DOaaooaaooaaoaoa

raaoaaaaaoaaaaca
laoc/r-------.)taa
Daa( HEIDIKADUSoN
)aaa
Dat( )Ota
tat I CHARIESSGHAEFER
)Oaa
Dao( )oao
D.or Altel0l )ooo
Do.( tehnicifavorite )cao
)orc ale terapiei )aao
D'O( )aoa
]aa( prmpc )aoo ao

Dao( )ooa
)oo( )oaa
Traducere din englezi de

)aaa
Camelia Dumitru

)aoa
DOO A tt r U v rr tT rr'r a a a O
,oaoooaoooaooooo
DOOOOOOOOOOOOOaO
]aaoaooooo'oaoa'oo
DOOOOOOOOOOOOOOO
)ooooooaaooaoaoa
DOOOOOOOOOOOOaaO
DOaOOOOOOOOOOOaO
)oaaoooooooaooao
) OOOOOOOO [r-rf) E:"ffi'.Po'r ()
)ooooaoooroTr l- &
t-r
CUI'ItINS

Prefafi ...................13

Segtiunea intAi. Tehnicile imaginafiei ...................... 15

1. De-a bebelugul ................. 17
Charles E. Schaefer
2. Folosirea imageriei ghidate pentru a
intensifi ca procesul terapiei prin j oc .................. 27
Kain O'Connor
3. Tufa de trandafir...'.rr......... ............... 28
Violet Oaklander
4. Si ne prefacem ci gtim cum se face ....................33
S. Eileen Theiss

Secfiunea a doua. Tehnicile narative ......37

5. Cuvinte pentru emolii....... ................39
Heidi Geraril Kaduson
6. Cir,tile de joc pentru povegti ............43
NormaY. Leben
7. Tehnica narativi cu ajutorul fetrului................. 48
Linda Mattingly
8. Cutia cu insigne. .............55
JoAnnL. Cook
 9. Tehnica narativi cu ajutorul computerului.........58
N.E. Brewer
10. Folosirea metaforelor, a basmelor gi a
povestilor in psihoterapia copiilor .................... 62
JamshidA. Mantasti
11. Metaforele verbale sau prin arti pentru copiii
care triiesc pierderea.. ..................... 69
GlendaE Short
12. Ghicegte cuvdntul din poveste ..........73
Mary Repp
L3. Povestea egarfei ..............76
Steve Harvq
14. Tehnica narativi cu ajutorul obiectelor.............. 82
Jackie K. Frederiksen

Sec,tiunea a treia. Tehnici din artele expresive .........85

L5. Tehnica desenului inainte gi dupi....................... 87
Donna Cangelosi
16. Baloanele cu emo1ii............... ..........92
GlendaE Short
L7. Arfimagici...... ...............94
RubyWalker
18. Desenul cu ghemul de lini ...............99
NormaY. Leben
19. O lume din lut....... ........103
LynnB. Hadlqt
20. Visele urAte ........ ..........107
L.G. Agre
21. Plicinta personalitifii.............. ....... 110
Tara M. Sinclair
22.Harta vie1ii......... ...........717
GlendaE Short
23. Jocul de-a arta ..............121,
Lym B. Haillqt

F ALTElolTEHNlcl
IV! FrworuTE ALE
rEriAPrEr r)RrN Joc
 24. G loop: tratarea deprivirii senzoriale. ............... 124
Neil Cabe
25. Tehnica squiggle cu Iut........ ...........130
Richard Frankel
26. Plastilina de tip Play-doh.... .............135
LynnB. Hadlqt
27. Busola interioari. .........138
Aimee H. Short
28. Retuguri.............. .........143
Sheri Saxe
29. Linia verticali in mijlocul paginii...... ............... 1,47
Dolores M. Conyers
30. Crearea unei comunitAli........... .......152
Nanq H. Cochran
3L. Contururi de biieli gi fete ...............158
BarbaraA.T|rner
32. Jocul desenelor .............165
Stanlqt Kissel
33. Creierul afectiv ln culori ..................171
Sheldon Berger gi Jonna L. Tller
-34. Arta mizgiliturilor..................'............ .............176
Leslie Hartlqt Lowe
35. Copacul emofiilor ..........182
Joyce Meagher
36. Construiegte un tati........... .............186
StazanK. Sina
in terapia prin
37. Lutul sintetic joc .....194
MarthaD.Young

