Recapitulare inițială

II. A – Partenonul de pe Acropole

B – Colosseumul de la Roma

III. Cauză: atacurile popoarelor migratoare

Consecință: formarea unor noi state

IV. 1. Clerul

2. războiul

3. Țării Sfinte

V. A – stilul ionic

B – stilul corintic

C – stilul doric

Autoevaluare inițială

I. 1–b
2–c
3–a
4–e
5–d
6–g
7–j
8–f
9–h
10 – i
II. 1–A
2–A
3–F
4–F
5–F
6–A
III. 1. A fost ridicată din ordinul împăratului Traian, la Roma
2. celebrează victoria împotriva dacilor
IV. Două asemănări:
1. limba vorbită
2. religia practicată
Două deosebiri:
1 - Atena era situată în apropierea mării, în timp ce Sparta era situată în interior
2 – atenienii iubeau arta, în timp ce spartanii erau preocupați de război
 V. Cauze: 1.- Atacurile popoarelor migratoare
2.- conflictele interne pentru tronul imperial
Consecințe:
1. Decăderea civilizației
2. Apariția unor noi state
3. Apariția unor noi popoare
VI. Societatea în Evul Mediu
În Evul Mediu, nobilii erau cea mai importantă categorie socială. Ei aveau moșii care le
asigurau un statut superior și trăiau în castele. Marii nobili aveau vasali, adică nobili mai mici
în rang cărora le ofereau moșii în schimbul serviciilor militare și a altor servicii. O altă
categorie importantă era clerul, adică oamenii Bisericii (preoți, călugări). Principala ocupație
a clerului era rugăciunea și, într-o societate religioasă cum era cea medievală, clerul era o
categorie privilegiată. Terenurile care aparțineau nobililor și clerului erau lucrate de țărani.
Aceștia locuiau în case modeste grupate în sate. Orașele medievale au aparținut, la început,
unor mari nobili sau unor episcopii, cărora le plăteau impozite. Majoritatea locuitorilor
orașelor se ocupau cu meșteșugurile și comerțul. Atât meșteșugarii, cât și negustorii, erau
organizați în bresle. Societatea medievală era strict ierarhizată, de obicei copiii având același
statut social ca și părinții.

Unitatea 1. Călători și călătorii – Europa și Lumea Nouă

Lecția: Călătoriile și percepția spațiului în Evul Mediu

Amintește-ți o consecință a dezvoltării comerțului, în Evul Mediu!

O consecință a dezvoltării comerțului, în Evul Mediu, a fost dezvoltarea orașelor.

Cu ce mijloace de transport se deplasau oamenii în Evul Mediu?

În Evul Mediu, cel mai întâlnit mijloc de transport era căruța.

Întrebări pe textul lecției:

1. două motive pentru care se puteau face călătorii, în Evul Mediu, puteau fi: pentru a face comerț
sau pejerinaj;
2. Principalele mijloace de transport erau: pe uscat, căruța, iar pe apă, corabia.
3. Consecința faptului că lucrarea lui Marco Polo, Cartea minunilor lumii, a fost citită de mulți
europeni, a fost apariția dorinței de a ajunge în China și în alte zone din Orient pentru a face un
comerț profitabil.

Schema lacunară (Cine era interesat de hărți în Evul Mediu?) pagina 14: negustorii; navigatorii

Sursa 1

1. Continentele cunoscute europenilor, în Evul Mediu, erau Europa, Asia și nordul Africii
2. Continentele care nu apar pe hartă sunt America, Australia și Antarctica
 3. În opinia mea, harta din 1467 nu era foarte corectă din punct de vedere științific, așa cum sunt
hărțile din prezent. Aceasta deoarece în Evul Mediu Pământul nu era bine cunoscut, iar
mijloacele tehnice pentru a-l măsura erau foarte reduse.

Sursa 2

Două avantaje ale căruței, ca mijloc de transport în Evul Mediu:

- putea transporta mai multă marfă/mai multe bunuri decât animalele de povară
- era un mijloc de transport și pentru oameni, care nu mai erau nevoiți să meargă pe jos

Două dezavantaje:

- roțile erau din lemn și înguste; se puteau împotmoli ușor dacă ploua, iar drumul nu era
amenajat;
- animalele care trăgeau căruța trebuiau îngrijite, hrănite, protejate.

Sursa 3

1. Trei mirodenii care se găseau în China: piper, ghimbir, scorțișoară

2. Două „bogății” care se mai găseau în China: aur și pietre prețioase
3. negustorii și monarhii

Lecția 2. Marile descoperiri ale europenilor

Amintește-ți ce zone erau numite de europeni „Orient”

Europenii numeau „Orient” sudul Asiei, mările și oceanele învecinate

De ce tocmai europenii au descoperit America?

Europenii au descoperit America deoarece au reușit să construiască corăbii rezistente la furtunile de pe

oceane și, totodată, au avut suficientă motivație (câștig din comerț, răspândirea credinței creștine) încât
să plece de drum, înfruntând pericole.

Întrebări pe textul lecției

1. Principale cauză a marilor descoperiri geografice a fost dorința de a descoperi noi drumuri
comerciale și de a face un comerț cât mai profitabil
2. Doi dintre cei mai importanți exploratori au fost Cristofor Columb și Vasco da Gama. Cristofor
Columb a descoperit America, în încercarea de a ajunge în India. Vasco da Gama a descoperit
drumul spre India prin sudul Africii
3. O consecință a marilor descoperiri geografice care a dus la dezvoltarea economică a țărilor
europene a fost dezvoltarea comerțului

Sursa 1
Sursa 2

1. Harta lui Battista Agnese a fost realizată la 77 de ani după harta lui Nicolaus Germanus
2. America

Sursa 3

1. Cuișoare
2. Postav, oglinzi, potoare, pahare, tichii
3. În opinia mea, ambele părți au avut de câștigat, deoarece obțineau ceva ce le lipsea oferind în
schimb ceva ce aveau

Sursa 4

1. Un obiect care atrage atenția amerindienilor este clopoțelul

2. Activitatea prezentă în această imagine este comerțul

Aplicație 1

3 cauze:

- Dorința de a face un comerț profitabil

- Intenția Papei de a converti la creștinism noi popoare
- Tendința monarhilor de a-și extinde stăpânirea asupr aunor noi teritorii

3 consecințe:

- Dezvoltarea comerțului și a manufacturilor

- Formarea unor imperii coloniale
- Extinderea creștinismului și a civilizației europene la nivel global

Lecția 3. Lumea Nouă: cunoaștere, misionarism și exploatare

Numește trei navigatori care au explotrat America.

Trei navigatori care au explorat America sunt Cristofor Columb, Amerigo Vespucci, Petro Cabral

De ce europenii au numit America „Lumea Nouă”?

Europenii au numit America „Lumea Nouă” deoarece era un teritoriu vast și nou pentru ei, o întreagă
lume ce aștepta să fie explorată și descoperită și care oferea multe oportunități.

Întrebări pe marginea textului lecției

1. Tratatul de la Tordesillas
2. Imperiul Aztec și Imperiul Incaș
3. Punctul slab al civilizațiilor din America în fața europenilor a fost faptul că nu aveau o tehnologie
care să le permită confecționarea unor arme mai performante. Aveau doar arcuri cu săgeți și
sulițe, pe când europenii aveau arme de foc, săbii, armuri etc.

Sursa 1

Trei caracteristici ale „Lumii Noi”, menționate de Amerigo Vespucci, sunt:

 - populație numeroasă
- varietate mare de animale
- o climă plăcută

Sursa 2

1. Imperiul colonial spaniol ocupa vaste teritorii din America Centrală și de sud, în timp ce Imperiul
colonial portughez cuprindea mici teritorii, care funcționau ca puncte comerciale.
2. Teritoriul Spaniei era mult mai mic decât cel al coloniilor sale.

Sursa 3

1. Două realități din oraș, care i-au impresionat pe europeni, erau mulțimea oamenilor și a
mărfurilor și ordinea în care erau organizate acestea
2. 3 categoriid e mărfuri pe care le tranzacționau aztecii: stofe, metale prețioase, pene

Sursa 5

În opinia mea, o astfel de așezare nu putea fi construită decât în cadrul unei civilizații dezvoltate. Ruinele
sunt un indiciu că incașii știau să ridice construcții mari, impunătoare, chiar dacă relieful era greu
accesibil, ceea ce îngreuna munca. Construcțiile par realizate conform unui plan urbanistic, nu la
întâmplare, iar terasele sunt bine aliniate.

Sursa 6 (nu 7)

1. Conform datelor din acest grafic, în 60 de ani, populația indigenă din Anzii centrali a scăzut de la
aproximativ 30 de milioane de locuitori la aproximativ 15 milioane de locuitori
2. O explicație pentru faptul că populația a scăzut dramatic este aceea că bolile aduse de europeni,
în special variola, la care amerindienii nu aveau imunitate, au decimat populația indigenă.

Aplicație

Consecințe pentru europeni Consecințe pentru popoarele din America

Dezvoltarea comerțului Dispariția civilizațiilor proprii
Dezvoltarea statelor cu ieșire la Oceanul Atlantic Scăderea numărului de amerindieni, în urma
bolilor și masacrelor
Lărgirea orizontului de cunoaștere Trecerea la religia creștină

Recapitulare

II. cauză: dorința de a face un comerț profitabil

Consecință: extinderea civilizației europene

III. cartoful, porumbul

Autoevaluare Unitatea 1

I. 1–g
 2–c
3–b
4–e
5–d
6–a
II. Cauze:
1. Dorința de a face un comerț profitabil
2. Intenția monarhilor de a-și extinde teritoriile
3. Dorința Papilor de a extinde credința creștină

Consecințe:

1. Dezvoltarea comerțului și a manufacturilor

2. Dispariția civilizațiilor aztecă și incasă
3. Extinderea cunoștințelor din mai multe domenii de cunoaștere (geografie, biologie etc.)
III. Cartoful, porumbul, fasolea, tomatele, tutunul
IV. Imperiul Aztec – 2
Imperiul Incaș – 1
Portugalia – 5
Spania – 4
țărmul Braziliei – 3
V. Marile descoperiri geografice
În jurul anului 1500, europenii au inițiat expediții pentru a descoperi noi drumuri comerciale
și noi teritorii. Au adaptat corăbiile pentru a înfrunta furtunile mai puternice din Oceanul
Atlantic și au utilizat busola și astrolabul pentru orientare. Pentru început, au fost vizate
mirodeniile din India. Cel mai scurt drum pe mare dintre Europa și India a fost descoperit de
Vasco da Gama. Acesta a ocolit Africa, prin sud. În căutarea unui alt drum spre India,
Cristofor Columb a navigat spre vest, descoperind astfel America. În America, spaniolii au
cucerit imperiile create de azteci și incași și le-au transformat în colonii. A urmat o perioadă
de dezvoltare intensă a comerțului și manufacturilor europene, iar civilizația europeană a
început să se extindă la nivel global.

