Fisele Disciplinei Literatura Si Cultura Rromani - 2019-2020

LITERATURA ȘI CULTURA RROMANI
FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine / Departamentul
1.2 Facultatea / Departamentul
de Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani
1.3 Catedra Departamentul de Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani
1.4 Domeniul de studii Știinţe umaniste şi arte – limbă şi literatură
1.5 Ciclul de studii licenţă
1.6 Programul de studii / Calificarea Limba şi literatura rromani
2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Literatura și cultura rromani
2.2 Titularul activităţilor de curs lect. univ. dr. Delia Grigore
2.3 Titularul activităţilor de
seminar lect. univ. dr. Delia Grigore
2.4 Anul de I 2.5 1 2.6 Tipul de Ex 2.7 Disciplină
studiu Semestrul evaluare Regimul fundamentală
disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
învăţământ
Distribuţia fondului de timp/sem: ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 10
Examinări 13
Alte activităţi -
3.7 Total ore studiu individual 83
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum  -
4.2 de competenţe  Cunoștințe generale din domeniul socio-uman
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Cabinetul de rromani cu dotările sale (tablă clasică, materiale
auxiliare etc.)
5.2 de desfăşurare a Cabinetul de rromani cu dotările sale (tablă clasică, materiale
seminarului/laboratorului auxiliare etc.)
1
6. Competenţele specifice acumulate
 Cunoaşterea noţiunilor și conceptelor fundamentale predate
Competenţe profesionale
 Capacitatea de analiză şi sinteză

 Abilităţi de cercetare si de a face munca de teren
 Capacitatea de a aprecia multiculturalitatea
 Creativitate
Competenţe transversale
 Abilitatea de a lucra independent

 Capacitatea de a învăţa
Abilitatea de a lucra în echipă
 Capacitatea de evaluare
 Valorificarea optimă și creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice
 Promovarea valorilor culturale
 Capacitatea de avea un comportament etic
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al Cunoașterea conceptelor fundamentale din domeniul socio-uman
disciplinei legate de grupuri, etnii, minorități: societate, comunitate, grup, etnie,
stat, națiune, minoritate națională, prejudecată, etichetare, stereotip,
distanță socială, excludere socială, discriminare, rasism, politică
pozitivă/măsură afirmativă, capital uman, capital simbolic,
identitate, imagine socială, imagine de sine, stimă de sine, stigmat
social, asimilare/aculturație, separare, segregare, integrare socială,
incluziune socială, interculturalitate, multiculturalism,
transculturalitate, incluziune etno-educațională, autonomie culturală,
federalism cultural, globalizare, localism etc.
7.2 Obiectivele specifice Analiza, utilizarea și aprofundarea conceptelor fundamentale

predate: societate, comunitate, grup, etnie, stat, națiune, minoritate
națională, prejudecată, etichetare, stereotip, distanță socială,
excludere socială, discriminare, rasism, politică pozitivă/măsură
afirmativă, capital uman, capital simbolic, identitate, imagine
socială, imagine de sine, stimă de sine, stigmat social,
asimilare/aculturație, separare, segregare, integrare socială,
incluziune socială, interculturalitate, multiculturalism,
transculturalitate, incluziune etno-educațională, autonomie culturală,
federalism cultural, globalizare, localism etc.
2
8. Conţinuturi Metode de predare Observaţii
8.1 Curs
Conceptele fundamentale din Interactive, centrate pe Se vor folosi și prezentări
domeniul socio-uman legate de student. PowerPoint, prezentări de filme etc.
grupuri, etnii, minorități: societate,
comunitate, grup, etnie, stat, națiune,
minoritate națională, prejudecată,
etichetare, stereotip, distanță socială,
excludere socială, discriminare,
rasism, politică pozitivă/măsură
afirmativă, capital uman, capital
simbolic, identitate, imagine socială,
imagine de sine, stimă de sine, stigmat
social, asimilare/aculturație, separare,
segregare, integrare socială, incluziune
socială, interculturalitate,
multiculturalism, transculturalitate,
incluziune etno-educațională,
autonomie culturală, federalism
cultural, globalizare, localism etc.
Bibliografie minimală:
Adrian Neculau, Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004
Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Editura Polirom, Iaşi, 2007
Luminiţa Mihaela Iacob, Etnopsihologie şi imagologie, Editura Polirom, Iaşi, 2003
Vasile Cernat, Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, Iaşi, 2005
Mihai Curelaru, Reprezentări sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Gilles Ferreol, Guy Jucquois, Dicţionarul alterităţii şi al relaţiilor interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2005
Alin Gavreliuc, De la relaţiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială şi stadiile progresive ale
articulării sinelui, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Phillip C. McGraw, În căutarea sinelui, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003
Gabriel Andreescu, Naţiuni şi minorităţi, Editura Polirom, Iaşi, 2004
Amitai Etzioni, Societatea monocromă, Editura Polirom, Iaşi, 2002
Ion Chiciudean, Bogdan Alexandru Halic, Imagologie. Imagologie istorică, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2003
Benbassa Esther şi Jean-Christophe Attias, Ura de sine, Editura Est, Bucureşti, 2005
Dicţionar de Sociologie, Coord. Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu, Editura Babel, Bucureşti, 1993
Zani Bruna, Augusto Palmonari (coord.), Manual de psihologia comunităţii, Editura Polirom, Iaşi, 2003
Neculau, Adrian (coord.), Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iaşi, 1996
Tarde Gabriel, Opinia şi mulţimea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2007
8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

