VIRUSOLOGIE

2022

VIRUSURILE HEPATICE

ELEV:
CHELARIU LUCIANA CLAUDIA
PROFESOR:
MAZUREAC ELENA
 Hepatita este o boala infectioasa virala. Virusul hepatic ataca si distruge, mai mult sau mai
putin, celulele hepatice, ceea ce poate duce la o functionare deficitara a ficatului. La nivel global,
exista peste 500 de milioane de cazuri de hepatita B si C, 20 de milioane de cazuri de hepatita E, 12
milioane de cazuri de hepatita D si 1,4 milioane de cazuri de hepatita A.
Cele mai raspandite forme de hepatita sunt hepatita A, B si C, insa mai exista si hepatita D,
hepatita E si hepatita G. Poti afla cateva informatii despre fiecare mai jos.

• Hepatita A – este cauzata de consumul de apa sau alimente contaminate cu virusul hepatic A
(numit si HAC). De asemenea, poate fi produsa de contactul sexual anal sau oral. Poate duce
la inflamatia sau umflarea ficatului, insa rareori se ajunge la forme cronice;

• Hepatita B – este cauzata de virusul hepatic B sau HBV. Se transmite prin contactul cu
sangele, sperma sau alte fluide corporale ale unei persoane bolnave. Mai mult, se transmite
si prin contact sexual;

• Hepatita C – este cauzata de virusul hepatic C sau HCV. Se transmite prin contactul cu
persoana bolnava, mai ales prin sange, sperma sau alte fluide corporale;

• Hepatita D – este cauzata de virusul hepatic D sau HDV. Poti lua virusul doar daca esti deja
infectat cu hepatita B. Se transmite prin contactul cu sangele persoanei bolnave, cu acele
folosite de o persoana infectata sau prin sex neprotejat cu un bolnav;

• Hepatita E – este cauzata de virusul HEV. In general, se transmite prin consumul de apa
contaminata cu virusul hepatic E. Apare mai ales in zone din Africa, Asia sau America de
Sud, unde nu exista acces la apa potabila;

• Hepatita G – este cauzata de virusul hepatic G, numit si GBV-C. Majoritatea persoanelor

infectate sunt asimptomatice. Poate cauza infectii cronice si complicatii ale unor afectiuni
ale ficatului. Prezenta virusului hepatic G, alaturi de hepatita B, nu pare a agrava severitatea
bolii. Se transmite prin sange, contact sexual neprotejat si, foarte rar, prin placenta. Au risc
de imbolnavire persoanele care primesc transfuzii sau organe, cele care isi administreaza
droguri injectabile, pacientii de hemodializa, barbatii homosexuali. Poate aparea
concomitent cu hepatita B sau C, in 10-20% dintre cazuri.
 Forme ale hepatitei

Cele mai intalnite forme de hepatita sunt hepatita acuta si hepatita cronica. Hepatita acuta se
manifesta clinic dupa 21 de zile de la infectare si poate dura pana la sase luni. Hepatita cronica
dureaza mai mult de sase luni.

Hepatita virala acuta vs hepatita cronica

Hepatita virala este un grup de afectiuni caracterizate prin modificarea functiei hepatice, ca
urmare a multiplicarii virusurilor in celulele sale.

Afectarea hepatica este initial acuta, in primele sase luni de la infectare, majoritatea
virusurilor hepatice persistand in organism si modificand progresiv arhitectura si functionalitatea
ficatului, pana la stadii ireversibile.

Afectiunile hepatice ce evolueaza peste sase luni din momentul infectarii poarta numele de
hepatita cronica, iar virusurile ce determina aceasta forma a bolii sunt virusul hepatic B, in asociere
sau nu cu virusul hepatic delta (D), si virusul hepatic C.

Hepatita A

Hepatita A mai este cunoscuta si sub numele de „boala mainilor murdare” si se transmite
mai ales prin contact personal si consum de apa sau alimente contaminate.

Este o infectie contagioasa a ficatului si poate varia de la o imbolnavire usoara, ce dureaza

cateva saptamani, la cazuri severe, ce pot dura cateva luni.

Categorii de risc

In general, oricine se poate infecta cu virusul hepatic A, insa unele persoane au un risc crescut:

• Persoanele care au contact direct cu o persoana bolnava;

• Persoanele care calatoresc in tari (majoritatea tarilor din America de Sud, Africa, exceptie
facand Africa de Sud, Asia si Mexic) unde hepatita A este epidemica;
• Barbatii care au raporturi sexuale cu alti barbati;
• Persoanele care consuma droguri injectabile sau neinjectabile;
• Membrii familiei sau cei care au grija de copiii adoptati din tari unde hepatita A este des
intalnita;
• Persoanele care au tulburari de coagulare, asa cum este cazul celor cu hemofilie;
• Persoanele care lucreaza cu primate.
 Simptome

Simptomele dureaza, in general, mai putin de doua luni, insa, in 10-15% dintre cazuri, pot
persista pana la sase luni. Acestea includ:

• Febra;
• Oboseala;
• Scaderea apetitului alimentar;
• Greata si/sau varsaturi;
• Dureri abdominale;
• Urina inchisa la culoare;
• Diaree si scaune deschise la culoare;
• Dureri articulare;
• Icter (ingalbenirea mucoaselor pielii si ochilor).

