Curriculum în dezvoltare locală

:Modul IV
”PLANUL DE AFACERI,,

Clasa a X a
Stagiu de pregătire practică

Profilul: Servicii
Domeniul pregătirii de bază: Economic
Calificarea Profesională:: ,,TEHNICIAN ÎN ACTIVITǍŢI ECONOMICE''
NIVEL 4
Total ore/an: 3 săptămâni x 30ore/săpt. = 90 ore/an:
30 h instruire practică
60 h laborator tehnologic

Anul Şcolar: 2022-2023

1
 DATE DE IDENTIFICARE CDL

1. Instituția de învățământ: LICEUL PROFESIA, Bucureşti

2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere: SC DAIRRONA COM IMPEX SRL

3. Titlul CDL: „PLANUL DE AFACERI”

4. Tipul CDL-ului: Rezultate ale învățării suplimentare care răspund nevoilor operatorului
economic/instituției publice partenere

5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: Servicii/Economic

6. Calificarea profesională: Tehnician în activități economice

7. Clasa a X a

8. Număr de ore: 90

9. Autor: CORNELIA GHEORGHE

 Unitatea de învățământ: LICEUL PROFESIA, Bucureşti

 Operatorul economic: SC DAIRRONA COM IMPEX SRL

2
 I. NOTĂ DE PREZENTARE

Curriculumul în Dezvoltare Locală este o componentă a Curriculumului Naţional care cuprinde orele
alocate dezvoltării ofertei educaţionale specifice unităţii de învăţământ, realizat în parteneriat cu agenţii
economici.
Curriuculum de dezvoltare locală presupune participarea mai multor factori implicaţi în procesul
educaţiei: cadre didactice, elevi participanţi, parteneri sociali, autorităţi publice locale, având un rol impoortant
în învăţământ datorită responsabilităţi şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculum-ul pentru modulul CDL – „PLANUL DE AFACERI” se adresează elevilor din clasa a
X-a ciclul inferior al liceului, profil servicii, domeniul economic, având alocate 90 de ore în stagiul de
pregătire practică, care vor fi structurate pe perioada a trei săptămâni de şcoală, atât în unitatea de învăţământ
cât şi la agenţii economici, realizate sub forma biroului de învăţare în cadrul cabinetelor firmelor de exerciţiu –
departamentul contabilitate. În primele două săptămâni elevii vor avea contact cu atmosfera şi responsabilităţile
întâlnite într-o firmă, simulându-se activitatea acesteia prin crearea diferitelor departamente specifice fiecărei
categorii de documente, după care, în următoarea săptămână elevii vor merge efectiv la agenţii economici,
parteneri de practică, unde vor efectua operaţiuni de completare a documentelor sub îndrumarea profesorului
coordonator şi a personalului din cadrul unităţilor economice.
Scopul modulului CDL:
 dobândirea de către absolvenți a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare pentru adaptarea
în prezent și mai ales în viitor la cerințele unei piețe a muncii aflate întro continuă și rapidă
transformare;
 dobândirea de către absolvenți a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare pentru
integrarea pe piața muncii și integrarea socială.
Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la
cerinţele pieţei muncii locale şi judeţene.
Proiectarea şi evaluarea curriculumului în dezvoltare locală implică angajarea partenerilor sociali (agenţi
economici, asociaţii/organizaţii locale ale angajatorilor şi/sau ale angajaţilor) în procesul de identificare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor specifice pieţei forţei de muncă locale şi a situaţiilor de învăţare oferite
elevilor.
Această componentă a curriculumului (CDL) răspunde nevoii de acordare unei mai mari autonomii
unităţilor de învăţământ cu privire la planificarea şi proiectarea ofertei de pregătire profesională a elevilor.
În elaborarea curriculumu-lui se au în vedere următoarele: reperele impuse de OMENCS 4121/2016
privind aprobarea Standardelor de pregătire profesională pentru calificaările profesionale de nivel 4 al Cadrului
Naţional al Calificărilor pentru care se asigură pregătirea prin IPT,
Prezentul CDL răspunde la necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mai adecvat cerinţelor
sociale şi profesionale exprimată în termeni de achiziţii finale uţor evaluabile de către agenii economici la
finalul ciclului de pregătire.
Conţinutul acestui curriculum se adresează elevilor din clasa a X –a, Planul de afaceri –
Servicii/Economic, învăţământ liceal, domeniu care asigură pregătirea de specialitate şi familiarizarea elevilor
cu modul de realizare a acestui instrument indispensabil întreprinzătorilor ce construiesc o afacere sau caută
parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare, instituţiilor ce
gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii, gestionarilor de proiecte în cadrul aşa-numitelor “generatoare
de afaceri”sau “pepiniere de afaceri”, etc.
3
 Acest material are în vedere aprofundarea noţiunilor studiate în cadrul disciplinelor „Etică şi comunicare
profesională”, „Contabilitate generală”, “Economia Întreprinderii” şi corelarea cunoştinţelor teoretice ale
elevilor cu experienţa practică dobândită în unităţile economice.
Disciplina se studiază sub formă de stagiu de pregătire practică – CDL - 3 săptămâni x 30 ore/săptămână
= 90 ore
Prezenta programă şcolară este justificată din perspectiva următoarelor aspecte:
- pregătirea elevilor de clasa a X-a pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a calităţii de întreprinzători
care îşi cunosc nevoile, sunt conştienţi de riscuri şi de oportunităţi şi pot face alegeri informate;
- valorificarea experienţei elevilor specifică vârstei prin formarea şi exersarea unor deprinderi şi atitudini
corecte în ceea ce priveşte administrarea unei afaceri;
- raportarea, fără reţineri, în cunoştinţă de cauză, la aspecte de bază care ţin de domeniul producție,
marketing, planificare operațională, management si financiar-contabil, cu care vin în contact direct, prin
intermediul mediului de afaceri.
Se are în vedere agregarea abilităţilor cheie şi a competenţelor de bază necesare pe piaţa muncii, corelate
cu standardele de pregătire profesională aferente domeniului economic.
Adaptarea la cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele
esenţiale pentru includerea acestui curriculum.
Prin acest stagiu de pregătire practică se doreşte formarea în elevi nu doar a unor abilităţi şi competenţe
profesionale, ci şi a unor trăsături de caracter necesare la un loc de muncă viabil şi profesionist. Astfel, elevilor
li se oferă posibilitatea dezvoltării unui înalt spirit de competitivitate şi profesionalism, iniţiativă, perspicacitate,
responsabilitate. Se oferă în acest mod oportunitatea lucrului într-un mediu economic dinamic şi concurenţial,
ceea ce încurajează elevii la lucru motivat atât în echipă, cât şi în mod individual, deschizând noi orizonturi şi
perspective în ceea ce priveşte viaţa economică.
Curriculumul de dezvoltare locală propus este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală, şi agenţii
economici. Astfel, elevii clasei a X-a vor avea la dispoziţie atât resursele puse la dispoziţie de unitatea de
învăţământ, cât şi de resurse ale agenţilor economici.
Proiectarea unui Plan de afaceri este un element crucial pentru viitorul unui tânăr absolvent.
Familiarizarea cu viaţa economică propriu-zisă trezeşte în elevi un interes pentru noi cunoştinţe şi o motivaţie
suplimentară în a continua studiile pentru a absolvi ciclul superior al liceului şi a putea astfel să acceadă ca tineri
cu spirit antreprenorial.
Întocmirea CDL Plan de afaceri porneşte de la Standardul de pregătire profesională, pentru calificarea
de nivel IV, TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE.
Tehnician în activități economice este o calificare ce îmbină activități complexe, caracterizate prin
interdisciplinaritate. Astfel analizează și valorifică oportunitățile mediului economic, promovează misiunea și
valorile firmei. Tehnicianul în activități economice, poate întocmi, utiliza și analiza documente și informații
financiar-contabile, înregistra evenimente și tranzacții din activitatea economică utilizând programe informatice
de contabilitate.
Contribuţia disciplinei “Planul de afaceri” la dezvoltarea competenţelor cheie la nivel european este
nuanţată şi diversificată, incluzând atât susţinerea dezvoltării, cât şi sensibilizarea cu privire la competenţele
cheie. Disciplina “Planul de afaceri” contribuie la dezvoltarea competenţelor cheie pentru educaţia pe parcursul
întregii vieţi, îndeosebi în ceea ce priveşte următoarele domenii:
 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
 competenţe sociale, economice şi civice;
 comunicare în limba maternă;