Interactive, centrate pe Se vor folosi și prezentări
student. PowerPoint, prezentări de filme etc.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conform cerinţelor
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
3
10.4 Curs Capacităţi dobândite, Examen scris 100 %
Nivelul cunoştinţelor
acumulate
10.5 Nu este cazul.
Seminar /
laborator
10.6 Standard minim de performanţă: sarcină finală la examen realizată în proporţie de minimum 50%
Prezența obligatorie pentru a intra în examen: 50% la curs și 75% la seminar
Data completării Semnătura titularului de curs

................................ Delia Grigore
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

.................................... Madeea Axinciuc
4
FIȘA DISCIPLINEI


seminar lect. univ. dr. Delia Grigore
2.4 Anul de I 2.5 2 2.6 Tipul de Ex 2.7 Disciplină
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
învăţământ
Tutoriat 10
Examinări 13
Alte activităţi -

4.1 de curriculum  Literatura și cultura rromani anul I, sem. 1
4.2 de competenţe  Cunoașterea conceptelor fundamentale predate în anul I, sem. 1

auxiliare etc.)
5.2 de desfăşurare a Cabinetul de rromani cu dotările sale (tablă clasică, materiale
seminarului/laboratorului auxiliare etc.)

5
 Cunoaşterea elementelor fundamentale ale istoriei rromilor
 Abilităţi de cercetare si de a face munca de teren
 Creativitate

Abilitatea de a lucra în echipă
 Valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice

7.1 Obiectivul general al
disciplinei
Cunoaşterea elementelor fundamentale ale istoriei rromilor
7.2 Obiectivele specifice 1. Familiarizarea cu cunoștințele dobândite:
Rădăcinile culturale ale rromilor: cultură şi civilizaţie veche indiană.

Determinări istorice ale identității rromilor din România: sclavia,
Dezrobirea, perioada interbelică și începuturile mișcării rromilor,
Holocaustul/O Samudaripen, rromii în perioada regimului socialist,
rromii în prezent, perspective de viitor: rromii ca cetățeni, grup
social vulnerabil, minoritate națională, națiune non-teritorială, relaţia
dintre istoria rromilor şi mentalul colectiv rrom şi românesc contemporan;
identitatea etnică rromani – între stereotip şi arhetip.
2. Capacitatea de interpretare a fenomenelor noi care survin în actualitate

din perspectivă istorică.

8.1 Curs
Interactive, centrate pe Se vor folosi și filme documentare.
Rădăcinile culturale ale rromilor: cultură student.
şi civilizaţie veche indiană. Cadrul
istorico-geografic de formare a civilizaţiei
vechi indiene şi date generale despre
India. Rromii şi limba rromani în context
indian. Originea poporului rrom -
realitate şi legendă (Kanauj). Teorii
6
privind exodul proto - rromilor din
spaţiul vechi indian. Drumul proto-
rromilor spre Europa (dovezi lingvistice,
repere istorico-geografice, argumente
etnologice etc.). Cultura tradițională
indiană și cultura tradițională rromă –
moșteniri culturale.
Determinări istorice ale identității

rromilor din România sau o istorie a
rasismului anti-rrom: sclavia,
Dezrobirea, perioada interbelică și
începuturile mișcării rromilor,
Holocaustul/O Samudaripen, rromii în
perioada regimului socialist, rromii în
prezent, perspective de viitor: rromii
ca cetățeni, grup social vulnerabil,
minoritate națională, națiune non-
teritorială.
Fundamentele istoriei rromilor: Robia în

