INDICAȚIILE SCENICE

Indicaţiile scenice oferă îndrumări esenţiale pentru transpunerea

textului în spectacol, sprijinind jocul actorilor. Acestea constituie
o caracteristică importantă a genului dramatic.
În fragmentul selectat din opera ..., acestea au rolul de a nota
succint detalii privind decorul, surprinderea elementelor
nonverbale, precum: gesticulaţia, a elementelor paraverbale:
vorbeste scurt, retezat, fara brutalitate, dar putin mecanic...
 De asemenea, au rolul de a caracteriza personajele. ...
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,....'' este
semnificativ pentru prezentarea acestor indicaţii scenice, care
conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura
propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal
evenimentele şi personajele.

 Didascaliile realizeaza legatura dintre textul literar si

spectacolul de teatru. In context acestea au roluri
multiple.
In primul rand, contribuie la desfasurarea actiunii dramatice
furnizand informatii despre miscarea scenica, gesturile
personajelor, fiind indici comportamentali (ex.), gestuali (ex.).
Totodata, acestea surprind informatii sugestive despre decor
ajutand astfel la transpunerea scenica ex...
De asemenea, ofera informatii despre psihologia personajelor
fiind surprinsa caracterizarea directa facuta de catre autor ex...

 Indicatiile scenice au rolul de a oferi informatii utile

actorilor si regizorului pentru montarea adecvata a
spectacolului teatral.
Acestea au urmatoarele roluri:
 - Ofera precizari privind numele personajelor
- Orienteaza jocul actorilor, fiind indici comportamentali
prin care sunt evidentiate starile sufletesti ale
protagonistilor
- Ofera precizari despre décor, relatiile dintre personaje,
starea lor interioara, gesturi, mimica, miscare scenica etc.
- Modalitate de caracterizare directa oferind detalii despre
miscarea scenica sau despre atitudinea si profilul moral al
personajelor, trairile personajelor ce nu pot fi exprimate
prin dialog dramatic.

Notațiile autorului sunt elementele specifice textului

dramatic și se mai numesc indicații scenice sau didascalii. Aflate
între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a
dramaturgului, făcând legătura între literalitate (textul ca operă
literară) și teatralitate (textul ca operă destinată reprezentării
scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații
suplimentare despre decor, despre vestimentație, despre
elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar prezentat, selectat din opera ,,Mitică
Popescu’’, acestea au rolul de a nota succint detalii privind
decorul: ,,O odăiță, acasă la sora lui Mitică. [...] Două ferestre
aproape lipite (…), perdele albe și figuri geometrice brodate
deschise și prinse într-o parte și alta a ferestrei. În mijloc, o masă
cu un picior (…) Pe pereți portrete de familie, făcute după
fotografii. (…) Sub fereastră e ca un soi de laviță pe care se pot
pune hainele. În jurul mesei se află, în dreapta, un fotoliu scund,
cu brațe groase de tot, așa că se poate sta comod pe ele. E acoperit
cu o velință*. În partea cealaltă e un fotoliu din altă garnitură. Mai
e un scaun obișnuit (…).Tot mobilierul e vechi, ruinat destul, dar
foarte curat’’.
De asemenea, acestea au rolul de a caracteriza în mod direct
personajul Ana: ,,femeie ca de treizeci de ani, foarte frumoasă, dar
cu fața obosită de griji și necazuri, gospodină harnică, muncită de
nevoi’’, evidențiind vârsta și frumusețea deosebită, dar și faptul că
era harnică. Nu în ultimul rând, acestea au rolul de a surprinde și
gestul Anei ,,intră cu un braț de lemne’’.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera ,,Mitică
Popescu’’ este semnificativ pentru prezentarea acestor notații pe
care autorul le face, deoarece conferă informaţii preţioase nu doar
în jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi
reprezinte mintal evenimentele şi personajele.