4
  competenţă digitală;
 a învăţa să înveţi.
Programa şcolară pentru “Planul de afaceri” are următoarele finalităţi:
- informarea elevilor de clasa a X-a asupra problemelor financiare de bază, în calitate de intreprinzători,
în scopul realizării mai bunei lor protecţii;
- dezvoltarea receptivităţii pentru domeniul economic, prin promovarea unor comportamente, deprinderi,
atitudini şi valori care permit asumarea rolurilor şi a responsabilităţilor din viaţa de fiecare zi;
- dezvoltarea unui comportament responsabil faţă de resursele umane și financiare.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea
activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs
opţional. Curriculum-ul este astfel conceput încât să permită profesorilor libertatea de a alege ordinea și modul
de organizare a activităților de învățare în raport cu experiența și viziunea proprie.
Elevilor trebuie să li se ofere posibilitatea însuşirii acestor competenţe de bază, care dezvoltă înaltul
profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-un mediu economic dinamic şi
concurenţial, importante pe piaţa muncii.
Pe lângă activitățile specifice, tehnicianul în activități economice își dezvoltă competențe cheie
importante pentru viitoarele activități la comunicare în limba maternă, matematică, științe, tehnologii,
competențe digitale, utilizate la locul de muncă, precum și asumarea inițiativei și dezvoltare a spiritului
antreprenorial, interculturalitate și învățare pe tot parcursul vieții.
Modulul IV se studiază sub formă de stagiu de pregătire practică –CDL-, clasa a X a având alocate
3 săptămâni a câte 30 ore /săptămână, în total 90 de ore/an. Practica comasată se desfăşoară în cabinetele
de firme de exerciţiu ale școlii şi la agenţii economici cu care sunt încheiate contracte de colaborare. Din
cele 90 de ore, 30 ore sunt alocate instruirii practice iar restul de 60 h laboratorului tehnologic.
Stagiul de practică are o importanță deosebită în debutul carierei. Concurența îi determină pe elevi să
acorde o atenție mai mare pregătirii lor profesionale, încă de pe băncile școlii.
Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la
cerințele pieții muncii locale și/sau regionale.
Scopul Curriculumului de Dezvoltare Locală îl reprezintă crearea situațiilor de învățare necesare
pentru dobândirea rezultatelor învățării corespunzătoare domeniilor de competență cheie, adaptate
cerințelor locale, în contexte legate de formare profesională.
Pentru calificarea Tehnician în activităţi economice, pregătirea de bază în domeniu se realizează prin
dezvoltarea următoarelor competenţe: cheie, tehnice generale şi tehnice specializate.
Elementele ce ţin de competenţele cheie reprezintă includerea experienţei în muncă la fiecare nivel și îi
vor furniza flexibilitate ocupaţională şi transferabilitate în sistem şi pe piaţa muncii.
Unităţile de competenţă tehnice generale sunt comune tuturor calificărilor specifice unui domeniu de
pregătire profesională.
Unităţile de competenţă tehnice specializate suplimentează şi sprijină unităţile de competenţă generale,
oferind o continuare a activităţilor şi de asemenea, abilităţi pentru nivelul patru de calificare sau integrare pe
piaţa muncii și sunt specifice fiecărei calificări.
La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în Standardul de
Pregătire Profesională, competenţe ce vor fi evaluate numai în cadrul acestui modul de către profesorul de
instruire practică.
Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate
conform competenţelor individuale formate, preluate din SPP.
5
 Curriculumul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională – Anexa 4 la OMENCS nr.
4121 din 13.06.2016..
Curriculum-ul de dezvoltare locală „Planul de afaceri” este astfel conceput încât să permită profesorilor
libertatea de a alege ordinea şi modul de organizare a activităţilor de învăţare în raport cu experienţa şi viziunea
proprie.
Avantajele parcurgerii curriculumului de dezvoltare locală - „Planul de afaceri”:
 extinde oportunități ocupaționale ale elevilor;
 permite aprofundarea competențelor cheie, alături de unitățile de rezultate ale învățării tehnice
generale și specializate, în contexte reale de muncă;
 contribuie la creșterea flexibilității ofertei educaționale a unității de învățământ;
 creează oportunități pentru dezvoltarea relațiilor dintre școală și piața muncii locală;
 contribuie la o mai mare receptivitate a școlilor cu privire la nevoile comunității locale;
 compatibilizare cu politicile și sistemele educaționale moderne;
 autonomie decisională;
 creșterea gradului de atractivitate a liceului;
 instrument de cultivare și promovare a motivației intelectuale, culturale și profesionale a elevilor;
 valorificarea unor modele de bună practică în domeniu.
Structura curriculumului de dezvoltare locală include următoarele elemente:
 Notă de prezentare;
 Lista unităților de rezultate ale învățării din Standardul de Pregătire Profesională- Anexa nr. 4 la
OMENCS nr. 4121 din 13.06.2016, Domeniul major de intervenție 1.1 ,,Accesul la educație și
formare profesională inițială de calitate ;
 Rezultatele învățării exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini;
 Lista minimă de resurse materiale;
 Situațiile de învățare;
 Competenţe cheie/generale/specifice şi conţinuturi;
 Situații de învățare;
 Sugestii metodologice cu privire la predare, evaluare și suportul bibliografic.

