Pregătire pentru școală

Temele pentru pregătire de școală

1.Anotimpurile - vocala ”A”
2.Omul - vocala ”Ă”
3. Plaiul meu - vocala ”E”
4. Familia mea - vocala ”O”
5. Toamna - vocala ””
6. Fructe-legume - vocala ”U”
7.Fenomene naturale - vocala ”I”
8. Animale domestice – fig.geom.:
9.Păsări domestice - care cifră lipsește?;
10. Profesii - fig. geometr. descr.:
11.Sisteme solare - Planetele
12. Animalele sălbatice - consoana ”B”
13. Transportul - consoana ”M”
14. Mobila - fig. Geometrică
15. Vesela - consoana ”C”; - corpuri geometrice.
16. Îmbrăcămintea; - încălțămintea; - consoana ”F”
17.Cartea este izvorul vieții.
18.Pâinea e o minune a pământului – consoana ”V”
19.Păsări sedentare; - păsări călătoare.
20 .Insectele
21. Animalele de apă.
22.Flori.
23.Apa și proprietățile ei.
 I.Anotimpurile
Anotimp – diviziunea anului; unitatea de bază pentru măsurarea timpului
calendaristic, compusă din câteva luni.
Sinonim pentru anotimp – sezon, timp, stagiune.
Succesiunea anotimpurilor marchează ritmul vieții, etapele unui ciclu de
dezvoltare: nașterea, creșterea, maturitatea, declin, moartea.
Informții despre anotimpuri:
• Pământul se rotește în jurul Soarelui cu viteză de 30 km/sec;
• La Polul Nord și Polul Sud 6 luni de lumină alimentează cu 6 luni de
întineric;
• Regiunile tropicale au 2 anotimpuri (umed și uscat) în locul celor 4
anotimpuri ( primăvara, vara, toamna și iarna)
• Schimbările anotimpurilor declanșează creșterea plantelor, înflorirea florilor,
migrarea păsărilor, hibernarea și reproducerea.

” Garderoba Anului” Ion Anton

Anul, câtu-i el de mare,
Are 4 dulăpioare:
Iarna, Primăvara, Vara,
Apoi Toamna, gălbioară.
Hai, deschide-le pe rând
Și alege un veșmânt
Numai vezi să nu greșești:
• În ce anotimp tu ești?
• Anul are 4 anotimpuri: iarna, primăvara, vara, toamna.
• Fiecare anotimp are 3 luni: (nume populare)
Iarna Primăvara
Decembrie – undrea Martie – mărțișor
Ianuarie – gherar Aprilie - prier
Februarie - făurar Mai - florar
Vara Toamna
Iunie – cireșar Septembrie - răpciune
Iulie – cuptor Octombrie - brumărel
August – gustar Noiembrie - brumar

Fiecare anotimp are următoarele carasteristici, fenomene meteorologice

specifice:
Iarna – frig, ger, ceață, viscol, zăpadă, omăt, nea, troiene, țurțuri, fulgi, lapoviță,
polei, promoroacă, vijelii.
Primăvara - vânturi puternice, dezghețuri, ploi, topirea zăpezilor, pornirea
pâroaielor, încolțire, înmulțire, înfrunzire, înflorire, ceață, înghețuri.
Vara – arșiță, secetă, călduri mari, ploi torențiale, ploi scurte, soare puternic,
grindenă, tunete, fulgere, furtuni.
Toamna- ceață, desfrunzire, ploi îndelungate, înghețuri timpurii, brumă, ploi
domoale.
Anul începe cu anotimpul de iarnă, luna – ianuarie; și se încheie tot cu anotimpul
de iarnă, luna – decembrie. Anul este o unitate de măsură a timpului egală cu o
rotație completă a Pământului în jurul Soarelui – care cuprinde 12 luni, sau 48
săptămâni, sau 365 zile. Lunile anului: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai,
iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie. Fiecare lună se
împarte în 4 săptămâni. Săptămâna – perioada calendaristică de 7 zile consecutive
care începe de luni dimineața și se sfârșește dumincă seara. Săptămîna are 7 zile:
luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică. Zi – interval de timp cuprins
între rărsăritul și apusul soarelui; interval de timp de 24 ore. Zilele săptămânii
poartă numele planetelor (aștrilor) vizibile cu ochiul liber de pe Pământ: Luna,
Martie, Miercur, Jupiter, Venus și Saturn.

”Zilele Săptămânii” Const. Dragomiroiu

De la unul încep să adun, prima zi se cheamă – luni,
Unul și cu unu-s frați, cea de-a doua este – marți,
Trei broscuțe sar în cercuri, știi că a treia zi e - miercuri,
Patru greierași vioi, cântă pân se face – joi,
Cucu-nvață a număra, cea de-a cincea – vinerea,
Cocostârcu-n apă stă, cea de-a șasea – sâmbătă,
Iar furnica-i harnică, spală și duminica
Zilele le știi pe toate hai să le spui - sunt șapte.

”Vine, vine iarna” Liviu Deleanu

Vine, vine iarna
De departe hăt,
Cu căciuli de promoroacă
Și cojoace de omăt.
Vine gerul care pune
Flori de gheață la fereștri,
Și bunica iar ne spune
Adormindu-ne povești.

”Primăvara„ Gr.Vieru
Este iarba luminoasă,
Rândunica vine-sacasă.
Cald e soarele-n câmpie,
 Ca un ou de ciocârlie.

”Vara” Gr.Vieru
Copt e bobul grâului,
Toamna vrăbiuțelor,
Dulce floarea teiului,
Grâul albinuțelor.

”Culorile toamnei” Iu.Filip

Unde-i toamna?
Unde-i oare?
E-n belșugul din hambare
Și în noduri, și-n căsoaie
Și-n borcane, și-n butoaie.
Orșiunde nu te-ai duce.
Toamna este cea mai dulce.

Ghicitori despre cele 4 anotimpuri:

1.Sunt mic ca nisipul, dar acopăr tot pământul .(Fulgul);
2. De la noi și-n lumea mare, vezi tot stele sclipitoare. (Omătul)
3.În apă nu se îneacă, în foc nu arde. (Gheața)
4. Ce crește cu rărdăcina în sus? (Țurțuri)
5.Brâu vărgat peste mare aruncat. (Curcubeul)
6. Toți o așteaptă, dar când vine toți se ascund. ( Ploaia)
7.Te bate, dar nu te doare. (Vântul)
8. Viea aurește, podul îl încarcă,
Codrul dezgolește, cușma își îmbracă. (Toamna).

Proverbe- zicători despre anotimpuri

1.Vara cine muncește – iarna se veselește.
2. Te-a întreba iarna – ce ai lucrat vara?
3.Trece vara ca o pâine, vine iarna ca un câine.
4.Când se cosesc grânele, să nu-ți jelești mâinile.
5.Nici o muncă nu-i mai grea, ca vara coasa rea.
6. Ploaia de vară nu intră în pământ .
7. Iarna-i mâncătoare și vara-i muncitoare.
8. Cucul cântă până se coace orzul.
9. Cel ce toamna muncește, iarna huzurește.
10.În luna lui răpciune, cad copiii pe tăciune, iar în luna lui brumar, cad și cei mari.
11. Zăpada pe ogoare, pâine în hambare.
 Vorbirea noastră este formată din cuvinte.Cuvintele sunt formate din sunete.
Sunetele sunt la rândul lor Vocale- Consoane. Vocalele – sunt acele sunete la
rostirea cărora limba nu întâlnește piedici. Ele se cântă. Consoanele sunt acele
sunete care la rostire întâlnesc piedici.

Vocala ”A”, ”a”

Cuvinte cu 2 sunete Cuvinte cu 3 sunete

C ABA ADA ALA ANA AȘA

L AHA AȚA APA
A M
N
H
U
I

JOCUL ”HAI GÂNDEȘTE ȘI CITEȘTE”

R C

C A P

P T

JOCUL ”FLORICICA”

V A R A B A C A R L A N
A A D N A A A A
S A C A L A D A R Ș A H
Compunerea - alcătuirea propozițiilor simple (Analiza)
1.Albina are ac. ( 3 cuvinte)
2. Ariciul are ace. ( 3 cuvinte)
3. Bradul are ace . (3 cuvinte)
4. Acul are ață. (3 cuvinte)

Analiza fonetică
• Ac – 2 sunete, 1 voaclă+1 consoană – o silabă, monosilabie.
• Ață – 3 sunete, 2 vocale+1 cons., 2 silabe – bisilabie.
• Apa - 3 sunete, 2 vocale+1 cons., 2 silabe - bisilabie.
• Am – 2 sunete, 1 vocală+1 cons., monosilabie.
• Ana - 3 sunete, 2 vocale+1 cons., bisilabie.
• Avion – 5 sunete, 3 vocale +2 cons., 3 silabe - trisilabie.
• Arma – 4 sunete, 2 vocale+2 cons., 2 silabe- bisilabie.
• Mama - 4 sunete, 2 vocale+2 cons., 2 silabe- bisilabie.
• Tata - 4 sunete, 2 vocale+2 cons., 2 silabe- bisilabie.

II.Omul. Află mai multe despre tine!

Omul este o ființă naturală, are cap, trunchi, membre, picioare. Corpul uman cap:
nas, ochi, urechi, gură, dinți, limbă, barbă, gene, sprincene. Facem o mulțime de
lucruri cu mâinile: desenăm, colorăm, ne îmbrăcăm, lovi, ducem hrana la gură. Ne
deplasăn cu jutorul picioarelor. Corpul uman dispune de organe de simț; organe de
digestie. Organele de simț sunt: ochii, urechile, nasul, limba, gura.

”Simțurile ” N.Nasta
Eu cu ochii dragi copii
Văd păpuși și jucării!
Cu urechile oricând,
Aud fiece cuvânt!

Limba și cu cerul gurii

Îmi spun gustul prăjiturii.
Degetele îmi spun și ele
De sunt noi chiflele mele.
Iar cu nasu-adeseori
Sorb parfumul tot din flori.

Corpul uman are și organe interne:

Inima – bate și pompează sângele – ”Motorul vieții”;
Creierul – gândește – ”Șeful” corpului nostru;
Rinichii – elimină apa din organism – ”Gunoierul corpului”;
Plămânii – respiră – ”Aparatul de aer condiționat” din corpul nostru;
Ficatul – curăță organismul de substanțe toxice – ”Mașina de spălat”;
Stomacul – prelucrează hrana - ”Bucătăria corpului”
Intestinele - ”Frigiderul” din corpul nostru.
Pentru ca omul să fie sănătos el trebuie să facă mai multă mișcare. Vrem să știm
dacă suntem sănătoși, atunci megem la medic să aflăm cum funcționează:
Creierul Encefalogramă
Inima Cardigramă
Plămânii Radiografie
Ficatul, Stomacul, Rinichii, Intestinele Ecografie
Corpul trebuie ținut în permanentă curățenie, deseori se zice: ”Curățenia este
mama sănătății”

JOCUL ”VREAU SĂ FIU CURAT”

Acum vom descrie obiectele de toaletă, altfel zis de uz personal. Ele sunt de uz
personal și trebuie folosite practic în momentul oportun:
• Perie și pastă de dinți; săpun; burete de baie; pieptene; oglindă, hârtie
igienică, șampon, foarfece, perfum, procop, perie de haine, perie de
încălțăminte.

JOCUL ”VREAU SĂ CRESC SĂNĂTOS”

Jocul constă în alegerea imaginii coresunzătoare modului de a crește sănătos.
Se vor alege produse care trebuiesc corpului omenesc:
• Fructe, legume, cereale;
• Pește carne, ouă;
• Produse lactate - lapte, brânză, smântână, chefir.
Ca să fii sănătos trebuie să te ocupi cu sportul. Să nu consumi multe dulciuri,
băuturi gazoase, gume și ciupa-ciupsuri.

