FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
1. 2 Facultatea FACULTATEA DE LITERE
1.3 Departamentul Școala Doctorală „Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”/
Centrul de Excelență în Studiul Imaginii
1.4 Domeniul de studii Studii culturale
1.5 Ciclul de studii Master
1.6 Programul de studii /Calificarea Societate, multimedia, spectacol

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Studii de gen și cultura vizuală contemporană
2.2 Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. Raluca Bibiri
2.3 Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Raluca Bibiri
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de Ex. 2.7 Regimul disciplinei Ob.
evaluare

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: curs 2 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 42/ din care: - seminar/laborator față 10
învăţământ/Total ore online din 6 - curs față în 36 în față
planul de învățământ față 6 - seminar/laborator 4
- curs online online
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42
(3h/săptămâni)
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe teren 42
(3h/săptămâni)
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 43(6h/seminar)
Tutorat 6
Alte activităţi: ……………………………. -
3.7 Total ore de studiu 13322
individual
3.9 Total ore pe semestru 175
3.10 Numărul de credite 7

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Nu este cazul.
4.2 de competenţe Nu este cazul.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a Parcurgerea graduală a bibliografiei, prezență activă.
cursului
5.2 de desfăşurare a Studenții vor face prezentări în cadrul seminarelor și vor interveni activ, cu întrebări
seminarului/laboratorului și sugestii, în discuțiile generate de prezentările celorlalți colegi.
 6. Competenţe specifice acumulate
Să cunoască limbajul specializat din teoria critică.
Să înțeleagă cum anume se încadrează studiile de gen în perimetrul studiilor culturale.
profesionale
Competenţe

Să înțeleagă orice produs cultural în contextul exprimării implicite a diferențelor de gen.

Să exploreze posibilitatea de a introduce dimensiunea diferențelor de gen în propria cercetare masterală.

Să înțeleagă dimensiunea identității sexuale și rolul pe care aceasta îl joacă în evoluția socială și în diferite
arii profesionale.
transversale
Competenţe

Să poată lua parte la orice dezbatere pe tema egalității de șanse, cu argumente convingătoare.
Să poată explica cu ușurință orice aspect sociocultural legat de practicile de defavorizare pe criterii sexuale.
Să adopte o atitudine de toleranță față de diversitate și de diferență.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei
8.2 Obiective specifice
Cultura vizuală contemporană ne pune în fața unor forme complexe de abordare
a identității sexuale. Orice referire la sexualitate înmagazinează un parcurs
propriu, transformativ, a ceea ce au însemnat de-a lungul timpului conceptele
de masculinitate și feminitate. Cursul prezintă modul în care au fost interogate
la nivel cultural diferențele sexuale și în ce măsură acest parcurs investigativ
are potențialul de a ne face să înțelegem mai bine societatea actuală, sub
aspectul identității sexuale.
Studenții se vor familiariza cu metodele academice de interpretare a
diferențelor sexuale și își vor însuși aparatul critic cu ajutorul căruia să fie
capabili de a susține argumentativ orice poziție pe care o adoptă față de un
produs cultural/artistic, din perspectiva studiilor de gen. Cursul este însoțit de
seminareii, unde studenții vor avea prilejul să analizeze și să dezbată asupra
unor fenomene relevante studiilor de gen, din experiența lor imediată
(spectacole, vernisaje, filme, evenimente media), utilizând instrumentarul
bibliografic al cursului.
Parcurgerea istoriei filosofiilor diferențelor sexuale și a modului în care
acestea se reflectă în producțiile vizuale contemporane.

8. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

Curs Metode de predare Observaţii (nr. de cursuri
afectate respectivei teme / nr de
cursuri online afectate
respectivei teme)1
Tema 1 - Prezentarea disciplinei, a resurselor
bibliografice și a metodelor de evaluare (o Prelegeri interactive, cu Prelegerile se vor desfășura
prelegere) prezentare ppt în regim online pe platforma
Tema 2 – Metodologii - filosofia diferenţei, Google Meet.
psihanaliză şi performativitate (2 prelegeri) Suporturile de curs vor fi
accesibile studenților în
Google Drive.