Se$unea a patra. Tehnici de folosire a jocurilor...197

38. Jocul de dame: cu reguli sau firi regu1i............199
L.G. Agre
39. lnvinge cronometrul ...2O2
Heidi Gerard Kaduson
 40. Jocul,,Nu sparge gheafa" gi
emofiile neplicute .......206
Donna Cangelosi
41,. Alege un betisor. ...........210
Barbara McDowell
42. Jocul de-a hoSi.. ...........218
StarcHaruEt
43. Consecinle: cum si ajungem la adolescentul
opozant ......226
Neil Cabe
44. De-a v-ali ascunselea in terapia prin joc .... ...... 230
JohnNlan gi Mary Anne pare
45. Spionul gi pungagul.............. ..........232
Bria Bartlett-Simpson
46. Jocul de biliard: ajutAndu-i pe copii si treaci
dincolo de bila opt............ ...............239
Stanley Kssel
4T.Emofile care se pribugesc: facilitarea relafiei
de consiliere pentru copii......... .......247
&ristina Mattise
48. Creeazi-fi propriul joc de societate ..................252
Sandy Carter
49. Jocul de gah ca metafori pentru
alegerile de viafi..... ......256
Leslie Hartley Lowe

SecSunea a cincea. Tehnici alejocului

cu marionete ............ ............261,
50. Battaro si casa marionetelor.............................26 3
Marthal. Harkin
51. Tehnicamarionetelor-pivot pentru deget ......... 271
JoAnnL. Cook
52. Constmie gte-fi o marionete............... ...............27 6
Anne Blackwell

(! ALTE lolTEHNrct
f.,I FNonrrE ALE
TERAlrlEl PlllN Joc
 53. Folosirea unei marionete pentru crearea
unui client simbolic.... ..282
Carolyt J. Narcanage
54. Teatrul de pipugi.. ........290
Marie Boultinghouse
55. Pe de-o parte... $i pe cealalti parte ...................297
Christina Mattise

Secfiunea a tasea. Tehnici cu jucirii gi

obiecte dejoaci ...303
56. BodySox............... ........305
Kmberly Dye
57. Pipuga Eu............. ....... 308
J e s sica St one-Phennicie
58. SA rupem hirtia!....... ..... 315
Kathy Daves
59. Jocul de-a furia .............318
Patricia Davidson
60. Scu1ptura.............. ........321
Michael Cascio
61. Tehnica covorului fermecat ...,..,.....326
Dolores M. Conyers
62. $arpele .......330
AlanLobaugh
63. Tehnica biberonului................ .......335
Diane Murray

Nanq H. Cochran
65. Tehnica albumului de fotografii ....................... 346
Sueanne Brown
66. Turnulfurios........ .........349
Shqi Saxe
67. Baloanele furiei .............354
Tammy Horn

I
 6 8. Tehnica cutiei cu ingrij oriri............................. 359
Debbie S. Jones
69. Oragul de carton.. .........363
Benell Mallery ;i Randall Martin
70. Solnilele-ghicitori ........370
Judith Friedman Babcock
71. Cuburile Jenga gi un aparat de fotografiat.........376
Catheine G.Tiernq

TeresaA- Glatthorn
73. Folosirea cirtilor artizanale pentru a;i
pregiti pe copii pentru traumele sau
crizele previzibile .........397
KainO'Connor
.........
74. Scalatriirilorde furie ...........394
Meagher
Joyce
75. Tropiim gi pocnim bu1e.......... ........397
CathyWunderlich
76. Dirimarea zidurilor furiei .............401
Jennifer Leonetti
77.Fi9unne............... ........................... 4Og
Sylvia Fisher

Sec,tiunea a saptea. Tehnici de joc in grup..... .........415

78. ElastaBlast............ ........412
Kimberly Dye
79. Activitate pentru coeziunea grupului .............. 420
Glenda E Short
80. Cipitanii de pe Avatar: o aventuri spafiali
pentru copiii care trec printr-o perioadi
de schimbiri............... ..422
Tara M. Sinclair
81. Dl Urit.......... ................438
Mary May Schmidt

tt
ItJ
4 ALTE lorrEHNrcr

iaL:litlli,j,\\i,,,.
 82. Grupul de marionete terapeutice ...............,.... 442
Aileen Cunkffe
83. Spectacolul de marionete ...............445
GlendaE Short
84. Tehnica naraliunii comune prin intermediul jocului
cu marionete in terapia de grup prin joc ..........447
Mitch Jacobs

