RENASCENTIA

Redactor: Otniel-Laurean Vereș

Coperta: Dan Ichimescu
DTP: Dan Ichimescu

Tipărit la Metropolis SRL Oradea

e-mail: metropolis@rdsor.ro

Copyright © 2015

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BRUNO, GIORDANO
Despre înlănţuiri în genere / Giordano Bruno. Panegiric pentru Filip,
Educarea principelui creştin / Desiderius Erasmus ; trad.: Ioana Costa.
- Oradea : Ratio et Revelatio, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-8680-23-1

I. Erasmus de Rotterdam, Desiderius

II. Costa, Ioana (trad.)

821.131.1-96=135.1
821.112.5-97=135.1

Editura Ratio et Revelatio, Oradea

str. Sofiei, nr. 3, Bihor, România, 410183
e-mail: office@ratioetrevelatio.com

www.ratioetrevelatio.com
 Giordano Bruno
Despre înlănţuiri în general

Desiderius Erasmus
Panegiric pentru Filip

Educarea principelui creştin

Traducere din limba latină,

note şi indici
de Ioana Costa

Editura Ratio et Revelatio

Oradea
2015
 Cuprins
ARGUMENT............................................................................................. 17
GIORDANO BRUNO
De uinculis in genere
DESPRE ÎNLĂNŢUIRI ÎN GENERAL.......................................19
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI................................................................. 21
[1] Iordani Bruni Nolani De uinculis in genere............................... 22
Giordano Bruno Despre înlănţuiri în general.............................. 22
[2] De uinciente in genere................................................................... 23
Despre cel care înlănţuie, în general.............................................. 23
Articolul I. Speciile realităţilor care înlănţuie............................... 23
[3] Efectele elementelor care înlănţuie. Articolul II.....................23
[4] Cum se înlănţuie cu măiestrie. Articolul III............................ 24
[5] Cum se înlănţuie omul în multe feluri. Articolul IV..............24
[6] Sensul şi intermediarul elementului care înlănţuie.
Articolul V......................................................................................... 24
[7] De ce nu este suficientă o singură înlănţuire.
Articolul VI........................................................................................ 25
[8] Ce anume conferă geniu celui care stabileşte legături.
Articolul VII.......................................................................................26
[9] Pe cine înlănţuie mai uşor. Articolul VIII................................26
[10] Cum acelaşi element este înlănţuit de acelaşi tip
de elemente prin intermediul contrariilor. Articolul IX..............26
[11] Cel care stabileşte legături nu leagă elemente diferite cu
aceeaşi legătură. Articolul X............................................................27
[12] Cine stabileşte legături. Articolul XI......................................28
[13] Nu există un unic element particular capabil să
înlănţuie orice realitate. Articolul XII............................................ 28
[14] Feluritele instrumente ale celui care înlănţuie.
Articolul XIII......................................................................................29
[15] Momentele prielnice pentru cel care stabileşte legături.
Articolul XIV..................................................................................... 29
[16] Diferenţe între realităţile care înlănţuie. Articolul XV......... 30
[17] Calităţile felurite ale celui care înlănţuie. Articolul XVI......30
[18] Lăcaşul celui care înlănţuie. Articolul XVII...........................30
[19] Cum se pregăteşte cel care înlănţuie. Articolul XVIII..........31
[20] Diversitatea pregătirilor. Articolul XIX.................................. 31
[21] Condiţia celui care înlănţuie. Articolul XX............................32