Unitatea 2. Geneza spiritului modern

Lecția 1. Renașterea intelectuală. Umanismul

În ce zonă a Europei au apărut primele universități?

Primele universități din Europa au apărut în sud, în Peninsula Italică

Ce vă sugerează termenul „Renaștere”?

Termenul „Renaștere” sugerează reapariția dezvoltării, a înfloririi, după o perioadă de stagnare.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției:

 1. Renașterea a fost un curent cultural manifestat în secolele XIV-XVI în artă, literatură, filosofie,
teologie și științe.
2. Trei personalități ale Renașterii intelectuale: Nicolaus Copernic, Galileo Galilei, Miguel Servet
3. Apariția tiparului a favorizat răspândirea umanismului deoarece cărțile puteau fi multiplicate
mult mai ușor cu ajutorul tiparului decât prin scriere de mână și astfel ideile umaniste s-au putut
răspândi mai repede, la un număr mai mare de oameni.

Sursa 1

1. Două obiecte care se află în centrul preocupărilor astronomului sunt: cartea și globul terestru
2. Cunoaștere (alternativ cercetare)

Sursa 2

1. Saturn, Jupiter, Marte, Terra, Venus, Mercur

2. Locul Soarelui în cadrul sistemului solar, potrivit teoriei lui Copernic, este în centru
3. Criteriul folosit de Copernic pentru a stabili ordinea apropierii planetelor de Soare este cel al
timpului în care acestea fac o rotație completă în jurul Soarelui.

Sursa 3

1. Două avantaje ale tipăririi cărților, față de scrierea acestora cu mâna: 1. Odată realizat tiparul, o
carte se poate tipări mult mai repede decât dacă ar fi scrisă cu mâna; 2. Se poate tipări un
număr nesfârșit de cărți.
2. Apariția tiparului a fost foarte importantă pentru răspândirea informațiilor și ideilor deoarece
cartea a devenit astfel un bun accesibil unui număr mult mai mare de oameni.

Aplicație 1. Domeniile în care s-a manifestat Renașterea: literatură, științe

Aplicație 2.

Renașterea s-a manifestat în secolele al XIV-lea-al XVI-lea, în mai multe domenii ale artei și cunoașterii;

Umanismul a fost un curent de gândire care care considera omul centru al Lumii, măsură a lucrurilor,
ființă creatoare și capabilă de progres.

Cărțile au devenit un bun accesibil mai multor oameni prin apariția tiparului.

Expresia, apărută în perioada Renașterii, care arată că omul poate fi în același timp intelectual, artist, om
de știință, cavaler, este „omul universal”.

În perioada Renașterii s-au pus bazele științei moderne, bazată pe experiment.

Lecția 2. Renașterea artistică

Amintește-ți două realizări/opere ale artei antice greco-romane.

Două realizări ale artei antice greco-romane sunt, spre exemplu, Partenonul de pe Acropola din Atena și
statuia lui Zeus din Olimpia, opera sculptorului Fidias

Care sunt artele clasice?

Unii istorici ai artelor au numit 7 arte clasice, și anume: pictura, sculptura, arhitectura, muzica, teatrul,
dansul și literatura.

Sursa 1

1. Arhitectura
2. „a realizat un extraordinar salt înainte”

Sursa 2. Cupola

Sursa 3

1. Scrierea unei cărți; realizarea unor calcule; lectura; dialogul

2. cunoașterea; rațiunea

Studiu de caz: Leonardo și Michelangelo. Olimpianul și Titanul

Amintește-ți o caracteristică a „omului Renașterii”.

O caracteristică a „omului Renașterii” era excelența în mai multe domenii

În ce domenii s-au remarcat Leonardo și Michelangelo?

Leonardo și Michelangelo s-au remarcat în domenii precum pictura, sculptura și arhitectura.

Răspunsuri la întrebările pe marginea textului:

1. sfumato
2. pictură – bolta Capelei Sixtine
sculptură – David
arhitectură – cupola catedralei San Pietro
3. Părerea mea este că orice om poate excela într-un domeniu și că doar unii oameni pot excela în
mai multe domenii, dar nu în toate domeniile. Optimismul renascentist cu privire la posibilitățile
omului a dus la o dezvoltare foarte mare a domeniilor artei și cunoașterii științifice. Însă, în
secolele următoare, mai ales după ce științele și tehnologia au devenit tot mai complexe, s-a
impus specializarea într-un singur domeniu.

Sursa 1. Apostolii se arată surprinși și contrariați. Încearcă să se disculpe și să afle cine este
„trădătorul”.

Sursa 3. În opinia mea, comparația pe care o face Leonardo da Vinci între spiritul unui pictor și
spiritul lui Dumnezeu este corectă într-o anumită măsură, deoarece și pictorul este un creator.
Creația unui pictor ne poate emoționa și ne poate determina să reflectăm, așa cum o face și creația
lui Dumnezeu.

Sursa 6. Din punctul de vedere al lui Michelangelo, arta superioară este sculptura. Michelangelo
afirmă că „sculptura este candelabrul picturii”.

Studiu de caz: Giordano Bruno și Galileo Galilei

 Amintește-ți ideile teoriei heliocentrice a lui Copernic.

Principalele idei ale teoriei heliocentrice a lui Copernic sunt că Soarele se află în centrul sistemului
solar și că Pământul și celelalte planete se învârtesc în jurul acestuia.

Cu ce instrumente observau cerul astronomii Renașterii?

Astronomii Renașterii observau cerul cu ajutorul unor telescoape create chiar atunci, în epocă.

Răspunsurile la întrebările pe textul lecției

1. Instituția care judeca abaterile de la „dreapta credință” era Inchiziția

2. Trei asemănări și o diferență între Giordano Bruno și Galileo Galilei:
Asemănări: au avut preocupări legate de astronomie
Au fost persecutați pentru ideile lor
Au trăit în același timp și în același spațiu geografic, Italia
Deosebire: Giordano Bruno a fost ars pe rug pentru ideile sale deoarece nu s-a dezis de ele, în
timp ce Galileo Galilei a abjurat pentru a-și putea continua viața și cercetările.
3. Întrebări:
1. Crezi că ideile tale, dacă ar fi acceptate, ar schimba lumea?
Răspuns posibil: Cred că da, deoarece adevărul eliberează oamenii.
2. Crezi că există Dumnezeu?
Cred că Dumnezeu există și tocmai de aceea cred că Universul, care este creația Sa, este
infinit.
3. Ți-a trecut prin minte să accepți propunerea Inchiziției de a te dezice de ideile tale, pentru a
scăpa cu viață?
Da, deoarece și eu, ca om, am instinct de conservare și îmi place viața. Dar... poate voi fi
considerat puțin nebun, dar cred că arderea mea pe rug, care va avea probabil loc, va avea
un impact mai mare chiar decât ideile mele. Oamenii vor vedea că cineva poate muri pentru
ideile sale, pentru adevăr, și dacă mai mulți vor face asta pentru o societate mai bună,
lumea se va schimba.

Sursa 1. Telescopul

Sursa 2.

1. Acuzația adusă lui Galileo Galilei este aceea de a fi susținut o idee greșită, și anume că Pământul
se învârte în jurul Soarelui, și de a fi promovat în mod public, discipolilor săi și altor persoane,
prin scrieile sale și prin scrisori.
2. Acuzația adusă de Inchiziție nu este corectă. Între timp, știința a făcut progrese și nu mai avem
nicio îndoială că Pământul și celelalte planete se învârt în jurul Soarelui. În plus, azi știm că există
mai multe sisteme solare, tot așa, cu o stea în mijloc și planete care se rotesc în jurul ei.
3. Pentru a preveni răspândirea ideilor lui Galileo Galilei, tribunalul dispune și interzicerea cărții
„Dialog”, prin decret public.

Aplicație.

Două valori care au stat la baza sentinței date de Inchiziție: credința; infailibilitatea Bisericii (credința că
aceast deține adevărul absolut)
Două valori din zilele noastre care au stat la baza sentinței formulate în urma „redjudecării” procesului:
libertatea (de exprimare) și adevărul (bazat pe știință)

Se schimbă valorile de-a lungul timpului? Da, valorile se schimbă de-a lungul timpului, odată cu
schimbarea societății și în special a modului de gândire al oamenilor.

La schimbarea valorilor într-o societate poate duce, între altele, apariția unor idei noi, lansate de
politicieni, filosofi/intelectuali și dezvoltarea tehnologiei și științei, care modifică modul de viață al
oamenilor și felul în care aceștia își explică/înțeleg lumea înconjurătoare.

Studiu de caz: Niccolo Machiavelli

Amintește-ți în ce țară europeană s-a manifestat cel mai puternic Renașterea.

Renașterea s-a manifestat cel mai puternic în Italia

Este importantă pentru societate priceperea conducătorilor?

Da, este foarte importantă deoarece un conducător bun poate asigura pacea, stabilitatea și
prosperitatea oamenilor, pe când unul care nu este bun poate risipi resurse, poate fi nedrept cu
oamenii, poate pune orgoliul personal mai presus de interesele poporului.