Ţara Românească şi Moldova; politica de
etnocid cultural din Transilvania;
emanciparea organizaţională şi
modernizarea culturală a rromilor din
perioada interbelică; O Samudaripen –
Holocaustul rromilor; rromii în perioada
regimului socialist: între emancipare
individuală în societate prin naturalizare
etnică şi asimilare forţată; reconstrucţia
etnoculturală a identităţii rromani după
1990; rromii – o naţiune non-teritorială;
relaţia dintre istoria rromilor şi mentalul
colectiv rrom şi românesc contemporan;
identitatea etnică rromani – între stereotip
şi arhetip.
Donald Kenrick, Romii: Din India la Mediterana. Migraţia romilor, Bucureşti: Editura Alternative, 1998, 56 p.
Fraser, Angus, The Gypsies, London: Blackwell Publishers Ltd., 1992
Hancock, Ian F., We are the Romani People / Ame sam e rromane džene, Hatfield: University of Hertfordshire
Press, 2002
Achim, Viorel, 1998, Ţiganii în istoria României, Bucureşti: Editura Enciclopedică
Petre Petcut, Romii. Sclavie și libertate, Centrul National de Cultura a Romilor – Romano Kher, 2015
Burtea, Vasile, Rromii în sincronia şi diacronia populaţiilor de contact, Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2002
Ionescu, Vasile, Robia ţiganilor în Ţările Române. Moldova. Rromii din România – studii şi documente istorice,
Bucureşti: Editura Centrului rromilor pentru politici publice „Aven amentza”, 2000
Istoria minorităţilor naţionale din România. Material auxiliar pentru profesorii de istorie, Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., 2008
Furtună, Adrian-Nicolae, Grigore, Delia, Neacşu, Mihai: Rromii în căutarea stimei de sine, Bucureşti: Centrul
Rromilor “Amare Rromentza” – Editura Vanemonde, 2007
Petcuţ, Petre, Grigore, Delia, Sandu, Mariana, Istoria şi tradiţiile minorităţii rromilor, Bucureşti: Editura Sigma,
2005
Mircea Itu, 2003, Cultură şi civilizaţie veche indiană, Prefaţă: Gheorghe Sarău, Bucureşti, Editura Universităţii
Bucureşti, 243 p.
Gheorghe Sarău, Rromii. Incursiune în istoria şi limba lor, Bucureşti: Editura Sigma, 206 p. [Colecţia Biblioteca
7
Rromă, nr. 7], 2008.
Mircea Itu, Julieta Moleanu, Cultură şi civilizaţie indiană, 2001, Bucureşti: Universitatea Bucureşti - Editura
CREDIS, 208 p.;
Gheorghe Sarău, Rromii, India şi limba rromani], [Colecţia " Biblioteca rromă", nr. 4], Bucureşti: Kriterion, 1998,
268 p.;
Liégeois, Jean-Pierre, Romii in Europa, Bucureşti: Biroul de Informare al Consiliului Europei, 2008;
Achim, Viorel, Ţiganii în istoria României, Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998;
Burtea, Vasile, Rromii în sincronia şi diacronia populaţiilor de contact, Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2002;
Ionescu, Vasile, Robia ţiganilor în Ţările Române. Moldova. Rromii din România – studii şi documente istorice,
Bucureşti: Editura Centrului rromilor pentru politici publice „Aven amentza”, 2000;
Didactică şi Pedagogică R.A., 2008;
Sandu, Mariana, Romii din România – Repere prin istorie, Bucureşti: Editura Vanemonde, 2005;
Sarău, Gheorghe, Grigore, Delia, Istorie şi tradiţii rrome, Bucureşti: Salvaţi Copiii, 2006;
Ionescu, Vasile, Romii – scurt excurs istoric, în vol. „Ghid de practici pozitive pentru educaţia rromilor”,
Bucureşti: Romani C.R.I.S.S. – Editura Artprint, 2004;
Kenrick, Donald, Romii: Din India la Mediterana. Migraţia romilor, Bucureşti: Editura Alternative, 1998;
Fraser, Angus, The Gypsies, London: Blackwell Publishers Ltd., 1992;
Press, 2002;
Kogălniceanu, Mihail, Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des cigains connus en France sous le nom
de bohémiens suivie d’un recueil de sept cents mots cigains, Berlin: Libraire de B. Behr., 1837;
Furtună, Adrian-Nicolae, Grigore, Delia, Neacşu, Mihai: Rromii în căutarea stimei de sine, Bucureşti: Centrul
Rromilor “Amare Rromentza” – Editura Vanemonde, 2007;
„Rromii – de la Dezrobirea juridică la Dezrobirea spirituală, Bucureşti: Centrul Rromilor “Amare Rromentza”,
2006;
2005

Nu este cazul. Interactive, centrate pe Se vor folosi și filme documentare.
student.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conform cerinţelor
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere din nota
evaluare finală
10.4 Curs Capacităţi dobândite, Examen scris 100 %
acumulate
10.5 Seminar / Nu este cazul.
laborator
Prezența obligatorie pentru a intra în examen: 50% la curs și 75% la seminar
Data completării Semnătura titularului de curs

................................ Delia Grigore
8
Data avizării în departament Semnătura directorului de departament
.................................... Madeea Axinciuc
FIŞA DISCIPLINEI