5
[22] Cum se înlănţuie cel care înlănţuie. Articolul XXI...............32
[23] Deosebiri între cei care înlănţuie. Articolul XXII..................33
[24] Orbirea celui care înlănţuie. Articolul XXIII......................... 33
[25] Abilitatea celui care înlănţuie. Articolul XXIV...................... 34
[26] Armele celui care înlănţuie. Articolul XXV...........................34
[27] Suferinţele celui care înlănţuie. Articolul XXVI.................... 34
[28] Ochii celui care înlănţuie. Articolul XXVII............................35
[29] Momelile celui care înlănţuie. Articolul XXVIII................... 35
[30] Scara celui care înlănţuie. Articolul XXIX.............................36
[31] Porţile prin care atacă cel care înlănţuie. Articolul XXX..... 36
[32] De uincibilibus in genere............................................................. 38
Despre realităţile susceptibile să fie înlănţuite, în general......... 38
Speciile elementelor care se înlănţuie. Articolul I........................38
[33] Condiţia elementului care se înlănţuie. Articolul II.............38
[34] Forma elementului care se înlănţuie. Articolul III...............38
[35] Evaluare comparativă a elementelor care se înlănţuie.
Articolul IV........................................................................................ 39
[36] Deosebirea elementelor care se înlănţuie. Articolul V.........39
[37] Sămînţa sau imboldul elementului care se înlănţuie.
Articolul VI........................................................................................ 39
[38] Vremea elementului care se înlănţuie. Articolul VII...........40
[39] Diferenţele dintre elementele care se înlănţuie.
Articolul VIII.....................................................................................40
[40] Despărţirea elementului care se înlănţuie de alte atracţii.
Articolul IX........................................................................................40
[41] Numărul realităţilor care se înlănţuie. Articolul X............... 41
[42] Mobilitatea elementului care se înlănţuie. Articolul XI....... 41
[43] Imposibilitatea determinării elementului care
se înlănţuie. Articolul XII.................................................................42
[44] Baza înlănţuirii. Articolul XIII.................................................42
[45] Relaţia dintre elementele care se înlănţuie.
Articolul XIV..................................................................................... 42
[46] Diversitatea materiei care se înlănţuie.
Articolul XV....................................................................................... 43
[47] Gradele realităţilor susceptibile de înlănţuire.
Articolul XVI..................................................................................... 43
[48] Temperamentele realităţilor care se înlănţuie.
Articolul XVII....................................................................................44
[49] Semnele realităţilor care se înlănţuie. Articolul XVIII.........44
[50] Durata realităţilor care se înlănţuie. Articolul XIX............... 45

6
[51] Răspunsul realităţilor care se înlănţuie. Articolul XX.........45
[52] Heterogenitatea realităţilor care se înlănţuie.
Articolul XXI......................................................................................45
[53] Schimbarea realităţilor care se înlănţuie. Articolul XXII.....46
[54] Cauza şi obiectul realităţilor care se înlănţuie.
Articolul XXIII...................................................................................46
[55] Definirea realităţilor care se înlănţuie. Articolul XXIV........ 47
[56] Sensul realităţilor care se înlănţuie. Articolul XXV.............. 47
[57] Fuga de realităţile care se înlănţuie. Articolul XXVI............47
[58] Substanţa realităţilor care se înlănţuie. Articolul XXVII.....48
[59] Perfecţiunea realităţilor care se înlănţuie.
Articolul XXVIII................................................................................48
[60] Reciprocitatea realităţilor care se înlănţuie.
Articolul XXIX...................................................................................48
[61] Adevărul realităţilor care se înlănţuie. Articolul XXX.........49
[62] De uinculo Cupidinis, et quodammodo in genere.......................50
Despre înlănţuirea dorinţei şi orice alt tip de înlănţuire,
în general............................................................................................ 50
[63] Definirea înlănţuirii. Articolul I.............................................. 50
[64] Originea înlănţuirii. Articolul II.............................................. 51
[65] Lipsa de precizie a înlănţuirii. Articolul III...........................52
[66] Conţinutul înlănţuirii. Articolul IV........................................52
[67] Numărul înlănţuirilor. Articolul V......................................... 53
[68] Porţile înlănţuirilor. Articolul VI............................................ 53
[69] Genurile înlănţuirilor. Articolul VII....................................... 54
[70] Măsura înlănţuirilor. Articolul VIII........................................54
[71] Descrierea înlănţuirii. Articolul IX.........................................55
[72] Distribuţia înlănţuirilor. Articolul X......................................55
[73] Treptele înlănţuirilor. Articolul XI.......................................... 56
[74] Magnitudinea înlănţuirii. Articolul XII.................................. 56
[75] Principalul efect al înlănţuirii. Articolul XIII........................ 57
[76] Calitatea înlănţuirii. Articolul XIV.........................................58
[77] Generalitatea sau universalitatea înlănţuirii.
Articolul XV....................................................................................... 59
[78] Compararea înlănţuirilor. Articolul XVI............................... 60
[79] Timpul şi locul înlănţuirii. Articolul XVII.............................61
[80] Deosebirea înlănţuirii. Articolul XVIII................................... 61
[81] Gradaţia şi scara înlănţuirii. Articolul XIX............................61
[82] Treptele scării înlănţuirii. Articolul XX.................................. 62
[83] Condiţia înlănţuirilor. Articolul XXI......................................63

