativ privind limitele de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n resursele de ap, Monitorul Oficial al Romniei, partea I, Nr. 327, Bucureti, 1997. *** *** *** Ape de suprafa - Categorii i condiii tehnice de calitate, STAS 4706/88. Apa potabil - Cerine de calitate, STAS 1342/91. Apa pentru irigarea culturilor agricole - Cerine de calitate, STAS 9450/88.

66
*** ***
Aer din zonele protejate - Condiii de calitate, STAS 12574/87. Raportul Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului din Romnia privind starea factorilor de mediu n Romnia pe anul 1993, Bucureti, 1994.
- www.fndae.fr - www.oieau.fr -www.focuseco.ro - www.foe.co.uk/resource/reports/changing_climate. -www.resourcesnotwaste.org/members/conf-applicationform/Carbon&Waste (ERM). -www.ecursuri.ro -www.en.wikipedia.org

67
CUPRINS
Introducere in biotehnologie..p1 Obiectivele biotehnologiei in protectia mediului...p5 Microorganisme utilizate n biotehnologii...p8 Mediul de cultur si dezvoltarea microorganismelor..p16 Dezvoltarea culturilor de microorganism..p22 Biotehnologiile ca alternative de tehnologii curate..p33 Produsele chimice obtinute prin biotehnologie.p36 Epurarea biologica.p47 Biotehnologii de epurarep51 Epurarea avansata.p57

68
Combaterea poluarii apelor p60 Tratamentul altor compui organici.p62 Tratarea acizilor i bazelorp62 Tratamentul materialelor toxicep63 Concluziip64 Bibliografie.p65

69

Biotehnologia Si Biotehnologiile Mediului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biotehnologia Si Biotehnologiile Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritar nr.

APLICATII ALE BIOTEHNOLOGIEI BIOTEHNOLOGIA I BIOTEHNOLOGIILE MEDIULUI

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

detectia contaminantilor si bioremediere. Etapele reducerii polurii sunt:

Ca exemple, putem aminti:

Exemple de tehnologii nepoluante sau cu poluare redus:

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Microorganisme utilizate n biotehnologii

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Structura celular a unei procariote

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Selectarea si ameliorarea microorganismelor

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

metabolitilor si substantelor toxice

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

polinucleotidic si form de dublu helix care contine intr-o form

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Structura AND Obiectivele ingineriei genetice sunt urmatoarele:

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Metabolismul microorganismelor chemoheterotrofe

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Dezvoltarea culturilor de microorganism Inmultirea microorganismelor prin diviziune transversal

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Fazele dezvoltrii unui microorganism

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

microorganismelor, deschiznd perspective noi n utilizarea acestora pentru protecia mediului.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Bazin cu nmol activ

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Seciune prin biofiltrul cu picurare

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Epurarea avansat Epurarea avansat (teriar) se folosete de regul n

denumit adsorbant, a moleculelor unei alte substane, denumit

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Combaterea polurii apelor

Tratamentul altor compui organici

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

Tratarea acizilor i bazelor

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

- www.fndae.fr - www.oieau.fr -www.focuseco.ro - www.foe.co.uk/resource/reports/changing_climate. -www.resourcesnotwaste.org/members/conf-applicationform/Carbon&Waste (ERM). -www.ecursuri.ro -www.en.wikipedia.org

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.

S.C.MONDIAL CASA GROUP S.R.L.