Romanii La Stalingrad

^ -V~ 7
Adrian PANDEA • Ion PAVELESCU • Eftimie ARDELEANU
i
I
ti \
m a n i i
LA
r, 11
/ //*Q+( -(h '

«/#9 f v | /^ o
,
i
*i>.• /i jf f /f %
>bef ' dm*-of
—— f tc
\ r M
£3 ■. i I , H 'JM g fjrt.-HttntHattr,
ft /.< ,ViE r ^ J Z j :
■
fi ---------* . 7 •
\ \ .y ---------- m r - ---------- _ I T / ______________________________________ 1
. \ ;/ •••• I. . *1
• . i . • /
. • • • », • #
••• \ v *•*.. . . J.
0 \
« 0
X' -VA , - a
$:•»i* »*:*» *A'
'4 •*' # » 'i i O
.
5 j :.
RV A'AWjp Ar-
PlvSKa&
v Clf/1,1
wJK~wQt
n j r ig
C/fp• i^
■ ■ « w m•m#m a
X O j p«*#* _0M ••i
“ ;
wx“
* • • •
' // * r v .
r%w
C*i
r * 4 * ^
ROMANII LA STALINGRAD
Adrian Ion Eftimie
PANDEA PAVELESCU ARDELEANU
ROMANII
LA
STALINGRAD
Viziunea romaneasca asupra tragediei
din Cotul Donului si Stepa Calmuca
Editura Militara
Bucure§ti, 1992
Coper ta : VICTOR I LIE
A p a r u t : m a i 1992.
C o l i t i p a r 29'A ; B10592.
Tiparul executat sub comanda nr. lOOfi

La Tipogralia Military
a Ministcrului Apdrdrii Naîonale
ISBN 973-32-0313-0
Ostasilor nostri — de la soldat pina la
maresalul Ion Antonescu — care au luptat
de la Prut pina la Volga, celor care nu s-au
mai intors niciodata, neavind nici macar
odihna unui mormint crestinesc, celor care
au supravietuit trecind prin lagarele sovie-
tice si inchisorile comuniste, prin mizerie
si nemeritata uitare, tuturor celor $tiu{i si
ne?tiuti care au avut curajul sa infrunte un
imperiu astazi disparut ce se credea in-
dreptatit sa ocupe si sd oprime dar nu
intelegea ca putea fi pedepsit pentru fara*
delegile savirsite, le inchinam aceasta
carte care rosteste pentru prima oara ade-
varul despre participarea romanilor la
singeroasa batalie a Stalingradului.
ARMATA ROMANA
INTRE HAKENKREUZ
SI
* KRASNAIA ZVEZDA*
Pentru romani Stalingradul *se asociaza cu o dubla
tragedie, pentru a folosi o sintagma consacrata. Prima
tragedie s-a consumat pe cimpurile de lupta din CotuJ
Donului, Stepa Calmuca si do la Stalingrad si a avut
drept rezultat pcste 100 000 de morti si prizonieri. Cea
deâ doua — muRt mai profunda si mai persistenta a
avut loc insa in constiinta poporului roman care, timp
de aproape 50 de ani, a fost lipsit de posibilitatea de
a-si plinge mortii, si, o(eea ce este si mai grav, de a cu-
noaste adevarul. A curs multa cerneala despre batalia-
de la Stalingrad dar adevarul des<pre participarea noastra
la aceasta conf run tare gigantica nu a ajuns inca la in-
demina publicului roman. Desigur, se poate obiecta ca
majoritatea lucrarilor de anvergura dedicate celei de-a
doua conflagratii mondiale nu ia In seama o asemenea
problematica, iar cele care au abordat-o nu au fost tra-
duse. Dureros este insa faptul ca atita amar de timp in
Romania nu s-a scris nimic serios despre tragedia noas
tra. In general, motivcle sint cunoscute de toata lumea
si nu vrem sa adaugam, aici, inca o pagina de critica la
adresa defunctului regim. Dorim doar sa atragem atentia
asupra gravelor distorsiuni pe care le-a determinat in
* Hakenkreuz = zvastica (lb. germana) ; Krcisnaici zvczcla =

= Steaua Rosie (lb. rusa).
con^tiinta comuna o propaganda agresiva si o istoriogra-
fie aservita unei ideologii straine de sufletul poporului
roman : incepind din *1945 ni s-a inoculat cu metoda sen-
timentul culpabilitatii pentru participarea la razboiul
impotriva U.R.S.S. In acest context, cind perioada amin-
tita era evocata doar pentru a fi aspru „criticata“ sau
pentru a se descoperi sau invcnta roadele propagandei
comuniste, rolul romanilor la Stalingrad a fost conturat
drept „rasplata“ cuvenita pentru insolenta dc a „ataca4<
un vecin de asemenea rang. Mai mult, ne-a fost sadita
credinta ca dezastrul de la Don era de asteptat la o
armata contaminate de ideile comuniste — care, intr-o
astfel de viziune, se confundau cu cele antifasciste — ,
care nu astepta decit un semn pentru a se alatura
_ •
glorioasei Armate Rosii. Vom vedea, ceva mai departe, ca

in fond o asemenea argjumentatio a fost pentru prima
oara sustinuta de Adolf Hitler ! Vorba romanului : unde
dai si unde crapa !
Departe de noi gindul de a contesta existenta reala
a sentimentelor antifasciste in rindurile poporului roman
si ale armatei in acel sfir§it de an 1942, dar trebuie inte-
les o data pentru totdeauna ca infringerea de acolo nu s-a
datorat nici propagandei comuniste, nici celei antifasciste:
Aceasta optica „internationalista<< asupra unor optiuni
politico si militare trebuie abandonata si pentru simplul
motiv ca atunci cind, in toamna lui 1944, armata romana
lupta pentru eliberarea Transilvaniei nu era in nici un
caz animata de dorinta de a instaura comunisimul in estul
si ccntrul Europci. Cu alte cuvinte, cine nu intelege ca
in 1941— 1945, ca si in 1916— 1919, participarea noastra
la conflagratiile mondiale a avut drept cauza fundamen-
tala implinirea si, respectiv, salvgardarea idealurilor
nationale, nu va pricepe, dupa parerea noastra, nimic
din ce s-a intimplat atunci.
Zeci de mii de morti au ramas fara cruci sau mor-
i •
minte la vest de Don §i Volga si prin uitarea noastra

i-am condamnat inca o data. Aceasta prima tentativa de
a reconstitui drama romaneasca de la Stalingrad estle
dedicata tuturor color care au pierit acolo, pe cimpul de
lupta, sau in Donbass, Siberia si cine mai stie unde in
Rusia, tuturor romani'lor care stiu ca trebuie sa aprinda o
luminare atunci cind aud de Cotul Donului si Stepa
Calmuca. j
Asa cum am aratat, Stalingradul se mimara printre
bataliile care au beneficiat de atentia istoricilor celei de-a
doua conflagratii mondiale — citeva din lucrari, indeo-
sebi cele sovietice, au fost itraduse si in romane§te — ,
ceea ce ne scuteste de o incursiune foarte amanun-
tita in desfasurarea confruntarii. Unele aspecte esentiale
trebuie totusi relevate pentru a facilita intelegerea exacta
a informatiilor cuprinse in acoasta lucrare alcatuita din
documente de epoca.
In aceeasi ordinei de idei, vom incerca sa cuprindem
in acest studiu introd-uctiy citeva din problemele esenti
ale legate de participarea romaneasca la batalie, de acti-
unile principalilor beligeranti — germanii si rusii — ,
toate in strinsa legatura cu interpretarea lor acreditata in
istoriografia celui de-al doilea razboi mondial.
Vrem sa demonstram astfel ca, in realitate, cartea
despre Stalingrad a fost „scrisa<< in anii 1942— 1945 de
catre ofiterii romani, comandanti sau stat-majoristi, si
ea a asteptat numai sa fie dcscoperita.
Scurta privire asupra bataliei
Marea confruntare de pe Volga si Don desfasurata la

sfirsitul anului 1942 si inceputul anului 1943 constituie
unul din evonimenteie cruciale ale celui de-al doilea
razboi mondial. Importanta sa este data nu numai de
efectivele angajate in batalie, de faptul ca a dus la dis-
trugerea unei intregi armate germane, ci mai ales de impji-
catiile sale in 'desfasurarea generala a ostilitatilor de pe
frontul de est. Despre Stalingrad s-a scris enorm, adesea
comentatorii incercind sa impuna ,,postj festum4* etiche-
tari dictate de interese periferice in raport cu adevarul
istoric ; s-au purtat dispute in legatura cu situarea aces-
tei batalii in raport cu desfasurarea de ansamblu a
7
razboiului — de aid clasificarea dc ,,cotitura“ sau
„inceput al cotiturii“, „lantur* cauzal stabilit intro
Moscova (1941), Stalingrad (1942) si Kursk (1943) in
pierderea initiativei strategice de catre Wohrmacht —
sau in raport cu batalii de pel alte teatre do operatii —
vozi falsa problema a stabilirii unci ordini do impor
t a n t , in functie de punctul de vedere servit, intre El
Alamein, Midway si Stalingrad. Ne exprknam convin-
gerea ca discutii de acest gen sint departe de a fi epui-
zate si ca, probabil, deferecarea unor noi arhive, in spe-
dal sovietice, dar nu numai, va fi de natura sa arunce
noi lumini si, inevitabil, sa nasca noi intrebari si reeva-
luari. Dincolo de toate aceste inuterpretari, care fac deli-
ciul istoriografiei militare, exista o factologie care cu
greu. mai poate fi contestata sau completata cu noutati
de exceptie. Si o imensa drama umana nicicind posibil
de masurat in vreun fel, ca totdeauna cind este vorba
despre un groaznic macel, cum a fost cel de-al doilea
razboi mondial.
• •
Sfir$itul anului 1941 adusese Wehrmachtul intr-un

prim impas in campania pina atunci victorioasa de-a lun-
gul si de-a latul Europei. Contraofensiva sovietica de la
Moscova nu mai putea fi subsumata unui procent gene
ral admis al incidentelor inerente unei ca/m]panii m ili
tare. Dupa pierderile umane suferite si retragerea for-
tata din fata portilor capitalei Rusiei, Hitler a trebuit sa
admita ca nu reusise sa-si distruga adversarul intr-o cam-
panie-fulger, ceea ce, coroborat cu intrarea in razboi a
S.U.A., nastea poricolul angajarii Germaniei intr-un
razboi de durata, in care potentialul economic al partilor
beligerante avea sa fie decisiv.
In aceasta perspective, alogind obiectivele campaniei
din 1942, Hitler a judecat corect, pina la un punct, situa-
tia. Pentru a face fata unei confruntari de durata, Germa-
nia avea absoluta nevoie de resurse bogate neccsaro
sustinerii unui asemenea razboi si elo trebuiau cucc-
rite cit mai repede, atit timp cit Wehrmachtul mai detinea
initiativa strategica. Cucerirea zacamintelor petrolifere
de la Maikop si Groznii, fixata ca obiectiv, ar fi privat,
8
totodata, adversarul de o sursa de carburant vitala ca §i
de bogatul bazin al Donului. De asemonea, in perspective
se deschidea posibilitatea unei jonctiuni cu fortele lui
Rommel din Africa de Nord si de aici a „marelui plana
de invazie continentala a Asiei. Von Manstein imputa lui
Hitler ca a stabilit un obiectiv economic, neglijind insa
faptul ca fiihrerul dorea sa ci§tige razboiul si nu campa-
nia anului 1942, fiindca isi dadea seama de primejdia
pei care o reprezenta un razboi de durata pe care nu-1
putea cistiga cu resursele ce le avea in posesie la
acea data 1.
M m +
In schimb, acelasi von Manstein cit si numerosi

comentatori de anvergura pun degetul pe rana atunci cind
afirma ca diletantismul in p riv in ^ purtarii -razboiului 1-a
impiedicat pe Hitler sa vada disparitatea intre scopuri
mijloacele avute la dispozitie2. Cu toata 6uplimentarea
de efective obtinuta de la aliatii din Europa, Germania
resimtea diluarea fortelor sale atit datorita angajarii lor
pe mai multe teatre de operatii, cit si pierderilor sufe-
rite in cei doi ani de razboi. Mai mult decit atit, persista
subestimarea posibilitatilor umane si materiale ale adver-
sarilor, cit si a consistentei ajutorului oferit de aliati
Moscovei.
Vestita Directiva nr. 41 din aprilie 1942 prevedea efor-
tul principal la flancul de sud, fixind ca obiectiv pri
mordial cimpurile petrolifere din Transcaucazia si ca
obiectiv secundar iesirea pe Don si Volga in zona Stalin
grad— Voronej pentru a intercepta comunicatiile sovie-
tice spre regiunile din sud. In plus, preconiza simultan
cucerirea Leningradului si jonctiunea cu fortele fin-
landeze.
De ceal^lta parte, comandamentul sovietic a continuat
sa se teama ca, odata ofensiva germana reluata, ea va
viza tot Moscova. Totodata, incurajati de succesele obti-
nute in iarna 1941— 1942, planificatorii sovietici au
conceput o scrie de operatii ofensive cu obiective limitate
mcnite sa aduca imbunatatiri ale configuratiei frontului.
Si in acest caz, evaluarea incorecta a posibilitatilor pro-
prii si a capacitatii de reactie a adversarului a fost
sanctionata cu promptitudine. Armata sovietica a sufe-
9
rit picrderi importante in Crimeea, la Kerci, la Volhov
§i, in special, la; su'd de Harkov, facilitind adversarului
declansarea ofensivei de vara spre obiectivcle amintite 3.
Intre timp, Hitler si OKW, dupa lichidarca intrindului
sovietic de la Harkov si fnfringorea rezistentelor sovietico
de la Sevastopol si din peninsula Kerci, aveau calea
deschisa in sud. Ofensiva declansata la 28 iunie 1942 avea
sa conduca la capturarea rapida a Rostovului $i deci la
deschiderea drumului spre Caiucaz (Grupul do armato
„A“) si la inaintarea Armatelor 6 si 4 Blindata spro
Stalingrad (Grupul de armato „B“). Totusi, de aceasta
data, fortele sovietico au rofuzat batalia decisiva, sustra-
glndu-se distrugerii si dejucind astfel planurile germane.
In aceste conditii, la 23 iulie, OKW a dat Directiva
nr. 45 care este apreciata do majoritatea comontatorilor
drept o eroare decisiva dooarece stabilea ca Stalingradul
î cimpurile petrolifere din Caucaz sa fie cucorito simul-
tan de catre grupurile de armate „B‘‘ si, reispectiv, ,,A“.
Divergenta obiectivolor insemna disporsarea fortelor si
un , ^ 01** dintro cele doua grupuri de armata de circa
500— 600 km, supravegheat de o singura divizie
motorizata.
La aceasta data insa, situatia flancului sudic al arma-
tei sovietico era deoscbit do grava, rezistenta acesteia
nereusind decit sa incetinoasca progrosia germ'ana. Pentru
apararea Stalingradului an fost destinate armatelo 62 î
64 care aveau sa reziste eroic unui asediu furibund de
aproape trei luni, constituind una din premisele victoriei
sovietice prin fixaroa grosului fortelor Armatei 6 ger
mane. Este momentul in care comandamentul sovietic fî
concentreaza fortele si compotentele — Jukov, Vasilev-
ski si Voronin — la flancul sudic pentru inlaturaroa
pericolului iminent.
Din analiza cauzelor care au condus la marea con-
fruntaro de la Stalingrad nu poate lipsi aspectul ideologic
al razboiului sovieto-gorman. Incrincenaroa cu care ambii
beligeranti s-au cramponat do Stalingrad a depasit adesea
ratiunile strategice. Attt Hitler cit si Stalin au investit
aceasta batalie cu, conotatii deoscbito si nu numai din
considorente propagandistice. Fixatia lui Hitler de a
10
cuccri orasul ce purta numele adversarului sau numarul
unu, obstinaîa lui Stalin care a transmis aparatorilor ca
dincolo de Volga „nu mai exista pamintu au conferit
acestei batalii valoarea unei confruntari totale a celor
doua regimuri totalitare, ceea ce a dus ostilitatile la cote
paroxistice.
Dar acum balanta inclinase spre Stalin, care detinea
atuurile necesare pentru a transa in favoarea sa duelul
cu fostul partener din august 1939.
Fiapt este ca in timp ce Armata 6 a generalului
Friedrich Paulus asedia cu disperare orasul de pe Volga,
fiind de altfel, in citeva rinduri, gata sa copleêasca
rezistenta aparatorilor, contraofensiva sovietica, hotarita
in principiu la 12 septembrie 1942, era pregatita minutios
printr-o concentrare gigantica de forte si mai ales de mij-
loace de lupta. In noiembrie 1942, dispozitivul sovietic
era alcatuit din Frontul de Sud-Vest (general N.F. Vatu
tin ; armatele 5 tancuri, 21 si 1 garda), Frontul Stalingrad
(general A.I. Eremenko ; armatele 62/ 64, 57, 51 si 28) $i
Frontul Don (general K.K. Rokossovski ; armatele 65, 24
si 66) cu un efectiv de 1 103 000 aameni, 15 501 tunuri si
aruncatoare, 1 463 tancuri si autotunuri, 1 350 avioane.
De cealalta parte, Armata 6 germana (general F. *
Paulus) era incadrata la nord-vest, in Cotul Donului, de
Armata 3 romaria (general Petre Dumitrescu) si la sud
de Armata 4 romana (general Constantin Constantinescu).
In total fortele germane si aliate din zona Stalingrad
aveau 1 011 500 luptatori, 10 290 tunuri si aruncatoare,
675 tancuri si autotunuri, 1 216 avioane4.
Luate global, cifrele nu atesta superioritatea pe care
trupele rusesti si-au creat-o in sectoarele de rupere, unde
masa blindatelor a fost covirsitoare pentru marile unitati
romane, slab dotate cu armament antitanc si acesta in
mare masura ineficace in fata tancurilor sovietice si
» . •
nesustinute decit de un singur corp blindat cu numai

doua divizii de tancuri (22 germana si 1 romana) cu
valoare combativa scazuta.
Declansata la 19 noiembrie, contraofensiva sovietica
a dus la crearea a doua bro$c in dispozitivul Armatei 3
romane, intre cele doua „culoare<4 sovietice fiind prinse
11
nu mai putin de 5 divizii romanc (Gruparca „Lascar44 :
diviziile 5, 6, 13, 14 si 15 Infantcric) a caror rczistcnta
dispcrata a fost infrinta pina la 25 noiembrie. Blindatele
Frontului do Sud-Vest s-au' fndreptat sprc Kalaci-So-
vietski unde au facut jonctiunea la 23 noiembrie cu tru-
pclc Frontului Stalingrad, care strapunsesera dispozitivul
Corpului VI armata romana din Armata 4 (comandantul
acesteia a prcluat comanda efectiva abia la 2*1 noiembrie).
In incercuire au ramas cele 19 divizii ale Armatei 6 ger
mane (din care 3 de tancuri si 3 motorizate) la care s-au
adaugat, prin evolutia operatiilor, diviziile 1 Cavalerie si
20 Infanterie romane.
Reactia germana la contralovitura sovietica a fost tar-
diva si lipsita dc consistenta, datorita intirzierii cu care
au fost concentrate rezervele necesare, in special fortele
blindate. Tragedia trupelor germano-romane a fost agra-
vata de ordinul lui Hiitler de a rezista fara gind de retra-
gerc. Prima a cazut victi-ma acestui mod de a conduce
operatiile Gruparca „Lascar41. Hitler a refuzat cererea de
retragerc formulata de m-aresalul Ion Antonescu la 22
noiembrie 1942. Ziua urmatoare, fuhrerul avea sa reac-
tioncze identic la solicitarea formulata de generalul
Paulus pentru Armata 6. Pontru Hitler, orasul de pe
Volga devenise „die festung Stalingrad44 (fortareata
Stalingrad) pentru ca nutrea convingerea ca, odata para-
sit, acest punct nu mai putea fi atins niciodata5. Premo-
nitia s-a dovedit a fi corecta, dar decizia militara a costat
armata germana aproximativ 300 000 de luptatori.
Pentru redresarea situatiei a fost adus feldmaresalul
Erich von Manstcin, cuceritorul Sevastopolului, dar mij-
loacele care i-au fost puse la dispozitie au fost insufici-
ente si au sosit cu intirziere, iar Hitler nu a aprobat decit
reluarea legaturii cu trupele lui Paulus, nu si retragerea
lor. Decizia lui Hitler de a „ingheta44 Armata 6 pe pozitii
avea ca suport si un precedent consumat la inceputul
anului 1942, la Demiansk, cind o grupare germana
rezistase timp de doua saptamini incercuirii sovictice,
fiind aprovizionata pe calea aerului si apoi despresurata
la sfirsitul lunii aprilie. Acelasi model s-a dorit a fi apli-
cat la Stalingrad, cu sprijinul Luftwaffe-i, Goring promi-
• 12
tind 500 tone de alimente, carburanti §i munitii zilnic, o
cifra ce s-a dovedit a fi absurda. Pe pistele de la Gum-
rak $i Pitomnik — pina cind au fost capturate — au sosit
do multe ori sub 100 tone zilnic iar uneori nimic, ccea
ce a accentuat agonia celor prinsi in cercul de investire.
La 12 decembrie, Manstein a putut da semnalul
declan§arii tentativei de despresurare (operatia ,,Winter-
gewitter“) la care a luat parte Armata 4 Blindata (general
Hermann Hoth) sustinuta de Armata 4 romana. Pina la
23 decembrie, blindatele germane au patruns de-a lungul
caii ferate Kotelnikovski— Stalingrad pina la 50 km de
trupele lui Paulus. In acest moment, inaintarea a fost
oprita datorita situatiei periculoase create la flancul nor-
dic al Grupului de armate „Don“ (denumirea luata de
grupul lui Manstein) unde trupele sovietice au strapuns
aliniamentul de aparare al Armatei 8 italiene. Pe de alta
parte, Paulus nu, f?i-*a asumat raspunderea de a incerca
ie§irea din inc^rcuire (operatia „Donnerschlag“), pretex-
tind riscul imens pe care o asemenea operatie il repre-
zenta pentru trupe ajunse la limita capacitatilor fizice cit
§i datorita lipsei cronice a carburantului care nu permi-
tea decift strabaterea a 30 din cei 50 km care le mai des-
parteau de tancurile lui Hoth 6.
Din acest moment, ultima sansa a Anmatei 6 germane

q fost spulberata. Dupa ce la inceputul lui ianuarie 1943
Paulus a respins alternativa incetarii luptei formulata de
comandamentul sovietic, s-a declansat ofensiva care a
determinat mai intii fractionarea gruparii incercuite (26
ianuarie) §i apoi capitularea la 31 ianuarie si, respeotiv,
2 februarie 1943, in frunte cu feldmare$alul Paulus, ridi-
cat la acest rang la 30 ianuarie. Au fost luati prizonieri
intre 90 000 (versiunea germana) si 130 000 (versiunea
sovietica) de ostaî germani, romani si croati (un regi
ment).
Intre timp, tot in luna ianuarie, flancul sudic al dis-
pozitivului german a fost si mai m ult deschis prin pulve-
rizarea Armatei 2 ungare la Voronej. Cu toate acestea,
von Manstein va reusi sa opreasca inaintarea sovietica
13
sprc Rostov pc Don, dind astfel posibilitatea Cirupului dc
armate „A44 sa se retraga din Caucaz si Kuban.
Pentru prima oara de la inceputul razboiului, armata
germana pierdea intr-o singura batalie atit de multi lupta-
tori si lasa atitia generali prizoniori. Reculul inregistrat
la flancul de sud avea sa se amplifice in anul urmator
pe intreaga intindere a frontului. Balanta razboiului
inclina din ce in ce mai mult spre Uniunea Sovietica, de§i
Germania dispunea inca de o capacitate de riposta redu-
tabila, asa cum a demonstrat-o la Harkov in primavara
lui 1943. i
Pentru obstinatia sa de a cuceri Stalingradul si apoi

de a spera intr-o rezistcnta eterna a Armatei 6, Hitler a
suferit o serioasa corectie. Infringerea de pe Volga nu a
insemnat si nu putea sa insemne decizia finala a razboiu
lui, dar, coroborata cu cea de la El Alamein si debar-
carea aliata din nordul Africii, ea punea Germania in
defensiva pe toate fronturile active. Tentativa de a
relua iriitiativa strategica la Kursk, in 1943, a insemnat
un nou esec. De-a lungul timpului, in efortul de a desluî
cauzele infringerii germane, istoricii militari au pus in
evidenta si alte posibile explicatii : deteriorarea sanatatii
lui H itle r; increderea sa nemasurata in posibilitatile
tancurilor „Tiger44 care erau putine la numar si au sosit
oricum mult prea tirziu ; „uj?urinta“ cu care Goring a
promis sustinerea de catre Luftwaffe a aprovizionarii
Armatei 6 ; lipsa de reactie imediata a lui Hitler care a
mentinut in Germania §i pe frontul de vest o mare can-
titate de tancuri §i avioane ; ignorarea informatiilor furni-
zate de serviciile de spionaj etc.
In general insa, a pune totul pe umerii lui Hitler nu
rezolva decit o parte a problemei. Cealalta fateta este
data de capacitatea comandamentului sovietic de a pregati
si conduce ofensiva, ceea ce a determinat si pe goneralii
germani sa afirme ca rusii dovedeau pentru front calitati
remarcabile de conducere. Acestea au pus in valoare
resursele umane si materiale deosebite ale Uniunii
Sovietice intr-un moment in care Hitler o considera la
capatul puterilor. Nu trebuie ignorat, de aseiruenea, rolul
jucat de aliatii occidentali in aceasta ecuaîe prin ajuto-
14
rul material masiv trimis in anul 1942, cit si prin conse-
cintelc strategic*? ale victoriilor din nordul Africii.
Oricum, victoria a apartinut armatelor sovietice, iar
singura alternativa germana, dupa 19 n-oiembrie, era de
a gasi o solutie pentru a recupera Armata 6 si nu de a
intoarce rezultatul bataliei.
Cum au ajuns romanii la Stalingrad
In opinia noastra, simpla enuntara a rolului pe care

si 1-a asumat Ion Antonescu in chestiunea angajarii arma-
tei romane la Stalingrad, desi absolut necesara, poate
determina o reducere drastica a unei problematici extrem
de vaste. Subliniem faptul ca demersul nostru nu se
axeaza pe miza obsedanta a vinovatiei — complexul de
culpabilitate care ne-a fost) inoculat ani de zile isi mai
face inca simtite efectele nefaste — ci are drept scop,
pur si simplu, reconstituirea adevarului. Asa cum este in
general cunoscut, Antonescu a afirmat de nenumarate
ori ca el va purta vina in fata istoriei pentru dezastrul
de la Don si din Stepa Calmuca. Din punctul de vedere
al personajului istoric Ion Antonescu asertiunea defineste
destul de exact parte din povara care ii apasa biografia.
Judecind insa lucrurile din perspectiva unei reconstituiri
obiective, o astfel de optica nu duce decit la o rezolvare
comoda, simplificatoare si, in cele din urma, falsa. Este
genul de eroare comis — cu sau fara intentie — cind sc
identified Germania nazista cu Hitler, Stalin cu Rusia
• w
sovietica s.ayin.d. Si chiar daca am admite ca Antonescu

a fost un dictator de tipul celor de mai sus — ceea ce
este aberant — tot ar ramine intrebarea chinuitoare : ce
1-a impins la un asemenea gest ?
O prima clarificare devine posibila daca studicm modul
in care s-a nascut ?i a devenit realitate hotarirea maresa-
lului de a trimite trupele romane in adincimea tefitoriu-
lui sovietic. Pentru aceasta insa trebuie sa revenim pen
tru o clipa la . .. primul razboi mondial.
15
Demersul nostru nu poate face abstractie de statutul
postbelic al Romaniei. Dupa cum se stie, anul 1918 adu-
sese mult dorita unire a tuturor tinuturilor romane§ti
instrainate de patria-muma. Intelegind sa traga toatc con-
cluziile practice care decurgeau pentru ei din „Declaratia
drepturilor popoarelor din Rusi<a“ adoptata de catre gu-
vernul sovietelor instaurat la Petersburg, romanii dintre
Prut si Nistru, provincie romaneasca incorporate de Rusia
in anul 1812, si unde se pastra inca atit de vie amintirea
vremurilor de glorie ale lui §»tefan cel Mare, $i-au consti-
tuit Sfatul Tarii si s-au proclam at republica independents
si deimocratica. Putin mai tirziu, la 27 martie/9 aprilie
1918, acest organ profund reprezentativ, exprimind dorinta
poporului si actionind in temeiul dreptului sau legitim,
hotara unirea pentru totdeauna cu patria-muma —
Romania. Debutind prin revenirea la sinul mamei sale
a Basarabiei, anul 1918 a continuat cu unirea cu
Romania a Bucovinei, care fusese despartita de trupul
tarii prin santaj si masluiri. Dupa ce la 14/27 octombrie
fusese constituit Consiliul National Raman, acesta a actio-
nat rapid si eficient si actul m ult asteptat s-a produs la
15/28 noiembrie. Intregul proces s-a incheiat apoteotic la
1 Decembrie, cind in vechea cetate de scaun a lui Mihai
Viteazul — Alba Iulia — delegatii ale§i in mod democratic
au hotarit unirea pentru vecie a Transilvaniei si a tuturor
tinuturilor de peste munti cu Romania. Era triumful
deplin al dreptatii noastre istorice, incununarea unui vis
de veacuri.
Pornind de la premisa ca Antanta Invingatoare in pri-
mul razboi mondial era principalul adversar al revolutiei
din octombrie si ca Romania putea fi considerata virful
sau de lance, Rusia Sovietica nu a samnat insa Tratatul
de la Versailles. In aceeasi logica bizara, participarea
Rusiei la primul razboi mondial fusese considerata de
catre Lenin ca un fapt drept in vreme ce asupra
Romaniei fusese aruncat blamul ca intrarea sa in aceeasi
conflagratie ar fi fost animata de mobilurile unui „impc-
rialism in zdrentO“.
Prin acest gen de alchimie tcoretica, s-a ajuns, cu
timpul, la formularea unor obiective riguros determinate.
Patrunderca spre centrul Europei si expansiunea spre
gurile Dunarii si, mai departs, catre Strimtori erau pnn-
cipalele directii de actiune in aceasta parte a lumii. Mesia-
nismul pravoslavnic si panslavismul tarist s-au travestit
intr-o toga asa zirfnd moderna, exportul de revolutie
postulat de Trotki fiind preluat de Stalin si pus, ca o
constants, la baza politicii externe a noului staJt. In pofida
uriaêlor dificultati pe care le intimpina pe plan intern,
unde razboiul civil facuse ravagii, marele nostru vecin
nu-$i slabea atentia de la problemele internafionale si,
in raporturile cu Romania, adoptase o conduita care viza
destabilizarea prin toate mijloacele, inclusiv prin aser-
virea miscarii muncitoresti, concomitent cu respingerea
sistematica a incercarilor de normalizare a relatiilor bila-
terale §i cu mentincrea la granita comuna a unui climat
de tensiune si nesiguranta. ,,Acolo zilnic mor oameni‘\
nota Camil Petrescu, referindu-se la provocariie de la
frontiera estica.
Este meritul diplomatiei noastre ca a respins systema
tic solutiile extremiste spre care o impingeau unii par-
teneri occidentali terorizati de idoea de a alcatui ceea ce,
in conceptia lor, trebuia sa fie un ,,cordon sanitar“ efi-
cient pc'ntru a bara patrunderca spre vest a ideilor bolse-
vice. Luind in calcul totalitatea factorilor de natura geo-
politica, oamenii nostri de stat, mult mai versati si mai
precauti, au inaintat pas cu pas spre un tip de relatii
mai amiabile. Conceptul formulat de catre Nicolue
Titulescu, potrivit caruia „pacea este indivizibila4*, por-
nea de la realitatea ca, dupa ce ajunsese la putere in
Italia si in Germania, dupa ce fusese inscaunat intr-o
seama de • tari vocine
# care nutreau tendinte iredentiste,* •
fascismul era mai periculos pentru noi si., pentru a-i bara
ascensiunea, era necesar sa se treaca pt^ste considerente
doctrinare rigide si sa se realizeze un front comun al
tarilor din aceasta zona. Asa s-a ajuns la acel acord pri-
vind definirea agresorului, prezentat Uniunii Sovietice
intr-o forma susceptibila de a fi fost acceptat, si la stabi-
lirea de relatii diplomatice normale intre noi si rusi. Mai
mult decit atit, Romania a purtat tratative intense in
Elvetia vizind ca, in cole din urma, Uniunea Sovietica sa
17
recunoasca unirea Basarabiei cu patria-muma. Acordul
pe care 1-au negociat In aceasta privintu Titulescu si
Litvinov la Montreux nu avea insa sa fie finalizat, dato-
rita unei conjunoturi Internationale tot mai ameninta-
toare E greu acum sa apreciem in ce masura o Uniun£
Sovietica invingatoare in cel de-al doilea razboi mondial
1-ar fi respectat. Dar documentul raminea si putea fi
oricind invocat.
Spre <sfirsitul anilor '30 devenise clar ca razboiul
batea la usa. Pe fundalul concesiilor facute agresorilor,
atit Hitler cit si Stalin au ajuns aproape simultan la con-
cluzia ca democratiile occidentale ar fi putut fi inlaturate,
suprematia pe plan mondial urmind sa revina, in optica
lor, totalitarismului. S-a facut mult caz ca in cursul tra-
tativelor de la Moscova, duse de Uniunea Sovietica cu
Anglia si Franta, acestea din urma ar fi tergiversat in
mod dcliberat discutiile si le-ar fi imprimat o desfasurare
Cctre nu ducea nicaieri. Adevarul e ca ambele parti au
dat dovada de duplicitate. Brutalitatea cu care Anglia si
Franta au fost aduse la realitate dc* intilniroa Ribbon-
trop-Molotov si de Pactul de neagresiune pe care ei 1-au
semnat la 23 august 1939 a fost de natura sa demonstreze
ca in lume aparuse un non contru de putere si ca expo-
nentii acestuia stiau ce vor si actionau cu un pragmatism
deprimant. Pentru noi, e.êcul tratativelor do la Moscova,
pe care presa democratica le anunta zi de zi ca aflin-
du-sc in pragul unei finalizari favorabilc, a insemnat o
adevarata catastrofa diplomatica. Ea a constituit sursa
tuturor nenorocirilor care au urmat. Caci, protocolul
secret al Pactului germano-sovietic, reglementind chesti-
unile politice si tcritoriale can' intorcsau cele doua tari
de la Marea Ncagra la Marea Baltica, specifica, negru pe
alb, totalul dezinteres al Germaniei pentru Basarabia si,
prin aceasta, ne lasa la discretia noilor pretendenti la
hegemonia mondiala. Intregul sistcm de alianto faurit in
perioada intcrbclica — Mica Intelegere, Antanta Balca-
nica — a fost pulverizat. Nu putcm sa nu mentionam, in
aceasta ordine dc idei, rolul nefast pe care 1-a jucat Carol
al II-lea, care, jugulind democratia, a determinat o deca-
18
*
dere generala a moravurilor publice si o accentuata
dcmoralizare a tarii.
Dovada ca adversarii nostri intelegeau sa profite de
acest naufragiu, la 26 iunie 1940 a survenit uitimatuaivil
adresat de guvernul sovietic guvernului regal al Romaniei.
Ce cuprindea el ? Ca Romania, „folosindu-se de slabiciu-
nea militara a Rusiei“, ar fi desfacut in 1918 de la
Uniunoa Sovietica (Rusia) o „parte din. teritoriul ei“,
Basarabia, cSlcind prin aceasta unitatea secuiara a
Basarabiei, ,,populatS in principal cu uerainieni4*. ,,Uniu-
nea Sovietica nu s-a impacat niciodatS cu faptul luarii
cu forta a Basarabiei**, ceea ce guvernul sovietic a decla-
rat nu o data si deschis in fata intregii lumi. Ca acum
cind ,,slSbiciunea militara“ a U.R.S.S. a trecut in dome-
niul trecutului, iar situatia internationalS; care s-a creat
» 9
cere rezolvarea chestiunilor mo^tenite din trecut, pentru

a. pune, in fine, „bazele unei.paci solide intre tari“,
U.R.S.S. considera necesar si oportun ca in interesele
restabilirii adevarului, sa pa§easca impreuna cu Romania
la rezolvarea imediata a „inapoieriiu Basarabiei Uniunii
Sovietice.
,,Guvernul sovietic — se mentiona mai: departe —
considera ca chestiunea intoarcerii Basarabiei este legata
in mod organic cu chestiunea transmiterii catre U.R.S.S. -
a Bucovinei a carei populatiune este legata in marea sa
majoritate cu Ucraina Sovietica prin comunitatea soartei
istorice, cit si prin comunitatea de limba si compozitiune
nationals.
Un astfel de act ar fi cu atit mai just, cu cit trans-
miterea pSrtii de nord a Bucovinei cStre U.R.S.S. ar putea
reprezenta, este drept numai intr-o mSsurS neinsemnatS,
un mijloc de despSgubire a celei mai mari pierderi care
a fost pricinuita U.R.S.S. si populatiei Basarabiei prin
dominatiunea de 22 ani a Romaniei in Basarabiac<8.
Trebuie spus ca pretentiile asupra Bucovinei reprezentau
o surpriza chiar si pentru germani. Ni se pare absolut
inutil sa comentSm termenii ultimatumului. Orice consi-
deratii s-ar face pe marginea lui, n-ar insemna, vorba lui
Eminescu, decit sS ne incurcam in itele politicii rusesti.
Este vorba de ingramadifea, in cuprinsul unei note, a atitor
19
neadevaruri sfruntate — do ordin istoric, demogratic
politic — incit convingerea care se dcgaja este aceoa ca
pe autori nici macar nu i-a interesat daca vor fi crezuti
sau nu. Ceca cc urmareau erau doar efoctul si rezulta-
* •
tul. Si efcctul a fost accla al unci lovituri do maciuca,

iar rezultatul — paralizarea ofectiva a institutiilor noastre,
incepind cu forurile conducatoare si terminind cu armata.
Nota a fost inminata ministrului roman la Moscova,
Gheorghe Davidescu, si nu prin reprezontantul U.R.S.S.
la Bucuresti, care venise la post dar nu-si prezentaso
dinadins scrisorile de acreditare. Mai mult decit atit. Cind
Gheorghe Davidescu a incoput sa transmits telegrama
cifrata catre Bucuresti, n-a apucat sa formuleze decit
titlul — „Nota ultimativa44 — si cineva a avut grija ca
liniile de comunicatie s& fie perturbate. Sint dotalii care
par minore dar a caror semnificatie grava se dezvaluie
abia astazi. In momentul in care Molotov notificase
Romaniei pretentiilo teritoriale evocate, dispozitivul mili-
tar men it si le sustina prin forta so si pusese in miscaro.
Ziarul ,,Moldova Suverana44, care apare la Chisinau, a
publicat in numerele sale din 10, 12, 13 iunic 1990 o ampla
convorbire a redactorului sau Gh. Berbecaru cu dl. Anton
Gh. Moraru, doctor in istorie, pe marginea ovenimentelor
din iunie 1940. Sub genoricul „0 operatic militara necu-
noscuta44, se relev^, in osenta, ca sc constituiso un front
special destinat sudului, sub comanda lui G.K. Jukov. Si
cu toate ca se luau din mors masurile de roorganizare
impuse de concluziile atit do alarmante pentru sovietici
ale razboiului sovieto-finlandez, abia incheiat, mecanis-
mul militar rus functiona greoi si defectuos. Era, prin
urmare, necesar sa se ci^tige timp si de aici betele in
roate care s-au pus de catre Moscova. In celc din urma,
trupele destinate invaziei au ajuns po Nistru. lata de ce
Molotov s-a grabit sa adreseze o noua nota Roma'niei. Ni
se cerea ca in decurs do patru zile sa parasim Basarabia
si nordul Bucovinei. Nici n-a ajuns noul ultimatum la
destinatie si trupele so\aetice au trecut fluviul desparti-
tor, capetele coloanelor lor depasind in anumite puncte
coloanele romanesti aflate in retragere. Concomitent —
si acest fapt a umplut de amaraciune pe ofiteri si soldati
20
— grupuri de minoritari, care pina atunci se bucurasera
dc un tratament plin de omcnie din partea romanilor,
au umplut strazile marilor orase ca §i ulitele tirgurilor
dedindu-se la tot felul de provocari armate. Eira
vestita „coloana a V-a“ pe care sovieticii o prega-
tisera cu grija in toata perioa'da interbelica. Soarta
armatei noastre a" fost cu atit mai dificila cu cit
ea a primit ordinul strict de a nu riposta in nici un fel
in cazul in care va fi agresata. Aceasta atitudine: a fost
interpretata de invadatori si de acolitii lor, dupa propria
lor logica, ca o cxpresie a fricii. De accca au cazut nu
putine victime nevinovate §i s-au produs incredibile acte
de vandalism. In chiar lunile urmatoare, minoritarii vor
regreta amarnic gesturile lor nesabuite caci multi au fost
luati cu forta si dusi in gulagurile Siberiei. Dcocamdata
insa, aceste actiuni au mihnit profund pe romani si au
dat apa la moara clementelor extremiste. Sa conchidem
ca asupra unei tari suverane — Romania — s-a produs o
agresiune neprovocata §i ca autorul acestui odios act era
Uniunca Sovietica, stat fata de care in tot cursul peri-
oadci interbelice noi avusesem un comportament prie-
tenos. Cu ce s-a ales Uniunea Sovietica de pe urma
•
acestui rapt teritorial ? Ca si in cazul Finlandei, pe care

o atacase anterior, cu un dusman in plus.
Cert este ca agresiunca din 1940 a indignat profund
opinia publica romaneasca, a determinat-o sa suporte
prezenta trupelor germane in tara, cu toate ca nimcni nu
uita drama Ardealului si nu se impaca deloc cu ideea unei
aliante impotriva firii, tocmai cu cci care jucasera rolul
principal in mutilarea tarii prin Dictatul de la Viena.
Fiecare roman intelegea ca au venit timpuri grele cind,
poate, era bine sa tc faci frate cu diavolul pentru a trece
puntea J?i a reintra in stapinirca paminturilor pierdute.
Sub aceste auspicii a intrat in istorie anul 1941. Ger
mania trimisese in tara, mai intii, un grup restrins desti-
nat protejarii surselor petroliere si instruirii armatei
romane. Apoi, dupa ce „Planul Barbarossa“, intocmit, ini
tial, de catre generalul Marks, a fost definitivat, la noi
s-a instalat o intreaga armata — Armata 11 — comandata
de catre generalul Eugen von Schobert, care, la rindul
21
sau, era subordonat feldmaresalului Gerd von R’undstcdt,
comandantul aripii de sud a uriasului dispozitiv conceput
pentru a ataca Rusia Sovietica si a imparti ceea ce Hitler
considers a fi fost „o mare placinta“.
Generalului Ion Antonescu, devenit, dupa 6 septembrie
1940, conducatorul statului roman cu competence foarte
largi, nu i s-a cerut formal participarea la campania in
perspective. Capeteniile celui de-al III-lea Reich consi-
derau ca o vor scoate singure la eapat si inca intr-un timp
foarte scurt. Iar militarii germani aveau despre armata
romana parerea ca era slab inarmata si prost incadrata
incit participarea ei la lupta nu prea f?i-ar fi avut rostul!l.
Dar razboiul pentru eliberarea Basarabiei si a partii
de nord a Bucovinei era dorit de toate paturile sociale.
Asa incit s-a produs un fapt cu putino analogii in analele
imilitare. Romania s-a angajat in razboi alaturi de Ger
mania fara a fi inchciat cu aceasta un acord care sa fi
stipulat cadrul colaborarii militare, obiectivele urmarite,
obligatiile fiecareia dintre parti. Ue aceea, cum observa
cu subtilitate ultimul ambasador al Romaniei in capitala
celui de al III-lea Reich, generalul Ion Gheorghe, nefiind
reglementata de un act juridic, alianta noastra cu Axa in
aparenta ne conferea o larga libertate de miscare dar d e .
fapt devenea susceptibila oricarei virtualitati ,M.
Anumite cercuri romane^ti erau inclinate sa-i confere
nu numai un caracter antisovietic; ci si unui mai larg
care ar fi incorporat si o components antiungara. De
altfel, propaganda oficiala nu va inceta nici un moment
sa pedaleze pe aceasta deschidero, ca si cum ea ar ii fost
un fapt de la sine inteles. In realitate, lucrurile stateau
cu totul altfel. Toate demersurile lui Ion Antonescu de a-1
determina pe Hitler sa recunoasca nedreptatea facuta
tarii noastre la Viena se lovcau ca de un zid. Un oxpo-
zeu pe aceeaî tema dezvoltat in fata lui Ribbentrop n-a
avut alt rezultat decit exclaimatia acestuia diiy ciare re-
zulta ca 1-a. impresionat dragostea de tara a genera
lului ! n. Atit si nimic mai mult. S-a creat, astfel, o situa-
tie falsa. Fiecare atribuia acestei aliante semnificatiil-e
» 9 $
care ii conveneau. Totul urma sa fie r^glemontat dupa

dobindirea victoriei.
22
Fapt este ca, in iunie 1941, armata romana sc gasea
articulata in uriasul clispozitiv german menit sa anihileze
Sovietele. Doua armate romane (3 si 4) si o armata germana
(11) constituiau Grupul de armate general Antonescu, o
structura do comanda calchiata dupa modelul comanda-
mcntului romano-rus din 1877 si 1917. Daca din punct de
vedcrc strict ’ militar aceasta formula nu schimba
esenta raporturilor romano-germane, ea avea in schimb
o mare incarcatura politica. Exista documente suficicnt de
exiplicite care sa ateste ca, dindu-si asentimentul in acest
caz, Hitler urmarea mcnajarea susceptibilitatilor aliatu-
lui roman. Prctentiile romane crau cit se poate de clarc :
trupele romane, pc teritoriu romanesc, nu pot fi declt sub
comanda romancasca ! Putem afirma ca investirea gene-
ralului Ion Antonescu la comanda, grupului dc armate
constituia compromisul politic ce marea racordarca — de
moment — a interesclor Romaniei si Gcrmaniei in razboi.
In ceea cc priveste justificarea juridica a trcccrii
Prutului de catre armatele romane, Ion Antonescu a fost
suficicnt dc clar in memoriul pe carc 1-a Snaintat in mai
1946 „Tribunalului poporului“. Pentru Antonescu, cit §i
pentru majoritatca liderilor politici si militari romani,
dupa ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 Romania se
gasea, practic, in stare de razboi cu Uniunea Sovietica,
asa ca actiunca sa militara de peste un an nu era c’ccit
continuarea fireasca a acestei stari dc lucruri. Reamintim
si faptul, nu lipsit dc' importanta, ca dupa 23 august 1944
Romania nu a considerat necesar sa declare razboi Unga-
riei pe baza unei motivatii similare (Dictatul de la Vicna,
30 august 1940).
Dupa eliberarea Basarabiei si a nordului Bucovinei,
operatic finalfzata la 26 iulie 1941 12, s-a pus evident pro-
blema continuarii operatiilor dincolo de Nistru. In acel
moment nu putea fi vorba de o oprire a trupelcr romane
pe aliniamentul Nistrului, deoarece aceasta ar fi insem-
nat o aberatie din punct dc vedere militar si o sinucirlere
din punct de vcderc politic. Ceea ce este usor dc d:>vedit
dintr-o practica istorica dc milenii. Oricum, Antonescu
aprobasc inca inainte dc tcrminarca operatiei de eliberare
a Basarabiei ca trupele dc cavalerie §i de munte — aflate
23
in compunerca Armatei 3 — sa poarte operatii cincolo do
Nistru in cooperare cu Armata 11 germana. In conformi-
tate cu aceasta logica a desfasurarii militare, maresalul a
fost de aco-rd .sa angajezc cealalta armata, Armata 4, in
operatia pentru cucerirea Odessei, asigurind astfel flan-
cul sudic al Grupului de armate „Sud“, comandat de
fcldmarcsalul Gerd von Rundstedt.
Rezistcnta sovietica si p r o p r i i l e noastre deficient^ —
de dotare f?i inzestrare, do organizare si chiar de c o n ’u-
cere — au transformat capturarea Odessei intr-o operatic
de uzura, soldata cu numeroase pierderi pentru airnata
romana. Intrarea trupelor noastre in Odessa la 16 octom-
brie 1941 nu a fost un mars glorios, ci rezultatul unor
lupte deosebit de aprige, comandamentul sovietic fiind
obligat in cole din urma, si datorita ovolutiei situatiei dc
ansamblu, sa dispuna evacuarea pe mare a fortolor sale
din orasul fortificat l \
Dupa cucerirea Odessei, armata romana si-a conside-
rat misiunca incheiata. Antonescu, de asemenea. Chiar
si partea germana, daca stam sa no gindim ca tot ce a
urmat in luna noiembrie s-a intimplat sub privirile ei
aprobatoare. Deci, in conditiile in care trupele de cava-
lerie si <munte au ramas sa lupte in continuare alaturi de
cele germane, alcatuind ceea ce s-ar putea numi un „corp
expeditionary Bucurestii au hotarit demobilizarea ar
matei, operatic ce s-a derulat in a doua jumatate a lunii
noiembrie. Nu exista nici un dubiu ca atit Antonescu cit
$i Marele Stat Major se gindeau la pace. Marturie stau
planurile de organizare de pace, de schimbare a et'ortu-
lui militar de la Est spre Vest, intocmite de M.St.M. §i
aprobato fara reticente de maresal. Numai ca toate aceste
proiectii de viitor se bazau in mod fatal pe victoria Ger-
maniei impotriva U.R.S.S., despre? care mai toata lumea
crcdca ca se va produce pina la sfirsitul anului 1941.
Dar contraofensiva sovietica, orientarea efortului mili
tar al Japoniei spre Pacific f?i chiar mult contcstatul ,,ge
neral Iarna“ au produs prima defectiune .majora a maînii
de razboi germane. $i ea a fost, in cele din urma, deci-
siva pentru soarta intregii confruntari. in mod iiresc a
urmat o rcevaluare a cooperarii militare germano-rumanc,
24
dictata de nevoia pe care Wehrmachtul a rcsimtit-o brusc
la sfirsitul anului 1941 dc intariri pe masura scopului pe
care-1 urmarea. Devenise clar ca, intr-o noua campanie,
armata gormana, angajata pe mai multe fronturi, nu-si
putea permitc o aventura in adincimca tcritoriului ruscsc
fara un sprijin masiv al aliatilor sai, atiti citi ii avea. In
ccea ce priveste Romania, Hitler a obtinut acordul de
principiu al maresalului in urma unei scrisori trimise la
29 decembrie 1941 prin maiorul Engel, adjutantul iuhre-
rului. Mesager al noii conceptii a celui de-al treilca Reich
fusese si feldmaresalul Wilhelm Keitel, care intreprinsese
ceva mai inainte un turneu in capitalele tarilor aliate,
pentru a obtine un sprijin consistent in trupe din partea
acestora pentru noua campanie.
In momcntul in care Engel descindoa la Bucuresti,
pentru maresalul Ion Antonescu prioritatea prioritatilor
o constituia recuperarea Transilvaniei de Nord, rapita de
Ungaria in conditiile stiute. In opinia maresalului, si nu
numai a sa, nu existau dccit doua posibilitati de a intregi
trupul mutilat al tarii : ori printr-o pace care sa declare
caduce prevederile Dictatului de la Viena din august 1940,
ori pe calea armelor. In conjunctura de atunci, ambele
solutii erau dircct legato de existenta unei Germanii victo-
rioaso in razboi. In cazul unei paci, maresalul avea asi-
gurarile personale — neconsemnate in vreun act politic*
sau diplomatic — date de Adolf Hitler ca problema
Transilvaniei va fi transata in favoarea romanilor. Pentru
alternativa unci campanii de eliberare, speranta inzestra-
rii armatei romanc raminea — la acea ora — tot
Germania. Posibilitatile de alegere erau extrem de reduse.
Mai mult decit atit, speculind in continuare in mod
con^tient diferendul existent intre Romania si Ungaria,
Borlinul abordaso si Budapesta. Bineinteles ca obtinuse
ceea ce dorise : o crestere spectaculoasa a participarii
unguresti la campania de vara din 1942, fixata la l ‘>
•divizii prin intelegerea ulterioara dintre Keitel si seful
statului major ungar 14. Din aceasta clipa, Antonescu nit
putea decit sa vina in intimpinarea cererilor BerlinuluL
sau sa 'angreneze tara intr-o aventura care putea duce-
]a complota ei distrugore. Maresalul, carc ora un om dc?
actiune, un spirit pragmatic, nu intrevedea o alta solutie.
A fost insa suficient dc corect pentru a ofcri politicic-
nilor sansa dc a prelua conduceroa t^rii, „sansa“ pe care
acestia nu s-au grabit sa o fructifice in pofida numeroa-
selor memorii adresatc maresalului l5. In clipele acelea
se ccroau docizii rapide, forme si nu discutii teoretice
despre inalta strategic. Desigur, asupra acestei probleme
se pat emite o sumedenie de parcri, dar ele nu pot fi
decit simple prezumtii.
V
Asadar, Hitler a obtinut de la Ion Antonescu ceea