6
 II. LISTA UNITĂȚILOR DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII
DIN STANDARDUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

URÎ 1. ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ

URÎ 4. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII UNITĂȚILOR ECONOMICE
URÎ 7. ADMINISTRAREA FIRMEI

Tabel de corelare a unităților de rezultate ale învățării(URI) cu unități de competență competențe specific
ocupațiilor care pot fi practicate:
Tabel 1: Tabel de corelare a unităților de rezultate ale învățării(URI)
URÎ Calificarea din ÎPT Unități de competență din Unități de competență din SO2
Tehnician în activități economice SO1 Administrator cont Contabil
COD RNC
1. Etică și comunicare Comunicarea la locul de Comunicarea interpersonală
profesională muncă
4. Organizarea activității Planificarea activității
entităților economice
7. Administrarea firmei Gestionarea contului în Lucrul în echipă
relația cu clientul

III. UNITĂȚILE DE REZULTATE ALE ÎNVĂȚĂRII

CORESPUNZĂTOARE COMPETENȚELOR IDENTIFICATE
PENTRU OCUPAȚIA DE CONTABIL

Rezultate învățării:
Unitatea de rezultate ale învățării tehnice generale
URÎ 1. ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ
URÎ 4. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII UNITĂȚILOR ECONOMICE
URÎ 7. ADMINISTRAREA FIRMEI

Tabel 2: Rezultatele învățării exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini

Cunoștințe
1.1.4. Caracterizarea formelor
de comunicare: verbală,
nonverbală, scrisă
1.1.5. Descrierea principalelor
tipuri de interacțiune verbală.
Abilități
1.2.4. Aplicarea diferitelor forme de
comunicare în diferite contexte.
1.2.5. Monitorizarea și adaptarea propriei
comunicări la cerințele situaționale.
1.2.6.Căutarea, colectarea, prelucrarea de
informații din surse diferite.
1.2.7. Realizarea comuncării în contexte
diferite.
1.2.8.Transmiterea mesajelor oral și cu
ajutorul mijloacelor de comunicare.
7
Atitudini
1.3.3. Conștientizarea nevoii de a
înțelege și utiliza lombajul într-
un mod responsabil și pozitiv
social.
1.3.4. Manifestarea capacității de
concentrare într-o situație de
comunicare dată.
1.3.5. Manifestarea unei atitudini
deschise și de respect pentru
diversitatea expresiilor culturale.
1.3.6. Argumentarea clară și
concisă a propriilor puncte de
vedere manifestând dispoziția

1.1.6. Enumerarea regulilor
unei comunicări scrise.
1.1.7. Caracterizarea
elementelor comunicării
nonverbale
1.1.10. Prezentarea agendei
electronice înțelegând rolul și
oportunitățile oferite de
tehnologia societății
informaționale în viața socială,
personală și la locul de muncă.
1.1.11. Descrierea problematicii
referitoare la validitatea și
credibilitatea informației
disponibile.
1.1.12. Descrierea principiilor
legale și etice implicate în
folosirea interactivă a
tehnologiei societății
informaționale.
1.1.14. Precizarea principiilor
de etică profesională.
1.1.15. Cunoașterea normelor
etice și a necesității respectării
lor și a codului de conduită și
maniere la locul de muncă și în
societate.
4.1.2. Descrierea tipurilor de
unități economice după criterii
date.
4.1.3. Prezentarea organizării
procesuale a întreprinderii
4.1.4. Prezentarea
componentelor structurii
organizatorice
4.1.7 Descrierea resurselor la
nivelul unei unități economice
4.1.8 Clasificarea proceselor
tehnologice la nivelul unei
unități economice
7.1.1. Prezentarea trăsăturilor
caracteristice ale unei
întreprinderi.
7.1.2. Clasificarea
întreprinderilor.
1.2.9. Redactarea unui mesaj scris, cu
respectarea regulilor și folosirea diferitelor
tipuri de texte.
1.2.10. Formularea și exprimarea propriilor
păreri oral sau scris.
1.2.11.Aplicarea diferitelor forme ale
comunicării nonverbale.
1.2.15. Organizarea agendei electronice.
1.2.16. Utilizarea agendei electronice.
1.2.17. Colectarea, prelucrarea și folosirea
sistematică a informațiilor.
1.2.18. Folosirea tehnologie societății
informaționale pentru a sprijini creativitatea
și inovația.
1.2.2.3. Aplicarea principiilor de etică
profesională la locul de muncă.
1.2.24. Aplicarea normelor etice la locul de
muncă.
1.2.25. Participarea la viața comunității și la
activitățiile în comun ale grupului de lucru.
4.2.2. Diferențierea tipurilor de unități
economice, după criterii date.
4.2.3.Identificarea efectelor organizării
procesuale în cadrul întreprinderii
4.2.4. Identificarea funcțiunilor la nivelul
întreprinderii
4.2.5. Stabilirea poziției proprii într-o
structură organizatorică dată
4.2.6. Identificarea elementelor de bază a
structurii organizatorice: post, funcție,
pondere ierarhică, compartiment, nivel
ierarhic, relații organizatorice.
4.2.11 Identificarea tipurilor de resurse la
nivelul unității economice
4.2.12 Aplicarea proceselor tehnologice la
nivelul locului de muncă
7.2.1. Îmcadrarea unei întreprinderi în
conformitate cu tipologia generală.
7.2.2. Identificarea oportunităților pentru
activitățile personale, profeisonale și/sau de
afaceri.
8
spre dialog critic și constructiv.
1.3.7. Manifestarea unei atitudini
conciliante în procesul de
comunicare și în primirea feed-
back-ului.
1.3.8. Manifestarea capacității de
autoevaluare, asimilare, analiză și
sinteză a informațiilor și
documentelor în situația dată.
1.3.11. Asumarea responsabilă a
utilizării mijloacelor media
interactive.
1.3.12. Conștientizarea
conceptelor de bază cu privire la
indivizi, organizații de muncă,
egalitatea de gen și
nediscriminare.
1.3.14. Asumarea de
responsabilități și încadrarea în
normele etice la locul de muncă.
4.3.2 Argumentarea avantajelor
și dezavantajelor diferitelor tipuri
de unități economice, într-un
mod independent și responsabil.
4.3.3. Asumarea poziției proprii
în cadrul unei structuri
organizatorice.
4.3.6 Adoptarea unui
comportament independentși
responsabil în alegerea resurselor
necesare realizării proceselor
economice
4.3.7. Respectarea etapelor de
realizare a unui proces
7.3.1. Argumentarea realistă
creativă și independentă a
propriilor opinii cu privire la
oportunitățile sociale, economice
și culturale referitoare la
7.1.3. Prezentarea dezvoltarea întreprinderii.
oportunităților pentru
activitățile personale,
profesionale și/sau de afaceri.
7.1.4. Descrierea oportunităților
de dezvoltate a întreprinderii
determinate de patrimoniul
cultural local, național,
european și mondial.
7.1.6. Descrierea etapelor 7.2.3. Completarea documentelor necesare 7.3.2. Asumarea responsabilității
înființării întreprinderii. înființării unei întreprinderi, conform privind completarea
7.1.7. Prezentarea reglementărilor legale. documentelor de înființare ale
documentelor necesare unei unei întreprinderi, cu respectarea
întreprinderi. normelor legislative, realizarea
planului de afaceri.