Secfiunea a opta. Alte tehnici .................................. 45 5

85. Folosirea desenelor despre amintirile timpurii
pentru a facilita analiza stilului de viali pentru
copiii aflali in terapie prin joc ........457
Harold M. Heidt
86. Figurina propriei persoane pentru jocul
in cutia cu nisip ........... 466
L. JeanLqt;iJeanHowze
87. Lista ingrijoririlor.............. ............472
Richard Sloves
88. Albumul meu de bebelug ................481
KarenPitzen
89. Fluierul sau flautul dulce ....... ;......................... 486
RobertW. Freeman
90. Un nou inceput
rochiei de mireasi
- ceremonia ........495
Patricia B. Gigoryev
91. Terapia prin joc si animalele
de companie .............. ...501
Mary-LynnHanison
92. Douisprezece versus una........... ... 508
Mary May Schmidt
93. Terapeutul interior ....... 513
Patricia B. Grigoryev
94. Comentarii in direct .....519
DaidA. Snyder

11
 95. Tehnica liniei timpuIui............. ......522
Jo Ann L. Cook
96. Procesul de incheiere a terapiei
folosind metafora .........526
TeresaA. Glatthorn
97. Centrul emofiilor.. .........537
HelenE. Benedict
98. Tehnica aparatului de fbtografiat
deunici folosinfi .........545
JoAnnL. Cook
99. Folosirea animalelor in contextul

S. Eileen Theiss
100. Plimbarea pentru a cumpira popcorn ............553
Allan Gonshq
101,.Coterapia prin joc .......559
Ann C. Lainger

Despre coordonatori............ ..................564

4F, ALTE lolTEHNtct

E
/
t& FAVonrrEALE
TERr\plEt l,lllN Joc
 . .:

sECrfuNE*
, lrurAl
TE i+MCttE- rf4AGr!*AT E r
r
 4 tx

DE-A I3E|SELU$UL
:TTARLES E. SCHAEFEI?

INTI?OI]UCEIIE SI AITGUMENT

in urma nagterii unui nou frate, rivalitatea fraterni

-prezinti ceva obignuit in rAndul pregcolarilor.
R.eactiile de stres tind si fie in mod special puternice
'.:a pe fratele mai mare si pe bebelug ii separi mai
;:ln de trei ani. Field gi Rite (1984) au descoperit
:i in urma nagterii unui frate, pregcolarii care erau
;i-ro-niscufi tindeau si exprime in jocul lor triiri
:: rnvidie, agresivitate si anxietate. Din perspectiva
:::piiului mai mare, a trebui si lmparli atenlia pirinlilor
r ;nosesiunile cu un frate mai mic gi adorabil nu este
; srtuafe dezirabili. Dupi nasterea unui nou copil,
n":m6lg se joaci mai pulin cu fratele mai mare al
c:stuia. Este ceva de inleles, din moment ce mamele
g; arrmai ci sunt epuizate de necesitatea de a satisface
wr:ie unui prunc neajutorat, dar gi suferi de deprivare
& i)mn si, probabil, de un anumit grad de depresie
p:!t-partum.

1V
 Fie ci este incurajat sau nu, copilul cel mare va dori
si pretindi ci este din nou bebelug, pentru a recAgtiga
o parte din atenfia speciali de care s-a bucurat ca
nou-niscut. Mai degrabi decdt si ne opunem acestei
inclinatii, ar fi mai bine si o incurajim, limitindu-i
insi exprimarea la o anumiti durati de timp si intr-un
anumit loc. O modalitate deosebit de eficienti de a face
acest lucru este ca pirintele si-l antreneze pe copil in
j ocul,,de-a bebelugul".

I]ESCIIIEITE

Jocul de-a bebelu;ul prezupune ca mama si rezerve

15-30 de minute zilnic pentru fratele mai mare, astfel
incit acesta lmpreuni cu mama si se joace ca si cum
ar fi din nou un bebelug. Astfel copilul mai mare poate
experimenta toati atentia 9i grija speciale pe care le
primegte nou-niscutul, ceea ce ar trebui si contribuie
la reducerea triirilor de rivalitate gi a resentimentelor.
Pe durata acestui timp special doar cu copilul mai
mare, mama nu rispunde la telefon, astfel lncAt si-gi
poati dedica intreaga atenlie copilului. gedinta incepe
de obicei cu mama care-i arati copilului mai mare
imagini, filmiri sau haine de cind el sau ea era bebelug.
Apoi mama sugereazi si se joace unele dintre jocurile
amuzante pe care le jucau pe wemea cind copilul era
bebelu;,.precum,,Cucu-Bau",,,Degetelele purcelugi" sau
,,Un pitic foarte mic". Dupi jocuri, vine momentul de
cuibirire impreuni sau de leginat intr-un scaun de tip
balansoar, in timp ce copilul bea din biberon gi se uiti
la cir,ti senzoriale pentru bebelugi. Acesta este mo-
mentul in care copilul primegte numeroase imbri(igiri
tandre gi sirutiri din partea mamei, poate chiar si un

