Declaratia 2023 Tugulschi

AO ACAP 2024
Completarea Declarației VEN 12

pe anul 2023
Iuliana Țugulschi, conf. univ. dr., CAP, ACCA CertIPSAS

Modificări operate în Codul fiscal
Articolul 8 alineatul (2):

la litera c), după cuvintele „dările de seamă fiscale” se introduc cuvintele „și informațiile”;
alineatul se completează cu literele j1) și j2) cu următorul cuprins:

„j1) să întocmească și să prezinte dosarul prețurilor de transfer;
j2) să respecte regulile prevăzute în capitolul 112 din titlul V;”.
(Legea 356/2022 în vigoare din 01.01.2024)
La articolul 19 litera d), textul „(rotunjită până la următorul procent întreg)” se exclude.
La articolul 20 litera d6), textul „alin. (19)–(20)” se substituie cu textul „alin.(19), (191) și (20)”.
Articolul 21 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:
„(6) Veniturile contribuabililor care desfășoară activitate de întreprinzător obținute din tranzacțiile
economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preț mai mic decât prețul de
piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață.”
La articolul 24:
alineatul (13) va avea următorul cuprins:
„(13) Deducerea reziduurilor, deșeurilor și perisabilității naturale se permite în limitele aprobate anual
de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăși limitele stabilite de către Ministerul Sănătății
pentru produsele din tutun de la pozițiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403, 2404 și limitele
stabilite de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din alcool etilic de la pozițiile
tarifare 2207 și 2208, precum și limitele stabilite de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
pentru produsele petroliere.”
29.1.3.1.23 Cum se deduc cheltuielilor legate de reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală? (Ordin
nr. 141, din 28.02.2020)
Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii
naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele
stabilite de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun de la
poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 şi pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile
tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru produsele
petroliere.
În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deşeu reprezintă orice
substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.
De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Finanţelor nr.60 din 29 mai 2012 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind inventarierea, perisabilitatea naturală reprezintă pierderi de bunuri în limita normelor
stabilite de legislaţie şi de conducătorul entităţii.
La aceasta, prin noţiunea de perisabilitate se înţelege scăderea cantitativă care se produce (şi care se
acceptă ca normală) la unele mărfuri, din cauza evaporării, uscării sau din cauza eliminării din circuit a unei
părţi din marfă, ca urmare a distrugerii sau degradării prin manipulare ori ca urmare a unor procese naturale de
alterare.
De asemenea, rebuturile reprezintă produsele, semifabricatele care nu corespund cerinţelor standardelor
tehnologice şi de calitate şi care nu pot fi utilizate conform destinaţiei iniţiale sau necesită consumuri
suplimentare pentru corectarea lor.
În acest context, în condițiile în care legislația nu stabilește limitele cheltuielilor legate de reziduuri, cu
excepția celor stabilite la art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deșeuri și perisabilitatea naturală, limitele acestora
urmează a fi aprobate de conducerea entității, pentru a asigura deducerea cheltuielilor respective la
determinarea venitului impozabil.
29.1.3.1.40 Se vor permite la deducere, în sensul prevederilor art.24 alin.(13) din Codul fiscal,
cheltuielile pentru mărfurile procurate/importate la care data-limită de consum/ data durabilității
minimale a expirat, luînd în considerație faptul că conform Legii nr.231/2010 cu privire la comerțul
interior, comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare neconforme
reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar? Ordin nr. 392, din 09.07.2021
În conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi
necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de
întreprinzător.
Potrivit pct.26 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile ordinare şi necesare
reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activităţii de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte
normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul
desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.
Conform prevederilor art.24 alin.(13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii
naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele
stabilite de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun de la
poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 şi pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile
tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru produsele
petroliere.
Totodată, potrivit art.LIV din Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin derogare de
la prevederile art.24 alin.(13), ale art.102 alin.(8) şi ale art.123 alin.(2) din Codul fiscal, până la aprobarea
limitelor cantitative de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun,
precum şi până la aprobarea limitelor de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru produsele
petroliere, reziduuri, deşeuri şi perisabilităţi naturale pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare
240210000, 240220, 240290000, 2403 şi pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208,
în calitate de plafoane valorice se acceptă limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor.
Concomitent, conform prevederilor art. 211 alin. (9) din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior,
produsele alimentare care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative stipulate în
contractele de livrare a produselor, dar care au devenit neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul
alimentar, inclusiv prin expirarea datei-limită de consum/datei durabilităţii minimale a acestora, nu pot fi
returnate furnizorului. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare neconforme
reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar. În același timp, conform art.2 pct.9) din Legea nr.209/2016
privind deșeurile, deșeu constituie orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori
obligaţia să îl arunce.
Astfel, cheltuielile aferente mărfurilor procurate/importate la care data-limită de consum/data durabilității
minimale a expirat și pot fi calificate drept deșeuri, în temeiul art.24 alin.(13) din Codul fiscal, se vor permite la
deducere în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, cu condiția confirmării documentare a
acestora. Confirmarea documentară a faptelor economice se realizează în conformitate cu Legea contabilității
și raportării financiare nr.287/2017.”Temei:(Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/206 din 14.06.2021)
alineatul (192) va avea următorul cuprins:

„(192) Se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru orice plăți
efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de
stat obligatorii și/sau au fost reținute primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitul
pe venit din salariu, datorate de angajator și angajat. Prevederile prezentului alineat nu limitează
dreptul la deducere în scopuri fiscale a altor tipuri de cheltuieli conform prevederilor prezentului articol.”
29.1.3.1.9 Se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic
aferent plăților de stimulare, inclusiv sub formă de premii sau ajutoare materiale, acordate angajaților
acestuia? (Ordin nr. 122, din 25.03.2022)
În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare,
achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de
întreprinzător.
Prin urmare, plățile de stimulare sub formă de premii, precum și ajutorul material, care nu sunt legate de
retribuirea muncii și nu au un caracter obligatoriu, nu se vor deduce în scopuri fiscale.
Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile
ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile
reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de
întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.
Potrivit art. 4 alin. (1) și (4) din Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002, în sistemul tarifar şi
sistemele netarifare salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar
(adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Alte plăţi de stimulare şi
compensare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi
regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie care nu
contravin acesteia.
În conformitate cu art. 1651 din Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, angajatorul este în drept să
acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă,
de alt act normativ la nivel de unitate și/sau de actele normative în vigoare. Ajutorul material poate fi
acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului ori adăugat la indemnizația de concediu
(art.117 din Codul muncii).
Totodată, conform art. 24 alin. (192) din Codul fiscal, fără a aduce atingere prevederilor din prezentul
articol, cu excepția alin.(1), se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru
orice plăti efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de
stat obligatorii și/sau au fost reținute primele de asigurare obligatorie de asistenta medicală și impozitul pe
venit din salariu, datorate de angajator şi angajat.
Respectiv, cheltuielile suportate de către agentul economic aferente plăților de stimulare, inclusiv sub
forma de premii sau ajutoare materiale, se permite spre deducere dacă în raport cu acestea au fost calculate
contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și/sau au fost reținute primele de asigurare obligatorie de
asistență medicală și impozitul pe venit.
Articolul 40 se completează cu alineatele (51) și (61) cu următorul cuprins:

„(51) Creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul înstrăinării
unui autoturism care a fost în proprietatea contribuabilului cel puțin 3 ani până la data înstrăinării, cu
excepția autovehiculelor de colecție de interes istoric sau etnografic.”
„(61) Creșterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de
înstrăinare a locuinței proprietate comună în devălmășie se determină ca diferența dintre suma
încasată și baza valorică a acestor active de către unul dintre proprietari (coproprietari) în baza
acordului comun scris.”
La articolul 793 alineatul (2), după textul „în limba rusă.” se introduce următorul enunț:
„Certificatul de rezidență este valabil pentru anul/anii pentru care a fost emis, cu excepția situației în
care se schimbă condițiile de rezidență.”, iar cuvintele „pentru anul calendaristic respectiv” se exclud.

„(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică agenților economici menționați la art. 87 alin. (11)
pentru perioadele fiscale 2023–2025.”