7
 [84] Proprietatea înlănţuirilor. Articolul XXII.............................. 63
[85] Mulţumirea reciprocă generată de înlănţuiri.
Articolul XXIII...................................................................................63
DESIDERIUS ERASMUS
Panegyricus ad Philippum
PANEGIRIC PENTRU FILIP........................................................65
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI................................................................. 67
DESIDERIUS ERASMUS
Institutio principis Christiani
EDUCAREA PRINCIPELUI CREŞTIN.................................... 159
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI................................................................. 161
Închinare..............................................................................................163
Capitolul I............................................................................................ 166
2. Naşterea şi educaţia principelui................................................. 166
3. Sănătatea principelui /561/.......................................................... 166
4. Ce anume trebuie să îl preocupe pe principe /561/.................166
5. Criteriul folosului public /561/....................................................167
6. Educaţia principelui /561/............................................................167
7. Principelui să-i fie transmise de la început
idei corecte /561/...............................................................................167
8. Ce profesor trebuie să fie ales pentru principe /561/............... 167
9. Educarea principelui trebuie să înceapă
de timpuriu /562/..............................................................................168
10. Pildă /562/....................................................................................168
11. În ce fel trebuie să fie educaţi fiii principilor /562/.................168
12. Pildă contrară /562/.....................................................................169
13. Cei care s-au născut pentru patrie se cuvine
să fie educaţi pentru patrie /562/.................................................... 169
14. Ce fel de profesor se cuvine să fie ales /562/...........................169
15. Ce fire trebuie să aibă profesorul principelui /562/............... 169
16. Maximă comentată a lui Seneca /562/...................................... 170
17. Comparaţie /562/.........................................................................170
18. Cum se aleg doicile şi tovarăşii de joacă /563/........................170
19. Educaţia nepotrivită pentru principe /563/............................. 170
20. Cel mai bine se cuvine să fie deprinsă arta
de a conduce statul /563/.................................................................. 171
21. Principele să se deprindă cu cinstea /563/............................... 172

8
22. Spiritul principelui să fie hrănit cu ideile
cele mai bune/564/............................................................................172
23. Întîi de toate se cuvine să fie înlăturate
ideile greşite /564/.............................................................................172
24. Comparaţie din Plutarh /564/.................................................... 173
25. Părerile corecte trebuie transmise de timpuriu /564/............174
26. Care este folosul fabulelor /564/...............................................174
27. Care este folosul poveştilor /564/.............................................. 174
28. Care este folosul comparaţiilor /565/....................................... 175
29. Principiile creştine se cuvine să îi fie insuflate
întîi de toate /565/............................................................................. 175
30. Nimic nu e bun în afara virtuţii /565/...................................... 175
31. Care sînt adevăratele cinstiri /565/...........................................176
32. Care sînt adevăratele plăceri /565/...........................................176
33. Adevărata nobleţe /565/.............................................................176
34. Adevărata măreţie /565/............................................................. 176
35. Cinstirea să fie căutată doar de dragul cinstirii /565/............ 177
36. Maximele lui Platon /566/..........................................................177
37. Ce este cu adevărat demn de un principe /566/..................... 178
38. În ce constă întîietatea principelui /566/.................................. 178
39. Exemplul principelui /566/........................................................178
40. Cele trei feluri de nobleţe /566/................................................. 179
41. Însemnele principelui /566/.......................................................179
42. Spiritul, nu îmbrăcămintea, îl face pe principele /567/.......... 180
43. Mărturisirea tuturor creştinilor /567/.......................................180
44. Cine este cu adevărat creştin /567/...........................................181
45. Principelui care greşeşte nu i se acordă iertarea /568/........... 183
46. „Nu m-am gîndit” /568/.............................................................183
47. Exemplul principelui este cel mai rodnic /569/...................... 184
48. Principele bun este imaginea lui Dumnezeu /569/................ 185
49. Cele trei elemente care îl apropie pe principe
de Dumnezeu /569/........................................................................... 185
50. Principele este iubit de cei buni /569/...................................... 186
51. De la principe se aşteaptă sfatul cel bun /569/........................ 186
52. Comparaţie între Dumnezeu şi un principe bun /570/.........186
53. O observaţie /570/....................................................................... 187
54. Seninătate /570/........................................................................... 187
55. Adevărata nobleţe a spiritului /570/.........................................187
56. Adevărata servitute /570/...........................................................188
57. Codrus şi Otho /570/................................................................... 188