Majoritatea copiilor sub sase ani nu au simptome, iar atunci cand apar, copiii mici nu
prezinta icter. Virusul se poate transmite chiar si de catre persoanele asimptomatice, cu pana la doua
saptamani inainte de aparitia simptomelor.

Diagnostic si tratament

Diagnosticul este stabilit pe baza simptomelor si a analizelor de sange. De regula, se

recomanda odihna, alimentatie usoara si lichide.Cazurile severe pot necesita spitalizarea. Pentru a
preveni aparitia complicatiilor, se poate realiza o injectie cu imunoglobulina.

Preventie

Cea mai simpla modalitate de prevenire a hepatitei A este vaccinarea. Pentru a beneficia de
eficienta completa a vaccinului, va fi nevoie de mai mult de o doza, in general, doua, administrate la
distanta de sase luni. Cu toate acestea, numarul si intervalul dozelor se stabilesc in functie de
vaccinul administrat.

O alta forma a vaccinului vine in combinatie cu vaccinul anti-hepatita B si poate fi

administrat doar persoanelor peste 18 ani. Acest tip de vaccin este administrat in trei doze, pe
parcursul a sase luni. Persoanele care au prezentat reactii alergice la vaccinuri nu ar trebui sa
primeasca vaccinul anti-hepatita A, la fel si in cazul celor alergice la orice componenta a vaccinului.
De asemenea, vaccinul nu este recomandat copiilor sub un an.

Pe langa vaccin, este recomandata igiena mainilor dupa toaleta, dupa schimbarea scutecelor
si inainte de pregatirea si luarea mesei.
 Hepatita B

Se transmite prin schimbul de fluide corporale, prin contactul mucoaselor sau al

tegumentelor lezate ale persoanei infectate sau de la mama la fat. Daca mama se infecteaza in
primul trimestru de sarcina, exista un risc de transmitere la fat apropiat de 100%.

Categorii de risc

Desi, in teorie, orice persoana poate fi infectata cu virusul hepatic B, unele persoane au un
risc mai mare de imbolnavire:

• Nou-nascutii din mame infectate;

• Persoanele care folosesc la comun droguri injectabile, ace, seringi sau alte echipamente;
• Persoanele care au contact sexual cu persoane infectate cu hepatita B;
• Barbatii care au contact sexual cu alti barbati;
• Persoanele care locuiesc cu cineva care are hepatita B;
• Persoanele care calatoresc in zone unde rata de infectare este ridicata, asa cum este cazul
tarilor din Asia, Africa, estul Europei, insulele din Oceanul Pacific;
• Personalul medical expus la sange, la locul de munca;
• Pacientii care necesita hemodializa.

Simptome

Hepatita B se manifesta prin urmatoarele simptome:

• Febra;
• Dureri articulare;
• Oboseala;
• Greata si varsaturi;
• Dureri abdominale;
• Scaun deschis la culoare;
• Urina inchisa la culoare;
• Pierderea apetitului alimentar;
• Icter (ingalbenirea mucoasei pielii sau a ochilor).

Tratament

Nu exista medicamente pentru tratarea hepatitei B. In cazul infectiilor usoare, se recomanda

odihna, alimentatie adecvata si lichide. Cazurile severe pot necesita medicamente antivirale, injectii
cu interferon sau transplant de ficat, pentru cazurile grave.
 Preventie

Principala modalitate de prevenire a infectiei cu virusul hepatic este vaccinarea.

Administrarea vaccinului stimuleaza sistemul imunitar sa te protejeze impotriva hepatitei B. Alte
modalitati de a preveni infectia cu virusul hepatic B sunt:

• Folosirea corecta a prezervativului;

• Administrarea de imunoglobulina antihepatica B nou-nascutilor din mame infectate si
vaccinarea la 12 ore de la nastere;
• Folosirea seringilor de unica folosinta;
• Evitarea folosirii in comun a unor obiecte ce ar putea avea sange pe ele, asa cum sunt
aparatele de ras, periuta de dinti, forfecuta pentru manichiura etc.;
• Evitarea locurilor neigienice si care nu prezinta incredere pentru realizarea de tatuaje sau
piercing.