Răspunsuri la întrebări pe marginea textului lecției

1. Două lucrări ale lui Niccolò Machiavelli au fost Principele și Istorii Florentine
2. Două idei promovate de Machiavelli au fost: înlocuirea armatelor de mercenari cu armate
naționale și unificarea statelor italiene
3. Machiavelli este considerat părinte al științei politice deoarece este primul care a scris
despre cum ar trebui să fie conducătorii, despre conducerea și organizarea statelor.
Sursa 1
1. 7 state italiene care apar pe hartă: Regatul Siciliei, Sardinia, Republica Florența,
Republica Venețiană, Ducatul de Milano, Ducatul de Savoia, Statul papal.
2. Cred că unirea mai multor state într-un singur stat este un lucru pozitiv deoarece se formează
astfel un stat mai mare și, teoretic, mai puternic.

Studiu de caz: Wiliam Shakespeare

Amintește-ți unde și când (în ce epocă) a apărut teatrul.

Teatrul a apărut în Antichitate, în Grecia.

Care sunt cele mai cunoscute personale ale lui Shakespeare?

Romeo și Julieta/Hamlet

Răspunsuri la întrebări pe textul lecției

1. Elisabeta I-a
2. Burghezia
 3. Faptul că piesele lui Shakespeare sunt jucate în continuare poate fi explicat prin aceea că a pus
în scenă trăiri și sentimente umane care nu au vârstă, nu se schimbă odată cu trecerea timpului,
precum dragostea, moartea, iertarea, gelozia, trădarea, mândria etc.

Sursa 1

1. „Totul este bine când se termină cu bine”

„A fi sau a nu fi”
„Ceva este putred în Danemarca”
„Mult zgomot pentru nimic”
„Ca să faci un lucru foarte bine trebuie să greșești puțin”
„Mai bine cu trei ore mai devreme decât cu un minut mai târziu”
„Sunt trei reguli pentru succes: a şti mai mult decât ceilalţi, a lucra mai mult decât
ceilalți a te aştepta la mai puțin decât ceilalţi.”
Sursa 2
Piesele cu subiect istoric pot fi surse de informații pentru istoricii din zilele noastre, deoarece ne
oferă indicii despre cum gândeau oamenii, care erau valorile lor, cum erau priviți de popor unii
conducători din trecut.
Sursa 3
Trei dovezi ale influenței operei lui Shakespeare asupra vorbitorilor de limbă engleză sunt:
- Recunoașterea imediată a unor citate dinpiesele sale
- Numeroasele adaptări ale pieselor lui Shakespeare
- Includerea lui Shakespeare în primele 10 poziții ale unui top al celor mai importanți 100
de britanici

Lecția Reforma religioasă. Contrareforma

Amintește-ți care era statutul Bisericii și al clerului în Evul Mediu
Biserica și clerul aveau, în Evul Mediu, un statut privilegiat, deoarece religia era mult mai
importantă pentru oameni
Ce este o „reformă”?
„Cuvântul „reformă” înseamnă o restructurare, o reorganizare a ceva ce există
Răspunsuri la întrebările pe marginea textului lecției
1. Ocupațiile lui Luther erau: preot, călugăr, professor de teologie
2. Un alt lider reformat, care a susținut idea predestinării, a fost Jean Calvin
3. Reforma a contribuit la apariția spiritului capitalist prin încurajarea afacerilor, a spiritului
întreprinzător, a inițiativei. Spre deosebire de Biserica Catolică, care considera dorința
oamenilor de a se îmbogăți un păcat (spre exemplu, camăta era interzisă), protestanții
 credeau că succesul în afaceri este un semn al binecuvântării lui Dumnezeu. Aceasta
deoarece protestanții au îmbrățișat teoria predestinării, conform căreia viața omului
(inclusiv succesul sau insuccesul) sunt decise de Dumnezeu chiar înaite de a se naște
omul.

Sursa 1
O trăsătură de caracter a lui Luther, sugerată de pictură, este hotărârea/voința puternică.
Sursa 2
1. În tezele 36, 43 și 45 este criticată practica vânzării indulgențelor
2. Catedrala Sf. Petru din Roma
3. Evanghelia

Sursa 3

4 state unde a fost îmbrățișată Reforma: Norvegia, Suedia, Danemarca, Anglia

4 țări rămase predominant catolice: Spania, Franța, Irlanda, Scoția

Un stat împărțit între catolici și protestanți: Imperiul Romano-German

Sursa 4

1. Renașterea
2. „în numele unei doctrine teologice”

Aplicație 1

Două asemănări între bisericile Catolică și Protestantă:

1. Evangheliile ca izvor al doctrinei

2. Taina botezului

Două deosebiri între bisericile Catolică și Protestantă:

1. Biserica Catolică are cele 7 Taine, din care Biserica Protestantă nu a preluat decât două, taina
botezului și a euharistiei, pe celelalte nerecunoscându-le;
2. Biserica protestantă nu practică cultul sfinților, precum Biserica Catolică;
3. Biserica Catolică susține că mântuirea se realizează prin credințe și fapte bune, cu mijlocirea
Bisericii, în timp ce bisericile protestante susțin că mântuirea se realizează doar prin credință,
pocăință sinceră și studierea individuală a Bibliei.

Studiu de caz: Stilul baroc

Apariția stilului baroc este co consecință directă a Reformei, sau a Contrareformei?

Apariția stilului baroc este o consecință a contrareformei.

În ce domenii ale artei s-a manifestat stilul baroc?

(pe baza imaginilor de pe această pagină) pictură, arhitectură

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

 1. Două caracteristici ale stilului baroc sunt grandoarea și opulența
2. 3 domenii ale artei în care s-a manifestat stilul baroc sunt: pictura arhitectura, sculptura etc.
3. Apariția stilului baroc este urmarea intenției Bisericii Catolice de a face bisericile mai atractive
pentru oameni

Sursa 1

O caracteristică a ornamentației din această biserică este cromatica foarte bogată

Sursa 2

Două caracteristici ale arhitecturii baroce, prezente la Palatul Versailles:

- Ornamentație bogată
- Grandoare

Să ne amintim!

II. savant, scriitor

III. Cina cea de Taină – Leonardo da Vinci

Pieta – Michelangelo

Școala din Atena – Rafael

Principele – Machiavelli

Totul e bine când se termină cu bine – Shakespeare

IV. Cauză a Reformei: vânzarea indulgențelor

Consecință a Reformei: dezvoltarea teologiei

Autoevaluare

I. 1–f
2–d
3–c
4–b
5–a
II. 1 - OPERA
2 – GALILEO (alternativ GALILEI)
3 – RAFAEL
4 – SFUMATO
 5 – DAVID
A – B – PIETA

III. 1- A
2–F
3–F
4–A
5–F
IV. Un tribunal al Inchiziției l-a judecat pe Galileo Galilei pentru că acesta a susținut că Soarele
se află în centrul sistemului solar
Datorită inventării tiparului, cărțile au devenit accesibile unui număr mult mai mare de
oameni
Umanismul a fost un curent de gândire care a pus omul în centrul universului, făcându-l
măsura tuturor lucrurilor
Protestanții au păstrat de la Biserica Catolică taina botezului
Papii au sponsorizat realizarea multor opere artistice, precum sculpturile Pieta și David de
Michelangelo, Școala din Atena de Rafael, pictarea boltei Capelei Sixtine de către
Michelangelo.
V. Text de 100 de cuvinte
Diferențele religioase – sursă de conflict?
În opinia mea, diferențele religioase nu ar trebui să ducă la conflict atâta timp cât oamenii își
respectă, unii altora, credința. Faptul că cineva are o altă religie nu mă influențează pe mine,
nu mă poate face decât curios să aflu ce fel de religie are și cum îi influențează asta viața.
Cred că în trecut oamenii nu înțelegeau la fel cum înțelegem astăzi acest lucru. Dovadă că,
într-adevăr, au existat războaie și conflicte pe motive religioase. În perioada Reformei era
mult mai greu acceptată diferența religioasă deoarece până atunci existase o singură
Biserică în Occident, iar oamenii s-au obișnuit greu cu diversitatea și libertatea religioasă. De
asemenea, cred că folosirea diferențelor religioase în alte scopuri (putere, răzbunare, averi)
nu a fost bună deoarece a sporit conflictele între comunități și prejudecățile. Dar acestea au
încetat treptat în lumea creștină cel puțin, iar astăzi europenii nu mai au probleme în a se
accepta așa cum sunt, din punct de vedere religios. Am învățat ceva din istorie.

Lecția Absolutismul monarhic

Amintește-ți semnificația cuvântului „monarhie”

„Monarhia” este o formă de organizare a statelor în care puterea aparține unei singure persoane, care o
deține, de regulă, pe viață.

Ce sugerează expresia „absolutism monarhic”?

Expresia „absolutism monarhic” sugerează că monarhia este absolută sau monarhul este absolut, adică
are o putere absolută.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

 1. Secolele al XVI-lea-al XIX-lea
2. Monarhii aveau toată puterea; monarhii absolutiști ridicau construcții impunătoare care să le
sublinieze autoritatea
3. Monarhii absolutiști susțineau că puterea lor vine de la Dumnezeu pentru a-și păstra mai ușor
puterea. Altfel, cine se ridica împotriva sa se ridica împotriva lui Dumnezeu.