Corpul uman est eformat din schelet, organe, piele în exterior și sisteme
specializate, toate acestea lucrează împreună pentru a efectua una din cele mai
complexe forme de viață. Corpul nostru este esemănător șu cel al maimuțelor și
este format din celule. Scheletul uman are 2 părți principale: scheletul central –
format din craniu, coloana vertebrală și coastele; scheletul apendicular – formează
brațele și picioarele. Oasele sunt legate între ele prin articulații.
Pielea și părul – protejează părțile delicate din corp de lovituri, murdărie,
microbi și ploaie. Ele ajută la răcirea și încălzirea corpului și ne dă simțul
pipăitului.
Cele 5 simțuri omenești.
• Auzul – constă în captarea undelor sonore, care sunt transformate în
impulsuri nervoase și trimise creierului pentru procesare.
• Văzul – este capacitatea de a detecta lumina și de a o transforma într-o
imagine precisă a formelor, culorilor și distanțelor obiectelor înconjurătoare.
• Gustul și Mirosul – sunt cele mai principale din simțurile omului, ele ne
previn de la fumul dăunător și ne feresc de hrană stricată, sau ne permit
savurarea unei mese gustoase. Gustul se prezintă prin 4 tipuri: dulce, acru,
amar și sărat.
• Pipăitul – ne permite să detectăm contactele fizice, temperatura, presiunea,
senzațiile de cald și frig, durerea.
 Dinții – sunt structuri dure asemănătoare oaselor placate cu smalț, implantate în
oasele maxilarelor ale oamenilor și animalelor, Cu ajutorul lor mușcăm și
mestecăm.
Stomacul și sistemul digestiv – hrana consumată este compusă în nutrienți de
către stomac și intestine, apoi este prelucrată de corp pentru a folosi drept energie,
creștere, întreținere și reparare. Stomacul ocupă cea mai mare parte a sistemului
digestiv asemănându-se cu un coridor lung sau cu un tub. Lungimea tubului
digestiv este de 9 metri.
Ficat – sângele din intestine se varsă în ficat, acesta descompune substanțele
dăunătoare (alcool, etc.)
Intestinul gros – hrana nedigerată tece în intestinul gros, lat de 6 cm și
Lungimea de 1,5 m.
Plămânii – sistemul respirator: sunt organe de culoare roză, buretoasă și
formă conică în interiorul pieptului. Sistemul respirator include în sine nas, gât,
trahee, bronhii și plămâni.
Rinichii – sunt organe vitale ce curăță sângele prin filtrarea substanțelor nocive
și a excesului de apă, eliminate din corp prin urină. Forma lor este asemănătoare
boabelor de fasole și sunt poziționați central în partea posterioară a corpului, din
ambele părți a coloanei vertebrale. Ei primesc sânge prin arterele renale și după
filtrare se transportă prin venele renale. Tot sângele din corp trece prin rinichi
aproape de 350 ori pe zi – adică mai mult de 1700 l. El este curățit și filtrat
constant pentru a produce aproximativ 1,5 l de urină.
Inima și sistemul circulator – este un organ musculos ce pompează sîngele,
face mișcări de strîngere cel puțin o dată de secundă, dacă se oprește, se oprește și
viața.
Creier și sistemul nervos – creierul este centrul de comandă responsabil pentru
acțiune, gândire, memorie, comportament și emoții. Este conectat cu corpul prin
sistem nervos. Creierul este protejat de un craniu osos, trei straturi subțiri de
membrane numite meninge și un spașiu cu lichid.
Sângele – este un lichid vital, pompat de inimă prin artere și vene în corpul
întreg. Sângele transportă nutrienți, oxigen, hormoni și reziduri. Există câteva
tipuri de sânge omenesc: A, B, AB, O. Sîngele are capacitatea a se coagula
provocând deces.
Hrana - este o substanță care devine sursă de nutriție pentru organism, fără ea
nu există viață. Hrana pe care o consumăm provine de la plante și animale.
Somnul - este o stare de descreștere a conștiinței, în timpul căreia corpul se
odihnește după activitățile lui normale. Somnul este important pentru creștere.

Ghicitori, proverbe despre Om:

• Într-un corp sănătos o minte sănătoasă.
• Omul muncitor de pâine nu duce dor.
• Omul harnic merge le lucru și când plouă, și când spulberă.
• Școala face omul-om și altoiul pomul pom.
• Cine muncește și învață devine om în viață.
• Cine-i ?dimineața în patru, deamiaza în două și sear în trei? (Omul)
 • Ce nu uiți nicicând acasă? (capul)
• Cine-i mai fugar pe lume? (ochii)
• Butucel de piele cu 2 găurele? (nasul)
• Este o moară, toată ziua macină și noaptea se oprește? (gura)
• Două rânduri de saldați în straie albe îmbrăcați. (dinții)
• Ce șade în apă și nu putrezește? (limba)
• Ce nu poți cântări? (mintea)
• Am doi călușei, cutreier țara cu ei? (picioarele)
• Peste tot găsești în lume cinci frați cu același nume? (degetele)

!Reține!
Ochii, limba, nasul, urechile și pielea sunt părțile corpului omenesc care te
ajută să percepi lumea din jurul tău. Ele se numesc organe de simț. Văzul, auzul,
gustul și pipăitul sunt simțurile omului altfel numiți – cercetașii creierului.
Ochiul este organul văzului cu cjutorul căruia omul diferențiază culorile, forma și
dimensiunile obiectelor din jur; distinge distanța și înălțimea.
Urechea este organul auzului cu cjutprul căruia omul aude zgomotul și liniștea din
jur.
Nasul ajută la distingerea mirosurilor plăcute și neplăcute.
Limba este organul gustului și organul principal al vorbirii.
Pielea este organul pipăitului și cea mia sensibilă este pielea degetelor și a
buzelor.

STRUCTURA CORPULUI OMENESC

. .-
Cap – cerc . . Cap - crec
Trunchi – dreptunghi Mîini – linii oblice
Membre –oval Trunchi - triunghi
Picioare – oval Picioare – linii verticale

Vocala ”Ă” ”ă”

ĂMA DĂ AȚĂ MĂR CASĂ

ĂRIC MĂ APĂ ZĂR MASĂ
ĂDIC FĂ UȘĂ PĂR MAMĂ

”GÂNDEȘTE ȘI CITEȘTE”
MA PĂM
 CA SĂ DIM
LA PUN

”DESCRIE SAU CARACTERIZEAZĂ OMUL”

înalt
Sănătos harnic
mic
amabil
OMUL
curajos curat
înțelept bolnav

Plaiul meu – MOLDOVA

Strămoșescul meu meleag
Drag îmi este tare drag
Drag ca floarea florilor,
Ca lumina ochilor.

Țara noastră se numește R.Moldova, locuitorii ei sunt moldoveni. Moldovenii sunt

un popor harnic și se mândrește cu așa bogății ca: lanuri degrâu, livezi, vii,
legumării, ferme de vite, codrii indesați, lacuri și păduri. Plaiul nostru este bogat în
orașe și sate – în care locuiesc diferite naționalități: moldoveni, români, găgăuji,
turci, bulgari, ruși, romi. În țara noastră întâlnim așa rîuri ca :Nistru, Prut, Răut,
Bâc et.. Capitala țării noastre este Chișinău. Steagul țării noastre are următoarele
culori: - Roșu – simbolizează sângele vărsat în lupta pentru Patrie;
- Galben – este grâul, floarea soarelui ce constituie bogăția Țării:
- Albastru – este culoarea râurilor și cerului
Drapelul de Stat al R.Moldova – Tricolorul – este simbolul oficial al
Republicii, însemnând trecutul, prezentrul și viitorul statului moldovenesc, tradiția
istorică.

”Plaiul meu ” Gr.Vieru

Am o casă printre ramuri,
Am un sat întreg de neamuri,
Am un codru, o câmpie,
Am ungrai ce-mi place mie,
Am un plai ca din poveste;
Alpul mai frumos nu este,
El mi-i drag până la stele,
Și pân-dincolo de ele...
”Orașul meu, Chișinău” Gr.Vieru
Te văd, cu grădinile și uzinele,
Și cu schelele ce ating stelele,
Cântărețile cu ulițele nou-nouțele
Și cu turnul alb și cu steagul –nalt
Să-mi trăiești și să-mi crești mereu
Orașul meu-Chișinău.

Ce este oraș? – este așezare omenească de blocuri, bulevarde, număr mare de

locuitori, fabrici, uzine, muzee, centre de sănătate, marketuri.
Ce este sat? – este o așezre omenească cu case mai mici, mai rar cu blocuri, școli,
grădinițe, magazine.

JOCUL ”EU ÎNCEP , TU FINISEZI”

• Țara mea este....? /Moldova/
• Moldova este bogată în... ?/livezi, vii, păduri/
• Limba noastră est ...? /frumoasă, melodioasă, bogată în cuvinte/

Cea mai mare bogăție a țării constituie oamenii ei. Fiecare țară are și bogății
naturale la noi ele sunt vii, câmpii, ogoare, dealuri îmbelșugate, păduri întinse,
lacuri și rîuri cu ape limpezi. Cel mai mare râu care curge prin șara noastră este
Nistrul. Pădurea este o suprafață mare de pământ acoperită în mare parte de
arbori și arbuști. Pădurile oferă hrană și adăpost animalelor și împrospătează
atmosfera, transformând CO2 în O2. Pășunele sunt zone de pământ neted
acoperite cu ierburi, deseori cu tufiș separat sau grupat. Lacurile sunt apele
stătătoare care umplă o adâncitură de la suprafața pământului. Aceste goluri pot fi
de diferite dimensiuni și forme, iar apa lor poate fi dulce sau sărată. Lacul asigură
un habitat important pentru multe plante și animale, dar este folosit și de oameni,
ca sursă de apă, pescuit, transport sau alte activități. Munte și vale – muntele este
o ridicătură de pământ, mult mai înalt decât formele din jur, format din cauza
mișcărilor ale scoarței terestre. Văile sunt pe pantele munților. Un munte este mai
înalt decât un deal, însă cele 2 forme nu se diferențiază strict. Munții se socot și
bariere naturale. Râul – formează apele căzute în urma precipitațiilor.

JOCUL ”DEZMIARDĂ-MĂ”
Țară -țărișoară munte - muntos
Oraș- orășel deal – deluț, deluros
Sat - sătuc râpa - rîpîșoară
Pădure - pădurice pășune - pășuniță
Lac - lăculeț izvor - izvoraș
Codru - codruț iaz - iezuț
Livadă - livăduță limba - limbușoară
Vie - viișoară pământ - pămîntesc

JOCUL ”CUVINTE FRUMOASE”

mare bogat
arătos Plai
frumos
dulce îmbelșugat

SEMNE MATEMATICE

˃ se numește semnul ”mai mare” 10˃2

˂ se numește semnul ” mai mic” 2˂5

- este semnul ”minus” 10 – 5 =5

+ este semnul ”plus” 5+5=10

= este semnul „egal” 5=5

≠ este semnul neegal 3≠1

VOCALA ”E” ”e”

EA→EL→EI→EU→ELE→EI→ENE→ESTE
SCHIMBĂ SUNETUL (CONSOANĂ)

PENE→BENE→LENE→VENE

CITEȘTE ATENT ȘI ZI UNDE SE AFLĂ ”E”

(ÎNCEPUT, MIJLOC, SFÂRȘIT)
EU→EL→EA→ELE→ENE→EMA→ESE→MERE→PERE

LENEA→FENEA→JENEA→MESE→PRUNE→NUME.

F E S
E E Z E D
L E U E E
B E U R Â S
P E R
E R
E A
C E L
F E R
CARE CIFRĂ LIPSEȘTE?

5 __ 7 3__5 11__13 17__19

8__10 0__2 14__16 15__17
9__11 4__6 16__18 12__14
6__8 7__9 19__21 13__15

FIGURI GEOMETRICE

Se numește ”triunghi” – figura care are 3

colțuri.

Se numește ”dreptunghi” figura care are 4

colțuri (4 unghiuri) 2 câte 2 egale. Latura de sus este
egală cu latura de jos; și latura din dreapta este egală cu
cea din stânga.

Cifra ”1” se aseamănă cu un cârligaș. ”1”

III. FAMILIA MEA

În căsuța noastră bună
 Noi trăim toți împreună
Mama bună ne trezește
Tata ne zâmbește
Fratele cel mare merge la școală,
Sora mijlocie cu păpușa în poală
Sora cea mică, la mama aleargă,
Aceștea formează familia-ntreagă!
Mama pe toți ne strânge în brațe
Și ne spune: ”bună dimineața!”.

O familie este compusă din mai multe persoane: mama, tata, bunelul, bunica,
copiii, verișoare (rude). Aceste persoane pot să formeze arborele geneologic.

Ne iubește, ne răsfață,
Zi de zi ne dă povață.
Desigur v-ați dat toți seama,
Nu e alta decât mama.
Cu mistria și lopata
Cine tot lucrează – tata.
O iubesc atât de mult
Și mereu eu o ajut.
Azi îi dau o păpușică
Doar e sora cea mai mică!
Seara la culcare,
Îmi spune povești
Cred că o ghicești
Umblă toată ziulica
Și e harnică – bunica!
E nins de ani,
Îmbătrânit.
Eu îl ascult, fiindcă-s mic,
Iar el e bunul meu bunic.