„(11) Prin derogare de la prevederile alin. (1) din prezentul articol, întreprinderile clasificate ca întreprinderi
micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art.5
alin.(1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, pot achita impozitul pe venit
calculat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost plătite dividende, inclusiv sub formă de
acțiuni sau cote părți, din profitul obținut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv.
Suma impozitului pe venit spre achitare din impozitul pe venit calculat pentru perioadele fiscale 2023–2025
inclusiv se determină prin aplicarea proratei față de suma impozitului pe venit calculat pentru perioada fiscală
din venitul impozabil aferent perioadei fiscale respective.
Prorata se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după virgulă și se
determină prin aplicarea următorului raport:
a) la numărător se indică valoarea dividendelor distribuite/achitate (înainte de reținerea impozitului pe venit
conform art. 901 și 91);
b) la numitor se indică valoarea totală a profitului net reflectat în situațiile financiare pentru perioada fiscală
din care se distribuie/achită dividende.
Opțiunea de aplicare a prezentului alineat se realizează prin prezentarea declarației în termenul stabilit la
art. 83. Nu se iau în considerare declarațiile corectate depuse după termenul respectiv dacă unul dintre
scopurile corectării vizează modificarea opțiunii de aplicare a prezentului alineat.
Prevederile prezentului alineat nu se aplică întreprinderilor individuale, gospodăriilor țărănești,

rezidenților zonelor economice libere, rezidenților Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, rezidenților
Aeroportului Internațional Liber „Mărculești”, rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației,
agenților economici care aplică regimul fiscal stabilit în cap. 71 și agenților economici care desfășoară
activități financiare și de asigurări prevăzute în secțiunea K a Clasificatorului activităților din economia
Moldovei.”
LEGE Nr. 325 din 09-11-2023

pentru modificarea unor acte normative
(facilitarea activității mediului de afaceri II)
Publicat : 22-11-2023 în Monitorul Oficial Nr. 441 art. 760
2. La articolul 102, alineatul (10) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

„d) de bonuri fiscale, emise de echipamentele de casă și de control conectate la Sistemul
informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, pentru procurările a căror valoare în
fiecare bon nu depășește 2000 de lei, inclusiv TVA, dar nu mai mult de 10 mii de lei pentru o perioadă
fiscală, cu condiția achitării acestora prin intermediul cardului de plată de afaceri (business).”
LEGE Nr. 326
din 09-11-2023
(indemnizația pentru munca prestată în perioada
electorală, achitată funcționarilor electorali
nedegrevați sau neconvocați)
La articolul 20 din Codul fiscal nr. 1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, litera z14) va avea următorul
cuprins:
„z14) veniturile obținute sub formă de indemnizație pentru munca prestată în perioada electorală,
inclusiv în ziua alegerilor, achitată funcționarilor electorali nedegrevați sau neconvocați care activează
în cadrul consiliilor electorale de circumscripție, al birourilor electorale ale secțiilor de votare și al
aparatelor consiliilor și birourilor respective;”.
LEGE Nr. 352
din 22-12-2023
(ocuparea forței de muncă)
Publicat : 31-12-2023 în Monitorul Oficial Nr. 460-462 art. 819
Art. II. – Articolul 20 din Codul fiscal nr. 1163/1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediție specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se completează cu litera d8)
cu următorul cuprins:
„d8) indemnizațiile acordate persoanelor fizice de către Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă pentru promovarea angajării șomerilor conform art. 41 din Legea nr. 105/2018 cu
privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj;”.
Art. III. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 30 de zile de la data publicării în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Prezentarea declarației cu privire la
impozitul pe venit
Sânt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit:
a) persoanele fizice (cetățenii Republicii Moldova, cetățenii străini, apatrizii, inclusiv
membrii societăților și acționarii fondurilor de investiții) care au obligații privind achitarea
impozitului;
a1) persoanele care practică activitate profesională, indiferent de prezența
obligației privind achitarea impozitului;
a2) persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală și au obținut
venituri impozabile anuale mai mari de 360000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de
declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901;
b) persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și
apatrizi, inclusiv membri ai societăților și acționari ai fondurilor de investiții) care
direcționează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget;
b1) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri conform art.74;
c) persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 și 513, cu
excepția autorităților publice și instituțiilor publice, indiferent de prezența obligației
privind achitarea impozitului;
d) formele organizatorice rezidenți cu statut de persoană fizică, potrivit legislației,
indiferent de prezența obligației privind achitarea impozitului;
e) reprezentanța permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, indiferent de
prezența obligației privind achitarea impozitului.
Alegerea regimului de impozitare
Agenții economici menționați la alin.(1) art. 541 din Codul fiscal pot alege regimul
de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general
stabilit dacă aceștia:
a) conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, au obținut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere sau din livrări scutite de
T.V.A. fără drept de deducere și impozabile cu T.V.A. în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu
condiția că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depășesc 50% din totalul livrărilor;
b) conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, nu au obținut venit;
c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului
economic, pentru subiecții menționați la lit.a) și b) până la data de 25 aprilie, iar pentru subiecții
menționați la lit.c) până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.
Agenții economici menționați la alin.(1) art. 541 din Codul fiscal care, conform situației din data de
31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obținut venit din livrări
scutite de T.V.A. fără drept de deducere în mărime ce depășește 1,2 milioane de lei, aplică regimul de
impozitare în modul general stabilit.
Agenții economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor
aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistrați ca plătitori
de T.V.A.
Agenții economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, au încetat a fi plătitori de T.V.A.
vor aplica regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol din momentul menționat la art.113
alin.(4).
? O entitate neînregistrată în calitate de subiect al impunerii cu TVA, pe parcursul anului

2022, nu a efectuat livrări de mărfuri sau servicii și, ca urmare, nu a avut venituri din vânzări.
Totodată, aceasta a acordat împrumuturi altor persoane, obținând venituri nesemnificative din
dobânzi și dividende. Având în vedere faptul că anul 2022 a fost primul an de activitate,
entitatea a ales regimul fiscal general privind impozitul pe venit. Deoarece în perioada
precedentă nu au fost înregistrate venituri din vânzări, este în drept sau nu entitatea să aplice
regimul fiscal general privind impozitul pe venit și în anul 2023?
În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (1) și (3) al capitolului 71 din CF1, subiecți ai
impunerii sunt agenții economici neînregistrați ca plătitori de TVA, cu unele excepții.
Excepție constituie gospodăriile țărănești, întreprinzătorii individuali, precum și agenții
economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de
consultanță pentru afaceri și management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităților din
Economia Moldovei) este mai mare de 60 % din venitul din vânzări.
Agenții economici menționați la alin. (1) pot alege regimul de impozitare prevăzut de
capitolul sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceștia:
a) conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, au obținut venit din livrări scutite de TVA fără drept de deducere sau din livrări scutite
de TVA fără drept de deducere și impozabile cu TVA în sumă de până la 1,2 milioane de lei, cu
condiția că livrările scutite de TVA fără drept de deducere depășesc 50 % din totalul livrărilor;
b) conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de
declarare, nu au obținut venit;
c) s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.
Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea acestuia în politicile contabile ale agentului
economic, pentru subiecții menționați la lit. a) și b) până la data de 25 aprilie, iar pentru subiecții
menționați la lit. c) până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.
Astfel, agenții economici care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA și care, conform situației din
data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obținut
venit din livrări conform art. 541 alin. (3) lit. a) din CF, dar care au obținut alte tipuri de venituri, nu pot
alege
2
regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit.
29.1.3.1.13 Cum se vor deduce în scopuri fiscale cheltuielile la agenții economici care, fiind
subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, pe parcursul unei perioade fiscale, au
devenit plătitori ai TVA?
Ordin nr. 170, din 30.03.2021
În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (4) din Codul fiscal, agenții economici care, pe
parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în
modul general stabilit din momentul în care sânt înregistrați ca plătitori de T.V.A.
De asemenea, agenții economici, inclusiv și persoanele care pe parcursul perioadei fiscale au
devenit plătitori ai TVA, sunt obligați să țină evidența fiscală a veniturilor și cheltuielilor în modul
general stabilit pe tot parcursul anului, cu posibilitatea determinării cuantumului deducerilor din
venitul impozabil aferent perioadei anului în care acesta este plătitor al TVA.
Prin urmare, pentru perioada fiscală în care agentul economic a aplicat diferite regimuri fiscale
privind impozitul pe venit acesta va prezenta două dări de seamă corespunzător regimului utilizat.
2
Reportarea pierderilor în viitor (art.32)
(1) Dacă, pe parcursul perioadei fiscale, cheltuielile aferente activității

de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală
curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată
eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.
(2) Suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care
s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu
suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade
fiscale.
(3) Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de o

perioadă fiscală, prevederile prezentului articol se aplică fată de aceste
pierderi în ordinea în care au apărut.
Achitarea impozitului pe venit în rate
Articolul 84. Achitarea impozitului în rate

(1) Agenții economici sânt obligați să achite, nu mai târziu de 25
martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume
egale cu 1/4 din:
a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform
prezentului titlu, pentru anul respectiv; sau
b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul
precedent.
Achitarea impozitului pe venit în rate
Art. 261 alin. (6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit
în rate se sancționează cu amendă în cuantum calculat, în modul stabilit
la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata
acestui impozit și data de prezentare a declarației fiscale.
Suma neplătită a impozitului pe venit se determină ca diferență dintre
impozitul calculat și plătit de contribuabil și impozitul pe care acesta era
obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă
cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul
precedent sau 80% din suma definitivă a impozitului din perioada fiscală
curentă, scăzând-se trecerile în cont (cu excepția impozitului plătit în
rate).
Sancțiunea nu se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce
urmează a fi plătit este mai mic de 5000 de lei.
Amenda nu se aplică contribuabililor menționați la art.228 alin.(5) în
ceea ce privește obligațiile fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu se
aplică (nu se calculează) majorări de întârziere (penalități).
Majorarea de întârziere (penalitatea) (art.228)
(3) Cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcție de

rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca
Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de
gestiune, aplicată la operațiunile de politică monetară pe termen scurt,
majorată cu 5 puncte, împărțită la numărul de zile ale anului și aproximată
conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.
Cotele utilizate pe parcursul anului de
gestiune 2024, la calcularea majorării de întârziere
(penalității) pentru neachitarea în termen a
obligațiilor fiscale și altor plăți:
Pentru neachitarea în termen a obligațiilor fiscale
admise la bugetul de stat și bugetele locale, se
achită o majorare de întârziere ce
constituie 0,0273%, determinată în conformitate cu
“
alin.(3) art. 228 din CF, după cum urmează:
4,75 (rata de bază conform Hotărârii BNM nr.
220/2023) ~5,00 (rotunjită până la următorul procent
întreg) +5 (majorată cu 5 puncte) = 10/366 (împărţită
la numărul de zile ale anului) =
0,0273224043715847 (aproximată conform regulilor
matematice până la 4 semne după virgulă) =
0,0273).
(Notă: Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a
Moldovei nr.220 din 07 noiembrie 2023 stabilește nivelul de
4,75% anual al ratei de bază aplicate la principalele
operațiuni de politică monetară pe termen scurt, menținută în
luna noiembrie).
Identificarea operațiunilor economice ce necesită
ajustări în scopuri fiscale
Dintre aspectele economice ce necesită atenție în

