VIAŢA

SĂLBĂTICIE
ÎN

Ghidul suprem
de explorare i fieldcraft
Bear Grylls
Traducere din limba engleză
Maria Aciobăniţei
Dedic această carte celor 28 de milioane de cercetași din toată

lumea. Faceţi parte dintr-o forţă globală a binelui, una dintre

cele mai mari și mai valoroase mișcări pentru tineret din toate

timpurile. Chiar aveţi de ce să fiţi mândri. Dar mândria de a fi

cercetaș ne cere să facem modești un pas în spate și să oferim

de la noi. Nu uitaţi că puterea voastră stă în ce învăţaţi să

faceţi, în camaraderia pe care o împărtășiţi și în aventurile pe

care le trăiţi.

În calitatea de Cercetaș-șef din Marea Britanie nu contenesc

să admir marele entuziasm pe care îl văd la cercetașii din toată

lumea. Fie ca acest entuziasm să crească mereu!

Bear Grylls, Cercetaș-șef în Marea Britanie

Cuprins
Introducere ............................................... 6

Capitolul 1 ECHIPAMENTUL .................... 8

Capitolul 2 INSTRUMENTELE SPECIFICE ....34

Capitolul 3 CAMPCRAFT I PIONIERAT .....52

Capitolul 4 TIINŢA FOCULUI ................78

Capitolul 5 HRANA ÎN TABĂRĂ ................90

Capitolul 6 VIAŢA ÎN SĂLBĂTICIE ........... 120

Capitolul 7 CUM SĂ DEVII EXPLORATOR ... 138

Capitolul 8 OBSERVAREA NATURII ......... 170

Capitolul 9 SALVAREA I PRIMUL

AJUTOR ÎN TEREN .............. 198

Capitolul 10 MINTE, TRUP, SPIRIT

DE SUPRAVIEŢUIRE ............ 226

6
INTRODUCERE
În urmă cu mai bine de un secol, un locotenent-general din Armata Britanică
a organizat o tabără de o săptămână pentru douăzeci de băieţi pe insula Brown-
sea din sudul Angliei. Numele lui era Robert Baden-Powell. Le-a zis recruţilor
„cercetași“, după cercetașii militari care, după spusele lui, erau „aleși pentru
isteţimea și curajul de a o lua înaintea armatei în război ca să vadă unde e
dușmanul“. Abilităţile pe care le-a transmis cercetașilor erau cele pe care el
însuși le dobândise pe parcursul unei cariere militare excepţionale, precum
observarea, cunoașterea pădurii, salvarea și construirea de adăposturi.
Baden-Powell nu avea cum să-și imagineze că această mișcare a
Cercetașilor avea să fie în ziua de azi mai mare ca niciodată. Sau poate că
avea. Pe de altă parte, „isteţimea și curajul“ nu se demodează niciodată și
despre asta e vorba în cartea de faţă. Într-adevăr, isteţimea și curajul repre-
zintă însăși inima cercetașului.
În cei o sută de ani de când Baden-Powell a înfiinţat Mișcarea Cercetașilor,
s-au schimbat multe. Orașele s-au dezvoltat, tehnologia s-a îmbunătăţit. Dar
natura rămâne atemporală. Stelele pe care le folosim pentru orientare se află
în același loc; soarele răsare la est și apune la vest; animalele lasă aceleași
urme și focul arde cu aceeași strălucire. Datoria noastră de cercetași este să
îngrijim natura și toate fiinţele din ea, să înţelegem sălbăticia, să o valorifi-
căm și să avem curajul de a urma spiritul de aventură dat de Dumnezeu,
oriunde ne-ar îndruma el.
Am scris multe cărţi despre supravieţuire și despre viaţa în aer liber, am
vorbit despre expediţii și aventuri anterioare la care am avut norocul să parti-
cip. Dar rar am scris despre abilităţile pe care le-am dobândit când făceam
parte din 21 SAS (Special Air Service, principala unitate de forţe speciale a 7