-Dar ce este o familie? – o căsușă în care trăiesc persoane dragi, ființe scumpe.
Etapele de dezvoltare a unui om:
• Bebeluș - suge lapte;
• Copil mic – face primii pași, descoperă lumea, începe să vorbească
• Preșcolarul - e de două ori mai mare ca la naștere.
• Școlarul – crește și învață la școală, etc.
• Adolescentul – organismul se schimbă mult, nu mai este copil ci adult,
învață la liceu și se pregătește să meargă la facultate, pentru a studia o
meserie.
• Tânărul – are o meserie și e gata să formeze o familie.
• Maturul – are copii care educă și-i ajută în orce activitate.
• Bătrânul – este un om în etate, muncește acasa, este ajutat de copii.
 JOCUL ”DESCRIE-MĂ”

ordonat;disciplinat;
bolnav; responsabil;
cuminte; murdar;
harnic, neîngrijit;
COPIL
zăpăcit; neângrijit;
bun la suflet.

Cum poate fi un copil? /grijuliu, bun, atent, obraznic, leneș, rău egoist, trântor,
sincer, cinstit, muncitor...etc./
Memorizează:
Dacă ai regim corect
Tu crești harnic și deștept
Dacă nu-l vei respecta
Foarte mult vei regreta
Tu te vei îmbolnăvi
Și-n spital vei nimeri

JOCUL ”CINE VĂ ESTE MAI DRAG ȘI DE CE ?”

Cum este mama? (blândă, duioasă, gingașă, bună etc.)
Cum este tata? (puternic, frumos, înalt, viteaz etc.)
Cum este sora/fratele? ( mic, înțelept, prietenos, ascultător etc.)
Cum sunt buneii voștri? ( cuminți, deștepți, înțelepți, vrednici, onești etc.)

”Casa noatră ” Gr.Vieru

Iar e seară, vine tata.
Mama cântă. Masa-i gata.
Vai, când tata e acasă
Casa noastră-i mai frumoasă!

”Arborele genealogic”
O dulce pom strămoșesc
Ramuri câte-n tine cresc?
Una-i tata, alta-i mama.
Una sunt chiar eu , ia seama.
 JOCUL ”DESCOPERĂ SINGUR CUVÂNTUL”
(apoi formează altul adăugând ”a” în față)

LUNĂ - __LUNĂ NA - __NA

RAMĂ - __RAMĂ URA- __URA
MARE - __MARE VERE - __VERE
DUC - __DUC UD - __UD

VOCALA ”O”
2 sunete 3 sunete 4 sunete
OS POD ORAȘ
OM NOD OCOL
OF COT PORT
OH TOC COPT
OI FOC PORC
OA ȘOC SOBĂ

” O” ”OO” ”OOO”
POD NOROC POLOBOC
LOC VOLOC MORMOLOC
POC OBLON GOLOMOZ
COC NOROI COTOROS
FOC VOIOS OTROCOL
BOU FOLOS
ȚOL CROITOR
AVION DOCTOR
MICROFON

”CITEȘTE CU AENȚIE”

MAMA DUIOASĂ
TATA VOINIC
BUNA ONESTĂ
BUNUL ESTE ÎNȚELEPT
SORA MICĂ
FRATELE HARNIC

“Jocul Floricica”

P O T
O O
C O C
 R O D
O O
S O I

C O T B O B
O O O O
Ș O T T O C

FIGURI GEOMETRICE

” Pătrat” – se numește figura geometrică care are 4

laturi, 4 unghiuri și toate sunt egale între ele.

”Romb” – se numește figura geometrică care are 4

Laturi și 4 unghiuri diferite între ele.

IV. TOAMNA
”Toamna ” V.Alecsandri
Toamnă mândră, harnică,
Și de bunuri darnică
A-mpărțit a ei comori;
A dat frunza vântului,
Iar roada pământului
A dat-o la muncitori.

”Două mere” Gr.Vieru

Iar e toamnă, zile calde
Frunza ruginie cade
Unde vezi, cei mici se scoală
Și se duc voioși la școală
Mama în ghiozdan le pune
Câte 2 mere bune
Și le dă în mâini buchete
 Cărți, creioane și caiete.
Eu sunt mic, rămân acasă
Vreau să plâng că nu mă lasă
Și-mi aduce maica mie, mere mari o farfurie
Însă ce să fac cu ele, eu vreau două, două mere
Dar să le manânc la școală.

Noi putem argumenta că toamna soarele încălzește slab, palid. Zilele se fac mai
mici iar nopțile mai lungi. Vreamea a devenit rece și ploioasă. Uneori e ceață și
brumă. Pământul este acoperit ci un covor arămiu, foșnitor. Toamna tîrzie copacii
se golesc și se desfrunzează, iarba se îngălbenește. Pădurea devine tristă pentru că
pleacă cântăreții, păsările călătoare pleacă în țările calde și animalele se culcă în
vizuinele lor. Copiii se îmbracă mai gros. Toamna se coc fructele și legumele.

JOCUL ”CARACTERIZEAZĂ-MĂ”

galbenă;
bogată;
roditoare; TOAMNA
aurie;
blândă;
frumoasă;
îmbelșugată.

ANALIZA PRPOZIȚIILOR
Frunzele foșnesc. – 2 cuvinte – prop. simplă;
Afară bate vântul .– 3 cuvinte - prop. compusă;
Vântul bate puternic. – 3 cuvinte – prop. simplă;
Ploaia picură încet - .................... - .......................... .
Păsările pleacă în țările calde. - ................-........................ .

”Toamna”

Ce e toamna, dragi copii? Unele roșesc mirate,

Anotimp de bucurii! Altele gălbui, pătate,
Frunzele se svătuiesc Arămii și visătoare
Ce culori se potrivesc Se aștern pe alei covoare!

NOȚIUNI TEORETICE:
Culori calde - roșu, oranj, galben.
Culori reci – verde, albastru , violet.

”Păsări călătoare” P.Cărare

- Mîndre păsări călătoare,

- Vai, cu ce v-am supărat?
- Nici un fel de supărare,
-Noi ne ducem la iernat.
Vezi că vîntu-i tot mai rece
Numai nouri, numai ploi,
Iarna, însă cum va trece,
Ne întoarcem înapoi
-Eu v-aștept la primăvară,
O să mă găsiți ușor,
Cum intrați la noi în țară,
Întrebați de Nicușor.

Proverbe despre toamnă

1. Toamna se numără boboci.

2. La lucrătorul rău toamna inima plînge.
3. În noiembrie își cumpără și soarele cojoc.
4. Cel ce toamna muncește, iarna huzurește.
a)Frunzele pe ramuri au îngălbinit
Plouă, plouă -ntruna. Cine a venit?(Toamna)

Ce știm despre toamnă?

- Toamna cad frunzele.

- Ne îmbracăm mai călduros.
- Plouă mai des.
- Timpul se schimbă.
- Toamna este colorată.
- Zilele devin mai scurte, iar nopțile mai lungi.
- Toamna păsările călătoare pleacă în țările calde.
- Toamna se coc multe fructe și legume.
- Înfloresc crizantemele.
- Toamna este timpul cînd se începe anul școlar.

Jocul "SPUNE SENSUL OPUS"

Cald - frig Sănătos - bolnav
Posomorît - însorit Mare- mic
Umed - uscat Jos- sus
Răcoare - căldură Frumos - urît
Ploios - senin Curat - murdar
Deștept - prost Înalt - scund

Jocul "PUNE O LITERĂ ÎNAINTEA CUVÎNTULUI - SCHIMB-

O"

DOUĂ - NOUĂ - ROUĂ - VOUĂ

CAL - MAL - BAL - VAL - ȘAL - ZAL

CAR - BAR - RAR - ȘAR - DAR - SAR - PAR

GĂSEȘTE : VOCALA "Î" ,"î" ÎN CUVINTE(la început,

mijloc,sfîrșit cuvîntului)

În - Încă - Însă - Înflă - Înghețată

Rîs - Rîu - Grîu - Mînă - Lînă - Stînă – Fîn

JOCUL DIDACTIC “Ghici după gust” fructele-legumele

Măr –dulce Usturoi – iute

Prună – dulce Chiperi – dulci,iuți
Nucă – dulci Varză – dulce
Căpșună – acri, dulci Morcovi – dulci
Vișine – acre Sfecla roșie – dulcie
Banană – dulce Mazăre – dulce
Poamă - acru, dulce Tomate – acri, dulci

V. FRUCTE – LEGUME

Natura este : Soarele, luna, stelele, pămîntul, aerul, apa, plantele, animalele,
oamenii. Natura este moartă – vie.
Natura moartă este : stelele, luna, pămîntul, aerul, apa.
Natura vie este : plantele, animalele, oamenii.
Deosebirea dintre natura moartă și cea vie este că cea vie se alimentează, respiră,
crește, se îmulțește, moare. Plantele sunt așa ca copacii, florile, iarba, fructele,
legumele. Plantele primesc de la natura moartă toate cele necesare pentru viață :
căldură, lumină, substanțe nutritive, apă. Pentru respirație ele au nevoie de aer.
Prin structura plantelor ele se deosibesc unile de altele. Ele au rădăcină în sol,
tulpină în sol, frunze, flori, fructe.
Fructele și legumele joacă un rol mare în dezvoltarea organizmului omului.
Fructele , legumele sunt folosite atît proaspete cît și conservate, înghețate, murate.
Livezile și viile, ogoarele, zarzavaturile sunt bogăția Moldovei. Toate fructele și
legumele conțin multe vitamine de care are nevoie organizmul omului.

CE TREBUIE SĂ ȘTIM!!!!

1. Fructele – legumele sunt alimente.

2. Fructele cresc în pomi, pe pămînt, dar legumele cresc în pămînt cît și pe
pămînt.
3. Înainte de a le consuma fructele și legumele trebuiesc spălate.
4. Cînd sunt crude fructele și legumele sunt verzi, iar cînd sunt coapte sunt de
diferite culori.
5. Unele fructe la gust sunt dulci, dar altele acrișoare, altele sunt zemoase, dar
altele sunt tari.
6. Fructele se pot consuma proaspete, în compot, uscate, sau sub forme de gem.

Cum înțelegi expresiile:

 Un măr consumat în fiecare zi , ține doctorul departe.
 Masa fără fructe e ca o sărbătoare fără muzică.
 Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.

ȘTIAȚI CĂ:

 Fructele sunt principal sursă alimentară.

 Coaja fructelor trebuie consumată, fiind bogată în vitamin.
 Fructele elimină deșeurile din organizm.

Toamna
Toamna e de roade plină,
S-au copt fructele – n grădină.
Mere rumene, frumoase,
Pere galbene zemoase.
Struguri aurii în vii
Prune mari și brumării.
În cămară le vom pune,
Căci la iarnă vor fi bune.

Legumele sunt plante ce cresc în grădina de zarzavaturi. Legumele constituie în

realitate diferite părți ale unor plante. Mîncăm frunzele, rădăcinile, bulbii sau
semințele lor.
1. Varza – există mai multe feluri ( varza alba, roșie, bruxelles). Frunzele lor
se manîncă fie crude, ca salată, fie fierte.
2. Morcovul, sfecla, cartoful – cresc în pămînt. E un tubercul.
3. Ceapa- usturoiul – sunt plante de la care mîncăm bulbii, adică partea
ascunsă în pamînt, uneori frunzele de asupra pamîntului.
4. Păstaia de fasole verde – sunt fructe (semințele lor).

Asemănări și deosebiri dintre fructe și legume

Asemănarile : conțin vitamine, se folosesc crude sau preparate , se coc în cele 3

anotimpuri.
Deosebirile : Fructele cresc în pom, în livadă, pădure.
Legumele cresc în pămînt , pe pămînt, în grădină.

JOCUL “CUBUL FERMECAT”

1. Descrie – spune ce știi despre pară-cartofi.

2. Compară – spune de ce seamană, nuca cu pruna, ceapa cu morcovul.
3. Asociază – spune ce simți o gutuie(usturoi).
4. Analizează – spune cum putem mînca fructele, legumele.
5. Aplică – alege piesa geometrică asemanătoare cu un măr, o roșie.
6. Argumentează - spune de ce este bine să mîncăm fructele și legumele.

Legumele au o mare importanță pentru sănătate. Ele conțin minerale, vitamin și

alte substanțe care asigură o funcționare foarte bună a organismului omenesc.
Legumele proaspete – conțin adevărate comori de săruri, minerale și vitamin
(proaspete) importante pentru menținerea sănătății.
Legumele uscate – conțin la fel multe vitamin, dar mai puține minerale decît cele
proaspete.
Sucurile de legume – au o cantitate mai mica de vitamin și minerale în raport cu
legumele proaspete.

