Călătoriile lui Gulliver

de Jonathan Swift

Înfricoşat şi ameţit cum eram, mă lăsasem furat de astfel de gânduri, când,

deodată, văzând pe unul dintre secerători doar la vreo zece yarzi de brazda unde mă
aflam, mi-am dat seama că la următorul pas voi fi strivit sub piciorul lui sau tăiat în două
de seceră. Aşa se face că în clipa când era gata să pornească mai departe, am ţipat ca din
gură de şarpe; matahala făcu un pas înapoi şi, iscodind locul împrejur cu privirea, m-a
descoperit în cele din urmă cum zăceam pe pământ. Stătu puţin în cumpănă ca unul care,
prevăzător, caută să pună mâna pe o lighioană mică şi primejdioasă, în aşa fel, încât
aceasta să nu îl poată zgâria sau muşca, întocmai cum făceam şi eu în Anglia, cu câte o
nevăstuică. Într-un târziu se hotărî să mă apuce de mijloc, ţinându-mă între arătător şi
degetul mare, şi mă ridică până la trei yarzi în dreptul ochilor ca să poată cerceta mai
bine. I-am ghicit gândul şi am avut întâmplător atâta prezenţă de spirit, încât să nu mă
zbat deloc în timp ce mă ţinea în aer la mai bine de şaizeci de picioare de la pământ, de
teamă să nu-i lunec printre degete, deşi mă strângea ca-ntr-un cleşte. Tot ce am îndrăznit
să fac a fost să îmi ridic ochii către soare, să-mi împreun mâinile într-un gest rugător şi să
rostesc câteva cuvinte cu o voce umilă şi plângăcioasă, potrivit cu starea în care mă
găseam, căci mă temeam să nu dea cu mine de pământ, aşa cum facem noi de obicei cu
orice jivină mică şi scârboasă pe care vrem să o omorâm.

Metode:

1. Metoda Cubului:

1. Compară atitudinea uriaşului faţă de animale cu cea a personajului-narator, când

acesta din urmă se afla în Anglia;
2. Asociază portretul secerătorului cu cel al unei matahale;
3. Descrie locul (aşa cum ţi-l imaginezi tu) unde se afla personajul-narator;
4. Analizează raportul inegal de forţe dintre un uriaş şi un pitic;
5. Aplică acea analiză de raport într-o situaţie concretă: un conflict în clasă;
6. Argumentează următoarea afirmaţie:puterea şi slăbiciunea nu sunt absolute, ci
depind de un anumit context, elaborând un set de reguli care decurg de aici.

2. Metoda Pălăriilor gânditoare:

 Elevii clasei sunt împărţiţi în grupe de câte 4, fiecare grupă purtând o
anumită pălărie şi rezolvă sarcina, lucrând împreună, colaborând.
 După realizarea sarcinilor din fiecare echipă unul dintre elevi va avea de
prezentat întregului colectiv ceea ce s-a lucrat în echipa sa.
 Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe, îi îndrumă pe
elevi pentru a se asigura că s-au transmis corect informaţiile. Completează şi
la nevoie , corectează răspunsurile elevilor.

1
 Pălăria Albă - Povestitorul
Sarcina echipei nr. 1
Despre ce este vorba în text?

Pălăria Albastră - Moderatorul

Sarcina echipei nr. 2:
Adresează colegilor tăi o întrebare din text să verifici dacă au înţeles conţinutul acestuia!

Pălăria Roşie - Psihologul

Sarcina echipei nr. 3:
Ce te-a impresionat cel mai mult în text?

Pălăria Verde - Gânditorul

Sarcina echipei nr. 4:
Imaginează-ţi un dialog între uriaşul secerător şi piticul Gulliver!

Pălăria Galbenă – Creatorul

Sarcina echipei nr. 5:
Cum reacţionează piticul atunci când este ridicat de uriaş?

Pălăria Neagră – Criticul

Sarcina echipei nr. 6:
De ce s-a speriat personajul-narator de uriaş?

3. Povestirea de la A la Z
Povestiţi lectura, în perechi, de la sfârşit la început, precizând toate evenimentele
importante în ordinea lor inversă.
Câştigă perechea care reuşeşte să redea cu cea mai mare precizie faptele personajelor în
cel mai scurt timp.

4. Gândeşte, argumentează,
comunică
• Apreciază atitudinea personajului-narator faţă de secerătorul uriaş când acesta din
urmă l-a ridicat la mai bine de şaizeci de picioare de pământ. Tu ce ai fi făcut,
dacă ai fi fost în locul piticului?
• De ce crezi că piticul nu a încercat să fugă din faţa secerătorului?
• Comentează gestul piticului de a-şi ridica ochii spre soare, a-şi împreuna mâinile
şi încercarea de a rosti câteva cuvinte când se afla în mâinile uriaşul. Tu cum ai fi
procedat într-o situaţie asemănătoare?

2
5. Harta Povestirii

AUTOR

TIMPUL DE
DESFĂŞURARE
A ACŢIUNII
TITLUL
DESEN OPEREI

LOCUL
ACŢIUNII

PERSONAJE

ÎNTÂMPLĂRILE ÎN
ORDINEA
DESFĂŞURĂRII LOR

CE AM ÎNVĂŢAT

3
6. Frisco

Joacă o atitudine faţă de faptul că piticul nu se poate salva din mâinile uriaşului:
Optimistul
- sigur că va reuşi să se salveze până la urmă, pentru că nu contează înălţimea, ci
contează isteţimea;
Realistul
– e păcat să nu scape din mâinile uriaşului, chiar dacă contextul nu îi este favorabil. Clar,
uriaşul îi este superior;
Exuberantul
– şi ce dacă nu se poate salva, important este că secerătorul este un uriaş bun, iar piticul
va trăi fericit şi ocrotit de acesta;
Pesimistul
– problema e clar că nu are soluţie, din păcate piticul se află într-o situaţie cumplită. Sigur
uriaşul îl va strivi;
Scepticul
–mă îndoiesc că acest pitic ar putea să se salveze, mai ales că nu-l ajută nimeni.