ce dorea : angajare militara maxima a Romaniei in efor-
tul de anihilare a Rusiei soviet ice. Dincolo insa de cam-
pania propagandistica a „cruciadei impotriva comunis-
m ului“, Ion Antoncscu avea citeva obiective practice
deosebit de dare. Mai intii era vorba de recuperarea
Transilvaniei. Oricit ar parea de hazardata aceasta afir-
matie ea este pe deplin confirmata do documentele de
arhiva. Memoriul cu care delegatia romana in frunte
cu Ion si Mihai Antonescu s-a prezentat la intilnirea
cu Hitler din 11 februarie 1942 rste scmnificativ pentrU
aceasta pozitie. Documentul mentionat, predat factorilor
de decizie gcrmani, sublinia, fara putinta dc tagada, ca
intrcgul efort al Romaniei in Est este dietat de idealul
refacerii hotarelor tarii si in Vest. Se stie dc altfel ca
la intrevederile sale cu Hitler, Ion Antoncscu nu a prc-
getat nieiodata sa aduca pc tapet acoasta problema. Este
de la sine inteles ca Romania avea un intercs major in
infringcrea si destramarea imperiului rus, dar un ase-
menea tel nu si-1 putea propunc dc una singura, ci
numai intr-o coalitie. In fine, atit memoriul din 11 fe
bruarie 1942, cit si evenimentele ultorioarc au cviden-
tiat c& guvcrnul de la Bucurcsti urmarea si un scop
imediat. Era vorba de inzcstrarea armatei romane cu
armament modern si eficace, capabil sa asigure orga-
nismului militar forfa necesara pentru imiplinirca nbiec-
tivelor politico nationale, inclusiv cel al eliberarii Tran-
silvaniei dc Nord. Condiîa limitativa pusa dc Bucurcsti
in tratativcle cu Bcrlinul in privinta csaloanelor ce ur-
mau sa participc la ofensiva germana din 1912 a fost
ochiparea si dotarca acestor trupc do catre Germania
26
la nivelul Wehrmachtuhii. S-a solicitat, de asemenea, ca
matcrialele necesare sa fie trimise in tara, ceea ce ar
4 9 1
fi permis conducerii romane sa-si acopere grelele pier-

deri suferite in campania anului 1941. Numai ca Ber-
linul — §i din cauza propriei neputinte, promisiunile
facute fiind evident m ult peste posibilitatile sale reale,
cit si datorita faptului ca era avertizat de resorturilo
intirae ale acestei solicitari — a refuzat sa dea curs unui
•asemenea procedeu, obtinind in final ca echiparea
dotarea trupelor romane sa se faca la intrarea in front,
deci in Rusia. Ceea ce s-a dovedit o alta himera.
Este momentul sa lamurim acum pozitia adoptata de
scfii Marelui Stat Major roman, generalii Iosif Iacobici
si Ilie Steflea, fata de decizia maresalului de a ridica
nivelul participarii romanesti la campania din vara anu
lui 1042. Aceasta chestiune a fost mult folosita in ul-
timii ani pentru a acredita ideea rupturii survenite intre
mare?alul Ion Antonescu si Marele Stat Major in pri-
vinta folosirii armatei romane in Est. Existenfa unui
diferend intre maresal si organismul de conducere a ar
matei este reala, dar a o impinge pina la o „ruptura“
ni se pare cel putin fortat.
Protestul generalului Iacobici — seful Marelui Stat
Major pina la 20 ianuarie 1942 — si apoi cel al genera
lului Steflea — succcsorul sau — cu privire la trimite-
rea de noi trupe in Est aveau ca fundament aceeasl
problema a recuperarii partii do nord a Transilvaniei.
Adica, in opinia lor, prezonta romaneasca in Est avca
sa lipseasca tara de forte la „rafuiala finala“ cu Unga-
•ria. Primul a intervenit intcmpestiv generalul Iacobici
carc, la 17 ianuarie 1941, a inaintat un raport maresa
lului in care arata ca un razboi dus in adincimea teri-
toriului U.R.S.S. era lipsit de popularitatc in rindurile
armatei si avca drept singur rezultat slabirea capacitatii
ci combative, lasind-o prada sigura 111 eventualitatea unei
noi agresiuni ungare. Reactia maresalului la raportul
Iacobici a fost extrem de dura, colerica. Acuzatiile pc
care i le aducea generalului erau deosebit de grave
— insubordonarc, abuz de putere, incompetenta etc. —
§i 1-au condus in final la destituirea acestuia‘ pentru
27
„ofensa gratuita adusa natiunii“ A costea sint faptele
si ole pot fi interpretato in fol /fi chip. Cooq ce de obicoi
s-a uitat sa so spun a sint antoccdentelo acestui conflict,
in primul rind, fara a intra in amanunte, Ton Antonescu
ii cunostea foarte bine po ofiôrii din March* Stat Major
si pretentiilo sale fata de ei erau oxtrem do ridicato.
Din. acest motiv, oricine studiaza rozolutiile puse do
Antonescu po rapoartele Marolui Stat Major va nota
fara greutate sarcasmul — ca sa folosim un oufomism —
do caro erau in carcate. La o vodoro rapid a si superfi
cial;!, conflictul dintre maresa 1 si M.St.M. ora cronic...
Pe do alta parto, trebuie avut in vodere ca generalul
Iosif Iacobici acuza in raportul sau din 17 ianuarie 1942,
cit si in „Lamuririle“ elaborate dupa ce i s-a comunicat
„dcstituirea‘\ca gestul sail fusese dictat in mare masura
de faptul ca decizia maresalului fusese luata fara a fi
si ol consultat. Cooa ce osto absoJut exact. Pentru a
lamuri si mai bine detaJiile conflictului Antonoscu-Iaco-
bici * sa montionam ca generalul Iacobici a fost invos-
tit in continuare cu raspunderi in cadrul armatei romane.
Astfel, el a fost col chemat sa intocmeasea planul do
oporatii al anmatei romane in ipotez-a unei confruntari
cu Ungaria; mai mult, in vara anului 1W42, cind s-a
pus problema dosemnarii unui „comandant-scf“ al for
telor romane pc frontul Stalingradului alegerea a cazut
mai intii asupra sa. Cind, din motive u$or do dodus, a
fost numit in aceasta functio — do altfol ipotetica, nici-
odata devenita roalitate — generalul Petre Dumitrescu,
* Potrivit altor sursc.. virful dr tensiu:ir din ianuarie 1042

a fost atins prin acumulari in limp. \stf«*l. numirea dr catre
Antonescu a generalului Iacobici in Iruntra jMinisterului de
Razboi si apoi a Marelui Stat Major a fost pur politica avind
m vodere ca mares>alul nu avea prea m ulta considerate pentru
un general proven it din armata austro-uncara si filogerman re-
cunoscut. Po de alta parte, Iacobici era n m m ltu in it de faptul
ca Ion Antonescu •* refuzase o glorie nalionala la can* sc sim-
tea indreptatit pentru conducerea asediului final al Odessei.
In aceste conditii. aparitia ncanuntata a gcneralului Iacobici
in f run tea trupelor romane core au defilal in noiembrie 1941
la Bucuresti a provocat furia maresalului. cu atit mai mult cu
cit de fa{a sc gasea si fe ld m a r ^ a lu l Keilcl . . .
9
28
Iosif lacobici a JDrotestat energic. Nu gas inn nimic para
doxal in aceasta atitudine, daca nu sintem tentati sa
dramatizam mai mult dccit este cazul conflictul prezen-
tat mai sus.
In privinta actiunii generalului Ilie Steflea, descifra-
rea adevarului este ceva mai pretentioasa. Sursa princi
pals documentary pe care s-au bazat toti cei care au
scris pina acum despre pozitia sa in raporturile cu Ion
Antonescu a fost memoriul pe care Steflea 1-a scris la
15 martie 1945, intr-un moment extrem de dificil pentru
existenta sa ,7. Fusese trecut „in retragere“ la 10 februa-
rie 1945 sub grava acuzatie, pentru acele vremuri, ca
sustinuse conducerea politico-militara a maresalului Ion
Antonescu, contribuind astfel la „dezastrul armatei si al
tarii“ . Departe de noi gindul de a-1 acuza pe general
de „tradare“, dar in documentul amintit este extrem de
evidenta tentativa sa de a se detasa de maresal pentru
a putea justifica in fata ,,judecatorilor4‘ sai ca acuzatia
cu privire la contributia la „dezastrul arm-atei“ era lip-
sita de continut. Constatarea noastra este, credem, obi-
ectivii si nu se vrea ireverentioasa. De altfel, acelasi
simptom iL acuza si relatarea generalului Petre Dumi-
trescu, elaborate cam la aceeaî data si din aceleasi
motive. Daca ar fi sa facerni o critica a memoriului
Steflea am gusi suficiente argumente pentru a apara
asertiunoa noastra. In problema Stalingradului, sint de
retinut cifra exagerata a efectivelor romanesti prezente
pe cimpul de biitalie (425 000 spune Steflea, aproximativ
230 000 spun documentele, intocmite tot sub obladuirea
sa), cit î afirmatia ca Ion Antonescu nu cunostea de-
des-ubturile reducerii compunerii diviziilor romanesti de
la 9 la 6 batalioane — documentele prezente in acest
volum atest a ca Antonescu era perfect informat asupra
acestei chestiuni. Sa fim intelesi exact : nimeni nu poate
pune la indoiala eforturile supraomenesti depuse de ge
neralul Steflea pentru salvarea trupelor romane de la
Stalingrad, dar si din Crimeea. Moldova etc. Modul in
care contrapune uneori actiurlile sale — in special in
probleme de organizare si dotare — ordinelor maresa-
lul'ui ni se pare insa fortat. Motivul acestei supralicitari
este usor de infeles.’
29
Revenind la momentul 1942, rctinom din memoriul
lui Steflea ca, in puficla faptului ca acordul de principiu
al maresalului la oererile lui Hitler fuscsc trimis la 5
ianuarie, cl a fost instiintat despre aceasta cotitura fun-
damentala abia la 26 februarie. Doci, suferea acelasi tra-
t ament ca si Iacobici... Steflea relateaza ca a reusit pen
tru scurt timp sa-1 convinga pe Antonescu despre
imposibilitatea de a arunca noi divizii pe frontul de est,
folosind printre alte argumente si cel al pericolului imi-
nent pe care-1 reprezenta Ungaria. Or, acest argument
a fost respins de marejal, pe motivul ca ungurii nu
aveau sa se miste atit timp cit armata genmana era
puternica. Ceea ce era cit se poate de adevarat. Era greu
de presupus ca, in plina campanie innpotriva Rusiei,
Berlinul ar fi acceptat o confruntare ungaro-romana in
spatele frontului. Confruntarea surda intre maresal si
seful Marelui Stat Major avea sa atinga nivelul' unui
conflict deschis atunci cind Steflea a inaintat planul de
operatii pe frontul de vest, in ipoteza unui atac al ungu-
rilor. Solutia propusa de Marele Stat Major — solutie
despre care Steflea afirma ca a fost elaborate astfel
pentru* a atrage atentia maresalului asupra pericolul-ui
ix? care-1 reprezenta trimiterea majoritatii trupelor in
Est — 1-a facut sa explodeze pe Ion Antonescu. Vazind
ca se propune retragerea deliberata pe crestele Carpa-
tilor, deci abandonarea Transilvaniei de Sud, maresalul
a califieat lucrarea Marelui Stat Major drept „ridicola“,
sustinind ca toata lumea se va intreba „pe drept cuvint :
acesta este creierul armatei ?“. De fapt, stat-majoristii,
dorind sa-1 sensibilizeze pe mare$al, obtinusera exact
contrariul ! Rezolulia lui Antonescu 1-a deteriminat pe
Steflea sa solicite demisia. Nu i-a fost aprobata, ceea
ce, oricum am iua-o, confirma faptul ca Antonescu era
capabil sa „suporte“ un dialog cu gcneralii sai, spre
deosebire de Hitler si Stalin, c*u care unii se grabeau
sa-1 bage in aceeasi oala.
Apoi, generalul Steflea s-a deplasat la Rostov, in
fruntea Marelui Cartier General roman si a facut tot
ce era omeneste posibil pentru a preveni un dezastru
al trupelor romane. Documentele din acest volum o vor
30
dovedi cu prisosin{a §i inclinam sa credem ca ii vor face
un serviciu mai mare chiar decit memoriul din mar-
tie 1945. *
Asadar, aim aflat ce puncte de vedere s-au confruntat
pina in momentul sosirii trupelor romane pe cimpul de
batalie din Cotul Donului $i Stepa Calmuca (septembrie-
octombrie 1942). Incepind de aici, Antonescu §i Steflea
si-au armonizat punctele de vedere. E drept insa ca unul
se afla la Predeal, iar celalalt la Rostov si peste tot pe
frontul delimit de ro m an i! Asupra zilelor de 19— 22
noiembrie 1942 — cind atit Steflea cit §i Petre Dumi-
trescu incrimineaza pozitia maresalului Ion Antonescu —
vom reveni atunci cind vom discuta despre viziunea
romaneasca asupra bataliei.
In rezumat, decizia angajarii trupelor romane la Sta
lingrad i-a apartinut lui Ion Antonescu, care si-a moti-
vat-o din punct de vedere militar si politic prin necesi-
tatea mentinerii Ptomaniei in alianta cu Germania, con
siderate de el singura solute pentru intregirea Romaniei
in Vest. Desigur £a judecata din joerspectiva desfaûra-
rilor ulterioare decizia s-a dovedit gresita, chiar nefasta.
Dupa parerea noastra, intrebarea care se pune este : era
posibila o alta solufie realista, la acea data ? In esenta,
aceasta este si apararea pe care si-a construit-o Anto
nescu. Si nu trebuie uitat ca a avut puterea sa recu
noasca faptul ca raspunderea in fata istoriei ii revine
in totalitate, fara a face caz de confruntarile dure pe
care le-a avut cu comandamentele germane, cu Hitler
insusi, pentru a salva ceea ce mai era de salvat.
Exista, totu§i, un lucru care ar trebui stabilit cu cit
mai multa precizie : cind si-a dat seama Ion Antonescu
ca Germania isi pierduse siiflul si ca planurile pe care
le faurise pina atunci deveneau irealizabile ? Din docu-
mentele prezentate in acest volurn ne putom da seama
ca la 3 deccmbrie 1942 maresalul realizase faptul ca
infringerea germana de la Stalingrad era rezultatul nu
numai al unei erori de concepfie si conducere, ci si al
,,neputintei“ de a-i coplesi pe ru§i. La 9 deceanbrie —
data elaborarii scrisorii catre feldmareâlul von Man-
stein — , noua atitudine a maresalului prinde contururi
31
mai precise, nu atit datorita detalierii greselilor comise
de comandamentele germane, ci, in special, pentru ca
face o scurta retrospective a tuturor infidelitatilor Berli-
nului, incepind cu sustinerea legionarilor si sfirsind cu
abuzurile savirsite de gloriosii ostasi germani stationati
in Romania. Cu alte cuvinte, incroderea sa in victoria
Reich-ului era grav stirbita.
Stabilirea acestui moment al revelatiei maresalului
cu privire la soarta Germaniei devine pasionanta atunci
cind citim vestitul Memorial Antonescu datorat lui
George Barbul. Acesta povesteste, cu lux de amanunte,
vizita intreprinsa de Ion Antonescu la Werwolf, cartie-
rul general al lui Hitler de la Vinnita. Substanta acestei
intrevederi, desfasurata, dupa unele opinii, la 11 octom
brie 1942, a constituit-o tocmai cererea maresalului de
a conferi trupelor romane din Cotul Donului si Stepa
Calmuca sprijinul necesar pentru a face fata unei con-
traofensive sovietice. Ceea ce atrage insa atentia in rela-
tarea lui Barbul sint doua replici ale maresalului,- in-
trinsec legate. Prima a fost facuta dupa o expunere a
generalului Alfred Jodi, care, spre doosebire de alte dati,
confinma faptul ca Germania nu mai putea ignora forta
aviatiei Aliatilor occidentali. In acest moment maresalul
a afirmat ca in aceste conditii Germania nu poate spera
la victorie, ci numai la „meci nul“, deci la pace. Lunga
??i patetica dizertatie a fiihrerului nu a fost in masura
sa-1 convinga pe Antonescu, sustine Barbul. Pentru ca
in trenul care il ducea spre tara el avea sa rosteasca
cealalta replica invocata de noi : ,,Germania a pierdut
razboiul sau. Acum trebuie sa ne concentram toate efor-
turile pentru ca sa nu-1 pierdem si noi pe al nostru“ ,8.
Daca aceste cuvinte au fost rostite, cu mai bine de o
luna inainte de declansarea contraofensivei sovietice, ele
ne pun in fata unei alternative chinuitoare. Prevazind
aceasta apropiata infringere a Germaniei, maresalul nu
a schiât nici un gest pentru a-si salva armata de la
un dezastru sau a fost prizonierul propriei sale prog-
noze sombre, lipsindu-i mijloacele de a pune la adapost
trupele de la Stalingrad ? La aceasta data, documentele
de arhiva nu permit o concluzie forma nici maear pentru
a oonfirma relatarea lui Barbul.
32
Trupele romane au ajuns in preajma Stalingradului
in etape si nu dupa putine peripeîi. Oricum, asa cum
se intimpla cel mai adesea, planificarea ini{iala nu a
putut fi respectat a. Cei dintii ajunsi la periferiile ora-
sului de pe Volga au fost ostasii Corpului VI armata
(diviziile 1, 2, 4 si 20 Infanterie), cei care se aflau in
prima linie inca din iarna, cind aparusera ca salvatori
pe cimpul de batalie de la Markov. Intre timp, o buna
parte din trupele romane aflate la est de Nistru fusesera
angajate, dupa cucerirea SevastopoluLui, in progresia
armatei germane spre Caucaz. In pofida cererilor roma
nesti repetate de a men|ine unitatea de comanda a tru
pelor proprii, acest lucru nu a fost posibil atunci cind
Wehrmachtul a solicitat Hucurestilor sa constituie cele
doua flancuri ale armatelor 6 si 4 Blindata germana care
asediau Stalingradul. In acest scop, comandamentul Ar
matei 3 romane a prim.it ordin de deplasare in Cotul
Donului (nord-vest Stalingrad), ulterior fiind dislocat si
comandamentul Armatei 4 romane, in Stepa Calmuca
(sud Stalingrad). Inca de la preluarea sectoarelor de
front repartizate, comandamentele au protestat energic
deoarece ceea ce li se impunea era o situatie deosebit
de periculoasa, atit datorita configuratiei terenului si a
aliniamentului ocupat de inamic, cit si din cauza neres-
pectarii de catre germani a conditiilor pe care si le asu-
masera : inzestrarea cu armament,* divizii blindate in
•
rezerva etc. Din derularea evenimentelor, este usor de

dedus faptul ca tot i cei carora le place sa creada c^
romanii au fost tinta preferata, aleasa cu grija a rusi-
lor, se inseala. Intre ocuparea pozitiilor amintite de catre
trupele romane si planul contraofensivei sovietice nu
exista initial nici o legatura. Nimeni nu putea fi sigur
la 12 septembrie 1942 — atunci Jukov §i Vasilevski pla-
seaza luarea deciziei pentru contraofensiva — ca peste
doua luni romanii, nedublati de rezerve blindate si ne-
dotati cu armament antitanc, vor tine flancurile Armatei
• ' i
6 germane, inca un argument : intre 14— 17 septombrie

1942, generalul Ciuikov, abia numit la comanda Armatei
62. traieste momente din cele mai dificile. Putin mai
33
lipsea ca orasul sa fie picrdut. E grcu do prevazut acum
in ce mod ar fi evoluat operafiile ulterioare in aceasta
varianta.
Memoria beligerantilar :
intre dorinta si adevar
Acum, cind sintem in posesia unui cumul impresio-

nant de date, putom aprecia la adcvarata lor valoare
speculatiile ridicate la rang de dogma, construite §i lan-
sate au fost rupte de bazele lor de operatii, ca, in sfir-
istoriografiile satelizate. Pornind in mod ridicol de la
premisa ca in acest razboi totul sau aproape totul a
decurs dupa un scenariu dinainte elaborat, in cea mai
buna traditie a marxismului dogmatic, ani de zile s-a
vinturat teza ca armatele germane ar fi fost atrase cu
buna stiinta in adineimca teritoriului rus, asa cum pro-
cedase Kutuzov la 1812, ca in acest fel esaloanele avan-
sate de catre specialists sovietici si apoi preluate si de
sit, atunci cind germanii si-au epuizat forta ofensiva a
venit armata sovi'etica, cu forte proaspete, si a aplicat
inamicului o lovitura din care el nu si-a mai revenit
pina la Berlin. Combinarea unor elomentc reale cu altele
pur si simplu fabulate constituie esenta acestei teorii
care a avut si in parte mai are si acum adepti printre
cei care nu vad in razboi decit rezultatul confruntarii
unor combinatii gcometrice, in care nimic nu este omis
si totul se conformeaza anumitor scheme.
In cazul de fata, mai intervenea si adaosul ideologic,
tot esafodajul construit fiind destin'at sa prcamareasca
„superioritatea“ scolii strategice sovietice, rigoarea profund
„stiintifica“ a gindirii sale intemeiate pe „geniali-
tatea** ideilor lui Stalin. S-a mers pina acolo incit
ungurul Rado Sandor, seful retelei de spionaj sovietice
din Elvetia, a pretins ca el ar fi sugerat o asemenea
strategic care, daca ar fi fost aplicata mai demult, ar
fi dat rezultate si mai spectaculoase.
34
Ce e adevar si ce e fictiune in aceasta teorie ? Adeva-
rul e ca, nu de putine ori, rusii, ca si alte popoare
care dispun de spatii ample, au avut -tendinta de a-i
ademeni pe du^manii lor in interiorul tarii, de a orga-
niza in spatele acestora raiduri de hartuire si de a-i aduce
in cele din urma in situatia ori de a se retrage fara
a-si fi -atins {inta, ori de a-i obliga sa primeasca o bata
lie in conditii nefavorabile pentru ei si a-i scoate, daca
nu pentru totdeauna, in orice caz pentru multa vreme
din joc. O asemenea tactica ingenioasa s->a aplicat in
1618 polonezilor, care au fost atrasi pina la iMoscova,
implicate tot felul de combi naîi succesorale si in cele
din urma izgoniti de miscarea populara condusa de Minin
si Pojarski. Doua sute de ani mai tirziu, Napoleon, surd
§i orb la invatamintele istoriei, a repetat greseala si
consecint’ele au fost pentru el funeste. Chiar si in cursul
primului razboi mondial s-a intreprins, la un moment dat,
o tentativa de.acecasi natura.
Dar, acum, in cea de a doua conflagratie planetara,
nu putca fi vorba de calchierea nici unui moment glo-
rios din trecut. Regulamentele militare sovietice, dupa
cum o atesta toti marii coniandanfi sovietici, de la Jukov
la Konev, exclud ab initio o asemenea posibilitate spe-
cificind ca, in caz de razboi, armata sovietica va intra
pe teritoriul adversarului si-1 va obliga sa primeasca
lupta acolo. Aceasta prevedere a durat pina mai ieri . . .
Asa ca nu vedem de ce, in vara lui 1942, s-ar fi facut
o exceptie si nemtii ar fi fost lasati sa inainteze atit
de mult in interorul Uniunii Sovietice. Doua argumente
se coroboreaza pentru a demonstra ca adeptii acestei
teorii ignora o realitate de fapt sau ca — si mai rau —
procedeaza la o potrivire post-festum a faptelor. Se stie,
in aceasta ordine de idei, ca atunci cind in fata inain-
tarii intemipestive a fortelor germano-romane autorita-
tile din Rostov au evacuat orasul fara a incerca sa
organizeze rezistenta ce se astepta de la ele, conducerea
superioara de partid si de stat a adoptat o hotarire
speciala in cuprinsul careia cei vinovati erau aspru cri-
ticati si propusi pentru a fi actionati in justiîe. Este
de asemenea de larga notorietate dictonul pe care apa-
%
35
ratorii Stalingradului 1-au adoptat dropt deviza pentru
lupta lor tomerara : „Dincolo de Volga nu mai exista
paanint pentru noi44. Frumos spus ! Dar cum e cu ade-
menirea adversarului ? Caci daca ne gindim bine, atra-
gerea lui dincolo dc Volga ar fi fost chiar msai potrivita
pentru a-1 stringe cu usa mai tirzi-u si a-1 nirnici cu
totul.
Nu este bine, vrem sa spunem, sa se exagereze intr-o
directie sau alta. In razboi intervin situatii prea pu{in
sau deloc scontate in scenariile initiale. A le sesiza la
timp si a trage din ele concluzii rnenite sa avantajeze
pr,opriile miscari este o coring care tine de alfabetul
strategiei.
Or ice ofensiva isi are legile sale. Dupa debut, daca
evolueaza conform previziunilor, ea atinge un punct de
apogeu, dupa oare isi piorde troptat din elan si doar
cu eforturi foarte mari mai poate atinge intensitaî
remarcabile.
Nu a facut exceptie de la aceasta regula nici ofen-
siv-a germana asupra Stalingradului. Profitind de faptul
ca unitatile sovietice intrasera intr-o deruta din care
parea a fi greu de scos, germanii au inaintat vijelios
si, spre sfirsitul verii, se .apropiasera de periferiile ma-
relui ora*?. Pentru a-si paraliza adversarul, Hitler s-a si
grabit sa anunte ca intrarea in stapinirea Stalingradului
era o chestiune de zile.
Dimensiunile orasului, faptul ca liniile de comunica-
\\\ se alungisera enorm creind greutati aproape insur-
montabile in aprovizionare, inexistenta unor unitati
proaspete, capabile sa le inlocuiasca pe cole aflate de
luni de zile neschimbate in ofensiva, toate aces tea si
multe altele au determinat ca inaintarea sa se inceti-
neasca, apoi sa se reduca la citiva kilometri si in cole
din urma la citeva sute de metri pe zi. Erau distance
platite cu onorme pieixleri in oameni si materiale. Abia
i-n aceste circumstanto s-a pus pentru prima oara pro-
blema ca, intensificind capaci'tatea do re/istenta a tru
pelor dispuso in aparare, sa poata fi transforms! Sbalin-
gradul intr-un imens abator. Totodata, s-a ivit de la
sine posibilitatea unei oontraofensive, do prcxportii uria$e
3C
do natura sa schimbe total situatia de pe frontul de
est, preluindu-se initiativa strategica dc la germani $i
obligindu-i sa accpte incet-incet conditiile impus-e de
sovietici. G. K. Jukov, care era loctiitorul lui Stalin, dar,
de fapt, avea ultimul cuvint in aproape toate problemele
militare capitale, fixeaza aceasta data cam pe la mijlocul
lunii septombrie. El povesteste cum, aflindu-se pentru
raport la Stalin, i-.a aratat acestuia harta cu frontul de
sud si i-a sugerat s*olu(ia unei lovitiiri de mari proportii
care sa aduca o modificare spectaculoasa nu numai in
frontul sudic, ci si a situatici de ansamblu, susceptibila
sa d-evina pentru prima oara avantajoasa soviQticilor19.
Cu acel prilej, Stalin, care intelesese exact c,e perspec
tive deschidea o asomenea rasturnare de roluri, 1-a con-
sultat si pe A. M. Vasilevski, care indeplinea functia de
sef al Marelui St-at Major. Acesta s-a declarat evident
de acord20. Chiar atunci s-a luat decizia ca ideea sa
%
se transforme intr-un proiect riguros, bazat pe calculele

nccesare, astfel incit la data punerii lui in opera nimic
sa nu poata fi dat ix^ste cap de elemente neprevazute.
,,Pina ce lucrurile se vor cristaliza intr-un plan defi
nitive — a avertizat Stalin — despre ce s-a discutat aici
nu trebuie sa stim decit noi trei44-1. Era un-a din formu-
Icle prin care isi obliga, de obic-oi, colaboratorii la o
discretie absoluta, or-ic'e dezvaluire fiind considerate
crima de stat si pedopsita in modul col mai draconic.
Inalnte de a no refori la unole chestiuni ce privesc
paternitatca proiectului bataliei do la Stalingrad, pro-
bloma cai% o, dupa razboi, a susoitat nu putine discutii
si controverse — Jukov le numeste olog-ant „neclari-
tati44 — este tcazul sa ne oprim asupra citorva chestiuni
mai detaliato privind misiunoa atribuita do catre OKW
armatoi romane in cadrul oporatiunilor ce se desfasu.rau.
Sa romomoram ca atit Armata 6, cit si Armata 4 tancuri
germane se aflau in mars spre Volga. In lunile verii
lui 1942, unitafilo Armatei 3 romane oporau pe directia
Gaucaz, iar comandamontul sail so mai afia inca in
Transnistria. Cit privoste Armata 4, oa era in curs
do concentrare. Cole mai multo dintre marile unitati ro-
mano au fost aduse spre front cu tronul, i<ar unole din-
37
tre ele au strabatut distantele ur.iase pina la portiunile
pe care trcbuiau sa 1c prcia ofectiv pc jos. Accasta
pentru a se sti o data pentru totdeauna cu ce fel de
dificultati s-au confruntat soldatii romani pe linga in-
suficienta armamentului si pe linga alte discriminari
asupra carora vom reveni. Ce mai e de precizat in
legatura cu situ»atia armatei romane este faptul ca in
dotarea ei cu armament nu intervenise nici o modifieare
esentiala, nici de ordin cantitativ, nici de ordin calitativ.
Promisiunile germ'ane din iarna ramasesera pe hirtie :
la sosirea in Cotul Donului si in Stepa Calmuca, arma-
mentul si echipamentul fagaduite de Keitel au fost fur-
nizate in oantitati simbolice. Pe linga lipsa cunoscuta
a artileriei anti-tanc, de calibru corespunzator, a armelor
(automate, a tancurilor etc. s-a ada-ugat cu acest prilej
si absenta munitiilor. a hranei si a imbracamintii de
iarna. Comunicatiile de cai ferate erau sugrumate, iar
putinul care ajungea pe front ora dirijat aproape in
exclusivitate catre asediatorii Stalingradului. Acestea
erau, in linii mari, datele problomei.
Sa no rofcrim acum la unui dintre cele mai nevral-
gice capitole si anume la calitatea trupei. S-a afirmat
de catre unii comentatori germ'ani ca ofitorii romani,
special cei do nivel mediu, nu ar fi dispus de pregatirea
necesara si din aceasta cauza trupele noastre nu ar fi
avut capacitatea manevriera necesara. Gcneralul Platon
Chirnoaga spulbora aceasta asortiuno demonstrind, cu
autoritatea ostasului care a fost martor ocular al eve-
nimentelor — ora, la aoca data, al clnilna subset nl sfa-
tului major al Armatei 3 — , ca ofitrrii nostri nu erau
cu nimic mai prejos docit coi germ ani22. Nivelul mai
crescut sau mai rodus al fortei manevriere nu dopindea
numai de modul in care* era condusa trupa ci. inainte
de toate, de mijloacele de transport do care dispunea.
Ori, se stie, 1-a Stalingrad, trupele romane se bizuiau, in
actiunile lor, in cel mai bun caz pe mijloace hipo. Cu
alte cuvinte, pe traotiunoa cu cai. Cind accstia au incoput
sa cada in masa din cauza insuficientei nutreturilor, sau
cind, datorita imprejurarilor cu totul iosite din comun,
caii au devenit singura sursa de hrana, bineinteles ca
38 «
trupele au ramas fara mijloace de deplasare §i capaci-
tatea de manevra s-'a redus l'a un coeficient insignifiant.
Dar pentru aceasta nu trebuiau facuti raspunzatori ofi-
terii, ci situatia generala care se crease.
Asadar, trupele germane se indreptau spre Stalingrad
cu maxima viteza. Se punea o problema-icheie : prote-
jarea flancurilor lor. Initial, la nord-vest aceasta mi-
siune a fost incredtintata unor rnari unitati italiene. Apoi
s-'a adresat o corere formala Marelui Stat Major roman
sa inlocuiasca aceste trupe. Se naste o intrebare legi-
tima : de ce toomai romanilor ? Simpla enuntare a aces
tui demers ar trebui sa-i reduca la tacere pe critrcii
nostri. O logic a elementara ar fi trebuit sa-i fereasca
de a persevera in acuzatiile lor nefondate. Una din doua :
ori OKW proceda cu o inconstienta condamnabila, vecina
cu tradarea, lasind soarta armatei germane pe seama
unor aliati lipsiti dc orice valoare, ori lamentarile lor
dupa ce au inceput sa piarda batal'ie dupa batalie sint
simple incercari de a abate atentia de la propriile lor
insuficiente. Acum ni se pare extrem de important sa
stabilim cu maxima exactitiate mo«mentul in care trupele
romane au inceput sa intre in dispozitiv. Conform date-
lor de care dispunem, preluarea de catre Armata 3
romana a frontului situat, in mare vorbind, in marele
cot al Donului, s-a produs cu incepere de la 10 septem-
brie. Avom, de altfel, posibilitatea sa stabilim cu riscul
unor abateri minime graficul preluarii pozitiilor tinute
pina •atunci de catre armata ita-liana si armata germana.
Intregul proces do preluare s-a incheiat la 10 octombrie.
Cit priveste Armata 4, marile unitati ale acesteia — cu
exceptia Corpului VI armata — au afluit pe zona mai
tirziu, iar comandamentul va deveni operativ abia dupa
inceperea bataliei.
Insistent^ pe care o depunem pentru a.stabili cu mare
exactitate perioada intrarii trupelor noastre in dispozi
tiv pe Don si la sud de Stalingrad nu e, cum s-ar erode,
o chestiune de podanterie. E*a are o insemnatate de
ordin principial si vom demonstra numaidecit do ce. In
cartea sa Am intiri si rejlectii, G. K. Jukov, de departe
cel m»ai mare comandant do osti pe c-are 1-au avut sovie-
#
39
ticii in col de-al doilea razboi mondial si unui dintre
cei mai obiectivi comcntatori ai bataliilor purtate, prin-
tre putinii, dupa stiinfa noastra, care au fost in stare
sa se ridicc deasupra pasiunilor marunte si sa recu-
noasca adversarilor sai calitatile pc care le aveau, co
mite fata de noi o nedreptate flagranta. Inainte de a
vedea despre ce e vorba, sa scoatem in evidenta spiritul
de fair-play despre care vorbeam mai inainte. Comen-
tind batali«a de la Stalingrad si demonstrind marea ei
fnsemnatate pentru preluarea definitiva a initiativei
strategice, G. K. Jukov mentioneaza : „In lupta $i in
servi.ciul de campanie, soldatul german isi cunoaste me-
seria, este tenace, sigur pe sine si disciplinat“ 23.
In general, confruntarea dintre rusi si germani a
lu'at de la inceput si a purtat pina la sfirsit oaracterul
unui conflict nu doar militar ci si ideologic, degenerind
adesea in actiuni de exterminare reciproca.
Daca armata noastra a fost cumva inferioara sub
acest aspect pur moral celor doiui forte beligerante por-
nite sa sc excluda definitiv una pe alta din Europa,
sintem gata sa rccunoastcm : nu, noi nu am fost animati
dc asemenea m'obiluri. Plasati intr-o zona geopolitica
citit de afectata de seismele provocate de marile puteri,
noi nu am urmarit altceva decit sa ne recuperam teri-
toriile pierdute in anul 1940. Fara voia noastra am ni-
merit in mijlocul taifunului. Dar nu ne-am comportat ca
niste Iasi. lata ce trebuie sa tina minte generatiile ac-
tuale. De aceea, cu toata stima pe care o purtam lui
G. K. Jukov, pentru eminentele oalitati de strateg de
care a dat dovada, nu putem in nici un caz sa acceptam
aprecierea pe care el o face referitor la romani si la
fel-ul in care au actionat in acest moment de rascruce
■al razboiului. ,,Spuneam — scric el — ca in vederoa
asaltului hotaritor (asupra Stalingradului — n.n.) coman-
damontul german scosese inca .din septombrie de pe
fLancuri trupele germane instalate in aparare si le in-
locuise cu trupc roman(\ slabind astfH in mod simtitor
capacitatea de lupta a apararii in sectoarele Serafimo-
vici si de la sud de Stalingrad1*2''. Ceea ce este, in apa-
renta, o constatare a unei stari de fapt, are pentru n o i.
40
o tenta denigratoare. Urmeaza alte citeva care au aceeasi
tendinta do a supralicita superioritatea armatoi sovietice
si do a arunca o lumina defaimatoare asupra adversa-
rului, in special asupra aliatilor Germaniei, taxati in
bloc do satoliti si etichetati do inferiori, nu atit sub
raportul inarmarii, caci aceasta latura am reliefat-o si
noi, cit sub raportul valorii umano. Categoric ne aflam
in fata unei izbucniri do grandomanie velicorusa. Acesti
oameni, iesind din razboi invingatori, nu puteau admite,
privind inapoi, ca trecuscra pe linga cea mai mare in-
fringere din istoria lor si ca acest inceput de col'aps, din
care si-au revenit in ultima clipa si cu ajutorul, in
multe privinte decisiv, al puterilor occidentale, fusese
provocat nu doar de armata germana ci si de aliatii
acesteia, printre care modesta armata romana jucase, la
un moment dat, un rol foarte important.
Profitind de imensul credit de care so bucurau ime-
diat dupa razboi, cind, izbavita de pericolul fascismului,
lumea nu luase cunostinta inca do amploaroa crimelor
lui Stalin, si era dispusa sa le puna pe seama exagcra-
rilor propagandei lui Goebbols, militarii sovietici — si
printre ei s-au inrogistrat si porsonalitati do talia lui
Jukov, Ciuikov, Vasilevski, care am fi proforat sa dea
doMada do mai multa probitato — s-au napustvt pur s\
simplu asupra micnloT natiuni e\ \ carc se conirunVasora
pe cimpul do lupta si care lo provocasera v\ i\ pu\me
infringed usturatoaro, incercind sa lc demonstreze ca e\e
nu reprezentau practic nimic sub aspect militar.
Considoratiilor pe aceasta toma formulate de catre
G. K. Jukov le putom alatuita altele de o factura inca
si mai ofonsc\,toare apartinind, do pilda, lui V. I. Ciuikov.
lata co ora in stare sa 5*crie acest comandant de osti de
asemcnea foarte respectat de noi pentru valoarea pe care
a doved't-o pe cimpul do lupta : ,,In fata olementelor
noastro do siguranta — noteaza el in cartea Inceput de
drum — formate din unitati de cavalerie, inamicul lasase
forte putine — in marc parte unitati romane. Acest
fapt ne linistoJa oarocum, dar in acolasi timp no ingri-
jora intrucit domonstra impingorea spre nord-est a for-
telor principalo ale adversarului*42r>. Inainto do a vodca
41
ce ascundea, de fapt, aceasta referire la presupusa lini$te
pe care i-ar fi inspirat-o faptul ca trupele pe care le
comanda se aflau fata in fata cu romani si nu cu ger-
mani, nu crcdom ca e dazul sa trccem pcste o notita
de subsol pe care, cu toata stradania noastra, nu am
aflat cui apart-ine. lata ce insanitati putcau sa vada
lumina tiparului in anul de gra(ie 1962, cind s-a dat
semnal verde acestei lucrari despre Stalingrad, lucrare
in care, dupa cum am vazut, autorul s-a ocupat in trea-
cat si de romani : ,,Autorul — comenteaza cel ce a edi-
tat cartea — arc, probabil, in vodere faptul ca, datorita
starii de spirit antifasciste a maselor poporului roman,
muncii desfasurate de Partidul Comunist Roman, tot
mai multi ostasi si ofiteri romani deveneau potrivnici
razboiului nedrept, antisovietic, ceea ce a facut ca $i
comand'amentul hitlerist sa se incloiasca • de stabilitatea
liniilor romanesti*12fi.
t
In spatiul restrins al unei note de subsol. sint ingra-

madite cu rara arta a deformarii adevarului, proprie
pseudoistoricilor pusi sa comcntozc acest tragic moment
din viata poporului roman, cele mai infamante minciuni
despre ,,masele poporului44 si despre arm’ata ce repre-
zenta aceste mase. Sigur ca nimeni nu sarea in sus de
bucurie vazind cum Romania devenea tot mai depon-
denta de Axa- si cumo urma in cele mai nesabuite
actiuni pe care aceasta grupare le intrcprinde'a. Sigur
ca o scama do oameni politic! lucizi avert'izau mereu,
inclusiv in scris, asupra pericolelor pe rare le comporta
trimiteroa marilor noastre unitafi s-pro Don si s^pre
Volga. Dar e bine sa s(' stie ca in traditia acestei tari
s-a indatinat ca o lege ideea ca armata sa nu comenteze
obiectivcle strategice si politico stabilite de catre fac-
torii de conducere ai statului. Noi nu am fost rriciodata
un stat de tip sud-american in care armata isi asitma
pe linga functiile sale specifice, decurgind din nocesi-
tatea de a apara fruntariile tarii, si alto prerogative
care revin, de obicei, forurilor legislative si executive.
La noi, armata a executat si nu a inlrebat. De aceea,
orice considercnte pe tom a prctinsci sale contaminari
de o anumita ideologic trebuie socotite efectiv oa rezul-
42
tatul unor speculatii abuzive. Si intrucit adevarul tre
buie spus pina la caipat, nu vedom cum, dintre atitea
posibilitati, soldatii si, mai ales, ofiterii ar fi ales tocmai
optiunea bolêvica, socotita, in context, oa exprosia unei
adevarate tradari nationale, intrucit cu totii fuseseram
profund m'arcati de ingratitudiftea rusa din vara anului
1940, cind, calcind in picioare cele mai elomentare norme
internationale si de buna vecinatate, armata rusa ne
escaladase g ram tele stabilitc in virtutea drepturilor na-
turale ale poporului roman si recunoscute prin tratatele
internationale.
Am insistat asupra acestui aspect pentru ca an de
an s-au acumulat nenumarate neadevaruri care au re-
prezent'at pentru cel cazuti la Don sau pe Volga o ade-
varata blasfemie. A vcnit timpul sa afirmam fara echi-
voc faptul ca, fara a adera la teza germana, care acre-
dita necesitatea distrugerii bolsevismu'lui si instituirea
noii ordini fasciste, armata tarii se afla unde se afla
pentru recuperarea teritoriilor pierdute in 1940 si aceasta
constiinta iii insufla curajul de a se masura cu un inamic
puternic si tena-Oe care acum proclamase voint;a sa de
a-si apara patria, dar in 1940, calcind in picioare legile
unanim acceptate do catre lumca civilizata ncsocotise
drepturile altora si, in context, si drepturile noastre.
Si noi treburia sa fim rcspcctati. Si noi aveam dreptul
la securitatea patriei strabune.
In legatura cu acest fapt, nu ni sc pare de prisos sa
ovocam o dis.cutie pe care am purtat-o cu i-storicul bel-
gian do oi’igine franceza Jacques de Launay. Tocmai ii
aparuse lucrarea Titnlescu et VEnrope, era bine dispus
si is! expnima bucuria de a discuta cu niste romani.
care ii impartaseau vederile. La un moment dat a venit
vorba de Uniunea Sovietica si de politic,a de mare pu-
tere pe care o promova cu ostentatie. „Ea este
obligata sa-si ia masuri speciale de protectie dupa expe-
rienta pe care a cunoscut-o in timpul ultdm«ului raz-
lx)i‘f — a fost de parere. La observatia noastra ca toate
popoarele, indiferent de marimea lor, au nevoie do secu-
ritate, de respectarea dcmnitatii lor nationale, ne-a pri-
vit oarecum dezamagit.
43
Exista adinc inradacinata in mentalitatea unora ideca
ca tanilo mici si mijlocii ar cam trcbui sa-si modereze
prctentiile la suveranitate.
Aceasta mentalitate nu-i caracteriza pe luptatorii
romani care ajunsesera sub zidurile Stalingradului. Ei
stiau foarte bine ca agresorii — si in cazul rusilor tre-
binie spus foarte limpede ca in 1940 se numarasera prin
tre agresori — trebuiau infrinti. De aceea, cu toate ca
erau prost inarmati, ei luptau aoolo pentru o cauza
dreapta. Nu ei ridicasera sabia. Ei fusesera victimele
agresate. Acum dadeau cu toate fortele lor replioa ]X»
care o mcrita un dusman viclean si plin dc infatuare.
Nu putem incheia acest capitol fara a mai reproduce
un pasa.i din lucraroa lui V. T. Ciuikov. Dupa ce batalia
de la Stalingrad s-a incheiat cu bine pentru sovietici,
au fost luati foarte multi prizonieri si, printre ei, si
romani din cole doua divizii care ajunsesera cu Armata
6 fji cu Armata 4 Blindata germane pina la
Volga. Generalul nu pierde prilejul de a descrie starea
jalnica in care so aflau soldafii romani. „Dintre toti
soldatii — notoaza el — , romanii aratau cel mai rau ;
erau atit do prost imbracali incit ti~^ra groaza sa te
uiti la dinsii. Cu toate ca era un ger de minus 30 de
grade, unii dintre c'i erau desculti“ ~7. Nu poti sa cite.sti
fara sa to cutremuri acesti' constatani facute de un mar-
tor ocular si inca de un mar tor de asomenea calibru.
Intr-adevar. serviciile romanesti au functionat execrabil
» •
in lunile care au pre'cedat coniraofensiva rasa. Se va