GHICITORI DESPRE FRUCTE ȘI LEGUME

 Cine- roșu , dar măr nui, crește-n pămînt, ceapa nui. (Sfecla)
  Nu te bate, dart e face să plîngi. (Ceapa)
 Ce arde fără să fie cald?(Ardeiul)
 Trupul, capul mi-e totuna, pe-un picior stau totdeauna.(Varza)
 Șede fata în camară, cu cosița i-a afară.(Morcovul)
 Pe dealul cel rotat , șede moșul bosumflat.( Bostanul)
 Are-o sută de cămeși, dar nici una nui cusută.(Varza)

Lucrările care au loc în grădină, livadă, vii, pentru a crește fructe și

legume

Grădină – legumărie
Semănatul – În legumerie se seamănă diferite semințe în sol, folosim sapa și
grebla.
Plivitul – zmulgem cu mîna buruienele de pe terenul semănat,
Plivim pătrunjelul, morcovul, mărarul etc.
Prășitul – lucrăm cu sapa sau prășitoarea spațiul de sol dintre rîndurile distanțate
ale unor plante de cultură.
Udatul – cu stropitoarea.
Tratarea – contra bolilor și dăunătoarelor.
Recoltarea – strîngerea – culegerea roadei ( fructelor-legumelor).

Victorina literară

1. Cine e acea fetiță

Cu o roșie scufiță (Scufița Rosie de Ș.Perro)
2. Cene-i caprea ceia oare
Sprintenă și harnică
Din povestea lui Ion Creangă?(Capra cu trei iezi)
3. Cine-i lupul ce-a-ndemnat-o
Pe Scufița în poiană
Flori să strîngă în buchet? (Lupul din Scufița Roșie)
4. Cine e cocoșul care
A strigat în gura mare:
- Cucurigu, boieri mari,
Dați punguța cu doi bani?(Punguța cu doi bani de I.Creangă)
5. Mor, Mor, Mor
Unde-i vulpea s-o omor?(Ursul păcălit de vulpe de I.Creangă)
6. Recunosc, l-am păcălit,
Dacă pește am voit.
Am vrut să-l mai încîlcesc,
Că-mi place să păcălesc. (Vulpea- din povestea lui I.Creangă)
Reține!!! Poveștile sunt leagănul copilăriei noastre fericite prin care
se educă omul

JOCUL – „Cum se numesc copacii care cresc”

Cireșe – cireș Zarzări – zarzăr

Mere – măr Caise – cais
Pere – păr Vișine – vișin
Nuci – nuc Gutuiul – gutui

JOCUL – “Descrie- mă după formă, culoare, gust, mărime”

gustos bun
rotund verde(roșu)

proaspăt MĂRUL mare(mic)

vermănos acru

dulce mustos
spălat stricat

Jocul-“ Înlătură prima silabă și vei obține cuvinte noi”

Roșcat- cat mișcare- care

Strămoș – moș șnițel – țel
Șoarece – rece șotron- tron
Avere – vere Aud – ud
Aluna – luna aduc- duc

VOCALA – U u

La începutul La mijlocul La sfîrșitul

cuvîntului cuvîntului cuvîntului
Un FUM CUCU
Una LUNA NUCU
 Ușa BUNĂ RĂU
Umăr SUR AMU
Urma SUC RÎU
Udă SUS BRÎU

JOC FLORICICA

C U C S U R B U F R Î U
U U U Î O U U N
M A C S E U U L M G O U VI
FENOMENE
NATURALE
Condițiile atmosferice , cum ar fi ploaia, vîntul și lumina soarelui alcătuiesc într-un
anumit loc și timp.Vremea se poate schimba încet și rapid.
Fenomenele naturale sunt : ploaia, roua, bruma, soare, zăpada, vînt, furtună, țurțuri
de gheață, curcubeu, secetă, inundație, cutremur de pămînt, fulger, tunet.
Termometrele măsoară temperetura aerului.
Ploaia – cade din nori. Cînd picăturile de apă se îngrelează, ele cad pe pămînt.
Ploile sunt de mai multe feluri : ploi torențiale, ploi cu lapoviță, ploi cu grindină,
ploi liniștite – ciobănești, ploi rapide.
Curcubeu – este cînd ploaia se risipește rapid, după o aversă, pe cer se formează
un curcubeu multicolor. Soarele luminează picăturile de apă , lumina fiind
reflectată pînă este descompusă în culorile setului, spectrului.
Fulgerul – deoarece picăturile de apă se ciocnesc în interiorul unui nor apa devine
încărcatăelectric. Încărcăturile pozitive se ridică în partea superioară a norului, iar
cele negative în partea inferioară. Cînd încărcăturile negative se întîlnesc cu cele
pozitive pe pămînt va fulgera.Trebuie să ne păzim de fulger.
Tunet – Tunetul este sunetul aerului ferbinte în expansiune.
Seceta – este perioadă îndelungată în care nu plouă. Din lipsa apei mor plante,
animale, oameni.
Roua – apare dimineața în rezultatul condensării picăturilor de apă din aer pe
plante care sau răcit peste noapte.
Vîntul – este mișcarea aerului deasupra suprafeței pămîntului. Vîntul este mișcarea
aerului din zone de presiune înaltă (+) în zone de presiune joasă (-) . Un vînt este
denumit după direcția dn care bate. Deci, un vînt nordic bate dinspre nord.
Furtuna – vînturile puternice în spirală dau naștere la fortună.
Uraganul – ea naștere deasupra mărilor și oceanelor.
Cutremur – se produce în adîncul pămîntului.
Ninsoare – este un fenomen caracteristic anotimpului de iarnă.
Inundațiile – au loc primăvara în urma topirii zăpezii.
 Fenomenele meteorologice specifice anotimpurilor( iarna,
primăvara, vara, toamna)
Iarna – înghețuri, ploi, promoroacă, ninsori, viscoli, vijelii, zăpadă, lapoviță,
troiene, ger, vigelii, fulgi. Iarna se aștern troiene lungi.
Primăvara – vînturi, furtuni, ploi, dezghețuri, ceață, topirea zăpezii, pornirea
pîroaielor. Primăvara se dezgheață rîurilor, iazurilor, lacurile.
Vara – furtuni, ploi însoțite de averse – grindină, arșiță, secetă, călduri mari, ploi
torențiale, ploi scurte, soare puternic, rouă, curcubeu. Vara plouă cu ploi scurte, pe
cer apare curcubeu.
Toamna – furtunuri, ploi de lungă durată, ploi ciobănești, grindini, ceață, brumă,
vînturi nord-sud, înghețuri. Toamna plouă, plouă mult, mai des. Toamna tîrziu apar
înghețuri.

VOCALA – I i
La începutul La mijlocul La sfîrșitul
cuvîntului cuvîntului cuvîntului
IN Pin grai pai
IE Piper doi vai
ION Tifon gutui sai
IMAȘ Tartină joi nai
INEL Nina mai

bric
I maș
nel
na
ndian
Analiza propozițiilor
1. Ina are inel. – 3 cuvinte
2. Ion cîntă la nai. – 4 cuvinte
3. Inel frumos. – 2 cuvinte
4. Iepure alb, frumos.- 3 cuvinte
5. Avionul zboară. – 2 cuvinte

JOC “LANȚUL”
L A N Ț U L
Lac Ac Nas Țar Urs Lebădă
Loc Avion Nai Țap Urc Lopată
Lin Albină Năvod Țol Ură Larisa
Lună Alune Neon Țurcă Urmă Lucia
Lasă Aragaz Nasture Țăran Umăr Lazăr
Lor Aspirator Nod Țurțur Umbrelă Limpede
Lemne Acvarium Nufăr Țintă Urdă Lingură
Lînă Aer Nucă Țînțar Urlă Lăcrimioară
Lume Ață Nucleu Țipa Ulcior Leu
Lanț Apă Negru Țigan Unt Leagăn
Licurici Ana Noroc Țarina Urzică Livadă
Lumînare Alina Noroi Țigan Uscat Leneș

VII ANIMALE DOMESTICE

Animalele domestice – sunt acelea animale care cresc și trăiesc pe lîngă casa
omului.
Animalele, ca și plantele se alimentează, respiră, cresc și se îmulțesc și mor.
Animalele se hrănesc cu plante sau cu alte animale. Omul binevoitor, blînd, bun la
suflet, nici odată nu uită să îngrijască animalele.
Animalele domestice se grupează:
 Animale de casă: cîini, pisici, șoareci, albi etc.
 Animale de ogradă : găini, curci, rațe, iepuri etc.
 Animale de fermă : oi, vaci, cai, porci, capre etc.

JOCUL “DESCRIE ANIMALUL”

Calul – este animal domestic, este mare, are copite, coamă, ureche ascuțite, se
hrănește cu iarbă, fîn, paie, concentrate,orz, ovăz, trăiește în grup, aduce folos
omului carne și de tracțiune.
Cîinele – are bot, are ghiare și este paznicul omului, el manîncă carne, oase,
resturi de la om, are cușca lui, și păzește casa omului.
Berbecul – are lînă și coarne răsucite, hrănirea se realizează prin pașumat, iarna
se hrănește cu furage, fîn, nutreț, combinat, furage suculente etc, el trăiește în
țarc, ne dă lînă, carne etc.
Vaca – are bot,copite- 4 picioare, coadă lungă cu care se apără de muști, se
hrănește prin pașunat, fîn, furage, diferite furage, ne dă lapte, smîntînă, carne,
piele, trăiește în staul.

Se vor clasifica animalele după felul hranei:

Animale erbivore- se hrănesc cu vegetale: oaia, capra, iepure, vaca, măgarul,
calul.
Animale carnivore – se hrănesc cu carne : pisica, cîinele.
Animale omnivore – se hrănesc atît cu carne cît și cu vegetale : porcul, iepurile.

Punctul este o urmă lăsată de pix sau de creion pe o foaie.

Liniile pot fi drepte, frînte, curbe.

JOCUL “Cum putem spune?”

Cireadă de vaci – mai multe vaci unde pasc.
Turmă de oi – pe o pașună pasc mai multe oi.
Herghelie de cai – o mulțime de cai

JOCUL “Dezleagă ghicitoarea”

1. Și vara și iarna toarce, dar prosop nu face (Mîța)
2. Cine fuge la deal, mai tare decît la vale (Iepurile)
3. Merge moșul mînios, cu cojocu-ntors pe dos (Berbecul)
4. Cît trăiește, lumea hrănește, dacă moare jelonie nu are (Boul)
5. Vara-n glod și iarna-n po (Porcul)
6. Jeme toată ziua, dar nui bolnav (porcul)
7. Prietenii de casă îmblă pe masă, cînd se întîlnesc rău se mai sfădesc ( cîinele
și mîța)

Expresii și cuvinte legate de cuvîntul “cîine”

 Viața de cîine – viața grea
 Cîinele care latră nu mușcă – cine face gălăgie nu e primejdios
 Umblă cîinii cu covrigi în coadă – țara e în belșug

JOCUL : „Descrie – Caracterizează-l pe Tărcuș”

mic răbdător tărcat

mare cuminte, liniștit

Tărcuș rău

ascultător bun
 vesel orgolios

Animalele domestice aduc omului folos : lapte, brînză, smîntînă, chefir, lapte acru,
carne, lînă,piele, unt.

PĂSĂRI DOMESTICE
Păsările domestic sunt ființe care trăiesc lîngă casa omului, le îngrijește omul.
Toate păsările domestic au 2 aripi, 2 picioare, cap,clanț, plisc.
Păsările domestic sînt :
 Cocoș, găină, puișorii.
 Gînsacul, gîsca, bobocei.
 Rățoi, rața, rățuștele.
 Curcan, curcă, curcănei.
Păsările domestice aduc folos omului : ouă, pene, carne.
Păsările domestice se hrănesc cu diferite semințe: porumb, grîu, ovăz, orz.
Păsările domestice scot puii primăvara (cloștele). Păsările domestice trăiesc în
cotețe.
Gîștele – rațele iubesc să se scalde în baltă toată ziua, și să pască iarbă, să prindă
peștișorii.

JOCUL “Descrie pasărea dupa : formă, mărime, culoare”

Mare, mică

RAȚA cafenie- albă

gălăgioasă

frumoasă

Prin ce se deosebesc păsările de animale?

- Păsările au aripi, pene și fac ouă.

