Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drapel
Deviză: In varietate concordia
(Română: Unitate în diversitate)Imn: Odă bucuriei (orchestral)
Limbi oficiale 2
24 de limbi oficiale
Latin
Grec
Alfabete oficiale[2]
Chirilic
11,1% protestanți
9,6% ortodocși
1,8% musulmani
27 state
Austria
Belgia
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Irlanda
State membre Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Polonia
Portugalia
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Țările de Jos
Ungaria
Președinți
• Consiliu Charles Michel
• Comisia Ursula von der Leyen
• Parlament Roberta Metsola
Consiliul UE
Legislatură
Parlamentul European
Formare
• Tratatul de la Roma
• Tratatul de la
1 ianuarie 1958
Maastricht
1 noiembrie 1993
• Tratatul de la
1 decembrie 2009
Lisabona
1 iulie 2013
• Ultima politică
admisă
Suprafață
4.475.757 km2
• Total
3,08
• Apă(%)
Populație Locul 3 3
IDU ▲0,899
În 2010, 47,3 milioane de persoane care au trăit în UE s-au născut în afara țării lor
rezidente. Aceasta corespunde cu 9,4% din totalul populației UE. Dintre acestea, 31,4
milioane (6,3%) s-au născut în afara UE și 16,0 milioane (3,2%) s-au născut într-un alt
stat membru al UE. Cel mai mare număr absolut de persoane născute în afara UE au
fost în: Germania (6,4 milioane), Franța (5,1 milioane), Spania (4,1 milioane), Italia (3,2
milioane) și Țările de Jos (1,4 milioane).[48]
Urbanizare
UE cuprinde aproximativ 40 de zone urbane cu populații de peste un milion, inclusiv
un megaoraș (oraș cu o populație de peste 10 milioane de locuitori), Paris.[49] În plus
față de aglomerările mari, UE include și câteva regiuni urbane policentrice dens
populate, care nu au un singur nucleu, dar au ieșit din conectarea mai multor orașe și
acum cuprind o mare metropolă. Cea mai mare dintre aceste metropole policentrice
include Rin-Ruhr cu aproximativ 11,5 milioane de locuitori
(Köln, Dortmund, Düsseldorf și altele), Randstad cu aprox. 8,2 milioane
(Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht și altele), Frankfurt-Rin-Main cu aproximativ
5,8 milioane (Frankfurt, Wiesbaden și altele), Diamantul Flamand cu aproximativ 5,5
milioane de locuitori (Anvers, Bruxelles, Leuven, Gent și altele), Silezia Superioară cu
cca. 5,2 milioane (Katowice, Ostrava și altele) și Regiunea Øresund cu aproximativ 4
milioane (Copenhaga, Malmö).[50]
Limbile
finlandeza, estona (toate trei limbi uralice), basca (vasconică) și malteza (semitică) nu
aparțin limbilor indo-europene.[72] Cele trei alfabete oficiale ale Uniunii Europene
(latin, chirilic, și grec modern), toate derivă din alfabete grecești arhaice.[2][73]
Religie
Afilierea religioasă în Uniunea Europeană (2015)[3]
% din populația
Afiliere
UE
Creștini 71,6
Catolici 45,3
Protestanți 11,1
Ortodocși 9,6
Musulmani 1,8
Fără religie 24
Agnostici 13,6
Atei 10,4
UE nu are nici o legătură formală cu nici o religie. Articolul 17 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene[77] recunoaște "statutul dreptului național al bisericilor
și asociațiilor religioase", precum și "organizațiile filosofice și neconfesionale". [78]
Preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană menționează "moștenirea culturală,
religioasă și umanistă a Europei".[78] Discuțiile asupra proiectelor de texte ale
Constituției europene și mai târziu Tratatul de la Lisabona au inclus propuneri de a
menționa creștinismul sau Dumnezeu sau ambele în preambulul textului, însă ideea s-
a confruntat cu opoziție și a fost abandonată. [79]
Creștinii din Uniunea Europeană sunt împărțiți între membrii catolicismului (Ritul
Răsăritean și Roman), numeroase denominațiuni protestante (Anglicani, Luterani și
Reformați care formează cea mai mare parte a acestei categorii) și Biserica Ortodoxă
Răsăriteană. În 2009, UE avea o populație musulmană estimată la 13 milioane [80] și o
populație evreiască estimată la peste un milion. [81] Celelalte religii
mondiale: budismul, hinduismul și sikhismul sunt, de asemenea, reprezentate în
populația UE.
Eurobarometrul Eurostat din 2005 a arătat că 52% din cetățenii UE cred într-un
Dumnezeu, 27% „într-o forță sau spirit” și 18% nu cred în nici o forță spirituală.