IV. LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE

Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și
materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în
şcoală sau la operatorul economic)
 Literatură de specialitate şi documente specifice: formulare, documente tipizate şi netipizate, reviste de
specialitate, etc;
 Alte resurse materile identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile planificate;
 Mobilier, echipamente şi obiecte de inventar specifice;
 Tabla, cretă, marker, flipchart;
 Calculator;
 Videoproiector;
 Imprimantă;
 Softuri educaţionale;
 Alte echipamente şi mijloace de învăţământ, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru
activităţile planificate.

9
 V. CORELAREA DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII DIN SPP
ŞI CONŢINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a rezultatelor învățării și conținuturilor care reprezintă

condiția de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională, pentru unitățile de competență respective.
Tabel 3: Corelarea dintre rezultatele învățării exprimate în termeni de
cunoștințe, abilități și atitudini, conținuturi și situații de învățare
URÎ 1. Etică şi comunicare Conținuturile învățării Situații de
profesională învățare
URÎ 4. Organizarea activității
unităților economice
URÎ 7. Administrarea firmei
Rezultate ale învățării
Cunoștințe Abilități Atitudini
URÎ 1. Etică şi comunicare profesională
1.1.4. 1.2.4. 1.3.3. Formele comunicării
1.2.5. 1.3.4. - Comunicarea verbală; comunicarea Elevul prezintă
1.2.6. 1.3.5. nonverbală; comunicarea scrisă; stabilirea tehnicile de
1.2.7. formelor de comunicare indicate în diferite comunicare în
contexte mediul de afaceri.
1.1.5. 1.2.8. 1.3.6. Mijloace de comunicare
1.3.10. - Mass media; mijloace de comunicare orală; Elevul exersează
mijloace de comunicare scrisă; mijloace de regulile de etică și
comunicare vizuală; mijloace de comunicare protocol în afaceri
audiovizuală; Internet utilizând jocul de
1.1.6 1.2.9. 1.3.7. Comunicarea scrisă rol sau alte metode
1.2.10 Caracteristicile mesajului scris; reguli de similare, utilizând
redactare a mesajului scris; formele comunicării terminologia de
scrise (minută, proces verbal, raport, dare de specialitate în
seamă, plan de lucru) limba română.
1.1.7. 1.2.11 1.3.8. Comunicarea nonverbală
Limbajul tăcerii; limbajul timpului; limbajul
corpului; gestica; tonalitatea vocii; aspectul
fizic/prezența personală; limbajul spațiului;
limbajul culorilor.
1.1.10. 1.2.15. 1.3.11. Agenda electronică
1.1.11. 1.2.16. 1.3.12. - Importanţa agendei electronice; corelarea,
1.2.17. 1.3.13. prelucrarea şi folosirea informaţiilor; validitatea
1.2.18. 1.3.14. informaţiilor oferite de agenda electronică;
1.3.15. organizarea unei agende; utilizarea agendei
1.3.16. electronice
1.1.14. 1.2.23. Etica profesională Elevul exersează
1.1.15 1.2.24. - Relaţii interumane – climatul optim de muncă; regulile de etică și
1.2.25. condiţii care facilitează activitatea umană: protocol în afaceri
structura personalității, tipuri de temperament, utilizând jocul de
psihologia grupurilor; imaginea personală; rol sau alte metode
deontologia profesională; principii de etică similare.
profesională; norme etice la locul de muncă, Elevul prezintă
norme de comportament; disciplina în muncă şi elementele și
secretul de serviciu etapele conflictului.