JOCUL : “Dezleagă ghicitori”

1. Cine se naște înfășat ? (puiul)
2. Cine cată pe jos măcar că n-a pierdut nimica? (găina)
3. La cap – peptene, la trup- pepene, la coadă seceră, la picioare rîșchitoare?
(cocoșul)
4. Boer cu haine scumpe, face judecată-n curte? (curcanul)
 5. Vaporaș cu gît și coadă, fuge iute prin ogradă?(rața)

VIII PROFESII ȘI MISERII

Poezia : “Sunt atîtea meserii” de Elena Bumbac
Sunt atîtea meserii
Îndrăgite de copii
Vrem să fim de-acuma mari
Să fim harnici făurari.
Nici o muncă, nici o munca.Nu e grea
Dacă vessel, vei lucra
Noi visăm, noi visăm
Noi visăm să creștem mari
Să fim meșteri făurari.
Ce înțelegem prin cuvîntul profesie? – meșteșug, profesie, ocupație,
îndeletnicire.
Pentru ce au nevoie maturii de meserie? – să muncească, să primească salariu, să
le fie viața interesantă, să aducă folos în familie.
Ce primește părinții voștri pentru lucru efectuat?- Salariul
La ce folosesc părinții salariu?- să cumpere cele necesare( haine,jucării, cărți,
produse alimentare)

Sunt diferite profesii – miserii:

Bucătarul – pregătește mîncare în cantități mari. Lucrează la restaurant, cafenea,
cantină. Poartă halat alb, șorț, și bonetă. E o meserie ce se învață în școli
profesionale. În fiecare grădiniță sau școală sunt angajați bucătari, care pregătesc
– dejunul, prînzul, cină pentru copii.
Vînzătorul – este omul care lucrează în magazine “Alimentare”sau magazine de
haine, piață. Ei efectuează așa acțiuni ca : vinde, taie, cîntărește, numără banii, dă
restul, alege produsele , aranjează vitrina,teghelele cu fructe, legumele, ceriale –
de toate , împachetează toate cumpărăturile.
Cofetarul – este omul care cerne făina, cîntarește zaharul, untul, amestică,
frămîntă, coace dulciurile.
Face creme și aluaturi Face mîncare gustoasă
Toată lumea îl iubește La cantină și acasă
Căci pe toți îi îndulcește (bucătarul)
(cofetarul)
Fermierul – grădinarul – crește legume, fructe, ceriale sau animale. Cultivă
pămîntul, ară, sapă, seamănă, prășește, pliveste, stropește, strînge roada. Ei se
mai numesc agricultori sau plugari. Ei hrănesc întreaga țară. În trecut munca
agricolă se făcea manual, iar acum pe larg se folosește tehnica agricolă : tractoare,
combaina, sisteme de irigație.
Medicul – are grijă de sănătatea oamenilor. Îi consultă și îi lecuiește în caz de
boală. Există mai multe feluri de medici : terapeuți ( trateaă bolile interne),
chirurgii (fac operații), oculist ( tratează ochii), ORL –ist( urechile, nasul, gîtul),
cardiolog (inima), traumatologul ( leziuni și fracturi).Medicul – pipăie, ascultă
bătăile inimii, măsoară temperaturra, tensiunea, prescrie medicamente.
Polițistul – păzește ordinea publică. Reține sau amendează persoanele care
încalcă legea. Polițiștii poartă unii formă și sunt înarmați cu pistoale și bastoane.
Poliția rutieră are grijă de aceia ca șoferii să respecte regulile de circulație.
Poștașul – este omul care aduce scrisori, felicitări, ziare, reviste și colete la
domiciliu.Are geantă mare, pe care o poartă la umăr.
Pictorul – pictează cu pensula pe pînză sau pe hîrtie. Ca să devii pictor ai nevoie
de imaginație, talent, dar și de multă muncă. Operele celor mai vestiți pictori sunt
expuse în saloane și expoziții și vîndute la lecitație.
Pompierul – stinge incendiile. Este dotat cu un costum de protecție, echipament
și mașini speciale care îl ajută să lupte cu focul. Flăcările sunt stinse cu spumă din
baloane cu aer comprimat. E o profesie periculoasă.
Șoferul – este omul care stă la volan. Conduce mașina, autobuzul, camionul,
treleibuzul sau orice alt autovehicul. Trebuie să cunoască bine regulile de
circulație și să fie atent la drum. Există șoferi de cursă lungă, care petrec în drum
cîteva zile la rînd.
Croitorul – coase îmbrăcăminte pentru copii și maturi, instrumentele sale de bază
sunt metrul, foarfecele, ac, ață și mașina de cusut. Pentru a confecționa o haină,
croitorul întîi ia masura, apoi croiește materialul , mai face o măsurare și îl trage la
mașina de cusut.
Jurnalistul – scrie articole pentru ziare,pregătește emisiuni pentru televiziune sau
radio. Pentru aceasta el adună materiale: ia interviuri, fotografiază, filmează și
studiază anumite teme. Contribuie la informarea maselor și la formarea opinii
publice.
Juristul – este omul care cunoaște legea și o palică în lucru. Juriștii pot avea mi
multe profesii : avocați, judecători, procurori. În procesele de judecată avocatul
apară invinuiții, procurorul îi acuză, iar judecătorul pronunță verdictul adică
decide dacă aceștia vor fi condamnați sau achitați.
Profesorul – educatorul – pedagogul care predă lecțiile în școala primară se
numește învățător, cel care educă copii la grădiniță – educator, iar la universitate
– profesor. Profesia de învățător e nobilă deaorece aceasta educă și formează
tînără generație. Educatorii și învățătorii trebuie să fie ascultați și stimați de copii.
Muzicantul – Compune muzica, o interpretează cu vocea sau la diferite
instrumente. Cel care compune se numește compozitor. Cel care cîntă cu vocea se
numește cîntăreț. Omul care conduce o orchestră se numește derijor.
Scriitorul – Toate cărțiile din lume sunt scrise de scriitor, sunt oameni talentați cu
imaginație bogată. Scriitori care compun povești, nuvele, romane se numesc
prozatori. Cei care scriu versuri se numesc poeți. Există scriitori pentru copii și
pentru maturi.
Cosmonautul – Este omul care zboară în cosmos. E îmbrăcat în scafandru și e
dotat cu echipament special, în cosmos nu este aer și gravitație. Pot deveni
cosmonauți doar persoanele cu o sănătate perfectă și un corp bine antrenat. E o
profesie rară și dificilă.
Programistul – alcătuește programe pentru calculatoare, telefoane mobile și alte
dispozitive electronice care au nevoie de programe pentru a funcționa. E o
profesie modernă apărută la finele secolului trecut. Știința calculatoarelor se
numește informatica.
Brutarii – Sunt oamenii care coc: pîine, plăcinte, tort.

Comparații despre pîine: 1) Rotundă cau soare

2) Frumos ca cerul
3) Caldă ca inima mamei
4) Rumenă ca bujorul
Din făină brutarul coace chifle, biscuiți, prăjituri, plăcinte, franzele, hulubași,
colaci, torturi etc.
Știați că....?
- Din făină se coc colaci, care au diferite destinații: la nuntă, la cumătrii, se dau de
pomană, crăciunei, sfinți-40
- Ce îi trebuie boabelor de grîu ca să crească: căldură, lumină, umezeală.
Numele celor care trudesc la creșterea pîinii (Plugarul, Morarul, Brutarul,
Vînzătorul)
Factorii naturali care contribuie la creșterea pîinii: Soarele, Pămîntul, Apa.
Etapele parcurse de grîu pînă a deveni pîine ( Spicul, grîul, făina)

Proverbele despre pîine:

• Pîine pe masă e bucurie pe masă
• Omul muncitor de pîine nu duce dor
• Pîine nu vine singură la tine
• Vara cine muncește, iarna pîine nu-i lipsește
Toate profesiile-meseriile sunt importante, folositoare și fac cinste oamenilor
harnici, care muncește cu dăruire.
Nu în zădar se spune:
• Meseria- brațară de aur
• O meserie face cît-o moșie
• Meșteșugul se cunoaște după lucru
• Orice fel de meserie, nu e rău ca omul să știe
 Frumoasă Interesantă Veselă

Nobilă PROFESIA Rară

Modestă Grea Dificilă

Cercul- este o linie curbă închisă și are centru.

Jocul: “Caracterizează pîinea”

Mare-mică gustoasă
moale
rotundă puhavă

Pîinea proaspătă

mirositoare albă-neagră
crescută

IX Sistemul – Solare Planetele

Astronomia- Este studiul științific al obiectelor din spațiu ca planetele, stelele,
cometele și găurile negre, folosind echipament ca: telescop și sonde spațiale.
Astronomia- modernă a început cu Copernic, care o realizat că soarele, pămîntul
este central sistemului solar.
Astronomii- de astăzi pot calcula distanța dintre Pămînt și alte planete din
Sistemul Solar.
Nicolae Copernic- afirmă că Pămîntul se învărtește înjurul Soarelui.
Cometele- meteorii și asteriozii sunt bucăți de gheață, piatră sau metal, care se
învîrt în jurul Soarelui. O cometă are un cap fără formă-diametru între 10-30Km.
Cometele sunt înconjurate cu nori de praf care călătoresc în jurul Soarelui.
Constelații - sunt grupuri de stele care formează modele ușor de recunoscut pe
cerul nopții. Soarele trece prin fața a 13 constelații, pe parcursul unui an- semnele
zodiace.
Luna - este unicul Satelit natural al Pămîntului. Ea luminează pentru că reflect
lumina soarelui.
Planeta- Este cele mai mari corpuri care se rotesc în jurul soarelui. Ele pot fi
solide ca Pămîntul sau alcătuiite din substanțe gazoase, lichide.
Denumirile Planetelor
Mercur- zeul roman al comercianților și călătorilor
Venus- zeița romană al războaelor
Jupiter- regale zeilor romani
Saturn- zeul roman al semințelor și însămănănșării
Uranus- zeul grec și roman al cerului,
Neptun- zeul roman al mărilor
Pluton- zeul roman al morții
Mercur- este o planet solidă, deseori este acoperită ca nisip. Mercur este pîrjolit
de apropierea Soarelui.
Venus- are suprafața acoperită cu praf și fragmente lespezi de roci
Pămîntul- numai Pămîntul este cunoscut ca planetă ce adăpostește viață. Ea este
acoperită și soluri.
Martie- Suprafața este alcătuită din roci și nisip. Atmosfera este subțire și
alcătuită din dioxid de carbon. Cei doi poli sunt acoreriți cu calote de gheață.
Martie este a patra planet de la soare, ea este de 2 ori mai mică decît pămîntul.
Jupiter- fiind un gigant gazos. Jupiter nu are suprafață în locul ei dense straturi
gazoase înconjoară miezul planetei are o suprafață solidă roșie-datorită sulfului
degajat de vulcan. Jupiter este cea mai mare planetă a sistemului solar.
Saturn- Asemeni lui Jupiter. Saturn este tot un gigant gazos. Atmosfera alcătuită
în proporție de 91% din hidrogen conține nori de armonie, apă și metan. Saturn
este a doua planet după Jupiter.
Uranius- este un gigant gazos alcătuit în majoritatea din hidrogen și helia. Planeta
e înconjurată de inele alcătuite din părticele negricoase păstorite de 2 sateliți
mici. Uranius primește puțină căldură.
Neptun- gigantul gazos Neptun își datorează culoarea albastră gazului metan.
Suprafața satelitului Tritan este alcătuită din metan și nitrogen înghețat.
Pluton- este alcătuit din nitrogen și metan. Satelitul sau Charon, este aproape
destul de mare pentru ai fi planet geamănă. Soarele este atît de departe încît pare
o stea strălucitoare.Pluton este cea mai mică planet din sistemul solar.
Stea- Stelele sunt baloane mari de gaze ferbinte care produc lumină și căldură
prin reacții nucleare. Soarele este o stea medie, galbenă foarte luminoasă. O stea
își începe viața prin condesarea metanieii unui nor de praf și de gaz. Stelele
galbene, cum ar fi soarele, pot lumina constant timp de milioane de ani, înainte
de ase extinde și a se răci.
Sistemul Solar- este alcătuit din Soare și alte corpuri cerești aflate pe orbite în
jurul lui. Cele 9 planete și sateliții lor, asteroizi, cometele și meteoriții. Soarele se
află în centrul sistemului solar și are o masă de 740 de ori mai mare decît toate
planetele la unloc.
Soarele - este cea mai apropiată stea de Pămînt. Acesra este un glob de gaze
fierbinți, în majoritatea de hidrogen, situîndu-se în centrul sistemului nostru solar.
Soarele este mai mare decît Pămîntulde peste 1 miliard de ori. Soarele este
părintele Pămîntului, soarele e stăpînul lumii ziua, soarele e deșteptătorul a tot ce
este viu. Soarele hrănește omul totul e de la soare.