vedea din uuprinsul cartii ca prionitate absoluta au
avut-o transporturile aduefnd trupe, arme si munitii.
Abia dupa ce luptele au intrat intr-o relativa acalmie
au inceput sa soseasca si garniturilo cu cchipament si
cu alto artioole necesare armatei pe timp do iarna. Dar
intentia de a umili nu lips.(\ste nici din acest paragraf
atit de malitios. lata cine aspi.ra sa cucereasca Rusia,
spune, printre rinduri, autorul. Nist(» zdrentarosi si niste
rebegiti. Doamne, cit de mare este nerusinarea unor
oameni care, altfel, ar avea dreptul sa fio considerati
rezonabili !
44
Cu toate ca de la razboi a trecut o bucata de timp
dostul do lunga, multi dintre noi isi mai amintesc in
ce hal aratau trupele sovietice ,,eliberatoare“ in anul
1944, cind au pasit pe teritoriul Romaniei. A spune ca
echipamentul lor era rapciugos si ponosit inseamna a
folosi niste palide oufomisme. Noii pretendenti la sta-
pinirea lumii pareau veniti de pe alta lume chiar si
pentru noi care nu inotam in bogatii si nu faceam
parada de eleganta. Echipamentul de vara al proaspe-
tilor ocupanti era atit de rufos incit n-au ezitat sa treaca
de indata la inlocuirea lui prin rechizitii suniaire. In
loc de friie de piele, cum aveau la noi si cei mai pirliti
posesori le cai, minunatii lor cavaleristi isi tineau patru-
pedele pe care le calareau de niste jalnice fringhii de
cinepa. Dar aspectul cel mai socant il infatisau „hazai-
cele“ care ingrosau rindurile combatantilor. A ramas de
pomina incidentul petrecut in plin centrul Capitalei, la
fostul magazin ,,Lafayette4<. Aici a intrat o „tovarasa4<
inarmata cu un pistol P.P.S. — din acelea cu rezerva
de gloante dispusa intr-un fel de disc. A aratat spre
raftul unde se afla lenjerie de corp niinVita in scortoa-
sele regulamente miLitare „micul echipament**. A in-
dreptat pistolul spre raft apoi 1-a intors semnificativ
spre vinzatoarea care nici nu mai pi>uia. Aceasta a inte-
les... aluzia si i-'a int.ins o perechc de chiloti flanelati.
,,Haroso“, a dat din cap aprobativ neobisnuita clienta.
Lumea care, din precautie, se daduse ceva mai la o parte
dar nu voia, totusi, sa pi'arda un asemenea spectacol,
a avut ce vedea. Rusoaica si-a dat fustele peste cap,
si-a dat jos nadragii pe care nu-i schimbase, probabil,
de la inceputul razboiului, si intrucit era, nu-i asa, un
oni nou, si rfu avea prejudecati burgheze, si-a pus noua
imbracaminte de corp. Apoi satis facut a de captura, a
parasit magazinul insotita de privirile efectiv conster
nate ale tuturor celor ce fusesera martorii ineditului
spectacol. lata cine a rata cu degetul spre paiul din ochii
nostri. Pentru a intregi imaginea, vom spune ca nici-
odata nu vom sti citi soldati romani au fost jefuiti la
Don de puînul lor avut de campanie. E cazul sa se
spun a in sfirsit tot adevarul.
%
45
Desemnata sa apcrc frontul cc insotestc marele cot
al Donului, Armata 3 romdna a fost aruncata dc la inceput
in gura lupului. Insusi Jukov recunoaste ca ca a primit
spre indeplinire ordinc cu desavirsire absurde28. Fiecare
divizie trebuia sa apere cel putin 15— 20 dc km, ceea ce
era extrem de mult chiar si in cazul in care unitatile ar
fi fost dotate cu armament ultramodern. O soarta si mai
ingrata i s-a rezervat Armatei 4. Cu toate ca nu se inche-
iase inca constituirea ei decit in linii foarte generale —
doar un corp putea fi pus in linie de bataie — fusese
amplasata la sud de Stalingrad, intr-o zona de o salbaticie
totala si aproape cu neputinta de stapinit cu mijloacele
de care dispunea si cu totala ei inadecvare la un asemenea
mediu (numai nisip, ciulini, vinturi sahariene si ici-colo
cite-un cort de pisla si cite-o camila).
De altfel, nemtii insisi — si aceasta arunca o lumina
* 9 9 9 9
revelatoare asupra conceptiei pe care o aveau despre sar-

cinile pe care voiau sa le repartizeze aliatilor lor — erau
de parere ca intr-o asemenea pustietate nimeni nu ar
putea supravietui (in afara celor nascuti si crescuti acolo,
fireste). Ei extindeau aceasta imposibilitate de acomodare
cu conditiile neprielnice ale locurilor respective si la
Armata Rosie, si aceasta ii va costa foarte scump, caci
Marele Cartier General sovietic — celebra Stavka — §i-a
intemeiat, intre altele, viziunea despre viitoarea contra-
ofensiva pe cunoasterea faptului ca, oricit de multa parada
faceau de sportivitatea lor, de antrenarea in regim
de austeritate maxima, soldatii germani iubeau confortul,
inclusiv pe front, intr-o masura incomparabil mai mare
decit cei sovietici. In vreme ce serviciul de informatii
german pronostica, doci, ca in Stepa Calmuca era cu
neputinta sa se adune rezerve sovietice intr-o masura
importanta, sfidind aceste calculc, Vasilevski ocupa linia
lacui’ilor Tata-Barmantak si, aducind indaratul ei divizii
v I I 9 I 7
proaspete, se pregatea sa aplice advcrsarilor sai o lovitura

ce se va dovedi decisiva. Deocamdata, insa, pe post de
cobai se aflau marile unitati ale Armatei 4.
9
Acestea erau, in linii generale, datele problemei la

inceputul si la mijlocul lunii octombrie a anului 1942.
Cu toate ca ofensiva pentru ocuparea Stalingradului isi
46
picrduse suflul si rcvigorarea ci necesita forte uriase,
la Marelc Cartier General german domnea o atmosfera
de optimism exagerat, caderea orasului de pe Volga fiind
asteptata de pe o zi pe alta.
Spre a fi cinstiti pina la capat, trebuie sa relevam
ca, in ciuda asigurarilor date de principalii comandanti
sovietici, cum ca linia frontului era tinuta ferm si in
ascuns se pregatea contraofensiva — asa ne asigura atit
Jukov, cit si Vasilevski — au fost momente cind, in ceea
ce-i priveste pe rusi, totul a atirnat de un fir de par.
Asa se face ca la 3 septembrie Marele Cartier General
— respectiv Stalin — i-a trimis lui Jukov o directiva
in care se spunea : „Situatia Stalingradului s-a inrautatit.
Inamicul se afla la trei verste de Stalingrad. Stalingradul
poate fi -cuceiit azi sau miine, daca gruparea de trupe
dinspre nord nu va da ajutor imediat. Cereti comandan-
tilor trupelor aflate la nord si la nord-vest de Stalingrad
sa loveasca imediat inamicul si sa vina in ajutorul stalin-
gradenilor. Nu se admite nici o intirziere. Acum intirzi-
erea echivaleaza cu crima. Trimiteti toata aviatia in
ajutorul Stalingradului*429.
Dupa razboi, cind preamarirea lui Stalin atinsese co-
tele delirului, acest document a fost invocat ca o mar-
turie a faptului ca, vezi Doamne, Stalin era la postul
sau de veghe si si-a dat primul seama de iminenta tra-
gedie. Oricine insa, si fara a fi fost genial, isi dadea
seama ca, de vreme ce diviziile germane aveau in bataia
tunurilor lor orasul iar aviatia il si facuse in buna masura
una cu pamintul, primejdia de a fi fost ocupat era
intr-adevar reala.
De fapt* aceasta punere in garda a urmarit, pe linga
trezirea din amortire a anumitor comandanti de m aii
unitati obisnuiti cu ideea ca Rusia c mare si ai unde te
ascunde in imcnsitatca ei, mai ales inasprirea atitudinii
comandantilor de toate gradele fata de ostasi. Viktor
Nekrasov, un mare scriitor rus, refugiat prin anii '60 in
Occident, a publicat .imediat dupa razboi o carte dupa
care s-a turnat si un film. E un fel de jurna) alcatuit
sub impresia imediata a faptelor si surprinzind cu acuitate
frisonul realitatii, traita cu dureroasa luciditate. Cartea
» /
47
se numeste In iranfeele Stalingradului si seam ana, in
multc privintc, cu insemnarile din primul razboi ale lui
Camil Petrescu.
Co aflam de aici ? Ca alertati de Stalin micii si marii
comandanti inasprisera disciplina conferindu-i caracterul
unei veritabile terori. Chiar si in situatii efectiv fara
sperante, ostasii erau scosi la contraatacuri. Nu putem
omite — in cadrul acestor consideratii — un aspect care
in orice armata a unui stat civilizat ar fi considerat un
abuz si o oroare. in spatele tuturor Jiniilor de aparatori
sovietici erau plasate, pentru orice eventualitate, for-
matii speciale ale N.K.V.D. In caz de „defectiune“ ele
interveneau pentru a impinge pe soldati cu forta la atac.
Pe liniile de aparare din fata Moscovei, aceste amplasa-
mente au fost pastrate pina iirziu dupa razboi si la intre-
barea formulata de anumiti corespondenti straini cu pri-
vire la destinatia lor, s-a raspuns candid ca ele erau o
ultima Centura de siguranta. Mai grav este faptul ca aceste
formatii de politie militara — dacei le putem numi astfel
— erau constituite, de regula, din alogeni. Se stie ca, din
aceasta cauza, intr-o astfel de armata despre al carei
caracter multinational se facea atita J’isipa de elocinta,
xenofobismul si, mai ales, antisemitismul se manifestau
cu aceeasi intensitate ca si in mult hulita armata germana,
dominata, la ora aceea, de mentalitatea imprimata de
catre hitleristii fanatici. Inca o data s-a demonstrat ca
scopul scuza mijloacele si ca, pusi in situatia de a pierde
terenul cistigat, pozitiile de comanda din societate, cape-
teniile sovietice nu s-au dat in laturi de la nici o masura
susceptibila sa le aduca succesul.
E locul sa subliniem, in context, ca tonul il dadea,
ca de obicei, Stalin insusi. El a inteles priniul — in
aceasta privinta siretenia sa de gruzin rusificat i-a slujit
de minune — ca numai cu marxism-leninismul masina
de razboi hitlerista nu va putea fi scoasa din uz si anihi-
lata. Actionind pragmatic, mult mai pragmatic decit
Hitler, el nu s-a multumit sa recurga la practicile dure
utilizate curent in armata tarista. Cu o intuitie fara gres
— in aceasta privinta el si-a depasit realmente colabora-
torii — si-a dat seama ca rusii, care dadeau oricum
48
grosul ostirii, erau invatati nu numai sa stie de frica, dar
aveau nevoie si de anumite narcotice cu efect pe termen
lung. In acest sens, chiar de la inceputul razboiului si
cu atit mai mult pe masura ce el se prelungea, Stalin
s-a gindit sa redestepte in constiinta poporului mindria
nationala, ani de zile considerate un adevarat delict de
opinie. Ilya Ehrenburg, care n-a incelat niciodata sa se
considere evreu, dar care a adaugat intotdeauna ca era
evreu rus si nu alta specie, slujind cu devotament obiec-
tivele velicorusismului, relateaza, in felul sau unic (un
amestec de ironie idis si de malitie ruseasca), cum in pe-
rioada interbelica se practica pe scara larga un fel de
nihilism national §i cum el s-a ridicat cu vehem ent
impotriva acestei mentalitati care priva poporul rus de
marile sale traditii spirituale si militare. Tot el ne da a
inêlege ca demersurile de tipul celor pe care le-a intre-
prins au sfirît prin a deschide ochii conducatorilor par-
tidului si statului sovietic si a-i convinge ca sublinierea
apartenenlei la comunitatea rusa nu intra in conflict cu
dogmele internationalismului proletar ci, dimpotriva, con-
ferea acestuia o dimensiune in plus, inoculind in con-
§tiinta proletariatului de pretutindeni ideea ca anume
rusii au dus pe umerii lor greul luptei pentru zdrobirea
fascismului, deci logic vorbind lor le revenea de drept
rolul conducator dupa victorie. Inca de atunci se nastea
acel tip de aspiratie spre hegemonia mondiala intemeiata
pe o pretinsa superioritate morala §i general-spirituala a
rusilor care, in ambitia postbelica, cind omenirea resimêa
o asemenea usurare pentru ca scapase de cosmarul nazis-
mului i-a determinat pe rusi sa depaseasca orice limits
si sa comita in numele sacrificiilor facute de ei pentru
dobindirea victoriei — sacrificii de altfel reale — cele
mai abominabile crime individuale si colective, de la su-
primarea fara judecata a atitor personalitati, la inrobirea
popoarelor practicata sistematic si cu singe rece pina la
sfirsitul anilor '80. In arsenalul metodelor de persuasi-
une la care s-a recurs, fostul seminarist nu a ezitat sa
includa si religia, cu toate ca ani de zile comisarii poli-
tici fusesera campionii transformarii bisericilor in teatre
de revista si in patinoare.
49
In aceeasi ordine dc preocupari si tot. pentru a dobindi
acel spor dc angajarc in lupta cu Germania, care dcve-
nise o chestiune dc viata si de moarte, Stalin a apelatj Ja
serviciile scriitorilor. Accstia au raspuns fara ezitari, cei
mai cunoscuii dintre ci plecind pe front in calitatc dc co-
respondenti dc razboi. „Pravda“ publica aproape zilnic un
reportaj semnat de Ilya Ehrenburg. Tot ce scria in acele
momente cunoscutul prozator era destinat sa sporeasca
ura poporului sovietic impotriva ocupantilor nazi^ti. S-a
ajuns pina cicolo incit Hitler insusi 1-a declarat pe Ehren
burg un dusman inrait al Reich-ului si a dat a intclege
ca nu i-ar fi displacut sa-1 fi vazut suprimat. Articolc
pline de inversunare contra ncmtilor a scris si Solohov
— Scoala urii. Alexei Tolstoi era prea batrin spre a
merge pe front dar a realizat romanul Petru I, pentru a
oferi contemporanilor o pi Ida de devotament pentru cauza
maicii Rusii. Un rol important 1-au jucat cineastii. Ei au
realizat nu doar jurnale dc razboi menite sa sustina mo-
ralul populaliei supuse unor teribile incercari ci au creat
si opcrc de fictiune dupa canoancle realismului socialist.
Eisenstein, creatorul cclebrului film „Crucisatorul Po-
temkin4*, invidiat de Goebbels si dat ca cxemplu de slu-
jire a idealurilor bolsevice, si-a convocat trupa la Alma-
Ata si in imprejurimile acestui oras, ca si in grotele lui,
a transpus pe pelicula povestea lui Alexaadru Nevski,
invingatorul cavalcrilor teutoni. Folosirea istoriei in
scopuri politice nu era, deci, o inventie a lui Ceausescu.
Cu mult limp inainte facuse recurs la ca maestrul sau —’
I. V. Stalin. Idcca pivot care guverna toate aceste preocu-
pari era una care ne-ar descumpani azi dar care, la vre-
mca accca, a fost considerata binevenita si salutata ca
atare. Intr-o hotarire special a adoptata imediat dupa
declansarea osti 1itatilor, Partidul comunist (bolsevic) a
apreciat ca poporul rus era prea bun din fire, prea ierta-
tor. Nu sc avea in vedere, desigur, faptul ca-i „iertase“
insusi acestui partid atitea faradelegi cu toate ca, dupa
razboi, intr-un discurs inchinat victoriei, Stalin tinea sa
multumeasca in special rusilor pentru ca in H)41 nu-si
pierdusera incrcderca in partid si nu-1 rasturnasera de
50
la putcrc*. Deci sc astcptase la o asemenea reactie. Nu, in
conditiile razboiului, presupusa bunatatc a rusilor era
considerate o slabiciune in raporturile cu strainii. „Tre-
buie sa fim mai neinduratori, mai putin blajini cu ei“.
Ce urmari a putut sa aiba pe termcn lung acest indemn
scelerat, s-a vazut cind, din invinsi prezumtivi, rusii
s-au pomenit ca erau pe cale de a invinge. Ima-
ginile halucinante, redate in acest volum, ale coloa-
nelor romanesti strivite pur si simplu de tancuri,
cadavrole despuiate, mutilate si decapitate stau mar-
turie. Ca si „drumul european44 al glorioasei armate,
pe care marea majoritate a populatiei tarilor eliberate
1-a resimtit ca un drum al terorii. Aceasta comportare
iresponsabila — chiar daca, pentru a tine in friu trupele,
comandamentele si N.K.V.D. recurgeau adeseori la exe-
cutia pe loc — , inclusiv intr-o tara ca Iugoslavia, care se
eliberase aproape in intregime prin forte proprii, a fost
de natura sa reveleze o fata ascunsa pina atunci a comu-
nismului edificat de rusi si sa indeparteze de la aceasta
idee chiar si pe unii din adeptii sai infocati. Nu putem
sa nu relatam, pentru sensul sau simbolic, o intimplare
petrecuta intr-un sat din Ardeal. Auzind ca urmeaza sa
vina rusii, un ungur, participant la ,,revolutia sfaturilor44
din 1919, si-a pus pe el tot ce avea mai bun si a iesit
la poarta cu un steag rosu in mina. Tovarasii au sosit,
s-au mirat de ideea celui ce-i intimpinase, apoi au inceput
sa-1 dezbrace metodic. In scurt timp a ramas gol-golut
dar cu steagul rosu in mina. Suna ca o prcvestire.
Oricit de eficient ar fi operat aceste mijloack,
devenise limpede ca numai cu ajutorul lor nu se va
inclina balanta in favoarea Rusiei. De aceea, realisti si
t 7 » »
practici, condubatorii sovietici, oricit de presati erau de

evenimente, au gasit timpul necesar si mijloacele adec-
vate pentru a opera doua mutatii de esenta.
Una privea fortificarea bazei tehnico-materiale menite
sa sustina efortul de lupta al Armatei Rosii ; cea de a
doua avea in vedere rcciclarea cadrelor de comanda. Sa
le luam pe rind.
In anii care precedasera razboiul, Rusia fusese supusa
unei terapii de soc sub aspectul industrializarii. Ramasa
51
de la tarism, in linii generale, o lara agricola §i inca una
destul de inapoiata (in anul 1930 obtinea la hectar o re-
colta de 1 000 de kg de griu), marea tara a intrat, sub[
impactul aplicarii programului bolsevic, intr-o era noua
— era industrializarii in ritm fortat. Cu eforturi si prin
metode faraonice s-au creat gigantice combinate meta-
lurgice, dimensiunile uriesesti devenind ulterior model
cu atitea consecinte nefaste pentru toate tarile „frate§ti‘4.
Cu ajutorul tehnicii importate din Occident s-au pus la
punct numeroase uzine constructoare de masini si centrale
electrice. Declansarea operatiunilor militare intr-un ritm
atit de rapid, in 1941, caderea Ucrainei si a altor tinuturi
dinspre vest, unde se aflau importante baze de materii
prime si nu putine intreprinderi de prim rang, au creat
pentru citeva luni dificultati tehnice ce pareau insurmon-
tabile. Dar ragazul obtinut prin victoria din fata Moscovei,
la care s-a adaugat un spirit de sacrificiu exemplar —
in Siberia se lucra sub cerul liber, la lumina felinarelor
— au condus, in cele din urma, la rezultatele dorite.
Catre sfirsitul verii anului 1942 se terminase, in linii
generale, trecerea pe picior de razboi a intregii industrii
sovietice. Tot atunci au inceput sa produca la intreaga
capacitate marile fabrici de armament, de munitie si de
avioane din zonele interioare ale imensului spatiu rusesc.
Aceasta redresare i-a umplut de consternare pe germani.
Dupa razboi, cind au inceput sa-§i redacteze memoriile,
una dintre ideile care revenea ca un leit-motiv era
urmatoarea : „Domnule, le distrugeam forta vie si tehnica
de lupta incit aveam sentimcntul ca dintr-un moment in
altul nu vor avea ce sa ne mai opuna. Si dintr-odataj, ca
dintr-un sac fara fund, apareau noi unitati si noi cohorte
de masini lasindu-ne efectiv fara replica44. Desigur, nu
e treaba noastra sa-i consolam pe cei care-si facusera
gresit socotelile mizind pe o victorie rapida si facila in
genul celor pe care le dobindisera in Vest. Atunci cind
te hotarasti sa te masori cu un colos de talia Rusiei nu
ai voie sa risti operind cu aproximatii.
Pe de alta parte, ar fi gresit sa preluam teza despre
,,superiontatea orinduirii de stat sovietice44, o gogorita
de care s-a abuzat atit de mult in anii ce au urmat raz-
52
boiului. Sa conchidem, mai curind, ca se confruntau doua
puteri totalitare, dintre care una avusese un debut mai
ezitant — Uniunea Sovietica — , iar alta nu reusise sa-§i
valorifice avantajul ce parea la un moment dat hotaritor
— Germania. Acum situatia era pe cale de a se inversa.
Pina atunci, armata germana reusise sa-si mgenun-
cheze advcrsarii, folosind cu predilectie doua arme : blin-
datele si aviatia. La inceputul razboiului, rusii nu prea
avusesera ce sa le opuna la acest capitol. Tancurile aflate
in compunerea unitatilor lor erau de conceptie veche, nu
putine ramase inca din primul razboi mondial. I. H. Bagra-
mean isi amintea in cartea sa Asa a inceput razboiul ca
la Kiev, cu prilejul defilarii traditionale consacrate zilei
de 1 Mai in 1941, locuitorii, care simtisera ca se apropia
razboiul si stiau ca s-ar fi putut intimpla ca ei sa fi fost
printre primii afectati, au inceput sa exulte cind au vazut
ca prin fata tribunelor defilau tancuri dotate cu doua
tunuri. Erau cele mai vechi si mai ineficiente, conchide
autorul30. Dar inca de pe atunci se lucra la un tanc nou.
Era vestitul ,,T-34“, tanc de gabarit mijlociu, care va
face o cariera absolut exceptionala. Tn ampla lucrare pe
care o consacra celui care a fost considerat intotdeauna
baronul armelor in Germania, Krupp, William Manches
ter se ocupa pe larg de acest aspect. El este,de parere
ca inferioritatea in domeniul mecanicii era ceva nou 'in
experienta germana si niciodata nu au acceptat-o cu ade-
varat31. Daca nu puteau rezolva o problema inginereasca,
majoritatea germanilor considerau ca acea problema era
intr-adevar insolubila. Asta cel putin pentru moment. De
aceea, in materie de tancuri, s-au crezut mereu in avan-
garda. Se inselaif si aceasta avea sa-i coste. Tancul ,,T-34<4,
aparut pentru prima oara pe cimpul de lupta in bataliile
purtate in fata Moscovei — nu erau pe atunci mai multe
de citeva zeci — a fost o inventie care le-a dat peste
cap toate socotelile. Avea un ecartament mai larg si era
mult mai stabil. Era echipat cu un motor extrem de
puternic, ceea ce il facea superior sub aspectul capacitatii
manevriere celorlalte tancuri aflate in dotarea trupelor
de pe toate cimpurile de lupta. Dar marele, inegalabilul
sau avantaj il constituia faptul ca fusese prevazut cu un
53
blindaj practic inexpugnabil la acea data. In orice caz,
la Stalingrad, ncmtii au avut problcmc pentru a-1 con-
tracara. Abia tunurile antiaericne dc mm si antitanc
grelo rouseau sa-i pcrforeze blindajul. Mai putin sofisti-
cati, soldatii romani au incercat — si nu dc purine ori au
reusit — sa scoata din lupta asemenea monstri ce se aba-
teau asupra lor ca un blestem, ascuzindu-so in adapostu-
rile individuale si punindu-le sub senile somoioage aprin-
se de paie. Era un mijloc mocanesc dar dadea rozultate la
fel ca tunurile a.t. de 37 sau 47 mm
Cu asemenea tancuri s-au formal mai Tntii divizii, apoi
corpuri si in cele din urma armate speciale. Gruparea
pe rnari unitati fusese un mare cistig de ordin tactic.
Prin aceasta tancurile fncetau sa mai fie un auxiliar al
infanteriei, cum se intimplase in primul razboi mondial,
rincl ele a pa ruse ra pentru prima oara pe teatrele de
lupta. Trebuie spus ca la nivelul conducerii militare
superioare a Uniunii Sovietice nu fusese usor sa se im-
puna un asemenea punct de vedere. Mult timp, invocind
experienta razboiului civil spaniol la care luase parte,
maresalul Kulik se opusese orânizariii de mari unitati
indeoendente de tancuri, I sustimnd ca socuritatoa lor nu
va fi asigurata decit in masura in care infanteria va fi
pp aproaoe si le va acorda spriiinul necosar. Dar dupa
experienta campaniilor desfasurate in 1930— 1941 o ase
menea organizare era nil numai de rlorit ci si absolut
necesara.
Si cu aceasta abordam cel de-al doilea aspect al mu-
tatiilor de esenta ce se vor produce in modul sovieticilor
de a duce razboiul. Tn primul an de lupta, marea majori-
tate a ofiterilor, platind tribut educatiei pe care o primi-
sera in scolile militare, unde model pentru ei erau oroii
razboiului civil, crezusera cu naivitate ca vor razbi doar
prin numar si prin ceea ce ei credeau a reprezenta eroism
impins pina la nesabuinta. Asa se face ca dobindisora
insemnatate disproportionat de mare in ochii lor ase
menea actiuni sinucigase cum erau blocaroa cu trupul a
ambrazurilor cazematelor (Matrozov), aruncarea sub
54
tancurile adverse avind asupra lor manunchiuri de gre
nade, plonjarea cu avionul asupra coloanelor in mars
(Costello), pe scurt intelegerea sacrificiului ca o cale, daca
nu unica, in orice caz eficace de a-1 invinge pe dusman.
Mcntalitatea do „Kamikadzeu nu era departe de o aseme-
nea viziune despre ideea dc datoric fata de tara $i de
jertfire in numele intereselor sale supreme. Trebuie spus
ca mijloacelo do educatie — de la ziare, pina la filme —
faceau un mare tapaj in jurul unor asemenea cazuri, tra-
tindu-le ca pe o expresie a manifestarii „constiintei socia-
liste<c. Nu putin au fost tentati, prin anii ‘50, sa le consi-
dere ca atare si sa le acorde toata stima datorata unor
oameni ce nu au ezitat sa-si sacrifice viata pentru apararea
patriei lor. Cind s-a aflat ca inainte de orice atac, in
armata sovietica se practica un dublu dopaj — unul de
natura ideologica si altul m ult mai prozaic in care se
apela intens la bauturile spirtoase neaose (votca, somo-
ganul) entuziasmul a inceput sa mai paleasca si sa se
nasca indoielile. Oare nu cumva . . .
Din lucrarile ce ne-au devenit accesibile rezulta,
inainte do toate, ca in toate sferele de comanda, de la
cele mai inalte pina la esaloanele inferioare, au inceput
sa apara oameni noi. Noi, nu doar in intclesul curent al
cuvintului, ci intr-o acceptie mult mai larga. Erau ofi-
teri si subofiteri pi’oveniti din rindul absolventilor do
licee si de facultati, oameni cu o prcgatire generala
solida, apti sa recepteze problematica militara prin-
tr-o optica mult mai larga decit imj)atimitii lectori ai
lucrarilor militare si beletristice ce evocau razboiul
civil. Oameni cu o cultura militara si tehnica de
prim rang. Stcmenko povesteste ce placere era, de
pilda, sa porti o discutie cu generalul Antonov,
descoperit la o divizie si promovat rapid intr-o functie
importanta la Marele Stat Major. Acesta era unul din
multele exemple. Pretutindeni, „gloriosilor“ reprezen-
tanti ai anilor de inceput ai puterii sovietice —
Vorosilov, Budionii, Timosenko — le luau locul acesti
• / • 9 I
ofiteri scoliti, toba de carte, capabili sa se masoare cu

puternicul inamic pe care Rusia il infrunta. In aceste
conditii, experienta germana a fost asimilata repede si
f
55
disecata in tot ceea ce adusese ea nou. Mai mult decit'
atit. Puse sub lupa, bataliile purtate cu un asemenea
inamic isi revelau si punctele slabe.
Inainte de a ne opri la proiectul contraofensivei sovie
tice si la cotitura pe care putea s-o produca, ni se'pare
absolut necesar sa precizam cine au fost autorii lui. Si
in aceasta privinta, ca si in altele Tn care se puteau
intrevedea merite si se puteau trage foloase, au aparut
nnumite controverse. Dupa razboi, cind preamarirea lui
Stalin devenise o chestiune de natologie sociala toate
meritele erau atribuite, evident, tatucului care ar fi pre-
vaznt totul si ar fi gindit matematic fiecare miscare.
Dupa ce Stalin a murit si in societatea sovietica a inceput
sa patrunda spiritul critic fara de care orice organism
se poate sufoca — sub influenta lui Hrusciov care voia
sa-i ia locul lui Stalin nu doar in conducerea de partid
si de stat, ci si in formele de nroslavire — , a aparut un
curent care contesta contributia lui Stalin. S-a incercat
ra si principalii colaboratori ai acestuia — Jukov si
Vasilevski — sa fie tratati ca si cum nu ar fi avut decit
# •
merite minore. Aceasta tentativa se nroducea in conditiile

in care intre Jukov si Hrusciov se declansase un conflict
acut. nrimul contestind valoarea celui de-al doilea. Tn
aceste Tmprejurari, diforiti istorici improvizati si servili
au lansat pe piata anumite lucrari cu oarecare grad de
credibilitate care, chiar daca nu au reusit sa denatureze
adevarul, au izbutit sa semene destula confuzie. Asa au
aparut variantele care ar fi servit drept sursa de inspiratie
pentru planul dublei invaluiri de la Stalingrad, oras care,
intre timp, isi schimbase si el numele pentru a nu mai
aminti de dictator. Cine Candida la gloria de a fi propufc
o asemenea operatie de amploare ? Unui dintre presupusii
autori era generalul, devenit ulterior maresal al Uniunii
• __ ___
Sovietice, A. I. Eremenko. Printr-un concurs de im-

prejurari, am avut prilcjul sa schimbam citeva cuvinte
cu acest militar brav. Venise la noi si participase la cele-
bi'area unui 23 august, Nimerisem linga el in tribuna si
nu scapasem prilejul de a-i adresa citeva intrebari. Ne-a
privit cu oarecare ironie. Era doar acela care infruntase
56
Armata 4 romana si daduse semnalul de investire a pozi-
tiilor sale atit de subred fixate in Stepa Calmuca. Intrebat
daca se considera autorul celebrului plan, a raspuns eva-
ziv, nici afirmativ, dar nici respingind cu totul ipoteza.
Un alt autor al planului s-a presupus a fi fost
Nu-i displacea sa cocheteze cu ideea ca stia mai mlilt
decit spunea.
N. F. Vatutin. Excelent comandant de osti. A cerut
singur sa i se atribuie comanda unuia dintre fronturile
Stalingradului si a contribuit la restabilirea unei situatii
ce parea compromisa. A avut parte de o moarte neastep-
tata, fiind prins intr-o ambuscada organizata de catre
partizanii lui Bandera si secerat cu o rafala de mitraliera.
N-a mai apucat sa intervina, bineinteles, in disputa.
Jukov a lasat sa se creada ca nu va intra in discutie
ca unul care nu putea cobori pina acolo incit sa-$i apere
o opera de a carei paternitate nu trebuia sa se indo-
iasca nimeni, asa cum nimeni nu ar avea dreptul, de
pilda, sa puna sub semnul intrebarii faptul ca Ruslan
si Ludmila apartine lui Puskin. Dar in Amintiri si re-
flectii pune lucrurile la punct. ,,S-a emis supozitia —
afirma el — ca proiectul planuluii viitoarei operatii ofen-
sive ar fi fost elaborat la M.C.G. inca din august 1942,
ter varianta m-aintata ar fi avut un caracter limitat.
Atunci — precizeaza Jukov — nu s-a elaborat proiectul
viitoarei ofensive ci doar pdanul unei contralovituri cu
soopul de a o-pri inamicul pe caile de acces spre Stalin-
grad“ 32. In oontinuare, maresalul se mai refera î la
celelalte afirmatii fara acoperire. De exomphi, se sus-
tine ca la 6 octombrie comandantul militar al frontului
Stalingrad ar f i f trimis la M.C.G. propunerile sale su-
gerind executarea unei contralovituri. Dar A. M. Vasi-
levski dezminte acest fapt si Jukov nu considera ca mai
e ceva de adaugat. In concluzie si pentru informarea
corecta a posterilatii, Jukov credea necesar sa pre-
cizeze Cel harta-proiect vizind cole doua lovituri con-
vergente menite sa nimiceasca gruparea de' trupe pe
care Axa le avea la Stalingrad purta semnatura sa $i
a l«ui Vasilevski. Deci ei au fost cei care au conceput
magistrala lovitura si tot ei au calculat cu miinutiozi-
57
tate necesarul de forte pentru ducerea la bun sfirsit a
multiplelor aotiuni co dccurgcau din hotarirea adop-
tcita33.
Si acum sa vedem cum anunio prcvazusc M.C.G.
sovietic aceasta batalie decisiva. Tn esenta, concoptia
strategica adoptata prevedca sa so execute, din zona
Serafimovi-ci (adiica de la nord-vest do Stalingrad) si
din intervalul dintre lacurile Tata si Barmantak, pu-
ternice lovituri ooncentrice, pe directia generala Kalaci
(situat la vest de St a>lingrad), in flancurile firuparn
angajate in luptele de durata pentru oras, apoi sa fi,e
incercuite si nimicite fortele principale ale inamicului :
Armata fi si Armata 4 Blindata. Pina la declansarea
contraofensivei, s-a ronsiderat necesar sa se acorde
atientie apararii in interiorul Stalingradului pentru a
nu permite inamicului sa avanseze, pentru a i se decima
forta vie si a i se distruge mijloacele c*u care eventual
ar fi putut sa intervina in punctele periclitate la doclan-
sarea eontraofensivei.
Am subliniat in paginik' anterioare faptul ca indus-
tria sovietica se dovedise capabila sa realizeze un tanc
superior, ca valoare, si sa-1 j^roduca in mari cantitali.
Dar la Stalingrad, sovi'eticii au folosit nu doar tancuri
de fabricate proprie, ci si altele de fabric alie engleza
si amoricana, primite in numar marc in cadrul acor-
dului de lend-ctncl-lecise incheiat intre Statele Unit(' si
Anglia, initial si apoi extins de catre Roosevelt si la
ceilalli aliati, inclmsiv la soviefcici. Dupa razboi, cind
armata sovietica s-a va/ut in centrul Europei si in Man-
ciuria, pe fondul razboiului rece, a a.vut loc un fcl de
amnezie generala. Cu toale ca in lot cursul conflagraliei
americanii si englezii au organizat deplasarea pe ruta
nordica ce pornca de la Sea pa Flow si mergi'a pina la
Murmansk, in nordul sovietic, convoi dupa convoi, li-
vrind 1 partenerilor lor mai ales masini si avioane,< anu-
miti istorici rusi au declansat o campaniie de minima-
lizare a insc*mnatatii accskii sprijin. Conform principiu-
lui „dialeclic“, care spune ca factorul intern iwv inlol-
deauna un rol mai important decit cel extern, s-a spus
58
5?i s-a scris ca ceea ce au oferit ocoidentalii a fost o
picatura intr-un ocean, ca daca nu s-ar fi manifestat
,,constiinta socialists* ca un „fenomen de masa“ si daca
industria nationala, ca o expresie a „trainiciei orinduirii
sovietice**, nu ar fi produs cu o asemenea intensitate,
ajutorul oferit nu ar fi avut nici un rezultat. Aici, ca
si in alte. domonii, mult timp partea rusa nu a vrut
cu nici un chip sa oedeze cev-a din gloria carc considera
ca i se cuvine aproape in exclusivitate.
Este, insa, himpede ca la Stalingrad s-au folosit cu
precadere tancurile pe atunci foarte rloi produsc de catre
industria sovietica. Aici nu trebuie sa cxiste nici un
fel de dubiu. Dar aprofundind lucrarile memorialistice,
ajungem la un moment dat la o scl'ipirc de sinccritate
care trebuie aprcciata la adcvarata sa valoare. Dc exem-
plu, maresalul Iakubovski, care intr-o perioada forma
impreuna cu Stemenko si cu Greciko celebra troika
ucraineana ce conducea fortele armato sovietice, nu
sea pa prilejul de a-si scrie si el amintirile din campania
Stalingradului, cu toate ca in acea perioada nu avea
un grad prca inalt, comandind o brigada dc tancuri. Ei
bine, acest neasteptat martor produce fara sa vrea o
dovada care infirma speculatiile pe tema prezentei in
exclusivitate a tancurilor sovietice la batalia de la Sta
lingrad. El releva ca unitatca ])e carc o comanda avea
in dotare atit blindate americane, cit si blindate engle-
zcsti. Po linga cele sovietice, majoritare, evident. Inte-
rcsant este faptul ca surprinzatoaroa lui dezvaluire are
ca punct do ploociro o intentie oarecum ignobila. Si
anume, vrca sa demonstreze cit de dezavantajate ar fi
fost unitatik* nevoite sa foloseasca masini straine, in
comiparatie cu cole care primisera vehicule de fabricatie
autohtona. Tancurile englezesti, de exemplu, sint infa-
tisato ca avind o conformatie care nu le permitea sa
se cat are P° anumiti versanti si nici macar pe dimburile
ce invirstau ici, colo stepele din preajma Stalingradului.
Din aceasta cauza, cl ar fi dat ordin sa li se ataseze
cite un pintcn la senile. Prilejul este folosit spre a se
plasa o glurna destul de grosiera, cazona, Iakubovski
aparind in ipostaza oniului care a gasit mijlocul de a-1
potcovi pe... C hurchill;M.
59
Dar din context se .desprindie adevarul ca in marea
batalie rusii s-au folosit si de tancurile primite de la
aliati $i care nu erau doar citeva, ci numamu'l lor se
cifra la marimi de ordinul miilor. Asa cum am notat,
•alaturi devblindate, sovieticii au folosit $i unitati de
mecanizate. Infanterra incepuse, deci, sa fie scutita de
corvoada de a mai strabate pe jos uria§ele distant^ pe
care le implica parcurgerea prin stepa a drumurilor
din raioanele de concentrare pina la sectoarele din vastul
sistem de pozifii. Asta inseamna, mai ales, ca dupa pro-
ducerea rupturilor prevazute, trupele autopurtate puteau
ajunge mai rapid si mai sigur la noile aliniamonte ce
trebuiau acoperite. Sa ne amintim situatia creata in
primul razboi mondial, cind, pentru a transporta trupele
cit mai rapid spne Verdun, maresalul Foch nu ezitase
sa rechizitioneze autoturismele de piata din Paris. Acum
nu ora vorba de a se recurge la improvizatii. Armata
trebuia sa dispuna de posibilitati de a se deplasa rapid,
in functie de mersul atit de schimbator al operatiilor
militare si o asemenea mobilitate nu i-o putea asigura
decit includerca in do tare a unor mijloace adecvate.
Or, daca problema tancurilor fusese rezolvata cu brio
de catre industria sovietica, in ceea ce priveste auto-
camioanele ea mai avea, eufemistic vorbind, multe de
solutionat. Masinile pe care le producea nu erau numai
grosolane, ca aspect, dar nu atingeau nici cine stie ce
performante in exploatare. lata de ce Stalin, care avea
mai putine scrupule, i-a presat mereu pe aliatii occi-
dentali sa-i puna la dispozitie camioane mai multe §i
dc fabricate mai noua.
Mai putea intervoni ceva pentru a zadarnici ofensiva
proiectata ? In aparenta absolut nimic. Exista, de altfel,
un fel de logica a razboiului care impiedica pina si pe
cei mai exporimentati si mai suspiciosi comandanti sa
opreasca o ofensiva presfupunind ca ar descoperi, in ul-
trmul moment, o carenta de natura sa-i puna sub som-
nul intrebarii rezultatul. Asa s-a intimplat, bunaoara,
cu batalia de la Kursk, pe care nomtii n-au mai putut-o
conti’amanda,i cu toate ca multii dintre marii lor coman-
danti erau perfect constienti de inutilitatea ei. Cu alt?
CO
cuvintc, o data scapaiti din lant, ciinii razboiukii anevoi^s
mai pot fi adu§i di*n nou in lesa.
Si totusi, in tabara rusa au aparut literalmente in
ultima secunda un comandant destul de important care
s-a indoit de reuîta actiunii §i a pus In garda pe Stalin
cu privire la ezitarile sale. E vorba de Volski, comandan-
tul Corpului 4 Mecanizat, destinat sa indeplineasca un
rol hotaritor in viitoarea operatie. Vasilovski s-a pomenit
chemat intempesfciv la Moscova unde i s-a pus sub ochi
scrisoarea primita de la acesta. Scrisoarea arata ca, tinind
seama ,de raportul de forte existent, ofensiva pe cale de
a incepe nu avea nici un fel de sanse de succes, ca ea
va duce sigur la un mare e$ec, cu toate consecintele ce
puteau decurge dintr-un asemenea crah. Nu numai atit.
Volski releva ca si alti comandanti participanti la ofen
siva aveau aceeasi convingere, drept care, in calitatea sa
de comunist cinstit, el se considera obligat sa puna con-
ducerea in garda. Sub privirile stupefiate ale lui Vasi-
levski, Stalin a ordonat sa i se faca legatura cu Volski,
pentru a-1 intreba, probabil, daca i§i mentine opinia.
Discutia a decurs calm. Ceea ce inseamna ca generalul se
mentinea pe pozitia lui iar comandantul suprem nu in-
cerca sa-1 bruscheze, cum ii era felul. Stalin a recomandat
ca scrisoarea sa nu fie luata in consideratie, dar cum era
patit, caci mai fusese pus in fata unor dezertari specta-
culoase — e oare cazul sa-1 mai amintim pe Vlasov ? —
a dat instructiuni ca toti sa fie cu ochii tpe Volski. §i
chiar dupa primele zile de ofensiva 1-a intrebat pe Vasi-
levski cum se comporta acesta. „Se comporta stralucit“, a
venit raspunsul. Si cu aceasta cazul a fost considerat
inchis 35.
Dar faptul ca printre marii comandanti pc care ii
mentioneaza in mod curent istoriografia sovietica nu figu-
reaza un asemenea niune,f cu toate ca, dupa cum am
vazut, omul a comis doar pacatul de a se indoi, ni se
pare profund semnificativ. In timpul marilor confrun-
tari nu sint agreate, de regula, opiniile separate. A merge
cumva, daca nu impotriva; macar in afara curentului
echivaleaza cu erezia. lata morala fabulei, cu valabilitate
61
pu doar strict limitata la cazul relatafc ci dc rezonanta
general umana.
Nimic nu mai putea opri, asadar, contraofensiva sovie

tica. Ea se va porni impetuos din capetele de pod pe
care inamicul le avea la sud de Don si, aproape, simul-
tan din Step a Calmuca. Si intr-un caz si in celalalt, pri-
mcle unitati ce aveau sa primeasca uraganul in plin erau
cele romanesti. Pe Don a fosi atacata Armata 3, In mar-
ginea Stepei Calmuce — Armata 4. Desfasurarea operati-
ilor va fi reconstituita punct cu punct pentru prima oara
dupa documentele romanesti. Sub acest aspect putem
conchide ca cititorii se vor afla in fata unei premiere
absolute. Chiar si unii mari comandanti care au partici-
pat, din partea noastra, la batalie nu au avut in mod
obiectiv posibilitatea de a cunoaste imaginea de ansam-
blu si e firesc intrucit ei operau in zone strict delimitate
§i nu aveau acces la datele ce ne-au putut parveni noua.
Asa ca nu anticipam nimic.
Istorici militari superficiali au incercat sa acrediteze
ideea ca romanii ar fi dat inapoi de la primele atacuri
efectuate cu participarea masiva a tancurilor. Marturiile
vrednice de crezare arata insa cu totul altceva. CJeneralul
Platon Chirnoaga, aflat la acea data la statul major al
Armatei 3, scrie negru pe alb ca doar un singur batalion
s-a repliat in prima zi pina la pozitiile artileriei. Aici a
fost repus in ordine si trimis pe pozitia po care trebuia
s-o apere;Mi. Dar chiar maresalul Vasilevski, care coor-
dona unul dintre fronturile principale ce atacau furi-
buncl, se vede nevoit sa recunoasca faptul ca pozitiile ata-
cate erau aparate cu incrincenare. Mai mult nici nu-i
putem pretinde. Dar avem drcptul si chiar datoria de a
retine pentru adevarul ej remarca facuta in cartea sa de
catre generalul Platon Chirnoaga, remarca potrivit caroia
in acele zile si in accl decor hibernal s-au consumat nenu-
marate acte de croism care nu vor fi cunoscute proba-
bil niciodata. Vae victis !
Invinsii nu au fost cu nimic mai prejos decit invinga-
torii — iata o concluzie pe care speram ca lucrarea
62
noastra o va impune dcfinitiv in paginile istoriei ca §i
in constiinta publica. ,,ln aceasta batalie — accentueaza
generalul Chirnoaga — atit comandamentele romane cit
si trupa si-au facut pe deplin datoriau 31. Este semnificativ
ca acuzele 'la adresa ostasilor romani, acuze preluate atit
de necritic de catre o parte a istoriografiei, au pornit, la
inceput, din partea conducerii germane si au avut un
substrat de ordin psihic si, in egala masura, de ordin
politic. Opinia publica germana incepuse sa se indoiasca
de invincibilitatea armatei naziste. Ea nu era pregatita
sa accepte ca diviziile de fier pe care le pusese in linie
de bataie Hitler si care bagasera pina atunci spaima in
toata Europa puteau sa fie date peste cap si obligate sa
faca fata unei incercuiri de tipul celor care pareau a fi
apanajul sau exclusiv. Propaganda lui Goebbels produ-
sese, in aceasta privinta, un rau iremediabil propriului
popor facind atita tapaj pe seama suprematiei rasei ariene
ai caror cxponenti ar fi fost in exclusivitate nemtii si
care pur si simplu nu aveau un adversar pe masura.
In plus se adaugase factorul ideologic, germanii fiind
infatisati ca singurii in masura sa scape lumea de ceea
ce nazistii
• numeau „ciuma
/» rosie“
i — comunismul. De aceea
le-a fost la indemina sa dea vina pe romani, la urma urmei
si ei o rasa inferioara si pe cale de a fi contaminati de
molima bolsevica. Un timp, Hitler a ezitat sa se alature
acestor denigratori. Era si de inteles. Daca se situa pe
o asemenea pozitie, pierdea cu totul sprijinul Romaniei*,
de care mai avea nevoie caci pentru el dificultatile abia’
incepeau. Dar dupa 23 august 1944 va face o intoarcere
la 180 de grade si va acuza pe romani nu numai de
slabiciune ci si de tradare. „Tradarea romanilor a inceput
la Stalingrad*, a crezut el ca putea sa sustina. O
afirmatie gratuita. O afirmatie in totala contradictie
cu faptele. Un act de nedreptate flagranta fata de cei
ce s-au increzut in el si au luptat cu un devotament
fara margini alaturi de armata germana pe carc o consi-
derau aliata si care sperau ca, daca nu va trece de partea
ungurilor, macar va adopta o pozitie neutra in momentul
in care in mod inevitabil aveam sa ne rafuim cu cei ce
ne rapisera nordul Transilvaniei.
\
63
Este pentru noi o consolare — o consolare destul de
palida, o recunoastem — ca nu putini dintre cci mai
im portant comandanti germani, dind dovada de spirit
camaraderesc si de onoare militara, nu s-au injosit sa
preia aceste cli§ee ieftine §i au scris despre noi adeva
rul. Vom da intiietate absoluta, in aceasta ordine de
idei, feldmaresalului Erich von Manstein, pe care
Liddell Hart il considera adversarul cel mai temut pentru
Aliati. lata in ce termeni ii infatiseaza pe romani acest
stralucit strateg si comandant de osti : „Romanii au
constituit aliatii nostri cei mai buni si — in cadrul posi
bilitatilor lor — ei s-au batut vitejeste in numeroa.se
locuri“ 38. Aceasta apreciere devine cu atit mai relevanta
cu cit acelasi eminent militar nu face economie de
invective atunci cind se refera la italieni si la compor-
tarea lor pe cimpul de lupta.
Generalul Hauffe, seful Misiunii Militare germane
in Romania, pe care Antonescu il acuza ca nu a transmis
la tim/p la Berlin numeroasele semne de adarma pe care
generalii Dumitrescu si Steflea le trimiteau de pe front
In legatura cu neajunsurile intimpinate de armata ro
mana, ca §i cu privire la pregatirea de catre inamic a
contraofensivei din noiembrie, a avut totusi puterea sa
scrie : ,,In total — menfiona el — se poate spune ca de
la 19 noiembrie trupele romane s-au luptat vitejeste si
au consimtit sacrificii enorme. Numeroase inalte fapte
de vitejie au fost savirsite, nuimeroase unitati s-au di-
stins. Numarul ne astop tat al blindatelor si imposibilita-
tea in care au fost puse de a le opune o aparare efectiva
au permis patrunderea adversaruJui si au facut inefici-
enta interventia blindatelor germane angajate in susti-
nere. Ceea ce a fost determinant pentru marele succes
al incunicului a fost faptul ca in zilele de 19—20 noiem
brie o ceata deasa a domnit peste cimpul de batalie.
Artileria romana si aviatia germano-romana s-au gasit
astfel in imposibilitatea de a interveni eficace in lupta
de pe pamint“ 39. Deosebi't de categoric se pronunta si
Hans Doerr. Acesta a -cooriandat detasamentul de lega
tura al armatei germane cu Armata 4 romana. ,,De la
64
inceputul razboiului din est — noteaza Doerr — armata
romana a luat parte cu numeroase trupe la aceste ope-
ratiuni. In cadrul unitafilor germane au luiptat vitejestc
§i si-au indoplinit misiunile primitc. Daca in vara si
toamna anului 1942 s-au format doua armate romane,
s-a facut tocmai pentru ca trupele romane aflate la dife-
rite armate germane in Podolia, bazinul Donetului, in
Grimeea, in Caucaz, s-au batut in mod exceptional. [.. .]
Modestul soldat roman a luptat vitejestc si doua divizii
romane au impartit soarta Armatei 6 la Stalingrad. Pra-
busirea frontului roman in Cotul Donului si in Stepa
Ca-lmucS este vina condueerii supreme germane care, in
ncmarginita ei mgimfare, dadea aliatilor misiuni la
care nu puteau face fata. Tot asa de pufin cit Jua in
considerare obioctiile inaltilor comandanti gormani, co
mandamentul suprem german nu Jua in considerare
obiectiile aliatilor lui. Nici singura pcrsonalitate a puterilor
Axei care vorbea cu Hitler fara a tine seama de nimic
si nu se Icisa respins, maresalul Antonescu, nu a fost
ascultat cu toate prevenirile lui. Si el nu a lasat pe Hitler
in indoiala ca armatele 3 si 4 romane din cauza starii
lor, rezultata din lupte, a lipsoi de material anticar —
nu avea decit tunuri hipomobile de 3.7 cm —, armament
greu (diviziile nu aveau artilerie grea) a multor allor
lipûri in echipament si imbracaminte, nu va fi in ma
sura sa tina piept unui atac decisiv“ 40. Teribil
diagnostic !
El demonstreaza ca si in cadrul unei mari putcri, cum
era la vremea aceea Germania, nu toti isi insusiscra
nefericita maniera de a arunca propria vina pe umerii
altora numai pentru faptul ca acestia erau in imposibili-
tatea de a se apara.
In perioada care a urmat — si pentru aceasta Hitler
nu a mai avut posibilitatea de a gasi nici un tap ispasi-
tor — , sectoare si fronturi intregi aparate numai de trupe
germane — unele dintre elc socotite de rang exceptio
nal — au fost date peste cap, strapunse, impinse mereu
spre vest intr-o mi^care de nestavilit. Astfel cei care au
pornit razboiul si 1-au impins pina la marginile Europei
65
aducind pretutindeni ruine, distrugerea valorilor civili-
zatici, foametca, disperarca, moartea au incoput sa cu-
noas'ca ci insisi consecintclc f'aptolor lor scelorate. Ger
mania a platit cu virf si indesat pentru toate crimele
capetoniilor na/iste carora le-a incredintat guvcrnarea.
Viziunea romaneasca
asupra bataliei de la Stalingrad
Esenia acestea carti o constituie infatisarea vixiunii