procesul identificării ajustărilor în scopuri fiscale fac
parte:
- operațiunile legate de mijloacele fixe necesită
“
testare în ceea ce privește corespunderea acestora
prevederilor politicilor contabile și cerințelor Codului
fiscal;
- în procesul inventarierii elementelor bilanțiere se
stabilește tipul operațiunilor ce necesită a fi ajustate în
scopuri fiscale;
- examinarea veniturilor și cheltuielilor entității în
scopul evidențierii operațiunilor economice, care în
contabilitatea financiară și în scopuri fiscale se
recunosc diferit.
Ajustarea veniturilor în scopurile impozitării (anexa 1D)
Rd. 0201 - Venitul obținut sub formă de câștiguri de la

companiile promoționale - în coloana 2 se indică sumele cîștigurilor
calculate în evidența contabilă, iar în col.3 - zero.
Potrivit art. 20 p2) din CF, câștigurile de la campaniile promoționale în

partea în care valoarea fiecărui câștig nu depășește mărimea scutirii
personale stabilite la art.33 alin.(1) sunt surse de venit neimpozabile.
Conform art. 901 din CF impozitul reținut la sursa de plată reprezintă

reținere finală, respectiv - se exclude din veniturile impozabile.
Campanie promoțională – modalitate de promovare a vânzărilor

prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și
desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri,
premii, câștiguri, precum și organizarea de către autorități și instituții
publice a acestor activități în alt scop decât cel de promovare a
vânzărilor (articolul 5, pct. 38).
BGPF 29.1.7.7.9 Cum urmează a fi impozitat venitul persoanei fizice

obținut sub formă de cadouri, premii, câștiguri în cadrul desfășurării de
către întreprindere a acțiunilor de publicitate, care nu cad sub
incidența noțiunii de campanie promoțională?
În cazul în care acordarea cadourilor, premiilor și câștigurilor în folosul

persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător, nu reprezintă
rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, acestea se vor impozita
în conformitate cu art. 90 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, care prevede că
persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, rețin în prealabil, ca
parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în
folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și
gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menționate la cap. 101,
102 și 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul
fiscal.
Exemplul 1: În anul 2023 entitatea a cîștigat în cadrul campaniei

promoționale un frigider în valoare de 29200 lei, inclusiv TVA – 20%.
Înregistrările contabile:
Corespondența
Suma, lei
Descrierea tranzacției economice conturilor
Dt Ct
Reflectarea frigiderului câștigat in cadrul campaniei 123 521 29200
promoționale
Returnarea impozitului de venit reținut la sursa de plată 521 242 440
(29200- 27000) * 12%
Reflectarea câștigului in cadrul campaniei promoționale 5211 612 28760
Extras din declarație:
contabilitatea scopuri
Indicatori Cod Diferența
financiara fiscale
A 1 2 3 4
Venitul obținut sub forma de câștiguri de la
0201 28 760 0 - 28 760
campaniile promoționale
Rd. 02041 Venitul obținut din înlocuirea proprietății (art.22, Codul

fiscal) (în coloana 2 se indică suma veniturilor excepționale) și
Rd. 02042 - Venitul obținut ca rezultat al neînlocuirii sau înlocuirii

parțiale a proprietății (art.22, Codul fiscal) se completează în
dependență de încasările și utilizările ulterioare ale mijloacelor bănești
din înlocuirea completă, parțială sau neînlocuirea proprietății pierdute
forțat la primirea compensațiilor / asigurărilor.
 Prevederile art. 22 alin. (1) din CF se referă la acele cazuri cînd în

urma pierderii forțate a proprietății sau deteriorării ei parțiale,
contribuabilul a primit o compensație: fie sub forma unei despăgubiri de
asigurare de la companiile de asigurări, în cazul în care această
proprietate a fost asigurată, fie de la alte persoane, vinovate de
pierderea proprietății, fie de la vînzarea deșeurilor utilizabile.
 Venitul nu este recunoscut spre impozitare în cazul în care

compensația primită este reinvestită pentru construcția sau
procurarea altei proprietăți de același tip ori, în cazul pierderii
parțiale a proprietății, este investită pentru reparația proprietății
deteriorate pe parcursul perioadei permise pentru înlocuire.
 Dacă suma îndreptată pentru înlocuirea proprietății de același tip

(reparația proprietății deteriorate) este mai mică decît suma
compensației primite, această diferență se constată ca venit
impozabil în anul în care a avut loc înlocuirea proprietății (reparația
proprietății deteriorate).
 În cazul în care contribuabilul a decis să nu efectueze înlocuirea

proprietății pierdute forțat cu altă proprietate (reparația proprietății
deteriorate) și, totodată, a primit o compensație, suma respectivă
urmează a fi inclusă în componența venitului impozabil și impozitată
în modul general stabilit în anul în care a avut loc pierderea
proprietății sau în anul primirii compensației, dacă aceste perioade
diferă.
29.1.3.5.4. Se consideră ca venit impozabil în scopuri fiscale, sumele primite ca
despăgubire de asigurare, îndreptate la procurarea proprietății analogice pierdute
forțat? Se permite la deduceri în scopuri fiscale, valoarea fondului fix casat ca rezultat al
pierderii forțate?
Conform prevederilor art. 22 alin. (1) și (4) din Codul fiscal, nu se recunoaște venitul la
înlocuirea proprietății cu o proprietate de același tip în cazul pierderii ei forțate. Proprietatea
de înlocuire se consideră de același tip atunci când ea are aceleași însușiri sau este de
aceeași natură ca și proprietatea înlocuită (indiferent de faptul dacă este sau nu o proprietate
de același nivel sau calitate).
De asemenea, potrivit art. 20 lit. a) din Codul fiscal, sumele și despăgubirile de asigurare,
primite în baza contractelor de asigurare și coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii
forțate a proprietății conform art. 22 din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit
neimpozabilă. Astfel, venitul obținut ca despăgubire de asigurare, în baza contractelor
de asigurare și coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forțate a proprietății
conform art. 22 din Codul fiscal, se va ajusta la completarea declarației cu privire la
impozitul pe venit.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) din Codul fiscal, nu se permite deducerea sumelor
plătite la procurarea proprietății pe care se calculează amortizarea și față de care se aplică
prevederile art. 261, 28 și 29 din Codul fiscal.
Prin urmare, cheltuielile ce țin de ieșirea forțată a bunurilor reprezintă cheltuieli care
nu sunt deductibile în scopuri fiscale, și se vor ajusta la completarea declarației cu privire
la impozitul pe venit.
Exemplul 2: În anul 2023 entitatea entitatea a importat mărfuri, iar în rezultatul

transportării o parte din partida importată de 18 000 lei a fost deteriorată. A fost
emisă o pretenție de compensare a prejudiciului care a fost compensată prin
virament în valoare de 21 600 lei.
Entitatea in anul 2024 a decis sa reinvestească mijloacele bănești în procurarea
altei partide de același tip de marfă în valoare de 15 000 lei.
Înregistrările contabile:
Corespondența Suma, lei

Descrierea tranzacției economice
Dt Ct
Decontarea valorii contabile a mărfii 714/723 217 18 000
Restabilirea sumei TVA de la valoarea contabilă a 714 534 3 600
mărfii (18000 * 20%)
Calcularea pretenției înaintate 234 623 21 600
Încasarea pretenției înaintate 242 234 21 600
Extras din declarația VEN 12 pe anul 2023:
contabilitate scopuri
a financiara fiscale
Venitul obținut din înlocuirea proprietății (art.22, Codul
fiscal) (în coloana 2 se indică suma veniturilor 02041 21 600 0 -21 600
excepționale
Alte cheltuieli ce nu țin de activitatea de întreprinzător (se
03046 21 600 0 -21 600
indică)

contabilit
atea scopuri
financiar fiscale
a
Venitul obținut ca rezultat al neînlocuirii sau înlocuirii