9

seminar
2.4 Anul de II 2.5 3 2.6 Tipul de Ex 2.7 Disciplină
disciplinei

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -
învăţământ
Tutoriat 10
Examinări 13
Alte activităţi -

4.1 de curriculum Literatura și cultura rromani anul I, sem. 1 și 2
4.2 de competenţe Cunoaşterea elementelor fundamentale ale istoriei rromilor

auxiliare etc.)
5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Nu este cazul.
10
 Cunoaşterea elementelor fundamentale ale culturii tradiționale rromani

 Abilităţi de cercetare şi de a face munca de teren
 Creativitate

 Abilitatea de a lucra în echipă
 Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea elementelor fundamentale ale culturii tradiţionale rromani
7.2 Obiectivele specifice 1. Familiarizarea cu elementele fundamentale ale culturii tradiţionale

rromani: tipuri de organizare a comunităţii şi factori de control şi
sancţiune socială; relaţionarea cu divinitatea; nomadismul rromilor;
habitatul rromano; meseriile tradiţionale ale rromilor; cutume şi practici
rituale legate de naştere, purificare şi iniţiere; cutume şi practici rituale
legate de întemeierea unei familii; roluri şi relaţii în familia tradiţională
rromani; cutume şi practici rituale legate de trecerea în cealaltă lume;
practici magice reparatorii, apotropaice şi inductive; complexe şi practici
magico-ritualice în relaţionarea cu supranaturalul (elemente de magie şi
astrologie; descântece, blesteme, jurăminte; credinţe, mituri şi superstiţii);
sărbătorile calendaristice ale rromilor; dreptul cutumiar rromano.

din perspectivă antropologică.

8.1 Curs
Fundamentele culturii tradiţionale Interactive, centrate pe Se vor utiliza și filme documentare.
rromani. Viziunea asupra spaţiului şi student.
timpului. Tipuri de organizare a
comunităţii şi factori de control şi
sancţiune socială. Relaţionarea cu
divinitatea. Nomadismul rromilor.
Habitatul rromano. Meseriile tradiţionale
ale rromilor. Cutume şi practici rituale
legate de naştere, purificare şi iniţiere.
11
Cutume şi practici rituale legate de
întemeierea unei familii. Roluri şi relaţii
în familia tradiţională rromani. Cutume şi
practici rituale legate de trecerea în
cealaltă lume. Practici magice reparatorii,
apotropaice şi inductive. Complexe şi
practici magico-ritualice în relaţionarea cu
supranaturalul (elemente de magie şi
astrologie; descântece, blesteme,
jurăminte; credinţe, mituri şi superstiţii).
Sărbătorile calendaristice ale rromilor.
Dreptul cutumiar rromano.
Cultura materială a rromilor -
meşteşug şi reprezentare: Coordonate
istorice şi premise metodologice ale
heteroidentificării. Prelucrarea
metalelor. Prelucrarea lemnului.
Meserii pierdute: Prelucrarea osului.
Prelucrarea pieilor de animale. Între
emblematic şi stigmatizant: Lăutăria.
Magia.
Identitatea spirituală a rromilor:
Nomadismul – model cultural şi
strategie de supravieţuire: fond
psihologic şi practică socială.
Nomadism şi sedentarism.
Semnificaţii de fond cutumiar.
Perspective istorice asupra migraţiei.
Migraţia rromilor - fenomen
contemporan. Familia extinsă – model
de auto-identificare. Politețea rituală.
Tipologii şi structuri conceptuale ale
dinamicii înrudirii. Dreptul cutumiar:
divanul, kris rromani: judecata de
pace, formele de control şi sancţiune
socială/divină. Obiceiurile din ciclul
familial sau riturile de trecere
(generalităţi, structuri magico-
ritualice): naşterea, nunta, moartea.
Limbaje rituale premaritale şi
nupţiale. Rromanipen-ul şi mistica
purităţii. Naşterea, copilul şi treptele
iniţiatice. Modele educaţionale de
referinţă. Imagini ale morţii şi cutume
funerare. Elemente de magie şi
astrologie. Complexe
ritualice/sărbători din ciclul
calendaristic: a) specifice romilor
(legarea ploilor, Joia Verde,
Herdelezi/Gurbanul/Paștele
spoitoresc); b) la care actanţii sunt
rromi (Vasilca, Paparudele); c)
comune cu nerromii, dar cu elemente
12
specifice (Anul Nou, Crăciunul,
Lăsata Secului, Paștele etc.). Modele
de gândire: spațiu și timp, dualism,
asimilare şi delimitare faţă de valorile
religioase; credinţe şi mituri;
complexe şi practici magico-ritualice
şi relaţia cu supranaturalul; conturarea
unui posibil sistem axiologic (forme,
valori, factori determinanţi). Elemente
de port tradiţional (diferenţieri pe
subgrupuri). Tipuri de relaţii intra- şi
extra-comunitare. Pattern-uri care
formează imaginile autoreferenţiale.
Modele de viaţă comunitară în zone
compacte şi mixte în mediul rural şi
urban. Conservare şi evoluţie: mutaţii
şi factori determinanţi.
Nu este cazul.
Grigore, Delia, Curs de antropologie şi folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradiţională ale
identităţii rrome contemporane, Bucureşti: Editura Credis, 2002
Mihăilescu, Vintilă, Antropologie. Cinci introduceri, Iaşi: Editura Polirom, 2007
Didactică şi Pedagogică R.A., 2008
Sarău, Gheorghe, Grigore, Delia, Istorie şi tradiţii rrome, Bucureşti: Salvaţi Copiii, 2006
Liégeois, Jean-Pierre, Mutation Tsigane, Editions Complexe, Paris: Presses Universitaires de France, 1976
Liégeois, Jean-Pierre, Roma, Tsiganes, Voyageurs, Paris: La Découverte, 1983
Press, 2002
Sarău, Gheorghe, Rromii, India şi limba rromani, Bucureşti: Editura Kriterion, 1998
Williams, Patrick, Mariage tsigane, Paris: L’Harmattan, 1984
2005
Williams, Patrick, Tsiganes: identité, évolution, Paris: Syros Alternatives, 1989
Wlislocki, Heinrich von, Asupra vieţii şi obiceiurilor ţiganilor transilvăneni, Bucureşti: Editura Kriterion, 1998
Wlislocki, Heinrich von, Despre poporul nomad al rromilor, Bucureşti: Editura Atlas, 2000
Ionescu, Vasile, Romii – excurs imagologic, în vol. „Ghid de practici pozitive pentru educaţia rromilor”, Bucureşti:
Romani C.R.I.S.S. – Editura Artprint, 2004
Tradiţii ale rromilor din spaţiul românesc. Roma traditions in the Romanian Area, Bucureşti: Salvaţi Copiii, 2004
Grigore, Delia, Fundamente ale identităţii rrome, în vol. MESPE – O cale spre descoperirea identităţii rome, Iaşi:
Editura φim, 2004