armatei britanice). Majoritatea informaţiilor din acest ghid provin din abilită-

INTRODUCERE
ţile de care mă folosesc și în ziua de azi. Motivul este foarte simplu. Există o
legătură foarte puternică între disciplinele esenţiale pentru Forţele Speciale
și cele folosite de cercetași. Manualul pe care îl citiţi își propune să evidenţieze
aceste legături și să adapteze multe dintre practicile specifice soldaţilor din
Operaţiuni Speciale la abilităţile necesare unui cercetaș specialist în explorare.
Mottoul cercetașilor e „Fii pregătit!“, iar viaţa, în esenţa ei, îţi cere să fii
pregătit. Să fii pregătit și antrenat pentru aventură, antrenat pentru
supravieţuire, antrenat să lucrezi în echipe mici, gata să înţelegi natura și
cum să trăiești în sălbăticie și, în cele din urmă, să fii pregătit pentru viaţa
de aici și cea de apoi. Prin credinţă descoperim pacea, dar aceeași credinţă
ne poate face să îndrăznim să mergem puţin mai departe decât ne este con-
fortabil. Tot ce este valoros în viaţă vine din ceea ce se află dincolo de zona
de confort, când ai curaj să riști tot, să-ţi urmezi visurile cu orice preţ, să
iubești, oricât ai suferi, să speri, în ciuda îndoielilor, și să trăiești cu îndrăz-
neală, în ciuda temerilor. Dacă am învăţat ceva, acel ceva este că împreună
suntem mai puternici. Marele secret al cercetășiei și al vieţii în sălbăticie e
să primești aceste lucruri cu braţele deschise: să râzi, să te străduiești, să
visezi, să explorezi și pe drum să-i ai alături pe cei de lângă tine.
Așadar, ieșiţi în natură, băieţi! Viaţa e o aventură pe care e cel mai bine
s-o trăiești cu curaj.
Daţi-i bătaie și Doamne ajută!

Locotenent-comandor (Onor)
Bear Grylls Royal Navy
Cercetaș-șef Marea Britanie
CAPITOLUL 1
 9

Capitolul 1
ECHIPAMENTUL
Ce folosesc profesionitii,
ce vă trebuie neapărat i ce nu
 10

„De aventură au parte doar

CAPITOLUL 1

cei incapabili să plănuiască o expediţie.“

Roald Amundsen, explorator al zonelor polare

PROTECŢIE FAŢĂ DE VÂNT, PLOAIE, FRIG,

CĂLDURĂ I SOARE – COMBINAŢII FATALE
Nu subestimaţi forţele naturii. Nu e nevoie să fiţi expuși la căldura din Sahara
sau la frigul crâncen din Antarctica: vremea vă poate ucide oriunde aţi fi.
Respectaţi-o, înţelegeţi-o. Astfel, veţi avea o șansă.
Ca să înţelegeţi cum vă pot afecta combinaţiile fatale de vânt, ploaie, frig,
căldură și soare, trebuie să știţi cum suportă organismul temperatura.
Fiinţele umane sunt „homoterme“. Asta înseamnă că își menţin temperatura
corpului la un nivel constant. Pentru asta, am dezvoltat diverse mecanisme.
De exemplu, când ni se face cald, transpirăm – felul în care organismul se
răcorește; când ne e frig, tremurăm –, o acţiune reflexă, care face mușchii să
se miște și să creeze căldură consumând energie.
Reglarea temperaturii în acest fel este esenţială pentru supravieţuire.
Corpul e alcătuit dintr-un nucleu fierbinte (casa organelor vitale precum
creierul, inima, plămânii, ficatul și rinichii), înconjurat de un înveliș protec-
tor, mai rece (mușchii, pielea și grăsimea). Nucleul fierbinte are aproximativ
36,8 oC. Chiar și în medii cu climă extremă, temperatura corpului nu ar trebui
să varieze mai mult de două grade în plus sau în minus. Dacă se întâmplă,
avem necazuri. Dacă temperatura corpului crește peste 42,7 oC sau scade sub
28,8 oC, murim – ori de hipertermie, ori de hipotermie.
Chiar și la temperaturi mai joase, extremele de cald și frig ne pot perturba
drastic. Este mai ușor decât credeţi să sucombaţi din pricina gerului și hipo-
termiei când sunteţi afară, în frig, sau să vă deshidrataţi când vă e prea cald.
Vom discuta mai târziu despre cum să faceţi faţă acestor probleme dacă le
întâmpinaţi. Dar e mult mai bine să le evitaţi de la bun început, motiv pentru
care este esenţial să aveţi cunoștinţe solide despre cum să vă protejaţi de
forţele naturii. Și prin „adăpost” nu înţeleg doar corturi și saci de dormit. Mă
refer și la haine și încălţăminte. La urma urmei, ele reprezintă prima linie
de apărare în faţa extremelor.
 11