romanesti, conturate In anii 1942— 1945, asupra bataliei
de <la Stalingrad si in special asupra participarii arma
tei noastre la batalie. In alcatuirca ci am folosit, in spe
cial, documcnte emise la csaloanole romanesti de dife-
rite niveluri, renuntind in mod deli'bbrat, atit cit a fost
posibil, la documentele strict operative in favoarea
celor care ofera o imagine sintetica a evenimentelor din
octombrie-decembrie 1942. Ideca care ne-a guvernat a
fost aceea de a releva cxistenta unui punct de vedere
romanesc asupra bataliei de la Stalingrad, bine conturat
si copios argumentat. In treacat fic spus, participarii
noastre la batalia de pe Don si Volga i se cuvine nu o
singura lucrare ci o intreaga suita pentru a putea aco-
peri intreaga problematica. Volumul de documcnte, exis
tent In arhivole militare, cel putin, este urias si ar fi
necesar un cfort constant pentru ft le cuprinde si des-
cifra pe toate. E oarc nevoie sa spunem ca fiecare din
generalii ca/.uti prizonicri atunci — dar si supravietui-
torii Gruparii ,,Lascar“, spre cxcmplu — a avut parte
de o ancheta realizata dupa toate rcgulile ? In mod fi-
resc, acestei cercetari de perepectiva urmeaza sa-i fie
integrate documentele Misiunii Militare germane, ale
principalelor comandamente ale Wohrmachtului parti
c ip a n t la batalie. Asa cum am anuntat dc la inceput,
scopul urmarit de noi este reconstituirea «pe baza de
documcnte a vi/iunii romanesti asupra bataliei. Din acest
motiv, ne consideram indrituiti sa oferim cititorilor un
scurt „indreptar“ asupra punctelor principale ale vlziu-
nii romancsiti.
Prima intrebare care se pune in legatura cu batalia
de la Stalingrad este clasica : de ce au pierdut germanii ?
Din punctele de vedere exprimate de Ion Antonescu, Ilie
Steflea, Petre Dumitrescu si Socrate Mardari se distinge
ideea ca factorial decisiv a fost subestimcireci cidverscirului.
Argumentarea pornoste de la recunoasterea cu obiecti-
vitate a surprizei de mari proportii produse nu atit de
declansarea contraofensivei sovietice, cit de amploarea
si forta ei. Or, sustin comandantii romani, surprinderea
realizata a fost cu atit mai mare cu cit Inaltul Coman-
#
dament german, in frunte cu Hitler, era convins ca ar

mata sovietica se afla in pragu-1 colapsului. Si aceasta
convingere nu era una de parada, apartinatoare arsena-
lului propagandists. Chiar daca se ad mi tea greseala sa-
virsita prin lungirea excesiva a liniilor de comunicatii si
de fixarea unor obiective divergente pentru armatele de
la flancul de sud — Stalingradul si Caucazul — , nimeni
din comandamentul german nu-si inchipuia ca o con
traofensiva sovietica va avea ca rezultat pulverizarea
dispozitivului german de la Voronej pina in Caucaz.
Maresalul Ion Antonescu, foarte dur in afirmatiile fa-
cute incepind din 3 decombrie 1042, sublinia ca subes-
timarea constants a inamicului a pus comandamentul
german in situatia do a-si proba la Stalingrad pur si
simplu ,,neputintaM41. Termenml poate aparea drept am-
biguu si, in orice caz, neadecvat unei critici militare do
inalta tinuta dar este suficient de cuprinzator iêntru a
exp rim a intreaga drama gt'rmana la Stalingrad si, prin
extensie, pe cea romaneasca. PraotLc, din momentul dc-
clansarii contraoTensivei sovietice, Wehrmachtului ii
raminea o singura solutie militara : retragerea cit mai
rapida si neprimirea bataliei.
Ajungem astfel la o alta cauza relevata de inaltii ofi-
teri romani pentru a explica infringerea germana :
greseala de eonceptie. Fara a mai insista asupra erorii
evidentc de a stabili obiective divergente perntru o ofen
siva care se dorea jjin a la '4 — admirabrl analizata si ex-
plicata de gc'nera-lul P. Dumitrescu — , vrem sa atragom
67
atentia asupra unui punct do vedere extrem clc intere-
sant avansat de colonclul Socratc Mardari, subset al
Marelui Cartier General la acea data. Mardari considera,
si ofera chiar argumente pentru aceasta, ca atit OKW
cit si OKH nu numai ca nu se temeau de o contraofcn-
siva sovietica, dar o si asteptau pentru a provoca ceea
ce se cheama o batalie decisiva42! Numai ca nu aveau
la dispozitie fortele si mijloacele necesare pentru a de-
termina un curs favorabi'l unei astfel de batalii. Opinia
lui Socrate Mardari ne apare cu atit mai interesanta cu
cit ea este, in general, ignorata dc exegetii bataliei. Este
intcresant do subliniat ca, intr-o convorbire cu unul din
medicii sai curanti, Hitler avea sa susjina ca batalia fu-
sese pierduta exact in momentul cind totul era progatit
pentru distrugerea rusilor datorita absenjei sale de la
cartierul general Din-colo do megalomania care razbate
din aceasta elucubratie, este demna de remarcat per-
sistenta ideii ca germanii erau pregatiti pentru *a primi
batalia, ceea ce confirma asortiunea lui Mardari. Asa
cum am spus, eroarea savirsita pina atunci in conceptia
bataliei nu mai putea fi remediata cu succes decit prin-
tr-o retransare imediata. Atit Paulus, cit si von Man-
9 / •
stein au fost convinsi de acest adevar dar nu i 1-au pu-

tut impune si lui Hitler.
Cea de-a treia cauza a dezastrului german de la
Stalingrad oficialitatilo militare romane o stabiJesc in
conducerea gresita a trupelor pe cimpul de lupta. Este,
probabil, cea mai delicata parte a argumentaliei lor de-
oarece ea nu mai poatc fi aruncata in exclusivitate pe
umerii lui Hitler. Desigur, exista insa scuze ca totul s-a
facut din ordinul fuhrerului, sub prestare de juramint.
Romanii incrimineaza jn special folosirea defectuoasa a
rezervelor blindate pentru contraatacarea patrunderilor
sovietice din Cotul Donului. Responsabil pentru acest
atac a fost nominalizat generalul Ferdinand von Heim,
comandantul Corpului X L V III Blindat, trimis in fata
tribunalului militar de catre Hitler. Dar ofitorii romani
1-ar mai fi vrut acolo si pe generalul Maximilian von
Wcichs, comandantul Grupului de armate „B“, cel care
intre altele nu a comunicat comandamentului roman per-
misiunea data de Hitler — desi tardiva — pentru re-
tragerea Gruparii ,,Lasear“. Nici generalul Hollidt, cel
care a provocat distrugerea Corpului I armata, nici gene
ralul Hoth, care a condus la dezastrul „final“ Armata
4 romana, nu s-au bucurat de o prea mare simpatie in
rindul romanilor. Iar maresalul Ion Antonescu 1-a adau-
gat cu obstinatie la aceasta lista pe seful Misiunii M ili
tare germane din Romania, generalul Arthur Hauffe.
Intre altele, trebuie spus ca exista o animozitate moc-
nita intre Antonescu si Hauffc — falsele sale rapoarte
despre situatia armatei romane fiind o realitate ineon-
tcstabila — care si-a gasit in acele zile punctul de ma
xima tensiune. Fara a-1 absolvi de „vina“, Hauffe s-a
gasit in nefericita pozitie de paratrasnet a-1 „descarcari-
lor“ maresalului fata de conducerca militara si politica
germana. Dar in conflictul nedeclarat intre Antonescu
si Hitler, el va fi gasit „bun de plata“, pentru fuhrer
fiind mai comod sa sacrifice un pion decit sa piarda un
aliat de care avea tot mai multa nevoie.
Pentru a fi corecti trebuie sa spunem ca, asa cum
rezulta clar si din documente, stabilirea si chiar „pe-
depsirea“ vinovatilor au fost declansate de partea ger
mana. La scurt timp dupa ce trupele rusesti au debu-
sat la atac, generalii germani au cautat „tapi ispasitori"
pentru a explica o infringere de asemenea proportii.
Oricum am intoarce afirmatiile facute. in acele zile de
comandamentele germane la toate nivelurile, acuzatiile
impotriva romanilor au pornit chiar de pe cimpul de
lupta si nu de la Cartierul General al fuhrerului. Exista
o motivate extrem de putcrnica : strapungerea tancu-
rilor sovietice se produsese in sectoarele aparate de ro
mani. Acesta era un fapt incontes-tabil. Dar era el sufi-
cient pentru a jitstifica crearca unui curent de opinie
antiromanesc care a cuprins armata germana, de la
soldat pina la fuhrer ? El s-a dovedit si fals si destruc-
tiv pentru niste trupe care erau obligate sa caute im-
prctina o cale de iesire din situatia cumplita in care se
gaseau.
Dupa cit se pare, semnalul acestei atitudini a coman-
damentelor si trupelor germane a fost dat. de catre
generalul-colonel Maximilian baron von Weichs, coman-
dantul Grupului de armate „BU, care a blamat in ordi-
69
nele sale comportarea trupelor romane. Tot el a nomi-
nalizat primul „acuzat“ din tabara noastra : generalui
Stavrescu, eomandantul Diviziei 14 Infanterie, pe care
a vrut sa-1 trimita in fata Curtii Martiale. Semnificativ
este faptul ca intentia sa — revocata in cele din urma
la sugestia lui Adolf Hitler — a fost tradusa in prac-
tica, e clrept numai partial, de generalui Karl Hollidt,
care pur si siimplu 1-a destiturt pe generalui Stavrescu
de la comanda diviziei, un amestec inadmisibil in trebu-
rile comandamentului rom an44. Lucrurile nu s-au oprit
aici. Au urmat acuzatiile aduse generalilor Petre Dumi-
trescu, eomandantul Armatei 3 romana, Ilie Steflea,
seful Marelui Cartier General, Constantin Constanti-
nescu-Klaps, eomandantul Armatei 4 si lista ar putea
acoperi pagini intregi. Este usor de intrevazut criza de
incredere intronata in relatiile romano-germane. Ea s-a
manifestat de la cel mai inalt nivel al condu'cerii poli
tico si .militare pina la ultim ul soldat. Consecintede ei
au fost tragice pentru partea romana si, in general, nefaste
pentru ceea ce propaganda vremii numea ,,cauza
comuna“
Evocind numele de mai sus, in egala masura germane
si romane, ajungem la cel de-al doilea aspect esential
al viziunii romanesti asupra bataliei, sintetizat in intre-
barea : cine a fost vinovat de dezcistrul armatei romane in
Cotul Domdui, in Stepa Calmuca si la Stalingrad ? Mai
intii, trebuie elucidata o problema de principiu : este
justificata o asemenea intrebare ? Cu alte cuvinte, daca
se ad mite — si general ii romani nu au facut un secret
din aceasta — surprinderea realizaita de rusi si incai]>a-
citatea obiectiva a armaitelor germane si romane de a
riposta cu sorfi de izbinda contraofensivei dcclansate
la 19— 20 noiembrie 1942, mai are vreun rost depistarea
,,vinovatiilor“ ? Cum in istoria razboaielor nu a fost
wW •
consemmvta pina acum o asemenea atitudine, sa-i spu-

nem fatalista sau sportiva, fata de o infringere, este
vehiculata cu insistenta ideea unei „vinovatii“, ceea ce
inseamna ca se admite, tacit, ca infringerea putea fi evi-
tata. Asa cum am aratat, istoriografia consacrata bata
liei de la Stalingrad su polarizeaza, in general, intre
70
doi „inculpatiu : Hi'tler si genera/lii sai. Cum Hitler nu
a mai avut ocazia sa-si scrie memoriile, „generalii", ill
special Erich von Manstein, au reusi-t sa atraga simpa-
tiile de partea lor. Sigur ca argumentarea lor este soli-
dara cu tentativa generalla a poporului german de des-
prindere fata do tot ce a insemnat Hitiler. Este o react ic
normada la tratamen'tul apilicat Germaniei de catre in-
vingatori si, mai ales, do Uniunea Sovietica. Pentru
propaganda sovietica, ,,hitlerist“ a fost echivalent cu
„genman“ si asta s-a reflectat si in istoriografia bataliei
de pe Volga, lucru firesc daca ne gindim ca gloria ar-
ma-tei sovietice nu se putea cladi numai pe greseaila
unui dictator sinistru.
Oadrul problemctticii, astfel definit, este in mare ma
sura valabil si pentru anaiiza generaililor romani. Punc-
tele de sprijin sint insa altele. Bineinteles, documentele
la care no referim au fost elaborate intre 1942 si 1945
si nu beneficia/a de dotasaroa istoriografiei si memoria-
listicii la care ne-am referit. Este, in egala masura, un
dezavantaj — nu totul poate fi rostit — si un avantaj
pentru ca nu sint aduse invinuiri imaginarc si incontro-
labile. Tot ca o observcitie genera'la, la care vom reveni,
trebuie sa spunem ca incercam sa sinteti/Sm ceea ce
consideram a fi esenta concoptioi romanosti §i sa Clu-
dam accidentele. Pentru ca ole au cxistat si s-au can-
tonat, as-a cum s-a intimplat peste tot, in jurul unor
nU-me si a unor evenimente pe care aipoi istoria le-a
uitat.
Dupa aceasta digresiune sa vedem cine este ,,vinovat“
do dezastrul armatei romane. Raspunsul generalilor
romani este lipsit det ochivoc : comcindameniul german I
Sint necesare citeva precizari. Simpla invinovatire a
comandamentului german poate aparo ca o dorobare de
la responsa-bilitati, asemanatoare cu coa a generalilor
germani fata de Hitiler. De aceea ne simtim obligati sa
accentuam ca in ceea ce am numit versiunea roma-
nea<sca exista doua • aspt'cte complementare ale „vino-
vatieiM comandamentului german. Primul este cc4 la
care ne-am referit anterior si care cuiprinde erorilo de
conceptie, conducere si „neputinta“ Wohrmachtului
71
de a atingo obiectivele fixate de Hitler. El este comple-
tat, in cazul concret al armatelor 3 si 4 romane, de 1110-
dul defectuos in care ina'ltul Comandament german si-a
onorat angajamentele luate fata de partea romana. Puse
sa lupte in scctoare periolitate, cu cxtensiuni mult prea
mari fata de posibilitatilc lor materiale, fara rezerve
puternice in adincime, trupele noastrc erau condamnate
in cazul declansarii unei contraofensive sovietice de
9
proportii. Aceste argumonte sint detaliatc intr-o buna

parte din documentele cuprinse in prezentul volum si
nu vom insista asupra lor.
Cel de-al doilea aspect al „vinovatiei“ comandamen-
tului german este insa mult mai important in conceptia
generalilor romani, el este cheia pentru a intelege o in-
criminare atit de transanta. Nimeni nu era nebun sa
creada ca un razboi poate fi un mars triumfal continuu,
asa cum cadelnitau propaganda si politicienii. De aceea,
intr-o inclestare de asemenea nivel, sa acuzi pe cincva
ca ar fi dorit sa comita o eroare de genu’l celei de la
Stalingrad este aberant. Chintesenta acuzatiei romanesti
la adresa comandamentului german se refera la modul
in care acesta a determinat, fara scrupule, distrugerea
armatei romane. Avertizate de stare a precara a inzestra-
rii diviziilor romanesti, de pericolul iminent care le
pindea, de lipsa rezervdor etc., OKW-ul, OKH-u'l, co-
mandamentelc de toate nivolurile nu au intreprins ni
mic substantial pina la 19 noiembrie, pentru ca apoi sa
determine macinarea fortelor romane in operatii lipsite
din start de sorti de izbinda. Si ca o incununare, gra-
\ele reprosuri si tendinta evidenta de a-i scoate „tapi
ispasitori“ pe romani. Maresalul Antonescu avea per
fects drcptate atunci cmd afirma ca si in cazu'l* unei
erori de conceptie — neadmise de partea germana la
acea data — si in cazul unei planificari care ar fi con-
dus la batalia de la Stalingrad, armata romana a fost
sacrificata cu buna stiinta. In primul caz, datorita fap-
tului ca nu i-au fost asigurate conditiilc pentru a face
fata oricarei eventualitati, iar in al doilea, pentru ca a
fost pusa sa joace rolul momelii intr-o cursa de
soareci.
72
Documentele din volum atesta fara dubii ca la nive
lul comandamentului german se instalase o suficienta
nefasta fata de soarta a'liati'lor romani. Sugestiv este in
aceasta privinta un episod relatat de Manfred Kchrig.
In ul'timele zile ale lu-nii decembrie, ramasiteie Armatei
7 • *
4 romane se gaseau in subordinea Armatei 4 Blindate

germane si, in pofida protestelor repetate ale generalu
lui 1'lie Steflea, au fost folosite ca ariergarda. Cerind
cxplicatii comandantului Armatei 4 Blindate (generalui
Hermann Hoth), feldmaresalul Erich von Manstein a
avut neplacuta surpriza sa constate ca Hoth luate in
calcu'l cu singe rece imposibilitatea obiectiva a trupelor
romane de a face fata tancurilor sovietice, dar mizuse
pe ele pentru o actiune intirzietoare. Von Manstein
avea astfel o confirmare zdrobitoare a veridicitatii acu-
zatiilor formulate dc generalui Steflea45.
De altfel, nici von Manstein, unui din cei mai obiec-
tivi analisti ai participarii romanesti la lâtalie, nu a
fost capabil in toiul luptolor sa se dezbare de atitudinea
adoptata cu emfaza de generalui Hoth. Si el a conside-
rat ca infringerile suferite de romani erau generate de
„absonta vointei de a lupta“, invinuire grava si fara
acoperire pe care a formulat-o tocmai cu referire la lup-
tele Armatei 4 romane din acel sfirsit de decembrie
1942 .. . Comandantii germani au cerut armatei romane
un sacrificiu fara rost, adica exact aceeasi eroare pe care
au imputat-o, dupa razboi, conducerii exercitate
de fuhrer.
Aoest excmplu ne ajuta sa intelegem de ce coman-
dantii romani nu s-au referit in mod expres numai la
eâloanele de comancta cole mai inalte — OKW, OKH —
si au nominalizat cu insistenta comandamentele de grup
de armata, dc armata, corp de armata etc. Desigur,
marele vinovat era Hitler dar nu totul ii putea fi pus
in circa. In fond, ideoa ca „tradarea“ romanilor a inceput
la Stalingrad — exprimata dupa 23 august 1944 — a avut
ca punct de pornirc rapoartele venite de pe front, de la
comandandi de cimp care isi justificairinfringerea si ii
ocroteau orgoliul de mare strateg, aruncind Vina pe liipsa
vointei de a lupta a armatei romane.
73
No lovcam iarasi do o llmita a capacitatii do intologoro
a „marelui aliat“ fata de ,,micile“ noastre probleme.
Antonescu cunostoa proa bine acoasta stare pentru ca,
asa cum dove'desc scrisorile sale adresato liderilor parti-
delor politico burgh oze, nu uitase exponent a primului
razboi mondial. Tot asa procedasera atunci si rusii. Cind
Ion I. C. Bratianu apefla diaperat la armata rusa pentru a
stavi'li trupele lui Falkonhayn si Mackonsen, generalul
Alekseev ii tinea prdegeri toorotico si il acuza ca tra-
deaza o nervozitate spocifica debii'tantullui in treburile
razboiului. Daca pentru rusi exista — la acea data —
justificarea unui joc dublu cu finalitati precise, in anul
1942 Germaniei nu ii servea absolut de loc distrugerea
armatei romane. Orgoliul de mari seniori ai razboiului
era un motiv plauzibil pentru acuzatiile formulate dar nu
putea fi si cauza Mpsei total e de pragmatism poli'tic si mi-
litar. In acest sens, trebuie intelese si referirile maresa-
1 • » 9
lului la comportarea neloiala a Germaniei fata de

Romania — in timpul rebotliunii legionare, in chestiu-
nile economice — , formulate in scriisoarea sa din 9
decembrie lf)42 adresata foldmaroscilkilui von Manstein46.
• ___
Tot atunci. in clipele fierbinti ale bataliei, s-a emis

idoea ca la taiatu'l bustenilor nu poti foil os i un cutit d^
fructe, cu referire direota La posi-bilitStWo armatei ro
mane do a satisface cerintole unei batalii do proportiile
celei de la Stalingrad 47. Acest punct de vedoro, caro so
dorea favorabil romanilor, cohtine insa o eroaro enonna
de aprecioro a situatiei concrete. Nu Bucurestii au fost
cei care au solicitat o participare la campania din vara
anului 1942, ci Berlinul. Dislocarea pe front si misiunea
au fost impuse de comandamentdle gemiane, iar llpsu-
rile in dotaro erau binecunoscute de acestea si trebu-
iau acoperite in conformitato cu angajamentole asumate
de Berlin. Ideea era cu atit mai fa'lsa cu oit ea putea
defini participarea trupelor romane si in cazul unei
victorii. Ceoa ce lipseste cu desavirsire este de'scifrarea
onesta a cauzelor caro au de term in at Germania sa faca
apel la trupe romane, ungare, finlandeze, italieno etc.
Cit despre condluzia acostui „dicton“ cazon si anume
nocositatea incorsetarii trupelor romane cu trupe ger
mane, ea nu era deloc noua, o mai avusese Alekseev in
74
1910, si va fi sulicitata dupa 23 august 1944 do Armata
Ro§ie. .
Daca vinovatia comandamentului german este incon-
testabila in opinia generalilor romani, nu tot asa stau
lucrurile in ceea ce priveste stabilirea response,bilitatilor
proprii. Cei doi generali care au scris despre batalia dupa
23 august 1944 — Ilie Steflea si Petre Dumitrescu — au
exprimat acuzatii la adresa maresalului Ion Antonescu.
Sensul acestei inculpari nu trebuie insa dramatizat obsesiv,
asa cum s-a mai procedat pina acum in istoriografia
romaneasca. De fapt, cei doi generali doreau sa respinga
grele'le invinuiri ce le fusesera aduse prin decizia noiilor
autoritati de a-i trece in retragere. Si Steflea si Petre
Dumitrescu arata ca din moment ce nu au motive sa-si t
reproseze ceva in legatura cu conduita lor pe timpul

bataliei, daca poarta cineva raspunderea pentru cele
intimp'late la Stalingrad acela este numai maresailul
Antonescu. Capul de acuzare il constituie insa decizia
sa — in primul rind, po/litica — de a accepta angajarea
armatelor romane pe cimpul de batalde in conditiile in
care Wehrm'achtul nu si-a respectat angajamentcile asu-
mate. Nu trebuie sa uitam ca pentru o astfel de inter-
pretare cei doi aveau ,,de^legarea“ maresalului care se
recunoscuse inca din 1942 drept singuruil vinovat dc
dezastruil armatei romane in Cotul Donului si Stepa
Calmuca. Nu era deci o dezvaluire senzationiala. • Din
aceasta perspectiva, mult mai grave ni se par acuzatiile
ce i se aduc maresalului in legatura cu distrugerea Gru-
parii „Lascar“. Atit Steflea, cit si Petre Dumitrescu
imputa maresalului ca nu a dat curs la timp solicitari-
lor de retragere imAiiata a marilor unitati din aceasta
grupare ad-hoc. Se impune totusi un amendament : ma-
resalul nu se gasea pe front, ci la Predeal, si era la fel
de prins, ca si generalii sai, in formidabilul mecanism
german. Mai mult decit atit, nu a facut nici un secret
din faptul ca se simte vinovat si pentru soarta acestor
sodd'ati.
• Nici Dumitrescu,T nici Steflea,
T “ nici un alt co-
mandant roman nu au fost incriminati drept responsa-
bili pentru disparitia color 5 divizii romane in Cotul
Donului.
75
E cazul sa a-mintim aici dosprc anchetdle Marelui
Stat Major roman introprimse inca in timpul bataliei
si imcdiat dupa accca. Ele au avut ca obiectiv elucida-
rea cauzelor reale care au condus la pierderile enorffle
suferite in batalie si din acest punct de vedere ole sine
perfect justificate. Nu e mai putin adevarat — asa cum
so va vedea si in volum — ca nu de putine ori asupra
unora din comandanti, in special cei cazuti prizonieri,
s-au abatut denunturi pline de fantasmagorii plasmuite
de unii mai slabi cu duhul : generalii Sion si Mazarini
au avut parte de un regim speciall datorita unor ,,bine-
voituri" care s-au grabit sa arunce vorbe grele 3a adresa
comportarii lor in lupta. Totusi, chiar atunci cind s-a
stiut sigur soarta lor nimanui nu i-a trecut prin cap sa
treaca la masuri spcvctaculoase, de genul condamnarii
in contumacie, pentru ca nu existau motive, asa cum
dovedisera si anchctele. Pe de ailta parte, jumatatea de
seed care s-a scurs d(* la rnarea batalie ne permite sa
judecam lucrurile fara pasiuni inutile. Stalingradul a
fost o incercare cumplita. nu numai pentru romani, ci
si pentru germani si rusi. Nu toti au reusit sa-i faca
fata, la fel. Si nu e vorba de ceea ce indeobste propaganda
denumcste ,.eroism'‘, un termen care pentru comb.danii
e de cele mai multe ori lipsit de confmut. Olacari,
abandonuri au existat si in tabara romani'lor ca si in
cele ale germanilor si rusilor. Dar ele nu au fost dcfini-
torii ci au intrat in acea marja de siguranta proprie
oricarei bataiii. Prin volumele de memorialistica mai
gasim citat numelc cite unui general care s-a agatat
cu prea multa patima de propria viata, refuzind sa im-
partaseasca soarta soldatilor sai. Nu vom da nume —
desi unele sint cunoscute — dintr-un motiv foarte sim-
plu : nu exista proloc „matcriale“ ale comportarii incri
minate de accsti martori si nu dorim sa col port am acu-
zatii ce se pot dovedi gratuite.
Ar mai fi, totusi, un punct slab al argumcntati 'i
noastre si inca unui care a facut o nemeritata voga in
cazul combatantilor germani. Ne referim la „cazul
Paulus44. Dupa cum se stie, feldmaresalul — de altfel,
legat prin alianta de romani, sotia sa fiind o Rosetti-
Solescu — a avut o traiectorie dc viata greu previzibila,
#
76
ajungind din comandantul armatoi germane do la Sta
lingrad unul din promotorii comitetu’Iui gerimm do acti-
unc impotriva fascismului, do certa esenta prosovietica
si comunista. Ceea ce a determinat pe multi comenta-
tori sa-i caute nod in pa pur a, aruncindu-i in spate fel
de fel de acuzatii. Este, din pacate, o reinterprotare
cuicnta a proverbului „cino tradeaza o data va trada si
a doua oara“, conform careia cine a „tradat“ era cu
gindu<l la tradare cu mult inainte. Ceea ce, de multe ori,
este-fate §i prezumtios. E ib in e , datorita ,,grijii“ cu care
a fost inabusita, istoriografia romaneasca nu a apucat
sa creeze un complex ,,Paulus“, desi motive exterioare
oxista. Oaro cum ar fi fost judeeat generalul Mihail
Lascar, eroul din Cotul Donullui, pentru reintoarcerea sa
in fruntea prea puîn glorioasei divizii do voluntari
„Koria, 01osea si Crisan“ si pentru portofoliul apararii
cictinut in agitata perioada 1946— 1947 ? Dar Nicolae
Canibrea, locotenent-colonel pe atunci, scf dc stat-ma-
jor do divizio, intors cu atit de blamata Divizie Tudor
V'ladimirescu-Debretin^ ? In opinia noastra, daca nu
s-au nascut pina acum speculatii in legatura cu aceste
.,cazuri“ ar fi bine ca ele sa nu prolifereze de acum •
incolo la adapostul „libertatii de exprimare“. Cel co so
va apuca sa studieze as'emenea biografii contorsionatc
— si • ar fi bine ca e*le sa fie studiate / — va trolmi sa
dispuna do o documentatie abundonta si de precizia si
singelo rece ale unui chirurg. Nici chiar atunci, verdic-
tul nu poate fi considorat dofinitiv fiindca sufletul
omului ramino eternul inexplorabil. Concluzia noastra
esto insa transanta : nu poate fi stabi'lita nici o loga-
tura de cauzalitato intro comportarea ulterioara a aces-
tor inalti ofiteri romani si infringeroa do la Stalingrad.
Citeva cuvinte despre dezvaluirile facute do generalul
Ilio vSteflea in memoriul sau din martie 1945. Invo-
cind actiunea secreta a unui grup de ofiteri patrioti din
Mardlc Stat Major roman care, fara stirca maresalului,.
ar fi diminuat efectivele trimise pe frontul din inima
Rusiei, documental amintit da nastoro la o intrebare
firoasca : nu cumva aceste masuri au avut o inflluenta
hotari'toaro in dozastruil de la Don ? Haspunsul esto
\
77
NU ! Decizia dc organ izare a diviziiilor romanc de tip
,,u§or“ (() batalioune in loc dc 9) fusese luata cu incu-
viintarea maresalului si ea era un fapt notoriu si pentru
germani. Noua forma de organizare era o tentativa de
adapt are la reulitatMe impuse de campania anului 1941
si, in special, de marile pierderi umane sufcrite de tru
pele romane in operatiile purtate de la Prut pina la
Odessa. Se considera ca astfel s-ar fi realizat si o marire
corespunzatoare a putcrii de foe a marii unitati, rapor-
tata la efectivede lor. Ceea ce relateaza Steflea in 1945
este, in mare ma>ura. corect, doplasata fiind doar nu-
anta in plus de opozitie antiantonesciana pe care a ata-
sat-o. Ea se explica prin dorinta fostu'lui sef al Marelui
Stat Major de a se detasa de un person'aj devenit inco-
mod, dar care ii propulsase in aceasta inalta functic. Nu
numai Stefiea. dar chiar si cei doi Antonesti credeau ca
T 7 t »
vor putea pastra in tara efective cit mai numeroase,

marmate prin grija Germaniei. Manevra a fost atit de
evidenta incit Ion Gheorghe consideca ca i-a determinat
pe germani sa forteze inarmarea diviziilor romane la
sosirea pe cimpul de lupta. Cele afirmate aici nu scad
cu nimic merite1^ lui Steflea, zbaterea sa continua,
pentru a salva armata romana de la totaila distrugere.
Numai ca in 1945 el apreciase corect oa pentru a se
dezvinovati nu poate face prea mare caz de rolul pe
care il jucase in timpul bataliei, la Rostov, de comun
acord cu maresalul Ion Antonescu. Pe de alta parte,
opozitia sa la angajarea masiva a trupelor romane in
stepa ruseasca si in Caucaz este incontestabila.
Un alt punct fierbinte in discutie : au acuzat roma-
nii renumita frica de tancuri, teoretizata de generalul
Heinz Guderian ? Asa cum se va observa si in volum,
se cerea infanteriei sa astepte ,,ingropata“ pina la tre-
cerea valului de blindate adverse pentru a se confrunta
apoi cu infanteria inamica in disputa pentru teren. O
regula impusa de realitatea razboiului care nu poate fi
insa fetisizata. Pentru ca oricit de dirz s-ar mentine
infanteria in adaposturi ea va fi in cele din urma c>-
plesita atunci cind blindatele intcrcopteaza linii'le de
comunicatie si impiedica aprovizionarea si improspata-
rea celor prinsi in incercuire, cind nu are armament
antitanc si nu-i vine in ajutor o alta forta consistcnta
de blindate. Asa s-a intimplat cu Gruparea „Lascaru.
Rezistenta impusa de germani a fost inutila atit timp cit
nu existau fortele si mijloacele necesare pentru a anihila
vakirile succesive ale atacatorilor. in aceste conditii,
ordinul pe care generaluU Con'stantinescu-Klaps 1-a dat
in ultima, decada a lunii decembrie este justificat. Re-
tragerea pozitiilor la adapostul noptii era o masura
inteleaipta pentru salvarca unor trupe care strau ca
dupa „tr 0cerea“ tancurilor sovietice nu avea sa le mai
vina nimeni in ajutor. Nu avem intentia sa justificam
tot ceea ce s-a intimpilat la Stalingrad, prezentindu-i
pe romani doar in roz. Dar atunci cind tunurile antitanc
irageau pina cind erau strivite de tancuri, fara ca ma-
car loviturile in plin de la citiva m£tri sa le produca o
stricaciunc, nu erau de asteptat minuni. Romanii au fost
si sint luptatori dirzi, curajosi dar nu fanatici.
Nu a stat in intentia noastra sa intocmim o cronica

„eroicau a acelor /ile cumiplite. Ar fi o nedroptate fata
de supravietuitori si o impietate fat^ de cei carora le
putrezesc oasdle fara o cruce la capatii. Singura noas
tra dorinta este de a-i face pe toti sa inteleaga ca ro
manii si-au facut si acolo datoria ! Toate acuzatiile si
• • * 9
in'sinuarile prin care atit aliatii, cit si adversarii au

incercat sa ne transforme in niste paria ai istoriei celui
de-al doilea razboi mondial sint nedrepte si necugetate.
Prea multe suflete de romani -bintuie insa Cotul Do
nului, Stalingi-adul si Stepa Calmuca pentru ca ade
varul sa nu iasa, in cele din urma, la iveala.
Trebuie sa subliniem ca incercind sa acoperim
golu'l evident de iniormatie cu privire la particlparea
armatei romane la batalia de la Stalingrad nu am ur-
marit cu obstinate sa dam un verdict in dificila si con-
troversata problema a responsabilitatilor fiecaruia din
participant!. Aceasta directie s-a impus de la sine din
coroborarea documentolor emise de esatoande de co-
manda romane si este usor sa intelegom de ce. Pe linga
argumenftul facil rezultat din comparatia cu exemple
ilustre si, in orice caz, mult mai bine cunoscute la noi
si aiurea — von Manstein, Paulus sau chiar Wilhelm
Adam — , pentru partea romana dezastrul dc pc Don si
Volga a avut imediat un impact deosebit dc puternic.
Sa pierzi, practic, doua din cclo trei armato mobilizate
la acea data, mai ales intr-un moment in caro dcvcnea
evident ca refacerea intcgritatii toritorialc a tarii —
scopul declarat al razboiului — nu mai putea fi sperata
printr-o pace aiaturi de invingatori ci, dupa toate csti-
marile, printr-o angajare militara impotriva Ungariei,
era un moment dcosebit de gnav. De aceea nici nu este
de mirare ca Stalingradul a pus in cumpana ansamblul
reiatiilor
• polilice
i si
i militare sfcabilitc intre Romania si
•
German ia> Nu era vorba de infringorpa germana in pri-
mul rind, ci de faptul ca la acea data maresalul Anto
nescu a intelrs cu o precizie extrem de duroroasa ca
Adolf Hitler era incapabil sa admita ca armata romana
urmarea in acest razboi implinirea unor idealuri natio-
nale. De aceea, in scrisoarea trimisa feldmaresalului
* 9
von Manstein. refcrindu-se la misiunea atribuita arma

tei roman;* de catre Germania, Ion Antonescu constata
cu amaraciune ca aceasta era chemata ,.sa contribuie la
zdrobirea bolsevismului, hnplinincl astfel un rol european
foarte indepartat dc modestele ci idealuri nationale si
poliliceic (subl. ns.). Sa asterni pe hirtie asemenea cuvinte
in decembrie H)42 era un lucru pe care nu crcdom ca
1-a indraznit vreun alt sef de stat aliat al Axei ! Anto
nescu stia insa ca nu putea permite nimanui s& iro-
seasca fortele tarii intr-un „proiect“ ce mcepuse sa-si
dovedeasca slabiciunea. Si nici un roman nu i-ar fi
9
iertat asa ceva. In acest caz, concluzia sa din amintita

scrisoare constituie o ameninfare deloc voalata la adresa
reiatiilor romano-gcrmane : ,,Aceasta jertf3 generoasa
(impotriva comunismului — n.n.) nu poate fi deci pri-
vita ca o obligatiune fara restrictii. Nimeni nu poate cere
decit ceea ce noi consimtim a da (subl. ns.) intre Roma
nia si Germania neexistind pina la aceasta data nici o
conventie, nici polit'ica, nici militara**40. lata o mostra
a modului in care maresalul a inteles sa profite dc
absenta conventiei cu Germania, chestiunc de care am
9 9
mai vorbit. Dar ceea ce atrage atontia in mod deosebit

este acuzafia pe carc o aduce conducerii germane ca
80
imcalca independenta Romaniei, angajind armata ro-
m&na intr-o lupta fara sorti de izbinda. De fapt, partea
romana s-a dovedit capabila sa admita. infringerea in
bStalie, chiar §i propriile slabi’d uni, dar nu a pu'tut
admite modul cel putin inamteafl in care comandamentul
german a crezut de cuviinta sa maeine fara rost fortele
romane. Spre deosebire de Genmania sau de Rusi'a, noi
nu ne puteam permite pierderea a doua armate pentru
des£vlT$irea a ceea ce se dovedlse o eroare sitrategica
si tactica. $i atunci cind comand'amentul ge/rman a gasit
de cuviinta sa arunce vinovatia pentru infringere in
curtea noastra, riiposta conducerii romane, in frunte cu
Antonescu, a fost deosebit de violonta. Imcordarea reia-
tiilor romano-germane s-a propagat cu iuteala de sus
in jos, de la eâl-oanede de virf pina la soldatii de rind.
Oriza de pe front a dat la iveala toate limitole unei.
„,ailiante“ impuse in primul “rind de forta imprejura-
rilor 49.
Discutiile in jurul sfcabi-lirii unui vinovat aduc in
atentic in special numele lui Hitler si, in ceea ce pri-
veste partea romana, al lui Antonescu. Credem ca este
deosebit de interesant sa subliniem ca, in conformitate cu
anumite interpretari, cei doi condu>catori aveau, la data
declansarii contraofensivei sovietice, o conceptie para-
doxala asupra desfasurarii razboiului in general Ast-
fel, daca ar fi sa-i dam crezare generalului Jod«l, inca
inainte de noiembrie 1942, Hitler era convins ca Germa
nia nu mai avea sorti de izbinda50. Victoria suridea
acum Aliatilor. Pe de alta parte, asa cum am aratat,
in.tilnindu-4 pe Hitler in octombrie 1942, Antonescu
avusese revelatia ca Reich-ud pierduse razboiul, ceea ce
constituie o confirmare tulburatoare a destainuirilor lui
Jodi. Nici unul, nici altul mi au putut preveni insa
Stadingradul. Intre altole insa, maresalul Ion Antonescu
nici nu prea avea cum, in lipsa unei reactii normale a
„marelui sau aliat“. Ce a urmat ? Hitler si-a continuat
politic a si strategic in aceea§i maniera, refuzind orice
fel de retragere, contimuind sa creada ca vointa poate
fi mai presus deeit ratiunea. In versiunea medicala,
81
StaQingradul i-a adus o privire fixa, un tremurat con-
tinuu al miinii si piciorului stingi s i . . . un cozoroc
supradimension'ait la chipiu, deoarece nu mai suporta
lumina puternica51. Acestea erau motivele pentru care,
inca din octombrie 1942, Heinrich HLmmler, Reichs-
fuhrerul SS, si Walter Schellenberg, seful serviciului
de spionaj connpilotau pentru lnlaturarea lui Hitler de la
conducerea Germaniei32. Nu putem omite totusi faptul
ca fuhrerul a avut o licarire de speranta atunci cind,
angajind contacte ofici'ale secrete cu rusii la Stockholm
in 1943, a sperat sa-1 regaseasca de partea lui pe Stalin
la fel ca in 1939. Se pare insa ca „parintele popoarelor44
era doar viclean, incercind prin aceasta manevra sa-i
determine pe noii sai aliati, Churchill si Roosevelt, sa
accepte dorintele sale 53.
•Maresadul Antonescu —* despre care nu stinn mai
nimic in ceea ce priveste sanatatea, cu exceptia faptuiui
ca dej a lungul verii si toamniei 1942 ar fi fost bolnav
de malarie — a avut, in schimb, o reactie absolut nor-
m ala54. Din 1943 a inceput sa caute o solute onorabilS
de iesire a Romaniei din orbita Axei pentru a-si putea
rezolva asa cum credea de cuviinta dezideratele natio-
» 9 9
nale. Efecte*le circumspectiei cu care a privit de atunci

incolo relatii'le cu Hitler s-au vazut la . . . 23 august
1944, atunci cind armata romana dispunea de peste un
mi lion de combatanti §i de un .plan coerent pentru sal-
varea tarii. Cine 1-a pus in aplicare, este o allta ches-ti-
une si discuîa ei nu-si are locul aici. Qricum, daca
Antonescu ar fi jucat la fdl ca Hitler, daca ar fi fost
psihojpat, incaipabil s.a.m.d. — asa cum 1-au etichetat
unii , e greu de spus ce ar mai fi ramas din anmata
romana dupa „noul Stalingrad44 pe care i 1-a admini-
strat brava si glorioasa Armata Rosie imecliat dupa
23 august, prin dezarmarea si internarea unor ostasi
care-o intimpinau cu ramura de maslin . . .
Din acest motiv, schimbul de replici dintre Hitler
si Antonescu, mediat de generaM Hauffe (purtatorul de
cuvint al primului, „diaJlogul44 desfasurat la 28 decem
brie avind loc la Predeal), prefigureaza destul de exact
82
evolirfia redatiilor genmano-romane dupa momentul Sta
lingrad. Addlf Hitler, care era la curent cu virulenta
acuzatiilor pe care maresalul roman le aducea partii
germane, a incencat sa-1 incurajeze intr-un mod mai
deosebit : amenint3ndu4 ! „Toate statele Europei —
clama fiihrerul — se gaisesc azi in situatia unor calatori
dintr-o aceeasi barca si care au acelasi scop. Cine nu
visleste, se ineaca ! (subl. ns.). Si trebuie sa vislim : sintem
legati prin Pactul Anticominternu. Ion Antonescu nu s-a
lasat impresionat niciodata de stilul agresiv folosit de
Hitler, asa ca nu i-a ramas nici de aceasta data dator :
,.Eu nu parasesc barca, dar cu bratele goale nu trimit
soldatii la lupta si trebuie sa stiu cu cine ?i incotro merg
in barca ! (subl. ns.)55'.
Cu toate ca multe din documentele emise de esaloa- 9
nele romane in timpul sau cu referire la batalia de la

Stalingrad s-au pierdut prin forta imprejurarilor —
capturate in lupta de rusi — sau au fost instrainate
prin forta — tot de rusi, dupa armistitiu, dar si de
noul regim, care i§i facuse din distrugerea trecutului un
obiectiv primordial — , numarul acestor piese de evi-
denta este inca, din fericire, foarte mare. Ceea ce pre-
zentam aici este o selectie care are in vedere, in primul
rind, documentele esaloanelor de virf. Este evident ca
ele nu pot reflecta intreaga drama a romanilor in stepa
ruseasca. Ea trebuie intregita de alte cercetari si, atit
timp cit mai exista supravictuitori, de lucrari memoria
list ice.
Oricum insa, aceasta carte este dedicata tuturor
ostasilor romani — de la soldat la general — care au
luptat la Stalingrad : 111 primul rind, celor ce nu s-au
mai intors niciodata, ncavind niei macar odihna unui
mormint crestinesc, si in egala masura, celor ce au
supravietuit trecind prin lagare si inchisori, prin mize-
rie si nemeri'tata uitare. Intr-un cuvint, celor ce
asleapt a de atita vreme veneratia si lacrima de recu-
nostinta a neamului.
N O T E .
1 Asupra acestei probleme, vezi : B. H. Liddel — Hart, Stra-

tegia. Acliunile indirect?, Editura M ilitara, Bucuresti, 1973,
p. 258— 262 ; H. G. Dahms, La deuxieme guerre mondiale, Payot,
Paris, 1961, p. 183— 185 ; Peter Calvocoressi and Guy YVint, Total
War, Causes and Courses of the Second World War, Penguin
Books, 1979, p. 471— 474 ; Gh. Buzatu, Din istoria secretd a celui
de-al doilea razboi mondial, volum ul I, Editura $tiinîfica si Kn-
ciclopedica, Bucuresti, 1988, p. 107— 122 ; Raym ond Cartier, La
seconde guerre mondiale, tome premier. 1939— 1942, Larousse.
Paris-Match, Paris, 1965, p. 340— 342, 357— 362.
2 Marechal Erich von Manstein, Victoires perdues, Plon,
Paris, 1958, p. 208— 211.
3 Istoria militara a poporului roman, vol. V I, Editura M i
litara, Bucuresti, 1989, p. 465— 469.
'* Cf. Gh. Buzatu, op. cit., p. 121.
3 Werner Maser, Prenom : Adolf. Nom ; Hitler, Plon, Paris,
1973, p. 399.
•’ Friedrich Paulus. Stalingrado (a cura diWalter Gfirlitz),
Ed. A ldo Garzanti, M ilano, 1973, p. 99— 103 ; vezi §i Marechal
Erich von Manstein, op. cit., p. 255— 261 ; Joachim Wieder, Sta-
lingrado. Morte di un esercito, Louganesi & C., M ilano, 1973,
p. 143— 145 ; W ilhelm A dam , O hotdrire dilicild, vol. 2, Editura
M ilitara, Bucuresti, 1988, p. 59— 60.
7 Vezi J?i Jacques de Launay, Titulescu et VEurope, Nyon,
1976, passim.
s 23 august 1944. Documente, vol. I, 1939— 1943, E ditura $ti-
intifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984, doc. nr. 56.
General Platon Chirnoaga, Istoria politicd si militara a
razboiului Romdniei contru Rusiei Sovietice — 22 iunie 1941—
23 august 1944 (edi{ia a IT-a, vazuta si adaugita de autor), E di
tura Carpaî, M adrid, 1986, p. 125— 130 ; Andreas Hillgruber,
Hitler, Konig Carol und Marschall Antonescu. Die Deutsch-Ru -
mdnischen Bezienhungenr 1938—1944, Franz Steiner, Wiesbaden,
1954, p. 126— 134.
10 Ion Gheorghe, Rumciniens Weg zum Satelitenstaatr Hei
delberg, 1952, p. 67— 68.
11 Ibidem , p. 134.
84
12 General Platon Chirnoaga, op. cit., p. 136— 139 ; Istoria
militara a poporului roman, vol. V I, p. 408— 419.
13 General Platon Chirnoaga, op. cit., p. 139— 154.
u Istoria militara a poporului roman, vol. V I, p. 474.
iT* Vezi, de exemplu, m em oriul adresat m aresalului Ion
Antonescu de catre Iu liu M aniu si C. I. C. Bratianu, in 23 august
1944, Documcnte, vol. I, 1939— 1943, doc. 258.
16 A rhiva . M inisterului A pararii Na{ionale (in continuare,
Arh. M.Ap.N.) fond 948, dosar nr. 2 059, f. 173— 185.
17 Ibidem , dosar nr. 811, f. 216— 246.
George Barbul, Memorial Antonescu, tome l er, Le I I I e
Homme de VAxe, Editions de la Couronne, Paris, 1950,
p. 153— 163.
18 G. K. Jukov, Amintirl si rcflectii, Editura M ilitara, B ucu
resti, 1970, p. 449.
20 A. M. Vasilevski, Delo vsei jizni, Izdatelstvo politiceski
literaturl, Moskva, 1973, p. 219— 220.
21 Ibidem.
22 General Platon Chirnoaga, op. cit., p. 190— 192.
23 G. K. Jukov, op. cit.f p. 464.
24 Ibidem, p. 458.
25 V. I. Ciuikov, Inceput de drum. Memorii de razboi, Edi-
tura M ilitary, Bucuresti, 1962, p. 111.
2(* Ibidem, p. 112.
27 Ibidem, p. 113.
28 G. K. Jukov, op. cit., p. 467— 468.
20 A. M. Vasilevski, op. cit., p. 216.
30 Mare$al I. H. Bagramean, Asa a inceput razboiul, Edi-
tura M ilitara,. Bucuresti, 1974, p. 58— 59.
31 W illia m Manchester, Armele lui Krupp, Editura Politica,
Bucuresti, 1973, p. 528— 539.
32 G. K. Jukov, op. cit.t p. 469.
33 Vezi $i A. M. Vasilevski, op. cit., p. 219— 226.
:M I. I. Iakubovski, Pamintul in flacavi, Editura M ilitara,
Bucuresti, 1981, p. 88.
*• A. M. Vasilevski, op. cit., p. 226— 228.
36 General 'P laton Chirnoaga, op. cit., p. 191.
37 Ibidem, p. 189.
Marechal Erich von Manstein, op. cit-t p. 235.
39 Apud General Platon Chirnoaga, op. dt., p. 189— 190.
85
'•o A pud Ibidem, p. 190.
'•l Arh. M.Ap.N., fond 948, dosar nr. 733, f. 371.
Ibidem, fond documentare, f. 49.
43 Werner Maser, op. cit., p. 400.
<4 Vezi volum ul dc? fata, documentele* X L V , X L V I.
45 M anfred Kehrig, Stalingrad. Analyse und Dokumenlation
einer Schlacht, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart, 1974, p. 471
/|C Vezi volum ul de fata, doeumentul L X X IV .
Manfred Kehrig, op. cit., p. 4(56. -
48 vezi volum ul de fata, doeumentul L X X IV .
vj p e larg la M anfred Kehrig, op. cit., p. 45(i—476.
Werner Maser, op. cit., p. 408.
Ibidem, p. 372, 408.
Ibidem, p. 408.
53 Jean Lalov, Yalta. IIierf aujourd’hui , domain, Editions
Robert Laffont, 1988, p. 46— 17.
'»'• Vezi Antonescuf \Iaresalul Romaniei si rdzhoaiele de re-
xntregire, E ditura Nagard, Cannaregio Venetia, 1986, passim.
'•*' Vezi volum ul de fata, doeumentul L X X X 1 X .
NOTA a s u p r a ed itiei
0
f
Documentele din volum provin din A rhiva M inisterului Apa-

ratii N ationale si apartin, in general, esaloanelor de v irf im
plicate in marea batalie de la Stalingrad (Marele Cartier Gene
ral, C abinetul M ilitar al Conducatorului Statului, comanda-
mentele de armata, corp de arm ata §i divizie). Pentru a con-
feri acestei lucrari m obilitate si un caracter dc reconstituire,
am renuntat deliberat la form ula general acceptata a volumelor
de documente (prezentarea integrala a documentelor, in ordinea
lor strict cronologica), optind, in general, pentru prezentarea
acestora fracjmcntar (pentru a evita repetitive) si intr-o online
loqica, (pentru a favoriza inêlegerea).
Atragem atentia asupra faptului ca documentele folosite au
fost concepute fie in focul bataliei (note, rapoarte, telegrame etc.),
fie in perioada im ediat urmatoare (sinteze, dari de seama, ;»n-
chete si a m Incadra aici chiar si jurnalele de opcratii care,
chiar daca sint concepute in tim p u l artiunilor, au lost, de
ohicei, definitivate dupa aceea) sau chiar m ai tirziu (cazul
lucrarii generalului Petri' Dumitrescu, elaborate in m artie 1945),
ceea ce creeaza o anum ita alternants a „to n ului“ acestor piese
d«» evident^.
Documentele au fost aduse la normcle ortografice actuale,
$
din ratiuni de spatiu pastrindu-se abrevierile din original (pen-

tru descifrarea carora am alcatuit Listci abrcvierilor) si au fost
87
elim inate parte din elementele cart* le detennina identitatea
(emitcnt, caracter, tip, destinatar, loc, data etc.). Aces tea
din urma vor fi regasite in List a documentelor unde
este mentionata sursa lor. Pentru a evita abunden{a trimiteri-
lor bibliografice documentele au fost notate cu cifre romane,
ia sfirsitul fiecarui fragment de text, in paranteze drepte, fiind
indicate num arul docum entului si, cu cifre arabe, filele (pagi-
niIf). Astfel [XI, 5— 121 = Documentul X I, filele 5— 12.
Notele de subsol si intervenîile noastre in text (marcate cu
paranteze drepte) vor purta sigla n.n. Omisiunile vor fi in-
semnate cu [...].
LISTA ABREVIERILOR
A. — arm ata (A.4 = A rm ata 4)

a.a. — antiaerian
a.c. — anticar (antitanc)
A.c.A. — aparar<»a contra aeronavelor
Art. — artilerie
Art.Gr. (A.G.) — artilerie grea
Art.C&l• — artilerie calarea{&
Av. — a v ia te
i
B
Batal. (btl.) — batalion