Aplicație pagina 40. Completare schemă: comandau armata, decideau politica externă, controlau Poliția
și Justiția, împărțeau funcții și privilegii

Sursa 1

Gestul prin care un înger așază pe capul regelui o cunună semnifică faptul că Dumnezeu este alături de
rege și-l ajută să obțină victorii pe câmpul de luptă

Sursa 2

1. „orice putere, orice autoritate rezidă în mâna regelui și nu pot exista altele în regat”
2. Dumnezeu
3. „supuși”

Sursa 3

1. Opulența este sugerată de costumația reginei; rochia are foarte multe accesorii, iar gulerul este
impozant
2. Mâna dreată deasupra globului terestru exprimă ideea de dominație globală

Aplicație 2

Două cauze ale absolutismului monarhic:

- Monarhii au început să aibă venituri mari din impozite, odată cu dezvoltarea comerțului în urma
marilor descoperiri geografice
- Înlocuirea armatelor pe criterii vasalice cu armate de mercenari

Două consecințe ale absolutismului monarhic

- Creșterea autorității statului

- Ridicarea unor construcții impunătoare

Studiu de caz: Soliman Magnificul

Amintește-ți ce s-a întâmplat cu Imperiul Bizantin în 1453.

În anul 1453, Imperiul Bizantin a dispărut deoarece orașul Constantinopol a fost cucerit de turci

Ce religie aveau turcii otomani?

Turcii otomani aveau religia islamică

Răspunsuri la întrebări pe textul lecției

 1. Reformarea legislației
2. A crescut numărul școlilor din imperiu și a construit mai multe moschei și palate
3. Imperiul Otoman a fost o amenințare pentru Europa creștină din cauza diferențelor religioase
(europenii erau creștini, otomanii erau musulmani) și a puterii militare a acestuia.

Sursa 1

În această pictură de Tițian, sultanul Soliman Magnificul este reprezentat din profil, cu un turban
tradițional pe cap. Îmbrăcămintea arată simplitate, nu are elemente extravagante/accesorii.

Sursa 2

1. 3 măsuri luate de Soliman: a pacificat Imperiul; a reformat armata, a cucerit Belgradul, „cheia”
Europei
2. 3 consecințe ale cuceririi Belgradului: moartea regelui Ludovic, căderea Budei, desființarea
Ungariei ca stat.

Sursa 3

1. Marea Mediterană, Martea Neagră, Marea Roșie

2. Europa, Asia, Africa

Sursa 4

Cred că toate cele trei citate poate avea legătură cu experiența militară a sultanului.

Primul citat „nu întinde mâna acolo unde nu ajungi” poate sugera că nu trebuie să încerci să cucerești un
teritoriu dacă nu ai suficiente forțe, că trebuie să faci o evaluare foarte bună a posibilităților pe care le
ai; al doilea citat, „cea mai puternică armă este cea pe care dușmanul nu o poate vedea” sugerează că, în
război, o armă mai puternică chiar decât sabia este mintea, care face strategia. În fine, al treilea citat
(„forța nu este de ajuns. Să mânuiești sabia cu mintea, nu cu forța”) poate sugera că în război este foarte
importantă planificarea, strategia.

Aplicație

1453 – turcii cuceresc Constantinopolul

1520 – Soliman Magnificul urcă pe tron

1521 – cucerirea Belgradului

1522 – cucerirea insulei Rodos

1526 – înfrângerea Ungariei

1530 – Marele pictor Tițian îl pictează pe Soliman Magnificul

1566 – Soliman Magnificul moare

Studiu de caz: Ludovic al XIV-lea, „Regele Soare”. Palatul Versailles

Amintește-ți care sunt caracteristicile monarhiei absolutiste.

Caracteristic pentru monarhia absolutistă: monarhul deține toată puterea

De ce crezi că Ludovic a fost numit „Regele Soare”?

Această metaforă sugerează că Ludovic a strălucit, a „luminat”/a inspirat și pe alții

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. Inteligența, memoria foarte bună, autocontrolul

2. 4 realizări ale lui Ludovic al XIV-lea: construcția Palatului Versailles, dezvoltarea economică a
Franței, reforma legislativăînființarea de colonii
3. Monarhii absolutiști au ținut să realizeze construcții grandioase pentru a le evidenția puterea,
măreția.

Sursa 1

1. 3 obiecte care au legătură cu știința: harta, globul terestru, cărțile

2. Atitudinea regelui este impunătoare; este reprezentat în centrul imaginii, în ținută regală, într-o
atitudine care transmite siguranță de sine, control și putere; oamenii de știință stau în picioare
în jurul regelui care stă jos; par toți la fel pentru a scoate în evidență unicitatea regelui; au o
atitudine respectuoasă, chiar umilă, în unele cazuri; sunt preocupați să demonsterze regelui
activitatea pe care ei o au.

Sursa 3

1. Două noutăți apărute în vremea lui Ludovic al XIV-lea: profesii noi (chef, designer de interioare
etc.) și prima gazetă de modă
2. Locul unde se dădea tonul în modă era curtea regelui.

Studiu de caz: Petru cel Mare al Rusiei (1682-1725)

Amintește-ți în ce parte a Europei se află Rusia

Rusia se află în partea de est a Europei

De ce crezi că Petru a fost numit „cel Mare”?

Deoarece a fost un mare conducător pentru poporul său

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. Curiozitatea, inteligența, dorința de a experimenta

2. Extinderea granițelor pentru a obține ieșirea la Marea Baltică și la Marea Neagră
3. 3 măsuri: construcția unei noi capitale, mai aproape de occident; importul de meșteri pricepuți
în construcția corăbiilor, reformarea calendarului

Sursa 1

Două obiecte cu semnificație sunt sabia și harta; acestea semnifică dorința țarului de a cuceri
Sursa 2

Două avantaje ale situării unui oraș pe țărmul mării: posibilități sporite de comerț și deschiderea spre
alte lumi/civilizații

Sursa 3

1. Sursa puterii lui Petru, așa cum apare în text, este Dumnezeu
2. Un scop pentru care este menit poporul rus este acela de a stăpâni în viitorime toată Europa
3. 4 ținte geografice sunt: Marea Neagră, Marea Baltică, Constantinopol, India

Sursa 4

Conform datelor din acest table, populația orașului Sankt Petersburg a crescut, între anii 1725 și 1901,
de la 75 000 de locuitori, la 1 439 400 de locuitori. Într-un interval de 176 de ani, populația a crescut de
19 ori.

Aplicație

Cel puțin două consecințe ale politicii lui Petru cel Mare pentru Rusia: Rusia și-a extins teritoriile; a
devenit o mare putere europeană, a ajuns o putere maritimă; s-a apropiat de modelul occidental de
civilizație

Cel puțin două consecințe ale politicii lui Petru cel Mare pentru popoarele învecinate: au suferit invazii
ale rușilor și războaie; unele au fost cucerire și oprimate (în unele cazuri, deznaționalizate); au pierdut
teritorii, resurse, vieți omenești.

Să ne amintim! Absolutismul monarhic

II. 1. Soliman Magnificul și Elisabeta I au fost monarhi în același timp, între anii 1558 și 1566

Ludovic al XIV-lea și Petru cel Mare au fost monarhi în același timp, între anii 1682 și 1715.

Cea mai lungă domnie, dintre suveranii din tabel, a avut Ludovic al XIV-lea (72 de ani)

III. 1. Spania și Franța

2 Rusia și Uniunea Polono-Lituaniană

3 Imperiul Otoman
4 Suedia

Autoevaluare. Absolutismul monarhic

I. 1–c
2–f
3–e
4-a
5-d
II. 1–A
2–F
3–F
4-A
5–A
III. Stabilește politica externă
Este șeful armatei
Numește miniștrii
Controlează Poliția și Justiția
Convoacă sau dizolvă Parlamentul

IV. 1 – Rusia
2 – Imperiul Otoman
3 – Spania
4 - Franța
5 - Anglia
V. O zi la curtea Regelui Soare
Astăzi am avut onoarea să petrec o zi la curtea Regelui Soare. O experiență uimitoare. A fost
pentru prima dată când am văzut acest loc magnific, unde sper să revin. Iată cum a fost!
Am făcut cu trăsura, de la Paris, vreo două ore. Când am intrat pe poarta palatului, am avut
impresia că intru într-o lume aparte, strălucitoare, surprinzătoare. Curtea interioară era
pavată cu marmură. În palat, pereții erau acoperiți de picturi foarte frumoase, cu un colorit
bogat și cu personaje dinamice, în mișcare. Am fost condus imediat la rege. Era într-o ținută
strălucitoare. Mi-au plăcut în mod deosebit pantofii săi roșii, care aveau tocuri înalte.
Tocmai participase la o întâlnire cu savanții de la Academia de Științe. Era interesat de
extinderea coloniilor în America și mi-a cerut să conduc o expediție prin care să luăm în
stăpânire o zonă dintre golful Mexic și fluviul Mississippi. Am arătat că sunt onorat de
această solicitare, deși recunosc că nu aș fi vrut să ies din comoditatea rutinei zilnice. Dar
Regele nu putea fi refuzat.
Pentru a mai discuta, m-a invitat la o plimbare în grădinile palatului. Nu mi-am ascuns
uimirea în fața regelui. Nenumărate specii de arbori și de flori, rânduite cu grijă, și statui
care mărgineau aleile. Din loc în loc, erau fântâni din care țâșnește apa. În partea stângă a
grădinilor cresc în ghivece mari pomi cum nu am mai văzut. Mi s-a spus că se numesc
portocali. La sfârșitul întrevederii, am fost invitat la masă unde am mâncat, între altele, și
portocale, fructele acelor pomi exotici din curtea palatului. Erau zemoase și dulci-acrișoare,
dar nu se puteau mușca precum un măr, având o coajă amară, care nu se poate mânca.

Unitatea 3. Spre o nouă societate

Lecția: Anglia. Revoluția gliorioasă

Amintește-ți ce a fost „Magna Carta Libertatum”!
Magna Carta Libertatum a fost un document semnat de regele Ioan Fără Țară în anul 1215,
care limita posibilitățile regelui de a comite abuzuri și acorda Parlamentului dreptul de a
vota impozitele.
 La ce se referă expresia Revoluția Glorioasă?
Expresia Revoluția Glorioasă se referă la victoria unei revoluții, a unei schimbări.
Răspunsuri la cele trei întrebări pe textul lecției
1. Dorința regelui de a impune noi impozite
2. Parlamentul
3. Schimbarea organizării politice a statului englez, prin înlocuirea monarhiei absolutiste cu
monarhia parlamentară

Sursa 1

Două obiecte simbolice sunt coroana, ca simbol al puterii și blazonul sub formă de scut, simbol al
legitimității; coroana este răzemată chiar pe scut și transmite ideea că puterea regelui este legitimată de
apartenența la dinastia Stuart.