10
 Elevul
demonstrează, într-
o situație dată,
modalități dialog,
de mediere a unui
posibil conflict,
utilizând și termenii
specifici.
URÎ 3 Economia întreprinderii
4.1.2. 4.2.2. 4.3.2. Tipuri de unităţi economice: Prezentarea
4.1.3. 4.2.3. 4.3.3. - Delimitări terminologie: întreprindere, conceptului de
4.1.4. 4.2.4. societate, firmă unitate economică întreprindere/
4.2.5. - Caracteristicile şi definirea întreprinderii în companie si a
4.2.6. econ omia de piaţă conditiilor necesare
- Mediul întreprinderii înfiintării acesteia.
- Tipologiile unităţii economice
- Forma de proprietate
- Forma juridică
- Modul de asociere
- Obiectul de activitate
- Structură operativă Elevul prezintă
Organizarea structurală conceptul de
- Conceptul de structură a întreprinderii întreprindere și
- Tipuri de structuri organizatorice conditiile de
- Elemente de bază (postul, fişa de post, funcţia, înființare a acesteia.
ponderea ierarhică, compartiment, nivelurile
ierarhice, relaţiile organizatorice).
4.1.7. 4.2.11. 4.3.6. Tipuri de resurse:
4.1.8. 4.2.12. 4.3.7. - Resursele umane; resurse materiale; resurse
financiare; resurse informaţionale; resurse de
Elevul completează
timp
documentele
Organizarea procesuală:
contabile specifice
- Elemente componente; efecte (ficţiunea,
constituirii unei
activitatea, sarcini, atribuţii); procese economice
afaceri, bugete,
(aprovizionare, depozitare producţie,
plan de achiziții,
comercializare), rentabilitatea şi eficienţa
etc.
proceselor economice
7.1.1. 7.2.1. 7.3.1. Întreprinderea, veriga de bază a economiei:
7.1.2. 7.2.2. - Trăsături caracteristice ale întreprinderii;
7.1.3. clasificarea întreprinderilor; oportunităţi pentru
7.1.4. activităţile personale, profesionale şi/sau de
afaceri; oportunități de dezvoltare a
întreprinderii determinate de patrimoniul
cultural local, naţional, european şi mondial;
etica în afaceri
7.1.6. 7.2.3. 7.3.2. Procesul de înființare și funcționare al Elevul prezintă
7.1.7. întreprinderii: ideea lui de afacere;
- Ideea de afaceri; etapele înfiinţării Elevul completează
întreprinderii; documente necesare înfiinţării planul de afacere
unei întreprinderi.
Organizarea structurală a întreprinderii: Elevul completeaza
- definire; tipologia structurilor organizatorice actul constitutiv
- tendinţe contemporane în organizarea pentru o companie.
structurală a întreprinderii; proiectarea şi
elaborarea structurii organizatorice;
- factori de influenţă privind realizarea structurii
organizatorice
11
 VI. SUGESTII METODOLOGICE

6.1 Sugestii cu privire la predare

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul
modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care
lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a
cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Ca și resurse minimale pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor: laborator de
specialitate (cabinet de contabilitate-cabinet firmă de exerciţiu), videoproiector, calculator de birou, conexiune
Internet, documente de evidență dar și mijloacele de învăţământ ce cuprind mesaj didactic: dicţionar legislativ,
dicţionar economic, legea contabilităţii, reglementări privind constituirea societăţilor comerciale, chestionare,
fişe de lucru, portofolii.
Pregătirea se recomandă a se desfăşura în cabinetul firmelor de exerciţiu/ sala de clasă/ spaţii adecvate din
unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus.
Pregătirea în cabinetul firmelor de exerciţiu/ sala de clasă/ spaţii adecvate din unitatea de învăţământ sau de la
operatorul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învăţării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin
care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu
CES.
Aceste activități de învățare vizează:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe
exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi
educaţie;
 îmbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea
după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi
lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul
discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin
recurgere la modele concrete; însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Competențele cheie integrate în modulul Planul de afaceri sunt din categoria:
Modulul CDL ,,Planul de afaceri ” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfăşura în laboratoare
sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la operatorul
.economic, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus
Pregătirea în laboratoarele tehnologice din unitatea de învăţământ sau de la operatorul economic are
.importanţă deosebită în atingerea rezultatelor învățării

12
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin
care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu
.CES
:Aceste activități de învățare vizează
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor, pe 
exersarea potenţialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria
;instruire şi educaţie
îmbinarea şi alternanţa sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea 
după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată,
experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de
;.echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin 
;recurgere la modele concrete
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre 
.autoinstruire, spre învăţare continuă
:Competenţele cheie integrate in modulul „Planul de afaceri” sunt din categoria
;Competența de a învăţa să înveţi 
;Competențe antreprenoriale 
;Competenţe sociale și civice 
;Competențe de sensibilizare și de expresie culturală 
.Competenţe de bază de matematică, științe și tehnologie 
Profesorul trebuie să promoveze experienţe de învăţare prin conţinuturi şi activităţi, cât mai variate care
să susţină dezvoltarea potenţialului fiecărui elev. Profesorul trebuie să promoveze experiențe de învățare prin
conținuturi și activități cât mai variate care să susțină dezvoltarea potențialului fiecărui elev.
Exemple de metode moderne de învăţare care pot fi utilizate în activitatea didactică:
 Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
 Metoda Jigsaw (Mozaicul);
 Jurnalul cu dublă intrare;
 Cafeneaua;
 Turul galeriei;
 Metoda diagramelor Venn;
 Cubul; Brainstorming;
 Metoda pălăriilor gânditoare;
 Tehnica 6/3/5, etc.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să
dobândească competenţele necesare.
Exemple de metode moderne de învățare care pot fi utilizate în activitatea didactică: tabelul cu
valențe creatoare Știu/Vreau să știu/ Am învățat, Jurnalul cu dublă intrare, Spune-mi mai mult.
Metoda diagramelor Venn reprezintă o modalitate de verificare a validităţii inferenţelor (imediate şi
mediate) prin reprezentări grafice. Metoda in sine constă în intersectarea unui număr de cercuri, fiecare cerc
13
reprezintă un termen al inferenţei. Preluata cu succes din matematica, metoda permite ca in orice etapa a unei
lecții, sa fie realizate comparații intre personaje, întâmplări, corpuri sau evenimente istorice, idei, concepte.
O diagramă Venn este formată din cercuri mari care se suprapun parţial. Cadrul didactic cere elevilor să
construiască o asemenea diagramă completând în perechi-grupe sau individual, doar câte un cerc care să se
refere la unul din cele două concepte. Elevii pot gândi, lucra in perechi, sa comunice şi să completeze diagrama,
apoi se pot grupa câte 4, pentru a-şi compara cercurile, completând împreună zona de intersecţie a lor cu
elementele comune celor două concepte. (ca exemplu, se pot pregăti pe suporturi, coli pe care sunt realizate
două diagrame Venn).

Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP)

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
4.1.2. Descrierea tipurilor de 4.2.2. Diferenţierea tipurilor de 4.3.2. Argumentarea avantajelor şi
unităţi economice după unităţi economice, după criterii dezavantajelor diferitelor tipuri de unităţi
criterii date date. economice, într-un mod independent şi
responsabil.

Activitate:
Asemănări şi deosebiri între tipurile de unități economice, în funcție de forma juridică.
Obiective:
 Să identifice principalele asemănări şi deosebiri între unitățile economice
 Să stabilească forma legală optimă pentru o afacere
 Să argumenteze alegerea făcută
Mod de organizare a activităţii:
 Activitate pe grupe
Resurse materiale:
 Foi de hârtie
 Foi de flipchart
Durată: 45 minute
Desfăşurare:
Pregătire:
 Se organizează elevii în grupe de câte 4-5 persoane pe criteriul ales de profesor
Realizare:
 Profesorul prezintă modul de lucru
 Elevii vor desena în cadrul grupelor formate cercuri suprapuse
 Fiecare grupă va consemna în intersecţia cercurilor aspectele comune, iar în zonele în care cercurile nu
se suprapun aspectele diferite ale tipurilor de unități economice
 Profesorul colectează toate hârtiile şi prezintă rezultatele
 Fiecare grupă desemnează câte un reprezentant care va argumenta activitatea desfășurată
Evaluare şi feed-back:
 Activitatea se va evalua pe baza unei fişe de evaluare

14
 Aceste metode de predare învățare se caracterizează prin faptul că sunt centrate pe elev; pun accent pe
dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi deprinderilor; încurajează participarea elevilor,
creativitatea, iniţiativele; determină un parteneriat profesor-elev; au un puternic accent formativ, nu
informativ; adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Pentru desfăşurarea orelor aferente stagiului de pregătire practică se recomandă ca spaţiu de desfăşurare și
la sediul unor agenți economici parteneri procesului educațional - care prin dotarea sa, permite organizarea unor
activităţi didactice de calitate.
Sunt promovate situaţiile din viaţa reală şi se urmăreşte aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a
se ţine cont în măsură cât mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al
elevilor şi de complexitatea conţinutului.

6.2 Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea activităţii elevului se realizează prin utilizarea instrumentelor de evaluare continuă corelate cu
indicatorii de performanţă şi probele de evaluare din cadrul unităţilor de competenţă relevante pentru modul. Se
va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă
deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.
Evaluarea urmărește măsura în care elevii și-au achiziționat rezultatele învățării propusă în Standardul de
Pregătire Profesională.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a
competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se
dezvoltă competenţele.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va măsura
eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şiau achiziționat
rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
:Evaluarea rezultatelor învățării poate fi
.a. La începutul modulului – evaluare iniţială
. Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise
. Reflectă nivelul de pregătire al elevului
.b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
 Planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se
.aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp
c. Finală
 Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi
.atitudinilor
Se propun următoarele instrumente de evaluare iniţială:
 Întrebări;
 Chestionare;

15
  Exerciţii de tipul ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
 Brainstorming.
Se propun următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Fişe de monitorizare a progresului;
 Fişe pentru evaluarea/ autoevaluarea abilităţilor specifice secolului XXI;
 Teste de verificare a cunoştinţelor cu:
 itemi cu alegere multiplă,
 itemi alegere duală,
 itemi de completare,
 itemi de tip pereche,
 itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme;
 Fişa de autoevaluare a capacităţii colaborative;
 Lista de verificare a proiectului;
 Brainstorming;
 Planificarea proiectului;
 Mozaicul;
 Fişă de observaţie;
 Jurnalul elevului;
 Teme de lucru;
 Prezentare.
Se propun următoarele instrumente de evaluare finală:
Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare.
Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,
materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport.
Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice
care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul - care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare, etc.
Probele practice - oferă posibilitatea evaluării capacităţii de aplicare a cunoştinţelor teoretice în
rezolvarea unor probleme practice.
Rezultatele învăţării/ competenţele cheie dobândite se evaluează integrat în situaţiile în care s-a realizat
agregarea acestora în unităţile respective şi separat în situaţiile în care pot fi individualizate în contextul
profesional.

