Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pornind de la Legea Educației Naționale, 2011 care urmăreșteprin articolul 68, titlul
1 „Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe,
competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.”
(https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2022/
LEN_2011_actualizata_2022.pdf, 2022) și titlul 2 „Idealul educațional al școlii românești constă în
dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă aindividualității umane, în formarea personalității
autonome și în asumarea unui sistem de valori care suntnecesare pentru împlinirea și dezvoltarea
personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentruparticiparea cetățenească activă în
societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.
(https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2022/LEN_2011_actualizata_2022.pdf,
legea educatiei nationale actualizata, 2022)
ART. 68
(1)Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor
naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi
cunoaştere;
#M135 e) competenţe sociale, civice şi de mediu;
#M128 f) competenţe antreprenoriale, financiare şi juridice;
#B g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Săndulescu Nicoleta Vasilica
Anul 1, grupa 1
După cum observăm in articolul 65, alineatul 6 a fost modificat urmând a adauga în
planurile cadru de învățământ „educația pentru sănătate și nutriție”, precum și „educația
pentru mediu”.
Noul curriculum pentru educație timpurie a suportat și el o revizuire structurală care a condus
la decongestionarea acestuia și la o corelare cu prevederi legislative în vigoare și cu abordări
educaționale de succes, existente în spațiul european prin: reconfigurarea curricumului pe
domenii de dezvoltare, conform prevederilor din articolul 67, alineatul 1 „Curriculumul
naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi
socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare.”
(https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2022/
LEN_2011_actualizata_2022.pdf, legea educatiei nationale actualizata, 2022)
În acest context, până la apariția Legii Educației Naționale din 2011, Ministerul
Educației Naționale și-a asumat dezvolatrea cu precădere a componentelor de învățământ
preșcolar (0-3 ani) și, ulterior, consolidarea și extinderea acesteia cu componenta de educație
prescolară.
În concluzie Curriculumul Național a suferit numeroase modificări și actualizări de-a
lungul timpului, care au dus la un sistem de învățământ din ce în ce mai adaptat timpurilor și
metodelor noi de învățare și predare.
Bibliografie
https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2022/LEN_2011_actualizata_2022.pdf.
(2022, iunie 05). art. 68.
https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2022/LEN_2011_actualizata_2022.pdf.
(2022, iunie 5). legea educatiei nationale actualizata.