Sursa 2

1. A amendat pe cei care nu s-au prezentat la încoronarea sa

2. A impus o nouă taxă, în favoarea marinei militare

Sursa 3

O diferență în privința felului în care este prezentat regele: în sursa 1, regele este prezentat în ținută
regală, care transmite putere, autoritate, siguranță de sine, pe când în sursa 3 regele este îmbrăcat
sobru și mult mai simplu. O explicație este că în sursa 3 regele era doar un prizonier, prins în urma
înfrângerii în războiul civil.

Sursa 4

1. „guvernare înțeleaptă”
2. Războiul civil dintre rege și Parlament
3. „însă englezii nu cred că au plătit prea scump legile lor bune”

Sursa 5

1. Pentru anul 1600 – circa 4 milioane de locuitori

1700 – circa 5 milioane de locuitori
1800 – circa 9 milioane de locuitori
2. Populația a crescut, în secolul al XVII-lea, cu circa 1 milion de locuitori
Populația a crescut, în secolul al XVIII-lea, cu circa 4 milioane de locuitori
3. O posibilă explicație penttru ritmul diferit de creștere: în secolul al XVII-lea a crescut cu doar 1
milion de locuitori deoarece a fost instabilitate politică și război civil; creșterea puternică a
populației, în secolul al XVIII-lea, a fost posibilă datorită stabilității obținute în urma Revoluției
Glorioase.

Aplicații

1. Două cauze ale Revoluției Glorioase:

- Politica despotică a regelui Carol I și măsurile sale abuzive
- Opoziția hotărâtă a Parlamentului la politica regelui
 Două consecințe ale Revoluției Glorioase:

- Obținerea stabilității politice

- Dezvoltarea economică

Lecția: Iluminismul

Amintește-ți caracteristicile umanismului renascentist.

Umanismul renascentist a avut caracteristici precum încrederea în posibilitățile creatoare ale omului, în
capacitatea lui de a excela în mai multe domenii

De la ce vine denumirea „iluminism”?

Denumirea „iluminism” vine de la lumină sau de la „a lumina” sau „a ilumina”.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. Trei cauze ale apariției iluminismului:

- Dezvoltarea științei
- Ascensiunea burgheziei
- Apariția spiritului capitalist
2. Cele mai importante 3 idei iluministe pot fi:
- Libertatea și egalitatea
- Luminarea poporului, prin cultură
- Suveranitatea poporului

Sursa 1

- (Voltaire) Eu cred, Majestate, că poporul de rând trebuie luminat prin știință de carte. Doar dacă
are o educație, o cultură, poporul poate trăi mai bine iar statul poate prospera.
- De acord, domnule Voltaire, dar cum vom face asta?
- Prin construcția de școli în toate satele, la care să aibă acces și copiii oamenilor mai săraci. Ar
trebui ca educația să fie pentru toată lumea!
- Deci dumneata susții ca nu doar fiii nobililor și ai burghezilor bogați trebuie să știe carte. Însă la
ce le-ar folosi, spre exemplu, fiilor de țărani, dacă ei trebuie doar să lucreze pământul? Pentru
aceasta nu trebuie să știe carte!
- Le-ar folosi ca să poată citi legile, instrucțiunile, să citească literatură, să-și dezvolte conștiința.
Cine știe, poate în viitor oamenii simpli vor deveni mai importanți, pentru că sunt mulți,
muncesc și produc bunuri. Ei sunt poporul!
- Visezi prea mult și prea departe, ca orice filosof. De acord că trebuie să creștem numărul celor
care știu carte, dar trebuie treptat, cu măsură. Mă tem că lucrurile vor scăpa de sub control.
Oamenii trebuie să facă ce li se spune, să fie supuși ascultători, să se lase conduși spre o viață
mai bună!
- Vor dori într-adevăr o viață mai bună. Dar cum o vor obține... poate nu vom apuca să vedem.

Sursa 2
 1. Nobilimea și, posibil, marea burghezie
2. În opinia mea, rolul celor prezenți la această întâlnire este foarte important. Sunt circa 50 de
oameni care la rândul lor pot comunica mai departe cu alte persoane și astfel ideile se pot
răspândi. Într-o epocă în care mass-media era reprezentată doar de ziare, rolul discuțiilor în grup
era foarte important.

Sursa 3

„spiritul celor care o beau se simte însuflețit”

Aplicație

1. Libertate, egalitate, suveranitatea poporului, știință, rațiune, cultură, modernizare

2. Cum se răspândeau ideile, în secolul al XVIII-lea?
În secolul al XVIII-lea nu existau mijloace de transmitere a informației către un mare număr de
oameni, cum sunt în prezent. Doar ziarele îndeplineau acest rol, însă numai în orașe, acolo unde
existau categorii sociale care le puteau cumpăra. Saloanele de lectură, cafenelele, în general
locurile unde se adunau mai mulți oameni la aceeași masă, erau locurile unde se transmiteau
informațiile. Cei care lansau idei noi erau în general filosofii. Aceștia doreau o schimbare a
organizării societății, astfel încât monarhii să nu mai ia toate deciziile, inclusiv unele greșite, fără
a-i trage cineva la răspundere.

Studiu de caz: Voltaire, Jean Jacques Rousseau, Charles de Montesquieu

Amintește-ți ce tip de regim politic predomina în Europa, în sesc. Al XVIII-lea.
În Europa secolului al XVIII-lea predomina absolutismul monarhic
Cât de important este rolul ieilor în istorie?
Rolul ideilor în istorie este foarte important, deoarece acestea au stat la baza acțiunilor care au
schimbat lumea. Oamenii sunt atașați de ideile lor și vor să le pună în practică, făcând schimbări.
Evident, au fost și idei nereușite sau idei care, aplicate, au avut urmări negative. Dar totuși
lumea a evoluat și acest lucru se datorează și ideilor.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. Avea un spirit polemic
2. Două idei susținute de Rousseau:
- republica democratică, ca formă de organizare
- libertatea și egalitatea sunt drepturi naturale ale oamenilor

3. Spiritul legilor a fost o lucrare importantă deoarece a lansat ideea separației puterilor în stat

Sursa 3

„Copii, voi veți crea o lume mai bună, în care oamenii vor fi liberi și egali între ei. Toți oamenii trebuie să
fie respectați și să aibă drepturi egale, indiferent dacă sunt bogați sau săraci. Uitați... atât de mare va fi
bucuria oamenilor, când vor fi eliberați!”

Sursa 4
Diferența între schema de la pagina 57 și cea de la pagina 40 este că în cea de la pagina 40 toate puterile
sunt atribuite unei singure persoane, monarhul absolut, în timp ce în schema de la pagina 57 puterile
sunt separate și par egale.

Aplicație 1. Joc de rol

- Domnule Rousseau, orice ați spune, rațiunea este cea care ne arată direcția în care trebuie să
mergem, este ca un far călăuzitor, deoarece se bazează pe logică și pe observarea atentă a
realității!
- Domnule Voltaire, omul este o ființă predominat emoțională! Atunci când căutăm fericirea –
căci asta facem toată viața – nu este vorba despre rațiune, ci despre suflet, emoție, sentimente.
O viață fericită este cea în care avem sentimente frumoase și relații bune cu ceilalți! Poate fi
fericit un om care nu are sentimente frumoase, nu se simte iubit?
- (Voltaire) Fericirea ți-o poate da și o descoperire, o idee, o revelație! Cunoașterea ne poate face
fericiți!
- (Rousseau) Dragostea ne poate face fericiți! Instinctul este de multe ori mai „deștept” decât
rațiunea și ne conduce spre fericire!
- (Voltaire) Dar deciziile în viață trebuie luate cu mintea, cu mintea limpede, pe baza unor date
concrete, a unei realități! Emoțiile ne fac să nu mai vedem realitatea așa cum este. Cel care-și
bazează deciziile pe emoții, va suferi în viață.
- (Rousseau) Chiar și suferința este de preferat răcelii rațiunii! Rațiunea trebuie să servească
dorința omului de a fi fericit!
- (Voltaire) Ba... emoțiile trebuie să se supună rațiunii!
- (amândoi odată) Nu ne înțelegem deloc

Lecția: Viața cotidiană. Opinia publică în secolul al XVIII-lea

Amintește-ți ce înseamnă „viață cotidiană”

„Viață cotidiană” înseamnă viața obișnuită, de zi cu zi

Cum socializau oamenii în secolul al XVIII-lea?

În secolul al XVIII-lea, oamenii socializau în mod direct, vorbind unii cu alții. Ei creau evenimente anume
pentru a putea socializa: baluri, saloane de lectură, servirea cafelei etc.

Răspunsuri la întrebările pe marginea textului

1. 3 cauze ale creșterii populației europene: diversificarea alimentației, stabilitatea economică,

implicarea statului în stoparea epidemiilor
2. Burghezia
3. Opinia publică este opinia împărtășită de publicul larg, formată în urma interacțiunii dintre
membrii unei comunități și/sau expunerii la informații Opinia publică este importantă deoarece
reflectă modul în care gândește majoritatea oamenilor. Acest lucru poate avea urmări asupra
stabilității unei societăți și poate influența deciziile autorităților.

Sursa 1

1. Indiferență
 2. Tatăl cu arborele genealogic – nobilime; ținuta sa este mândră
3. Tatăl cu suma de bani – burghezie
4. Realitatea socială reprezentată de pictură este cea a căsătoriilor aranjate între copiii de nobili și
cei ai burgheziei.