9
58. Alte cîteva maxime platonice /570/..........................................188
59. Cum a distins Aristotel tiranul de rege /571/.......................... 189
60. Tirani faimoşi /571/..................................................................... 190
61. Portretul principelui bun /571/.................................................190
62. Portretul principelui rău /571/.................................................. 191
63. Deosebirile dintre rege şi tiran /572/........................................ 191
64. Tiranii sînt mai cruzi decît fiarele /573/................................... 194
65. Prima carte a lui Samuel /573/..................................................194
66. Descrierea principelui bun în Deuteronom /573/...................195
67. Descrierea principelul la Iezechiel /573/.................................. 195
68. Tiranul leu /573/..........................................................................196
69. Principele copil /574/..................................................................196
70. Chipul principelui după evanghelie /574/.............................. 196
71. Nimeni nu devine bun doar comparîndu-se
cu alţii mai răi /574/..........................................................................197
72. Seneca /574/..................................................................................197
73. Obiceiul barbar /574/..................................................................197
74. Principele ca tată al unei mari familii /574/.............................198
75. Epitetele tiranului la Homer /575/............................................ 198
76. Averea principelui stă în mîinile cetăţenilor /575/................. 199
77. Epitetele principelui bun la Iulius Pollux /575/...................... 199
78. Nimic nu-i este mai nesuferit lui Dumnezeu decît
un principe rău /576/........................................................................202
79. Regii buni au parte de cinstiri divine /576/............................. 202
80. Virtutea, în primul rînd, face un rege /576/............................202
81. Monarhia /576/............................................................................203
82. Monarhia moderată /576/.......................................................... 203
83. Maximele lui Xenofon /577/...................................................... 204
84. Spiritul şi trupul /577/................................................................ 205
85. Inima şi membrele /577/............................................................. 205
86. Cu ce poate fi comparat principele /577/.................................205
87. Principele este un părinte, nu un stăpîn /578/........................ 206
88. Proverb /578/................................................................................206
89. Principele comandă celor liberi /578/....................................... 206
90. Hristos – pilda desăvîrşită /578/............................................... 207
91. Un argument luat din ficţiune /578/......................................... 207
92. Dumnezeu a voit să fii stăpîn peste oameni liberi /578/.......208
93. Dreptul cezarului în evanghelie /578/...................................... 208
94. Adevăratul drept al principelui /579/......................................209
95. Adevărata cinstire /579/............................................................. 209