02042 x 6 600 6 600
parțiale a proprietății (art.22, Codul fiscal)
Exemplul 3: În luna noiembrie 2022, în urma unui accident rutier, a fost

distrus autocamionul entității. Costul de intrare a autocamionului în
contabilitate și în scopuri fiscale - 1 950 000 lei, amortizarea contabilă
acumulată – 1 374 000 lei. Valoarea neamortizată a obiectului a constituit 760
000 lei.
Entitatea s-a adresat către compania de asigurări pentru recuperării
pagubei suportate în urma producerii cazului asigurat (accidentului rutier).
În luna ianuarie 2023, pârțile au semnat Acordul privind plata
despăgubirilor de asigurare, suma despăgubirii constituind 610 000 lei. Suma
integrală a despăgubirii a fost primită de către entitate în luna semnării
Acordului menționat.
Conducerea entității a luat decizia:
1) privind înlocuirea autocamionului distrus;
2) să nu înlocuiască obiectul ieșit forțat cu o altă proprietate.
Corespondența
Suma, lei
conturilor
Dt Ct
Noiembrie 2022
Decontarea amortizării acumulate aferente
124 123 1 374 000
autocamionului distrus
Decontarea valorii contabile a autocamionului
723 123 576 000
distrus în urma accidentului rutier
Restabilirea sumei TVA de la valoarea contabilă
decontată, dedusă la înregistrarea autocamionului 714/723 534 115 200
potrivit art. 102 alin. (8) din CF
Ianuarie 2023
Recunoașterea venitului din despăgubirea de
234 623 610 000
asigurare
încasarea sumei despăgubirii de asigurare de la
compania de asigurări 242 233 610 000
contabilita
scopuri
Indicatori Cod tea Diferența
fiscale
financiara
Pierderi din alte ieșiri ale mijloacelor fixe decât cele
indicate în rândul 03020 (art.24 alin.(1) din Codul 03021 576 000 0 -576 000
fiscal)
Alte cheltuieli ce nu țin de activitatea de întreprinzător
03046 115 200 0 -115 200
(se indică)
Extras din declarația VEN12 pe anul 2023:

contabilita
scopuri
fiscale
financiara
excepționale
Întrucât conducerea entității a decis să nu înlocuiască obiectul ieșit

forțat cu o altă proprietate de același tip, în conformitate cu pct. 16 din
Regulamentul nr. 693/2018, suma despăgubirii primite urmează a fi inclusă în
componența venitului impozabil și impozitată în modul general stabilit în anul
primirii acesteia (2023). Astfel, suma compensației reflectată la venituri în anul
2023 nu va fi ajustată în Declarația VEN12.
La determinarea venitului impozabil pentru anul 2023, valoarea neamortizată
în scopuri fiscale a autocamionului, exclusă din Registru în anul precedent (în
momentul ieșirii acestuia), se permite spre deducere concomitent cu impozitarea
venitului din despăgubiri.
Dat fiind faptul că autocamionul ieșit forțat în anul precedent (2022) a fost
exclus din Registru, la determinarea venitului impozabil pentru anul 2023
deducerea valorii neamortizate a mijlocului fix exclus din Registrul nou nu este
posibilă. La determinarea sumei deductibile a valorii neamortizate fiscal în anul
impozitării venitului din despăgubiri se va ține cont de faptul că valoarea
neamortizată fiscal a autocamionului distrus în urma accidentului rutier în mărime
de 760 000 depășește suma venitului excepțional, valoarea neamortizată se
permite la deduceri în mărimea venitului din despăgubire.
Extras din declarația VEN12 pe anul 2023:
contabilita
scopuri
Indicatori Cod -tea Diferența
fiscale
financiara
Alte cheltuieli ce nu țin de activitatea

03046 0 610000 610 000
de întreprinzător (se indică)
Exemplul 4. Entitatea deține o unitate de transport (un camion) asigurată în baza

unui contract de asigurare facultativă CASCO. În perioada de gestiune, unitatea de
transport a suferit un accident rutier în urma căruia a fost parțial distrusă. Asigurătorul
a estimat pierderile suportate și a stabilit o despăgubire de asigurare în mărime de
100 000 de lei. Entitatea a efectuat reparația mijlocului de transport cu forțele proprii,
procurând piese de schimb în sumă de 81 000 de lei (fără TVA) și suportând alte
costuri de reparație în sumă de 24 000 de lei (fără TVA). Să presupunem că valoarea
contabilă a autocamionului accidentat depășește diferența dintre valoarea justă și
costurile de vânzare cu 94 000 de lei.
Corespondența
Suma, lei
conturilor
Dt Ct
Înregistrarea pierderii din deprecierea camionului ca rezultat 723 129 94 000

al accidentului
Reflectarea despăgubirii acordate de către asigurător 234 623 100 000
Reflectarea costurilor aferente restaurării autocamionului 123 211, 531, 105 000
accidentat (81 000 + 24 000) 533 etc.
Potrivit art. 22 alin. (2) din CF, în cazul nerecunoașterii venitului în

conformitate cu alin. (1), baza valorică a proprietății de înlocuire se consideră
baza valorică a proprietății înlocuite, majorată cu suma cheltuielilor
suportate pentru procurarea proprietății, care nu este acoperită din venitul
obținut în cazul pierderii forțate. Astfel, în coloana 13 „Suma cheltuielilor de
reparație capitalizate” din Registrul privind evidenta și calcularea amortizării
mijloacelor fixe în scopuri fiscale se va indica suma cheltuielilor de reparație
(restaurare) capitalizate în partea depășirii cheltuielilor de reparație (restaurare) a
camionului accidentat peste suma ce reprezintă despăgubirea de asigurare
acordată (5 000 de lei (81 000 + 24 000 – 100 000)).
Totodată, dacă suma îndreptată pentru înlocuirea proprietății de același

tip (reparația proprietății deteriorate) este mai mică decât suma
compensației primite, această diferență se constată ca venit impozabil în anul în
care a avut loc înlocuirea proprietății (reparația proprietății deteriorate). În coloana
13 „Suma cheltuielilor de reparație capitalizate” din Registrul privind evidenta și
calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale nu se va indica nimic,
întrucât suma cheltuielilor de reparație nu depășește suma ce reprezintă
despăgubirea de asigurare acordată.
În Declarația VEN 12 vor fi efectuate următoarele ajustări:
contabilita
scopuri
fiscale
financiara
excepționale)
contabilita-
scopuri
fiscale
financiara
Cheltuielile din reevaluarea și deprecierea mijloacelor

03041 94 000 0 -94 000
fixe și a altor active (art. 24 alin. (18) din Codul fiscal)
Rd. 0205 - se îndeplinește în cazul în care o entitate trece de la o metodă de

evidență la alta, spre exemplu, dacă II sau GȚ trece de la metoda de casă la metoda
de angajamente cînd devine plătitor de TVA.
Donațiile / sponsorizările / filantropia - se reflectă în rîndurile:

0207 Venitul obținut din donarea activelor, cu excepția activelor de capital
(art.42) (anexa 1.1D din Codul fiscal)
03025 Suma contribuțiilor bănești efectuate în scopuri filantropice și de
sponsorizare (art.36 alin.(1) din Codul fiscal)
03037 Suma contribuțiilor efectuate în scopuri filantropice și de sponsorizare în
formă nemonetară (art.36 alin.(1) din Codul fiscal)
03038 Suma contribuțiilor bănești efectuate sub formă de donație
03046 Alte cheltuieli ce nu țin de activitatea de întreprinzător – se indică suma
TVA
050 - Suma cheltuielilor legate de donațiile în scopuri filantropice și de
sponsorizare în folosul organizațiilor specificate în art.36 din Codul fiscal, în limitele
stabilite (rândul 040 × 5%)
BGPF 29.1.11.12 Constituie obiect al impunerii pentru agenții economici subiecți ai

sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM) donația efectuată de către
aceștia?
În conformitate cu prevederile art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este
venitul determinat conform contabilității financiare, obținut în perioada fiscală de
declarare.
În scopul aplicării regimului SIMM, agentul economic urmează să determine obiectul
impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente reieșind din prevederile legislației
contabile.
În contabilitatea financiară, potrivit prevederilor SNC „Cheltuieli”, aprobat prin Ordinul
Ministrului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, valoarea activelor transmise cu titlul
gratuit nu se contabilizează în componența veniturilor dar se include în componența
cheltuielilor financiare ale entității.
Concomitent, menționăm că, capitolul 71 al titlului II din Codul fiscal nu prevede norme
privind ajustarea obiectului impozabil, cu excepția cazurilor de retur de marfă sau
discountului (reducerii) și cu excepția veniturilor stipulate la art. 542 alin.(3) din Codul
fiscal.
Prin urmare, prevederile art. 21 alin. (5) din Codul fiscal nu se extind în cazul agenților
economici care aplică regimul SIMM și respectiv donația nu constituie obiect al impunerii
pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Ordin nr.
613, din 13.12.2021
BGPF 29.1.3.7.7. În cazul donării unor bunuri materiale, se va include

suma TVA aferentă procurării acestora în scopul determinării mărimii
donației permise spre deducere în scopuri fiscale?
Conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la filantropie și

sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.2002, prin noțiunea de activitate filantropică se
înțelege acordarea de ajutor material benevol, imparțial și necondiționat sau
prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o
persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau
executare a anumitor obligații și fără a obține vreun profit. Concomitent, potrivit alin.
(2) al aceluiași articol, activitatea de sponsorizare se desfășoară de către persoane
fizice și juridice benevol, la solicitare, și constă în acordarea de mijloace financiare
sau de alte bunuri pentru susținerea unor acțiuni de interes public.
Conform art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul
la deducerea oricăror donații făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri
filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil.
29.1.3.7.7. În cazul donării unor bunuri materiale, se va include suma TVA

aferentă procurării acestora în scopul determinării mărimii donației permise
spre deducere în scopuri fiscale?
Potrivit prevederilor art. 102 alin. (8) din CF, suma T.V.A., achitată sau care
urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sânt folosite
pentru desfășurarea activității de întreprinzător, nu se deduce și se raportează la
costurile sau cheltuielile perioadei.
Respectiv, în cazul în care agentul economic efectuează livrare de mărfuri
în scopuri filantropice sau de sponsorizare, conform prevederilor art. 1 alin.
(1) și alin.(2) din Legea cu privire la filantropie și sponsorizare, livrarea
respectivă nu se referă la desfășurarea activității de întreprinzător a agentului
economic și respectiv suma TVA aferentă acestor livrări de mărfuri nu se
deduce în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal.
Astfel, menționăm că, la aprecierea mărimii donației permisă la deducere în
scopuri fiscale conform art. 36 alin.(1) din Codul fiscal, urmează de a fi luată în
considerație și suma TVA aferentă procurărilor utilizate pentru efectuarea
donațiilor.”
Donațiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare reprezintă donații