Sursa 2

1. Două avantaje urmărite la încheierea căsătoriilor aranjate: nobilii ofereau titlul în schimbul
banilor, iar burghezii ofereau bani în schimbul titlului nobiliar; fiecare familie miza pe sprijinul
celeilalte familii, în plan economic și social;
2. În opinia mea, tinerii britanici din secolul al XVIII-lea nu erau liberi să-și aleagă partenerul de
viață, iar acest lucru putea duce la nefericire.

Sursa 3

În secolul al XVIII-lea, importanța ziarelor era foarte mare, fiind unul dintre puținele mijloace de
informare în masă. Ele contribuiau la informarea populației și la modelarea opiniei publice. În prezent,
ziarele nu mai sunt atât de importante, deoarece avem televiziune și Internet, iar cei mai mulți oameni
se informează din aceste medii.

Sursa 4

Două activități care aveau loc la cafenea și car presupuneau transmiterea de informații și formare
aopinie publice erau lectura ziarelor și discutarea informațiilor.

Aplicație. Joc de rol

Bem cafea cu... politică

Astăzi am vizitat câteva cafenele pariziene, pentru a ne informa cititorii ce se mai discută, care sunt
informațiile de actualitate pentru parizieni, cum văd ei rezolvarea unor probleme. Am început cu
cafeneaua Procope, unde se aduce cafea tocmai din Kenya. În mirosul de cafea africană, care parcă te
trezește și-ți dă energie, am întâlnit oameni înflăcărați care vorbeau despre... schimbare. Adică să se
schimbe regimul, regele să accepte că nu poate conduce o țară fără acordul acesteia și fără ca aceasta să
știe ce se întâmplă. Așa cum englezii au reușit să aducă Parlamentul pe același plan cu regele, așa ar
trebui să fie și la noi – se spunea în cafenea. Și că „burghezia, care plătește cea mai mare parte a
impozitelor, nu este îndeajuns respectată. În Parlament ocupă un rol secundar, dar oricum Parlamentul
nu este convocat. Ce să mai zicem de țărani!” Cam așa se discută în cafeneaua Procope, dar nu numai.
Peste tot unde am fost, cam aceleași preocupări și idei. Fraților... stăm pe un butoi cu pulbere! Oare
când va exploda?

Lecția Constituirea Statelor Unite ale Americii

Amintește-ți numele unui navigator care a explorat America.

Pedro Cabral/Amerigo Vespucci/Cristofor Columb

De ce ar vrea oamenii dintr-o colonie să fie independenți față de metropolă?

Pentru a putea lua singuri deciziile, în funcție de propriile interese.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. Măsurile care afectau interesele economice ale coloniștilor

2. Franța
3. Iluminismul

Sursa 1

În imagine sunt trei oameni, în jurul unei mese, preocupați să citească și să scrie ceva. Pe jos sunt multe
hârtii mototolite, ca atunci când încerci să scrii ceva, citești și trebuie să scrii din nou pentru că se poate
și mai bine. Pe fețele oamenilor se vede concentrarea. Pare că se întâmplă ceva foarte important, că
ceea ce se scrie acolo poate schimba soarta lumii.

Sursa 2

1. Egalitate, dreptul la viață, libertatea, căutarea fericirii

2. Iluminismul
3. „atunci când o formă de guvernământ devine un pericol pentru aceste țeluri”

Sursa 4

1. Mexic, Canada, Marea Britanie, Spania, Franța

2. Prin cumpărare de la puteri europene, prin război și prin ocuparea teritoriilor amerindienilor

Aplicație 2

a. 1726-1775
b. Pentru a lucra pe plantații
c. Exprimă o opinie cu privire la existența sclaviei, în secolele al XVII-lea- al XIX-lea

Lecția Revoluția franceză. De la supus la cetățean

Amintește-ți semnificația termenului „revoluție”

Termenul „revoluție” se referă la o schimbare importantă, radicală, într-un anumit domeniu

Care este diferența între supus și cetățean?

Diferența între supus și cetățean este că un supus trebuie să fie... supus, adică să fie docil față de
conducerea unui stat, să nu critice, să facă ce i se cere. Un cetățean are însă drepturi, el își poate spune
punctul de vedere, se poate revolta, poate face ceva pentru îmbunătățirea situației, fie prin contribuția
personală, fie influențând conducerea statului. Un cetățean are dreptul de a vota.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. Starea I – clerul; Starea a II-a – nobilimea; Starea a III-a – burghezia

2. Acuzația este de trădare
 3. În opinia mea, evenimentul decisiv pentru succesul Revoluției a fost adoptarea Constituției din
1791

Sursa 1

1. Regele/Clerul
2. Burghezia
3. În opinia mea, o astfel de organizare a societății nu este bună, nu este dreaptă. Nu este drept ca
sumele necesare statului să fie plătite doar de o categorie, deoarece toți trăiesc în aceeași țară și
ar trebui să fie egali în drepturi, dar și în obligații.

Sursa 2

1. Cler și nobilime
2. Realitatea descrisă de sursă este aceea că un om sărac, care poate fi un burghez sau un țăran, îi
ține în spate pe cei doi

Sursa 3

În imagine se văd mulți oameni, tunuri, fum. Fumul poate fi de la tunurile cu care s-a tras, deși imaginea
este dintr-un oraș, sau de la incendii. Oamenii par agitați, sunt i femei cu copii în brațe, deși ce se
întâmplă pare periculos.

Sursa 4

Scopul Adunării Naținale este redactarea unei Constituții

Sursa 5

Atmosfera redată de pictură este tensionată

Oamenii sunt agitați și discută aprins

Unul dintre oameni, probabil un lider, citește un document

Sursa 6

1. Nobilimea, clerul, burghezia

2. O asemănare: sunt prezente tot 3 personaje; deosebire: aici colaborează pentru a face împreună
ceva, pe când în caricatura d ela sursa 2 unul îi cară pe toți.

Aplicație 1

14 iulie 1789 – căderea Bastiliei

August 1789 – adoptarea Declarației Drepturilor Omului și ale Cetățeanului

1791 – adoptarea unei Constituții

Ianuarie 1793 – executarea regelui

1795 – adoptarea unei noi Constituții

Aplicație 2

Două cauze:

- Faptul că existau clase privilegiate – nobilimea și clerul – care nu plăteau impozite

- Impozitele erau plătite doar de burghezie și țărănime
Două consecințe:
- Trecerea de la monarhie absolutistă la un regim republican
- Mii de oameni au fost uciși în perioada Marii Terori

Studiu de caz: Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului

Amintește-ți trei dintre ideile iluministe.

- Toți oamenii să fie egali

- Toți oamenii să fie liberi
- Suveranitatea poporului

Ce înțelegem prin drepturi ale omului?

Prin „drepturi ale omului” înțelegem condiții pe care omul trebuie să le aibă pentru dezvoltarea
sa liberă și pentru a trăi cu demnitate
Răspunsuri la întrebările pe text:
1. 26 august 1789
2. Deoarece nu era de acord cu conținutul acesteia, care presupunea o scădere a puterii sale

Sursa 1

1. Iluminismul
2. Semnificația este de eliberare
3. „Justiția” vrea să arate că sursa ideilor din care s-a inspirat Declarația este „Ochiul Rațiunii”,
înscris într-un triunghi, ceea ce semnifică pe Dumnezeu (Sfânta Treime)

Lecția Napoleon I și răspândirea ideilor revoluției franceze

Amintește-ți sensul termenului „împărat”

Sensul termenului de împărat este acela de conducător al unui imperiu

Ce condiții ar trebui să întrunească un conducător pentru a putea fi considerat o „personalitate

istorică”?

Un conducător, pentru a putea fi considerat o personalitate istorică, ar trebui să fie înțelept, să ia

măsuri pentru binele poporului, să iubească pacea, să lase în urma sa realizări importante.

Răspunsuri pe textul lecției

1. Energic, încredere în sine, bun strateg

2. Teama acestor state că ideile revoluției franceze se vor extinde și în țările lor
 3. 3 prevederi: 1. egalitatea între bărbați, indiferent de originea socială; 2. proprietatea era
declarată sacră și inviolabilă; 3. introducerea căsătoriei și divorțului civil.

Sursa 1. Napoleon la Piramide

Sursa 2

1. Italia, Germania, Polonia

2. Influența politică franceză se întindea într-o mare parte a Europei, deci cred că ideile revoluției
franceze s-au răspândit pe un spațiu întins.

Sursa 3

1. Gerul
2. Oameni și cai

Sursa 4

1. În imagine se văd oameni înghețați, mergând prin zăpadă; par foarte afectați de frig. În mijlocul
imaginii este un conducător, Napoleon, care par eși el afectat. Pe jos sunt soldați morți din cauza
gerului, căzuți la întâmplare.

Lecția Revoluția industrială

Amintește-ți care erau mijloacele de transport, în Evul Mediu

În Evul Mediu, cele mai utilizate mijloace de trasport erau căruța, pe uscat, și corabia, pe mare.

Ce ne sugerează termenul „industrie”?

Termenul „industrie” ne sugerează fabrici, mașini, muncitori.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției:

1. Motorul cu aburi universal

2. Anglia
3. Cred că între revoluția industrială și construirea căilor ferate este o strânsă legătură, deoarece
creșterea producției în urma apariției fabricilor avea nevoie de mijlaoce de transport capabile să
transporte cantități mult mai mari de mărfuri decât până atunci.

Sursa 1

1. 40 de ani
2. Germania

Sursa 2

Vapoare și fabrici

Sursa 3

Un combustibil precum cărbunele

Sursa 4

1. Muncitorimea
2. Fumul (poluarea auerului), mizeria de pe jos, zgomotul

Sursa 5

În opinia mea, cel mai important factor este dezvoltarea capitalului, deoarece acesta asigură fondurile
necesare dezvoltării științei și tehnicii care furnizează mașini noi, cu ajutorul cărora se dezvoltă
producția. Capitalul format în urma dezvoltării comerțului, în urma marilor descoperiri geografice, a avut
un rol esențial în dezvoltarea științelor și tehnicii, domenii care nu produc un profit imediat.