Hepatita C

Hepatita C variaza de la imbolnavire usoara (hepatita C acuta) la cazuri severe, ce pot dura
intreaga viata (hepatita cronica). In cazurile grave, poate evolua in ciroza hepatica si cancer hepatic.
In aproximativ 80% dintre cazuri, persoanele sunt asimptomatice, dar pot transmite virusul hepatic
C.

Categorii de risc

Anumite categorii de persoane au un risc ridicat de hepatita C:

• Fostii si actualii utilizatori de droguri injectabile, inclusiv cei care le-au folosit doar o data,
in trecut;
• Persoanele nascute intre 1945 si 1965, in anumite parti ale lumii, in care exista un risc mai
mare de droguri injectabile in anii ’70 si ’80;
• Persoanele care folosesc droguri inhalante;
• Pacientii cu hemodializa;
• Angajatii medicali care sufera intepaturi accidentale de ac, ce implica intrarea in contact cu
sangele unui bolnav de hepatita C;
• Primitorii de sange sau organe de la un donator testat pozitiv pentru virusul hepatitei C;
• Persoanele infectate cu HIV;
• Nou-nascutii din mame infectate cu virusul hepatitei C;
• Persoanele care au piercing sau tatuaje efectuate cu instrumente nesterile.
 Simptome

In multe cazuri, persoanele infectate sunt asimptomatice. Atunci cand simptomele apar, pot
include:

• Greata si varsaturi;
• Febra;
• Durere abdominala;
• Scaun deschis la culoare;
• Urina inchisa la culoare;
• Dureri articulare;
• Oboseala;
• Scaderea poftei de mancare;
• Icter (ingalbenirea mucoaselor pielii si/sau a ochilor).

In cazul persoanelor care au simptome, acestea debuteaza la 2-12 saptamani de la expunerea

la virus.

Tratament

Nu exista un tratament pentru formele acute de hepatita C. Daca infectia persista si devine
cronica, este posibil sa fie necesara interventia medicului. Tratamentele disponibile se administreaza
timp de 8-12 saptamani si vindeca 90% dintre cazuri.

Preventie

In prezent, nu exista un vaccin impotriva hepatitei C, insa cercetarile sunt in derulare.

Prevenirea hepatitei C consta in adoptarea unor masuri de igiena personala si de sanatate:

• Folosirea corecta a prezervativului;

• Folosirea seringilor de unica folosinta;
• Evitarea folosirii in comun a unor instrumente ce pot avea sange pe ele, precum aparatul de
ras, periuta de dinti etc.;
• Evitarea tatuarii sau a piercingului in spatii neamenajate.

Hepatita D

Hepatita D sau hepatita Delta este cauzata de o infectie cu virusul hepatic D si apare doar in
contextul contaminarii cu virusul hepatic B.
 Reprezinta o forma mai grava de hepatita si afecteaza aproximativ 5% dintre persoanele cu
hepatita B; de asemenea, dubla infectie explica si riscul mai mare de boli hepatice sau cancer de
ficat, in cazul celor infectati – aproximativ 20% dintre bolnavi dezvolta alte afectiuni hepatice.

Hepatita D predomina in anumite zone ale globului, precum Mongolia, tari din vestul sau centrul
Africii, America de Sud, Rusia, Republica Moldova, Asia Centrala, zona mediteraneana.

Categorii de risc

Unele persoane au un risc mai mare de imbolnavire decat altele. Mai jos sunt principalele
categorii de persoane care au o probabilitate mai mare de infectare cu virusul hepatitei D:

• Persoanele care au hepatita B;

• Persoanele care au hepatita C;
• Persoanele care sunt infectate cu virusul HIV;
• Persoanele care folosesc droguri injectabile;
• Pacientii care necesita hemodializa;
• Barbatii care au contact sexual cu alti barbati;
• Persoanele care fac sex neprotejat cu un bolnav de hepatita D;
• Persoanele care necesita transfuzii de sange.

Simptome

Hepatita D se manifesta prin urmatoarele simptome:

• Dureri articulare;
• Dureri abdominale;
• Varsaturi;
• Lipsa apetitului;
• Urina inchisa la culoare;
• Oboseala.

Aparitia infectiei cu virusul hepatic D, alaturi de hepatita B, accelereaza progresul bolii, in

70-90% dintre cazuri. Ciroza poate surveni cu 10 ani mai devreme, in situatia celor care au ambele
forme de hepatita.

Tratament

Nu exista o forma de tratament general folosita, pentru a trata hepatita D. Potrivit unor studii
publicate in 2013, un medicament numit alfa-interferon poate fi utilizat pentru a trata hepatita D,
insa administrarea acestuia s-a demonstrat eficienta in 25-30% dintre bolnavi.
 Persoanele care au ciroza hepatica sau forme severe de hepatita D pot necesita transplant de
ficat. In cazurile unde este necesara aceasta operatie, 70% dintre persoane ajung sa supravietuiasca
cel putin cinci ani dupa interventie.