efectuate în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) din CF în scopurile
prevăzute la art. 2 și 3 din Legea nr. 1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire
la filantropie și sponsorizare.
Donațiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare pot fi efectuate atît în
formă bănească, cît și nebănească.
Agenții economici care pe parcursul perioadei fiscale au efectuat donații în
scopuri filantropice sau de sponsorizare trebuie să confirme cheltuielile suportate
pentru a primi dreptul de a deduce aceste cheltuieli.
Deducerea oricăror donații efectuate în decursul perioadei fiscale în scopuri
filantropice sau de sponsorizare se permite în cuantum ce nu depășește
indicatorul stabilit la art. 36 alin. (1) din CF din venitul impozabil.
Drept bază pentru acordarea donațiilor filantropice sau a sponsorizărilor o
constituie contractul de donație și cererea în formă scrisă din partea
beneficiarilor care doresc să primească astfel de ajutor și care, în cadrul Codului,
au acest drept.
În cazul în care donațiile au formă nebănească, confirmarea donației se

face în baza următoarelor documente:
1) contractul de donație filantropică/contract de sponsorizare încheiat
între filantrop/sponsor și beneficiarul ajutorului filantropic/sponsorizării în
formă simplă scrisă, iar în cazul donării cu titlu filantropic/de sponsorizare a
bunurilor imobile, autentificat notarial, cu specificarea fiecăreia dintre
valorile donate (mărfuri și materiale), menționîndu-se scopul donației sau
destinația bunurilor donate;
2) contractul încheiat, împuternicirile oferite de destinatar și, în cazul
existenței deciziei conducerii organizației care acordă ajutorul
filantropic/sponsorizarea, documentul primar cu regim special – factura
fiscală.
În cazurile în care donațiile filantropice sau sponsorizările au fost făcute sub
formă monetară, suplimentar contractului de donație/sponsorizare, drept
document confirmativ servește documentul de plată la adresa beneficiarilor.
Exemplul 5. În anul 2023 entitatea a efectuat următoarele donații:

a) pentru o familie cu mulți copii - mărfuri cu o valoare contabilă de
4.500 lei, valoarea justă valoare de 5.300 lei;
b) casei de copii de tip familial - mărfuri cu o valoare contabilă de
7.000 lei, valoarea justă de 7.800 lei;
c) Fundației pentru Dezvoltare Ecologică ECODAVA- numerar de
2000 lei;
d) pentru o persoana fizica fost salariat - 5.000 lei.
Anexa 1.1 D
Notă la rândul 0207

Venitul obținut din donarea activelor
Cod Valoarea de Prețul de Valoarea maximă

bilanț (baza piață la din coloana 2 și
Categoria activelor donate
valorică) momentul coloana 3 (se
donării indică în coloana 3,
rândul 0207
A 1 2 3 4
Active curente – total 0207 11 500 13 100 13 100
Inclusiv mărfuri 02071 4 500 5 300 5 300
Mijloace fixe 02072
Аlte active 02073 7 000 7 800 7 800
Extras din declarație - ajustări aferente:
financiara fiscale
Venitul obținut din donarea activelor, cu

excepția activelor de capital (anexa 1.1D din 0207 x 13 100 13 100
Codul fiscal)
Suma contribuțiilor bănești efectuate în scopuri

filantropice și de sponsorizare (art.36 alin.(1) 03025 2 000 0 -2 000
din Codul fiscal)
Suma contribuțiilor bănești efectuate în scopuri

filantropice și de sponsorizare în formă 03037 7000 7000 0
nemonetară (art.36 alin.(1) din Codul fiscal)
Suma contribuțiilor bănești sub formă de

03038 5 000 0 -5 000
donație
Rd. 02012 - Mijloacele bănești obținute din fondurile speciale și utilizate în

conformitate cu destinația fondurilor, specificate în baza legislației fiscale ca
neimpozabile (art.20, lit.z2 , Codul fiscal)
Mijloacele bănești obținute din fondurile speciale și/sau mijloacele financiare

obținute sub formă de subvenții prin intermediul programelor aprobate de Guvern,
utilizate conform destinației acestora constituie surse de venit neimpozabile, inclusiv:
 subvenționarea producătorilor agricoli de către Agenția de Intervenție și Plăți
pentru Agricultură conform Regulamentului privind măsurile de subvenționare
complementară și condițiile specifice de eligibilitate pentru
subvenționarea complementară din Fondul național de dezvoltare a agriculturii
și mediului rural aprobat prin HG nr. 464/2023;
 sumele sub formă de finanțare nerambursabilă primite în cadrul programului de
atragere a remitenților în economie „PARE 1+2” aprobat prin HG nr. 622/2022;
 volumul Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se aprobă prin
legea anuală a bugetului de stat (1500000,0 mii de lei pe anul 2023 prin Legea
359/2022) etc.
29.1.3.5.16 Se permite la deducere în scopuri fiscale amortizarea mijlocului

fix procurat de către producătorul agricol în cazul în care ulterior acesta a
obținut subvenție pentru compensarea (integrală sau parțială) a
cheltuielilor ce țin de procurarea acestuia?
Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care
se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul
contribuabilului în conformitate cu legislația și care este prevăzută a fi utilizată în
activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii
fizice și morale și a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar
valoarea ei depășește suma de 6000 de lei.
Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se
efectuează în conformitate cu Regulamentul privind evidența și calcularea
amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704 din
27.12.2019.
În cazul în care agentul economic a determinat obligații privind plata unui

mijloc fix, iar ulterior a obținut o subvenție, suma subvenției obținute nu va
influența mărimea bazei valorice a mijloacelor fixe la calcularea amortizării în
scopuri fiscale.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 261 alin. (14) din Codul fiscal, prin
derogare de la alin.(12) și (13) din articolul menționat, suma subvențiilor obținute
ca urmare a efectuării investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele
proprii nu influențează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor
fixe.
Astfel, amortizarea în scopuri fiscale aferent mijlocului fix respectiv va fi
calculată din suma valorii acestuia apreciată conform art. 26/1 alin. (18) din Codul
fiscal.
[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.171 din 19.12.2019 Monitorul
Oficial al R. Moldova nr. 393-399 din 27.12.2019, în vigoare 01.01.2020 ]
BGPF 29.1.2.16 Se impozitează cu impozitul pe venit subvențiile obținute

de către producători agricoli pentru asigurarea riscurilor de producție în
agricultură și se permit la deducere cheltuielile ce țin de primirea
subvențiilor?
Ordin nr. 132, din 29.05.2017
Conform art. 20 lit.z 2) din Codul fiscal, mijloacele bănești obținute din
fondurile speciale nu se impozitează. Astfel, veniturile obținute de către
producători agricoli sub formă de subvențiile pentru asigurarea riscurilor de
producție în agricultură, nu se impozitează.
Articol 20 din Codul fiscal stipulează tipurile de venit care nu se includ în

venitul brut. Întru determinarea obligațiunilor fiscale privind impozitul pe venit la
completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), în anexa
1D rând. 02012 contribuabilul ajustează venitul cu suma veniturilor obținute
conform art. 20 din Codul fiscal.
În conformitate cu art. 24 alin. (9) din Codul fiscal, nu se permite deducerea

cheltuielilor legate de obținerea venitului scutit de impozitare. Totodată, conform
prevederilor art. 6 alin. (9) lit. g) din Codul fiscal, scutirea parțială sau totală de
impozit sau de plata impozit reprezintă facilitate fiscală. Suma facilităților fiscale
se determină la Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) în
anexele 4D și 6D la Declarație.
Reieșind din cele expuse, prevederile art.24 alin. (9) din Codul fiscal nu se
extind asupra veniturilor stipulate de art. 20 din Codul fiscal, inclusiv asupra
veniturilor obținute de către producători agricoli sub formă de subvențiile pentru
asigurarea riscurilor de producție în agricultură (art. 20 lit. z2),din CF), dat fiind
faptul că neimpozitarea acestor venituri nu reprezintă facilități fiscale.
[În temeiul explicațiilor Parlamentului Republicii CEB nr.144 din 10 aprilie 2017
Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.14/3-06/440 din 23
decembrie 2015]
29.1.6.1.5 Cum se vor reflecta în Declarația cu privire la impozitul pe

venit (forma VEN 12) sursele financiare primite de producătorii agricoli
din fondurile de subvenționare?
În conformitate cu prevederile art. 20 lit. z2) din Codul Fiscal, mijloacele

bănești obținute din fondurile speciale și/sau mijloacele financiare obținute
sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de Guvern, utilizate
conform destinației acestora reprezintă surse de venituri neimpozabile.
Astfel, la completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit (forma
VEN 12), aprobată prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 153 din 22.12.2017,
veniturile primite din fondurile de subvenționare a producătorilor agricoli
urmează a fi ajustată prin completarea rândului 02012 din anexa 1D la
Declarația menționată.
Rd. 02012 - Mijloacele bănești obținute din fondurile speciale și utilizate în

conformitate cu destinația fondurilor, specificate în baza legislației fiscale ca
neimpozabile (art.20, lit.z2 , Codul fiscal)
Exemplul 6: În anul 2023 entitatea a primit în luna decembrie o subvenție

de 600 000 lei pentru utilajul de producție procurat în luna martie, cu costul de
intrare - 2 000 000 lei, fiind pus în funcțiune în luna iunie 2023, DFU de 5 ani,
amortizarea calculată în anul 2023 = 200 000 lei (2 000 000/5 ani / 12 luni * 6
luni)
Corespondenț
Suma, lei
Descrierea tranzacției economice a conturilor
Dt Ct
Reflectarea punerii în funcțiune a utilajului 123 121 2 000 000
Reflectarea amortizării utilajului pentru anul 2023
821 124 200 000
Recunoașterea subvenției în baza ordinului AIPA pentru
investiții în active 234 424 600 000
Decontarea subvenției utilizate la veniturile curente în

mărimea amortizării acumulate (6 luni) de 30% - 600 424 611 60 000
000 / 2 000 000 * 200 000
Reflectarea cotei curente a subvenției la 31.12.2023
600 000 lei / 5 ani 424 535 120 000
contabilitate scopuri Diferenț