Bl.t Bid. — blindat(a) f
By., Brig. — brigada
C
#
C.A. — corp de arm ata (C. IV A. = Corpul IV armata)

Cav., Cv. — cavalerie
C.Cv. — Corpul de Cavalerie
cdt. — com andam ent (comandant, uneori)
c.f. — cale ferata
C.G. — cartier general
C.L. — care de lupUi (tancuri)
C.AJ. — Corpul do Munte
comp. — companie
col. — colonel
cpt. — capitan •
D
*
D.f Div. — divizie (D.l Cv. = D ivizia 1 Cavalerie)
D. — dorobanti (H I D. = Regim entul 1 Dorobanti)
Dot. — detasament
D-on — divizion
#
D.V.K., D.V.St. (Deutsche Verbindung Kommando/Stab) — co-

m andam ent german de legaturS atasat comandamentelor
romane
E
%
E.N.l. — elemente neindivizionate

esc. — escadron
F %
Fr. — Front
Gl., g-ral — general (in arm ata romana, la acea data : gl. bg. =
= general de brigada ; gl. div. = general de divizie ;
gl.C.A. = general de corp de arm ata ; gl.A. = general de
armata)
Gr. — grup, grupare
Gr.A., Gr.Arm. — grup de armato (Gr.A. Don = G rupul de
arm ate „D on“)
It. — locotenent
It.-col. — locotenent-colonel
Luftwaffe — aviatia m ilitara germana
90
M
A/. , M - tc — munte, vinatori de m unte (D.l M. = D ivizia 1

Munte)
M.C.G. — Marele Cartier General
M.M.G. — M isiunea M ilitara germana
M.SUM. — Marele Stat M ajor
%
M.U. — m ari unitati
o
OKII (Oberkommando des Hecrcstruppc) Inaltul Comanda-
m ent al trupelor de uscat germane)
OKW (Oberkommando dor Wehrmcicht) Inaltul Comanda-
ment al Arm atei Germane
O.Qu., O.Q. (Oberquartier) — stat m ajor de servicii
P.C. — post ele comandu

pit., plut. — pluton
R., Reg., Rot. — regiment (R .l Art.Gr. = Regim entul 1 A rtile

rie Grea)
1/R . . . — batalionul (divizionul) 1 din Regim entul . . .
R., Ros. — rosiori (R .l ft. = Reginientul 1 Rosiori)
rcz. rezerva
u.f. — unitate de foe
V., Vt., V-tori vinatori (R.l Vt. = Regim entul 1 Vinatori)
91
LISTA DOCUM ENTELOR
Aportul trupelor romane in rdzboiul contra bolse-

vismului. 22.V1.1941— 1.IV.1943, Arhiva Ministerului
Apararii Nationale (deoarece documentele provin
aproape 100?/c, din aceasta arhiva, in continuare vom
menîona numai fondul, dosarul filele la care se
tfaseste doeumentul respectiv), fond 948, dosar nr. 631,
f. 1—17.
Expunerea generalului Socrate Mardari asupra ope-
ratiilor desfdsurate de trupele romane In Cotul
Donului si Stepa Calmued, cu referire sped aid la
activitatea Marelui Cartier General roman, fond
Documentare, f. 1—58.
General de armata Petre Dumitrescu. Consideratii
asupra bataliei din Cotul Donului. Noiembrie 1942,
fond 3, dosar n t. 128, f. 1—63.
Nota a generalului Petre Dumitrescu (7 decembrie
1942) dcsprc intilnirea sa cu generalul german
Maximilian von Weichs din 1R septembrie 1942,
fond 949, dosar nr, 126, f. 319—314.
Nota (nedatatd) a generalului Petre Dumitrescu des-
pre intilnirea cu generalul Friedrich Paulus din
20 septembrie 1942, fond 949, dosar nr. 126,
f. 290—291.
VT. Nota asupra situatiei Armatei 3 romane la 15 oc
tombrie 1942, fond 949, dosar nr. 126, f. 294— 296.
V II. Telegramd (14 octombrie 1942) a generalului Ilie
Steflea catre colonelul Ion Gheorghe, fond 948, dosar
nr. 733, f. 8.
V III. Informatiuni operative ale M.C.G. roman din 27 oc
tombrie 1942, fond 948, dosar nr. 733, f. 57—63.
IX . Ordinul de opei'atii nr. 1 din 14 octombrie al
fiihrerului Adolf Hitler catre trupele de pe frontul
de Est, fond 948, dosar nr. 733, f. 66—76.
Raport al generalului Ilie Steflea din 21 octombrie
1942 catre maresalul Ion Antonescu, fond 948, dosar
nr. 733. f. 110—111.
X I. Ordinul in rezolutie9 al maresalului
# Ion Antonescu
la raportul Steflea din 27 octombrie 1942 (3 noiem-
brie 1942), fond 948, dosar nr. 733, f. 123.
X II. Cabinetul Militar al Conducdtorului Statului catre
generalul Ilie Steflea (3 noiembrie 1942), fond 948,
dosar nr. 733, f. 128.
X III. Informatiuni operative si materiale ale Marelui Car
tier General roman din 3 noiembrie 1942, fond 948,
dosar nr. 733, f. 140— 166.
X IV . Cabinetul Militar al Conducdtorului Statului catre
dosar nr. 733, f. 177.
XV: Cabinetul Militar al Conducdtorului Statului cdti'e
atasatul militar la Berlin (7 noiembrie 1942), fond
948, dosar nr. 733, f. 253.
X V I. Cabinetul Militar al Conducdtorului Statului catre
atasatul militar la Berlin (10 noiembrie 1942), fond
948, dosar nr. *733, f. 254.
X V II. Cabinetul Militar al Conducdtorului Statului catre
dosar nr. 733, f. 175— 176.
X V III. Raportul generalului Ilie Steflea din 14 noiembrie
1942, fond 948, dosar nr. 733, f. 196—198.
X IX . Cabinetul Militar al Conducdtorului Statului catre
dosar nr. 733, f. 181.
93
XX. Raport al atasatului militar de la Berlin, colonel
Ion Gheorghe (14 noiembrie 1942), fond 948* dosar
nr. 733, f. 195. %
X X I. Informatiuni operative si materiale ale M.C.G. rom6.ii
(14 noiembrie 1942), fond 948, dosar nr. 733, f. 202— 219.
X X II. Cabinetul Militar al Conducdtorului Statului catre
atasatul militar roman la Berlin (18 noiembrie 1942),
fond 948, dosar nr. 733, f. 256—257.
X X III. Telegrama generalului Hauffe, seful Misiunii M ili
tare germane din Romania, catre generalui Wagner,
seful servieiilor OKH (18 noiembrie 1942), in
Manfred Kehrig, Stalingrad. Analyse und Dokumen-
tation einer Schlaclit, Stuttgart, 1979, p. 558.
XXIV . Raportul generalului Ilie Steflea din 17 martie 1943,
fond 949, dosar nr. 56, f. 127—147.
XXV. Raport al M.C.G. roman din 6 decembrie 1942 asupra
siiuatiei Armatei 4 romane, fond 949, dosar nr. 100,
f. 204—233.
X XV I. Raport al M.C.G. roman din 19 decembrie 1942,
fond 948, dosar nr. 733, f. 507—509.
X X V II.
•
Dare de scama asupra actiunilor Gruparii „Lascaru,
fond 948, dosar nr. 1 174, f. 1—38.
X X V III. Raport al Armatei 3 romane catre Marele Stat Major,
Sectia 3 Operatii, din 19 martie 1943, fond 949,
dosar nr. 56, f. 239—240.
X X IX . Istoricul actiunii Diviziei 15 Infanterie in zilele de
18—26 noiembrie 1942, intocmit de maior Gh. Busu-
ioceanu, seful Biroului 3 Operatii din statul major
al Diviziei. 15 Infanterie , fond 949, dosar nr. 100,
f. 493—502.
XXX. Raport din 1 decembrie 1942 al plutonierului
t.r. Valentin Dumitriu din Serviciul Special de In-
formatii, detasat la comandamentul Diviziei 0 Infan
terie, fond 949, dosar nr. 100, f. 289— 305.
X X X I. Jurnal de operatii al Marelui Stat Major roman pe
luna Jioiembrie 1942, fond 948, dosar nr. 1 086.
X X X II. „Batalia Armatei 4 romane in Stepa Calmucdut lu-
crare intocmitd de locotenent-colonel Nieolae Dra-
gomir, fond Microfilme, rola P II. 1 1051, cadrele
169— 177.
94
X X X III. Tclegrama Cabinetului Militar al Conducatorului Sta-
tului din 21 noiembrie 1942 catre colonelul Ion
Gheorghe, atasatul militar la Berlin, fond 948, dosar
nr. 733, f. 315—316.
X X X IV . Memoriul operativ nr. 29 al Misiunii Militare ger
mane in Romania — Esalonul Mobil (21 noiembrie
1942), fond 1 200,>-dosar nr. 559, f. 39.
XXXV. Comunicarea telefonica a generalului Ilie Steflea pen
tru maresalul Ion Antonescu (21 noiembrie 1942),
fond 948, dosar nr. 733, f. 260.
X X X V I. Telegrama maresalului Ion Antonescu pentru gene
ralul Ilie Steflea (21 noiembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 279.
X X X V II. Telegrama lui Adolf Hitler pentru maresalul Ion
Antonescu (22 noiembrie 1942)9 fond 948, dosar
nr. 733, f. 281.
X X X V III. Comunicare telefonica a generalului Ilie Steflea pen
tru maresalul Ion Antonescu (22 noiembrie 1942),
fond 948, dosar nr. 733, f. 291.
X X X IX . Telegrama maresalului Ion Antonescu pentru gene
ralul Ilie Steflea (22 noiembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 286—287.
XL. Comunicare telefonica din 22 noiembrie 1942 a
colonelului Socrate Mardari pentru colonelul Ion
Rudeanu , fond 948, dosar nr. 733, f. 268, 270.
X L I. Telegrama a generalului Ilie Steflea pentru maresalul
Ion Antonescu (22 noiembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 283.
X L II. Extras din scrisoarea din 22 noiembrie 1942 a feld-
maresalului Wilhelm Keitel catre maresalul Ion
Antonescu, fon$ 948, dosar nr. 733, f. 325—326.
X L III. Telegrama maresalului Ion Antonescu catre fiihrerul
Adolf Hitler (22 noiembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 277.
X L IV . Telegrama fiihrerului Adolf Hitler catre maresalul
Ion Antonescu (23 noiembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 289.
XLV. Raport al comandantului Armatei 3 romane, generalul
Petre Dumitrescu, din 8 decembrie 1942, fond 948,
dosar nr. 733, f. 436.
95
xlvl Telegrama colonelului Ion Gheorghe catre maresalul
Ion Antonescu din 23 noiembrie 1942, fond 948, dosar
nr. 73.'?, f. 296.
X L V II/ Notd a generalului loan Arbore pentru colonelul
Socrate Mardari din 8 decembrie 1942, fond 948, dosar
nr 733, f. 438.
X L V III. Ordin de zi al maresalului Ion Antonescu din 24 no
iembrie 1942, fond 948, dosar nr. 733, f. 303—304.
X L1X . Telegrama maresalului Ion Antonescu catre generalul
Hie Steflea (24 noiembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 311—312.
L. Notd a plutonierului t.r. Valentin Dumitriu din
7 decembrie 1942, fond 949, dosar nr. 100, f. 306—308.
L I. Extrasc din ordinele generalului M. von Weichs
primitc de M.C.G. roman prin intermediul Misiunii
Militare germane (23 noiembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 429.
L II. Telegrama Cabinctului Militar al Conducdtorului Sta
tului catre generalul Ilie Steflea (5 decembrie 1942),
fond 948, dosar nr. 733, f. 388—390.
l iii. Telegrama colonelului Socrate Mardari cdtre Marele
Stat Major (11 decembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 469.
LIV . Raport al Armatei 3 romane din 8 decembrie 1942,
fond 948, dosar nr. 733, f. 437.
LV. Raport al generalului Ilie Steflea din 26 noiembrie
I942t fond 948, dosar nr. 733, f. 338—340.
LVI. Raport al generalului Ilie Steflea din 31 martie 1943,
fond 949, dosar nr. 56, f. 12—19.
L V II. Notd din 30 noiembrie 1942 a It.-colonelului
Panteliinon Comisel, fond 949, dosar nr. 100,
f. 659—665.
L V III. Telegrama colonelului Ion Gheorghe, atasatul militar
la Berlin, din 27 noiembrie 1942, fond 948, dosar’
nr. 733, f. 341.
L V IX . Ordin circular al maresalului Ion Antonescu din
28 noiembrie 1942, fond 948, dosar nr. 733, f. 361—363.
LX. Raport al Marelui Cartier General roman cdtre
Misiunea Militara germana (30 noiembrie 1942), fond
1 200, dosar nr. 475, f. 15.
9()
LXI. Raport nr. 16 230/1 % decembrie’ 1942 al generalului
Ilie Steflea catre maresalul Ion Antonescu, fond
Microfilme, P II 1.2724, cadrele 50—51.
L X II. Ordinul in rezolutie (3 decembrie 1942) al maresalului
Ion Antonescu pe raportul nr. 16 230 al generalului
Steflea, fond Microfilme, P I I 1.2724, cadrele 76—77.
L X III. Raportul nr. 282/1 decembrie 1942 al generalului
Ilie Steflea catre maresalul ion Antonescu, fond 949,
dosar nr. 126, f. 193/ IV —193//X I. *
L X IV . ' Telegrama maresalului Ion Antonescu catre generalul
Ilie Steflea (3 decembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 371—373.
LXV. Telegrama maresalului Ion Antonescu catre generalul
Constantin Constantinescu-Klaps (3 decembrie 1942),
fond 948, dosar nr. 733, f. ,345.
L X V I. Scrisoarea generalului Ilie Steflea pentru jeldmaresa-
lul Erich von Manstein (5 decembrie 1942), fond 948,
» dosar nr. 733, f. 416—428.
I,X V II. Nota, a Marclui Cartier General din 7 decembrie 1941,
fond 948, dosar nr. 733, f. 394.
L X V III. Telegrama generalului Ilie Steflea catre colonelul
Socratc Mardari (8 decembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 400.
L X IX . Raport al colonelului Socratc Mardari catre generalul
Ilie Steflea (8 decembrie 1942)t fond 948, dosar
nr. 733, f. 405.
LXX. Raportul generalului Ilie Steflea catre maresalul
Ion Antonescu (14 decembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 483. '
L X X I. Nota-Studiu t a Sectiei I din Marele Cartier General
din 8 decembrie 1942, fond 949, dosar nr. 126,
f. 241—251.
L X X II. Telegrama fcldmarcsalului Erich von Manstein catre
maresalul Ion Antonescu (9 decembrie 1942 — data
primirii), fond 948, dosar nr. 733, f. 411.
L X X I II. Telegrama maresalului Ion Antonescu catre feldma-
rcsalul Erich von Manstein (9 decembrie 1942),
*
fond 948, dosar nr. 733, f. 409.
L X X IV . Scrisoarea maresalului Ion Antonescu catre feldma-
resalul Erich von Manstein (9 decembrie 1942 —
97
predata lui von Manstein la Novocercassk, la 12 de
cembrie 1942, de catre generalui I. Steflea), fond 949,
dosar nr. 126, f. 17—32.
LXXV. Ordin al feldmaresalului Erich von Manstein din
0
14 decembrie 1942, fond . 949, dosar nr. 126,

f. 334—335. .
LXXVI Dare de seamd a Marelui Cartier General roman
asupra operatiilor Armatei 4 romane intre 12—28 de
cembrie 1942 (29 decembrie 1942), fond J>49, dosar
nr. 57, f. 407—414.
Lxxvn. Telegrama colonelului Ion Gheorghe, atasatul militar
la Berlin (17 decembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 523.
l x x v iii Nota information pentru maresalul Ion Antonescu a
generalului llie Steflea (23 decembrie 1942), fond 948,
dosar nr. 733, f. 525—526.
L X X IX . Scrisoarea feldmaresalului Erich von Manstein din
23 decembrie 1942 adresatd generalului llie Steflea,
fond 949, dosar nr. 126, f. 371.
LXXX. Telegramd a Cabinetului Militar a I Conducdtorului
Statului pentru colonelul Ion Gheorghe (24 decembrie
1942), fond 948, dosar nr. 733, f. 534— 536.
LXXXI Telegrama generalului llie Steflea catre maresalul
Ion Antonescu (27 decembrie 1942), fond 948 nr. 733,
f. 526.
L X X X F I. Telegrama maresalului Ion Antonescu catre generalui
llie Steflea (29 decembrie 1942), fond 948, dosar
nr. 733, f. 531.
Lxxxnr Raport al generalului Hie Steflea din 30 decembrie
1942, fond 948, dosar nr. 733, f. 540— 541.
Completare la raportul din 30 decembrie 1942,
fond 948, dosar nr. 733, f. 542.
L X X X IV . Memoriul generalului Constantin Constantinescu-
Klaps asupra operatiilor Armatei 4 romane intre
12—31 decembrie 1942 (1 ianuarie 1943), fond 949,
dosar nr. 57, f. 508—510.
LXXXV. Raport al generalului Jaenecke, eomandantul Corpu-
lui IV armata german, din 18 decembrie 1942,
fond 949, dosar nr. 57, f. 476—478.
98
L X X X V I. Scrisoarea generalului Constantin Brdtescu, coman-
dantul Diviziei 1 Cavalerie, catre colonelul Socrate
Mardari din M.C.G., fond 949, dosar nr. 100,
f. 419— 423.
L X X X V H . Raport al Diviziei 20 Infanteria din 9 decembrie 1942,
fond 948, dosar nr. 733, f. 440— 441.
L X X X V I1 I. Notd a Biroului 3 Opcratii al Diviziei 20 Infanterie
din februaric 1943, fond 525, dosar nr. 48, f. 199—200.
I,X X X IX . E.rpunerea generalului Hauffe asupra situatiei si ope-
ratiunilor de pe frontul de sud intre 19X1— 15X11
1942 (28 decembrie 1942)t fond 948, dosar nr. 741,.
f. 2—23.
XC. Prcgatirea si desfasurarea operatiunilor pe frontul
armatelor 3 si 4 romane In lunile septembrie-decem-
brie 1942 (7 ianuarie 1943 — documentor intocmit
de Marele Slat Major roman), fond 948, dosar nr. 741,
f. 46— 56.
X C I. Tele(irama
■ maresalului
• Ion Antonescu adrcsatd c/c-
^
neralului Hauffe la 21 octombrie 1942, fond 948,

dosar nr. 733, f. 43— 46.
CRONOLOGIE
12 decembrie 1941. Sub presiunea germana, maresalul Ion Anlo-

noscu declara starea do razboi intre Rom ania si
S.U.A. ; in aceeasi zi precizeaza unor ziaristi : „Eu
sint aliatu l Germ aniei contra Rusiei ; slnt neutral
intre G erm ania si A nglia ; sint pentru amoricani con
tra J a p o n ie i!“.
29 decembrie 1941. Intr-o scrisoare adresata m aresalului Ion
Antonescu, A dolf H itler pune pentru prima oar a pro-
blem a participarii romanesti la cam pania Wehrmach-
tului din 1942 in Rusia.
5 ianuarie 1942. Jon Antonescu raspunde afirmativ cererii formu
late de fiihrer, conditionind prezenta trupelor romane
in adincim ea teritoriului rusesc de clot area si
t echioa-
•
rea lor do catre Berlin.

8 ianuarie 1942. La Budapesta, ministrul de ext^rne al celui cle-al
treilea Reich, Joachim von Ribbentrop, declara ca
granitele fixate prin dictatul de la Viena, din august
1940, sint definitive.
17 ianuarie 1942. La Berlin so semneaza un protocol % romana-
german prin care, pe baza un u i credit de razboi,
W ehrm achtul se angaja sa echipeze $i sa doteze d i
viziile romanesti participante la campania anului 1942.
100
20 ianuarie 1942. La $efia M arelui Slat M ajor roman este n um it
generalul de divizie Ilie Steflea care il inlocuieste pe
generalul Iosif Iacobici.
10—11 februarie 1942. Intrevedere Ilitler-Antonescu la „\Yrolf-
sschanze*4 (Rastenburg) ; Ion Antonescu arata ca
scopul luptei rom anilor In Est ramfne, totusi, rccu-
perarea hotarelor de vest ale \arii.
5 aprilie 1942. Este emisa directiva operativa nr. 41, in care
H itler fixeaza Stalingradul ca obiectiv intermediar in
progresia G ru p u lu i de armate „Sud“ catre Caucaz.
4—1> mai 1942. Infringerea arm adei japoneze destinata invadarii
Australiei, in Marea Coralilor.
18 mai 1942. Trupe germane si romane ocupa Peninsula Kerci,
deschizind d ru m u l spre Caucaz.
25 mai 1942. Se incheie contralovitura germana din zona H ar
kov, soldata cu inari pierderi pentru arm ata sovie
tica. La actiuni participa Corpul VI arm ata roman.
1 iunie 1942. Cu ‘ocazia vizitei la Cartierul General al G rup ului
de armate „Sud“, H itler decide formarea unui grup
de armate in zona Stalingrad, sub comanda mare
salului Ion Antonescu.
4—6 iunie 1942. Victoria am ericana in marea batalie aeronavala
de la M idw ay.
6 iunie 1942. S.U.A. declara razboi Romaniei.
21 iunie 1942. Trupele germane ale feldm areâlului Rommel
ocupa Tobrukul.
28 iunie 1942. G rupul de armate „B“ incepe progresia spre Voro-
nej si Stalingrad. %
1 iulie 1942. Trupe germane si romane intra in Sevastopol.
4 iulie 1942. Se incheie batalia pentru Sevastopol prin cucerirea
peninsulei Qhersonez.
f> iulie 1942. Gruparea von Weichs ocupa Voronejul. %
23 iulie 1942. H itler emite Directiva operativa nr. 45 prin care

Stalingradul si Caucazul trebuie cucerite sim ultan de
grupurile de arm ate ,,13“ si, respectiv, „A “.
8 august 1942. Incepe sosirea asa-numitului Esalon II al trupelor
rom ane in zona de debarcare Stalino-Volnovaha-Ma-
riupol (prim a marc u n ita le : D ivizia 13 Infanterie).
18 august 1942. La Rostov incepe sa functioneze Esalonul I
(inaintat) al M arelui Cartier General roman.
101
20 august 1942. H itler ii propune m aresalului Ion Antonescu sa
preia comandu unui grup de arm ate germano-romane
in zona Stalingrad.
21 august
0
1942. Contralovitura sovietica, pe directia Elan-Bokov-
skaia, im potriva A rm atei 8 italiene ; sint create ca-
petele de pod de la B linov si Kletskaia, de pe m alu l
drept al D onului.
24—25 august 1942. V izita unei delegatii m ilitare romane la
Cartierul General al O K II de la V innita ; sint stabi-
lite detaliile operative si organizatorice legate de
viitorul grup de arm ate romano-german.
25 august 1942. Trupele romane incep miscarile de intrare in
dispozitivul din Cotul D onului.
27 august 1942. Dupa o intrevedere cu generalui A rthur Hauffe,
generalui Franz Haider, seful statului m ajor al O K H ,
aproba organizarea G ru p u lu i do armate „D on“ a
carui comanda urma sa o preia maresalul Ion A nto
nescu.
31 august 1942. Marele Cartier General (Esalonul I) instiinteaza
com andam entul A rm atei 3 romane ca urmeaza sa
preia comanda trupelor din sectorul de front Klet-
skaia-Suhoi Done^.
3 septembrie 1942. O K H em ile ordinele necesare functionarii
G rupului de arm ate ,,Don“ in compunerea : A rm ata
fi germana, armatele 3 si 4 romane.
— Esalonul inaintat al com andam entului Arm atei 3
romane se instaleaza la Morozovsk.
— Corpul VI arm ata rom an (cliviziile 1, 2, 4 si 20
Infanterie). actionind in cadrul Arm atei 4 blindate
germane, alinge Krasnoarmeisk, in im ediata apropi-
ere a Stalingradului.
10 septembrie 1942. Prim a mare unitate rom ana intra in dispozi
tivul defensiv din Cotul D onului (Divizia- 1 Cava
lerie).
12 septembrie 1942. Stalin, im preuna cu generalii G. K. Jukov
si A. M. Vasilevski, hotaraste pregatiiva unei opera
tii contraofensive de am ploare pentru a incercui si
lichida gruparea de forte germane care asedia Sta-
lingradul.
13 septembrie 1942. Arm atele 0 si 4 B lindata germane declan-
seaza asediul Stalingradului.
102
1?) septembrie 1942. Com andam entul Arm atei 3 romane sc* insta-
leaza la Rostov, initial, si apoi la Kamensk.
22—23 septembrie 1942. La Cartierul General al fiihrerului de la
V in nita („W erwolf“) arc* loc o intrevedere intre
H itler si M ihai Antonescu.
24 septembrie 1942. Seful statului m ajor al O K H , generalul Franz
Haider, este inlocuit de Hitlc*r cu generalul K urt
Zeitzler.
25 septembrie 1942. La Rostov sosesc : Marele Cartier General
rom an, Esaionul m obil al M isiunii M ilitare germane
si O.Qu.Stab Don (statul m ajor al serviciilor) — ,
c»lemc»ntele constitutive ale? com andam entului Grupu-
lu i de arm ate „Don“ care urm a sa devina operativ
dupa caderea Stalingradului.
27 septembrie 1942. Esaionul 1 al com andam entului A rm atei 4
romane so instaleaza la Kotelnikovski (Esaionul II la
Remontnaia).
29 septembrie 1942. Puternica contraofensiva sovietica in zona
lacurilor Sarpa, Tata si Barm an {a k (sud Stalingrad).
D ivizia 4 Infanterie romana sufera pierderi dt?osebit
de grele, elemento. blindate adverse patrunzind pina
la postul do comanda de la Sadovoie.
1 octombrie 1942. Com andam entul A rm atei 3 romane so* insta
leaza la Morozovsk.
2 octombrie 1942. Dc*barca in zona Stalino-Volnovaha-Mariupol
ultim a divizie din Esaionul II (Divizia 7 Infanterie).
10 octombrie 1942. Com andam entul Arm atei
%
3 romane preia co-
m anda operativa asupra sectorului do front din Co
tu l D onului.
5 octombrie 1942. Intrevedere la Predeal intre maresalul Ion
Antonescu si generalul A rth u r H auffe cu privire la
dislocarea G rup ului de arm ate „D on“ si la soarta
bataliei de la Stalingrad.
• •
23 octombrie 1942. Ofensiva britanica -do la El A lam ein.

29 octombrie 1942. D ivizia 2 M unte romana ocupa Nalcikul.
1 noiembrie 1942. Dispozitivul defensiv al A rm atei 3 romane din
Cotul Donului este complet.
— La sud de Stalingrad, in Stepa Calm uca, intra in
dispozitivul de aparare D ivizia 5 Cavalerie romanc\.
103
5 noiembrie 1942. A rm ata 3 romana i.$i instaleaza un post de
comanda in ain lat la Cernisevskaia, in apropierea
frontului ; arm ata pregatea „batalia defensiva4*.
6— 10 noiembrie 1942. Intrarea in dispozitivul din Stepa
Calinuca a Diviziei* 18 Infanterie romana. .
7— 8 noiembrie 1942. Intrarea in front, in Stepa Calmuca, a
Diviziei 8 Cavalerie romana.
— incope operaîa „Torch“ : debarcarea aliata in
A frica de Nord.
8 noiembrie 1942. in discursul de la Burgerbriiukeller din Mun-
chen, H itler anunta apropiata victorie de la S ta lin
grad.
— Generalui llie Steflea prezinta generalului A rth ur
Hauffe sinteza inform ativa din care rezulta im inenta
contraofensivei sovietice in Cotul Donului ; generalui
german o considera exagerata.
12 noiembrie 1942. Corpul V II arm ata roman este pus in subor-
dinea A rm atei 4 Blindate germane.
17 noiembrie 1942. Pe frontul A rm atei 3 romane, in sectoarele
D iviziilor 13 si 14 Infanterie, rusii declanêaza
atacuri locale de tatonare.
19 noiembrie 1942
— OrcJc 5t3(). Trupele Frontului de Sud-Vest (gene
ral N. F. Vatutin) declnnseaza operatia contraofensiva
„Uranus“, debu$ind la atac din •
cnpotele de pod de
la Blinov si Kletskaia. Blindatele rusesti reuêsc sa
strapunga aliniam cntele defensive ale Kegimentelor
89 Infanterie (Divizia 13 Infanterie) si 13 Infanterie
(Divizia 14 Infanterie*).
20 noiembrie 1942
— Orclc 5,30. Diviziile" Frontului Stalingrad (general
A. 1. Eremenko) declany aza contraofensiva la sud
de Stalingrad, intre lacurile Barman\ak si Ta ta ; dis
pozitivul diviziilor 1, 2 si 18 Infanterie* romane este
strapuns ; rusii ocupa Plodovitoie.
— Pe frontul Arm atei 3, tancurile rusesti ajung la
Perelazovski, unde se gasea punctul de comanda al
Corpului V arm ata roman ; trupele* acestui corp (cli-
viziile 5 si 0 Infanterie) im preuna cu Divizia 15
Infanterie din rezerva ?i parti din cliviziile 13 si 14
104
In fan terie sint incercuite ; ele vor form a Gruparea
„Lascar“.
— D ivizia B lindata romana este si ea prinsa in in-
cerc u ire.
21 noiembrie 1942*
— H itler ordona «
rezisten\a pe loc, cu orice pre\, a
d iviziilor din G ruparea „Lascar“.
— La comanda G ru p u lu i de arm ate „Don“ este nu-
m it feldm areâlul Erich von Manstein.
— A rm ata 4 romana prime^te comanda operativa
asupra corpurilor VI $i V II arm ata romana si D iv i
ziei 16 Infanterie Moto germana.
— Pe frontul A rm atei 4, rusii ocupa Abganerovo.
— Prim ele elemente blindate sovietico fac jonctiunea
In zona Kalaci-Sovietski, trasind astfel cercul de in-
vestire al A rm atei 6 germane.
— D ivizia B lindata rom ana reu$o$te sa se sustraga
incercuirii.
— Generalii Ilie Steflea $i Pet re Dumitrescu solicita
cu in s is te n t e$aloanelor germane sa dea ordin de
ie$ire din incercuire a G ruparii #,Lascar“ ; G rupul
de arm ate „B “ reitereaza ordinul de rezistenta po
loc.
— Ora 21,20. Generalul Ilie Steflea cere maresalului
Ion Antonescu permisiunea de retragere pentru
Gruparea „Lascar“.
— Ora 21,40. M aresalul Ion Antonescu ordona coor-
donarea actiunilor Gruparea „Lascar“ cu G ru p u l de
arm ate „B“.
— Ora 22,00. Generalul Petre Dumitrescu, comandan-
tul Arm atei 3t romane, ordona in secret G ruparii
„Lascar“ sa faca preparativele necosare pentru it'î-
rea din incercuire.
22 noiembrie 1942
— Ora 2,30. Rusii someaza Gruparea „Lascar14 sa se
predoa ; generalii Lascar, M azarini
#
si Sion refuza.
— Ora 4,36. Gruparea „Lascar“ transmito prin radio :
..Situatia disperata. Acesta este ultim ul cuvint. Spu-
ne\i cuvintul vostru44.
— Ora 9,00. Capitanul aviator Valentin Stanescu *o-
105
seste la Golovski, aducind G ruparii „Lascar“ ordinele
Arm atei 3 romane.
— Ora. 10,00. Noi parlam e:itari sovietici cor capi-
tularoa G ruparii „Lascar** ; sint refuzaî.
— Ora 11,00. D ivizia 5 Infanterie este puternic ata-
cat a.
— Orele 11— 13. Citeva avioane de transport reu-
sesc sa aduca aprovizionari la Gruparea „Lascat“.
— Ora 15,00. Generalul Ilie $ to flea cere din nou
m aresalului Ion Antonescu permisiunea de retragere
pentru Gruparea „Lascar“.
§
— Maresalul Antonescu da m ina libera generalului
Steflea in privin{a G ruparii „Lascar“.
— Orele 10— 10,30. N em aiputind lua legatura cu cv>-
m andam entele romane, general ii Lascar, Sion ?>i Ma-
zarini hotarasc iesirea din incercuire, spre sud-vest,
in seara acestei zile.
— Seara. Cu exceptia unui grup de forte aflat sub
comanda generalului Traian Stanescu, rezistenâ di-
• viziilor r> si fi Infanterie este infrinta.
— Ora 21,00. Coloana Diviziei 15 Infanterie, sub
comanda generalului Ion Sion, incepe retragerea.
— M aresalul Ion Antonescu solicita lui H itler per-
misiunea de retragere pentru trupele G ruparii
„Lascar‘\
23 noiembrie 19-42
— H itler revine de la Berghof la „Wolfsschanze“
(Rastenburg) ; refuza sa permita rt'plierea A rm atei
6 germane.
— lncercuirea Armatei fi germane (general Friedrich*
Paulus) este complota.
— Trupele generalului Sion ajung la Hoi. Donscinka
unde fac jonctiunea cu Divizia 22 B lindata germana.
— C apitanul Valentin Stanescu survolea/a G o lo v s k i
in cautarea com andam entului Diviziei fi Infanterie;
gases to satul in flacari si p(*ste tot cadavre de romani.
— Ora 10,00. Raspunzind maresalului Antonescu,
H itler afirm a ca daduse ordin G rupului de armate
„B“ pentru retragerea G ruparii „Lascar“.
— Atac rusesc asupra localitatii Bol. Donscinka ; co
loana Sion duce lupte grele.
J0(>
— A rm ata 4 romana osto subordonata Arm atei 4
B lindate germane.
— ha A rm ata 3 romana este instalat un slat-major
german in frunte cu colonelul Wenck.
— Ora 21,00. La Rostov disputa aprinsa Intre gone-
ralii Steflea si Hauffe asupra responsabilitatii com an
dam entului german pentru distrugerea G ruparii
„Lascar“.
24 noiembrie 1942. Dupa moartea generalului Ion Sion, trupele
din coloana Sion ajung la Cernisevskaia.
— U ltim ele ramasite ale G ruparii „ Lascar" inceteaza
rezistenta.
— C orpului X V II arm ata german (general K arl
H ollidl) ii sint subordonate corpurile I si II arm aH
romane.
— A rm ata 3 romana in in subordine gruparile ger-
mane ,.Spang** si „Stum pfeld“ ; se organ izeaza apa-
rarea pe Cir.
— Se constituie Gruparea „H oth“, compusa din A r
m ata 4 B lindata germana si A rm ata 4 romana.
26 noiembrie 1942. B atalionul I/R egim cntul 15 Dorobanti, co
m andat de m aiorul Ion Rascanescu, ajunge intact la
O blivskaia, pe Cir.
27 noiembrie 1942. Colonelul Ion Gheorghe transmite ca. in opi-
nia
%
OKW ’, Stalingradul a constitnit „prim a mare
deziluzie** in privinta romanilor.
— Feldmaresalul Erich von Manstein preia efectiv
comanda trupelor G ru p u lu i de arm ate „Don".
3 decembrie 1942. Haspunzind generalului Ilie Steflea, maresalul
Ion Antonescu acuza deschis comandamentele gcr-
mane pentru* pierderea G ruparii „ Lascar*4.
9 decembrie 1942. Scrisoarea m aresalului Ion Antonescu catre
feldm aresalul Erich von Manstein.
12 decembrie 1942. Gruparea „IIo th “ porneste operatia „\Vinter-
gew itler“ pentru restabilirea legaturii cu A rm ata G
germana. Trupele Arm atei 4 romane asigura flancu-
rile d iviziilo r blindate germane.
l(j decembrie 1942. Fronturile de Sud-Vest si Voronej declan-
seaza ofensiva asupra frontului tinut do A rm ata 8
italiana ; datorita strapungerii realizate, Gruparea
„H ollid t“ este am enintata cu incercuirea.
10
•%
18/19 decembrie 1942. Corpul I arm ata roman primcste prea tir-
ziu incuviintarea G ruparii „H b llid t“ pentru retra-
gere ; marc* parte din trupele romane sint anihilate,
ca si diviziile 62 si 294 germane.
21 decembrie 1942. G eneralui A rth u r Hauffe se prezinta la
H itler pentru a expune situaîa arm atelor romane.
22 decembrie 1942. Kamasiêle G ruparii „H ollid t“ sint subordo-
nate com andam entului A rm atei 3 romane.
23 decembrie 1942. Operatia „W intergewitter“ susînuta de Gru-
parea „H oth“ este suspendata fara a-si fi atins
scopul.
— Pierderi grele si la Corpul II arm ata roman, pe
Cir.
25—27 decembrie 1942. Trupele Arm atei 4 romane sint puternic
atacate, fiin d aproape complet distruse.
27 decembrie 1942. A rm ata 3 romana primeste ordin s& organi-
zeze apararea pe Donet.
— A rm ata 4 rom ana incepe retragerea din zona
Kotelnikovski.
28 decembrie 1942. La intilnirea cu maresalul Ion Antonescu,
generalui Hauffe prezinta punctul de vedere al fiih-
rerului cu privire la participarea romaneasca la ba-
talia de la Stalingrad.
3 ianuarie 1943. Inceteaza m isiunea operativa a Armatei 4 ro-
mane.
7 ianuarie 1943. Com andam entul Arm atei 3 romane? preia atribu-
tiile M arelui Cartier General roman $i misiunea de
a organiza retragerea sprei tara a trupelor romane
care participasera la batalia de la Stalingrad.
10— 12 ianuarie 1943. La „Wolfsschanze“ (Rastenburg) are loc o
noua in tiln ire Hitler-Antonescu ; in m em oriul parîi
romane* sc* aduc grave acuzatii comandamentelor ger
m ane pentru pierderile suferite? de trupele romane in
Cotul D onului si Stepa Calmuca.
31 ianuarie—2 februarie 1943. Trupele Arm atei 0 germane*, in
frunte cu feldmaresalul Friedrich Paulus, capitu-
leaza. O data cu ele, iau drum ul prizonieratului %si
ostasii rom ani din diviziile 1 Cavalerie, 20 Infanterie
si Detasamentul colonel Voicu.
108
I. P R O L O G
. **
Dc la Prut la Volga si in Caucaz. La 22 iunie 1941, R om ania

a Intrat in razboi, alaturi do Germ ania, fiind hotarita a duce
pina la capat lupta contra bolscvismului, in scopul do a recuceri
toritoriile pierclute in anul 1940 si a inlatura pentru totdeauna
poricolul care nm eninta perm anent libortatoa si intogritatog sta
tu lui roman.
In aceasta lupta care se ducoa in acelasi tim p si pentru sal-
varea civilizatiei Intregii Europe, Rom ania a inteles sa angajeze,
in mod leal, toate rcsursele sale m ilitare si economice.
Din punct de vedere m ilitar, aportul adus de trupele romane
pe frontul de Est a fost, dupa cum s-a afirm at in repetate
rinduri de In a ltu l C om andam ent german si de presa germana,
cel mai im portant, dupa acel al armatei germane.
In cele ce urmeaza vom expune pe scurt contributia adusa
de arm ata ro m an i, in special, in bataliile cele m ai importanto.
Ne vom rezuina la :
— cuantum ul de efective si M.U. angajate ;
— aportul adus de arm ata noastra in anum ite momente de
cisive pentru conducerea oporatiunilor, in soctorul sudic al fron
tului do Est, fara a intra in descrierea istorica a batSliilor.
i
1. Opera\iunile pentru recucerirea Basarabiei si Bucovinei
(22 VI—26 V II 1941). La 22 iunie, aripa do sud a frontului ger
man era form ats din Grupul dc annate general Antonescu, in
compunerea caruia intrau :
109
— A rm ata 11 germana cu 11 divizii romane $i 6 divizii ger
mane (Inclusiv A rm ata 3 romana).
— A rm ata 4 roinami cu 11 divizii romane.
In total 22 divizii romane. •
In a fara de reci$tigarea teritoriilor pierdute (Bucovina $i
Basarabia), din punct de vedere pur m ilitar intervenîa armatei
romane a adus urmatoarele rezultate :
— s-au fixat in » acest sector 30—32 M.U. inam ice (din care
motorizate $i fi— 7 bl'ndatc), impiedicindu-le sa ia parte la
batalia hotaritoare care se dadea in regiunea Lemberg-Tarnopol ;
— s-a eliberat complet Dunarea, pina la gurile ei, deschi-
r.indu-se o cale de comunicatie strategica de prim ordin si care
mai tirziu a fost de atita folos pentru alim entarea parîi de
sud a frontului.
2. Odessa. D upa trecerea N istrului, arm ata rom ana a preluat

asupra sa curatirea spaîului din sudul Transnistriei .si cucerirea
Odessei.
In acela§i tim p, A rm ata 3 a continuat sa sprijine $i m ai
departe acîunea Arm atei 11 germana, care se gasea in plina
ofensiva catre Nipru.
A rm ata noastra s-a angajat la Odessa cu 22 M.U. §i o impu-
natoare masa de artilerie grea m odern^ (24 divizioane). Acest
grup de forte, ca efective, reprezenta in total 418 760 oameni.
A ngajarea bataliei de la Odessa, de catre arm ata romana,
lichidarea rezistentelor sovietice din aceasta parte a frontului §i
cucerirea oraûlui-port Odessa au avut o im p o r ta n t covirsitoare
pentru conducerea ulterioara a operatiunilor, in spaîul sudic al
frontului. 9
In a d e v a r :
a) A tit tim p cit com unicatiile Armatei 11 [germane — n.n.]
nu ar fi fost asigurate, in mod hotarit, catre sud, aceasta
armatfi nu ar fi putut sa se angajeze la est de Bug sau ar fi
fost fortata sa-$i garanteze singura dreapta catre Odessa. Cu
fortele slabe de care dispunea aceasta arm ata, in acel timp, nu
m ai era in masura sa-*i faca §i siguranta comunicatiilor. Dovada
rea m ai evidenta este faptul ca chiar avind comunicatiile asigu
rate, pentru a putea continua operatiunile m ai departe, a fost
nevoio sa fie intSrita cu A rm ata 3, a carei misiune, dupa dis-
pozitiuni anterioare, trebuia sa inceteze la Bug.
110
b) Inainicul, dindu-si seama de im portanta Odessei in fata
presiunii puternice desfasurata de- A rm ata 4, a continuat s i
aduca mereu forte in capul de pod, form at in ju ru i acestui
im portant port, forte care m ai tirziu i-au lipsit in Crimeea.
In consecinta, prin ofensiva Armatei 4 asupra capului de
pod de la Odessa s-a u$urat indirect operatiunile de patrundere
ale Arm atei 11 in Crimeea.
c) In afara de fortele terestre inamice angajate aici, inam i -
cul a trebuit sa-si imobilizeze in aceasta parte a frontului pest.*
1 000 avioane si 150 baterii antiaeriene si sa foloseasca o can*
titate im portanta din flota sa, care nu a m ai fost astfel dispo*
n ib ila pentru alte m isiuni, care ar fi interesat aripa de sud a
frontului.
In plus, a suferit pe tim pul operatiunilor de la Odessa pier-
deri din cele m ai grele, atit in oameni, cit si in materiale.
Ca m aterial de razboi a fost scos din cauza :
— 400 avioane ;
— 30 vase de transport cu un total de 100 000 tone ;
— 1 distrugator avariat ;
— peste 700 autovehicule.
d) Prin cucerirea Odessei, C om andam entul sovietic a fost
lipsit de o baza puternica navala si aeriana, de unde ar fi putut
am eninta continuu litoralul si teritoriul roman, cu zona petro-
lifera si liniile de com unicatii care deserveau G rupul de arm ate
„Sud“ si dc o zona de unde, eventual, ar fi putut monta puternice
reactiuni ofensive in spatele fortelor angajate la sud de Nipru.
In acelasi tim p s-a putut deschide o noua cale de comunica-
tie pe mare — C onstanta—Odessa—Oceakov — care a avut o
mare im portanta pentru alim entarea fortelor aflate la aripa
de sud.
t
3. Bd.t6.lia de la Marea de Azov. D upa cum A rm ata 4, prin
operatiunile intreprinse asupra capului de pod Odessa, in afara
de rezultate’e obtinute si aratate m ai sus, a garantat totodata
Si libertatea de actiune a A rm atei 11 germana, pentru ca aceasta
sa-si poata continua operatiunile de est de Bug, la fel A rm ata 3,
in batalia de la Marea de Azov, garanteaza libertatea de actiune
a aceleiasi armate, in operatiunile de forfare a N iprului si pa-
trundere in Crimeea.
La acea data, A rm ata 3 dispunea dc (i iM.U. cu un efectiv
total de circa 75 040 oameni.
Ill
Este de la sine inteles ca daca A rm ata 3 n-ar fi existat la
m om entul oportun, gata de a prelua m isiunea ar&tata mai sus,
A rm ata 11 nu ar fi fost poate In masura sa-si indeplineasca
misiunea, sau ar fi trebuit sa se defalce forte germane din alta
parte a frontului, ceea ce, in acel moment, nu era posibil.
Misiunea Arm atei 3 a fost din cele m ai grele Intrucit a
trebuit sa infrunte, tim p de 10 zile, atacuri din cele m ai puter-
nice date de 2 arm ate ruse$ti (9 si IB), cu un total de 12 M.U.,
sprijinite de o bogata artilerie de toate calibrele si numeroase
form atiuni de tancuri si aviatie.
Mai m ult, aceasta arm ata este in masura, dupa ce respinge
toate incercarile de strapungere ale m am icului, sa treaca la
ofensiva si sa participe, im preuna cu G ru p u l blindat german
v. Kleist, la batalia de incercuire ??i distrugere a m ajoritatii for-
telor arm atelor 9 si 18 ruse, fScindu-se 107 000 prizonieri si
luindu-se 212 tancuri si 672 turiuri.
4. Batalia de la sud de Harkov din iama anului 1941142. P rin

strapungcrea facuta de rusi la Izium in decembrie 1941, situatia
dovine extrem dc critica in aceasta parte a frontului, agravin-
du-se la m axim um catre sfirsitul lun ii ianuarie 1942, cind cul-
mineaza prin faram itarea rezistentei germane pe cele doua direc
ti uni principale :
— Pavlograd— Dnepropetrovsk si
— Krasnograd—Poltava.
DirecUunea catre care im pingea grosul rusesc — Pavlograd—
Dnepropetrovsk — era una din cele mai sensibile directiuni pen-
tru C om andam entul german, deoarece pe aici se alim entau for-
tele aflate in Crimeea.
%
Pentru a se putea reconstitui un front in golul produs, la

cererea com andam entului german, au fost aduse aici, in cea mai
mare giaba, 2 divizii infanterie romane (D. 1 si 2), aflate in
acel tim p ca trupe de siguranta intre Bug si Nipru, precum si
Detasamentul de schiori rom ani ,,colonel Rotta“.
Conditiile in care au intrat in lup ta
*
acele unitati au fost
din cele mai grele (marsuri pe jos pe distante variind intre
jr>0—450 km, pe un ger de — 35 grade, viscol, drum uri complet
inzapezite).
De?>i nu am intervenit decit cu 2 divizii si un detaâment
de schiori, totuî scopul a fost atins : s-a putut inchega un
112
front, care a putut rezista apoi in tot cursul icrnii, perioada
dc criza fiind astfcl inlaturata.
%
In tim pul acestor opcra{iuni au luptat in sectorul unitaîlor

romane 9— 10 M.U. ruse. '
Catre prim avara au m ai fost aduse aici inca 2 divizii (D ivi
zia 4 si -0) constituindu-se astfcl C.VI A., cu efectiv total de
64 120 oameni, care a stat in defensiva patrind pozijiile intacte,
pina in a doua jum atate a lu n ii mai.
Cu toate luptele grele din cursul iernii si suferintele indu-
rate de aceste trupc, totusi C.VI A. este in masura sa treacci
la ofensiva si sa ia parte la marea batalie de distrugere de la
sud de Harkov, in care s-au luat 240 000 prizonieri, 2 026 tunuri,
1 250 tancuri si 538 avioane.
5. Operatiunile din Crimeea din iarna anului 1941— 42. Catre

sfirsitul lun ii decembrie se produce o noua perioada de criza,
prin debarcarile inamice dc la Kerci (26X11) si Feodosia—Eupa-
toria (29X11 si 6 I). •
La Feodosia germanii dispuneau num ai de citeva com panii
lucratori, iar in peninsula Kerci de D.46, care a fost silita sa
se retraga.
Nu dispuneau de nici o M.U. in rezerva cu care sa poata
interveni.
Singurele M.U. care au putut fi im pinse in tim p util catre
punctelc unde sc produsese criza au fost Brigada 4 munte, Bri-
gada 8 cavalerie si Detasamentul [colonel Radu] Korne.
Intervene ia acestor M.U. s-a facut in oondiliuni extrem de
grele. Este suficient sa am in tim marsul Brigazii 4 Munte care
executa circa 120 km in t48 ore, pe un gcr cum plit, viscol si
drum uri inzapezite, cu arm am entul autom at inghetat.
U nitatile romane reusesc sa stSvileasca patrunderea in a m i
cului spre interiorul Crimeei, iar m ai tirziu au luat parte la
operatiunile de recucerirea Feodosiei si restabilirea unui front
solid la îtul peninsulei Kerci, situatia consolidindu-se complet
si prin intcrvcntia Diviziei 18 romane.
Negresit, M.U. i;omane care au luat parte la aceste opera-
tiuni nu au fost prea numeroase, totusi, prin faptul ca au inter-
venit intr-un m om ent de mare criza si cu rczultate decisive,
contributia noastra a fost de o im portanta deosebita, prin faptul
113
ca a im picdicat patrunderca inaniicului in Crimeea, pe comuni-
catiile fortelor germane angajate la Sevastopol.
/
6. Operatiunile din Crimeea din vara anului 1942.
a) Batalia de la Kerci (8—16 mai 1942). Tn ofensiva de la
Kerci iau parte 9 M.U., din care fi germane si 3 romane.
In aceasta batalie aportul trupelor noastre este m ai insem-
nat, in spec;al in perioada urm aririi, cind Detasamentul moto-
rizat [RaduJ Korne, prin eforturi supraomene^ti si o inaintare
indrazneata, reuseste sa patrunda adinc*
pe com unicatiile inami-
rului si sa influenteze in mod hotaritor la dezorganizarea oriea-
rci incercari de rezistenta din partea inaniicului.
De asemenea, C. V II A. contribuie prin acttunea sa la dis
trugerea inaniicului incercuit in zona sud Ak. Monai, dupa care
ia parte la urmarire.
In aceasta batalie au fost distruse 26 M.U. rusesti. luindu-se
170 000 prizonieri, 1 397 tunuri, 284 tancuri si 323 avioane.
b) Batalia de la Sevastopol (7 VI—2 VII). In batalia de la
Sevastopol au luat parte 10 divizii (din care 3 romane).
Desi trupele noastre nu au avut, initial, decit m isiuni de
fixare, totusi au intreprins unele actiuni de o im portanta deo-
sebita pentru desfasurarea
#
operatiunilor ulterioare,
i
cum este ca-
zul cuceririi bastionului IT si prin care da posibilitatea invaluirii
pe la sud a Sevastopolului.
Efortul trupelor romane este recunoscut prin insusi comu-
nicatul dat de com andam entul german, la 1 iulie, care suna
astfel : „Sevastopolul a cazut. Deasupra cetaîi orasului si portu-
lui flu tu ra drapelele de razboi ale Germ aniei si Romaniei. Tru
pele germane si romane de sub comanda generalului [Erich]
von Manstein au cucerit azi la prinz, dupa 25 de zile de lupta,
cea m ai puternica cetate terestra si m aritim a a lum ii. Puternice
forte, sisteme fortificate sapate in stinci, instalatii de lupta sub-
terane, cazemate de beton si pam int, precum si nenum arate
fortificatii pe stinci au fost cucerite printr-o cooperare model a
tuturor armelor../*
Pierderile inaniicului sint enorme : 100 000 prizonieri, circa
40 000 morti, H22 tu n u ii, 2(i tancuri, 824 mitraliere, 758 arunca-
toare, 141 avioane.
P iin lichidarea rezistentelor de la Kerci -si Sevastopol, se
asigura flancul drept al intregului front si se da posibilitate
com andam entului german sa treaca la operafiuni ofensive de
#
114
mare anvergura, pc directia H arkov—Stalingrad, in deplina si-
guran{a.
In acelasi tim p sint scoase din cauza circa 33 M.U., cu un
efcctiv in jUr dc 400 000 oameni.
7. Ofensiva germana din vara anului 1942. Faza urmaririi