10
 96. Dreptul reciproc al poporului şi al principelui /579/.............210
97. Funcţia principelui /580/............................................................ 210
98. Buna guvernare este o sarcină foarte grea, dar şi
preafrumoasă /580/........................................................................... 212
99. Mai înainte de a guverna se cuvine să înveţi
să guvernezi /580/............................................................................212
100. Nesomnul principelui /581/.....................................................213
101. Care sînt plăcerile principelui /581/.......................................214
102. În chip diferit au judecat Midas şi Solomon /581/................ 214
103. Hieroglifa regelui /582/............................................................ 215
104. Sceptrul regelui /582/................................................................ 215
106. Gîndul cel bun împreună cu înţelepciunea /582/................. 216
107. Elogiile demne de un principe /582/...................................... 217
108. Ca şi medicul, principele trebuie să îndeplinească
trei cerinţe /583/................................................................................. 217
109. Nu poate fi un bun principe decît un bărbat
onest /583/..........................................................................................218
110. Cuvintele nedemne de un principe /583/..............................218
111. Bunul renume este dat de faptele bune /583/....................... 219
112. Un argument răsturnat în mod surprinzător /584/..............220
Capitolul al doilea............................................................................. 221
113. Principele se cuvine să se ferească de adulaţie/583/............221
114. Doicile principelui /584/...........................................................222
115. Însoţitorii principelui /584/......................................................222
116. Slujitorii principelui /585/........................................................222
117. Toţi se prosternează în faţa principelui /585/.......................223
118. Lauda ascunsă /586/................................................................. 224
119. Lauda este după interesul fiecăruia /586/.............................224
120. Tablourile măgulitoare /586/................................................... 225
121. Titlurile principelui /586/.........................................................225
122. În ce fel se abuzează de titlurile obişnuite /586/................... 226
123. Adulaţia titlurilor onorifice /587/............................................226
124. Legile care măgulesc /587/....................................................... 227
125. Cărţile dau sfaturi în deplină libertate /587/.........................227
126. Lectura nepotrivită otrăveşte caracterul /587/......................227
127. Ce trebuie să citească mai întîi principele /587/...................228
128. În ce fel trebuie citită istoria /588/........................................... 229
129. Cum pot fi transformate pildele proaste în
pilde bune /588/.................................................................................229

11
 130. Se cuvine a fi imitate faptele cele mai bune
dintre cele bune /588/....................................................................... 230
131. Cum se citeşte o carte din vechime /588/...............................231
132. Cum trebuie sfătuit un principe /590/.................................... 231
Capitolul al treilea............................................................................. 232
133. Artele păcii /589/.......................................................................232
134. Principele trebuie să cunoască ce îi aparţine /589/...............232
135. Dragostea principelui faţă de supuşii săi /589/....................233
136. Bunele sentimente ale cetăţenilor faţă de principe /589/..... 233
137. În ce fel se dobîndeşte bunăvoinţa poporului /590/............234
138. Principele născut şi educat printre ai săi /590/.....................235
139. Mitridate /590/...........................................................................235
140. Alexandru cel Mare /590/......................................................... 235
141. Alcibiade /590/........................................................................... 236
142. Îndelungata absenţă a lui Filip /590/......................................236
143. Principele în mijlocul supuşilor săi /591/..............................236
144. Despre păstrarea puterii /591/................................................. 236
145. De unde vine dispreţul /591/...................................................237
146. Gălăgia şi luxul sînt nepotrivite /591/....................................237
147. Viaţa principelui /591/..............................................................237
148. Discursul principelui /591/...................................................... 238
149. În ce fel se acordă şi se refuză o facere de bine /591/...........238
150. Slujitorii şi prietenii principelui /591/.................................... 238
151. Maximă /591/.............................................................................239
152. Orice împrejurare nouă este primejdioasă /592/.................. 239
153. Ţelul principelui /592/..............................................................239
154. Ordinea răsturnată a felurilor de bine /592/......................... 239
155. Abuzul de cuvinte /592/...........................................................240
156. Şcolile publice şi educaţia /592/.............................................. 240
157. Mulţimea trebuie luată în cosiderare, nu înşelată în
sentimentele ei /592/.........................................................................241
Capitolul al patrulea.......................................................................... 242
158. Despre impozite şi taxe /593/..................................................242
159. Principele este mulţumit cînd are conştiinţa
faptelor bine făcute /593/................................................................. 242
160. Cum se pot micşora dările /593/.............................................242
161. Impozitul să nu apese asupra celor slabi /593/..................... 243
162. Egalitatea averilor /594/...........................................................244
163. Pentru ce să se plătească impozite /594/................................244