Conform cerinţelor
10. Evaluare
evaluare finală
10.4 Curs Capacităţi dobândite, Examen scris 100%
13
acumulate
laborator
Prezența obligatorie pentru a intra în examen: 50%
Data completării
..................................
Semnătura titularului de curs
Delia Grigore
Data avizării în departament .........................................

Semnătura directorului de departament
Madeea Axinciuc
FIŞA DISCIPLINEI
14

seminar
2.4 Anul de II 2.5 4 2.6 Tipul de Ex 2.7 Disciplină
disciplinei

învăţământ
Tutoriat 8
Examinări 8
Alte activităţi 18

4.1 de curriculum Literatura și cultura rromani anul I, sem. 1 și 2 și anul II, sem 3
4.2 de competenţe Cunoaşterea elementelor fundamentale ale culturii tradiționale rromani

auxiliare etc.)
15
 Cunoaşterea elementelor fundamentale ale folclorului rrom

 Creativitate


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea elementelor fundamentale ale folclorului rrom
7.2 Obiectivele specifice 1. Familiarizarea cu elementele fundamentale ale folclorului rrom:
caracteristici, specii, dialecte; basmul rrom – tipologie, tematică
predilectă, lait-motive, personaje, elemente de stil; alte specii ale prozei
populare rrome: povestirea, snoava, legenda - tipologie, tematică
predilectă, lait-motive, personaje, elemente de stil. Istoria orală la rromi;
poezia populară rromă - tipologie, tematică predilectă, lait-motive,
elemente de stil; folclorul muzical rrom - tipologie, tematică predilectă,
lait-motive, personaje, elemente de stil; paremiologia – proverbul rrom,
zicătoarea / vorba de duh - tipologie, tematică predilectă, lait-motive,
elemente de stil; folclorişti din România preocupaţi de folclorul rrom şi
cultura tradiţională rromani: Barbu Constantinescu, Heinrich von
Wlislocki, Ioan Chelcea, Petre Copoiu, C. Ş. Nicolăescu-Plopşor, Costică
Băţălan.

din perspectiva mentalului colectiv.