(8 iulie—In septembrie)*. In aceasta perioada, ,arm ata noastra
aitioneaza cu 15 divizii, dintre care 7 se gasesc inca in sigu-
ranta Crimeei sau sint in curs de trecere peste Taman, iar 8 iau
parte* efectiva la urm atoarele opcra{iuni :
— Cu C orpul V I arm ata (diviziile I, 2, 4 $i 20) la urm Srirea
inam icului de la Oskol pina pe Donul inferior si la batalia de
la sud Stalingrad.
— Cu [Armata 3 (diviziile 5, 6, 9 Cavalerie si 2 regimente
artilcrie grea) la cura{irea litoralului de est al M arii Azov $i
cucerirea T am anului.
— Cu D ivizia 2 Munte la urm arirea inam icului catre Groznii
si lupta de la Baksan.
]. Intre 8 si' 27 iulie, Corpul VI arm ata a oxecutat o urm arire
neintrerupta fara o singura zi de repaus. Trupele noastre s-au
tinut aproape tot tim pul la inaltim oa m arilor unitati germane
care erau motomecanizate, executind 450 km in 20 zile, ceea ce
a atras adm iraîa comandamentelor germane pentru soldatul
roman.
Rezultatele cele mai im portantc au fost urmatoarele :
a) A contribuit la distrugerea s: capturarea fortelor inamice
pe (arc le-a in tiln it pe directia de urm arire (circa 8 divizii).
nedindu-le ragaz sa-si organizeze o rezistenta mai incliegata ;
b) A ajuns pe Don inainte de termenul fixat. facind iôsi-
bila continuarea im ediaja a opera\iunilor spre Stalingrad.
Astfel, intervenîa Diviziei 2 [Infanterie] in capul de pod
Zim leanskaia a dat posibilitate c*a 2 divizii germane (Divizia 29
si D ivizia 14 Blindata), im preuna cu Corpul V I armata, sa im-
pinga repede spre Stalingrad ??i s j'i angajeze fortele inamice,
inainte ca acestea sa se fi putut instala solid la teren.
2. Intre 27 iulie si 3 septembrief Corpul VI armata continua*
operaîunile spre Stalingrad, im preuna cu A rm ata 4 Blindata
* P ina la intrarea In front a prim ei M.U. din A rm ata 3

(Divizia 1 Cavalerie).
115
germana, rcusind sa rupa rezistenta inam icului din ju ru l capu
lui de pod Zim leanskaia .si centurile exterioare ale Stalingradu-
lui din lungul vailor Aksai si Miskova ; in aceste operatiitni a
avut in fata 8 m ari unitati inamice.
Kezultate obtinute :
— Pe tim pul operatiunilor de fortarea D onului a acoperit
un front de 50 km, a m entinut capul de pod Zim leanskaia. con
tra puternicelor contraatacuri rusesti si apoi, in colaborare cu
Divizia 29 Moto germana, a rupt rezistenta din ju ru l acestui
cap de pod.
.Acest aport permite Arm atei 4 B lindata sa economise tsea
forte si sa execute actiunea principals de fortarea D onului in
siguranta, contra unei reactiuni inamice dinspre Potemkinskaia.
— Pe tim pul inain tarii catre Stalingrad a asigurat stinga
Armatei 4 B lindata, contra unor eventuale reactiuni inamice d in
spre Don, executind un mars de 130 km in (i zile ; invinge tja te
greutatile unei clim e si u n u i teren cu caracter de stepa, men-
tinindu-se tot tim pul la inaltim ea A rm atei 4 Blindata, care ast-
fel a putut sa-si concentrcze intreg efortul pe direcUa prin-
cipala.
— A contribuit in egala m asura cu fortele germane la stra-
pungerea pozitiilor de pe valea Aksai (unde succesul a fost de-
term inat de actiunea Diviziei 2 Infanterie) si de pe valea
Miskova.
— Dupa 3 septembrie, a asigurat dreapta Arm atei 4 Bid.,
care astfel a putut sa-si duca tot efortul pentru cucerirea S ta lin
gradului.
3. Intre 30 iulic si 1 septembrie, A rm ata 3 executa curatirea
•. »
litoralului de est al M arii de Azov cu ocuparea porturilor Kisk
si Primorsko-Aktarski, iar dupa fortarea canalelor Protoka si
K urka si trecerea K ubanului cucerirea porturilor Temriuk si
Anapa.
Inceputul acestor operatiuni a fost caracterizat de marsurile
fortate ale d iv :ziilor 5, (> si 9 Cavalerie care, pentru ajungerea
in cimpul tactic, au facut 80 km pe zi, iar pe tim pul urm aririi,
50 km.
Intre 1 si 10 septembrie, Corpul dc Cavalerie eontinua f»pc*-
ratiunile incepute de A rm ata 3, cooperind im preuna cu Corpul
V arm ata german, la cucerirea Novorossiiskului.
In tot acest tim p, fort.ele noastre au avut in fata ariergarzi,
insum ind 2—3 divizii sovietice.
116
Rezultate oblinute :
— A permis G ru p arii Ruoff o patrundere adinca si rapida
spre sud, facindu-i#
siguranta spre vest, dc-a Iungul M arii Azov.
— A cucerit peninsula Taman.
— A cucerit ^ portul A napa .si o mare parte din litoralul
M arii Negre, pe care trupele romane 1-au atins primele.
— A aju tat m ult G rupul R uo ff sa cucereasca Novorossiis-
kul, in itial, prin opcra\iunile de la nord Krim skaia, in fata
caicia trupele germane fusesera oprite si apoi prin atacul in
iungul coastei, de la A napa spre Novorossiisk.
In tim p ce A rm ata 3 si Corpul V I arm ata erau angajate
in aceste operatiuni, Divizia 2 Muntc, debarcata in zona Vol-
novaha, executa un mars format de peste 1 000 km pina in zona
Qji
Piatigorsk— iMalka, pe o caldura torida si intr-un nor continuu de
praf, facind numeroase etape de cite 60 km pentru a se putea
mcntine la inaltim ea corpurilor blindate germane pe linga care
era atasata.
A junsa in zona M alka, duce lupte grele pentru forârea riu-
lui Baksan, formarea unui cap de pod la K isbrun J?i mentinerea
acestui cap de pod, pe care ru.îi il ataca cu for\e superioare.
Prin aceasta operatiune, D ivizia 2 M unte a asigurat dreapta
Arm atei 1 B lindata germana, care actiona pe Terek, in directia
Groznii, angajind in fa\a sa 2 divizii sovietice.
8. Batalia de la Stalingrad (10 seplembrie— 10 noiembrie 1942).

In tim p u i acestei batalii, arm ata noastra a operat cu 26 divizii
dintre care 2 (diviziile 1 $i 4 Munte) se gascau in siguranta
Crimeei ; 3 (diviziile 18 Infanterie si 5 $i 8 Cavalerie) se con-
centrau in Stepa Calm uca, iar 21 erau angajate in urmatoarele
operatiuni : t
a) Armata 3 romana (11 divizii) si Corpul V I arm ata
(4 divizii) acopera stinga, respectiv dreapta grupului de forte
german (format de A rm ata 6 si A rm ata 4 Blindata) care ataca
ultim a Centura fortificata de la Stalingrad, continuind p rin lupte
cle strada in oras.
b) Corpul de Cavalerie (4 divizii) duce lupte grele ofensive
*i apol dc aparare in Caucazul de Vest, in tim p ce D ivizia 10
face siguranta lito ralului M arii Negre la nord-vest de Novo-*
rossiisk.
c) Divizia 2 Munte acopera stinga Arm atei 1 Blindata
germana pe tim p u i in aintarii in capul de pod de la Mozdok,
117
fScind î legatura intre aceasta arm ata si grupul de arm ate
germane care stapinea m asivul Elbrus.
Mai tirziu, flancheaza ofensiva armatei spre O rjonikidze ocu-
pind prin actiuni stralucite ora$ele N alcik si Alagir, barind toate
defileurile Caucazului.
Cind inam icul trece la contraatac, rezista neclintita pe pozi
tiile cucerite, tin in d defileurile §i in consecinâ, asigurind liber-
tatea de actiune a armatei germane.
Rezultate o b t in u t e :
— A rm ata 3 romana $i Corpul V I armatei (total 15 divizii).
aparind un front de circa 500 km , perm it com andam entului ger
m an sa economiseasch forte pentru actiunea principals : cuceri
rea Stalingradului. .
Totodata, fortele noastre asigura si o perfecta libertate de
actiune grupului de forte de la Stalingrad, respingind toate
atacurile inam icului, caruia ii provoaca m ari pierderi.
— D iviziile romane din Caucazul de Vest perm it generalului
Ruoff sa recupereze forte im portante de pe frontul Krasnodar,
forte cu care constituie grupul de atac contra portului Tuapse.
De asemenea, in d irjita rezistenta a acestor divizii, la stinga
C orpului V arm ata german, am enintata in citeva rinduri cu
invaluirea, a permis mentinerea portului Novorossisk $i prin
aceasta apararea indirecta a Crimeei [I, 1— 15].
i i . s t r A d a n ii r o m a n e $ t i
$1 OBSTINATIE GERMANA
(septembrie — noiembrie 1942)
Scena viitoarei tragedii. Teatrul de operatiuni pe care urm a

sa opereze G ru p u l de armate. „Don“ este constituit din tm u tu l
0
D onului si Stepa Calmuca.
T inutui Donului cuprinde regiunea de pe ambele parti ale
D onului m ijlociu si inferior si se intinde spre sud-est pina la
linia dealurilor Jergeni, spre sud pina in depresiunea M anici si
spre sud-vest pina la Donet-
Stepa Calm uca este continuarea spre sud-est a tinutului
D onului intre Volga §i Marea Caspica si pina la Manici.
Intrehga regiune, tm u tu l D onului §i Stepa Calmuca este
caracterizata, spre deosebire de restul Rusiei europene, printr-o
mare variatiune a configuratiei terenului, a climei, a populatiei,
a vegeta{iei si a formelor rte asezare umana.
1. Aspectul general al terenului. La vest de Don, In marea
bucla a D onului, terenul este in general deluros ; pe alocuri
crestele sint foarte late form ind platouri ; dealurile nu depSsesc
In general 300 m altitudine.
Este caracteristic faptul ca linia de despartfre a apelor in
regiunea dintre Kazanskaia si Kalaci este constituita din inal-
time im ediat la sud de Don. Din aceasta creasta principals, co-
boara o serie de creste secundare spre valea Cirului.
Din cauza naturii solului (calcaros) apele riurilor i$i taie
albia adinc, dind nastere la m aluri abrupte si foarte m ulte
119
viroage ; characteristic este fa p tu l ca m a lu l drept al riurilor este
in a lt si abrupt dom inind in general m alu l sting.
Straturile de calcar se gasesc la adincim e foarte mica din
care cauza apa de b&ut se gase$te cu mare greutate.
In coltul de sud-est al m arii bucle a Donului, terenul se
prezinta sub forma unei stepe, acoperite cu dune de nisip.
Intre Don si Volga o serie de dealuri si platouri intinse pe
odistanta de circa 70 km despart cele doua m ari fluvii.
La sud-est de valea inferioara a D onului se intinde stepa
ca/iiceasca ; iar in continuare Stc*pa Calm uca pina la Marea
Caspica si depre iunea M anici.
Hegiunea im ediat la sud de valea inferioara a Donului este
ses ; apoi si? inalta form ind un podis a carui altitudine atinge
200 m. Podisiil se tormina brusc spre est, asupra unei serii de
lacuri, constituind in a llim ilc Jergeni. R iu l Sal si cu afluentii
sai taie in acest podis numeroase vai largi.
Valea Donului, valea S alu lu i s.i regiunea dintre aceste doua
vai sint in general regiuni fertile.
La «*st dc* linia K otelnikovski— Elista so intinde adevarata
stepa. Solul este argilos, o argila de desert, saraca si neproduc-
tiva. Solul este acoperit cu un praf specific desertului care impie-
dica vegetatia. Acest praf se transforma in nori de praf pe
tim pul vinturilor si intr-un noroi clisos pe tim pul rarelor ploi.
In regiunea aceasta de stepa, podisul este taiat de m ulte
viroage, cu pereti oscarpati. El constituie singurcle locuri unde se
pod adaposti trupele, localitatile fiind foarte rare si mici, iar
padurile si culturile lipsind.
A pa e putina si cu cit coborim spre sud-est devine mai
rara. Locuitorii string apa din ploi in rezervoare si o folosesc
pentru adapat putinele anim ale si hi celelalte intrebuintari
casnice.
1n schimb, lacurile sarate sint numeroase si la poalele dea-
lurilor Jergeni constituie un lant lung de circa 2f)0 km orientat
nord-sud. In tim pul verii lacurile seaca, lasind in urm a lor
cim pii acoperite cu sare. Toamna, cind anotim pul este ploios, si
prim avara, prin dezghet, lacurile se um plu cu apa.
2. Ilidroyrafia. L iniile m ari ale terenului sint determinate
de apele care strabat regiunea : Volga si Donul cu afluentii sai
m ai im portanti : Doneûl, Cirul, Salul si Manici.
120
Volga constitute un obstacol absolut in cea mai mare parte
a an u lu i si m ai ales prim avara pe tim p u i inundatiilor. Iarna
ingheuta complet, putincl fi trecut pe oriunde.
Volga este navigabila si constituie o cale cle comunicatie de
mare im portanta. Pe Marea Caspica si pe Volga se ridica spre
central Rusiei petrolul si bogatiile Caucazului.
Intre Saratova si Marea Caspica, Volga nu primeste nici un
afluent pe m a lu l drept. iToate apele se indreapta spre sud-est
sau est, form ind bazinul D onului. 9
Donul, taindu-si alb ia adinc intr-un teren calcaros, consti

tuie un obstacol serios num ai in anotim purile ploioase ; vara,
pe tim p de seceta, poate fi trecut prin vaduri.
M alu l stin^ al a cestui a este straju :t de dune de nisip, acle-
sea miscatoare, sub in flu e n ta vinturilor puternice. M alul sting
al D onului este pretutindeni predom inat de m alu l drept.
P in a la confluen\a cu Donetul, m alul drept se prezinta sub
form a unei creste departate uneori de firul apei pina la
5— 10 km §i care dom ina net m alul opus. Num ai 111 cotul de sud-
♦‘st unde este o regiune de dune, inaltim ile se departcaza pina
la 50—60 km de firul apei.
Xavigatia pe Don a fost folosita pina la Zimleanskaia.
Donetul — ca si D onul — este un obstacol serios mai ales
in anotim purile ploioase. El constituie ultim a linie naturala de
a pa rare spre nord-est a regiunii industriale Vorosilovgrad
ILugansk] — 5?ahti — Rostov. M alul drept dom ina peste tot m alul
sting, care pe alocuri este nisipos si acoperit cu paduri sau cu
m lastini.
Cirul, obstacol num ai pe tim p ploios, constituie singura
taietura de teren im portanta intre Don si Donet, orientata de
la nord-vest spre sud-est. t
Manici este constituit din o serie de lacuri legate prin
canale ce se inlantuiesc pe o lntindere de circa 680 km de la
]3on spre est, ajungind pina aproape de Marea Caspica.
Ei constituie singura bariera serioasa intre Caucazul de
Nord si Stepa Calm uca si \inutul sud de Don.
Salul ca si celelalte cursuri de apa din regiune se prezinta
ca obstacole num ai in anotim purile ploioase.
3. Acoperirile. T11 general, regiunea aceasta imensa ca su-
prafa{a impresioneaza prin lipsa cle acoperiri.
Satele, si acelea fara plantatie, si luncile rare de-a lungul
iipelor constituie singurele acoperiri.
In Stepa Calmuca arborii sint rarita\i. Parcurgi pe alocuri
zoci de kilometri fara sa gase$ti un reper.
Aceasta lipsa de acoperiri si de verdeata da regiunii un as
pect de ariditate si tristeê, care influenjeaza m oralul celor cres-
cu\i aproape de codru $i dum brava.
4. Cuntonamente. Distingem net 3 regiuni :
a) Stepa Calmuca lipsita completamente de posibilitaU de
cantonare. Calm ucii, popor nomad, a caror ocupatie de seam a
este pastoritul, loeuiese in iurte, case de pam int $i pe alocuri in
corturi, in ju ru l extrem de rarelor fin tin i cu apa de baut.
b) Stepa cazaceasca dintre in altim ile Jergeni si Don. Aici
se intilnesc unele asezari cazace^ti cu posibilitati reduse de
cantonare.
Satele sc prezinta de obicei sub forma unor pilcuri de 30—50
case de lemn de-a lungul vailor, distanfate la 30—60 km unele
de altele.
Citeva localitati mai m ari constituie exceptia.
A pa de baut. foarte proasta, se gaseste foarte greu si num ai
In localitati.
c) Hegiunea din marea bucla a D onului. Regiune cu nu-
meroase sate .si localitati cu o capacitate de cantoane multu-
mitoare.
Satele se inîruiesc de-a lungul apelor la distance foarte
mici. Cum insa cursurile de apa sint departate uncle de altele,
posibilitatilc de cantonare nu sint un ifo rm repartizate.
Localitatile cele m ai numeroase $i m ai m ari se gasesc in
vaile D onului, C irului si Donetului. Populatia cazSceasca este in
general bine gospodarita .î primitoare.
5. Clima. In tm u tu l Donului clim a este cea continentala.
Prim a vara e scurta ??i terenul desfundat de dezghet. Vara sece-
toasa ; din cauza lipsei de plantatii $i acoperiri, caldura verii
este m ai greu de supoi tat. Toamna este de obicei ploioasa ;
drum urile se desfunda si in perioada noroiului miscarca trasu-
rilor grele devine im posibila. Iarna incepe tim puriu. Este de
obicei foarte geroasa si bintuita de viscole ; zapada abundenta.
Din cauza gcrului puternic, apele se acopcra cu un strat
gros de gheata, pe care se poate circula in voie.
in Stepa Calmuca clim atul este acela al pustiului ; vara,
zile foarte calduroase, urm ate de nopti reci. Iarna sint geruri
m ari si viscole dese. Din cauza vinturilo r putcrnice patura de
zapada nu este prea groasa.
122
In tot timpul anului aceasta regiune este bintuita de vin-
turi puternice.
Este de subliniat fenomenul intim plat in toainna §i iarna
1942. Perioada ploilor de toamna n-a existat. Datorita acestui
fapt s-a trecut direct de la uscaciunea verii si a toamnei la
inghet, evitind astfel perioada cea mai g re a : a noroiului. Au
fost totusi citeva zile de ploi repezi care au intrerupt comuni-
catiile pe drum uri si"au aratat cit de grea este perioada noro
iului pentru operatii in Rusia.
(3. Caile de comunicatii:
$
a) Drum uri. Plecind de la m arile centre de comunicatii Sta-

lino si Rostov avem urmatoarele comunicatii : •
D rum uri de patrundere :
Stali no — Rovenki — Kamensk — M illerovo — Bokovs-
kaia — Cerieevskaia — Kletskaia ;
Stalino — Lihovska — Forschtadt — Morozovsk — K alaci —
Stalingrad ;
Rostov — S ahti — Bronitki — Zim leanskaia — Cirskaia —
Stalingrad ;
Rostov — Salsk — Proletarskaia — Rem ontnaia — Aksai —
Stalingrad ;
Rostov — Egorlik — D ivnoie — Elista — Astrahan.
D rum uri transversale :
Artem ovsk — Stalino — Taganrog — Rostov ;
M illerovo — Kam ensk — Novocerkassk ;
Bokovskaia — Movozovsk — Zim leanskaia — Rem ontnaia —
Elista.
b) Caile ferate. Partea centrala si sudicS a teatrului de ope
ratii, precum si intreg Caucazul era deservit de nodul de cale
ferata lassinovataia ; de aici porneau doua cai ferate de* pa
trundere :
— lassinovataia — L ilia ia — Morozovsk — Stalingrad ;
— lassinovataia — Taganrog — Rostov — Salsk — R em ont
naia — Aksai — Stalingrad.
Pentru partea nordica a teatrului de operatii a fost folosita
calea ferata : H arkov—
0 V a lu ik i—M illerovo.
Din aceste cai ferate la 1 septembrie 1942 erau in functiune
num ai caile ferate ti ecute pe schema in culoare rosie ; capetele
de calc ferata se aflau la V aluiki, L ih aia si Taganrog. Capaci
t y ile lin iilo r erau reduse :
123
__ 4 perechi trenuri pe traseul Iassinovataia— Lihaia ;
— 18 perechi trenuri pe traseul Iassinovataia—Uspenskaia
(cale ferata clubla) ; iar de aici la Taganrog num ai 4 perechi
de trenuri pe un singur curent refacut.
In total 22 perechi trenuri care erau folosite pentru nevoile
arm atelor 6, 4 B lindata si G ru p u lu i de arm ate „A “, din Caucaz.
A bia la 2(3 septembrie se redau circulatiei caile ferate :
— V a lu ik i—M illerovo ;
— L ih a ia —Cir cu 8 perechi de trenuri ;
— Uspenskaia (Taganrog) — Rostov — A rm av ir — Mineral-
nivoda, cale ferata dubla cu 12 perechi trenuri ;
— Bataisk—Salsk—Tinguta, cu 8 perechi trenuri.
Capacitatile indicate sint aproximative si nu au fost com-
plot utilizate din lipsa de locomotive §i instalatii speciale in
sta;ii.
Catre inceputul lu n ii noiembrie cele doua curente principale
au fost legate printr-o singura transversals : K am ensk— L ih aia—
§ a h ti—Rostov, cu o capacitate de 4 perechi de trenuri.
Din aceasta rezulta ca zona Grupului de annate „Don“ era
fcarte slabd in comunicatii [subl. ns.].
La capacitatea redusa a retelei de cai ferate, se mai adauga :
— d is ta n c e enorme de parcurs ;
— lipsa de instalatii speciale in gari ;
— parcul redus de locomotive ;
— o buna parte din podurile ref acute trebuiau trecute prin
pilotare ;
— caldarile locomotivelor se uzau foarte repede din cauza
apei calcaroase ;
— stricaciunile pricinuite de primc»le geruri din noiembrie ;
locomotivele ad use din alte teritorii au fost surprinse de sca-
derca brusca a tem peraturii si nefiind protejate s-au deteriorat.
Din aceste motive criza transporturilor a fost continua. Ea
s-a agravat inca in perioada de iarna. E suficient de am intit
ca pe la m ijlocul lunii octombrie, regiunea Iassinovataia a fost
blocata cu circa 400 trenuri. Cu toate masurile drastice luate,
aceasta blocare n-a putut fi solutionata pina la 20 ^noiembrie.
'J'oate operatiunile din vara si toamna 1942 s-au resimtit de
criza transporturilor. Pe ni«?te lin ii cle comunicatie asa de lungi,
transporturile automobile nu sint economice .si nu dan randa-
rnentul necesar, oricit de bine organizate ar fi. [...]
124
Priii ocuparea Rostovului de catre germ ani, im portanta sa
[a Stalingradului] a sporit inca. In acest fel sc explica rezistenta
nemaicunoscuta in istorie, pe care, pe rind, au depus-o fortele
sovietice si apoi fortele germane pentru stapinirea Stalingradulu.
7. Ursursch* tcritoriului. T in u tu l Donului este in general
bogat in cereale si in special paioase. Este sarac in fin ; lipsit
de leguminoase si zarzavaturi.
Lipsesc complet caii ; in schimb este bogat in vite mari
si oi.
Lcm nul de foe si f
de constructs
*
este foarte rar.
#
C arbunii se gasesc num a in bazinul Donetului, de unde
extragerea se facea in conditii grele, din puturi de m ine ramase
nein undate. '
C alm ucia are o singura bogatie * numeroase oi $i capre. Ca
an im al de tractiune folosesc cam ila. F in u l si grauntele lipsesc.
L em nul de foe si de constructs*. carbunii lipsesc complet
8. Concluziiini. Teatrul de operatiuni care revenea Grupu-
lui de armate „D on" reprezinta un spatiu imens.
S im pla am intire a dim ensiunilor lui — 400 km/330 km — va-
da perspective^ problemelor de tot felul pe care com andam en
tul era chemat sa le rezolve, tm ind seama de :
— lungim ea enorm a a liniilo r dc com unicatii ;
— lipsa de cai ferate pina la sfirsitul lu n ii septembrie ;
— capacitatea redusa a cailor ferate dupfi aceasta data ;
— lipsa de sosele im pietruite si starea rea a drum urilor ;
— capacitatea redusS a podurilor ;
— resurse si a be si repartizate neuniform ;
— lipsa de combustibil si de materiale de constructie ;
— lipsa de carburanti de tot felul.
C um aceste teritorii fusesera cucerite de forte germano-
romane in lunile iulie—august, ele erau in curs de organizare
din punct de vedere adm inistrativ si economic. Unele masuri de'
organizare economica a acestor teritorii, desi fusesera experi-
S
mentate in alto regiuni, totusi nu erau bine adaptate situatiilor
locale. Este una din cauzele, care adaugata la saracia resurselor
si a mijloacolor de transport, a contribuit la grcutatile de a pro-
vizionare a trupelor si in special a anim alelor. [II, 3— 12]
Comandamentul Armatei 3 este trimis in Cotul Donului.

Relateaza generalul Petre Dumitrescu. A vind sub ordine Corpul
de Cavalerie si Corpul de M unte, A rm ata 3 a exccutat in vara
m toam na anului 1941 oporatiuni incununate do suoces, incopind
mi cucerirea Bucovinci si terniinind cu batalia din Stepa Nogai.
Trupele si comandamentele au trecut un serios examen al
pricoperii si curajului si au reafirm at virtutile stramosesti.
Diferentelo do formate §i de doctrina inradacinate ani de-a
rindul in conducerea armatelor germana si romana au aparut
din prim ul moment. Incercarile grabite do unificare, din iarna
m priniiivara 1941, ale conducerii noastre de atunci, nu au atins
scopul urmarit.
Lupta com andam entului A rm atei 3 de a obtine ca m isiunilo
inorodintate trupelor noastre sa fie proportionate cu mijloacele
vi posibilitatile lor au condus com andam ontul german ca, dupa
ajungerea la Marea de Azov si la strim torile Crimeei, sa faca
dispohibil com andam entul — inconiod — al 'Armatei 3, im preuna
cu una brigada munte.
Lasind grosul unitatilor operative romane desparîte in doua
Kiupuri dopartate (Corpul de Cavalerie pe litoralul M arii de
Azov ; Corpul de M unte in Crimeea), com andam entul Arm atei 3
n luat sul) comanda toate unitatile romane do la est de Nistru,
aflato in m isiuni de paza a litoralului M arii Negro si a torito-
riului dintre Nistru si Nipru.
Departo de capitala, com andam entul Arm atei nu a cunos-
<lit si nici n-a fost pus la curent cu intentiile sau angajamontole
luato de m aresalul Antonescu pentru cam pania anului 1942.
D iviziile ce faceau paza teritoriului dintre Nistru .si Nipru
nu aveau ofoctive complete si erau lipsito de ochipamont do
iarna si do serviciilo necesaro. In diroctiva data Arm atei 3,
Marele Stat M ajor specifica [sic] ca aceste divizii nu vor fi
introbuintato in operatii. Totusi, la eoreroa com andam entului
german — fara a mai cere avizul sau a lua in consideraro pro-
trstul armatei — maresalul Antonescu a aprobat trimiterca pe
front troptat, in plina iarna exceptional do riguroasa, a acestor
trupo nocehipate si nedotato pentru a fi introbuintato ca trupe
operative.
In aceste conditii au suferit infringori si pierdori grolo,
D ivizia 1 Infanterie la Lozovaia si Divizia 18 Infanterie la
l ’arpaci (Crimeea).
A rm ata — desi nu av(*a com anda oporativa pe front — era
obligata totusi :
— sa pastreze legatura cu Corpul V I arm ata * >in zona sud
Harkov, cu Corpul de Cavalerie intins pe litoralul M arii de
A /ov intre Taganrog §i Genitsek si cu Corpul de M unte aflat
in Crimeea ;
— sa urmareasca operaîile la care luau parte aceste co
rn an da men te $i
— sa supravegheze activitatea trupelor aflate in Transnis-
tria sap pe litoralul M arii Negre (in Transnistria).
In v in g in d toate greutajile derivind din : o iarna foarte grea,
d is t a n c e considerable, lipsa m ijloacelor de transport, arm ata a
facut tot ceea ce era omeneste posibil ca sa-si faca sim tita pre-
zenta $i autoritatea la toate unitaîle noastre. .
In p lin a executare a m isiunilor aratate, catre m ijlocul iu n ii
iunie 1942, cu ocazia unei vizite pe care a facut-o unitaîlor
noastre, m aresalul Antonescu mi-a comunicat ca m i se va incre-
dinta o noua m isiune fara a-mi da preciziuni asupra acestei mi-
siuni.
La sfirsitul lunii (24 VI 1942), gasindu-ma la Bucuresti pentru
lucrarile C onsiliului Superior al Ostirii, mi s-a pus in vedere ca
mi se incredinteaza comanda tuturor trupelor romane ce urm au
sa opereze cu incepere de la m ijlocul lui iulie pe frontul de est.
Toate hotaririle *i pregatirile legate de aceasta comanda au
fost luate de catre M.St.M. In itia l fusese destinat com andam en
tul Arm atei 4 (general lacobici **) pentru misiunea ce s-a incro-
dinât, in u ltim u l moment, A rm atei 3.
Desi eram singurul com andant de arm ata cart' de la ince-
putnl cam paniei am avut — in mod neintrerupt — comanda
unitaîlor noastre operative si de paza, am inêles ca am inalta
datorie fata de tara de a jiu m a sustrage de la o insarcinare
plina de greutati si raspunderi. Conditiile de pregal ire si de an-
gajare a fortelor, de care urm a sa dispun, au fost stabilite de
* Corpul V I armata a intrat ulterior In subordinea A rm a

tei 4 romane (n.n.).
** Generalul Iosif lacobici fusese seful M arelui Stat Major
pina la 20 ianuarie 1942, cind a lost demis datorita neinti‘lege-
riJor cu maresalul Ion Antonescu in privinta trim iterii de noi
trupe romani' pe frontul de est in vara an ulu i 1942. .Asa cum
a rata si generalul Petre Dum itrescu in cele din urm a nu a mai
p rim it nici comanda Arm atei 4, aceasta revenind generalului
Constantin Constantinescu (n.n.).
127
maresalul Antonescu .si do M.St.M., care purtau toata raspunde-
rea atribuîilor ce le reveneau exclusiv.
Nu era in caderea si puterea com andantului de arm ata sa
m odifier act's to condifiuni. De altfel si generalui Iacobici, c*a-
ruia ii revenise pina la sfirsitul lu n ii ianuarie 1942 — ca sef al
M.C.CI. — sarcina de a concura la stabilirea acestor condi\ii si
urmarise organizarea si instructia (tim p de m ai m ulte saptam ini)
a unitatilor ce m i sc? puneau sub ordine, a infoles in acelasi ft'l
Indatorirea ce i-ar fi revenit de a lua comanda diviziilor desti-
nate sa opereze pe front. A acceptat aceasta comanda cind i-a
fost data si a protestat apoi cind i-a fost ret rasa.
M isiunea operativa a arm atei trebuia sa fie fixata de fold-
marosalul [Fedor] von Bock, eom andantul G ru p u lu i de armate?
„Sud“. Transportul diviziilor romane trebuia sa aiba loc intre
15 iulie si sfirsitul lu n ii septembrie.
Din cauza dislocarii precipitate a frontului sovietic do pe
Donot si Mius, A rm ata 3 a fost insarcinata sa ia comanda pri-
m olor unitati romane sosito pe zona si a C orpului de Cavalerie
aflat pe litoralul nordic al M arii de Azov, pentru a ac\iona imo-
diat spre Caucaz.
A m acceptat aceasta com anda provizorie deoarece urm a sa
m ai dispun si do diviziile co trebuiau sa treaca din Crimrca i/i
Caucaz. Dupa trimiterea Diviziei 2 M unte spre A rm avir .si dupa
schimbarea zonei do debarcare a Diviziei 3 M unte din zona Do-
netului in Crimeea, eroare strate^»ic§ contra careia arm ata a
protestat fara rozultat, arm ata a condus Corpul de Cavalerie
intarit cu unitati si sorvicii co apartineau C.I A. si armatei. Am
pus in joc toata autoritatea si raspunderea co-mi reveneau, pt»n-
tru a da operatiilor Corpului de Cavalerie ritm u l impus de
situaîe si mai ales de grija de a so evita pierderi inutile, prin
ragazul dat trupelor sovietice de a organiza apararea succesiva
a tuturor obstacolelor ce ne stateau in cale.
La sfirsitul acestor oporatiuni, in care atit on cit si colabo-
ratorii mei nu am ovitat nici un pericol si nu am cru\at nici
o oboseala impunindu-ne, cu to\ii, o activitate suplim entara pon-
tru a ajuta comandamentele in subordine si a le suplini insiifi-
cientele, am avut do inrogistrat num ai ingratitudine, nerocuno-
stinta si resentimentele ct'le m ai puîn cavaleresti si lipsite do
cc'le m ai elementare scrupule.
La 31 august, in m om entul in care fortele noastre intrau In
Anapa, A rm ata 3 a prim it ordinul esalonului inaintat al
128
M.C.G. (Rostov) prin care a fost provenita ca va prelua de la
trupele germane §i italiene apararea D onului m ijlociu intre
Kletskaia si Suhoi Donet, urm ind sa dispuna de 9 D.I. si 2 D.Cv.t
grupate sub ordinele a 4 comandamente de corp de armata.
Pina la 15 septembrie 1942, A rm ata a continuat sa conduca
operatiile ce se desfasurau in Caucaz [III, 1—4].
Un proiect nascut m o rt: Grupul de armate „Don“ sub co

manda maresalului Ion Antonescu. Sosirea tâlonului inaintat
al Marelui Cartier General roman la Rostov. Prin Inaintarea
G ru p u lu i de arm ate „A “ in Caucaz, precum si intentia In a ltu lu i
Com andam ent german de a constitui un front de iarna pe lin ia
Don— Volga— Marea Caspica frontul G rupului de armate „B “ (de
la Voronej pe cursul m ijlociu al Donului, pe Volga de la S talin
grad la Marea Caspica si pina la varsarea Kum ei) atingea o lun-
gime de circa 1 200 km.
Frontul Jinut de G rup ul de arm ate „B “ cuprindea o serie de
directii dintre cele mai vulnerabile ale frontului german de est.
Intre ele citam :
— directia T ula— O rel— K ursk ;
— directia Voronej— K ursk—K iev ;
— directia Borisoglebsk— H arkov—Kremenciug sau
— direcâ Borisoglebsk— Rostov
— directia A strahan— Elista— Rostov sau A rm avir.
Toate aceste directii nu puteau fi lasate in grija unui singur
com andam ent cje grup de armate.
Patrunderea G ru p u lu i de arm ate „A “ tot m ai adinc in C au
caz, punea In a ltu lu i C om andam ent german o serie de probleme
intre care : t
— distrugerea fortelor inam ice din regiunoa Stalingrad si
ocuparea cil m ai grabnica a acestui nod de comunicaUi ;
—- asigurarea spatelui si flancul ui de est ale G ru p u lu i cle ar-
m ate „A “.
Rezolvarea acestor probleme revenea G ru p u lu i de arm ate
„B “. Pentru a grabi operatiunile de cucerire a Stalingradului
care asigurau indirect si spatele fortelor din Caucaz, A rm ata
4 B lindata a fost Irecuta de la G ru p u l de arm ate „ A “ sub
ordinele G ru p u lu i de arm ato „B“. Aceasta masura nu a dat
rezultatele dorite. Pe de o parte, fortele arm atelor 6 si 4
129
B lindata nu au fost suficiente pentru a rezolva repede problema
Stalingradului. Rusii au cistigat tim p, s-au intarit, au adus
mereu forte si Stalingradul nu a putut fi cucerit in intregime.
Pe cle alta parte, am inarea operatiunii „W intergewitter“ *
care trebuia executata de A rm ata 4 B lindata spre a curati
Calm ucia cle fortele rosii si a ocupa A strahanui asigurind ast
fel spatele si flancul G rup u lui de armate „A “, a ingaduit rusi-
lor sa concentreze forte pe m a lu l drept al Volgai si sa ia in itia
tive ca acelea de la sfirsitul lu n ii septembrie, contra C orpului
V I armata.
Aceste fapte im puneau In a ltu lu i Com andam ent german sa
usureze situatia grupurilor de arm ate „A “ si mai ales „B“ prin
crearea unui alt grup cle arm ate intre cle, care sa preia cele
mai grele sarcini cle pe frontul de sud-est.
Prezenta a 26 M.U. romanesti in Est punea oserie cle pro
bleme cle reaprovizionare, dotare, instructie, de ordin admi-
nistrativ, disciplinar si altele, probleme care nu se puteau re
zolva decit in cadrul unui com andam ent romanesc.
In fine, o problem a de ordin politic care fusese pusa sau
gindita cle personalitatile m ilitare sau civile : aceea cle a intruni,
pe cit posibil, sub comanda romaneasca toate sau m ajoritatea
fortelor romane care luptau pe frontul de est.
Din aceste nocesitati de ordin strategic, tactic, m aterial si
politic a rezultat hotarirea In a ltu lu i Com andam ent german de
a reorganiza com andam entul pe frontul cle sud-est.
La inceputul lu n ii septembrie se hotaraste constituirea unui
nou grup cle arm ate : G rupul de armate „D on“ sub com anda
dom nului maresal Antonescu.
G rupul cle arm ate „Don“ urm a sa fie constituit din doua
arm ate romanesti (armatele ;j si 4) si o arm ata germ ana
(Arm ata 6).
G rupul cle armate trebuia sa fie mai intarit cu u n itati de
transm isiuni si de geniu germane.
Initial, In a ltu l Com andam ent german hotarise ca A rm ata
3 romana sa opereze in Caucaz ; datorita acestui fapt ea si?
afla in luna august pe acest front.
* Ulterior, acest num e cle cod 1-a purtat tentativa de des-