[82]
Multe țări au simțit o scădere a participării religioase în ultimii ani. [83]
Țările unde sunt cei mai puțini credincioși sunt: Estonia (16%) și Republica Cehă
(19%).[82] Cele mai religioase state sunt: Malta (95%, predominând romano-catolici),
România și Cipru (ambele predominant ortodoxe, cu aproximativ 90% din cetățeni
care cred într-un Dumnezeu). În UE, credința religioasă este mai mare în rândul
femeilor, a oamenilor în vârstă, cu o educație de bază și care se poziționează politic
de dreapta.[82]
State membre
Prin intermediul extinderilor succesive, Uniunea Europeană a crescut de la cele șase state
fondatoare (Belgia, Franța, Germania de Vest, Italia, Luxemburg și Țările de Jos) la cele 27
de state actuale. Țările care au aderat la Uniune au devenit parte la tratatele fondatoare,
supunând astfel la privilegiile și obligațiile aderării la UE. Acest lucru presupune o delegare
parțială a suveranității instituțiilor în schimbul reprezentării în cadrul acestor instituții, o
practică numită adesea "împărțirea suveranității"..[84][85]
Cele patru țări care formează Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) nu sunt
membre ale UE, ci s-au angajat parțial la politicile și reglementările economice ale
UE: Islanda, Liechtenstein și Norvegia, care fac parte din piața unică prin Spațiul Economic
European și Elveția, care are legături similare prin tratate bilaterale.[92][93] UE are de asemenea
relații cu micro-statele europene Andorra, Monaco, San Marino și Vatican, care folosesc
moneda unică și cooperează în unele domenii.[94]
Următoarele 27 de state suverane (ale căror hărți prezintă doar teritorii situate în și în jurul
Europei) constituie Uniunea Europeană:[95]
De
nsit
Po Su
S ate
S A pul pra
t Ca C pop M
te St de ație faț
e pit o . E
m at ra (20 a
a ală d (pe P
ă re 17) (k
g r
[43]
m2)
km
²)
1
Austri ianuar 8.772.8
Viena AT 83.855 104,62 18
a ie 65
1995
1
Bulga ianuar 7.101.8 110.99
Sofia BG 63,98 17
ria ie 59 4
2007
1 mai 10.578.
Cehia Praga CZ 78.866 134,14 21
2004 820
De
nsit
Po Su
S ate
S A pul pra
t Ca C pop M
te St de ație faț
e pit o . E
m at ra (20 a
a ală d (pe P
ă re 17) (k
g r
[43]
m2)
km
²)
1
Dane Copen ianuar 5.748.7
DK 43.075 133,46 13
marca haga ie 69
1973
1
Finlan Helsin ianuar 5.503.2 338.42
FI 16,26 13
da ki ie 97 4
1995
1
Greci ianuar 10.768. 131.99
Atena GR 81,58 21
a ie 193 0
1981
De
nsit
Po Su
S ate
S A pul pra
t Ca C pop M
te St de ație faț
e pit o . E
m at ra (20 a
a ală d (pe P
ă re 17) (k
g r
[43]
m2)
km
²)
1
Irland Dubli ianuar 4.784.3
IE 70.273 68,08 11
a n ie 83
1973
1
Portu Lisabo ianuar 10.309.
PT 92.390 111,59 21
galia na ie 573
1986
De
nsit
Po Su
S ate
S A pul pra
t Ca C pop M
te St de ație faț
e pit o . E
m at ra (20 a
a ală d (pe P
ă re 17) (k
g r
[43]
m2)
km
²)
1
Româ Bucur ianuar 19.644. 238.39
RO 82,4 32
nia ești ie 350 1
2007
1
Spani Madri ianuar 46.528. 504.03
ES 92,31 54
a d ie 024 0
1986
1
Suedi Stock ianuar 9.995.1 449.96
SE 22,21 20
a holm ie 53 4
1995
Tota 27
l: țări
Geografie
Statele membre ale UE acoperă o suprafață de 4.423.147 kilometri pătrați. [97] Cel mai
înalt vârf al UE este Mont Blanc, în Alpii Graici, care măsoară 4.810,45 metri deasupra
nivelului mării.[98] Cele mai joase puncte din UE sunt Lammefjorden (Danemarca)
și Zuidplaspolder (Țările de Jos) la 7 m sub nivelul mării.[99] Peisajul, clima și economia
UE sunt influențate de coastă, care are o lungime de 65.993 kilometri.
65.993 km de coastă domină climatul european (Parcul Natural din Penyal d'Ifac,
Spania)
Parcul Repovesi din Finlanda, unde există aproximativ 187.888 lacuri mai mari de
500 de metri pătrați.
Incluzând teritoriile de peste mări ale Franței, care sunt situate în afara continentului
european, dar care sunt membre ale Uniunii, UE are cele mai multe tipuri de climă de
la cel arctic (Europa de Nord-Est) până la cel tropical (Guyana Franceză), mediile
meteorologice pentru UE fiind lipsite de sens. Majoritatea populației trăiește în zone
cu climă maritimă temperată (Europa de Nord-Vest și Europa Centrală), climatul
mediteraneean (Europa de Sud) sau climatul cald continental (Balcanii de Nord și
Europa Centrală).[100]