,i t t
fl
(, ALTE 101 TEHNrcr

it'[:ii]lli,j],\i,,.
masaj relaxant. Sunt potrivite acum gdnguritul din
partea copilului gi cintecele de leagin linigtitoare din
partea mamei. Din cAnd in cdnd, mama comenteazi:
,,Aga i1i cdntam cAnd erai bebelu;, aga mi jucam cu
tine, te tineam in brale etc." ,,Erai adorabil; cu tolii te
iubeam, la fel de mult cAt te iubim acum; imi amintesc
ci o dati tu..." O modalitate buni de a incheia este
pur qi simplu de a-l pune pe ,,bebelu;" si doarmi pe
canapea, lnfi;urat intr-o piturici de nou-niscut. Prin
aceste activitefi, copilul este ajutat si-gi dea seama ci el
sau ea a fost cdndva unicul centru al atenliei gi a primit
intregul tratament special pe care-l prime;te acum noul
bebelug. Sentimentele de gelozie ar trebui astfel si se
reduci.
Materialele care trebuie si fie disponibile pentru
incurajarea jocului de tip regresiv, specific bebelugilor,
includ o piturici de nou-niscut, un biberon, suzeti,
morigci, o bucati de pdnzi pentru jocul de cucu-bau,
:uburi moi destinate bebelugilor, jucirii de tipul
:entrelor de activitifi, lofiune de bebelug sau pipuqi
:hitiitoare de cauciuc.

rNSTt?UCTtUNt

Rezervati-vi zilnic un spaliu si un timp speciale

pertru a jucajocul
Jocul nu ar trebui jucat in prezel,ta altor membri ai
:rmiliei.
Continuafl si vi jucali de-a bebelugul pAni ce
a:pilul igi pierde interesul. Sugeralii apoi si sejoace
.ra juciriile care ii pliceau la vArsta la care a inceput si
carga. in curAnd, copilul va reveni la nivelul normal
dc
"lezvoltare.

'!9
 Tafii sau alte persoane care-l ingrijesc pe copil ar
trebui si joace acest joc, la fel cum o face mama.
Ignorali comportamentul,,de bebelug,, pe care
copilul mai mare l-ar putea avea in alte momente ale
zilei gi aritafl-i ci, in general, vi agteptali la maturitate
din partea lui.
Amintifi-vi si vi pistraji atitudinea de acceptare
a comportamentelor copiliroase si imature pe durata
jocului. ln acest fel putefi satisface dorurile copilului
firi ca acesta si fie nevoit si-gi,,recunoasci,,dischis
dorinlele.
Din cind in cAnd, spunefi-i copilului cit de mult vi
bucuragi de aceste jocuri, deoarece, oricdt de mAndru
sunteli de cit de mare s-a ficut, uneori vi se face dor de
bebelugul dumneavoastri.
Continuali si vi oferi,ti si jucali acest joc, chiar daci
inilial copilul nu-l accepti. Unii copii au nevoie de timp
pentru a-gi invinge mecanismele de apirare.

flillLt0Gt?AFtE

Field, T., gi Rite, M. (1984). Children,s responses to

separation from mother during the birth of
another child. Child Darclopment 55:130_1316.

20 fll[dii.,],,ti;:;
FOLOSIIIEA IMAGEITIEI GHII]ATE
I'ENTIIU A INTENSIFICA I'I?OCESUL
TEIIAI'IEI I'ItIN JOC
KEVIN O'CONNOI?