presurare a Arm atei 6 germane (12— 23 decembrie 1942), execu
tata cle trupele germane si romane comandate de generalul Hoth
(72.??.).
130
Pregatirile in vederea luarii comcnzii (organizarea spatclui,
organizarea retelei de transm isiuni, constituirea Cartierului
General de grup de arm ate — M.C.G.) au inceput imediat.
in paralel cu aceste pregatiri s-a trecut la realizarea dispo-
zitivului, prin introducerea in front a M.U. romanesti sosite si
in curs de transport. •
C om andam entul Arm atei 3 a fost transportat din Caucaz
la Rostov si apoi pe Don.
C om andam entul A rm atei 4 aflat in Transnistria a fost mo-
biiizat $i transportat m ai tirziu pe front.
A rm ata 6 germana se afla angajata in batalia de la Sta-
lingrad.
Dispozitivul urm a sa se realizeze prin grija G rupului de
arm ate „B“, insa dupa p la n u l intocm it de dom nul maresal
Antonescu si aprobat intocm ai de O K H .
Com anda efectiva u rm a sa fie luata calre iinele lun ii sep
tembrie, dupa ce se term inal! operatiunile de cucerire a Sta
lingradului. Se cauta prin aceasta sa se lase G rupului de
arm ate „D on“ o situatie limpede.
A rm ata 4 B lindata urm a sa execute, dupa caderea S ta lin
gradului, operatiunea „W intergew itter“ cart' sa curete Calmu-
cia de trupele sovietice, sa ocupe A strahanul si sa treaca apoi
sub ordinele G rup ului do arm ate „A “, pentru a continua ope
ratiunile in Caucaz.
Acestea erau prevederile, care din nefericire nu s-au rea
lizat.
Ri'zistenta sovietica de la Stalin ftrad era din, ce \
•
\\ce mai
incUrjita. Pe masura ce prin vitejia si dibacia neintrecuta a
trupelor specialt' germane se reduceau rezistentele din partea
sudica si centrala a orasftlui, pe frontul de nord al Arm atei 6,
intre Don si Volga, rusii aduceau forte proaspete, din cele m ai
razboite (Arm ata 1 de Garda) cu care au Incercat Tn mai m ulte
rinduri sa rupa frontul german. Incercarile sovietice au ramas
zadarnice, insa au incetinit si intirziat operatiunile de curatire
a S talingradului. De reusita acestor operatiuni era legata reali-
zarea dispozitivului defensiv al Arm atei 6 $i al G rupului de
arm ate „D on“.
Cum cucerirea S talingradului nu s-a realizat, luarea co-
menzii de catre G rup ul de arm ate „Don“ a suferit o serie de
am m ari.
131
Grupul de armate „ D o n M isiunea grupului de ar
mate urm a sa fie hotarita ulterior de O K H , in raport de des-
fasurarea situatiei strategice.
. In 7lici un caz nu putea fi vorba de o misiune ofensiva
[subl. ns.].
Din insasi plasarea grupului de arm ate pe directia B o r i s o
glebsk— Rostov, reiesea clar ca scopul urm arit nu putea fi
decit :
— pastrarea frontului ocupat pe D on— Volga (sau lin ia lacu-
rilor din Calm ucia) ;
— interzicerea oricarei incercari inam ice de a separa fortele
din Caucaz de cele de pe Don si Volga ;
— a asigura interceptarea Volgai ;
— a asigura o buna baza de operatii pentru ofensiva
viitoare.
Cu alte cuvinte, grupului de armate Ii revenea misiunea cl**
a pastra fara gind de retragere frontul atins la sfirsitul
actiunilor ofensive in curs.
Front. Conform hotaririi O K U G ru p u lu i de armate „D on‘*
Ii revenea sectorul lim itat :
— la v e s t: riul Tihaia (de la varsarea in Don) — Mille-
rovo— Kam ensk (pe Donet) ;
— la sud : depresiunea M anici si riul K um a pina la Marea
Caspica (lim ita de sud a G rup ului de armate „B“).
Frontul de iarna al G ru p u lui de armate ,,Don“ urm a sa
se instalcze pe aliniam entul : cursul m ijlociu al D onului (de la
varsarea riului Tihaia pina la Ostrovski (GO km vest Stalingrad
— m alu l de sud al vaii Tisank), Dubovka (pe Volga) — 75 km
nord Stalingrad), cursul Volgai pina la Krasnoarmeisk, dealu-
rile Jergeni— Jaskul (85 km est Elista).
M asurat ])e acest aliniam ent, frontul grupului cle arm ata
avea circa 700 km .
Forte la dispozitie. Pentru apararea acestui front grupul ci •
armate urm a sa dispuna de urmatoarele forte : 3 comanda*
mente de arm ata ; 12 comandamente cle C.A. (din care G ger
mane) -f Corpul cle C avalerie; 29‘ divizii de infanterie (din
care 14 germane) ; 6 divizii de cavalerie ; 3 divizii blindate (din
care doua germane).
In afara cle acestea, grupul de armate urma sa fie intcirit
cu unitati cle transm isiuni si de geniu germane.
132 '
Dispozitivul si orcjanizarea comandamentului. In fixarea dis-
pozitivului fortelor s-a tinut seama de urmatoarele considera-
tiuni de baza :
a) Im portanta strategic# a regiunii Stalingrad. In adevar,
Stalingradul — in afara de faptul ca era o regiune emina-
mente industrial# — prezinta o im portanta de prim ul ordin
deoarece, dupa Rostov, este cel mai im portant nod de cornu-
nica\ii din sud-estul Husiei ;
b) Cursul m ijlociu al D onului constituie cea mai buna
baza de operatii, atit pentru o viitoare ofensiva aliata, cit si
pentru o eventual# ofensiva rusa in directia Rostov, pentru
inloarcerea pe la vest a regiunii S talingradului :
c) Stepa Calm uca prezinta o im portanta redusa fata de pri-
mele doua. deoarece o concentrare de forte important© in aceasta
regiune se parea greu de realizat, atita vreme cit stapinirea
Stalingradului si inter6eptarea Volgai este asiguratii.
Dispozitivul hotarit initial, {inind seama de consideratiunile
de mai sus era urm atorul :
a) In linia 1 (de la stinga la dreapta) :
— A rm ata 3 ro m a n a : 4 C.A. (C.I, II, IV si V A ) ; 9 D.l.
(D.f), fi, 7, 9. 11, 13, 14, 15 si 20 1); 2 D.Cv. (D.l si 7 Cv.) pe
frontul do la varsarea riului Tihaia in Don, pina ia Kletskaia
(inclusiv), adica ca un front de circa 170 km :
— A rm ata ii germ ana : <> C.A. : 14 D.l. pe frontul :Kletskaia
(cxclusiv) — Ostrovski — Dubovka — Stalingrad — Dubovii
Uvrag, adica un front de circa 200 m ;
— A rm ata 4 jo m a n a : 2 C.A. (C.VI I si C.Cv.) ; 3 D.l. (D.10,
18 si 19 1.); 4 D.Cv. (D. 5,6, 8 si 9 Cv.) pe fro n tu l: Dubovii
I'vrag pina la K um a adica pe un front de circa 330 km ;
b) Rezerva : la Grupwl de armate — 2 divizii rapide ger
mane (probabil 1 blindata si 1 motorizata) ; 1 divizie blindata.
n^mana (D.l bl.) ; la dispozijia O K II (plasate insa in sectorul
G ru p u lu i de arm ate „D on“) — 1 C.A. (C.VI A. roman), 3 D.l. (D.l,
2 si 4 I.).
Acestea erau provederilo relative la G rupul de armate „D on“,
’a finelo lunii septembrie.
Rostul si activitatea M.C.G. roman in perioada de la IS
august la IS noiembrie. Inca din luna iunie, cu m ult inainte
d< a so cunoaste intent.iunea In altu lu i Coniandam cnt german,
referitoare la constituirea G rupului de armate' „Don“, M.St.M. a
133
propus — dat fiind im portantele forte romane destinate fro n tu
lui de ost — §i dom nul maresal Antonescu a aprobat consti
tuirea si .trimiterea pe zona de operatii a unui organ propriu,
E$alonul I al M.C.G., cu m isiunea :
— Sa pastreze un strins contact cu M.U. si form atiunile
romane care lupta pe frontul de est, la est de Bug $i sa urma-
reasca satisfacerea tuturor nevoilor lor ;
— Sa indrum e echiparea spatelui, In raport de operafiunile
proiectate ;
— Sa intervina urgent pe linga comandamentele superioare
in folosul trupelor noastre ;
— Sa inlesneasca legaturile §i transm isiunile intre M arele
Stat M ajor $i m arile unitati aflate pe frontul de est j>i invers.
La 10 august, Esalonul I al M.C.G. a inceput transportul cu
c.f. avind ca destinatie Zaporojie.
Intre tim p, fata de inaintarea vertiginoasa a fortelor romane
la sud de Don (C.VI A.) si in Caucaz (A rm ata 3 si D.2 M unte)
s-a cerut $i s-a aprobat instalarea Esalonului I al M.C.G. la
Rostov. * .
La 18 august acest esalon a inceput sa funcUoneze.
Ca urm are a hotaririi OKFI, cartierul general al G ru p u lu i
de arm ate „D on“ trebuia sa fie constituit din M.C.G. roman,
pi' linga care se atasa M isiunea M ilitara germana in R om ania
si un Ober Quartiermeister cu toate serviciile necesare satisfa-
cerii nevoilor materiale a trupelor grupului de armate.
Marele Cartier General roman si M isiunea M ilitara germana
trebuiau sa so transporte cit mai neintirziat pi' zona ch* ope
ratii, deoarece luarea comenzii urm a sa aiba loc catre finele
lunii septembrie.
La 15 septembrie a Inceput transportul cu c.f. a M.C.G.
roman ?>i M isiunii M ilitare germani*, In tim p de Esalonul I ai
M.C.G. pregatea instalarea in Rostov sau Novocercassk.
Toate aceste masuri erau urm area fireasca a hotaririi de
constitute a G rupului de armate „Don“.
Activitatea Esalonului 1 al M.C.G. pina la 25 septembrie l >4>
(sosirea M.C.G.). Indata dupa sosirea la Rostov, ofiêri din
lonul I al M.C.G. au luat contact cu toate marih* untitiUi ro
mane aflate pe front, intereslndu-se de toate nevoile truj>elor.
A intervenit organizind transporturi aeriene pentru a Inlatura
131
crizele do m untii prin care au trecut pe rind C.VI A., D ivizia 2
M unte si D ivizia 3 Munte.
Do asemenc a pentru evacuarea rapida a rani ti lor C.VI A.
s-a Inceput organizarea spatelui.
A m vazut ca m ajoritatea M.U. din Esaionul II erau destinate
Arm atei 3, care trebuia sa intro in dispozitiv' pe D o n ; m arile
unitati din Caucaz si Crimeoa — mai putin D iviziile, 1, 4, 2 si
3 M unte — erau destinate Arm atei 4, care urm a sa intre in
dispozitiv
A
in Stepa Calmuca.
La 25 august au inceput miscarilo de intrare in dispozitiv.
M asurile necesare orau luate do G rupul do arm ate „A ‘*
pontru m arile unitati care so aflau in Crimeoa si Caucaz ?>i do
G rupul do arm ate ,,8 “, pentru m arile unitati din Esaionul II,
in curs de dob area re.
Normal ar fi fost ca fiecare arm ata sa conduca miscarilo do
intrare in dispozitiv. Ori, la aceasta data, com andam entul A r
matei 3 conducea operatiunile din vestul Caucazului si din
peninsula Tam an, iar com andam entul A rm atei 4 so gasea inca
la Tiraspol.
In aceasta situatie, dupa o intelegore prealabila cu G ru p u l
de arm ate „B “, Esaionul 1 al M.C.G. a luat asupra sa indru-
marea m iscarilor de intrare in dispozitiv.
Aceasta sarcina nu era usoara, deoarece intoresele viitorului
G rup de arm ate „D on“ so izbeau tot tim p u l do intoresele con-
trarii ale G rupurilor de arm ate „A “ si ».B“.
G rupul de armate „A “, din cauza nevoilor operative merou
crescinde din Caucaz, intirzia a libera unitafile si comandamen-
tele romane do sub ordinele salt', pentru a le trece pt' Don.
G rupul dt' armate „B“ cerea insistent ca m arile unitati
romane sa schimbe cit m î ropodt' diviziile germane de pe
viitorul front al Arm atei 3 si chiar dincolo do limitolo acestuia,
spre a It' face disponibilo pentru batalia de la Stalingrad, care
dovenea din ce in ce mai intensa.
Pe de alta parte, din cauza schim barii de destinaUe in
u ltim u l m om ent a m arilor unitati romane (initial fusost' prevazut
ca ole sa mearga in Caucaz) nu s-a dispus de tim pul neccsar
organizarii aprovizionarilor de-a lungul noilor itinerarii spre
Donul m ijlociu.
Esaionul
* I al M.C.G. a trebuit sa intervina, din ce in ce
mai staruitor, pe linga comandamentolo celor doua grupuri dt'
135
armate,' atit pentru organizarea aprovizionarilor si imbunata-
tirea situatiei materiale a trupelor pe tim pul marsurilor, cit si
pentru resprctarea intereselor operative ale viitorului grup de
armate. [II, 15— 21].
Beligerantii la inceputul lunii septembrie 1942. La Inceputul

lunii septembrie, situatia operativa a frontului dc sud-est era
urm a ton rea :
a) Pe cursul m ijlociu al D onului, la Stalingrad si in Calm ucia
opera G rupul de armate „B “, constituit din : A rm ata 2 germana,
A rm ata 2 ungara, A rm ata 8 italiana, A rm ata 6 germana,
A rm ata 4 B lindata — sub ordinele careia se afla si C.VI A.
jom an ;
b) In Caucazia de Nord (la sud de M anici) opera G rupul de
armate „ A “ constituit din : A rm ata 1 Blindata, G rupul R uoff
(Arm ata 3 romana, A rm ata 17 germana), Com andam entul
Crimeei ;
c) Situatia fortelor romane din Est, la aceeasi data, era
urmStoarea :
— In Crimeea (sub ordinele Com andam entului Crimeei) :
com andam entul si E.N.I. C. Munte, com andam entul si E.N.I.
C .V IIA ., D. 1, 3 *i 4 M unte, D. 10, 18 <>i 19 I., D. 8 Cv. ;
— In peninsula Taman si Caucaz : com andam entul A rm a
tei 3, com andam entul C.Cv., com andam entul si E.N.I. C.I A.
;+ R. 2 A.Gr., D. 5, 6 $i 9 Cv., D. 2 M unte ;
— La sud de Stalingrad (in stepa Calmuca) : com andam entul
•Vi E.N.I. ale C.VI A., D. 1, 2, 4 si 20 I. ;
— In Esalonul II : com andam ente si M.U. sosite pe zona ;
com andam entul si E.N.I. ah' C .II A. in zona M a riu p o l; R. 2 A.Gr.
fusese trim is in Caucaz ; com andam entul si E.N.I. ale C.V A. in
mars catre Morozovsk ; D. 1 Cv., D. 13 1. In mars la nord-est
de Do net ; D. 6 I., D. 7 Cv. in mars spre Donet ;
In curs de debareare in zona M ariupol—V olnovaha— Sta
lino : D.5 si 14.1. ; D. Blindata.
In curs de transport cu c.f. : D.7, 9, 11 si 15 I.
Com andam entul A rm atei 4 a fost transportat mai , lirziu.
Astfel, fortele* romane destinate frontului dc* Est so compu-
neau din : 2 comandamente de arm ata, 8 comandamente do
C.A. din care l do cavalerie ; 2(> divizii din care 15 D.I.,
4 D. Munte, i> Divizii Cv. si 1 D. Blindata.
130
Situatia fortelor sovietice in zona Grupului de armate
La inceputul lu n ii septembrie* 1942, com andam entul sovietic
dispunca, pe frontul K azanskaia—S talingrad— Astrahan, dc ur-
miitoarele forê:;
a) I n ‘ sectorul K azanskaia— Iagovski : 2 armate' (62 si 21) cu
11 divizii infanterie, 3 cjivizii cavalerie;
b) In sectorul Iagovski— Stalingrad (inclusiv) : (5 armate c u
resturi din 41 divizii infanterie, 13 brigazi infanterie, 26 bri
gazi blindate, 6 brigazi moto, 4 brigazi anticar ;
c) In sectorul Beketovka—$artov : 2 arm ate (57 si 51) cu : 6
divizii infanterie, 1 divizie cavalerie, 1 brigadaa anticar.
In total = 10 arm ate cu resturi din 102 M.U.
d) In regiunea Astrahan erau semnalate resturi din doua
divizii apartinind A rm atei 68. Detasamente de siguran\a din
aceste M.U. erau im pinse spre est.
Desi foarte m ulte ca num ar, M.U. sovietice aveau m ari lip-
suri in efective si arm am ent din cauza pierderilor suforite in
cursul retragerii de pe Donet— Mius, asa ca forta lor combativa
era red asa sub 50°/o.
La aceasta data com andam entul german aprecia ca fortele
sovietice aflate-in fa\a G rupului de arm ate „1V‘ nu sint capa-
bile de actiuni ofensive, ele limitindu-se num ai la apararea
pozitiilor ocupate. M ajoritatea acestor forte se aflau angajate
in batalia de la Stalingrad. [II, 1—3).
l
Intra in scena Marele Cartier General roman. La 25 sep
tem brie M.C.G. soseste la Rostov. La aceasta data Stalingra-
d u l constituie centrul preocuparilor OKU si G ru p ulu i de
arm ate „B“. Situatia din Caucaz nu permitea inca liberarea
fortelor destinate G ru p u lu i de arm ate Don.
Intre tim p, O K H face cunoscut ca luarea comenzii se
am ina, grupul de arm ate urm ind a lua fiinta num ai dupa ca-
derea S talingradului si dupa ce trupele germane vor fi cura-
tit Stepa Calm uca (pina in Vol.ua si Marea Caspica) de orice
elemente inamice.
Totusi pregatirea operativa si m ateriala in viitorul st'ctor
al grupului de arm ate trebuia sa continue, d('oai*ece iarna ru-
seasca era aproape si insasi dorinta fuhrerului era ca iarna sa
gaseasca trupele bine instalate in teren.
Aceste pregatiri erau conduse de G rupul de armate ,.B‘\
care avea comanda intregii zone pina la Kum a.
137
Pen!ru ca aceste pregatiri sa fie conforme cu intentiunile
operative ale viitorului grup de arm ate era necesar ca 1111
organ al acestuia sa vegheze asupra intereselor sale.
Acest organ era viitorul stat m ajor al G ru p u lu i de armate
„D on“ (denum it de O K H , „Stab Don“) si care era constituit.
dupa cum am mai vazut, din M.C.G. roman, M isiunea M ilita ra
germana in R om ania si O.Qu. Stab Don (Sectia 4).
M.C.G. a depus o serie de eforturi pentru im bunatatirea
situatiei operative si m ateriale pe viitorul front al A rm atelor 3
si 4 romane. Aceste eforturi au fost calauzite pe urmatoarele
stari de f a p t : 1
— Prin comunicarea initiala O K H nu precizase nici ideea
operativa si nici m isiunea precisa a G ru p u lu i de arm ate „D on“ ;
— Disproportia vadita dintre front (circa 700 km) si fortele
destinate (38 M.U.), tin in d seama de im portanta zonei grupului
de arm ate ;
— Im portanta deosebita pe care o prezenta frontul A rm atei
3 romane in ansam blul G rup ului de arm ato „D on“. In adevar, era
de asteptat ca rusii dupa terminarea operatiunilor de la S ta lin
grad sa-si mute zona de efort mai spre* vest, fiind favorizati de
capetele de pod de la sud de Don, precum si de faptul ca stapi-
neau m ulte observatoare do pe m a lu l drept la flu v iu lu i ;
— *Nu se precizase inca aliniam entul pe care urm au sa se
instaleze trupele pentru iarna. Cu alte cuvinte trebuia sa se
hotarasca daca frontul va fi Im pins pe Don—Volga prin rcdu-
eerea capetelor de pod ruscsti sau se va opri pe aliniam entul
}K» care se gaseau unitatile la acea data ; t
— T im pui scurt pina la sosirea iernii rusesti im punea ca

M.U. sa intre cit mai curind in d :spozitivul de iarna. pentru a
se organiza. Pentru aceasta era necesar ca M.U. destinate A rm a
tei a 4-a sa fie liberate imediat, deoarece uncle erau retinute
in Caucaz iar altele nu incepusera inca trecerea peste strim-
toarea Kerci ;
— Lipsa m aterialelor pentru organizarea pozitiilor si ada])os-
tirea trupelor, precum si saracia zone; in special in Stepa Cal-
muca a constituit «rija de capetenie a (M.C.G. roman ;
— Situatia «rea in care se gaseau unele din M . U . romane
aflate deja in est (efective, dotare, stare fizica etc.) si in special
C.VI A. (D.l, 2, 4 si 20 I.) impunea inlocuirea cit mai grabnica
cu alte M . U . din Esajonul II.
138
ln a ltu l C om andam ent german a gasit de altfel legitim e dole-
antele M.C.G. rom an si 1-a asigurat ca ele vor fi im plinite, in
m asura in care situatia de la Stalingrad si din Caucaz o va
per mite. [II, 21—23]
A rm ata 3 rom ana preia frontul din Cotul Donului. Relatarea

generalului Petre Dumitrescu. D upa patrunderca sovietica la sud
de Don, in zona Serafim ovici, com andam entul german a im pins
spre Don cu cea m ai m are graba unitatile romane ce soseau
cu calea ferata.
Debarcarea unitiitilor noastre a avut loc intre 8 august (D iv i
zia 13 Infanterie) si 2 octombrie (Divizia 7 Infanterie) in zona
S talino— V olnovaha, M ariupol, la inceput cu un debit slab (D iv i
zia 13 in 15 zile), aju n g ind in septembrie la sosiri masive (4—j
zile, o divizie).
Marsul din zcfna de debarcare pina la Donct a fost organizat
de Esalonul inaintat al M.C.G. rom an (Rostov) iar de aici la
front de catre Esalonul in ain tat al A rm atei 3, trim is la Moro
zovsk inca de la 3 septembrie pentru a pregati d in tim p
conditiuni m ai bune de iernare, de instalarea trupelor .si de
executarea m arsurilor de la Donct la front.
In acest tim p, com andam entul A rm atei 3 a continuat sa
conduca operatiile din Cuban, pina la cucerirea Novorosiiskului.
Urgenta introducerii diviziilor romane pe front a im pus
m arsul de aproape H00 km sa fie e x e c u ta t:
— in ritm ul cel mai rapid, neasteptindu-se concentrarea
u n italilo r si form atiunilor diviziilor si fara posibilitatea antre-
narii treptate a trupelor si anim alelor ;
— cu o hrana insuficienta pentru oameni si cai, fata de
eforturile mari si prelungite cerute unitalilor ;
— intr-o regiune saraca, cu drum uri naturale
%
*i cantona-
mente insuficiente.
Nici chiar regimontelor nu li s-a ingaduit sa sr adune Ina-
intt* de a incepe marsul spre zona de oporatiuni. Citez cazul
unui batalion din Regimentul H Dorobanti, debarcat la !> sop-
tembrie, can* nu a putut ajunge regimentul sau decit la 22 sep-
tembrie, dupa aproape 350 km de mars. Sc* poate usor intelege
in co conditiuni grelo s-a executat acest mars.
Diviziile puse sub comanda Armatei 3 veneau direct din
tara, ele* luasera parte la batalia Odessei, dupa care luseseru
139
iclrase in tara. Dispunoau num ai do ii hatalioane infanterie (cite
2 batalioano in loc de 3, de fiecare I'ogimont), un batalion de
ercetare, doua regimonto de artilerie a cite (S baterii, un bata-
'ion pionieri, . un escadron cavalerie. unitati anticar (<> pieso
•nijlocii do divizie), transm isiuni, politic, precum si formaliu-
nile normale dc servicii.
Trebuie* sa subliniem ca diviziile noastre au dispus la Don
do o forta mai redusa in infanterie (t> batalioane in loc. de 0),
dar de o proportie satisfacatoare in 'artilerie, de insuficiente
•nijloaco radio si mai ales dt* m ijloaco foarte red use de auto
transport, fata de distantele considerabile dintre cailo ferate
m front etc.
A rm am entul anticar al regimentelor de infanterie era dt*

un calibru prea mic, total ineficace fata de noul tanc sovietic
• I
!T-:W — 71.11.) cu care am avut de luptat la Don. M inele anticar
trebuiau sa ne fi<* livrate de com andam entul german ; ele ni
«*-au pus la dispozitie prea tirziu ?>i in cantitati insuficiente.
Trupele noastre nu erau echipate pentru a face fata d im e i
i.«ipre din estul Rusioi. M antaua scurta si necaptusita suficicnt.
pantalonii nevatuili, izmenele scurte ca si bocancii prea mici
. u contribuit ca trupele* sa fie slabite fizicoste si din cauza fri-
ûlui (in a fara de alim entarea saraca). Foarte m ulte pierderi
ii in cauza degcraturilor, put(*au fi evitate daca trupele noastre
ar Ii avut echipam ent bun de iarna.
Kehipamentul do hirtie german, ca si cel im b la n it trim is
din tara (caciuli. cojoace etc.), a sosit in cea mai mart* parte
prea tirziu. dupa batalir [dupa contraofensiva sovietica — ii.n.].
Conditiile in care am lual comanda trupelor romane din
Cotul Donului. La 1<i septembrie, term inind operative cu can*
Jusrsem insarcinat in Cuban, am deplasat com andam entul ar-
matei mai intii la Rostov, apoi la Kamensk, de undt* puteam
urmari mai de aproape conditiile in care so executau marsu-
;ile unitati lor noastre.
La Morozovsk nu no-am putut instala pentru a urm ari
mai bine angajaroa unitatUor romane, decit la 1 octombrie,
. fnd cu mare greutate am obtinut localurile ce ne erau des-
tinate.
(Yitro finele lunii august pe cind ma gasea in inca in Caucaz,
fiincl instiintat ca in curind com andam entul Arm atei va
prjm i un st*ctt)r de apararc pe Don intro Suhoi Donet si Klets-
MO
kaia, am intocm it si in a in ta t M.C.G. un project cle Intrebuin-
tarea fortelor ce ne erau destinate.
In acel proiect s-a socotit ca apararea u rm a sa se faca
chiar pe Don, la obstacol, si ca vom dispune de 9 divizii in fan -
terie. A m aratat mai sus ca in realitate frontul germano-ita-
Jian pe care 1-am luat in prim ire nu se gasea la obstacol si ca
nu am dispus decit cle 8 divizii infanterie cleoarece D ivizia 20
Jnfanterie de la Stalingrad nu a fost facuta disponibila si nu
a fost pusa niciodata la dispozitia armatei.
La aceasta data batalia pentru Stalingrad nu luase inca
aspectul 'de m axim a inclestare ; c'omandamentul german era con-
vins ca va izbuti sa puna neintirziat m ina pe acest pivot cle
manevra ch' capitala im portanta strategics. Intr-adevar, la Sta
lingrad trebuia sa se gaseasca nu v irfu l aventurat al unei Sna-
intari in sageata — asa cum ne-am gasit la 18 noiembrie — ,
ci un um Sr solid al stapinirii C otului Volgai.
Dar chiar si in acest d in urm a caz, o analiza cit cle su-
mara a conditiilor strategice ale frontului dintre Voronej si S ta
lingrad invedera posibilitatea unui efort principal sovietic in
zona repartizata A rm atei 3, pe cliri'Ctia generala Rostov. Cuce-
rirea Rostovului ducea la taierea tuturor com unicatiilor terestn*
cu fronturile Caucazului si Volgai (Stalingrad si Calm ucia), spul-
berincl astfel toate rezultatele campaniei germane cl in vara
anului 1942.
A rm ata a scos in cvidenta acest pericol si a cerut sa ni se
incredintezi* un front proportional cu m ijloacele noastre ce
ne-ar fi clat posibilitatc'a cle a pastra suficiente forte in rezerva
mai ales pe directia Serafim ovici—Rostov.
Aclevarata s itu a te a frontului italo-german am aflat-o pen
tru prim a data de Ia esalonul in aintat al Arm atei (trimis Inca
cie la 3 septembrie la Mofozovsk), care a cunoscut-o cu oca-
zia prezentarii sale la A rm ata 6 germana :
— batalia cit* la Stalingrad lua din ce in ce mai m ult pro-
portii considerable, am bii ach’ersari concentrincl aici forte foarte
im portante ;
— frontul C(' ne era destinat prezenta mai m ulte capete de
pod sovietice la sucl de Don.
A juns la 17 septembrie la Rostov, grija mea de capetenie
s-a concentrat asupra a doua probleme capitale :
— reducerea capului de pod inam ic cle la sud cle Don ;
14 a
— introducerea in front a d iviziilor romane dupa ideile
operative propuse de A rm ata 3 prin proiectul sus ment*onat,
ee cdpata.se aprobarea m aresalului Antonescu, in calitatea sa
de viitor com andant al G ru p u lu i de arm ate „Don“.
a) Rcducerea capului dc pod sovietic de la sud de Don,
care avea o dezvoltare frontala dc* peste 70 km (aproape juma-
tate din frontul armatei) si o adincim e care atingea pi' valea
Tutkan 25 km, ora imperios necesara deoarece :
— permitea concentrarea la sud de Don a unor forte pu-
tornico sovietice, usurind declansaroa unei ofonsivc • •de mari
proporîi ;
— permitea atacuri concentrice in cleste din intrindurile
Kletskaia si Bolsoi in contra centrului si dreptei Arm atei 3 ;
— lasa in stapinirea sovietica cele mai bune obsorvatoare
din zona ;
— ne lipsea dc avantajele p e . care le-ar fi prezentat sta
pinirea in altim ilo r de la sud de Don si a obstacolului foarte '
im portant, contra infanteriei si in special a tancuri lor, form at
de acest fluviu ;
— lungea frontul cu mai m ult de 20 km, rapindu-ne astfel
posibilitatca de a avea rezerve mai mari ;
— lasa in stapinirea adversarului acoperirile formate de
satele si pilcurile de pomi de pe m alul sudic al D onului.
A rm ata 6 germana, constienta si ea de inconvementele ce
rezultau din existenta capului de pod sovietic la sud de Don,
proiectase executarea la 22 septembrie a unui atac «ermano-
italian pentru rcducerea lui. Cartierul general german* (OKH)
nu a aprobat aceasta operatic pe m otiv ca nu o poate sprijini
cu aviatia si blindatele nt'cesare, absorbite dc batalia de la
Stalingrad.
Staruintele ce am depus pc» linga G rupul de armate* „B “
de a executa reducerc»a capului de pod Serafimoviei, folosind
si prim ele divizii romane ce soseau pe front, asa cum apro-
base maresalul Antonescu, nu au avut mai m ult succes. ()
propunere facuta mai tirziu, dupa luarea frontului in prim ire
(16 octombrie, raportul nr. 36 312/1942) pentru ameliorarea fn
proportii m ult mai modeste a traseului frontului nostru nu
a fost, nici ea, aprobata de com andam entul superior german.
A rm ata intentiona sa profite de faptul ca trupele sovie
tice nu aveau organizatii pe InaU im ile din fata intrindului de
142
la Bolsoi * acoperite num ai cu avanposturi slabo. In scopul de
- w
a micsora adincim ea in trin d u lu i sovietic si a putc*a astfel apara
In m ai bum* conditii cele douci cote care form au um erii pungii
(cotele 220,0 la est si 228,0 la vest).
S-a subliniat in propunerea n6astra ca „cu cit se lasa tim p u i
sa treaca, conditiile
• *
de succes vor fi m ult m ai grele14, adau-
gindu-se ca acest atac ar constitui „in acela§i tim p singurul
m ijloc eficace cle-a cunoaste realitatea asupra adevaratelor mij-
loace ah* trupelor sovietice din fata noastra44 cleoarece fortele
sovietice deveneau din ce in ce m ai tari si mai agresive.
b) Repartizarea pentru diviziile romane a unor sectoare inm
proportie cu capacitated lor operativa. A rm ata 3 a urm arit de
la inceput sa realizeze un dispozitiv care sa satisfaca cit m ai
m ult posibil dezideratul de a se fncredinta diviziilor noastre
un front in raport cu capacitatea lor operativa $i de a se asi
gura rezervele necesare. #
De altfel ?>i Instructiunile M arelui Cartier General roman

prevedeau acest deziderat :
.,A rm ata 3 sa nu intre in front* intr-un dispozitiv lin ia r
expus dt* a fi patruns oriunde, fara posibilitati cle interventie
la tim p $i eficace a'rezervelor.
Daca nu se vor gdsi M.U. germane in rezervd care sd poata
interveni la timp si eficace se vor opri M.U. romane, urmind ca
intreaga zona a Armatei 3 sa fie ocupatd cu trupe romane nu
mai dupa. ce se vor gdsi toate M.U. (germane9 si romane) pre-
zente in zona“ [subl. ns.].
Din mêricirc Inaltul nostru com andam ent, desi a preva-
zut si prescris clar aceste directive a cedat prea usor presiu-
nilor de la O K H , atunci cind A rm ata 3 a refuzat sa execute
ordinele contrarii germ ana prin care st* insirau fortele noastre
intr-un cordon subtire fara rezerve.
Conceptia apararii si dispozitivul propuse do Arm ata 3 au
fost aprobate ?ji de catre G ru p u l de armate ,,B“ dar in aplicare
nu le-a respectat.
Intrarea in dispozitiv pe Don a fortelor ce au compus
A rm ata 3 s-a facut intre 12 septembrie si 1 noiembrie.
*
Luarea in prim irc a m isiunii de catre A rm ata 3 s-a facut

in mod treptat.
* Blinov, in documentele germane (7?.r?.)

Intro 18 septembrie si 1 octombrie am luat contact personal
cu generalui [Maximilian] von Weichs, eom andantul G rup ului
de armate „B“ (18 septembrie — Starobelsk) sub com anda caruia
trebuia sa opereze A rm ata 3 pina la constituirea G ru p u lu i ar
mate „Don“ (Armatele 3 $i 4 jo m a n e ?>i A rm ata 6 germana), a
Ccirui comanda urm a sCi fie incredintata m aresalului Antonescu
im ediat dupa caderea S talingradului : x
— cu generalui [Friedrich] Paulus, eom andantul A rm atei 6
germane (20 septembrie— G olubinka) sub ordinele caruia s-a
executat pina la 10 octombrie introducerea in front a trupelor
noastre (prin inlocuirea diviziilor germane si italiene) ;
— cu generalui [Italo] G ariboldi, eom andantul Arm atei 8 ita
liene. al carui front urm a sa fie prcluat in mare parte, de
catre noi.
Din discutiile cu acesti generali am constatat ca prineipial
sint in totul de acord cu m ine asupra felului cum trebuie inte-
leasa apararea §i asupra necesitatii reducerii capetelor de pod
sovietice de la sud dc Don. G eneralui Paulus mi-a trim is chiar
un studiu al statului sau m ajor care corespundea in totul cu
proiectul meu, in curs do executare. [Ill, 11— 16].
Intilnire a generalului I’etre Dumitrescu cu generalui M axi

m ilian von Weichs. La 18 septembrie 1942, dom nul general de
arm ata P. Dumitrescu, eom andantul Arm atei 3, insotit de colone-
Jnl ad ju tan t [Socrato] M ardari, seful Esalonului I al M.C.G.,
colonolul Schone, ofiter do legatura la A rm ata 3 si m aior Iva-
nescu din com andam entul A rm atei 3 s-au prezentat la cartierul
general al G ru p u lu i de arm ate „B “ instalat la Starobelsk.
P rim iti do dom nul general de arm ata baron von Weichs,
eom andantul grupului de armate au discutat urmatoarele ches-
tiuni :
1. D om nul general Dumitrescu arata ca A rm ata 3 rom ana
trebuie sa intre in front intr-o zona larga de 160 km. Seful de
stat m ajor al armatei, vizitind sectoarele diviziilor intrate pe
front, a constatat cu surprindcro ca frontul nu se afla pe Don ;
inam ieul este trecut peste tot pe m alu l de sud, iar la legatura
intre A rm ata 6 germana si A rm ata 8 italiana este un cap de
pod adinc de 25 km la sud do Don si larg de 70 km [capul de
pod do la Serafimovici — n.n.].
In asemenea situatie, A rm ata 3 prim ind un front de 160 km
va fi foarte greu sa-si indeplineasca misiunea cu unitatile de
144
care dispunc. Situatia se va agrava inca cu venirea iernii si
inghetarea
• D onului, daca frontul va ram • ine in aceasta situatie
•
??i nu va fi im pins im ediat pe m alul de sud al fluviului.

D om nul general Dumitrescu arata ca a venit, inainte de a
lua comanda sectorului, sa a rate d om nului com andant al grupu
lui de arm ate situatia si-1 roaga sa ne spun a punctul sau de
vedere.
Dom nul general baron v. W eichs raspunde ca este de acord
cu constatarile expuse. Frontul actual a rezultat din patrunderea
rusa pe frontul Arm atei 8 italiana. Parerea d-sale personala
este ca nu sc poate ierna in situatia actuala, mai ales c& toate
localitatile se gasesc in valea D onului si trupele noastre ar tre-
bui sa ierneze pe niste platouri goale, pustii, expuse vinturilor
si viscolclor, asa de puternice in aceasta regiune.
Domnia sa arata ca intrindul rus trebuie neaparat suprim at.
Operatiunea nu se poate executa fara aprobarea O K H . A cerut
aceasta aprobare, insa pina acum nu o are. Atacul trebuie exe-
cutat cu forte suficiente. Cu cit rusii stau m ai m ult in capul
de pod. sc' intaresc si scoaterea lor va fi m ai grea.
C om andantul G rup ului de arm ate „B“ este de parere ca
ri'ducerea capului de pod trebuie facuta inainte de a intra tr u
pele romane in sector. Intcntia sa era sa foloseasca trupe ger
mane si italiene in acest scop. Insa nu a prim it aprobarea ji
nici nu s-au pus la dispozitie fortcle necesare. A rata insii ca
operatiunea trebuie neaparat facuta.
Dom nul general P. Dumitrescu comunica dom nului general
v. Weichs ca insusi dom nul maresal Antonescu doreste sa se
clarifice situatia ; A rm ata 3 nu poate ierna in aceasta situatie.
Este in interesul situatiei genera le a aliatilor sa si» recti lice
frontul. D om nul maresal a ta p r o b a t ca si trupele romane sa
eolaboreze la aceasta operatiune. X oi nu o putem insa executa
singuri, pentru ca ne lipsesc m ijloacele ofensive : care de lupta,
tunuri de asalt, aviafie de lupta.
Se discuta apoi ce forte ar fi necesare pentru reducerea
capului de pod. Com andantul G ru p u lu i dc armate ,,R“ socoteste
ca ar trebui cam 2 divizii pe fit'caie flanc al pungii, unitati
suficiente de care de lupta si aviatie de lupta.
Dom nul general Dumitrescu isi exprim a parerea ca este
probabil ca O K H nu a dat aprobarea pentru reducerea capului
de pod fiindca a socotit ca nu are disponibile forte suficiente ;
din m o m e n t re dom nul maresal Antonescu a hotarit ca fortele
romane sa concure la aceasta operatiune, chestiunea ar trebui
repusa O K H .
Dom nul general Dumitrescu constata cu bucurie ca dom nul
general v. Weichs este de aceea*?i pa re re cu noi, mai ales ca
ieri m aiorul Bartsch, de la M isiunea M ilitara germana, comu-
nicase ca G rupul de armate „B“ n-ar fi avind acelasi punct de
vedere. Ceea ce ni se spune astazi este cu totul altceva decit
ne-a comunicat ieri m aiorul Bartsch *.
2. D om nul general Dumitrescu cere sa se precizeze cum vor
fi intrebuintate diviziile romane, care sosesc in viitoarea zona
a Arm atei 3. A aratat ca D ivizia 1 Cavalerie a fost introdusa
Intr-un sector care nu e cuprins in viitoarea zona a A rm atei 3.
Ia r D ivizia 13 [Infanterie] a fost pusa sa apere un front de
50 km m ult prea mare pentru posibilitatile ei. Divizia a fost
puternic atacata Indata ce a intrat pe front.
D om nul general v. Weichs da asigurari ca D ivizia 1 Cavale
rie va fi repede schimbata si trecuta in zona Armatei 3. Nu
$tie de atacul de pe frontul Diviziei 13.
•
* Maiorul Bartsch fusese trim is la G rupul de armate „B “

in ziua do 17 septembrie, pentru a intreba care sint intenîile
grupului do armate in privinâ roducerii capului do pod. La
inapoioro maiorul Bartsch a com unicat colonelului M ardari pa-
rerea grupului de armate ;
— a fost prevazut un atac pentru 21 septembrie care sa
reduca acest iesind, dar s-a renun tat ;
— atacul nu poate i'i organizat decit cu ordinul O K H ;
— diviziile germane aflate in zona sint slabe, D ivizia 2<)3
nu are valoare com bativa ;
— s-a mai facut o experienta dureroasa cu reducoroa unui
cap do pod Intr-un alt sector si s-au pierdut 1 000 oameni ;
:— trupele au prim it ordin sa so intareasca pe poziîilo
actualo.. In Cotul Donului, la est de Kletskaia, trupele germane
tin frontul cel mai scurt, po coarda, si asa vor iorna, nu vor
im pinge frontul pe Don.
In ceea ce priveste lungim ea mare a frontului Armatei 3
si rugam intea noastra ca diviziile romane sa fie introduse pe
fronturi do capacitate, maiorul Bartsch no-a comunicat urma-
torul raspuns :
— la inc(*put, po acest front au fost 41/» divizii germ ane;
— in prevent, circa 7 divizii germane .si 1 italian# vor fi
schimbato de 8 divizii romane ;
— diviziile romane sint complete ca efective si arm am ent.
(nota (jcncrcil Pctrc Dumitrcscu).
1 JG
Intervene locotenent-colonelul X [sic !] din I A- [secjia ope
ra! ii a statului major] al grupului cle armate care confirm a ca
D ivizia 13 a fost atacata putcrnic. Printr-un contraatac, executat
cu unitati din D ivizia 113 germana, s-a restabilit situatia si
reocupat pozitia.
D om nul general Dumitrescu arata ca lucruri dc acestea se
vor in tim p la inca daca diviziile noastre vor fi intinse pe fron-
turi de 50 km. D om nia sa cere sa i se precizeze claca se va
continua procedeul actual ca diviziile romane sa schimbe prc-
zentul dispozitiv, preluind fronturi enorme, sau printr-o cola-
borare cu comandamcntele germane va putea realiza dispozitivul
cl<*f<*nsiv gindit de com andam entul Arm atei A. Studiind zona data
arm atei, s-a ajuns la un dispozitiv, insa com andam entul german,
prin ordinele date, nici nu cere parerea Arm atei A ‘ romane, nici
nu urmareste realizarea unui dispozitiv. C om andam entul german
pare preocupat num ai de icleea schim barii cit mai repede a
trupelor % sale cle pe front. Desigur, trebuie m ai intii hotarit
daca reducem sau nil capul clc.' pod de la sud de Don. Diviziile
romanc* sint in mars si • trebuie sa stim
• • ce faccm cu ele cind
ajung in zona.
Cieneralul v. Weichs raspunde :
Dispozitivul va fi hotarit de dom nul maresal Antonescu.
Nu pot preciza ce vor face m arile u n itati romane care
soscsc. Deocamdata se vor aduna in spatele frontului si vom
vedea. Nu as putea merge mai departe si interveni intr-o ches-
tiune ce depinde de dom nul maresal Antonescu. Totul este sa
ne hotarim repede ce vom face, caci se apropie iarna.
Dom nul general Dumitrescu arata ca Divizia (5 a sosit in
zona : un regimc*nt a fost trecut in rezerva Corpului V armata.
Fa nu va putea schimba Divizia 7f) germana, pe frontul actual.
Ni s-a spus de G ru p u l ctc arm ate ,.B“ ca frontul ce revine
A rm atei 3 a fost th iu t mai inainte clc? 4 12 divizii germane.
Apr<*ciez ca din aceasta cauza s-a prod us situatia actuala.
Fata cle situatia capului cle pod. sectoral din central zonei
Armatc*i A devine foarte* important. FI trebuie increclintat unei
mari unitati intaritc*. Acestc* c*onsicleratiuni trebuie avute in
vedere la realizarea dispozitivului defensiv, nu num ai ideea cle
a face disponibile cit mai repede trupele germane. Dispozitivul
Arm atei 'A nu se poate realiza fara colaborarea noastra.
„Fu voi raspunde in viitor de apararea acestei zone. As
vrni chiar m iine la Morozovsk pentru a lucra cu dv. $i
A rm ata (> germana. Nu a vein insa uncle ne instala. nu ni s-a
cod at pina azi nici un local. Nu ni se pun la dispozitie irans-
m isiunile ca sa m a pot lega cu m arile unitati si sa pot
comanda**.
G eneralul v. Weichs spune ca a dat ordin sa se faca loc
la Morozovsk pentru instalarea cartierului A rm atei 3, de ase-
menea sa se cecleze canalele telefonice si telegrafice necesare.
D om nul general Dum itrescu intreaba ce rost are D ivizia
298 germana in efectuarea schim bului pe front. Ni s-a comuni-
cat ca aceasta clivizie va inlocui trupele italiene si unita{ile
romane vor schimba unittitile Diviziei 298.
G eneralul v. Weichs arata ca D ivizia 298 este in rezerva.
In concluzie dom nia sa cere sa intervina si dom nul maresal
Antonescu si va interveni si dom nia sa la O K H pentru a se
aproba reducerea capului de pod de la sucl de Don.
Dom nul general Dumitrescu promite ca va interveni, fiind
in interesul cauzei comune.
In dupa am iaza aceleiasi zile, dom nul general Dumitrescu
a vizitat pe colonelul W einknecht, seful O.Qu. pe linga Grupu!
de armate „B“, cerinclu-i :
a) Sa tina seama de organizarea si de situatia speciala a
serviciilor M.U. romane ;
b) Sa se dea trupelor aflate in mars piine, nu fainii ;
c) Sa si' sporeasca ratia de graunte pentru cai ; nu si* pot
executa marsuri de 4—500 km cu 1 kg ratii graunte pe zi ;
cl) Sa se dea regulat cola de carburanti ;
e) Sa dea lemne pentru bucatarii ; trupele ard lem naria dir.
casele clarimate ;
f) Helatii asupra aprovizionarilor cu lemne de foe si carbunl
pentru iarna.
Colonelul [Weinknecht] raspunde ca va avea in vedere
toate ncvoile trupelor romane si in masura posibilitatilor le
va satisfacc. Singura problema pentru care pina azi nu are
nici o solutie este aceea a com bustibilului pentru iarna. Aceasta
problema a fost trecuta num ai de trei saptam ini de la O K H
asupra grupului de armate. [IV, 319—324J-
La G olubinka, cu generalul Friedrich Paulus. in ziua de

20 septembrie 1942 am fost [general Petre Dumitrescu — n.n.]
in vizita la P.C. al Arm atei (i instalat pe Don la Golubinka.
insotit fiind de generalul [loan] Arbore, seful dt* stat m ajor al
148
arm atei si capitan do rezerva Rosotti do la Marolo Cartier
General.
Cu aceasta ocazie am discutat cu dom nul general Paulus
— eom andantul A rm atei (i si general [Arthur] Schm idt — seful
de stat major, urm atoarele chestiuni :
1. A m aratat dom nului general Paulus surprinderoa noastra
ca frontul po care trebuie sa-1 ocupe A rm ata 3 nu so gaseste
pe Don, asa cum ni s-a spus. Pe circa 2/3 din front sc? gaseste*
la sud do Don, iar in regiunea vest Scrafimovici, inam icul dis-
pune do un cap dc pod larg si adinc, de care desigur va profita
la m om cntul oportun.
I-a m aratat pericolul care no asteaptii tinind seama ca fron
tul pe care-1 vom ocupa se gaseste pe directia probabila de
ofort a inam icului : Saratov— Rostov si ca acesta si-a asigurat
dinainte posibilitati do adunare a fortelor stapinincl aproape
toate trecorile peste Don.
Dispozitivul stabilit pe?ntru arm ata a avut la baza aceasta
idee, ca frontul so gaseste pe Don.
Va trcbui deci ca inaintc dc a intra in front, sa sc intre-
prinda o operatiune do duecro a acostui front po Don.
La cele ele m ai sus, dom nul general Paulus mi-a raspuns
ca este* in totul de acord cu cele ce am aratat si ca clovada
mi-a prezentat un proiect do reduccre a capului de pod, pe
care 1-am luat cu mine.
Propuneroa facuta de arm ata a fost respinsa insa de G rupul
[do armate| „B“.
Motivele nu le cunoaste.
La acostea subsemnatul mi-am ingaduit sa raspund ca moti-
vul probabil al neaprobarii este lipsa de forte, dat fiind ca
toate fortele germane dispônibile se intrebuinteaza la Stalingrad.
Si in consecinta, daca accsta ar fi m otivul, cu sint autorizat
sa comunie ca dom nul maresal Antonescu este do parere ca
sa nu se maj jntroduca po front fortele romane care sint in
eurs de sosire, ci sa se grupeze un C.A. care im prcuna cu for
tele germane aflate in zona, sprijinitc si de aviatic si m ateriale
speciale noccsare, sa actionczo ofonsiv pentru reducerea capului
ele pocl si cluceroa frontului po Don — dupa care trupele A rm a
tei 3 sa cH«lJpc, f rontu i clefensiv.
L-am rugat po dom nul general Paulus sa ia act de ccle
ce l-am c?omunicat si sa faca propunore in acest sons la
G rupul „B‘«
2. Am corut dom nului general P aulus sa libereze D ivizia 1
Cavalerie care ocupa front in afara de sectorul stabilit de
armatei.
I-am spus ca am nevoie de aceasta divizie ca rezerva de
armata. Mi-a raspuns cii deocamdata nu are posibilitat*•
3. Am comunicat dom nului general Paulus greutatile pe care
le are Divizia 13 care a lost intinsa pe* un front m ult proa mare
fata de capacitatea ei operativa.
4. A m mai supus dom nului general si greutatile m ateriale
intim pinate de aceste divizii si de saracia zonei.
La acestea mi-a raspuns ca regiunea Stalingrad este m u lt
m ai saraca.
f>. A m m ai rugat pe* dom nul general Paulus sa ne dea pare-
roa d-sale asupra dispozitivului defensiv de adoptat de arm ata.
Mi-a promis ca-1 va da ulterior. [V, 290—2911
Situatia genera/a a A rm atei 3 romane la 10 octombrie 1942.