12
 164. Despre moneda principelui /594/........................................... 245
Capitolul al cincilea...........................................................................245
165. Despre generozitatea principelui /595/.................................. 245
166. Trebuie să îi răsplătească pe cei care au adus
servicii statului /595/........................................................................246
167. Sosirea unui bun principe este benefică pentru toţi /595/...246
168. Principele creştin se poartă bine cu toţi /596/....................... 247
Capitolul al şaselea............................................................................247
169. Despre promulgarea şi emendarea legilor /595/.................. 247
170. Cele mai bune sînt legile puţine la număr /595/................... 247
171. Legea ţinteşte spre folosul public /595/.................................248
172. Pot fi de folos chiar legile numeroase /596/.......................... 248
173. Legile ca nişte capcane /596/................................................... 248
174. Legile îndeamnă mai mult decît ameninţă /596/.................. 249
175. Să nu fie criticate legile /596/................................................... 249
176. Legile îndeamnă prin recompense /597/............................... 250
177. Premiile îi ademenesc pe tineri /597/..................................... 250
178. În primul rînd, crimele trebuie preîntîmpinate /597/.......... 250
179. Părerea greşită este sursă de nenorociri /597/....................... 251
180. La pedeapsa capitală să se recurgă tîrziu /597/....................251
181. Să se îndrepte răul, nu să se ia vieţi /597/..............................251
182. Prilejul îi face pe răufăcători /597/..........................................252
183. Nu te grăbi să loveşti /597/...................................................... 252
184. Cerşetorii /598/..........................................................................252
185. Preoţii inutili /598/.................................................................... 252
186. Mănăstiri şi colegii inutile /598/..............................................252
187. Cel mai rău soi de oşteni /598/................................................ 253
188. Adevărata nobleţe /598/...........................................................253
189. Multe rele izvorăsc din lux /598/............................................ 254
190. Magistraţii necorupţi /598/...................................................... 254
191. Să nu li se facă rău celor umili /598/....................................... 254
192. Să se recurgă arareori la pedeapsa exemplară /599/............ 255
193. Şi de legile bune se poate abuza /599/.................................... 256
194. Cum se abuzează de legile bine întocmite /599/..................256
195. Despre taxele vamale /599/......................................................257
196. Despre pierderile suferite în naufragiu /599/.......................257
197. Legile proaste duc la rezultate felurite /600/......................... 257
198. Crima de lezmaiestate trebuie măsurată după
interesul public /600/........................................................................ 258

13
 199. Principele împarte cu poporul său siguranţa
aceluiaşi trup /601/............................................................................260
200. Adevărata trădare a principelui /601/....................................260
201. Cele mai bune sînt legile puţine la număr şi
deschise /602/..................................................................................... 261
Capitolul al şaptelea..........................................................................261
202. Despre magistraţi în îndatoririle lor /601/.............................261
203. Magistraţii să fie aleşi mai cu seamă din rîndul
celor vîrstnici /601/............................................................................ 262
204. Principele ca medic al statului /601/....................................... 263
205. Cum pot fi numiţi magistraţii fără părtinire /602/............... 263
206. Judecătorul corupt /602/..........................................................264
Capitolul al optulea
Despre tratate...................................................................................... 264
207. Care trebuie să fie scopul tratatelor /603/.............................. 264
208. Dezavantajele tratatelor /603/.................................................. 265
209. Cu vecinii trebuie să trăieşti în pace /604/............................. 265
Capitolul al nouălea
Despre legăturile matrimoniale ale principilor........................... 267
210. Principele să stabilească legături matrimoniale cu
ai săi ori cu vecinii /603/................................................................... 267
211. Ce soţie trebuie să i se aleagă principelui /603/.................... 267
212. Nenorociri apărute din cauza înrudirilor /604/....................268
Capitolul al zecelea
Despre îndeletnicirile principilor în timp de pace.....................269
213. Principele să îşi iubească poporul /605/................................. 269
214. Principele să nu stea ascuns /605/........................................... 270
215. Regii persani se ţineau departe de mulţime /605/................270
216. Mitridate /605/...........................................................................271
217. Filip /605/...................................................................................271
218. De ce se ţin departe principii de funcţiile publice şi de
participarea la procese /606/............................................................271
219. Principele are întotdeauna ceva de făcut /606/.....................272
220. Principele să fie strălucit în chestiunile publice, să fie
cumpătat în cele particulare /606/..................................................272
221. Principele să se străduiască să lase în urma sa o
stăpînire mai bună, nu mai mare /606/..........................................273
222. În ce fel regatul devine mai înfloritor /607/...........................273

