Opera dramatică însumează textul literar propriu-zis (discursul dramatic

concretizat ca dialog şi monolog dramatic), paratextul reprezentat de didascalii

(cuprinzând lista de personaje şi precizările care însoţesc numele acestora,
indicaţiile scenice propriu-zise şi notaţiile privind unităţi compoziţionale –
acte, scene, tablouri) şi metatextul alcătuit din elementele spectacolului dramatic
(ansamblul mărcilor particulare ale artei dramatice: regie, scenografie – decor,
costume, recuzită, coloană sonoră, lumini etc. – şi jocul scenic al actorilor).
Discursul direct al scriitorului se limitează la didascalii – text nonliterar cu
funcţii pragmatice care are rol directiv în montarea spectacolului. Creaţia
dramatică este o formă de artă sincretică, având un dublu sistem de semnificare
(dualitate semiotică): discursul dramatic (dialogurile şi monologurile rostite pe
scenă) şi limbajele scenice (forme nonverbale, specifice, de semnificare: jocul
scenic al actorilor, decorul, recuzita, fundalul sonor, jocul de lumini etc.).

Indicaţiile scenice oferă îndrumări esenţiale pentru transpunerea textului în

spectacol, sprijinind jocul actorilor. Aici, în didascalii, sunt notate succint detalii
ale mimicii, gesturilor, comportamentului, limbajului personajului ori detalii ale
acţiunii. Indicaţiile scenice sunt foarte valoroase în textele dramatice, ele
conturând adevărate analize ale psihologiei personajelor, aşa cum se întâmplă în
cazul „….”

Caiet(e) cu indicaţii destinate actorilor, didascaliile reprezintă totalitatea

notaţiilor dramaturgului, scrise cu scopul de a preciza elementele reprezentării
scenice: lista de personaje (în care apar simple notaţii de identificare sau elemente
de caracterizare), precizările privind spaţiul, timpul şi unităţile compoziţionale (act,
scene, tablouri), indicaţiile de regie.
- Indicaţiile de regie sunt notaţii parantetice referitoare la: detaliile tehnice ale
montării spectacolului, elementele decorului, vestimentaţia şi jocul actorilor,
mişcarea scenică.
- sunt adresate echipei de practicieni (regizor, scenograf, actori etc.) alcătuind
metatextul, ce are în teatru caracter directiv.

Didascalia „(…. )” vizează

Didascalia „(…)” evidențiază/ ilustrează…
Didascalia …. are rol în fixarea cadrului
Didascalia … vizează mimica, gestica și acțiunile personajelor…