Indicatori cod
a financiara fiscale a
Mijloacele bănești obținute din fondurile

speciale și utilizate în conformitate cu
destinația fondurilor, specificate în baza 02012 60 000 0 -60 000
legislației fiscale ca neimpozabile (art.20, lit.z2
din Codul fiscal)
Rd. 02018 Venitul obținut sub formă de dividende (art.901 alin.(31) din
Codul fiscal) - se includ dividendele încasate din repartizarea profitului net de la
alte entități unde se dețin cote de participație sau acțiuni, de la care a fost reținut
impozit pe venit la sursa de plată, considerată reținere finală, la cotele următoare:
 6% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-pârți, cu excepția

celor aferente profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011
inclusiv;
 15% din dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote-pârți, aferente
profitului nerepartizat obținut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv;
 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social
din repartizarea profitului net și/sau altor surse constatate în capitalul propriu
între acționari (asociați) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate
cu cota de participație depusă în capitalul social, respectiv, urmează a fi
efectuată ajustarea valorii dividendelor în scop fiscal.
Exemplul 7: Entitatea în anul 2023 conform procesului-verbal al adunării

generale al entității B – rezident unde deține acțiuni a primit dividende în
valoare de 370 000 lei.
Corespondența
Suma, lei
conturilor
Dt Ct
Reflectarea valorii dividendelor anunțate in baza Procesului 231 622 370 000
verbal al Adunării generale al entității B

Indicatori cod Diferența
financiara fiscale
Venitul obținut sub formă de dividende
02018 370 000 0 -370 000
(art.20 alin. z 19)
Rd. 02019 Altele - se includ alte diferențe aferente veniturilor în cazul cînd
Codul fiscal prevede reguli de recunoaștere a veniturilor care diferă de
prevederile SNC sau SIRF, cum ar fi:
 sumele primite de către persoane fizice și juridice ca despăgubire pentru
prejudiciul cauzat sau/și venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice
pe terenurile aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane (art. 20 lit. d2 din
CF);
prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acțiuni ilegale (inacțiuni) ori ca
urmare a unor calamități naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii (art.
20 lit. d3 din CF);
 sumele primite de proprietari sau deținători pentru bunurile rechiziționate în
interes public, pe perioada rechiziției, conform legislației (art. 20 lit. d4 din CF);
prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acțiuni ilegale (inacțiuni), precum și
compensațiile pagubelor morale sunt surse de venit neimpozabile. ( ex. sumele
achitate în baza hotărârii instanței de judecată nu vor fi impuse impozitării (poziția
SFS 29.1.2.1 din BGPF) etc.
Termenul general de prescripție extinctivă

Termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea
intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani (art. 391
alin.1 din Codul civil).
Termenele speciale de prescripție extinctivă

Se prescriu în termen de 6 luni acțiunile privind repararea prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești.
Se prescriu în termen de 10 ani acțiunile privind:
a) drepturile reale care nu sânt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sânt
supuse altui termen de prescripție;
b) repararea prejudiciului adus mediului (art. 392 din Codul civil).
Termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii

dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a
aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.
În cazul în care dreptul subiectiv este afectat de un termen

suspensiv sau de o condiție suspensivă, termenul de prescripție extinctivă
începe să curgă de la data împlinirii termenului ori a realizării condiției.
În raporturile juridice în care nu este stipulat termenul executării

obligației sau în care executarea poate fi cerută oricând, termenul de
prescripție extinctivă începe să curgă de la data când creditorul a cerut
executarea.
Cursul prescripției extinctive se întrerupe:

a) printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt
mod, expres sau tacit, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de către
cel în folosul căruia curge prescripția. Constituie acte de recunoaștere tacită
executarea parțială a obligației, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau
a penalităților, constituirea unei garanții, solicitarea unui termen de plată,
declararea compensării și alte asemenea manifestări care să ateste în mod
neîndoielnic existența dreptului celui împotriva căruia curge prescripția;
b) prin înaintarea în modul stabilit a unei cereri de chemare în judecată,
de arbitrare, a unei cereri de eliberare a ordonanței judecătorești sau a unei
alte cereri în organul jurisdicțional competent;
c) prin înaintarea în modul stabilit a unei cereri de admitere a creanței în
cadrul procesului de insolvabilitate, precum și a cererii de intervenție în cadrul
procedurii de executare silită în curs pornite de alți creditori;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
După întreruperea cursului prescripției extinctive, începe să curgă
un nou termen. Timpul scurs până la întreruperea cursului prescripției
extinctive nu se include în noul termen de prescripție extinctivă.
29.1.6.1.7. În care perioadă fiscală apare obligația de reflectare la venituri

a datoriei, pentru care a expirat termenul de prescripție?
În conformitate cu prevederile art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din
neachitarea datoriei de către agentul economic se consideră sursă de venit
impozabilă.
Conform art. 391 alin. (1) din Codul civil, termenul general în interiorul căruia
persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de
judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.
Astfel, datoria se va reflecta la venituri în perioada fiscală în care a expirat

termenul de prescripție, conform prevederilor din Codul civil.
Respectiv, la anularea acestei datorii agentul economic ce o anulează va

constata venit impozabil în mărimea sumei anulate corespunzător principiilor
stabilite la art. 44 alin. (3) din Codul fiscal, pe care o va impozita conform
regulilor generale stabilite.
Exemplul 8. În anul 2022 entitatea în rezultatul inventarierii anuale a depistat

următoarele datorii compromise cu termenul de prescripție expirat:
- avansul primit de la „Tina” SA – 7 600 lei, inclusiv TVA;
- datoria comercială față de „Menaj” SRL - 7 800 lei, inclusiv TVA;
- datoria comercială față de „Credo” SRL – 12 100 lei, inclusiv TVA;
- datoria față de persoana fizica Mazur C. privind mărfurile procurate în sumă
de 4 000 lei.
În anul 2022 aceste datorii nu au fost decontate la venituri.
Extras din Declarație:
contabilitatea scopuri Diferenț

Indicatori cod
financiara fiscale a
Altele (de indicat)
(7 600 lei + 6 500 lei + 10 083,33 lei + 4 02019 0 28 183 28 183
000 lei )
În anul 2023 entitatea a casat datoriile compromise, cu excepția datoriei

comercială față de „Credo” SRL achitate in 2023, întocmind următoarele
înregistrări contabile.
Corespondența
Suma, lei
conturilor
Dt Ct
Decontarea sumei avansului primit, fără TVA 523 612 7 600
Stornarea sumei TVA de la avansul primit 2252 5344 (1266,67)
Decontarea datoriei comerciale față de „Menaj” SRL 521 612 6 500
Stornarea sumei TVA de la decontarea datoriei comerciale 5344 521 (1300)
Decontarea datoriei față de persoana fizica 544 612 4 000
Achitarea datoriei comerciale față de „Credo” SRL 521 242 12 100

financiara fiscale
Altele (de indicat) 02019 18 100 (10083) - 28 183

Ajustarea cheltuielilor în scopurile impozitării (anexa 2D)
Pot fi deduse cheltuielile suportate în scopul desfășurării activității de

întreprinzător, ce țin de fabricarea (executarea, prestarea) și desfacerea
producției (lucrărilor, serviciilor), producerea și desfacerea mărfurilor, mijloacelor
fixe și altor bunuri, precum și cheltuielile legate de obținerea altor venituri, bazate
pe prevederile SNC ȘI SIRF, care nu contravin prevederilor Codului în modul
stabilit la art. 24 alin. (1) cu limitarea anumitor cheltuieli;
Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare. Conform pct. 26 din