14
 Capitolul al unsprezecelea
Cum se începe un război..................................................................274
223. Un război se începe fără grabă şi cu circumspecţie /607/.... 274
224. Cînd trebuie totuşi pornit un război /607/............................275
225. La ce trebuie să cugete principele care porneşte
la război /607/....................................................................................275
226. Principele să nu afle ce nenorocire este războiul abia după ce
l-a început /607/.................................................................................276
227. Un război între creştini nu este război,
ci dezbinare /608/..............................................................................276
228. Hristos şi apostolii condamnă pretutindeni
războiul /608/.....................................................................................277
229. Cînd apare un conflict, să se recurgă la arbitri /609/...........278
230. Remedii împotriva războiului /609/.......................................278
231. La ce trebuie să cugete principele care porneşte
un război /609/...................................................................................279
232. Războiul este mai costisitor decît pacea /609/....................... 279
233. Să te fereşti de război în numele cinstei creştine /610/........280
234. Rostul predicilor /610/.............................................................. 280
235. Rostul preoţilor /610/................................................................280
236. Evanghelia ne previne împotriva războiului /610/.............. 281
237. Războiul cu turcii /610/............................................................281
238. Principii sînt dornici de pace /610/......................................... 282
239. Închinare către principele Carol, nepotul împăratului
Maximilian /611/...............................................................................282
INDEX NOMINVM
ERASMUS, PANEGIRIC PENTRU FILIP...............................289
INDEX NOMINVM
ERASMUS, EDUCAREA PRINCIPELUI CREŞTIN............284

15
 Argument

Volumul de faţă reuneşte trei texte (traduse acum pentru prima

dată în limba română), pe care le prezentăm într-o ordine ce nu reflectă
cronologia scrierii lor: Giordano Bruno, De uinculis in genere (1588),
Desiderius Erasmus, Panegyricus ad Philippum (1504) şi Institutio principis
Christiani (1516). Ele stau sub semnul tehnicilor de manipulare1 – ca
teoretizare, în micul tratat al lui Giordano Bruno, şi exemplificare, în cele
două scrieri ale lui Erasmus, care aspiră implicit să-l modeleze pe Filip
cel Frumos printr-un elogiu amplu şi, un deceniu mai tîrziu, să-i pună
dinainte fiului acestuia, viitorul împărat Carol Quintul, o „oglindă” (de
tipul Fürstenspiegel) a principelui ideal, capabil să îşi modeleze la rîndul
său supuşii prin pilda propriului său comportament, atent studiat.
Etimologia termenului „manipulare” este transparentă: pătruns în
limba română prin intermediar francez, şi-a păstrat întreagă legătura cu
substantivul „mînă” (verbul din care provine fiind echivalat de „a mînui”).
Adîncirea în istoria latinească a cuvîntului aduce în prim-plan termenul
manipulus, din vocabularul militar, desemnînd o unitate de infanterie2, o
„mînă” de oşteni aflaţi sub comanda unui singur om, care decide, fără
a admite abateri, acţiunile acestei trupe relativ restrînse. Îngemănînd, în
timp, referirea la un grup mic (cantitativ sau calitativ, uşor manevrabil)
cu „îndemînarea”, abilitatea în atingerea scopului, „manipularea” trimite
implicit către amăgirea intenţionată. La polul opus se află, în vocabularul
tehnic al limbii latine, manumissio, eliberarea unui sclav, scoaterea lui de
sub puterea simbolizată de mîna stăpînului.
Citirea celor două opuscule erasmice prin prisma „înlănţuirilor” lui
Bruno poate oferi o perspectivă care le sporeşte interesul, adăugîndu-se
calităţilor recunoscute ale textului (literare, istorice şi politice). Pe de altă
parte, micul tratat al lui Bruno (inclus de editori în Opere magiche şi elogiat
de comentatori pentru îmbinarea într-o structură unică a magiei, erosului
şi mnemotehnicii) este de o densitate care îl recomandă ca o lectură în
sine.
1
Vide Ioan Petru Culianu, Eros şi magie în Renaştere. 1484, Nemira, 19992, p. 130:
„Inedită pînă la o dată tardivă, puţin citită şi întotdeauna prost înţeleasã, De
uinculis in genere este totuşi scrierea ce ar merita astăzi adevăratul şi unicul loc de
onoare între teoriile manipulării maselor. Fără s-o ştie, trusturile de inteligenţă
care domină lumea s-au inspirat din ea […].”
2
Vide Oxford Latin Dictionary, sub uoce.