Tema 3 – Vizualitatea, reprezentarea, proiecția

(2 prelegeri)
Tema 4 - Performativitatea genului. Studii de
caz (o prelegere) Prelegerile se vor desfășura
Tema 5 – Studiile de gen în postumanism (3 în format hibrid, fizic și
prelegeri) online pe platforma Google
Meet.
Tema 6 Diferențele de gen în artele vizuale
(pictură, instalații vizuale, fotografie, film) (3
prelegeri)
Tema 7 - Maternitate și matrixialitate (2
prelegeri).

Resurse bibliografice

AHMED, SARAH, Queer Phenomenology, Orientation, Objects, Others, Durham, Duke University Press, 2006.
ASBERG, CECILIA, BRAIDOTTI ROSI A Feminist Companion to the Posthumanities, Springer Cham, 2018.
BOURDIEU, PIERRE, Masculine Domination, traducere de Richard Nice, California, Standford University Press,
2001[1998].
BRAIDOTTI, ROSI, „Embodiment, Sexual Difference, and the Nomadic Subject”, în Hypatia, vol.8, No. 1, February
1993, pp. 1-13.
BUTLER, JUDITH, „Performative Acts and Gender Constitution: An Essay in Phenomenology and Feminist Theory”,
în Theatre Journal, Vol. 40, No. 4, Dec. 1988, pp. 519-531.
–, Bodies That Matter, On the Discoursive Limits of Sex, NY&London, Routledge, 1993.
COWIE, ELIZABETH, Representing the Woman: Cinema and PshycoanalysisPsychoanalysis, Minneapolis, University
of Minnesota Press, 1997.
CREED, BARBARA, „Film and Psychoanalysis”, în The Oxford Guide to Film Studies, John Hill, Pamela Church
Gibson (eds.), Oxford University Press, 1998, pp. 1-24.
De LAURETIS, TERESA, Alice Doesn't: Feminism, Semiotics, Cinema, Chippenham, Wiltshire, Antony Rowe Ltd.,
1984.
ETTINGER, BRACHA L., „Wit(h)nessing Trauma and the Matrixial Gaze: From Phantasm to Trauma, from Phallic
Structure to Matrixial Sphere”, Parallax, 7:4, pp. 89-114.
FAUSTO-STERLING, ANN, Sexing the Body. Gender Politics and the Construction of Sexuality, New York, NY:
Basic Books, 2000.
FOUCAULT, MICHEL, Histoire de la sexualité, vol. I (La volonté de savoir), Paris, Gallimard, 1976.
GROSZ, ELIZABETH, Sexual Subversions, Three French Feminists, St. Leonards, ALLEN & UKWIN, 1989.
IRIGARAY, LUCE, Speculum of the Other Woman, NY, Cornell University Press, 1985 [1974].
KRISTEVA JULIA, GOLDHAMMER ARTHUR, „Stabat Mater”, în Poetics Today, Vol. 6, No. 1/2, The Female Body
in Western Culture: Semiotic Perspectives, Durham, Duke University Press, 1985, pp. 133-152.
MOSSE, L. GEORGE, The Image of Man - The Creation of Modern Masculinity, Oxford, Oxford Press, 1996.
MULVEY, LAURA, Visual and Other Pleasures, Basingstoke, Palgrave Macmillan, 2009[1989].
- „Visual Pleasure and Narrative Cinema”, în Feminism & Film, Ann Kaplan (ed.), Oxford, Oxford University Press,
2004.
NEIMANIS, ASTRIDA Bodies of Water: Posthuman Feminist Phenomenology, Bloomsbury, 2017.
NOCHLIN, LINDA, „Why Have There Been No Women Great Artists?”, în ARTnews 69, nr.9, January,1971, pp. 22-
39 și pp. 67-71.
POLLOCK, GRISELDA, “Inscriptions in the Feminine”, în Inside the Visible, an elliptical traverse of 20th century art,
in, of, and from the feminine, Catherine de Zegher (ed.), the MIT Press, 1996.
POLLOCK GRISELDA,TURVEY SAURON VICTORIA (eds.), The Sacred and the Feminine, imagination and sexual
difference, London & NY, I.B.Tauris, 2007.
-, „Gleaning in history or coming after/behind the reapers: the feminine, the stranger and the matrix in the work and
theory of Bracha Lichtenberg Ettinger”, în Generations and geographies in the visual arts. Feminist Readings, Griselda
Pollock (ed.), Routledge, 1996.