ECHIPAMENTUL

Nu contează unde sunteţi. Trebuie să fiţi bine pregătiţi

pentru ca forţele naturii să nu vă învingă.
 12

ÎNCĂLŢĂMINTEA – CUM O ALEGEM

CAPITOLUL 1

I CUM O ÎNGRIJIM
„Soldatul e pe cât de bune îi sunt picioarele“, zice un vechi proverb. Așa este.
Întrebaţi orice membru al forţelor armate care și-a făcut serviciul militar în
sudul Afganistanului. Acolo, cele mai multe lupte se dau în Zona Verde, re-
giunea fertilă, cu vegetaţie luxuriantă, de pe malul râurilor. Terenul e adesea
mlăștinos și înșelător și, oricât de bună ar fi încălţămintea soldaţilor, pielea
poate să rămână udă ore, chiar zile, întregi. În cele din urmă, când se usucă,
se crapă și doare. Poate să apară o infecţie. Odată instalată, vă așteaptă o
perioadă neplăcută și dureroasă.
Cu puţin noroc, nu ajungeţi să umblaţi prin Zona Verde. Dar sigur daţi de
o mare varietate de terenuri și e important ca încălţămintea să facă faţă.
Drumurile lungi pot fi chinuitoare pentru picioare. Trebuie să le asiguraţi tot
confortul.
Ocupaţi-vă de cizmele incomode înainte să fie prea târziu. În armată, ar-
surile solare sunt considerate autoprovocate prin neglijenţă și fac parte din
categoria delictelor pedepsite de Curtea Marţială. La fel, starea picioarelor
sunt propria voastră responsabilitate. Așadar, ori de câte ori aveţi la dispozi-
ţie câteva minute, uscaţi-le, verificaţi-le și păziţi-le ca pe ochii din cap, pentru
că, fără doar și poate, viaţa fără ele devine mult, mult mai grea.

| Ghetele
Încălţămintea sport pare confortabilă (și arată grozav), dar pentru majo-
ritatea activităţilor în aer liber nu e bună. Absoarbe umezeala, se răcește,
irită și se distruge. Aleg asemenea încălţăminte pentru o expediţie numai
atunci când am mult de urcat în condiţii moderate și am nevoie de flexibili-
tatea oferită de încălţămintea specială pentru alergat. Dar, cum spuneam,
preţul este că se udă ușor și cam așa rămâne.
O pereche de ghete solide și de calitate pentru o excursie va rezista multă
vreme și vă va ţine picioarele în formă. Într-o lume ideală, pentru fiecare tip
de teren e nevoie de un anumit tip de încălţăminte, dar nu e nici practic, nici
convenabil. Mai bine alegeţi încălţăminte bună la toate.
O pereche cu aproximativ o jumătate de număr mai mare e o idee bună.
Așa puteţi să purtaţi o pereche de șosete groase (importante pentru confort
și pentru prevenţia bășicilor). Iar piciorul se poate dilata când se încălzește.