17
 Giordano Bruno
De uinculis in genere
Despre înlănţuiri în general
(1588)
 Notă asupra ediţiei

Traducerea are la bază ediţia apărută la împlinirea a patru sute de ani

de la moartea lui Giordano Bruno:

Giordano Bruno, Opere magiche. Testo latino a fronte. Edizione diretta

da Michele Ciliberto. A cura di Simonetta Basai, Elisabeta Scapparone,
Nicoletta Tirinnani. Adelphi Edizioni, Milano, 2000.

Notele care însoţesc traducerea sînt strict filologice, fără să atingă di-
mensiunea filozofică a tratatului. Apar frecvent în note termenii sau sin-
tagmele din textul latinesc, pentru a permite o percepere a sensului mai
amplă decît cea oferită de opţiunea din traducere, impusă de limitarea la
o singură variantă.
Am indicat, între bare oblice, pagina de manuscris (ca „pagină” şi
„contrapagină”, recto şi verso, r. şi v.).
Tratatul, neterminat, este format din trei părţi, care corespund celor
trei elemente ale acţiunii: subiectul (uinciens, cel care înlănţuie), obiectul
(uincibilis, realitatea susceptibilă să fie înlănţuită) şi relaţia (uinculum, în-
lănţuirea) – subordonată pe de-a-ntregul dorinţei (uinculum Cupidinis).

21
 [1] Iordani Bruni Nolani
De uinculis in genere
Giordano Bruno
Despre înlănţuiri în general

Cel care este pus în situaţia de a stabili legături trebuie să aibă într-un
anume mod o privire de ansamblu asupra lumii, pentru a putea să fixeze
într-un cadru omul – care este, ca să spunem aşa, o recapitulare a tutu-
ror lucrurilor1. Această necesitate decurge din faptul că, aşa cum am spus
în altă parte, în specia umană se poate întrezări cu precădere, mai ales
pe calea matematicii2, înfăţişarea tuturor lucrurilor3: aşa se face că unii
oameni sînt asimilabili peştilor, alţii, păsărilor, alţii, şerpilor, alţii, repti-
lelor – fie după gen, fie după specie. De asemenea, fiecărui om îi este ca-
racteristic un ansamblu de practici, obiceiuri, intenţii, înclinaţii, trăsături
de temperament, de vîrstă şi, aşa cum sînt plăsmuiţi Proteu şi Achelous,
este cu putinţă să ne imaginăm cum aceeaşi materie este capabilă să se
transpună4 în forme şi în figuri felurite; de aceea, pentru a stabili legături
este nevoie să se opereze în permanenţă cu specii diferite de conexiuni5.
Decurge de aici necesitatea de a fi luate în considerare modurile de viaţă
ale oamenilor, care sînt cînd tineri, cînd bătrîni, cînd la vîrsta maturităţii,
sau nobili, bogaţi, puternici, norocoşi; se adaugă mai apoi felurile diferite
în care se comportă invidioşii, cei ambiţioşi, cei bătăioşi, negustorii şi alţii
de felul acesta. Tocmai ei se întîmplă să fie cel mai adesea inşii chemaţi să
administreze viaţa publică sau cei folosiţi ca intermediari ori unelte: exact
din această pricină se cuvine să fie înlănţuiţi cu ei înşişi6. Aşadar, din acest
1
Fraza de început conţine doi termeni sinonimici (uincire şi alligare, care au amîn-
doi sensul de „a lega, a înlănţui” şi pentru care am ales aici în traducere sintagma
„a stabili legături” şi verbul „a fixa”) şi doi termeni de aproximare: quodammodo
(uniuersalem rationem habere) şi (epilogus) quidam.
Pe parcursul traducerii, am redat verbul uincire – care este cuvîntul cheie şi, în
consecinţă, apare cu o frecvenţă dominantă – prin „a lega”, „a stabili legături”, „a
înlănţui”; în mod similar, am tradus deverbativul uinculum prin „legătură” sau
„înlănţuire”.
2
Lat. per numeros.
3
Am tradus prin „specie” şi „aspect” un termen unic pe care Bruno îl repetă:
species.
4
Lat. transmigrantem.
5
Lat. nodus.
6
Lat. uincire sibi.

22