16
 Exemplificarea evaluării rezultatelor învăţării:
Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP)
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
4.1.2. Descrierea tipurilor de 4.2.2. Diferenţierea tipurilor de 4.3.2. Argumentarea avantajelor şi
unităţi economice după unităţi economice, după criterii dezavantajelor diferitelor tipuri de unităşi
criterii date date. economice, într-un mod independent şi
responsabil.
Activitate:
Asemănări şi deosebiri între tipurile de unități economice, în funcție de forma juridică.
Obiective:
 Să identifice principalele asemănări şi deosebiri între unitățile economice
 Să stabilească forma legală optimă pentru o afacere
 Să argumenteze alegerea făcută
Criterii şi indicatori de realizare şi ponderea acestora
Nr. Criterii de realizare şi ponderea Indicatorii de realizare şi ponderea acestora Punctaj
crt. acestora
1 Primirea şi planificarea 30% Selectarea informaţiilor necesare pentru clasificarea 60% 18
sarcinii de lucru unităţilor economice.
Alegerea instrumentelor de lucru: foi de flipchart, 40% 12
marker
2 Realizarea sarcinii de 40% Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic 25% 10
lucru Realizarea asemănărilor şi deosebirilor unităţilor 50% 20
economice
Uutilizarea corectă a noţiunilor ştiinţifice 25% 10
3 Prezentarea şi 30% Folosirea corectă a terminologiei de specialitate 20% 6
promovarea sarcinii Prezentarea unei aprecieri globale a muncii 20% 6
realizate realizate
Argumentarea activităţii realizate 40% 12
Indicarea corectă a asemănărilor şi deosebirilor 20% 6
TOTAL 100

Fișă de evaluare a activității

A. Criterii de apreciere a performanţei
1) Selectarea informaţiilor necesare pentru clasificarea unităților economice
2) Alegerea instrumentelor de lucru: foi de flipchart, marker
3) Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic
4) Realizarea asemănărilor și deosebirilor unităților economice
5) Utilizarea corectă a noțiunilor științifice
6) Folosirea corectă a terminologiei de specialitate
7) Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate
8) Argumentarea activității realizate
9) Indicarea corectă a asemănărilor și deosebirilor

17
 VII. BIBLIOGRAFIE

1. Bărbulescu, C., Gavrilă, T., (coord.), (1999), Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti.
2. Brookson, Stephan, Cum sa înţelegem contabilitatea, Ed.RAO
3. Caraiani Chirata, Dumirana Mihaela, Bazele contabilităţii, Editia a III- a, Editura Universitară
4. Cârstea, Gh., (1994), Managementul producţiei, Editura Interprint, Bucureşti.
5. Constantinescu, D., Tumbăr, C., Nistorescu, T., Meghişan, Gh., (2000), Economia întreprinderii,
Editura Economică, Bucureşti.
6. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative.şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii,
Bucureşti, Editura Aramis, 2002
7. Cristea, Gabriela C., Managementul lecţiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2003
8. Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, Grupul Editorial Litera. 2000
9. Jinga, Ioan; Negreţ, Ioan, Învăţarea eficientă, Bucureşti, Editura Editis, 1994
10. Lefter, V., Manolescu, A., (1995), Managementul resurselor umane, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
11. Lisievici, Petru, Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Bucureşti, Editura Aramis,
2002
12. Manea L, Nichita M.E., Irimia A., Rapceanu C., Introducere în contabilitate. Aplicații, ASE,
București, 2013
13. Baldrige, Letitia (1997), Codul manierelor în afaceri, București, Editura Business Tech
International;
14. poștevei, Cătălina Ileana, Tanislav Cristina, Ilie Suzana (2005), Comunicare profeisonală, Manual
pentru instruire practică, București, Editura Oscar Print.
15. Denny Richard (2003), Cum să comunici ca să câștigi, Iași, Editura Polirom.
16. Prutianu Ștefan, (2000), Manual de comunicare și negociere în afaceri (voi. I și II), Iași, Editura
Polirom.
17. Manolescu, A., (2003), Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti.
18. Zorlenţan, T., Burduş, E., Căprărescu, G., (1998), Managementul organizaţiei, Editura Economică,
Bucureşti.
19. Meyer Geniviève, De ce şi cum evaluăm, Iaşi, Editura Polirom
20. Manolescu, A., (2003), Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti.
21. Radu, Ion T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
2000
22. Vogler Jean (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Iaşi, Editura Polirom, 2000
18. *** - Documente financiar-contabile, Editura Monitorul Oficial, 2009, 2015
19. *** - Legea nr. 31/1990 - Legea societăţilor comerciale
20. *** - Legea nr 82/1991 - Legea contabilităţii (cu modificările ulterioare)
21. www.e-legis.ro
22. www.anaf.ro
23. www.mfinante.ro
24. www.onrc.ro
25. http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects
26. www.jaromania.org – material de curs minicompania
27. Monitorul oficial

18