8.1 Curs
Folclorul rromano – caracteristici, specii, Interactive, centrate pe Se vor utiliza culegeri de folclor
dialecte. Basmul rrom – tipologie, student. rrom.
tematică predilectă, lait-motive, personaje,
elemente de stil. Alte specii ale prozei
populare rrome: povestirea, snoava,
legenda - tipologie, tematică predilectă,
lait-motive, personaje, elemente de stil.
16
Istoria orală la rromi. Poezia populară
rromă - tipologie, tematică predilectă, lait-
motive, elemente de stil. Folclorul
muzical rrom - tipologie, tematică
predilectă, lait-motive, personaje,
elemente de stil. Paremiologia – proverbul
rrom, zicătoarea / vorba de duh -
tipologie, tematică predilectă, lait-motive,
elemente de stil. Folclorişti din România
preocupaţi de folclorul rrom şi cultura
tradiţională rromani: Barbu
Constantinescu, Heinrich von Wlislocki,
Ioan Chelcea, Petre Copoiu, C. Ş.
Nicolăescu-Plopşor, Costică Băţălan.
Folclorul rrom: Tipologie – specii
folclorice: folclor ritual (legat de
riturile de trecere: cântecul/orația de
nuntă, strigătura de nuntă, cântecul de
leagăn, bocetul; legat de sărbătorile
calendaristice: colinda, cântecele de
Anul Nou: capra, ursul; legat de
magia reparatorie: cântecul de legare
a ploii, cântecul Paparudei sau
atributivă: descântecul, zicerile de
Herdelezi/Gurban/Paștele spoitoresc,
cântecul Vasilcăi) și folclor neritual
(miturile, basmul, povestirea, balada,
cântecul liric, ghicitorile, zestrea
paremiologică: proverbe, zicători).
Folcloristica rromă (Constantin
Bățălan). Analiza textului folcloric
rrom.

Nu este cazul.
Bobulescu, C., Lăutarii noştri (Din trecutul lor, schiţă istorică asupra muzicei noastre naţionale corale cum şi
asupra altor feluri de muzici), Bucureşti, 1922
Chelcea, I., Ţiganii din România, Bucureşti, 1944
Chelcea, I., Rudarii de pe Valea Dunării, Craiova, 1962
Constantinescu, Barbu Dr., Probe de limba şi literatura ţiganilor din România, Bucureşti, 1878
Copoiu, Petre, Rromane paramićă. Poveşti ţigăneşti, Bucureşti: Editura Kriterion, 1996
Wlislocki, Heinrich von, Despre poporul nomad al rromilor, Bucureşti: Editura Atlas, 2000
Denize, Isabela, Les roms et l’alterite. Paradigmes identitaires roms dans la paremiologie, Târgovişte: Editura
Cetatea de Scaun, 2006
Cioabă, Luminiţa, Romane asva / Lacrimi rome, Bucureşti: Editura RO MEDIA, 2006
Nicolăescu-Plopşor, C. Ş., Paramìsǎ haj gilǎ rromane. Poveşti şi Cântece rrome, Bucureşti: Editura Kriterion,
1996
Băţălan, Costică, Rromane Taxtaja. Nestemate din folclorul rromilor, Bucureşti – Cluj: Editura Kriterion, 2002

17
Conform cerinţelor
10. Evaluare
evaluare finală
10.4 Curs Capacităţi dobândite, Examen scris și oral 100%
acumulate
laborator
10.6 Standard minim de performanţă: sarcină finală realizată în proporţie de minimum 50%
Data completării
..................................
Delia Grigore

Madeea Axinciuc
FIŞA DISCIPLINEI
18

seminar
2.4 Anul de III 2.5 5 2.6 Tipul de Ex 2.7 Disciplină
disciplinei

3.4 Total ore din planul de 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator -
învăţământ
Tutoriat 8
Examinări 8

4.1 de curriculum Literatura și cultura rromani anul I, sem. 1 și 2 și anul II, sem 3 și 4
4.2 de competenţe Cunoaşterea elementelor fundamentale ale folclorului rrom

5.1 de desfăşurare a cursului Cabinetul de rromani cu dotările sale (flipp, tablă clasică,
materiale auxiliare, proiector etc.)
19
 Cunoaşterea elementelor fundamentale ale literaturii rromani

 Creativitate


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea caracteristicilor fundamentale ale literaturii rromani, a celor
mai importante teme, a celor mai importanţi scriitori rromi şi a operelor
lor de bază.
7.2 Obiectivele specifice 1. Familiarizarea cu elementele fundamentale ale literaturii rromani:
rromii în literatura română; teme fundamentale ale literaturii rromani;
literatura rromani: între literatura în limba rromani şi literatura scriitorilor
rromi în limbi străine; începuturile literaturii rromani şi teatrul Romen din
Moscova bolşevică; literatura rromani din Rusia; literatura rromani din
România.

din perspectivă literară.