* Bibliografia de curs este orientativă și are drept scop o înțelegere aprofundată a temelor discutate în cadrul cursului.
În completarea acesteia, studenții pot apela și la o bibliografie suplimentară, pusă la dispoziție de titularul de
curs, în funcție de propriile cercetări și
domenii de interes.

Seminar/laborator Observaţii (nr. de activități

practice afectate
respectivei teme / nr de
activități practice online
afectate respectivei teme)1

Tema 1 - Utilitatea studiilor de gen în Întâlnirile se vor desfășura în

cercetarea academică (1 seminar)
Tema 2 - Dezbateri asupra unor texte din
bibliografia de curs și de seminar (1
seminar)
Seminarele vor fi interactive, cu
participarea activă a studenților
regim online pe platforma
Google Meet.
Suporturile de seminar vor fi
accesibile studenților în
Google Drive.

Tema 3 - Dezbaterea asupra unui text din

bibliografia de seminar (1 seminar) Întâlnirile se vor desfășura în
Tema 4 - Consolidarea materiei de curs, format hibrid, fizic și online
sesiuni de discuții (2 seminare) pe platforma Google Meet.
Tema 5 - Discuții asupra elaborării
referatelor finale și a conexiunilor cu propria
cercetare (2 seminare).

Resurse bibliografice

ALAIMO, STACY,,Material Feminism in the Anthropocene”, în A Feminist Companion to the Posthumanities, ed. by
Cecilia Åsberg& Rosi Braidotti (Cham: Springer, 2018), pp. 45–54 (p. 52).
ASBERG, CECILIA, BRAIDOTTI ROSI A Feminist Companion to the Posthumanities, Springer Cham, 2018.
ASBERG CECILIA, „Ecologies and Technologies of Feminist Posthumanities”, în Womens Studies, 50:8, 875-862,
2021.
BIRKE LYNDA, TORA HOLMBERG, ”Intersections: The Animal Question Meets Feminist Theory”, în A Feminist
Companion to the Posthumanities, ed. Cecilia Åsberg & Rosi Braidotti, Springer Cham, 2018, 117–128.
HARAWAY, DONNA, Simians, Cyborgs, and Women: The Reinvention of Nature, Routledge, New York, 1991, 149–
181.
HENRIKSEN, LINE, In the Company of Ghosts: Hauntology, Ethics, Digital Monsters, Linköping University, 2016.
MACCORMACK, PATRICIA, ”Queer Posthumanism: Cyborgs, Animals, Monsters, Perverts”, în The Ashgate
Research Companion to Queer Theory, ed. Noreen Giffney & Michael O’Rourke, London, Routledge, 2009.
RADOMSKA, MARIETTA, Uncontainable Life: A Biophilosophy of Bioart, Linköping University, 2016.
1
În situații justificate, anumite activități declarate a se desfășura față în față se pot desfășura online, și invers, cu
respectarea numărului de ore de activități online declarat la 3.4.

9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Scopul cursului este deprinderea gândirii critice în domeniul culturii vizuale contemporane și a mărcilor specifice
de gen. Aceste abilități favorizează o bună integrare a studentelor/studenților pe piața muncii și încurajarea lor
pentru o cercetare de durată. Cursul presupune beneficiul înțelegerii multiculturalității și a variabilelor identității
de sine, ceea ce aduce constituie un plus în cazul lucrului în echipă și facilitează un mediu al toleranței și al
înțelegerii reciproce în orice mediu oferit de angajatori.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
10.4 Curs - gândirea critică; Un eseu de minimum 8
- însușirea aparatului critic și a pagini (exclusiv bibliografie 50%
conceptelor analitice și imagini), cu varii referințe
corespunzătoare. bibliografice.

10.5 Seminar/laborator - parcurgerea din timp a Va fi evaluat gradul de

textelor; îndeplinire a temelor de 50%
- pregătirea temelor de seminar, prezentările
seminar; individuale sau de grup și
- participarea activă la implicarea în alte activități
dezbateri. din cadrul întâlnirilor.
10.6 Standard minim de performanţă

Data completării: 10 februarie 2023 Semnătura

titularului de curs

Semnătura titularului de seminar Data avizării în departament

Semnătura directorului de departament