X. Animale Sălbatice
Animalele sălbatice - sunt acelea ființe care trăiesc în pădure și-și caută singure
hrană.
Animalele sălbatice sunt mari și mici. Ele au păr, blană-culoareai diferită.
Animalele sălbatice au grijă de puii lor. Animalele sălbatice sunt: veverițele,arici
pisicile sălbatice,iepurași sălbatici,urșii,vulpele,lupii,cîrtițile,porci-mistreți,cerbii
căprioarele
Animalele sălbatice au casă:
Ursul cu ariciul – bărlog
Veverițele – scorbură
Vulpele – vizuine
Lupii – tufișuri
Iepurașii de cîmp – tufișuri

Animalele sălbatice care au blană sunt: ursul, veverițele, iepurași, pisicile sălbatice
Animalele care au păr: lupul, vulpea, ariciul
De animalele sălbatice mai are grijă pădurarul. Oamenii care ucid animalele
sălbatice se numesc braconieri.
Animalele sălbatice au blană, bot, ghiare, colți, coarne.

Jocul “Hai ghicește cum el este”

Ursul - greoi, morăcănos
Cerbul - iute de picior
Vulpe- șireată, vicleană
Lupul- hain, rău, hapsîn
Iepurașul de cîmp- sprintenă
Veveriță- sprintenă
Pisică sălbatică- sprintenă
Jocul: Spune-mi cu ce se apără animalele sălbatice.
Animalele sălbatice se apără cu 1) aripile 2)dinții ,colții 3)picioarele 4)coarnele
Jocul: Descrie-mă
Ursul
 Mare-mic
 Greoi
 Cafeniu, alb
 Lenos
 Bun la inimă, măriminos

Poezie :” Ursul” de G. Vieru

Ursul îmblă prin pădure
Ursulețul stă la umbră
Și bea apă din ulcior
Ce căldură mor, mor, mor.

Jocul „Dezleagă ghicitorile”

1) Am un moș co cojocul pe dos (ursul)
2) E vicleană e șireată noaptea la coteț se arată (vulpea)
3) Merge moșul pe cărare cu o 100 de ace în spinare (ariciul)
4) Mititică, sprintenă și cu blană frumușică (veveriță)
5) Are ochi dar nu vede (cîrtița)

CONSOANA B
1) B- la începutul cuvîntului – Barcă, Bec, Bou, Bloc, Brad, Bluză, Buf
2) B- la mijloc cuvînt.- Albuș, galben, habar, rubin, sobar, zebră
3) B- la sfîrșitul cuvînt. – Alb, rob, zob, trib, știrb, arab, ciob

an utoi
un rad
ob
ec B lană
ară arză
ici

Numere impare – sunt acelea care nau perechi

1-3-5-7-9-11-13-15-17-19-21
Numere pare – sunt acelea care au perechi
2-4-6-8-10-12-14-16-18-20-22

Jocul “Floricica”

B A T B O T B E C B U N
A A O O O O U U
L A C N O I B A C F O C

XI.Transportul
Transportul ajută omului ca să se deplasaze pînă la locul de destinație. Sursele de
energie pentru mijloacele de transport pot fi diferite: energie electrică,
carburanți. Mijloacele de transport ajută omului să se deplaseze repede.
Transportul se clasifică în felulul următor: aerian, terestre, maritim.
Transportul aerian este acel care zboară: avioanele, rachete, elicopterul,
navele cosmic. Pilotul conduce racheta. Aviatorul conduce avionul.
Trasportul terestre este acel care merge pe pămînt.
- Bicicleta, tricicleta – biciclist
- Motocicleta- motociclist
- Sania- copil
- Tractorul- tractorist
- Căruța- căruțaș
- Combainul- combainer
- Rutiera- șofer
- Trenul- mașinist
- Camionul- șofer
- Ambulanța- șofer
- Troleibuzul- șofer
- Autobuzul-șofer
Trenul merge pe cale ferată.
Transportul acvatic (maritim) este acel care plutește pe apă.Ele sunt ca luntrea,
corabie, vaporul, nave acvatice. Capitanul conduce vaporul. Marinarii lucrează pe
corabie.
Jocul “Hai descrie-mă”
accelerat mare

frumos TRENUL lung

verde scurt

Jocul: ” De făcut analiza fonetică a cuvintelor “

Parașută- 8 sunete, 4 vocale, 4 consoane, 4 silabe
Avion- 5sunete, 3 vocale, 2 consoane, 3 silabe

Poezii despre transport

Poez. „Racheta” de G. Vieru poez. „Macaraoua” de G. Vieru

Iată zboară o rachetă Tata e constructor bun
Peste plaiul meu Sus nu aude ce eu spun
O rachetă, orachetă Macara-macara
Am să-mi fac și eu Dăi te rog scrisoarae mea

Poezia „Vaporul” poez. „Trenule-trenuțule”

Două zile a mers vaporul Trenule-trenuțule unde pleci drăguțule
Tare mare este o mare! Tuc-tuc-tuc jucării mă duc să aduc
Dacă nu ar fi vaporul Un vagon de jucării
Ar fi marea și mai mare Pentru voi iubiți copii.

Jocul „Dezlea-gă ghicitorile?”

1) Am o rață fără viață, trece apa cît de mare, și te duce în spinare (luntrea)
2) Ce pasăre nu stă-n pom, duce în spinare om, zboară și se perde-n zări trece
peste mări și țări (avionul)
3) Pe drum lung și ridicat-merge un șarpe înfocat (trenul)
4) Merge Făt-Frumos prin grîu, și grăunțele curg rîu (Combainul)
Transportul aerian-deosebirile: prin formă, lungime doar și viteză în zbor
- Balonul cu aer are o viteză mică
- Racheta are cea mai mare viteză în abori
- Elicopterul cu elice poate ateriza oriunde
- Există avioane pentru pasageri și pentru militari
- Transportul aerian poate fi utilizat în diverse locuru

Trasportul terestru este ajutat de „Semafor”- Cîte culori are semaforul? 3

Măi copile nu te pierde!
Stai la roșu-treci la verde
GHICITOARE:
Deschide ochi roșii de foc
Toată lumea stă pe loc!
Ochiul galben cînd se arată
Stă atentă lumea toată
Verde cînd strălucește
Toată lumea se pornește (semaforul)
CONSOANA “M”
1) Mac-Mal-Masă-Mamă-Mur-Maro-Mic
2) Cămașă-Cosmos-Compot-Comport-Tramsport
3) Fum-Cum-Zum-Bum-Artiom-Rustam

JOCUL”FLORICICA”

M UA RC
A A
L A I
 M P O M
I O O O
C U M D O R

F U M
O A
C U C

XII.Mobila
Casa omului este amenajată cu mobilă. Vom învăța preciza destinația obiectelor
de uz casnic, vom discuta despre detaliile principale ale obiectelor (Scaunul are
picioare , spetează) vom discuta despre forma, destinația și denumirea mobilei.
Mobila se face din diferite materiale:natural și mase plastice:
a) Lemn natural
b) Mase plastice
c) Fier
Mobila se confecționează la fabrica de Mobilă. Se face din lemnul diferitor copaci:
salcîm, stejar, brad.
Mobilierul din hol-antreu
- Un cuier (dulap de haine)
- Un dulap de pantofi
- Masă de pus cumpărăturile
- O oglindă
Mobilier de baie- dulapuri, polițe și etajere,coș pentru rufe, pat, canapia, fotoli
Mobilier de dormitor- șifoner, portieră, pat, canapea, safa, fotolii, garnitură
Mobilier de bucătărie (sufrajerie)- Masă, scaune,dulapuri pentru veselă diferite
polițe, scaun lung.
Mobila poate fi moale și tare.
Jocul „Dezleagă ghicitorile”
a) Cine are 4 picioare dar nu merge (scaunul)
b) Patru frați într-o pălărie îmbrăcați (masa)
c) Eu vin la voi, dar voi mai puneți din apă (scaunul)
d) Te uiți la mine și te vezi pe tine (oglindă)
e) Un obiect foarte ciudat, are plin cuierul (șifonerul)
f) Dar e veșnic dezbrăcat-Cum se cheamă (Șifonerul)
g) Două lemne odolene, celelalte mărunțele (Scara)

Jocul “Cum se spune corect” “un”- sau - “o”

Un pat un șifoner o poliță
Un dulap un tablou o canapea
 O scară un scaun o etajeră
O masă un fotoliu o garnitură

Jocul “Caracterizează-mă”

Mare-mic
Tare-moale
Pat Curat-murdar

Nou-vechi PAT
Frumos-urît
Rupt-întreg
arătos

Mai cunoaștem și mobilier școlar așa ca:tabla,banca,mese,scaune,dulapuri,pentru

haine pentru material.
JOC MATEMATIC

4 8 1+3=4
+ + 3+5=8
. . 4+6=10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10-2=8
7-1=6

Se numește oval figura care n-are laturi, colțuri sau

O linie curbă închisă.

XIII.Vesela
Omul are nevoie de veselă pentru a prepara bucate și pentru a avea din ce minca.
Vesela și tacîmurile sunt preparate din diferite materiale. Se confecționează
vesela din: ceramică, lemn, faiansă, lut, fier, masă plastică.
Vom discuta despre igiena în care trebuie să păstrăm și să îngrijim vesela.
Vesela poate fi diferită: Cuțit, lingură, furculiță, păhare, bacale, cănuțe, farfurii,
castroane, cazane, ceaun, cratiță, oală, căldare, polonic.
 Jocul “Hai ghicește și numește”
1) Am o fetiță, toți o sărută pe guriță (Cană)
2) Am ceva în mînă, deșartă o duc la fintînă, iar acasă o aduc plină (căldare)
3) În bucătărie pe peret, tot găini bogate (cratița)
4) Hrană în moară, iar coada afară (lingura)
5) Rața în iaz, iar coada pe mal (lingură)
6) Lupu-i în stînă, dar coada e pe mal (polonicul)
7) Am o frunză lucioasă, tae pine pe masă (cuțitul)
8) Din lut m-au făcut, în casă m-au adus, pe plită m-au pus (oala)
9) O fetiță cu codiță stă pe plită se-ncălzește mama-n la cartofi prăjite (Tigae)

Jocul “Una-multe”
O farfurie- multe farfurii
Un cuțit- m. cuțite
O căldare- m. căldări
O furculiță- m. furculițe
Un polonic- m. polonice
Un păhar- m. pahare
O sticlă- m. sticle
O cratiță- m. cratițe
Un castron- m. castroane

Jocul “Caracterizează-mă”

Murdară-curată Mare-mică urîtă-frumoasă

Nouă-veche CANĂ îngrijită

de lut-de porțelan Spălată-murdară

Toată vesela trebue ținută în curățenie. Toată vesela se confecționează la

întreprindere, fabrică. Sunt oameni care o fac veselă, dar alții o desenează, apoi
alții o dau în cuptoare (vesela de lut).

CONSOANA „C”
1) CA-CAI-CUM-CAD-COD-CEL-COAMĂ-COASTĂ-CANA
2) ACASĂ-FĂCUT-LĂCATĂ-LACOM-BUCĂTAR
3) AC- NUC-DUC-LAC-BAC-FAC-ZAC-POC

JOCUL “FLORICICA”
C A L F O C C U M S U C
A A E U O U E O
R A C S E C R O C T O C

Oamenii care fac oale de lut, ulcioare se numesc Olar. O să discutăm despre
corpuri geometrice: sferă, conul, cilindru, prizma, cub.

Cilindru Cub Cărămida Con

--------------

XIII Îmbrăcămintea Încălțămintea

Vestimentația omului depinde de starea vremii, de anotimp. Omul își alege
îmbrăcămintea în dependență de sex.
La fabricile de confecții se modelează, confecționează vestimentația.
Îmbrăcămintea și încălțămintea se confecționează din diferite materiale: stofă,
meh, in, piele, gumă, lînă. Îmbrăcămintea și încălțămintea trebuie purtată cu
acuratețe,spălată,călcată.
Vestimentația se clasifică după anotimpuri: iarnă-primavară, vara-toamna
Dulapul Toamna
1) Basma
2) Năframă Mare-mica Frumoasă albastră
3) Rochie
4) Trenciul nouă
5) Ciorapi Rochie elegantă
6) Pijama veche
7) Baticul
8) Pardesiul
Dulapul Iernii
1) Fular
2) Căciulă-mănuși
3) Paltonul scurt lung curat
4) Scurtă
5) Costumul împletit Fular
6) Cojocul-cizme
7) Puloverul-papuci lat-îngust de lînă colorat
8) Pîsle-caloși

Dulapul Primăverii
1) Marama
2) Bereta frumoasă subțire înflorată
3) Bluza
4) Ghetele Marama
5) Pantofi
6) Șosete nouă ruptă îngrijită

Dulapul Vierii
1) Chipiul
2) Fesul veche albă neagră
3) Sculia
4) Iea Cămașa
5) Camașa nouă
6) Chiloți
7) Fustă
8) Maioul scurtă lungă frumoasă
Omul care repară se numește Cizmar. Încălțămintea se confecționează din piele.
Proverb “Curățenia este mama sănătății”

CONSOANA F
1) F - la începutul cuvîntului
Foc-Fac-Fum-Fir-Fag-Fulg-Fată-Față-Fer
2) F - la mijlocul cuvîntului
Chefir-Mărfar-Nufăr-Rafală-Sifon-Zefir
3) F – la sfîrșitul cuvîntului
Praf- Paf-Zăduf-Stuf-Jaf-Cartof-Taraf

Ac
UM
RAGA
F RUMOASĂ
ULGER
ERESTRĂU
AȚĂ
Jocuri- Fii Atent
 F F F
A
A A O
T Ț C
Ă Ă Ă
F
U I I
L E L
G R M

F O C P A F
U U A I
M I F T I R

Cartea este izvorul vieții

Cartea
Ce prieten bun e cartea!
Te învață doar de bine,
Știe tot ce-o – ntrebi și-ți spune
Nu se supără pe tine.
Cum se face o carte : drumul vieții.