TNTR0DUCETiE 9r A|?GUMENT

in cadrul terapiei ecosistbmice prin joc, modalitatea

practicati de autor, scopul principal al tratamentului
este si-l ajutam pe copil si invefe strategii noi gi
eficiente prin care si-gi satisfaci nevoile in moduri care
nu interfereazd cu satisfacerea nevoilor altora. Copiii
care prezinti probleme comportamentale sau distres
emolional sunt vizuli ca flind incapabili si-gi satisfaci
nevoile prin modalitifi eficiente, dar care si fie totodati
acceptabile din punct de vedere social. Pentru arezolva
aceasti problemi, copilul gi terapeutul prin joc trebuie
si identiflce nevoile copilului, factorii actuali care
impiedici satisfacerea acestora si apoi si identifice gi si
deprindi noi strategii eflciente pe care copilul le poate
folosi pentru satisfacerea respectivelor nevoi. Imageria

2X
 ghidati poate fiutitizatipentru a amplifica diverse
fafete ale acestui proces.
Imageria ghidati este similari atAt numeroaselor
strategii de relaxare, cAt gi hipnozei. Ne putem imagina
un continuum, cu tehnicile de relaxare standard aflite
la un capit gi hipnoza la celilalt capit, iar imageria
ghidati undeva la mijloc. Aga cum este ea folositi de
autor, imageria ghidati presupune implicarea copilului
intr-un exercitiu de reraxare focarizati, iar apoi folosirea
imageriei ghidate cu scopul rezolvirii de probleme, in
mod direct sau indirect, cu privire la satisfacerea ne_
voilor copilului. Imageria ghidati aduce doui avantaje
in procesul terapiei prin joc. Unul dintre avantaje este
ci poate f, folositi pentru a-i ajuta pe copii sa_;iia in
stipinire corpul gi emofiile deopotrivi. Alt avantaj este
ci imageria poate fl folositi pentru a amplifica genera_
lizarea celorlalte cAgtiguri oblinute in terapia prin joc,
permitandu-le copiilor si-si foroseasci fanieziite pentru
a crea situa,tii de viaqi ipotetice in camera de joaci,
astfel incAt si-si exerseze noile abilititi dobAndite cu
sprijinul terapeutului. Cu alte cuvinte, imageria ghidati
poate fi folositi pentru a crea o formi elaborati de joc
de-rol. Degi cel din urmi uz poate fi foarte eficient,
subiectul discufiei noastre este folosirea imageriei
ghidate pentru a amplifica sentimentul de competenfi.

I]ESCI?IEItE

Imageria ghidati poate fi introdusi in orice moment

al procesului de terapie prinjoc. Copilul trebuie si
e_o1te urma indicalii simple, secventiale gi trebuie
si fie dispus si se relaxeze in timpui gedinqei. Degi
scopul final este de a-i oferi copilului un sentiment

nn
d-E ALTElolTEHNtct

iAl{lilili,4ilfi,,,,
crescut de competenfi, procesul inifial necesiti
ca acesta si renunfe pa4ial la control ln favoarea
terapeutului, deoarece acesta din urmi va trebui si-l
invele pe copil tehnica. Existi mai multe modalitili
prin care terapeutul ii poate prezenta copilului acest
proces. De obicei copiii mai mici rispund la ideea unei
excursii imaginare, in timp ce copiii mai mari preferi
ideea de competenfi personali, inclusiv conceptul de
autohipnozi.
Oricum ar fiprezentati imageria ghidati, terapeutul
incepe prin a-l invifa pe copil o strategie de relaxare ele-
mentari. Daci acel copil este dispus, in primele etape
ale exerciliului, ar fi util si stea intins pe jos sau pe
un scaun cu spitar rabatabil. Alternativ, funclioneazi
foarte bine un fotoliu puf. Relaxarea musculari progre-
sivi profundi (Jacobson, 1938) este probabil cel mai
eficient mod de a-l pregiti pe copil pentru imageria
ghidati. in aceasti abordare a relaxirii, copilului i
se cere si se concettreze pe cdte o grupi musculari
pe rind, ln timp ce se striduie;te si oblini relaxarea
respectivei grupe. Sunt adiugate secvenfial grupe de
mugchi, cu obiectivul atingerii relaxirii corporale totale.
Copiii mai mici pot avea diflcultili cu relaxarea muscu-
lari progresivi profundi, deoarece este un proces atAt
de pasiv. De obicei, in cazul lor, secvenla de instrucfiuni
contractare-relaxare care ii plimbi prin toate grupele
musculare majore este mai ef,cienti (O'Connor, 1991).
De exemplu, copilului i se poate spune si-gi strAngi
degetele de la picioare, apoi si le relaxeze, si-gi impingi
genunchii laolalti, apoi si-i relaxeze, si-gi incordeze
mugchii stomacului gi apoi si-i relaxeze gi tot aga.
Fiecare grupe musculari va fl contractati gi relaxati
de cAteva ori, intr-o progresie sewenfiali lenti. Degi
relaxarea profundi faciliteazi procesul imageriei
ghidate, ea nu este necesari; este suflcient pur ;i simplu