Anexa nr.1 la HG 693/2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă
cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile
reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru
gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul
desfășurării activității economice și obținerii de venituri.
BGPF 29.1.3.1.11.Este deductibilă în scopuri fiscale suma TVA aferentă

procurărilor valorilor materiale și servicii utilizate în activitatea de întreprinzător
pentru care nu se asigură dreptul la deducerea sumei TVA, în temeiul art. 102 din
Codul fiscal?
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor
ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale,
exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.
Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie
2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării
activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare,
caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul
desfășurării activității economice și obținerii de venituri.
De asemenea, potrivit art. 30 din Codul fiscal, restricții privind deducerea TVA aferent
mărfurilor și serviciilor utilizate în cadrul activității de întreprinzător nu sunt.
Prin urmare, suma TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii utilizate în activitatea
de întreprinzător pentru care, potrivit art. 102 din Codul fiscal, nu se asigură dreptul la
deducere, se raportează la costuri sau la cheltuieli, ulterior fiind dedusă la aprecierea
obligațiilor la impozitul pe venit în modul general stabilit.
● Potrivit art. 24 alin. (19) din CF, se permite deducerea cheltuielilor suportate
și determinate de angajator pentru transportul, hrana și studiile profesionale
ale angajaților, inclusiv a cheltuielilor legate de organizarea și realizarea
programelor de formare profesională tehnică prin învățământ dual, conform
modului stabilit în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale
aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care
practică activitate de întreprinzător aprobat prin HG nr. 693/2018.
● Potrivit pct. 34 al Regulamentului, deducerea cheltuielilor suportate pentru

transportul organizat al angajaților/zilierilor se permite în limita maximă a
plafonului mediu de 75 de lei (fără TVA) (limita maximă a plafonului a fost
majorată de la 65 de lei până la 75 de lei prin HG nr. 311 din 24.05.2023 și a
intrat în vigoare la 02.06.2023) per angajat/zilier pentru fiecare zi efectiv lucrată.
● Plafonul valoric în cauză se calculează ca raportul dintre cheltuielile lunare

suportate de către angajator /beneficiarul de lucrări pentru transportul organizat
al angajaților/angajaților şi numărul de angajați/zilieri transportați în decurs de o
lună înmulțit cu numărul de zile în care a avut loc transportarea efectivă a
angajaților/angajaților. La depăşirea plafonului stabilit, responsabil de
determinarea şi alocarea depăşirii plafonului, precum şi de reținerea impozitului
pe venit va fi beneficiarul de lucrări.
● Deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată in limita maximă

permisă spre deducere a cheltuielilor respective nu va depăși 70 de lei (fără
TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată (HG nr. 311 din 24.05.2023 și a
intrat în vigoare la 02.06.2023).
Cu referire la cheltuielile suportate de entitate pentru transport/hrana
organizată a angajaților în cazul în care se respectă normele stabilite de
regulament acestea nu vor fi tratate ca facilități acordate de către angajator și
nu vor implica careva obligații fiscale privind reținerile sau calculele suplimentare
pentru angajat și angajator.
Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile

profesionale/de perfecționare profesională, suportate în folosul angajaților pe
parcursul perioadei fiscale, cu condiția că asemenea cheltuieli sînt suportate
exclusiv în cadrul activității de întreprinzător și că se ține cont de necesitatea
acestor studii/perfecționări pentru categoria și specificul de activitate a
angajaților.
Deducerea cheltuielilor suportate în conformitate cu prevederile pct. 45 se

permite în baza următoarelor documente confirmative:
1) ordinul intern al angajatorului ce specifică lista angajaților care beneficiază
de studiile profesionale/de perfecționare profesională;
2) contractul, factura fiscală sau alte documente care confirmă costurile
suportate și prestarea serviciilor de instruire profesională/perfecționare
profesională a angajaților.
La cheltuielile de reprezentanță ce țin de activitatea de întreprinzător a entității se

raportează doar cheltuielile suportate pentru primirea delegațiilor, atît în Republica
Moldova, cît și în afara Republicii Moldova, ce contribuie la buna desfășurare a activității
de întreprinzător și includ:
1) cheltuielile pentru primirea oficială a delegațiilor, inclusiv a celor străine, pentru
încheierea diverselor acorduri, contracte etc.;
2) cheltuielile pentru frecventarea manifestărilor culturale și reprezentațiilor teatralizate în
procesul de negocieri ale unor acorduri în scop antreprenorial;
3) cheltuielile de transport în timpul primirii delegațiilor conform programului stabilit;
4) cheltuielile pentru achitarea serviciilor traducătorilor neîncadrați în personalul
întreprinderii;
5) cheltuielile pentru tratații în timpul și locul unde decurg negocierile de afaceri și
manifestările culturale respective;
6) сadouri/suvenire în mărimea ce nu depășește 2% din suma scutirii personale anuale,
pentru fiecare persoană, primită în delegație/deplasare realizată conform programului.
Documentele ce confirmă primirea delegațiilor (reprezentanțelor) sînt:

1) ordinul conducătorului întreprinderii, emis în baza înțelegerilor prealabile ale părților
(programelor, acordurilor, scrisorilor, faxurilor etc.), în care se menționează
componența delegațiilor, scopul, programul și termenul vizitei;
2) informațiile referitoare la rezultatele vizitei și darea de seamă asupra cheltuielilor
efectuate, justificate documentar.
Cu referire la documentele care demonstrează caracterul și conținutul vizitei pot fi
menționate:
• Procesul verbal al ședinței de lucru cu partenerii;
• Contractul încheiat în rezultatul vizitei, după caz;
• Fotografii de la ședința de lucru, manifestațiile culturale, înmânarea suvenirelor etc;
• Cărți de vizită ale persoanelor invitate;
• Prospecte, foi pliante și altele asemenea, preluate de la locurile vizitate (teatre,
muzee, expoziții, concerte etc.);
• Facturi fiscale;
• Alte documente după caz.
În cazul în care entitatea utilizează formulare de documente primare

elaborate de sine stătător, amintim că acestea trebuie să conțină elementele
obligatorii prevăzute de Legea Nr. 287/2017 contabilității și raportării
financiare.
Suma-limită a cheltuielilor de reprezentanță care se permite spre deducere
constituie 0,75% din venitul brut.
Calculul limitei cheltuielilor de reprezentanță se efectuează în anexa

2.1D. Nu se completează rândurile 030431 și 030432.
Se permite deducerea primelor de asigurare plătite în baza contractelor de asigurare

încheiate pentru următoarele clase de asigurare din cadrul:
1) asigurărilor obligatorii - se deduc integral;
2) asigurărilor facultative - mărimea deductibilănu poate depăși 3% din suma venitului
brut, obținut din toate sursele, inclusiv din activitatea operațională, de investiții și
financiară;
3) asigurărilor facultative de asistență medicală ale angajatului- în mărime de pînă la
50% din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă
în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori pe anul respectiv - 2023 -
2028 lei (4056 lei * 50%) (CF, art.24, alin.20);
4) asigurărilor subvenționate de către stat - în mărime ce nu poate depăși cota primei de
asigurare, care urmează a fi plătită de către asigurat (întreprinderea agricolă,
producătorul agricol etc.) în conformitate cu legile speciale respective.
Ajustarea cheltuielilor de asigurare se reflectă în Declarație - rd.0303.
Cheltuieli nepermise spre deducere reiterează prevederilor CF aferente

deducerii cheltuielilor legate de persoanele interdependente care aplică
contabilitatea de casă (dacă aceste sume reprezintă datorie față de o persoană
interdependentă - nu sunt deduse), precum și stabilește lista cheltuielilor
nepermise spre deducere, inclusiv suma:
 cheltuielilor personale și familiale - rd. 0301 din Declarație;
 sumelor plătite la procurarea terenurilor - în evidența contabilă trebuie

reflectate în Dt 122 - ajustare în Declarație în rd. 03046;
 sumelor plătite la procurarea proprietății pentru care se calculează

amortizarea și față de care se aplică prevederile art. 26, 26/1, 28 și 29
din CF - în evidența contabilă trebuie incluse în costul de intrare a
activelor și respectiv reflectate în Dt 112, 123, 125, 132, 151 - ajustare
în Declarație în rd. 03035;
 cheltuielile pentru care s-au format obligațiuni privind persoanele

interdependente care folosesc metoda de casă
- ajustate rd. 0307 și rd. 0308 din Declarație
Potrivit art. 44 (5) din CF contribuabilul care folosește contabilitatea

angajamentelor nu are dreptul să facă nici un fel de deduceri până la
momentul efectuării plăților dacă el are obligații fată de o persoană
interdependentă care folosește contabilitatea de casă.
Pentru aplicarea articolului dat trebuie să se respecte următoarele condiții:
1) să fie suportate cheltuieli;
2) cheltuielile să fie suportate în interesul unei persoane interdependente
(art.5);
3) persoana trebuie să aplice contabilitatea de casă;
4) cheltuielile entității, neachitate persoanei, reprezintă venituri pentru persoana
dată (prin urmare, aici nu se referă soldurile în cazul împrumuturilor
acordate, deconturilor de avans etc.).
Exemplul 9. Entitatea la data de 31.12.2023 are datorii fată de directorul –

fondator Ciobanu A. privind serviciile de leasing operațional a autocamionului – 5
000 lei și privind salariul neachitat – 9 480 lei.
Reieșind din cele menționate, este necesar de efectuat următoarele ajustări în rd.
0307 din anexa 2D.
Soldul datoriei neachitate persoanei interdependente privind leasingul operațional

la 01.01.2023 a constituit 4800 lei. Suma dată a fost achitată în anul 2023.
Astfel, în Declarația pe anul 2023 urmează a fi restabilit dreptul entității de a
deduce suma ajustată în perioada precedentă. Ajustarea se efectuează prin
completarea rd. 0308 din anexa 2D.
 cheltuielilor legate de obținerea venitului scutit de impozitare - rd. 0309

din Declarație ;
 cheltuielilor neconfirmate documentar, ce depășesc limita stabilită de

CF din venitul impozabil al contribuabilului - ajustare în Declarație rd.
03026 și 060 după caz;
 sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de