Jocul ”Hai ghicește”

1) O cetate minunată – stă la poartă descuitată,
Dar nu poți păși în ea, dacă nu știi a citi.
(Cartea)
2) Are pagini colorate - și scrie în ea de toate
Și cu cât o îndrăgești, tot mai mult o folosești
(Cartea)

Întrebări: Din ce este compusă cartea?; Cine poate scrie o carte?; Cum se
păstrează o carte?; Unde se păstrează o carte?; De ce este importantă cartea
pentru noi?
Răspunsuri: Cartea trebuie păstrată cu atenție, ținută pe un raft, învelită, ștearsă
de praf dacă este nevoie.Cartea se păstrează în biblioteci, pe raft, în dulapuri și ne
învață multe lucruri bune pentru viață.
Întrebări: De unde vin cărțile? Care copaci sunt tăiați pentru cărți? Pe unde
plutesc buștenii? Unde sunt duși acești bușteni? Cine face din bușteni hărtie?
Acum să vedem câți oameni fac o carte:
- Cine scrie o carte? ( autorul, scriitorul);
- Cine desenează o carte? (pictorul)
- Cine corectează manuscrisele? (corector)
- Cine tipărește cărțile? (editor)
- Cine citește cărțile?(cititor)
- Unde se păstrează cărțile? (biblioteci, magazine, librării de cărți).

Expresii formate despre carte:

”Om cu carte sau cărturar” – peroană care citelte mult.
”Vorbește ca-n carte” – vorbește ca un om învățat.
”Cum scrie la carte” – așa cum trebuie.
”S-a pus pe carte” – s-a pus pe învățat.

Proverbe despre carte:

Carte este prietenul omului.
Cartea hrănește sufletul omului – mintea.
Cartea aduce lumină în mintea omului.
Cartea este mângâierea vieții.
Cartea ne învațp să fim mai buni, mai drepți.
Cartea ne face să trăim în alte locuri și alte timpuri.

Cum se face o carte?

Arborii Lemnul Fabrica de hârtie Hârtia Autorul Pictorul
Corectorul Editura Tipografia Cartea Librăria Biblioteca.

Cum poate fi o carte?

NOUĂ
VECHE
CURATĂ
FRUMOASĂ
INTERESANTĂ
AMUZANTĂ CARTEA
CAPTIVANTĂ

Ce trebuie să știm despre carte?

Cartea este o comoară, es se păstrează pe raft: acasă, la grădiniță, la bibliotecă, la
librărie. Ea este prieten drag pentru copilul ascultător, deștept. Cartea ne ajută să
călătorim cu gândul, imaginar peste tot.

CITEȘTE ÎNAINTE ȘI ÎNAPOI

DUD DUD DAR RAD
CUC CUC DAC CAD
COC COC DOI IOD
DOR ROD LAC CAL

Cărțile au conținut diferit, înseamnă că sunt de mai multe feluri:

- Cărți cu povești: de I.Creangă; L.Tolstoi; S.Perro; A. Pușchin, pov.populare
- Cărți cu poezii: G.Vieru, L.Deleanu, V.Romanciuc, I.Filip; P.Zadnipru.
- Cărți de colorat.
- Cărți cu ghicitori, legende, proverbe, zicători, numărători.
- Manuale școlare.
Reiese că ”Cartea” este purtătorul de informație în diferite domenii: literatură,
artă, știință, tehnică. Ce este o bibliotecă? – 1)este un dulap sau mobilier special
cu rafturi unde se păstrează cărțile; 2) este o încăpere în care se păstrează și se
citesc cărțile.

PÂINEA e o minune a pământului

Pâinea ânseamnă viață.
Pâinea e însăși Patria.
Pâinea e însăți viața pe Pământ.

Proverbe: ”Pâinea nu vine singură la tine.”

”Pâinea pe masă e bucurie în casă”.
”Lucrarea pământului – izvor de bogăție”
”Munca bună, mult adună”.
”Cine vara muncește, iarna se veselește”
Ghicitori:
”De om muncită, în cuptor zvârlită, de om înghițită” (pâinea)
”Moale și rotată, în cuptor dată, pe masă așezată, zece o dau gata”. (pâinea)

Etapele de muncă – Cum apare pâinea pe masă.

a)Pregătirea solului (aratul, îngroșarea, boronitul);
b)Semănatul grîului (boabelor);
c) Secerișul ( după ce sunt grâile coapte, omul strînge boabele cu combina);
d)Toate boabele de grâu sunt duse în hambare, depozite mari de grâu – unde el
se păstrează de ploi, viscole.
e)După hambare – grâul se duce la moară – acolo morarul macină făina în grâu.
f) De la moară făina este dusă la brutărie unde brutarul coace pâinea, care este
dusă apoi la magazine - vânzătorul o vinde cumpărătorului (nouă).

MIROSUL PROFESIILOR
Plugarul ce ară în luncă de zor,
Miroase a glie și reavă-n ogor
Brutarul a pâine , miroase frumos.

-Știi din ce se face pâinea? ( se face din făină, apă, drojdoe și sare)

CARACTERIZEAZĂ PÂINEA

Pîinea

(PROASPĂTĂ, PUHAVĂ, COAPTĂ, USCATĂ, DOSPITĂ, MOALE, CALDĂ, RUMENĂ,

GUSTOASĂ, ROTUNDĂ, MARE, ALBĂ, NEAGRĂ, MUCEGĂITĂ)

Din făină se coace: pâinică, colaci, franzele, chifle, cozonaci, covrigei, crăciunei,
biscuiți, prăjituri, plăcinte, torturi, tăieței, pasta.
- Cine crește grâul? – pugarul
- Unde se depozitează grâul adunat? – hambare
- Cine macină grâul? – morarul
- Cine coace pâinea – brutarul.
- De ce are nevoie bobul de grâu ca se crească?(ploaie, căldură - soare,
îngrășământ – pământ)
Comparații despre pâine:
 Rotundă ca soarele;
 Ca cerul;
 Caldă ca inima mamei;
 Rumenă ca bujorul.

”Mama coace pâine” C.Dragomiroiu

Mama coace pâine Mă aduc de treabă
În cuptor a dat, Mai încet dar fac
Mi-a lăsat și mie Din împletitură
Niște aluat Un frumos colac.

”Pâinea ” Gr. Vieru

Pâinică frumoasă,
Din cuptor scoasă.
Pâinică cuminte,
Cu fața fierbinte.
Ca fața măicuței
Ca mâna tăicuței
Ca soarele-n vara
Ca bulgărul în țară.

”Cine pâinea risipește ?”

Cine pâinea risipește
Niciodată nu mai crește
Cine uită de pâinică,
Uită apoi și de mămică,
Uită și de casa lui
Și rămânea-nmănui
Pâinișoara-i surioară
Și acasa și la țară.

JOCUL ”CIMILICĂ-CIMILEA”
1)Vrem să fie-n orice casă
Pâinea rumenă ...(gustoasă)
2)Pâinea este o comoară,
Pentru noi și penru ...(țara)
3)Păstrați pâinea, copilași,
Cei din sat și din .... (oraș)

Păsările sedentare – călătoare.

Păsările sedentare sunt acelea care rămân și iernează la noi, ele rezistă la frig.
Păsările călătoare (migratoare) sunt acelea care în timpul iernii pleacă în țările
calde, unde temperatura aerului este mai ridicată (cald).
Păsările au cap, ichi, cioc, aripi, picioare, corpul este acoperit cu pene. Căsuțele
păsărilor sunt cuiburile, graurnițele, coliviile.
 Păsările sedentare sunt: vrăbiuțele, bufnițele, ciocănitoarele, coțofanele,
sticletele, cioara neagră, pițigoiul, cioară albă, hulubașii, botroșii.
Cum ăși dobândesc hrană păsările sedentare? În timpul iernii?...

JOCUL ”DEZLEGAREA GHICITORILOR”

 Mititele, frumușele, stau pe gard înșirățele? /vrabia/
 Mică, săltăreață, cântă dis-de dimineață? /vrabia/
 Saltă, saltă și tot saltă, dar nu face-un pas odată./vrabia/
 Titiană, iană. Strigă iarna prin poiană?/buhna/
 Care vânător vânează numai în zbor? /vulturul/

”Păsărica” ”Hulubașul”
Păsărică albă-n cioc Gru-gru-gru hulubaș
Subțirică la mijloc. Gru-gru-gru drăgălaș
Tragi cu pușca nu ia foc Hai că n-o sa-ți fac nimic
Păsărica-i cu noroc Nu vezi că eu sunt mic?

”Coțofana” de P.Zadnipru ”Pițigoiul”

Coțofana cea tăreață -Cioc, cioc, cine bate?
Stă desculță pe zăpadă -Coc, cioc eu sunt frate!
Eu îi scot papucii afară - Cum te cheamă, pițigoi?
Dar ea tiulea pe cămară - Și ce cauți pe la noi?
Ce-o să-i faci dacă-i prostuță - Piț, piț, piț, afară-i ger!
O să degere desculță. Două, trei semințe cer.
- Stai un pic, stai un pic
Tare ești plăpând și mic!
Na-ți semințe, na-ți și pâine
Pentru azi și pentru mâine
Pentru-o zi și-o iarnă-ntreagă
Păsărica mea cea dragă.

Păsările călătoare sunt: cocostârcul,rândunica, graurul, pupăza, cucul, ciocârlia,

preplița, lebădă, păunul, privighetoarea.

DEZLEAGĂ GHICITORILE
 Vara șade- iarna fuge? /rândunica/
 Țurlui- burlui, eu în sus mă sui? /cucul/
 Cine-și strigă numele prin toate pădurile? /cucul/
 Cine strigă colo sus, singur numele și-a pus? /cucul/
 Cenușiu cu alb stropit – artist foarte iscusit? /graurul/
 MoșNicolaie doarme sus pe casă-n paie? /cocostârcul/
 Către soare se avântă, dimineața-n zori și cântă? /ciocârlia/
”Rîndunele ” de P.Cărare ”Păsări călătoare” de P.Cărare
Stoluri mari de rândunele - Mândre păsări călătoare
Poartă vestea-n toată țara, Vai cu ce v-am supărat?
Că-n același rând cu ele - Nici un fel de supărare,
A sosit și primăvara. Noi ne ducem la iernat.
Vezi că vântu-i tot mai rece
Numai nouri, numai ploi
Iarna, însă cum va trece,
Ne întoarcem înapoi.

GÂNDEȘTE ȘI RĂSPUNDE REPEDE

 Care pasăre are penajul colorat și poate imita omul? – papagalul.
 Cât aur cântărește un graur? – Un gr. Aur.
 Care pasăre este numită sanitarul pădurilor? – Ciocănitoarea
 Care sunt cele mai mici păsări? – Colibri
 Cine este numit regina păsărilor pe ape? – Lebăda.
 Care pasăre își cântă numele? – Cucul.
 Care pasăre e îmbraăcată frumos dar cântă urât? – Păunul
 Care pasăre are formă de furculiță? – Rândunica
 De ce păsările flamingo au gâtul roz? – Deoarece mănâncă crustacee
 Care pasăre o întâlnim, în ”Amintirile din copilărie ” de I.Creangă?- pupăza.

-Cioc, cioc, cioc, bate-n copaci,

Ciugulește viermi- gândaci? (ciocănitoarea)

Bate-n loc din aripioare

Și cântă peste ogoare? (ciocârlia)

HAI GHICEȘTE CINE STRIGĂ?