Aplicație 1. Joc de rol

(Liderul de sindicat) - Așa nu se mai poate, muncitorii nu mai vor să muncească în aceste condiții!
Salariile sunt prea mici pentru a-și întreține familiile! Vrem o mărire măcar cu 5%!

(Patronul) – Eu înțeleg, dar gândiți-vă și la situația fabricii! Dacă nu are profit, o voi închide cu totul și
rămâneți cu toții șomeri!

(Lideul de sindicat) – Sărăcia este mult prea mare! Nu avem cum să asigurăm hrana la copii! Mai bine
căutăm alt loc de muncă! Și atunci cu ce o să mai munciți?

(Patronul) - Atunci voi aduce mașini care vor munci în locul vostru! Mă descurc și fără voi! Dar totuși mă
voi gândi la o soluție, să vedem dacă putem mări un pic. Poate nu cu 5%, poate cu 2 sau 3%.

(Lideul de sindicat) – Poate veți găsi soluții pentru 5%! Mai avem răbdare o săptămână, până la un
răspuns.

(Patronul) – Bine! Sper să găsim o soluție!

Să ne amintim!

II. Cauză a Revoluției franceze: intenția regelui de a mări impozitele

Consecință: desființarea privilegiilor

III. 3 informații despre monumentul din imagine

- Se numește Statuia Libertății

- Este situată pe o insulă, lângă New York
- A fost dăruită de Franța SUA, la împlinirea a 100 de ani de la câștigarea independenței

IV. Consecințe ale Revoluției industriale

- Creșterea producției
- Apariția unei noi categorii sociale, muncitorimea
- Dezvoltarea comerțului
VI. Autori iluminiști: în Franța, Charles de Montesquieu
 Anglia: Adam Smith
SUA: Benjamin Franklin
Țările române: Gheorghe Șincai

Autoevaluare Unitatea 3. Spre o nouă societate

I. 1–c
2–a
3–b
4-d
5–e
II. Puterea legislativă – Parlamentul
Puterea executivă – Guvernul
Puterea judecătorească – instanțele judecătorești
III. 1 – Austria
2 – Anglia
3 – Franța
4 - Prusia
5 - Rusia
IV. Cauze ale Revoluției industriale:
- Existența capitalului din comerț
- Dezvoltarea științei și a tehnicii
- Existența mâinii de lucru ieftine (țărani fără pământ)

Consecințe ale Revoluției industriale

- Creșterea producției
- Extinderea orașelor
- Apariția unei noi categorii sociale, muncitorimea
- Dezvoltarea mijloacelor de transport
- Dezvoltarea comerțului
- Apariția poluării
V. Rolul iluminismului în modernizarea societății
Iluminismul a avut un rol foarte important în modernizarea societății. Acesta a promovat
ideile de libertate și egalitate, care au schimbat lumea. De asemenea, ideea că un stat nu
este proprietatea monarhului, ci aparține poporului. Cei mai de seamă reprezentanți ai
iluminismului francez au fost Voltaire, J.J. Rousseau și Charles de Montesquieu. Deoarece
monarhii absolutiști s-au opus curentului iluminist, au avut loc revoluții pentru înlăturarea
absolutismului monarhic și pentru modernizare. O astfel de revoluție a fost revoluția
franceză din 1789, care a avut un rol istoric foarte important. În timpul acecstei revoluții a
fost elaborată Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, document care a stat la
baza Constituției franceze din 1791, dar și a altor constituții moderne. De asemenea, ideile
iluministe au fost și la baza Constituției SUA. Iluminismul, revoluțiile, constituțiile epocii
moderne au modelat lumea în care trăim.

Unitatea 4. Secolul naționalităților

Lecția: Statele moderne: revoluție și emancipare națională

Amintește-ți semnificația termenuui „imperiu”

Termenul imperiu se referă la un stat întins, format prin cucerirea unor popoare.

De ce credeți că a fost nevoie de revoluții politice pentru modernizarea societății?

Deoarece regimurile absolutiste au opus rezistență la reforme, pentru a nu pierde puterea, și atunci
modernizarea s-a putut face numai prin revoluții politice, adică prin schimbarea conducerii statelor.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. Imperiul Austriac, Imperiul Țarist, Imperiul otoman

2. 3 decizii luate la Congresul de la Viena:
- Constituirea Sfintei Alianțe
- Franța era readusă la granițele din 1792; era restaurată monarhia
- Polonia era împărțită între Rusia, Austria și Prusia
- Organizarea statelor germane într-o confederație
3. Scopul Sfintei Alianțe a fost acordarea de sprijin reciproc între monarhii Rusiei, Prusiei și Austriei
în scopul menținerii statu-quo-ului teritorial

Sursa 1

Personalitățile menționate sunt plasate în prim-plan deoarece reprezentau cele mai puternice state,
adică acele state care au luat deciziile la Congresul de la Viena (Anglia, Prusia, Austria, Rusia) și statul
care avea cele mai multe decizii de suportat (Franța).

Sursa 2

1. Imperiul Austriac, Imperiul Otomman, Imperiul Țarist (Rusia)

2. Centrul Europei și sudul Europei, unde în prezent se află Germania, respectiv, Italia.

Sursa 3

1. „eliberării nenorocitei noastre patrii”

2. De a fi împușcați cu arme de foc sau tăiați cu sabia sau vreo altă suferință

Aplicație

Schimbare/reforme: revoluție, autonomie, eliberare, emancipare națională, revoluție

Menținere absolutism: imperiu, Sfânta Alianță, status-quo, restaurație.

Lecția 1848 în Europa

Amintește-ți trei idei care au stat la baza Revoluției franceze.

Sunt 3 idei iluministe: libertate, egalitate, suveranitatea poporului

De ce revoluția a avut loc în mai multe țări europene?

Deoarece problemele existau în mai multe țări, iar necesitatea modernizării se făcea simțită peste tot.

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. 3 cauze generale: situația grea a muncitorilor și țăranilor, existența unor categorii privilegiate,
necesitatea reformării instituțiilor politice
2. Franța, Italia, Germania, Austria, țările române
3. În opinia mea, extinderea dreptului de vot în unele state a fost o consecință importantă a
revoluției. Dreptul de a vota este unul fundamental, care asigură participarea cetățenilor la
conducerea statului.

Sursa 1

1. Steagul Germaniei
2. În opinia mea, cele două părți erau inegale ca dotare militară. Soldații aveau arme de foc, în
timp ce revoluționarii aveau mijloace mai reduse.

Sursa 2 (a dispărut)

Sursa 3

1. Deoarece a fost pe străzi, ca participant la revoluție

2. Republica
3. Faptul că regele a căzut/monarhia este înlăturată

Aplicație

Țara Revendicări
Italia - Unirea italienilor într-un singur stat
- Desființarea privilegiilor nobilimii
Franța - Înlăturarea monarhiei și proclamarea
Republicii
Germania - Unirea statelor germane
- Desființarea privilegiilor nobilimii
- Eliberarea țăranilor
Imperiul Austriac - Reînființarea statului maghiar
(revendicare a maghiarilor)
- Reforme sociale și politice
- Autonomia Transilvaniei (revendicare a
românilor)
Țara Românească - Eliberarea și împroprietărirea țăranilor cu
pământ
- Unirea Țării Românești cu Moldova
Moldova - Eliberarea și împroprietărirea țăranilor cu
pământ
- Unirea Țării Românești cu Moldova
Studiu de caz: Românii și modernitatea

Amintește-ți care erau statele medievale românești.

Statele medievale românești erau Țara Românească, Moldova și Transilvania

Cum s-a format România?

România s-a format prin unirea Țării Românești cu Moldova, în prima fază.

Răspunsurile la întrebările pe textul lecției

1. Două obiective: unirea Țării Românești cu Moldova și reforme sociale și politice

2. Reforma agrară, reforma electrorală, introducerea învățământului obligatoriu și gratuit
3. Avantajele obținerii independenței de stat cred că au fost acelea că nu mai depindeam de
nimeni care ne putea frâna modernizarea, puteam negocia de la egal la egal cu alte state,
creștea prestigiul țării și sentimentul de demnitate al românilor.

Sursa 2

1. Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar

2. Transilvania, Basarabia, Bucovina

Sursa 3

Scopul trecerii Dunării, în 1877, a fost câștigarea pe câmpul de luptă a independenței de stat

Sursa 4

1. Evreii, romii
2. Articolul cu nr. 13

Lecția: Formarea statelor naționale. Germania

Amintește-ți numele unui autor din perioada Renașterii, care a susținut unificarea statelor italiene.

Niccolo Machiavelli

Care credeți că au fost urmările unificării germane?

S-a format un stat mai mare și mai puternic; o mare putere europeană

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. 3 caracteristici ale unui stat național: stat independent, egal cu alte state, al unei singure națiuni;
piață economică comună, simboluri naționale
2. Piemontul, respectiv, Prusia
3. În opinia mea, capitala a fost stabilită la Roma deoarece fusese, în Antichitate, capitala
Imperiului Roman, iar italienii se considerau, cu mândrie, urmașii romanilor.

Sursa 1
 1. Impeirul Austriac
2. Regatul Sardiniei (Piemont), Marele Ducat de Toscana, Regatul celor Două Sicilii

Sursa 2

4 dintre cele mai mari state germane: Bavaria, Prusia, Westfalia, Hanovra

Sursa 3

1. Paris
2. Împăratul Wilhelm al II-lea și cancelarul Otto von Bismark

Aplicație 1

Două asemănări:

- Crearea celor două state s-a realizat prin unificarea mai multor state, rămase din Evul Mediu
- unificarea s-a realizat în jurul unui stat mai puternic, care a preluat inițiativa

o deosebire:

- Italia s-a format ca Regat, în timp ce Germania s-a format ca Imperiu

Aplicație 2

Relatarea reporterului francez

Azi în Palatul Versailles, un loc atât de important pentru istoria noastră, a avut loc un eveniment
detestabil. Regele Prusiei, Wilhelm al II-lea, a fost proclamat împărat al Germaniei. De ce nu s-a
petrecut acest eveniment la Berlin sau în altă parte a Germaniei? Deoarece au vrut să ne jignească
încă o dată, să arate, aroganți, că sunt învingători. Au vrut să ne umilească la noi acasă. Uralele lor
au răsunat în Sala Oglinzilor, iar cizmele lor au pângărit locul. Va veni vremea să ne răzbunăm pentru
această faptă. Istoria ne va da dreptate!