întreprinzător și persoanelor fizice care desfășoară activități
independente - ajustare în Declarație rd. 03030;
 plăților pentru eliminările supranormative de substanțe poluante în

mediul înconjurător și folosirea supralimită a resurselor naturale -
ajustare în Declarație rd. 03039.
În procesul desfășurării activităților de întreprinzător, multe întreprinderi au

adesea cheltuieli care nu sunt confirmate prin documente de strictă evidență.
Motivele apariției lor pot fi diferite, dar abordarea deducerii acestora este aceeași
- în conformitate cu art. 24 alin. (10) din Codul fiscal, se permite deducerea
cheltuielilor ordinare și necesare neconfirmate documentar suportate de
contribuabil în perioada de impozitare în cuantum de 0,2% din venitul
impozabil.
Trebuie de luat în considerare că până și cheltuielile care nu sunt

documentate corespunzător trebuie să fie suportate în scop de afacere. Dacă
însă cheltuielile sunt suportate în scopuri personale sau nu sunt legate de
activități de întreprinzător, atunci acestea nu pot fi deduse în scopuri fiscale în
conformitate cu norma dată.
Această normă se referă la cazurile în care există cheltuieli pentru care, din
diverse motive, nu există documente justificative sau aceste cheltuieli se
reflectă în contabilitate pe baza copiilor documentelor relevante sau pe
baza documentelor care nu întrunesc cerințele legale (de exemplu, formularul
documentului este inadecvat cum ar fi factura fiscală pentru bunuri/servicii în
modul prevăzut de Legea 287/2017). Existența acestor cheltuieli se reflectă în rd.
03026 din anexa 2 D și se ajustează în rd. 060 din VEN 12 în limita 0,2% din
venitul impozabil.
În BGPF documentarea cheltuielilor permise spre deducere în scopuri fiscale

se regăsește în răspunsurile la compartimentul 29.1.3.8.
 cheltuielilor legate de investigații și cercetări științifice referitoare la

terenuri sau alte bunuri supuse amortizării, precum și a altor cheltuieli
achitate sau suportate în scopul descoperirii ori precizării locului de
amplasare a resurselor naturale, determinării cantității și calității lor -
în evidența contabilă trebuie reflectate în Dt 111/112 sau 121, 123, 125 -
ajustate în Declarație rd. 03013;
 impozitelor pe venit, penalităților și amenzilor aferente lor, precum și a

amenzilor și penalităților aferente altor impozite, taxe și plăți obligatorii
la buget, a amenzilor și penalităților aplicate pentru încălcarea actelor
normative - în evidența contabilă trebuie reflectate în Dt contului 714 și
ajustate în Declarație rd. 03019;
 impozitelor achitate în numele unei persoane, alta decît

contribuabilul;
 sumelor din reevaluarea, deprecierea mijloacelor fixe și altor

active, precum și din modificarea valorii investițiilor imobiliare
pînă la valoarea justă - ajustate în Declarație rd. 03041;
 altor cheltuieli ce depășesc limite stabilite de CF.

Exemplul 10. În anul 2023 entitatea în rezultatul inventarierii anuale a depistat

următoarele creanțe compromise cu termenul de prescripție expirat:
- creanța comercială „Faur” SRL – 6 900 lei, inclusiv TVA la care lipsește
confirmarea documentară în scopuri fiscale;
- creanța comercială „Micam” SRL – 22 720 lei, inclusiv TVA la care este
confirmarea documentară în scopuri fiscale;
- avansul acordat „Gama” SA – 1 400 lei, inclusiv TVA;
- creanța entității „Astra” SA privind dividendele anunțate, dar neachitate în
sumă de 10 000 lei la care nu este confirmarea documentară în scopuri
fiscale.
În anul 2023 entitatea deține provizion format la contul 222 în sumă de 38 500
lei.
Corespondența
Suma, lei
conturilor
Dt Ct
Formarea provizionului 712 222 38 500
Decontarea creanței comerciale „Faur” SRL 222 221 6 900
Decontarea creanței comerciale „Micam” SRL 222 221 18 833,33
Stornarea sumei TVA de la decontarea creanței 221 5344 (3 786, 67)

comerciale
Decontarea avansului acordat „Gama” SA 712 224 1 400
Decontarea creanței entității „Astra” SA 722 231 10 000


financiara fiscale
Defalcări in fondurile de rezerva (art. 31
03014 38 500 0 - 38 500
alin. 2 din Codul fiscal)
Deducerea datoriilor compromise (art. 31
03015 11 400 18 833 7 433
alin. 1 din Codul fiscal)
În anul 2023 entitatea a primit un avans acordat anterior „Lobi” SRL – 3 800
lei care a fost decontat în 2022.
Corespondența
Suma, lei
conturilor
Dt Ct
Încasarea avansului acordat anterior „Lobi ” SRL și 242 612 3 800

decontat în 2022
contabilitat
scopuri
Indicatori cod ea Diferența
fiscale
financiara
Suma venitului de la stingerea
creanțelor decontate anterior pe
seama cheltuielilor perioadei
gestionare, inclusiv prin
rezervele formate in 0209 3 800 0 - 3 800
conformitate cu prevederile
SNC sau SIRF dar nepermise
spre deducere conform Codului
fiscal
Mulțumim pentru
participare!
“ Întrebări?

Declaratia 2023 Tugulschi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Declaratia 2023 Tugulschi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AO ACAP 2024

Completarea Declarației VEN 12

Iuliana Țugulschi, conf. univ. dr., CAP, ACCA CertIPSAS

Articolul 8 alineatul (2):

alineatul se completează cu literele j1) și j2) cu următorul cuprins:

alineatul (192) va avea următorul cuprins:

Articolul 40 se completează cu alineatele (51) și (61) cu următorul cuprins:

Articolul 84 se completează cu alineatul (6) cu următorul cuprins:

Articolul 87 se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:

Prevederile prezentului alineat nu se aplică întreprinderilor individuale, gospodăriilor țărănești,

LEGE Nr. 325 din 09-11-2023

2. La articolul 102, alineatul (10) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

? O entitate neînregistrată în calitate de subiect al impunerii cu TVA, pe parcursul anului

(1) Dacă, pe parcursul perioadei fiscale, cheltuielile aferente activității

(3) Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mult de o

Articolul 84. Achitarea impozitului în rate

(3) Cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcție de

Dintre aspectele economice ce necesită atenție în

Rd. 0201 - Venitul obținut sub formă de câștiguri de la

Potrivit art. 20 p2) din CF, câștigurile de la campaniile promoționale în

Conform art. 901 din CF impozitul reținut la sursa de plată reprezintă

Campanie promoțională – modalitate de promovare a vânzărilor

BGPF 29.1.7.7.9 Cum urmează a fi impozitat venitul persoanei fizice

În cazul în care acordarea cadourilor, premiilor și câștigurilor în folosul

Exemplul 1: În anul 2023 entitatea a cîștigat în cadrul campaniei

Extras din declarație:

Rd. 02041 Venitul obținut din înlocuirea proprietății (art.22, Codul

Rd. 02042 - Venitul obținut ca rezultat al neînlocuirii sau înlocuirii

 Prevederile art. 22 alin. (1) din CF se referă la acele cazuri cînd în

 Venitul nu este recunoscut spre impozitare în cazul în care

 Dacă suma îndreptată pentru înlocuirea proprietății de același tip

 În cazul în care contribuabilul a decis să nu efectueze înlocuirea

Exemplul 2: În anul 2023 entitatea entitatea a importat mărfuri, iar în rezultatul

Corespondența Suma, lei

Extras din declarația VEN 12 pe anul 2023:

Extras din declarația VEN 12 pe anul 2024:

Venitul obținut ca rezultat al neînlocuirii sau înlocuirii

Exemplul 3: În luna noiembrie 2022, în urma unui accident rutier, a fost

Extras din declarația VEN 12 pe anul 2022:

Extras din declarația VEN12 pe anul 2023:

Întrucât conducerea entității a decis să nu înlocuiască obiectul ieșit

Extras din declarația VEN12 pe anul 2023:

Alte cheltuieli ce nu țin de activitatea

Exemplul 4. Entitatea deține o unitate de transport (un camion) asigurată în baza

Înregistrarea pierderii din deprecierea camionului ca rezultat 723 129 94 000

Reflectarea despăgubirii acordate de către asigurător 234 623 100 000

Potrivit art. 22 alin. (2) din CF, în cazul nerecunoașterii venitului în

Totodată, dacă suma îndreptată pentru înlocuirea proprietății de același

În Declarația VEN 12 vor fi efectuate următoarele ajustări:

Cheltuielile din reevaluarea și deprecierea mijloacelor

Rd. 0205 - se îndeplinește în cazul în care o entitate trece de la o metodă de

Donațiile / sponsorizările / filantropia - se reflectă în rîndurile:

BGPF 29.1.11.12 Constituie obiect al impunerii pentru agenții economici subiecți ai

BGPF 29.1.3.7.7. În cazul donării unor bunuri materiale, se va include

Conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea cu privire la filantropie și

29.1.3.7.7. În cazul donării unor bunuri materiale, se va include suma TVA

Donațiile în scopuri filantropice sau de sponsorizare reprezintă donații

În cazul în care donațiile au formă nebănească, confirmarea donației se

Exemplul 5. În anul 2023 entitatea a efectuat următoarele donații:

Notă la rândul 0207

Cod Valoarea de Prețul de Valoarea maximă

Extras din declarație - ajustări aferente:

Venitul obținut din donarea activelor, cu

Suma contribuțiilor bănești efectuate în scopuri