8.1 Curs
Literatura rromani în context Interactive, centrate pe Se vor utiliza și culegeri de
internaţional: Literatura rromilor în fosta student. literatură rromani.
URSS şi în statele apărute după
destrămarea acesteia (Rusia, Bielorusia,
Ucraina, Moldova şi Letonia).
Literatura rromani și despre rromi din
România: Scriitori români care au scris
despre rromi: Vasile Alecsandri, Dimitrie
Bolintineanu, Cezar Bolliac, Mihail
Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Zaharia
Stancu, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu,
Eugen Barbu etc. Scriitorii rromi și
20
creația lor: Gh. Păun-Ialomiţeanu,
Luminiţa Mihai Cioabă, Alexandru Ruja-
Gribussy, Irina Gabor-Zrinyi, Ștefan Fuli,
Gelu Măgureanu, Delia Grigore, Valerică
Stănescu etc.
Nu este cazul.
Rajko Djuric, Istoria literaturii rrome, Bucureşti: Editura CREDIS, Universitatea Bucureşti – Departamentul de
Învăţământ Deschis la Distanţă, 2004
Ionescu, Vasile, O mie de ani de singurătate. Rromii în proza românească, Bucureşti: Editura Centrului rromilor
pentru politici publice „Aven amentza”, 2000
Sarău, Gheorghe, Culegere de texte în limba rromani, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 2005
Zrinyi Gabor Iren, Neneka, Tg. Mureş: Editura IMPRESS, 2000
Valerică Stănescu, Legile şatrei. Le krisa le rromenqe, Bucureşti: Vanemonde, 2004
Cioabă, Luminiţa, Poemurea dă arateara thai ades, Sibiu: Editura Neodrom, 2005
Cioabă, Luminiţa, O angluno la phuveako, Sibiu: Editura Neodrom, 1994
Gheorghe Sarău, Bibliografie rromi, 120 p., ca material suplimentar, pe DVD, la vol. „Dumitrescu, Doru; Căpiţă,
Carol; Manea, Mihai /.../ [coord.:]: Istoria minorităţilor naţionale din România. Material auxiliar pentru profesorii
de istorie” (Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., 280 p.), 2008.
Gheorghe Sarău 2006, Bibliografia Lucrări manuscrise din domeniul literar rrom şi al rromanipenului, Sofia: Next
Page Foundation, 6 p. [pentru programul est-european de valorificare a creaţiei literare a scriitorilor rromi, cordonat
de OSI Budapesta].
Gheorghe Sarău 2006, Bibliografia Lucrări din domeniul literar rrom şi al rromanipenului publicate între anii
1990-2006, Sofia: Next Page Foundation, 6 p. [pentru programul est-european de valorificare a creaţiei literare a
scriitorilor rromi, cordonat de OSI Budapesta]

Conform cerinţelor
10. Evaluare
evaluare finală
10.4 Curs Capacităţi dobândite, Examen scris 100%
acumulate
laborator
10.6 Standard minim de performanţă: sarcină finală realizată în proporţie de minimum 50%
Data completării
..................................
Delia Grigore
21
Madeea Axinciuc
22
FIŞA DISCIPLINEI

seminar
2.4 Anul de III 2.5 6 2.6 Tipul de Ex 2.7 Disciplină
disciplinei

3.4 Total ore din planul de 20 din care: 3.5 curs 20 3.6 seminar/laborator -
învăţământ
Tutoriat 8
Examinări 8

4.1 de curriculum Literatura și cultura rromani anul I, sem. 1 și 2, anul II, sem 3 și 4 și anul III, sem.
5
4.2 de competenţe Cunoaşterea elementelor fundamentale ale literaturii rromani din zonele geografice
studiate

5.1 de desfăşurare a cursului Cabinetul de rromani cu dotările sale (flipp, tablă clasică,
materiale auxiliare, proiector etc.)
23
 Cunoaşterea caracteristicilor fundamentale ale literaturii rromani, a celor mai importante teme, a
celor mai importanţi scriitori rromi şi a operelor lor de bază

 Creativitate


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea caracteristicilor fundamentale ale literaturii rromani, a celor
mai importante teme, a celor mai importanţi scriitori rromi şi a operelor
lor de bază.
7.2 Obiectivele specifice 1. Familiarizarea cu elementele fundamentale ale literaturii rromani:
literatura rromani din Iugoslavia şi ţările post-Iugoslavia; literatura
rromani din Bulgaria; literatura rromani din Ungaria; literatura rromani
din Franţa; literatura rromani din Italia; literatura rromani din Germania;
literatura rromani din Marea Britanie; literatura rromani din Finlanda şi
Suedia.

