Fișă de lucru: Tipologia personajelor în romanul „Enigma Otiliei” de G. Călinescu .

Nr. Personaj Exemple Tip uman Argumente Trăsături

d/o de caracter
1. Costache 1. Naratorul: „…Un omuleţ subţire şi puţin încovoiat…Capul îi era atins de o calviţie totală şi faţa părea
Giurgiuveanu aproape spână, şi, din cauza aceasta, pătrată… Ommul… zâmbea cu cei doi dinţi, clipind rar şi moale, întocmai ca
bufniţele supărate de o lumină bruscă, dar privind întrebător şi contrariat”.

2. Costache: „Nu-nu-nu ştiu…nu stă nimeni aici…nu cunosc”; „N-n-n-n-am!”

3. Costache: „Să munceşti, să strângi. Asta-i toată filizofia.”

4. (alt exemplu).

2. Felix Sima 1. Felix: “să-mi fac o educație de om. Voi fi ambițios, nu orgolios”.

2. Naratorul: “un tânar de vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă de licean”.

3. (alt exemplu).

3. Otilia Mărculescu 1. Otilia: “Eu am un temperament nefericit, mă plictisesc repede, sufăr când sunt contrariată”. femeia
cochetă
2. Felix: “un cap prelung și tânăr de fată, încărcat de bucle, căzând până la umeri. Fată subțirică, îmbrăcată
într-o rochie foarte largă pe poale, dar strânsă tare la mijloc”.

3. (alt exemplu).

4. Stănică Rațiu 1. Stănică: „Dacă familia mea nu s-ar fi prăsit atâta, vă spun pe onoarea mea, azi aş fi milionar [...]. Am unchi arivistul /
şi mătuşi foarte bogate, cât păr în cap. Însă toţi au copii şi nepoţi, încât până să-mi vie rândul, mai bine mă lipsesc. parvenitul
[...] Unul se zbate de mic, învaţă, îşi umple plămânul de oftică, şi altuia îi pică moştenirea de-a gata”.

2. Stănică: „Mie mi-ar trebui o femeie de lume, consumată, inteligentă”.

3. Pascalopol: „Stănică ăsta [...] e un escroc [...] e îndrăzneţ şi neruşinat”.

 Fișă de lucru: Tipologia personajelor în romanul „Enigma Otiliei” de G. Călinescu .

4. (alt exemplu).

5. Aglae Tulea 1 . Naratorul: „Otilia opri pe Felix in faţa femeii mai mature. Era o doamnă cam de aceeaşi virstă cu Pascalopol, cu
părul negru pieptănat bine intr-o coafură japoneză. Faţa ii era gălbiicoasă, gura şi buzele subţiri, acre, nasul incovoiat
şi acut, obrajii brăzdaţi de câteva cute mari, acuzând o slăbire bruscă. Ochii ii erau bulbucaţi ca şi aceia ai bătrinului,
cu care semăna puţin, şi avea de altfel, aceeaşi mişcare moale a pleoapelor. Era imbrăcată cu bluză de mătase neagră
cu numeroase cerculeţe, strinsă la git cu o mare agrafă de os şi sugrumată la mijloc cu un cordon de piele in care se
vedea prinsă de un lănţişor, urechea unui cesuleţ de aur”.

2. Pascalopol: „maliţioasă”.

3.(alt exemplu).
6. Olimpia Tulea (Rațiu) 1. Stănică: „stă ca o dobitoacă, nu cere nimic, nu descoperă nimic, o să moară toţi şi n-o să-i rămână niciun
ac”.

2. Naratorul: „Olimpia semăna în chip izbitor cu Simion şi cu Titi, având bărbia despicată la fel, în două, în
chip supărător pentru o femeie. Era măslinie la faţă şi cam planturoasă, şi câţiva peri îi conturau o uşoară mustaţă.
Sprâncenele, ca şi la Titi, erau îmbinate viguros deasupra nasului”.

7. Aurica Tulea 1. Felix (personaj-martor): „o fată cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenţi ca şi ai Aglaei, faţa prelungă, fata bătrână
sfârşind într-o bărbie ca un ac, cu tâmple mari încercuite de două şiruri de cozi împletite”.

2. Felix: „Trece printr-o criză sexuală. Trebuie neapărat să profeseze amorul liber”.

3. Naratorul: „fu pradă unei nebunii mute, calme. Apoi căpătă o fizionomie desperată, patetică, [...] se vopsi şi
mai violent pe faţă şi-şi începu turneele pe Calea Victoriei”.

4. (alt exemplu).

8. Titi Tulea 1. Naratorul: „mai în vârstă decât Felix cu câţiva ani”. retardatul

2. Titi: „Vă spun la mama!”

3. (alt exemplu).
 Fișă de lucru: Tipologia personajelor în romanul „Enigma Otiliei” de G. Călinescu .
9. Leonida Pascalopol 1. Pascalopol: "... un dezamăgit ca mine e un om fără pretenții. Eu nu i-am cerut niciodată nimic domnișoarei burghezul
Otilia și n-am stat ca să disting ce e patern și ce e viril în dragostea mea". rafinat

2. Pascalopol: "sunt un fel de boem".

3. Naratorul: "Pe la orele șase, o trăsură cu doi cai albi, aceeași din seara precedentă, se opri în fața porții, și
din ea coborî Pascalopol, îmbrăcat într-un costum pepit, bine croit, cu ghete albe, cu floare la butonieră și cu
canotieră pe cap".

4. (alt exemplu).

10.