C5. Arhitecturi ale inginerilor.

Utilizări structurale ale metalului la poduri și fabrici,

c.1780 – c.1890

Structuri rutiere și clădiri reprezentative

Poduri
Abraham Darby, Podul de la Coalbrookdale, 1779.
Jacques De Lacroix Dillon, Louis De Cessart, Podul artelor [Pont des arts], Paris, 1803.
Thomas Telford, Podul suspendat peste Menai Straits, 1826.
William Henry Barlow și John Hawkshaw, pe baza unui proiect de Isambard Kingdom
Brunel, Podul de la Clifton pe Avon, Bristol, 1829-1864.
William Tierney Clark, Podul cu lanțuri, Budapesta, 1849.
Marc Seguin, Podul suspendat peste Ron de la Tain Tournon, 1849 (podul inițial pe cabluri,
1925, distrus).
Stephenson și Fairbairn, Podul tubular Britania, 1852.
Gustave Eiffel, Viaductul Garabit, Franța, 1880-84.
John Fowler și Benjamin Baker, Podul Forth, construit 1882-1889, inaugurat 1890.

Arhitectură industrială
John Lombe, Filatura de mătase, Derby, Valea Derwent, 1722.
William Strutt, Filatura de bumbac [North Mill], Belper, Valea Derwent, 1803.
Charles Bage, Filatura de in Ditherington, Shrewsbury, 1796.
Thomas Telford și Philip Hardwick, St Katherine’s Docks, Londra, 1829.
Jesse Hartley și Philip Hardwick, Royal Albert Docks, Liverpool, 1841-46.
James Combe, Filatura de in” Temple Works” a lui John Marshall, Leeds, 1840.
Joseph Bonomi, Clădirea administrativă a filaturii de in „Temple Works”, Leeds, 1842.
Colonel G. T. Greene, Depozitul de bărci, Docurile Navale Sheerness, 1860.
Jules Saulnier, Moara de apă a fabricii de ciocolată Menier, Noisiel, 1872.
Gustave Eiffel, Hala Eiffel, Noisiel, 1882-84.
Gioacchino Ersoch, Abatorul (Mattatoio), Testaccio, Roma, 1888-1891.
Noțiuni-cheie
Revoluția industrială • inventarea motorului cu aburi, James Watt, 1784 • revoluția
transporturilor prin apariția și răspândirea căilor ferate, întâi în Anglia, după 1825 •
dezvoltarea sistemelor structurale metalice (metalul folosit anterior doar pentru
consolidări ale zidăriilor); primele structuri metalice: lucrări de artă inginerească (poduri,
viaducte) • optimizarea radicală a performanțelor portante în decursul unui secol -
traversarea unor deschideri tot mai mari: de la 30m la Coalbrookdale (fontă, 1779) la peste
500m la podul Forth (1889 - oțel) • înțelegerea posibilităților structurale ale fontei, fierului
forjat și oțelului și ale formelor caracteristice fiecărui metal • fonta – relativ ieftină,
maleabilă, ușor de turnat dar casantă, nu se poate prelucra prin laminare sau forjare, nu
se sudează; rezistentă la eforturi de compresiune, folosită la structuri arcuite sau la
coloane/stâlpi; rezistență bună la foc și coroziune • fierul forjat se prelucrează plastic la
cald, se poate lamina în profiluri L, T, I sau platbande; îmbinări prin nituire cu aspect
caracteristic; comportare bună la încovoiere, utilizare specifică la grinzi simplu profilate
sau cu zăbrele • oțelul, cu utilizări structurale doar după 1864 (perfecționarea metodei
Bessemer de obținere a oțelului din fontă); elasticitate și performanțe portante superioare
fontei și fierului forjat; permite îmbinări sudate, rigide; folosit puțin până în sec. al XX-lea.
•
Revoluția textilă, primul domeniu de manifestare a industrializării în Anglia, la sfârșitul sec.
al XVIII-lea: industrializarea manufacturilor textile (filaturile) • mașina de tors manuală
(spinning Jenny) 1769 • mașina de tors mecanică (water frame, folosind energia hidraulică)
1775 • războiul mecanic (power loom), 1785 • sisteme constructive rezistente la foc:
structuri portante cu coloane din fontă, grinzi din profiluri I din fier forjat, bolțișoare din
cărămidă, umplutură de zgură și pardoseală din dale de piatră sau cărămidă • ferma
Polonceau (Camille Polonceau 1824), una dintre cele mai eficiente și răspândite structuri
metalice de acoperire ale sec. al XIX-lea • începuturile elaborărilor expresive ale
structurilor metalice • structuri modulare • distribuții spațiale raționale și eficiente •
supraveghere: Panopticonul lui Bentham (c. 1790), propus ca model pentru închisori,
spitale, adaptabil și pentru fabrici, configurație ideală a controlului (M. Foucault) • apariția
în „arhitectura inginerilor” a unei estetici a eficienței și economiei de mijloace, a
diversității materiale și policromiei, opusă masivității și omogenității neoclasice.

Bibliografie
Bergdoll, Barry. European Architecture 1750-1890. Oxford: University Press, 2000: 117-19.

Francastel, Pierre. Art and Technology in the Nineteenth and Twentieth Centuries, NY: Zone Books,
2000 [prima ed. fr. 1956]. cap. II, subcap. The First Phase, pp.87-97. On-line:
https://monoskop.org/images/2/2f/Francastel_Pierre_Art_and_Technology_in_the_Nineteenth_and_Twentieth_Centuries_2000.pdf, 10.09.2020.