din perspectivă literară.
1. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Literatura rromilor în fosta Iugoslavie Interactive, centrate pe Se vor utiliza și culegeri de
şi în statele succesoare ei (Macedonia, student. literatură rromani.
Serbia şi Muntenegru, Bosnia -
Herţegovina, Croaţia, Slovenia).
Literatura rromilor în: Bulgaria,
România, Ungaria, Cehia şi Slovacia,
Polonia, Austria, Germania, Elveţia,
Italia, Franţa, Spania, Marea
Britanie, Suedia şi Finlanda.
Experienţa teatrelor rrome “Romen”
(URSS), “Phralipen” şi TKO
(Macedonia, ulterior Germania).
Exemplificări din creaţiile autorilor
24
rromi din diferite ţări: O Dragano le
Trumpesqo - Jevremović (Austria),
Jorge Bernal (Argentina), Vejo Baltzar
(Finlanda), Mateo Maximoff, Dragana
Stefanović (Franţa), Santino Spinelli
(Italia), Rajko Djurić (Germania),
Kujtim Paćaku (Kosovo), Slobodan
Brebeski, Bairam Haliti (Serbia),
Leksa Manuś (Letonia), Eslam
Drudak, Dizoran Zekir (Macedonia),
Donald Kenrick, Gratan Puxon
(Marea Britanie), Galjus Orhan
(Olanda), Bronisława Weis = Papuśa,
St. Stankievicz = Stahiro (Polonia), E.
Cervenaková, Tera Fabianová,
Bartolomej Daniel (Republica Cehă),
Dezider Banga, A.Horvatová
(Republica Slovacă), Al. Pankov, Nina
Vinkova, Romka Demeter (Rusia),
Katarina Taikon (Suedia), Bari
Károly, Daróczi Choli Jóysi
(Ungaria).
Nu este cazul.
Rajko Djuric, Istoria literaturii rrome, Bucureşti: Editura CREDIS, Universitatea Bucureşti – Departamentul de
Învăţământ Deschis la Distanţă, 2004
Sarău, Gheorghe, Culegere de texte în limba rromani, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică R.A., 2005
Katarina Taikon, Katitzi, Bucureşti: Editura RAO, 2001
Kostenko, Lina, Romaii Muza, Sibiu: Editura Neodrom, 2007
Sejdić, Aladin, Marko, Me avav dural, Milano: Pubblicazioni dell’I.S.U. Universita Cattolica, 2000
Gheorghe Sarău, Bibliografie rromi, 120 p., ca material suplimentar, pe DVD, la vol. „Dumitrescu, Doru; Căpiţă,
Carol; Manea, Mihai /.../ [coord.:]: Istoria minorităţilor naţionale din România. Material auxiliar pentru profesorii
de istorie” (Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., 280 p.), 2008.
Gheorghe Sarău 2006, Bibliografia Lucrări manuscrise din domeniul literar rrom şi al rromanipenului, Sofia: Next
Page Foundation, 6 p. [pentru programul est-european de valorificare a creaţiei literare a scriitorilor rromi, cordonat
de OSI Budapesta].
Gheorghe Sarău 2006, Bibliografia Lucrări din domeniul literar rrom şi al rromanipenului publicate între anii 1990-
2006, Sofia: Next Page Foundation, 6 p. [pentru programul est-european de valorificare a creaţiei literare a
scriitorilor rromi, cordonat de OSI Budapesta]

Conform cerinţelor
10. Evaluare
evaluare finală
10.4 Curs Capacităţi dobândite, Examen scris și oral 100%
acumulate
25
laborator
Data completării
..................................
Delia Grigore

Madeea Axinciuc
26

Fisele Disciplinei Literatura Si Cultura Rromani - 2019-2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisele Disciplinei Literatura Si Cultura Rromani - 2019-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LITERATURA ȘI CULTURA RROMANI

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

 Capacitatea de analiză şi sinteză

 Abilitatea de a lucra independent

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.2 Obiectivele specifice Analiza, utilizarea și aprofundarea conceptelor fundamentale

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

Data completării Semnătura titularului de curs

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

6. Competenţele specifice acumulate

 Abilitatea de a lucra independent

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.2 Obiectivele specifice 1. Familiarizarea cu cunoștințele dobândite:

Rădăcinile culturale ale rromilor: cultură şi civilizaţie veche indiană.

2. Capacitatea de interpretare a fenomenelor noi care survin în actualitate

8. Conţinuturi Metode de predare Observaţii

Determinări istorice ale identității

Fundamentele istoriei rromilor: Robia în

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

Data completării Semnătura titularului de curs

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

6. Competenţele specifice acumulate

 Capacitatea de analiză şi sinteză

 Abilitatea de a lucra independent

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.2 Obiectivele specifice 1. Familiarizarea cu elementele fundamentale ale culturii tradiţionale

2. Capacitatea de interpretare a fenomenelor noi care survin în actualitate

8. Conţinuturi Metode de predare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

Data avizării în departament .........................................

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

6. Competenţele specifice acumulate

 Capacitatea de analiză şi sinteză

 Abilitatea de a lucra independent

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

2. Capacitatea de interpretare a fenomenelor noi care survin în actualitate

8. Conţinuturi Metode de predare Observaţii

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

Data avizării în departament .........................................

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

6. Competenţele specifice acumulate

 Capacitatea de analiză şi sinteză