23
 si-l determinim pe copil si se concentreze gi si urrneze
instrucfiunile. finegi cont de urmitorul fapi: copilul ar
trebui incurajat si atingi relaxarea cu ochii deschisi.
Acest lucru li va facilita mai tdrziu accesul la efecteie
imageriei, in situafii in care relaxarea deplini nu este
posibili.
Odati ce s-a inregistrat micar un nivel minim al
relaxirii, poate fi introdusi imageria ghidati. Imageria
folositi trebuie adaptati nevoilor, experienlelor gi
nivelului de dezvoltare a1e copilului. vom ilustra cel mai
bine acest aspect printr-un studiu de caz.

AI'LICAItE

Michael avea 8 ani atunci cAnd a fost adus la terapie

prin joc pentru multiple comportamente legate de
anxietate. in viafa sa existaseri numeroase schimbiri si
niciunul dintre pirinli nu fusese in mod special capabit
si se ocupe de nevoile lui, din cauzapropriilor lor
suferinfe. in timp ce terapia prin joc ie concentra pe a-l
ajuta pe Michael si-gi identifice nevoile debazisi fac_
torii care-l impiedicau si le satisfaci, imageri, ghidute u
fost introdusi pentru a-l ajuta si dobAndeisci,igadar,
controlul asupra simptomelor, reducindu-i astfei o
anumiti parte a anxietifii. Speciflc, cogmarurile lui
Michael erau atAt de tulburitoare, incit nu-i permiteau
si aibi un somn odihnitor pe parcursul noplii.
Datoriti vArstei sale, pentru inifierea relaxirii a fost
folositi o proceduri de tipul contractare-relaxare. Desi
terapeutul giar fl dorit ca Michael si practice imageria
ghidati stAnd intins pe podea gi folosind o perna J; o
pituri, pentru Michael acest cadru era prea anxiogen,
intrucAt ii era teami ca va adormi gi ci,ifectiv, va

2lr
ALTE 10.I TEHNICI
FAVOIIITE ALE
TEIIAI'IEI PITIN JOC
avea un cogmar. Din acest motiv, inilial Michael a fost
lnvilat relaxarea stAnd intr-un fotoliu-puf gi mutat apoi
intr-o improvizafie de pat.
lntr-o discufle cu Michael s-a ajuns Ia concluzia ci
una dintre imaginile pe care biiatul le considera foarte
relaxante era inotul intr-un lac (at6ta weme cit apa
era suficient de limpede ca si vadi fundul lacului gi si
se asigure ci'nu existi weo creaturi care si-l inhale).
Odati relaxat,,terapeutul l-a ghidat si-qi imagineze ci
sti intins intr-o api foarte pufin adinci, pe malul unui
Iac. Imaginea a fost intensificati prin folosirea mai
multor canale senzoriale. Michael a fost invitat si-qi
imagineze ci nisipul pe care stitea intins era cald gi
foarte fin gi ci se simlea gi se auzea precum fognetul
fotoliului-puf. Apoi Michael a fost rugat si-gi imagineze
cum apa care curgea pe corpul siu era destul de caldi.
I s-a spus si-gi imagineze cerul albastru-deschis, cu
nori albi gi pufo;i gi si audi sunetul ficut de valurile
foarte line, pe misuri ce se migcau pe lingi urechile
sale. Respiralia sa a fost apoi sincronizati cu fluxul
gi refluxul valurilor, astfel lncAt valurile cregteau la
inspirafie 9i se retrigeau la expira$e. Lui Michael i-a
plicut foarte mult imaginea gi a fost mai mult decAt
dispus si o exerseze acasi. Terapeutul l-a invilat pe
Michael si inceapi si practice exerciful dimineala,
dupi trezire, pentru a reduce astfel probabilitatea ca
Michael si fie atAt de anxios in legituri cu posibilitatea
de a adormi', incit si evite sarcina.
ln timpul gedinfei, terapeutul l-a ajutat pe Michael
si invele si foloseasci imaginea ca modalitate de
recigtigare a controlului in timpul discutirii mate-
rialului anxiogen. Daci Michael devenea anxios pe
parcursul gedinfei, terapeutul ii indica si inceapi,,si
respire odati cu valurile", intr-un ritm lent 9i misurat.
CAnd Michael a transmis semnalul ci a ajuns intr-o

25