 Cio, cioc, cioc ciocănitoarea
 Cip, cip, cip vrăbiuța
 Car,car,car cioara
 Gru, gru, gru hulubașii
 Piț, piț, piț pițigoiul
 Pu,pu,pu pupăza
 Cu, cu, cu cucul
 INSECTELE
-sunt ființa care au aripi, picioare, antene, achi și zboară. Ele sunt folositoare dar
și dăunătoare. Să ocrotești natura înseamnă să nu omori nici o insectă. Insectele
sunt: omizi, fluturi, albine, furnici, libelulă, păianjeni, gândaci, cărăbuși, muște,
lăcuste, țînțari, păianjeni, păduchi, greierași, trântori, buburuze etc.

”Albinuțele” de Gr. Vieru

N-au răgaz să dtea la vorbă
Albinuțele surori,
Una-n deal și alta-n vale
Tot o fugă printre flori.
Iar când vine seara iarăși
Și când iar se strâng ciopor,
Plin cu miere făgurașul
Luminează casa lor.

”Albinuța ” de Gr. Vieru ”Gândacul ” V.Roșca

Zum, zum, zum cu mare zor Un gândac puțin buimac
Unde vreau acolo zbor S-a suit pe-un fir de mac
Nu mă-ntreabă nici un om Și-a strigat în gura mare
Ce caut la el în pom! -Iată, am ajuns la soare!

”Fluturașul ” de E.Bivol
Zboară iute fluturașul
Să nu-l prindă băiețașul
-Măi copile, dacă-ți place,
Cel mai bine să-i dai pace.

DESCOPERĂ CĂSUȚA
FLUTURE FLORI
FURNICA MUȘUROI
OMIDA FRUNZ
ALBINA STUPI, ȘTIUBEI – PRISACĂ
PĂDUCHII PĂRUL OAMENILOR, ANIMALELOR
MUȘTELE PESTE TOT, CRĂPĂT

FOLOSITOARE furnica, albina, păianjenul, buburuza.

INSECTE
DĂUNĂTOARE păduchii, greierașii, scorpionul, musca,
gândacii, fluturii, viespea.
HAI GHICEȘTE ȘI NUMEȘTE
Cum se mișcă diferite insecte.
Albina - .................zboară
Greierașul - ........... sare
Furnica - ............... aleargă
Fluturele - ...............zboară

DESCRIE-MĂ CUM DOREȘTI!

Harnică
Mică
Muncitoare
Frumoasă
Folositoare ALBINA
Iscusită

 SPUNE CORECT GENUL -

FEMININ- MASCULIN
Un fluture - ...................
O furnică - .....................
O libelulă - ....................
O albină - ......................
O lăcustă - ......................
O muscă - .....................
un țânțar - ......................
un bondar - .....................
un greieraș -......................
o buburuză - ....................
un cărăbuș - ....................
u păduchi - .......................

GHICITORI:
 La cap cu dulceață, la coadă cu venin? .......
 Care gospodină, sgtrânge pentru cină, zahăr din grădină? .........
 Cine cântă toată vara prin fânețe cu chitara? ............
 Țese pânze minunate, fără ițe, fără spată? .....................
 Îi negru dar nu-i cioaroi – are coarne dar nu-i bou? ...............

TRENUȚUL
Hai să numărăm corect câte firguri geometrice are trenuțul nostru?

_____________

_______________

_____________

ANIMALELE DE APĂ

Ființele care trăiesc în apă se numesc animale de apă. Ele fac parte din lumea
subacvatică. Animalele de apă sunt : peștii, racii, delfinii, rechinii, balenele, focele,
morsele, pinguini, caracatițele, broaștele etc. Toate animalele de apă se hrănesc
cu plante de apă. Peștii-racii, noi îi putem prinde în zilele ploioase.

”Vîntul de mare” P.Cărare

Vântul marea răscolește,

Vântul vrea să prindă pește.
Să-l împingă val cu val
Să-l aducă tot la mal.

GHICITORI:
 Cine sub apă , nicicând nu se îneacă? /peștele/
 Nu-i fierar dar clește are? /racul/
 Cățelul de lângă baltă, saltă, latră și iar saltă? /broasca/
 Sus capac, jos copac, la mijloc carne de oaie? /scoica/
 Șade dracul în tufari, cu o perechi – de ochelari? /broasca/
 În apă se naște în apă trăiește./peștele/
  Merge. Merge – urmă nu-i. Taie, taie sânge nu-i? /pește/
 Este negru cât trăiește, după moarte se roșește. / racul/
 Pe o cărare pietruită, trece baba ghemuită. /broasca/.

CITIM DE SUS ÎN JOS ȘI INVERS

P P C C N N C C C C
A A A A O O A A U U
R R P P I I L L C C
C C

PUNE SEMNUL POTRIVIT COMPLETEAZĂ ȘIRUL

10__20 13___15 4__6 1___3
15__10 16___18 7__9 5___7
14 __14 19__20 2__4 0___2
17__12 20__17 3__5 6__8

CORPURI GEOMETRICE

CILINDRU CUB

PRIZMĂ

CONSOANA ”H”
1.H- la începutul cuvântului:
HAI – HAM –HAT –HOP –HĂT –HORĂ –HAIDUC
2.H – la mijlocul cuvântului:
AHA -- PAHAR --SAHARNA -- ZAHAR
3.H – la sfârșitul cuvântului:
VĂZDUH -- BUH – BAH – GROH -- ȘAH – DUH – AH -- EH.

”Crapul”
Îmbrăcat în scumpă haină
Din bănuți de argint și aur
Crapul ne ascunde-o taină...
E stăpân pe vreun tezaur?
”Știuca”
Spaima apelor – oglinda
Lupul bălților vărgat
Peștii fug să se ascundă
Când pornește la vânat.

”Somul”
Somnoros ca un motan,
Doarme legănat de undă
Printre rădăcini de-un an.
Pripășit în mâl se-afundă
Doar mustățilea prea lungi
Îl tradează că trăiește...
Racule, nu poți să ajungi?
Să i le încerci c-un clește.

Conversație despre viețuitoarele apelor:

-Unde trăiește peștele?
-Cu ce se hrănește peștele?
- Cum se înmulțește peștele?
- Unde trăiesc racii și broaștele?
- Ce folos aduc viețuitoarele apelor?

Proverbe:
a) ”Tace ca peștele” b) ”Merge ca racul”

Fabula de A.Donici ”Racul, broasca și o știucă”

PLANTE – FLORI
(de cameră, grădină, câmpie, medicinale)
Florile sunt bucuria omului. Toate florile au mare influență asupra oamenilor.
Florile fiind plante ele ameliorează microclimatul camerii, îmbogățește aerul cu
oxigen, îl curăță de praf. Există flori care posedă de proprietăți fito genice, adică,
elimină în aer niște substanțe chimice, care ucid microbii patogeni, păzind în felul
acesta sănătatea omului. Așa plante sunt – Mușcata, Aloia, Ferifele, Isomia de
cameră, Lămâiul, Mandarinul.
Florile de cameră cresc în ghiveciuri, în odaia oamenilor ( aloia, calanhoia,
leana, ficusul etc.). Structura unei flori este: rădăcină, tulpină, crengi, frunze, flori.
Ce trebuie unei flori ca să crească?: - apă, lumină, căldură, îngrujire, hrană.
Din flori se extrage parfum , iar din altele medicamente. Doamnele care
vând flori se numesc florărese.
Cum se dăruiesc florile?
De regulă se dăruiesc flori proaspete, fetelor, doamnelor sau în cazuri speciale
barbaților mai în vârstă. Se poate dărui o singură floare, sau un buchet de flori
Buchetele nu se fac prea mari, ele se dăruiesc cu butoanele în sus.
Flori de grădină sunt acelea care cresc în grădina omului. Spre exemplu:
lalelele, narcișii, bujori, liliaci, margarite, garofițe, gheorghine, trandafiri, zambile,
gladiole, crizanteme, crini, busuioc, cimbru.
Flori de pădure sunt acelea care cresc în pădure: ghiocelul, lăcrimioara,
toporașii, brândușele, viorelele. Florile sau plantele medicinale sunt acelea care
cresc în șes, câmpie, luncă, parcuri. Spre exemplu: patlagina, urzica, păpădia,
macul , romanița, mușețelul, cimbrul, traista ciobanului, coada șoarecelui, cicoara,
brusturul, pirul, podbalul.

”Urzica” ”Păpădia”
Urzică – burzică Păpădie, die
Nu mă mușca, Zii maică-i să vie
Că te-oi tăia, Pân la deal, la vie.
N-a fi vina mea.

Din plante medicinale se face: ceaiuri, mixtură, fiertură, comprese, pastile,

siropuri, etc.

DEZLEAGĂ GHICITORI

 Unde calci, urme nu faci, unde șezi nu te vezi./iarba/

 Clopoțel, mititel, scoate capul din zăpadă, copiii vor să te vadă. /ghiocelul/
 Stejar verde, vârfu-i arde? /bujorul/
 N-are limbă și nici dinți, dar ciupește de te prăpădește? /urzica/
 Voinicel cu haină albă – iese primul din zăpadă, Cine-i? /ghiocel/
 Are floare dar și ghimpi, și parfumul ei îi tare?/ trandafirul/
  Ramură cu clopoței, hai ghiciți numele ei? / lăcrămioara/
 Ce flori apar deseori, chiar și în obrăjori? / bujorii/
 Nu se ști cât a plâns, dar de-atunci așa i-au zis. / lăcrămioara/

NUMĂRĂ CORECT FIGURILE GEOMETRICE

_______

________

________

JOC ”DRAMATIC”

C U C

I A A

P A R

APA ȘI PROPRIETĂȚILE EI

Apa este izvorul vieții. Fără ea nu ar exista nimic, nici o vietate, nici vre-o plantă.
Un om poate trăi fără hrană aproximativ 40 zile, dar fără apă nu supraviețuește
decât 5-6 zile. Lipsa oxigenului îi aduce moartea în 5-6 minute. Apa poate fi
întîlnită în izvor, iaz, fântână, băltoacă, râpă, lac, mare, ocean.
Apa are 3 stări de agragare:
 Lichidă – când curge ( izvor, fîntână, râu, iaz, mare,ceai etc.)
 Solidă - când este înghețată.
 Gazoasă – când apa fierbe, abori.

”Apușoară” ”Izvorașe-izvoraș”
Apușoară- apușoară Izvorașe, izvoraș
Spală-mi bine fețișoara Hai cu mine la oraș
Să am ochi lucitori Cum să plec de aici de-acasă
Și obraji ca doi bujori Mama luncă nu mă lasă.

”Lacul”
Pe sub salcii văd un lac
Și pe lac văd un brotac
Verde strălucind la soare
Parc-ar spune: ”Frățioare”,
Dacă vrei să-mi fii pe plac
Nu m-atinge pe spinare
Proaspăt lăcuitde lac!

HAI GÂNDEȘTE ȘI GHICEȘTE

 Un șarpe lucios vine din deal în jos./ râul/

 Curelușă unsă pe sub pământ adusă. /izvorul/
 Dacă n-ar fi, lumea ar muri. /apa/
 Dacă multă este, lumea se prăpădește. /apa/
 Străchinuța verde, fundul nu se vede . /fântână/

Proverbe:
a) Apa trece, pietrele rămân.
b) Apele line sunt adânci.
c) Nu te poți scalda de două ori în aceeași apă.

DESCRIE ”CUM POATE FI APA”

APA
(caldă, bună, rece, curată tulbură, proaspătă, sărată, gazoasă, dulce, limpede
murdară, fierbiente, gazoasă).

JOC DE CUVINTE : SENS – OPUS

JOS - ÎNALT CURAT - MURDAR

LAT – ÎNGUST GUSTOS - DELICIOS
TARE – MOALE VESEL - TRIST
TÎNĂR – BĂTRÂN SLAB- GRAS
FRUMOS – URÂT BUN - RĂU
MARE – MIC CALD- RECE
CALD – FRIG ACRU- DULCE
LIMPEDE – TULBUR IUTE – SĂRAT

CONSOANA ”P”
P – la începutul cuvântului:
PAT – POD- PANTOFI – PĂMÂNT – POȘETĂ – PĂSTRAMĂ –PEȘTE – PIPĂ
P –la mijlocul cuvântului:
COPT –OPT – TOPOR – COPAC – CAPAC – SĂPUN – LAPTE – APĂ
P – la sfârșitul pământului:
CAP- ȚAP – HAP –LUP –NISIP –STOP – DULAP- ȚOP

Citește corect
P A T O P T P A S
O O P O I Ă
D O P Ț O P C I P