Preventie

Prevenirea hepatitei D se poate realiza prin vaccinarea impotriva virusului hepatitei B,

deoarece, in absenta acestuia, nu se poate dezvolta hepatita D. Pe de alta parte, vaccinarea impotriva
hepatitei B nu te protejeaza impotriva hepatitei D, daca esti deja infectat cu virusul hepatitei B.
Nou-nascutii din grupele de risc ar trebui sa fie vaccinati imediat dupa nastere.

Hepatita E

Hepatita E se aseamana cu hepatita A, insa este declansata de virusul hepatic E. Se poate

transmite printr-o igiena deficitara si prin contact cu obiecte si alimente contaminate, dar si cu
fecale. Virusul se gaseste mai ales in regiuni cu acces limitat la apa potabila, igiena si servicii
medicale, asa cum sunt zonele de razboi sau taberele pentru refugiati.

Categorii de risc

Anumite persoane au un risc mai mare de infectare cu virusul hepatic E. Acestea includ:

• Gravidele din Asia si Africa – pe fondul factorilor de mediu sau al deficitului nutritiv, care
slabeste sistemul imunitar, creste riscul de infectare;
• Copiii din Egipt si nordul Africii, din cauza expunerii timpurii la virus;
• Nou-nascutii din mame purtatoare ale virusului;
• Persoanele care iau medicamente ce blocheaza functiile sistemului imunitar;
• Barbatii cu varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani;
• Persoanele cu sistemul imunitar slabit, in special cele infectate cu virusul HIV sau care au
primit un organ;
• Persoanele care necesita transfuzii de sange.

Simptome

Perioada de incubatie, dupa expunerea la virusul hepatic E, este cuprinsa intre 2 si 10

saptamani, iar persoanele infectate pot transmite virusul mai departe la 3-4 saptamani dupa
instalarea bolii.

In zonele cu un numar mare de cazuri, simptomele infectiei afecteaza mai ales persoanele cu
varsta cuprinsa intre 15 si 40 de ani. Desi infectia poate aparea si la copii, acestia sunt frecvent
asimptomatici sau au simptome usoare.
 Simptomele hepatitei E includ:

• Febra usoara;
• Absenta poftei de mancare;
• Greata si varsaturi ce pot dura cateva zile;
• Dureri abdominale;
• Mancarimi fara leziuni cutanate;
• Iritatii ale pielii;
• Dureri articulare;
• Icter (ingalbenirea pielii si a portiunii albe a ochilor);
• Urina inchisa la culoare;
• Fecale deschise la culoare;
• Durere in zona ficatului.

Astfel de simptome pot dura intre una si sase saptamani. In cazuri rare, hepatita E poate
evolua in insuficienta hepatica acuta si exista riscul de deces.

Gravidele care se infecteaza in al doilea sau al treilea trimestru au un risc mai mare de
insuficienta hepatica, pierderea sarcinii si mortalitate. Aproximativ 20-25% dintre gravidele care se
infecteaza cu virusul hepatic E in trimestrul al treilea decedeaza.

Tratament

Momentan, nu exista un tratament general valabil pentru a trata hepatita E. In formele acute
ale bolii, infectia trece de la sine, daca persoana se odihneste, consuma alimente usoare si bea multe
lichide. Gravidele infectate necesita monitorizarea medicului. Persoanele cu sistemul imunitar slabit
au fost tratate cu succes cu ribofavin, un medicament antiviral, iar in unele cazuri, s-a folosit
interferon. Nu este indicata administrarea de medicamente fara consultul medicului.

Preventie

Preventia poate fi realizata prin consumul de apa din surse sigure si stabilirea unor sisteme
sanitare de eliminare a fecalelor umane.

La nivel individual, sunt necesare mentinerea igienei mainilor dupa toaleta, inainte de
pregatirea si luarea mesei, si evitarea consumului de apa din surse incerte. In vacanta, este indicat sa
eviti consumul de lapte nepasteurizat, carne si fructe de mare crude, fructe cu coaja si legume
negatite/nespalate.

In prezent, exista un vaccin cu o eficienta de aproximativ 95% in prevenirea hepatitei E, insa

este disponibil, momentan, doar in China.
 Hepatita este una dintre cele mai raspandite afectiuni. De multe ori, bolnavii nu stiu ca sunt
infectati, iar in aproximativ 50% dintre cazuri, infectia trece de la sine. In formele sale cronice,
evolutia hepatitei depinde de starea generala de sanatate, de cat de afectat este ficatul, de
tratamentul administrat si de raspunsul organismului la acesta. Cele mai comune forme de hepatita
sunt prevenite prin vaccin, iar in restul cazurilor, tratamentul medicamentos ajuta la reducerea
simptomelor si la prevenirea aparitiei complicatiilor.