Relatarea reporterului german

Victorie! Bucurie! Suflete înălțate!

Azi, 18 ianuarie 1871, în Sala Oglinzilor din Palatul Versailles, a luat naștere Germania modernă!
Regele nostru, Wilhelm al II-lea, este de acum împărat! Nu se putea un loc mai potrivit pentru asta.
Am învins pe câmpul de luptă, acum am răzbunat și istoria! Acasă la inamic! Umilințele la care i-a
supus Napoleon pe germani sunt acum uitate! El a defilat prin Berlin, noi defilăm prin Paris. Nu ne
rămâne decât să construim acum frumoasa noastră patrie, s-o facem cea mai puternică și mai de
temut, astfel încât nicio cizmă franceză să nu mai calce pe teritoriul ei.

Lecția: Epoca victoriană. La Belle Epoque

Amintește-ți 3 consecințe ale revoluției industriale

3 consecințe ale Revoluției industriale au fost creșterea producției, dezvoltarea comerțului,

extinderea orașelor.
 Care crezi că este semnificația expresiei La Belle Epoque?

Semnificația este cea dată în limba franceză: o epocă frumoasă

Răspunsuri la întrebările pe textul lecției

1. 3 caracteristici ale epocii: prosperitate, optimism, dezvoltare

2. În pictură, impresionismul; în arhitectură, Art Nouveau
3. În opinia mea, urmările economice ale apariției telefoanelor sunt: dezvoltarea afacerilor în urma
comunicării mai rapide, dezvoltarea tehnologiei pentru a îmbunătăți aparatele de telefon și
centralele telefonice, construirea unor fabrici de telefoane, centrale și cabluri.

Sursa 1

Turnul Eiffel

Sursa 2

1. India, Canada, Australia

2. America, Africa, Asia, Australia

Sursa 3

1. Aotomobilul din imaginea 3A are 3 roți, iar cel din imaginea 3B, 4 roți; 3A – are o manetă, 3B –
are volan; 3 A nu are faruri și nici capotă, 3B are faruri și poate fi acoperită
2. În opinia mea, automobilele au evoluat foarte mult între anii 1885 și 1910. În doar 25 de ani se
schimbă radical dotările, designul, performanțele mașinii. Constructorii au simțit foarte bine că
este un produs de viitor, chiar dacă în vremea aceea era un produs de lux.

Aplicație

În opinia mea, cele mai importante 5 invenții din tabel sunt:

- telefonul, deoarece a asigurat comunicarea și a ușurat dezvoltarea afacerilor

- motorul cu ardere internă, deoarece a însemnat un aport de energie și putere, transmise în
industrie; a fost posibilă realizarea unor mașini mult mai puternice
- sistemul electric polifazat, deoarece a dus la dezvoltarea instalațiilor electrice industriale și deci
la creșterea producției și la dezvoltare
- avionul, deoarece a dus la dezvoltarea transporturilor și a tehnicii, astfel încât, în timp, oamenii
au putut să creeze nave spațiale
- dinamita, deoarece a contribuit la construcția de drumuri, căi ferate și tuneluri în zone
muntoase

Autoevaluare

I. 1–b
2–e
3–d
4-f
 5-c
6-a
II. 1 – WILHELM
2 – CAROL
3 – VIENA
4 - EDISON
5 - PARIS
6 - FANARIOT
III. 1–F
2–F
3–A
4-A
5-A
6-F
IV. 3 cauze :
- Situația grea a muncitorilor și țăranilor
- Existența unor categorii sociale privilegiate
- Dorința de independență și unitate a unor popoare
- Existența unor vămi și impozite care frânau dezvoltarea economică a burgheziei

3 consecințe:

- Realizarea unor reforme sociale și politice

- Răspândirea ideilor de libertate și egalitate
- Afirmarea conștiinței naționale

V. Viața cotidiană în Parisul anului 1900

În anul 1900, Parisul devenise deja un oraș strălucitor, exuberant și rafinat, un adevărat model pentru
alte capitale europene. Un locuitor al Parisului poate vedea, zilnic, pe străzi, nenumărate automobile și
biciclete. În cafenele, te întâmpină arome exotice și discuții politice aprinse. În cinematografe, imaginile
mișcătoare fac deliciul publicului care privește ca la o magie. Semne ale prosperității se văd nu doar în
centrul orașului, luminat cu ajutorul electricității, ci și în cartierele mărginașe, muncitorești, unde se
ajunge cu metroul. Un cartier aparte este Montmartre, unde se pot vedea expoziții ale pictorilor
impresioniști. Nu sunt apreciate de publicul larg, dar o parte a publicului educat este tot mai atrasă de
acest gen de pictură diferit, cu multă culoare, lumină și natură. Tot orașul poate fi admirat de sus, din
turnul Eiffel, această construcție atât de neobișnuită și controversată. Oricum, o zi la Paris este o
adevărată bucurie, dacă ești un locuitor al Parisului.

Recapitulare anuală

II. 1. America și Australia; încă nu fuseseră descoperite

2.Cele mai importante 3 consecințe, în opinia mea, au fost dezvoltarea comerțului, extinderea
cunoașterii și extinderea civilizației europene la nivel global. Acestea au avut cele mai importante
urmări: formarea capitalului, dezvoltarea științelor și crearea unui model de civilizație.

III.

Descrie

În ziua de 14 iulie 1789, revoluționarii parizieni au luat cu asalt închisoarea Bastilia pentru a obține de
acolo armament și muniție. Acestea erau necesare pentru a putea lupta împotriva trupelor trimise de
rege. Guvernatorul închisorii a refuzat să predea închisoarea, astfel încât revoluționarii au ocupat-o cu
forța. Ulterior au dărâmat-o.

Compară

Asemănare revoluția franceză – „revoluția glorioasă” din Anglia: regele este în cele din urmă arestat,
judecat și executat, în ambele cazuri;

Deosebire: în Anglia a existat o înțelegere între Parlament și Rege care a dus la stabilitate, în timp ce în
Franța s-a proclamat republica

Asociază

14 iulie 1789 – Bastilia

Jurământul din sala Jeu de Paume – Constituție

Arestarea regelui – republica

Marea Teroare – ghilotină

Argumentează

Argument pentru dărâmarea Bastiliei

Bastilia trebuia dărâmată deoarece era un simbol al absolutismului (aici erau închiși opozanții regelui) iar
dărâmarea ei semnifica dispariția absolutismului monarhic;

Argument împotriva dărâmării Bastiliei

Bastilia trebuia păstrată tocmai pentru a aduce aminte de vremurile apuse ale absolutismului iar
cetățenii să aprecieze drepturile pe care le au, în opoziție cu felul în care se trăia în trecut.

Aplică!

3 drepturi ale omului din Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului: libertatea, egalitatea,
proprietatea

Analizează

Consecințele Revoluției franceze au fost importante atât pentru Franța, cât și pentru Europa. Ideile
iluministe care au stat la baza revoluției s-au răspândit cu putere, schimbând istoria. În Franța, monarhia
absolutistă a fost înlocuită cu un regim republican, au fost desființate privilegiile nobilimii și clerului,
Parlamentul a fosst reorganizat. În Europa, revoluția franceză a accelerat răspândirea ideilor iluministe și
a constituit un model pentru reforme politice și sociale.

Autoevaluare anuală

I. 1–e
2–c
3–b
4-a
5-d
6-h
7–g
8–f
9- j
10 – i

II. Două cauze ale revoluției industriale:

- Existența capitalului și mâinii de lucru ieftine
- Dezvoltarea științei și tehnicii
3 consecințe ale Revoluției industriale
- Dezvoltarea producției și a comerțului
- Apariția unei noi clase sociale, muncitorimea
- Extinderea orașelor
III. Asemănare: prin unificarea unor state care existau din Evul Mediu
Deosebire: Germania s-a constituit ca stat independent, în timp ce România a mai rămas, un
timp, dependentă de Imperiul Otoman
IV. 1 – populație amerindiană care locuia în munții Anzi și a creat o civilizație importantă, în
perioada precomlumbiană
2 – filosof iluminist francez
3- palat ridicat de Ludovic al XIV-lea, lângă Paris
4- închisoare dărâmată în timpul revoluției franceze
5 – artist renascentist, autor al picturii Cina cea de Taină
6 – oraș cu rol important în Renașterea italiană
7 – pictor renascentist, autor al Școlii din Atena

V. Renașterea și umanismul
Renașterea a fost o perioadă de înflorire culturală și artistică, ce a deschis drumul spre
modernizarea Europei. Bazată inițial pe imitarea unor modele din Antichitate, Renașterea a
devenit o epocă de sine stătătoare, cu o creație originală. În cadrul Renașterii s-a manifestat
umanismul, o nouă concepție despre lume și om, care valoriza omul și îl transforma în
măsură a tuturor lucrurilor. Renașterea a promovat „omul universal”, capabil să exceleze în
mai multe domenii. Umanismul a încurajat cunoașterea și s-a manifesat în literatură,
teologie, teatru. A fost o epocă de dezvoltare a unor științe precum fizica, chimia,
astronomia. Ideile umaniste s-au răspândit mai ușor cu ajutorul tiparului. Din punct de
vedere artistic, Renașterea s-a manifestat în pictură, sculptură, arhitectură. Una din
inovațiile din pictură a fost tehnica sfumato, creată de Leonardo da Vinci. Alți mari artiști ai
Renașterii au fost Michelangelo și Rafael.