La 10 octombrie cind am luat comanda operativa situatia era
urmatoarea :
a) Frontul armatei care nu era inca complet ocupat dc tru
pele noastre, avea un trascu foarte nefavorabil pentru aparare.
El prezenta insemnate dezavantaje tactice si strategice.
b) Dispozitivul era complet liniar, foarte p u lin dens, lipsit
de orice adincime. C om paniilc .aveau de regula toate pjutoanele
in linie, batalioanele num ai 1—2 plutoane in rezerva iar regi-
mentele num ai com pania do pionieri si plutonul cercetasi calari.
Diviziile, pentru 18—20 km de front, aveau in cel mai bun caz
2 batalioane in rezerva iar corpurilc de arm ata num ai grupurile
de cercetare (2—3 escadroane) si batalionul de pionieri. La 10
octombrie, pentru 130 km front arm ata avea in rezerva num ai
Divizia 7 Cavalerie, adica valoarea a 3 batalioane *i 4 baterii.
ceea ce ora cu totul derizoriu.
c) Lucrarile defensive luate in prim ire de la italieni si mai
ales de la germani erau aproape inoxistcnte. Totul trebuia creat
de la inceput, in conditii grele : fronturi m ari, terenul foarte
tare, unelto mari putine, materiale de construetie greu de gasit
sau la distance foarte mari. Lucrarile din prim a linie trebuiau
construite in prezenta inaniicului, dcci num ai noaptea. M ina de
Jucru era redusa la num ar si foarte im pra$tiata, fiindca in ace-
lasi tim p trebuiau construite adaposturi pentru intreg efectivul
150
in oameni si cai, iarna apropiindu-se si localitatile fiind mici,
rare si sarace. Trupele au mai trebuit in acelaî tim p sa stringa
recolta de pe cimp, m ai ales pentru a asigura hrana cailor.
d) Cam uflarea era greu de obfinut, terenul fiind lipsit de
acoper'ri.
e) C om unicatiile erau simple piste, fara poduri, mediocre
pe tim p bun, neviabile in perioadele ploioase.
f) Transm isiunile permanente din zona erau rare si defavo-
rabil orientate. A rm ata a trebuit sa execute lucrari considerabile
cu bataJioanele sale de transm isiuni.
Dispozitivul realizat pina la 10 octombrie, cind A rm ata 3 a
lu at comanda, era :
La est, Corpul IV armata, calare pe intrfndul Kletskaia,
avtnd un front total de 33 km, dispunea de Divizia 1 Cavalerie
(front 15 km ) si D iyizia 13 Infanterie (front 18 km).
La centru :
— Corpul V arm ata apara un front de 37 km intre Raspopins-
kaia si creasta vest valea Tariâ. Efortul apararii se facea calaro
pe valea Tarita ; dreapta Corpului V arm ata constituia o zona
pasiva din cauza baltilor si terenului mocirlos. Avea sub ordine
D ivizia 6 Infanterie (17 km) si D ivizia 5 Infanterie (20 km).
— Corpul II arm ata apara frontul de 35 km din fata mare-
lui intrlnd inamic, calare pe valea Tutkan, repartizat D iviziei
14 Infanterie (17 km) si Diviziei 9 Infanterie (18 km).
A rm ata a vazut de la inceput pericolul „ruperii frontului
arm atei pe directia Kotovski—Cernisevskaia" (ordinul nr. 100
din 10 octombrie) si a eautat sa faca aici efortul sau defensiv
si sa obtina reducerea pungii sovietice. Am vazut ca aceasta
actiune nu a fost aprobata de com andam entul german.
Mic$orarea frontului C orpului II arm ata nu a fost posibila
caci ar fi dus la subtierea prea mare a frontului celorlalte d iv i
zii, ce aveau pierderi m ai mari.
A cautat insa sa graviteze aici cu putinele rezerve de care
dispunea (Divizia 15 Infanterie si Divizia 7 Cavalerie) si cu tot
aportul suplim entar de foe si arm am ent anticar.
La vest, Corpul I arm ata apara un front de 39 km cu
D ivizia 11 Infanterie (17 km) si Divizia 7 Infanterie (22 km).
Trupele sovietice au fost in luna noiembrie mai putin active
in acest sector. Acest fapt a perm is sa se crecze disponibilitati
ware au fost aduse la centrul armatei pentru lim itarea si apoi
oprirea inaintarii sovietice.
I
151
La 11) octombrie frontul romanesc era realizat cu exceptia
D iviziilor 15 si 7 Infanterie.
4
A rm ata a incercat sa obtina si D ivizia 1 Cavalerie care
apara un front in afara zonei fixata ci. La 7 octombrie (raport
35f)18) a repetat insistent aceasta cere re : „A ltfel A rm ata 3 ro
m ana • este lipsita de rezervcle necesare cu atit mai m ult cu
eit nici diviziile, nici corpurile dc arm ata din front nu dispun
%
decit de rezervc cu totul neinsemnate. A rm ata 3 a eontat pe
D ivizia 1 Cavalerie care trebuie sa-i fie pusa in 2—3 zile la
dispozitie. A rm ata 3 apreciaza ea fata de num arul redus de
batalioane al diviziilor sale, lipsita aproape total de rezerve
si cu o densitate slaba in front, nu va putea apara in bune
conditiuni frontul ce i s-a incredintat“.
Toate interventiile armatei au ramus fara rezultat.
Eforturi zadarnicc pentru a preeeni un dezcistru in Cotul
Donului. La 15 octombrie cu oeazia vizitei generalului [Maxi
m ilian] von Weichs la cartierul Arm atei 3 am expus [general
Petre Dumitrescu — n.n.\ situatia de atunci. aratind toate incon-
venientele ce decurg pentru arm ata din felul cum au lost
in trod use in front diviziile romane.
Cele expuse verbal le-am concretizat intr-o not a scrisa pre
data G ru p u lui de arm ate „B“ a 2-a zi in care aratam [III, 1H— 21) :
Nota de situatia si nevoile Arm atei 3 romane (15 octombrie

1942). 1. A rm ata are in prezent un front de 120 km . S int in
linie (> divizii dc infanterie si o divizie de cavalerie. Deci o
divizie pe un front de circa 18 km —20 km. Diviziile noastre au
(i batalioane. in linia II avem o divizie de cavalerie pe jos *i
in curs de grupare inca doua divizii de infanterie.
«
Fata de densitatea actuala ar fi nevoie sa se mai introduca
in linie inca o divizie.
Daca se vor schimba tru])eie italiene pina la lim ita defini-
tiva de vest a armatei sc lungeste frontul cu inca HO km.
A rm ata nu are m ijloaec suplim entare de : artilerie grca.
anticar, pionieri, aruncatoare de flaeari, artilerie antiaeriana.
Rezervt'le sale nu au m obilitatc, toat<* fiind divizii pe jos.
Di'ci arm ata nu va putea schimba unitatile italiene, decit dupa
ee va avea la dispozit ie in rezerva m in im u m 3 divizii, in afar'i
#
de fortele necesare din lin ia I.
D ivizii in rezerva sint necesare si pentru schim bul unitati-
lor dc pe front, mai ales pe tim p u i iernii.
2. Este ncvoie sa se schimbe -Divizia 1 Cavalerie care ar fi
singura rezerva m obila fiindc# D ivizia B lin d ata nu este a arma-
tei [a fost in rezerva G ru p u lu i de armate. „R*' — n.n.].
3. M u n itia lipscste, nu avem nici cchivalcntul unei dotatii
germane — asa ca nu se poate riposta la actiunile inam icului.
Sc face cea mai mare economic, de aceea pierderile sint
m ari.
4. H rana trupei 0
este insuficienta. Piinea putina, 600 grame
si de m ulte ori chiar 400 grame : grasime nu se da deloc. Carne
proaspata se primeste foarte rar sau deloc. (Divizia 14 nu a
p rim it deloc dela 12 septembrie). C antitalile de hrana nu sint
suficiente ca sa hnmeasca un om carestanoaptea afara in frig
si toata ziua lupta sau lucreaza. Lipscste complet sarea, asa
ca m incarea nu are gust. Alim enteie vin tirziu. Divizia 9 nu
%
a p rim it deloc de doua zile. Trebuie sa avem o rezerva de cel
putin 10 zile hrana ca sa preintim pine aceste intirzieri mai ales
t
pe vreme de noroi.
5. Pozitia s-a luat in prim ire far# organizatiuni sau cu
lucrari foarte sumare. Nu avem mijloace ca sa organizam, lip-
sind uneltele m ari, m aterialul lemnos si obstacolele prccum si
coloane de transport.
fi. Avem mare lipsa de earburanti chiar pentru putinele m ij
loace auto pe care le avem.
Aceasta a facut ca M .U. sa intre in dispozitiv fara m unitia
necesara.
7. Nu s-a adus nici un fel de material de in c a lz it: lemne
sau Ccirbuni.
8. Avia\ia de lupta nu poate interveni aproape deloc in
zona armatei asa ca inam icul are libertatea completa de actiune
si produce pierderi mari trupelor, mai ales la miscarile de con-
traatac.
M arsurile mari de 600—700 km au dus la uzura incalta-
m intei trupei si la extenuarea cailor.
Trebuie sa fim neaparat ajuta\i de mijloace de transport.
Aproape toate materialele ni se dau la distante foarte m ari de
unde nu putem sa le aducem in dispozitiv pentru a face prega-
tirile dc lupta si pentru iarna.
10. Este neccsar pentru urgentarea m asurilor ele pregatire
pentru iarna sa se dea corpurilor de arm ata citc 2—3 000 pri-
zonieri insa trebuie sa li se dea hrana Jji baraci.
11. Lipseste complct sapunul, dcci situatia igienic^ ester
foarte proasta.
12. La fel lipseste petrolul pentru ilum in at, curat it materia-
lu l j>i pentru deparazitare.
13. Hrana cailor este redusa la paioase ce se gasesc in zona
si 1 kg graunte la zi. Caii sint istoviti de m arsurile lungi de
(3— 70 0 km si vor intra in iarna foarte slabi ca sa poata rezista.
Este necesar a li se spori hrana, mai ales ca la inceperea
ploilor va trebui sa folosim m ai m u lt coloane hipo [VI, 294—29(>].
[...] Cu toate acestea la 19 octombrie am p rim it [general

Petre Dumitrescu — n .t?.] ordinul G rupului de armate i,B“ de a
inlocui im ediat diviziile italiene Celere ?>i Sforzesca si a extinde.
astfel frontul armatei cu inca 40 km (Verhne Krevskoi— Merku-
lovo) prin Divizia 15 Infanterie, nou sosita. A m raportat im ediat
'telegrafic, M.C.G., Esaionul I, aratind :
„A rm ata 3 romana pentru 120 km are in rezerva num ai
Divizia 7 Cavalerie', caci D ivizia 15 Infanterie este rezerva Corpu-
lui II armata. D iviziile au fronturi intinse, traseu defavorabil.
n-au lucrari defensive, au suferit deja 6 000 trupa pierderi. In a
m icul aduce intariri. A rm ata a raportat grupului de arm ate
ca nu poate prelungi frontul pina la sosirea in rezerva sa a
Diviziei 1 Cavalerie si Diviziei 20 Infanterie*4.
Printr-un raport mai am anuntit, purtind aceeasi data, ar
mata raporteaza :
„Nu se poate cere A rm atei 3 sa dispuna toate M.U. ale sale
pe fro n tu ii largi. A tit diviziile cit si corpurile de arm ata nu
dispun de rezerve, ceea ce im pune imperios ca cel putin arm ata
sa aiba unele rezerve.
A rm ata 3 nu poate garanta apararea zonei ce i s-ar incre-
dinta, pe un front de 180 km, continuu atacat, num ai cu D ivizia
7 Cavalerie in rezerva, mai ales acum cind com andam entul sovie-
tic aduce intariri in regiunea K letskaia—Serafimovici si cind
arm ata are circa 6 000 oameni pierduti1*.
in acelasi tim p se intervine si la G rupul de armate ,,B‘4 in
termeni foarte categorici :
„Prin hotaririle initiale aprobate de Com andam entul Supe
rior Rom an si G rupul de armate „B“ s-a stabilit pentru
A rm ata 3 un sector bine determinat.
Contrar acestor hotariri s-a incredintat Diviziei 1 Cavalerie
un front dc aparare in afara celui fixat pentru armata si con-
trar tuturor prom isiunilor ??i ordinelor form ale nu s-a pus Inca
D ivizia 1 Cavalerie la dispozifia A rm atei 3. ,
A rm ata 3 este deci in im posibilitate de a continua inlocuirea
trupelor italiene inainte ca sa i sc* elibereze D ivizia 1 Cavalerie
care se gaseste in afara de zona armatei si inainte de a-i sosi
in dispozitiv D ivizia 20 Infanterie.
Pina la sosirea Diviziei 20 Infanterie arm ata va trebui sa
dispuna de D ivizia 7 Infanterie in rezerva sa.
Trebuie avut in vedere totodata ca diviziile se gasesc pe
fronturi care depa$esc capacitatea lor operativa, cu trasee defa-
vorabile, mostenite de la predecesori, far# lucrari defensive sl
fara sa fi prim it pina in prezent materialele necesare in taririi
pozi{iilor (sirma ghim pata, m ine etc)*1.
La 21 octombrie, arm ata primeste raspunsul G ru p u lu i de
arm ate „B “ (3 587) prin care acesta incerca sa justifice cauzele
care au dus la schimbarea situa\iei create noua :
„Mersul luptelor la Stalingrad a impus o schimbare treca-
toare in planul in itial de intrebuintare a Arm atei 3 care a
pus-o in fata unor m isiuni ale caror greutati sint cu totuls apre-
•
ciate de acest co m an d a m e n t. . .
Situatia de ansam blu *de pe frontul G ru p ulu i de arm ate „B ‘k
im pune iar actuala situatie a inam icului din fata A rm atei 3
romane permite ca deocamdata sa se adm ita riscul unei ocupari
intr-o anum itfi m asura mai slaba si unor rezerve m ai lim itate
in sectorul A rm atei 3.
Com andam entul G rupului de armate „B “ trebuie din aceasta
cauza sa staruie in executarea ordinului sau -3560 din 18 octom
brie in baza caruia trebuie sa inlocuiasca cit mai repede si
fara intirziere diviziile italiene Celere si Sforzesca**.
Prin raportul 36 530 dinâceeasi zi, arm ata insista din nou ■ .
„A rm ata 3 are ordin de la Com andam entul Superior Roman
de a realiza un dispozitiv bine determ inat, aprobat anterior si
de O K H in care i s-au fixat anum ite lim ite atit la est cit si %
la vest, precum .si fortele ce trebuie sa aiba la dispozitie.

A tit tim p cit nu se pot respecta conditiile stabilitc pentru
A rm ata 3 anterior, din motive pe care le cunoastc si le apre-
ciaza, arm ata roaga sa se ia in considerare ca ar fi singura
care sa suporte greutatile acestei situatii. schimbate.
Executarea ordinului de a inlocui diviziile Celere si Sfor
zesca nu se poate face inainte de a se prim i ordinul M.C.G.
care a intervenit la OKH.
155
S-au luat insa masuri ca D ivizia 7 Infanterie sa faca re-
cun oasteri 1e nccesa rc“.
P rin raportul 36 350 din 22 octombrie catre M.C.G. am
aratat :
„Ccrerile noastre legitime cli* a se am ina cxtinderea spre
vest a frontului A rm atei 3 p in a la sosirea M.U. ce-i sint desti-
nate in rezerva si pina la restringerea frontului la est pina la
h m ita fixata armatei, apare si mai justificata prin comparatie
t u situatia A rm atei U italiene.
Urgenta inlocuirii diviziilor Celere si Sforzesca prin care
se urmareste marirea acestor rezerve la 4 M.U. creeaza A rm a
tei 3 o s itu a te foarte grea caci va avea de aparat un front de
180 km dispunind in rezerva de arm ata num ai de D ivizia 7
Cavalerie , adica valoarea a 3 batalioane si 4 batcrii.**
La 2(j octombrie, G ru p u l arm ate „B “ ne da urm atorul ordin :
..Fuhrerul a hotarit ca deoarece fortele germane prevazute
pentru zona A rm atei 3 sint inca in fata Stalingradului sc va
executa num ai inlocuirea Diviziei Celere prin D ivizia 7 Infan-
tcrie. inlocuirea Diviziei Sforzesca va urm a de in data ce Divizia
1 Cavalerie va fi inloeuita prin forte germane sau cincl o im i
tate* germana va intra in zona A rm atei 3 rom ana.“
Desi arm ata a p rim it inca cle la 19 octombrie ordinul G ru p u
lui armate ,.B“ de a introduce in front Divizia 15 Infanterie
pentru a inlocui cele 2 divizii italiene, apoi D ivizia 7 Infanterie,
ea nu a executat ordinele repotate continuu prin ofitcrul german
cle legatura pe linga A rm ata 3, pina in ziua cle 30 octombrie.
cind M.C.G. roman ne transmite ordinul m aresalului Antonescu
cle a introduce in front D ivizia 7 Infanterie, lipsindu-se astfel
arm ata de o rezerva imperios neccsara.
Din cele dc mai sus rczulta ca arm ata nu s-a lim itat la
executarea ordinelor superioare :
— ea a expus clar generalului von Weichs situatia la 15
octombrie ;
— a reinnolt in scris. a doua zi, greutatile acestei situatii ;
• •
— a raportat la 19 octombrie. telegrafic si printr-un raport
lung scris, M.C.CI. si (iru p u lu i armate ,.B“ im posibilitatca cle
a i se inrautati si mai m u lt situatia ;
— nu a executat ordinul din 21 octombrie al G rup ului ar
mate ,.B“ desi acest esalon de comandament arata : „ca situatia
cle ansam blu . . . im pune si situatia in a m ic u lu i. . . permitc . . . sa
se adm ita riscul'* ;
156
— a asteptat, ca sa renunte la pastrarea Diviziei 7 Infanterie
in rezerva armatei, ordinul M.C.G. roman — caruia i s-a aratat
de asemenea situatia. Tim p de 11! zile raporturile dintre arm ata
si G ru p u l armate „B “ au fost dintre cele m ai precare.
in tim p ce armata se straduia sa obtina aprobarea de a nu
%
ne intinde pe fronturi pe care nu le puteam apara si de a
pastra mai m ulte M.U. in rezerva (fara totusi sa reuseasca)
com andam entul sovietic era in curs de term inarea concentrarii
masei sale de atac. ,
Contactul dintre com andam entul armatei si corpurile de ar
mata si divizii a fost aproape continuu. Intreg frontul armatoi a
fost vizitat si studiat de catre comandant*, seful si subseful d j
stat m ajor, sefii de sec\ii.
Concluziile prim elor dari de seama asupra recunoasterilor
facute pe front aratau :
..Pina in prezent cu m ijloacele ce le avem la indem ina si
cu ceea ce ni s-a adus, ne gasim in situatia de a nu ne putea
organiza pentru iarna si de a nu putea face fata unui atac
inam ic m ai im portant si de durata mai lunga.
Aceasta situatie trebuie aratata in adcvarata ei proportie
G ru p u lu i de armate „B“ si M arelui Cartier General pentru a luu
masuri urgente .de indreptarc, cit tim p u l m ai pcrmite*4.
Aceste dari de seama, aratind ansam blul situiitiei operative
si materialele armatei au fost inaintate comandamentelor supe-
rioare romane si germane.
A m aratat mai sus ca din inform atiile date initial de com an
dam entul german asupra trupelor sovietice din fata fro ntului
ce trebuia sa luam in prim ire. rezulta ca forta lor com bativa
era num ai de aproape jum atate din accca a diviziilor de care
urma sa dispunem noi. 1'ra deci firesc ca la atare superioritate
de forte cle partea noastra,* atitudinea adversarului sa fie o
defensiva putin agresiva.
Totusi din p rim u l m om ent al introduccrii diviziilor noastre
pe front, cu incepere de la 12 septembrie, trupele sovietice.
probabil inform ate de schimbarea unitatilor germane, au intre-
prins o serie dc atacuri locale, cu obiective 1imitate, in scopul
evident ca, in afara de culegerea de inform atii, sa puna sta-
pinire pe inaltiinile care dom inau Donul si pe observatoarele
mai im portante din zona.
Mt»ntionez pina la luarea in prim ire a frontului de catre
A rm ata 3, atacuri le de la lit. Hi, 17, 18, 22, 24, 25, 2<i, 27 sep-
157
tem brie si cole do la 4 pina la 0 octombrie care au urm arit
indoosebi, respingerea noastra si m ai departc de obstacol, in
zona dintre Raspopinskaia si Kletskaia ; scop atins, in cea mai
\
mare parte, din cauza eonditiilor cu totul dcfavorabile in care

au fost angajate diviziile noastre. Este suficicnt sa citez cazul
Diviziei 13 Infanterie care a fost insirata initial pe un front
<:<• 50 km ce putea usor fi strapuns, ori unde. Ea aceasta cauza
trebuie adaugata, cum s-a spus deja, lipsa unor bune lucrari
defensive. 1
Trupele noastre au dovedit ca dcsi extenuate dc m arsurile
proa lungi ce au avut de executat (aproape H00 km) si desi
atacate cu puternic sprijin de artilerie si mai ales de aruncii-
t atoare si adesea si cu care de lupta au opus o rczistcnta dirza
m au contraatacat cu inulta bravurS.
Prim elo divizii sosite — D ivizia 13, 6 si 5 Infanterie — ca

m D\v\7.\a 1 Cavalerie au avut do suferit pierderi destul de
duroroaso. P in a la 10 octombrie, ele insumeaza 113 ofiteri,
ûbofitori si peste 4 000 trupa, adica m ai m ult decit valoarea
lota la a 4 batalioane. [Ill, 21—25J
#
Adolf Hitler : „Mai aspra mai grea nu poate devent

;iceasta iarna“ (Ordinul de operatii nr. 1 din 14 octombrie 1942,
transmis si M.C.G. roman prin Misiunea Militara germana). Cu
except in operatiunilor in curs de desfa<?urare a unor actiuni
e»fensivi' locale ce so intentioneaza a se executa inca, cam pania
(ie vara >1 do toam na din acest an a fost dusa la sfirsit.
Mari lucruri s-au infaptuit. In cursul unei ofensivo giftan-
»ice, inam icul a fost respins pina in Caucaz $i Don, iar legatura
terostra intro Rusia Centrala si teritoriul caucazian — atit do
vital pentru continuaroa conduccrii razboiului — a fost in
<senta taiata.
Pe restul frontului, toate ofensivele rusesti do degajaro au
fost respinse cu succos dc forte m inim ale, producind inam icului
pierderi m ari singeroase.
Performantole com andam entului si trupei in luptelo din
aceasta vara si toamna so alafura iarasi, in mod demn, lupte lor
din anul trecut. Ele formeaza chozasia pentru faptul ca si in
tim p urile ce vor veni, poporul german se poate bizui in orico
im prejurare pe arm ata sa.
158
w
Ne aflam in preajm a cam paniei dc iarna. In cadrul ci, fron

tul de est are m isiunea ca, exceptind operatiunilc ofensive in
i urs de executie $i cele ce se intentioneaza a se executa sa
pastreze neaparat lin iile atinse im potriva oricarei incercari de
ruptura a inaniicului §i sa perm ita astfel continuarea ofensivei
noastre in anul 1943 pentru nim icirca definitiva a inaniicului
nostru cel m ai periculos.
Pregatirile pentru cam pania dc iarna sint in p lin a desfa-
surare. Aceasta a doua iarna ruseasca ne va gasi mai din tim p
si mai bine pregatiti.
Datorita ultim elor lupte, rusii sint foarte slabiti si in iarna
!5M2yi943 nu vor putea ,sa puna pe picioare aceleasi forte ca
In iarna trecuta.
In orice caz, m ai aspra si mai grca nu poate deveni aceasta
iarna.
Oblig deci toate comandamentele si toti com andantii sa duca
pregatirile de iarna cit mai repede si intr-o masura cit mai
larg posibila la bun sfir.sit si sa dea astfel trupei nu num ai
posibilitatea dc a-§i executa m isiunile ci si sa creeze cele mai
bune conditii de trai pe tim pui iernii. Pentru aceasta este im por
tant de a nu ne m u ltu m i num ai ca ccrerile necesare sa fie
inaintate autoritatii superioare.
Orice com andant trebuie sa tinda ca, prin im provizatiuni de
tot felul, sa se ajute singur si sa faca rost de m ijloace supli-
mentare si de instalatiuni precum si sa creeze iniesniri pentru
unitatea sa.
Prin masuri largi de organizare m a voi ingriji ca trupa
luptatoare sa fi(' intarita si ca soldatii care se gasesc de un
an si jum atate fara intrerupere pe front sa beneficieze in cursul
i<*rnii, prin rotate, de un repaus vremelnic.
Astept insa din partea com andam entului si trupei sa intre
in cam pania de iarna 1942^1943 avlnd constiinta m lndra a vic-
toriilor repurtate, increderea ferma in propria-i putere si vointa
de neinfrint de a dobori inam icul si in aceasta campanie de
iarna, oriunde ar incerca sa atace frontul nostru.
Vor fi considerate drept cerinte de baza cele ce urmeaza :
1. Orice s-ar in tim p la pozitia de iarna trebuie tinuta ;
2. Se desfa$ura ]3este tot o aparare activa (aktive
va
Vcrteidigung) care nu da liniste inam icului si care-1 induce in
eroare asupra propriilor noastre intent ii *•
159
3. C ind se produc atacuri inam ice n u exista repliere sau
miscari retrograde de ordin operativ (operativc Riickwdrtsbeic-
eg u n g en ):
4. Patrunderile locale vor fi de indata respinse prin con-
traatac im ediat (Gegenstoss) sau contraatac de ansam blu
(Gcgcncingriff);
5. Patrunderile mai m ari vor fi localizate iar partile fron
tu lu i nostru ce au ramas pe loc vor fi neaparat t *n te ca
pivoturi pentru a usura astfel luarea contram asurilor ;
0. Klementele taiate sau incercuite vor trebui sa reziste pina
• •
cind vor fi despresurate.
C om andantii sint raspunzatori fa ta dt? mint* de executarea
neconditionata a acestor cerinte.
In detaliu ordon : #
1. Traseul pozitici dc iarna

Pozitia definitiva dt' iarna are urm atorul aliniam ent :
a) G rupul de armate „B “ : Jaskul — de-a lungul terasei spre
nord pina la Volga— Stalingrad — frontul actual al Arm atei »>.
Arm atei 3 romana, Arm atei 8 italiana — A rm ata 3 ungara, .Ar
mata 2 (germana) [. ..| I I X, 66— 68].
Ce se intimpla cu Armata 4 romana ? (14 octombrie 1942).

Domnul maresal Antonescu roaga O K H sa hotarasca consti-
tuirea Armatei 4 cit mai urgent spre a nu fi surprinsa de iarna.
Solutiile sint doua :
Solutia /. A rm ata 4 sa se formeze in zona si cu fortele
(2 C.A. si 7 divizii) hotarite initial*.
In acest caz, cele 6 divizii aflate inca in Caucaz sa fie
facute disponibile im ediat si transportate in noua zona.
Solutia a 2-a. A rm ata 4 sa se formeze in Caucaz unde se
gasesc in pn^zent 6 M.U. destinate a intra in compunerea ei.
In acest caz urmeaza sa fie transportat in Caucaz, cit mai
urgent, comandamentul Arm atei 4 si, eventual, Divizia 18.
Domnul maresal roaga insistent ca in nici un caz sa nu se
adopte nici macar temporar, o solutie intermediara, lasind t»
parte din marile unitati ale Armatei 4 in Caucaz, iar alta parte
* A rm ata 4 romana trebuia sa intre* in pozitii la sud de

Stalingrad inlocuind trupele Corpului VI arm ata roman (D ivi
ziile 1. 2. 4. 20 Infanterie). greu incercate in luptele continui
purtatt* din iarna, tie la Harkov, (n.n.).
160 p
sa fie transportate in zona initiala [a$a cum s-a intim plat in
realitate — n.n.].
M ai ales in urm a color intim plato cu D. 3 M unte §i D. 19,
clomnul maresal roaga ca trupele romane, cu exceptia trupelor
de m unte sa fie puse sub comandamont de corp arm ata $i
armata romana, [VII, 8J.
Maresalul Ion Antonescu solicita ca fala ostasului roman sa

nu fie compromisa prin erori de comandament (21 octombrie
1942). Atrag atentiunea si protestez in contra nerespectarii con-
di{iunilor care au fost puse de m ine la angajarea tuturor for-
telor romanesti in lupt5.
Nu uitaî [general A rth u r Hauffe — n.n.] ca raspunderile
care decurg din angajarea in lupta, in conditiuni nenormale, cit
si pierderile suferite din cauza angajarilor nerajionale, precipi
tate, fara m uniîuni $i neincadrate intr-un plan de ansam blu,
ce au produs in mod inutil pierderi m ari .si au mic$orat capaci-
tatea de lupta a D iviziilor 19 Infanterie si 3 Munte, apasa toate
asupra mea.
•In consecinja, rog sa com unicati textual O K H intim pinarea
generalului §teflea, pe care mi-o insuêsc in totul in p riv in ta
Arm atei 3, §i dorinâ mea ca com andam entul C orpului V II ar
mata rom an sa ia imediat sub ordine D iviziile 19, 10 (Infanterie),
3 M unte pentru coordonarea aetiunii lor sub ordinele coman-
dantului [general Richard] R uoff [eomandantul Arm atei 17 ger
mane — n.n.].
C ind se destinase com andam entul Corpului * V II arm ata
pentru zona A rm atei 4 nu era prevazuta oprirea D iviziilor 19
si 10 Infanterie pentru operatiunile din Caucaz.
NecesiUitile operative im punind schimbarea destinatiei aces-
tor divizii este logic ca, com andam entul C orpului V II arm ata
sa ram ina cu trupele sale pentru ca, mai ales, nu*se poate pre-
vodea cind aceste trupe vor putea fi degajate pentru a fi
deplasate in sectorul caruia erau destinate initial.
P ina la luaroa unei hotariri definitive pe baza acestor in-
tim plari la O K H , A rm ata 3 ram ine in situatia in care se gaseste.
Totodata, rog sa aratati OK H-ului lipsurile de materiale
de fortificatii si in arm am ent de asalt pentru contraatac, in
care sa gaseste A rm ata 3.
161
Hog, in acela$i timp, sa sublinia{i ca diviziile romanesti nu
au nici incadrarea, nici num arul de batalioane al diviziilor ger
mane §i, In consecinta, nu pot opera pe fronturi prea largi.
M ai trebuie sa se tina seama §i de aptitudinile soldatului
rom an care este m ai bun in ofensiva decit in defensiva $i
plecind de la aceste realitati, injeleg indeplinirea cu trupele
romane a m isiunii afectate, prin contraatacuri viguroase in cazul '
patrunderii inam icului in pozitiile lor. Pentru aceasta este nevoie
de rezerve, ceea ce n-ar putea fi obtinut in cazul fronturilor
mari ce se im p u n azi diviziilor romane.
Reamintesc cazul Diviziei 4 [Infanterie] din Corpul V I armata,
care avea de aparat un front de 60 km cind a suferit infringerea
de la Sadovoie pentru ca, lacurile scazind, tot frontul devenise
activ ?i D ivizia 4, ca $i toate celelalte divizii romanesti, dupa
cum $ti{i prea bine, fiin d fara m ijloace moto nu a fost in masura
a-$i deplasa rapid rezervele. Din aceasta cauza s-a produs situatia
eritica §i la aripa dreapta, ale carei consecinte le cunoa$teti.
Inca o data fac aceasta intim pinare, nu din spirit de $icana
sau de opozitie, ci d in con$tiinta neteda pe care o am asupra
importantei
*
ce o prezinta pentru ansam blul Frontului de Sud
sectorul afectat A rm atei 3, cit §i pentru faptul ca nu doresc ca
fala pe care §i-a creat-o, in acest razboi, datorita jertfelor
noastre in lupte atit de grele §i cu atitea sacrificii, soldatul roman
so fie compromise prin masuri gre$ite de com andam ent [XCI].
#
Corpul VI armat5 trebuie inlocuit. Armata 4 are puteri...

consultative !
A. Armata 4 si Corpul VI Armata. /. Controlul situatiei
C.VI A. Din u ltim u l ordin p rim it de la O K H precum $i dc la
grupurile de armate „A “ $i „B“ pentru M.U. romane am dedus ca
C.VI A. nu va putea fi inca m ult tim p schimbat de pe frontul
actual §i trim is In rezerva, a§a cum se prevazuse prin dispozi
tivul initial.
In zilele de 23— 25 octombrie am facut [generalul Ilie $teflea
— 7?.7i.] un control la C.VI A. pentru a vedea care este capacitatea
operativa a acestuia $i deci posibilitatile de a continua sa ram iie
in sector inca m ult tim p.
II. Constatdri. Capacitatea operativa a diviziilor din C.VI A.
este scazuta cu aproxim ativ 1/2 din personalul luptator .si 1/3
162
din m aterialul infanteristic care a fost scos din lupta din cauza
reducerii efectivelor in luptatori.
Trupele sint extrem de obosite, m ajoritatea stau in prim a
linie in gropi individuale de peste 60 zile fara posibilitate de
a se spala macar partial §i fara posibilitatea de a se odihni
fiind toate in lin ia I in contact cu inam icul, in$irate ca ni$te
margele pe a{a.
M isiunile operative pe care le au diviziile C.VI A. intrec
posibilitcitile lor materiale $i morale. Aceste posibilitati scad
zilnic intr-o masura pronuntata din cauza oboselilor care se
adaugci la istovirea fizica a ostaîlor $i din cauza #
pierderilor
zilnice pe care le produce inam icul.
Ca o concluzie a acestor constatari diviziile C.VI A. ar
trebui im ediat scoase din prim a linie $i trecute intr-o zona de
refacere unde p rim in d batalioanele de recruji sa-§i recompleteze
efectivele $i m aterialul. o data cu refacerea fizica §i m orala a
trupelor.
Aceasta trecere in refacere a C.VI A. a fost de altfel preva-
zuta prin planiri initial de. intrebuintarea fortelor romane.
III. Posibilitati. Situatia operativa actuala nu ingaduie scoa-
terea totala $i im ediata a C.VI A. din prim a linie §i trecerea lui
in refacere. A tit tim p cit A rm ata 6 germana §i A rm ata 4 rom ana
nu vor avea disponibile diviziile destinate in acest scop, schim bul
nu se va putea face total.
Exista totusi necesitatea sa sarim urgent in ajutorul acestui
C.A. cu cit vom putea $i vor exista in acela$i tim p $i posibilitati.
Cele 3 divizii romane (5, 8 Cavalerie §i 18 Infanterie) din
A rm ata 4 rom ana sosite si fn curs de sosire in zona Kotelnikovski
pot $i trebuie sa intervina urgent in ajutorul C.VI A.
P rin ordinele nr. 1 662 .|i 1 601/942 ale G rupului de armate
„B“ aceste 3 divizii au fost puse la dispozitia Armatei 4 Blindata.
C om andantul acestei arm ate (generalul Hoth) cu care am
discutat intrebuintarea acestor 3 divizii (5 §i 8 Cavalerie 18 In
fanterie), avea intentiunea sa le foloseasca in m ajoritatea lor,
pentru a prelungi frontul de la dreapta (sud) C.VI A. $i pina
la legatura cu D. 16 moto germana.
Aceasta ar fi insemnat sa ne insiram mai departe pe o linie
subtire, far3 absolut nici o adincim e si fara rezerve.
Ca dom nul maresal sa cunoasca precis situatia operativa la
C.VI A. ar&t num ai dispozitivul Diviziei 2 Infanterie care se
163
gase$te pe latura de sud a capului de pod ocupat de ru$i, de
la Beketovka.
Aceasta divizie are de aparat un front de 30 km, In Intre-
gime activ, fara lacuri. Pe acest front divizia cu efectivele reduse
a putut roaliza un slab e$alon de supraveghere avind inapoi ca
rezerve :
— la com panii, cite o grupa de pu$ca$i a 3— 4 oameni ;
— la batalion, cite un pluton de puscasi a 16— 20 oameni ;
— la regiment, tot cite o grupa de pu$ca$i care, cu grupul
do comanda a regim entului, formeaza forja de contraatac ;
— la divizie, G ru p u l de cercetare divizionar.
Daca la acest dispozitiv de supraveghere se adauga §i faptul
ca trupa este extrem de obosita (60 de zile si de nop{i in prim a
linie, in faâ u n u i inam ic agresiv) si p lin a de paraziji, se inte-
lege cit do slaba este forfa de rezistenfa a acestor trupe.
Celelalte divizii din C.VI A. (D. 1 4 I.) se gasesc in situafii
identice.
Pentru aceste motive am convenit cu eom andantul Arm atei
4 Blindata germ ana si cu eom andantul C.VI A. ca cele trei
divizii (D. 5, 8 Cavalerie si 18 Infanterie) sosite §i In curs
do sosiro in zona Kotelnikovski, sa intre intr-un dispozitiv defen-
siv po actualul front al C.VI A.
Acest dispozitiv va da posibilitatea diviziilor din C.VI A. sa
traga in linia a Il-a cam 1/3 din efectivul infanteriei, deci cel
pu{in cite un regiment de fiecare divizie pe care sa-1 reorganizeze
si sa-1 refaca fiziceste, trecindu-1 apoi in lin ia I, pentru a reface
succesiv si pe celelalte doua [...].
Cu acest dispozitiv s-ar putea pazi In situatia actuala, cu
prezenja lacurilor, sectorul C.VI A.
In tim p de iarna insa, va fi foarte greu sa se faca fa{a
num ai cu aceste forê din cauza ca lacurile vor fi ingheâte si
dupa cum prevede insasi ordinul OKH-ului ole, in loc sa consti-
tuie obstacole, dim potriva vor oferi posibilitati de citae pentru
inamic [asa s-a si in tim p la t la 20 noiembrie 1942 — n.n.].
In aceste conditiuni, frontul C.VI A. aproape se va dubla.
IV. Prcgatirile pentru. iarna ale C.VI A. Trupele noastre au
•luerat foarte activ In aceasta directiune.' A u sapat bordeie In
m aluri pe care le-au am enajat cu m aterialul gasit foarte greu
in zona, au facut sobe improvizate, au constituit mici adiiposturi
pentru grupele de lupta.
164
Din cauza insa ca m aterialul pentru organizarea terenului nu
a sosit ne gasim in suferinta in special cu obstacolul contra
infanteriei §i anticar.
V. A rm ata 4 B lindata intentioneaza sa intrebuinteze diviziile
20 $i 2 Infanterie in atacul de la Beketovka.
Dupa cdderca Stalingradului [subl. ns.] urmeaza circa
8 zile pentru gruparea mijloacelor, dupa care sa sc treaca la
acîune pentru reducerea pungii de la Beketovka. La aceasta
actiune vor concura $i trupele noastre care in general vor prim i
m isiuni de fixare $i exploatarea reu$itei atacului, care va fi
executat de germani cu blindate.
VI. Schimbarea limitei de nord a sectorului Armatei 4. Din
adresa nr. 1 382/942 (anexata) a M isiunii M ilitare germane tri-
misa
•
ca • •urmare la m em oriul operativ nr. 15, rezulta c5 lim ita
dintre A rm ata 4 rom ana $i A rm ata 6 germana a fost deplasata
cu 30 km spre nord. » • •• • • •
Este o masura asupra

• . * *•
careia ne perm item• •
a atragc
•
atentiunefl
•
dom nului maresal cu toata seriozitatea. -

In adevar, O K H prin adresa nr. 420 754/942 prevedea ca in
stabilirea definitiva a lim itelor de despartire trebuie tinut seama
de faptul ca Stalingradul im preuna cu teritoriul dc la sud de
acest ora$, trebuie sa ram iie in orice caz intr-o singurd mina,
adica la A rm ata 6 germana.
Prin lim ita trasata ulterior se renunta la aceasta conceptie
pe care o credem de altfel foarte justa.
Apararea S talingradului se bazeaza in special pc men^mere/i
zonelor de la nord-vest Jji sud de acel oras §i care trebuie sa
constituie un tot unitar.
In ceea ce ne prive^te pe noi, chiar daca A rm ata 4 ar dispur.e
de totalitatea fortelor ce i-*iu fost destinate $i i s-ar afecta jsi
C.VI A. totu$i aceasta m isiune ar fi im posibil de exccutat daca
se tine seama de disproportia mare care exista intre front ?>i
mijloace.
Mai m ult, noul front ce i se afecteaza are o im portanta
• deosebita : corespunde directiunii pe unde se poate intoarce
apararea Stalingradului §i Unde inam icul are posibilitatea sa
actioneze in conditiuni avantajoase intrucit este foarte aproapc
de calea. ferata ce conduce In cotul Volgai.
Credem ca este absolut necesar ca dom nul maresal sa inter-
vina la O K H pentru a se stabili ce mijloace da Arm atei 4 che-
mata sa apere un nou front de 30 km in zona coa mai expusa,
intrucit cu mijloaccle actuale ea nu va putea tine acest front.
De asemenea, trebuie tfnut seama de situatia C.VI A. care
are doua divizii ce se gasesc continuu in operatiuni inca din
anul trecut si care au mai facut inca o campanie de iarnS
(D. 1 §i 2 I.).
Dejyi efectivele acestor divizii au fost refacute de trei ori,
totusi ele nu dispun in prezent decit de 1/2 din cfectivul
luptatorilor.
V II. Luareci comenzii dc catre Armata 4. G rupul de armate
„B“ a dat ordin ca la introducerea D. 5 $i 8 Cv. §i 18 I. in front,
Armata 4 Blindatd germana ~sa \ina seama pe cit va fi posibil
$i de parerile Armatei 4 romana. [subl. ns.] care urmeaza sa-i
ia locul de indata ce va fi redus capul de pod de la Beketovka.
A rm ata 4 romana nu ar putea trece mai curind la comanda
cleoarece, A rm ata 4 B lindata germana a facut toate pregatirile
in vederea reducerii capului de pod $i urmeaza sa treaca la
execute in conditiile aratate la punctul V.
B. Situatia Armatei 3 §i trupelor din Caucaz. Potrivit tele-
gramei nr. 32 687/942 transmisa dom nului maresal prin M.St.M.
rezulta ca lim ita intre A rm ata 3 romana $i Arm ata 8 italiana
ram ine definitiv aceea stabilita initial..
C onditiunile de ocuparea sectorului sint acelea aratate de
telegrama sus mentionata.
Dupa cum s-a raportat telegrafic dom nului maresal prin
intrarea D. 7 in linie, A rm ata 3 nu mai ram ine in rezerva decit
cu D. 7 Cv. .si D. 15 I. care constituia rezerva C .II A.
In aceste conditiuni credcm ca este absolut necesar ca
Divizia Blindata sa ram ina inapoia Armatei 3 romana $i sa treaca
la dispozitia acesteia.
In cazul acesta insa, Divizia B lindata nu va gasi nici un
adapost pentru cele 3 000 vehicule de care dispune, motiv pentru
care dadusem dispozitiuni, conform ordinului dom nului maresal,
sa se recunoasca regiunea Novoâhtinsk.
In aceasta regiune sint fabrici si ateliere pentru adapostirea
m aînilor î carbuni pentru incalzit [VIII, 57— 63].
. v' *
Generalii Steflea $i Dumitrescu insista... (27 octombrie 1942).

A m onoare a raporta dom nului maresal urmatoarele : A rm ata 3
comunica ca din cauza traseului actual al pozitiei de rezistenta,
166
arm ata are continue clificultati pentru pastrarea celor 2 umeri
(cota 220, la est si zona cotelor 226,7— 228 la vest) ai intrindului
de pe valea Tutkan.
Zonele favorabile pe care inam icul le ocupa (observatoare,
zone de adunare acoperite, cim p de tragere, comunicatii) ii
confer# acestuia posibilitati de a actiona in bune conditiuni atit
in atac cit §i in aparare, astfel ca, pina in prezent, arm ata a
suferit in acest sector pierderi insemnate in oameni §i a consu-
m at m ari cantitati de m unitiuni.
Pentru remedierea acestei situatiuni arm ata a propus G ru p u
lui de armate ,,B“ cu nr. 36 318/1942, im bun#t#tirea partial# a
traseului si consolidarea celor 2 um eri prin im pingerea frontului
de pe linia cota 226,7 Bolsoi — cota 220, pe lin ia cota 226,7 —
Kotovski — cota 220.
Ca m ijloace pentru executarea acestei operatiuni armata
cerea : D ivizia 15 Infanterie m u n itiun ile necesare ; concursul
aviatiei de vinatoare si, in parte, al aviatiei de bombardament.
G rupul de armate ,,B“ a cerut la O K H care nu a aprobat
propunerea armatei.
Credem ca propunerea Arm atei 3 in adevar, in cazul cind
se realizeaza, asigur# frontului armatei un traseu m ult m ai avan-
tajos decit cel actual.
Pentru aceasta ins# ar fi necesar sa se monteze o actiune de
ansam blu care reclam# mijloace im portante ?i de care, in pre
zent, A rm ata 3 nu dispune.
Dup# cum a ordonat ins# dom nul maresal, este necesar s#
se monteze in conditiuni optime de pregatire ac{iuni cu caracter
local, care sa due# la im bunat#tirea traseului si care, in acelasi
timp, au avantajul de a n e n tin e continuu initiativa de partea
noastr#, far# a ne expune la esecuri si pierderi mari.
Voi studia [general llie $teflea — n.n.] pe teren aceasta
propunere cu dom nul general Dumitrescu, incepind chiar de
m iine si voi raporta dom nului mare§al. [X, 110— 111].
...M aresalul ccre prudent#. La raportul dv. nr. 32 588/B.1A

din 27 octombrie 1942 referitor
%
la greut#tile pastr#rii celor
2 umeri ai intrindului vaii Tutkan am onoare a va comunica
rezolutia dom nului maresal Antonescu : 30.X.1942. „S# nu se
fac# nici o actiune daca nu sint m ijloace §i nu este bine pregatita.
167
• Cind nii se poate realiza acest deziderat este bime a. se face
rectificarca inapoi pentru a evita pierderile inerente unei situatii
dezavantajoase.
Pozitia dinapoi trebuie in prealabil bine jji total pregatita
?>i dupa aceea ocupata. Ea trebuie sa se armonizeze la flancuri
cu vecinn“, [XI, 123].
•, ’ % i
Atentie la Armata 4 ! (3 noiembrie 1942). In vederea luarii
in prim ire de catre A rm ata 4 a sectorului afectat in ansam blul
grupului de arm ata*, dom nul maresal Antonescu ordona sa se
execute din tim p recunoa$terea regiunii §i sa se intocmeasca
lucrarile pregatitoare realizarii urm atorului dispozitiv :
a) frontul A rm atei 4 va fi caracterizat prin aêzarea grosului
intr-un dispozitiv articulat. Acesta va fi im pins spre est pina la
lim ita zonei in care oamenii si caii pot gasi adaposturi, hrana
§i furaje ; .
b) •dincolo
i «• •
de• aceasta lim ita se vor im pinge unitati, *
detasa- *
mente, care vor ocupa puncte im portante de comunicatii ;

• * * • • «
c) in fata acestor puncte se• vor trim ite .
recunoa§teri de
aviatie, mici grupe de partizani locali ci^tigati $i organizati de
fj a •
noi,
•
recunoa§teri
•
de trupe • proprii,• deplasate cu autovehicule, •
calari sau iarna cu sanii sau schiuri.

Grosurile nu vor ocupa pozitii lineare ; ele vor fi in masura
sa faca apararea zonei ce ocupa sau a unor pozitii din apropiere
dupa cum im pune situatia operativa §i permite terenul. Aceste
pozitii vor fi din vreme recunoscute $i organizate, folosindu-se
in masura posibila m ina de lucru din zona. Ele vor trebui sa
ofere mai ales bune baze pentru contraatacuri, a •
din care grosurile
vor fi gata sa contraatace fortele adversare ce ar strapunge
zona de supraveghere a recunoa^terilor §i punctele ocupate pe
comunicatii, pentru respingerea sau distrugerea lor.
In zonele alese de A rm ata 4 $i aprobate de M.C.G. se va
trece imediat la echiparea lor pentru asigurarea hranei $i ada-
posturilor pentru oameni $i• • animale.
• , • MW • • «• * *
Rezultatele studiilor §i m asurilor luate de Armata 4 in acest
scop vor fi aduse la cuno$tinta dom nului maresal de indata ce
vor fi *intocmite.
ml*. " . • • •
[X II, • • 128]. * * • • * • •
. * Este vorba de Gi upul. de armate „Don“ (sau „mare§al

Antonescu44). ce urm a sa devina operativ dupa caderca S talin
gradului (n.n.).:- ••
16 8
$eful M arelui Cartier General roman din nou pe front. In
zilele de 28— 31 octombrie a.c. am vizitat [generalul Ilie 5j>teflea
— n.n.] toate m arile unitati ale Arm atei 3 pentru a vedea care
este situatia lor operativa $i m ateriala si care sint posibilitatile
de im bunatatire astfel ca sa se poata face fata oricarei actiuni
inamice $i a ierna in conditiuni cit mai bune.
I. Constatdri de ordin operativ. \
1. Inamicul. a) Forte :
— in lin ia 1 : 8—9 divizii de infanterie, 2 batalioane care
lupta, citeva batalioane independente ;
— in rezerva : 5 divizii, dintre care 3 de cavalerie.
In general, valoarea com bativa a m arilor unitati din linie
este m ult redusa fata de valoarea lor norm ala, variind de la
2/3 pina la 1/4 din normal.
In total, cele 8— 9 divizii angajate pe frontul Armatei 3 nu
reprezinta mai m ult decit valoarea a 4— 5 divizii cu efective
complete. * •
Numeroasele miscari auto, vazute in ultimele zile din directia
caii ferate Rakovka— Frolovo— Iloveinskaia catre Iarskoi $i Klets
kaia pot constitui reaprovizionari masive sau aduceri do noi
trupe.
b) Posibilitati. Cu fortele din linie inam icul poate continua
actiunile ofensivc cu caracter lim itat, intreprinse pina in prezent
vizind cucerirea observatoarelor si pozitiilor favorabile de care
aj*e nevoie pentru montarea unei operatii importante.
c) Intentiuni. Din declaratiile prizonierilor, miscdrile semna-
late si numeroasele poduri pcste Don, construite sau in curs
de constructie
•
, rezultd cck inamicul
•
ar inten\iona sa porneascd
o ac\iune ofensiva puternicd in jurul datei de 10 noiembrie
[subl. ns.].
• . . ' . *
Aceasta actiune ar putea urm ari dislocarea rezistentei noas-

tre de pe frontul Raspopinskaia— Baskovski (D.rt Infanterie) prin
doua atacuri concentrice, unul pornit din zona Kletskaia catre
sud-vest $i celalalt din zona cotei 210,1 catre sud-est.
2. Frontul Armatei 31 a) Diviza 7 Infanterie a term inat
•
schimbarea Diviziei italiene Celere in noaptea de 1/2 noiembrie
in sectorul cuprins intre Verh. Krim skoi î Gromok (pe Don)
inclusiv, pe un front de 21 km. •• • • •
P rin angajarea si aeestei divizii, A rm ata 3 ocupa un front
de 148 km, avind in linie 8 m ari unitati.
Fata de frontul definitiv care i-a fost fixat ?i care insu-
meaza un total dc 160 km, sectorul actual se prezinta cu o
diferen{a in minus num ai de 12 km.
In consecinta arm ata ocupa la ora actuala o lungim e de
front aproape egala cu aceca care i-a fost destinata initial.
Intrarea In lim itele ei definitive fixate de O K H s-ar traduce
prin ocuparea unui front de inca 27 km, fapt pentru1 care
operatiunea nu poate avea loc decit dupa retragerea din front
a Diviziei 1 Cavalerie care ocupa 15 km in sectorul Arm atei 6
germane.
b) Importanta frontului armatei. In ansamblul gruplui de
armate, frontul Armatei 3 are o importantd capitala. Direc\ia
Serafimovici—Rostov re prezinta linia operativa eea mai sensibild
pentru intreg grupul de armate si pentru intreg frontul de sudt
deoarece o pdtrundere pe aceasta directie duce succesiv la
izolarea fortelor germano-romane angajate la est si sud de Don
[subl. ns.].
)
S-ar parea ca o patrundere pe dircctia Kazanskaia— Rostov
la jonctiunea dintre armatele 8 italian& $i 3 romana ar fi m u lt
m ai fructuoasa, fiind cea m ai scurta, insa inamicul ?i-a asigurat
atitea avantaje in zona capului de pod Serafimovici incit este
foarte probabil ca nu va renunta la ele [subl. ns.] pentru a
incerca o actiune In alta parte.
Intr-adevar, in zona Serafimovici inam icul dispune de :
— un vast cap de pod, la sud de Don, pe o largim e dc
70 km si o adincim e% de 5— 25 km ;
— o buna baza de plecare cu numeroase organizatiuni si
observatoarc ;
— numeroase poduri construite peste Don si altele in curs
de constructie ;
— zone acoperite (paduri, lo c a lit y , viroage adinci) unde se
pot concentra efective si mijloace im portante ;
— calea ferata R akovka— Elanskoia care este in functiune
pina la valea Medvedita ;
— masa de forte dintre Don si Volga (num ai la 100— 150 km
departare) care fata dc neputinfa de a strapunge linia de baraj
170
germana cle la nord de la Stalingrad ar putea fi deplasata cu*'
u$urinta in zona Serafimovici.
c) Capacitatea operativa a M.U. angajate. Corpul IV arm ata
apara un front de 37 km, avind in linie D iviziile 1 Cavalerie
(15 km) $i 13 Infanterie (22 km).
D upa operatiunile de la Kletskaia, D ivizia 13 Infanterie a
ramas intari’ta $i cu Regim entul 12 Infanterie (Divizia 15 In fa n
terie).
Totu$i din cauza m arilor pierderi pe care le-a suferit
(4 600 oameni) *, a oboselii fizice, datorata unei continue ram ineri
a unitatilor pe pozitie $i a repetatelor atacuri inamice, apararea
este m ai slaba decit la celelalte corpuri de armata.
Corpul V arm ata apara un front de 41 km, avind in linie
D iviziile 6 Infanterie (29 km) si 5 Infanterie (21 km).
Pierderile Corpului V arm ata se cifreaza la 3 700 oameni
(Divizia 5 Infanterie — 2 700 oameni $i Divizia 6 Infanterie
1 000 oameni).
Acest corp de arm ata are o s itu a te operativa m ult mai
buna $i o data cu realizarea obstacolului in fata pozitiei se va
putea opune inam icului cu succes In special la aripa dreapta,
unde D ivizia 6 Infanterie reprezinta un pivot puternic.
4
Corpul II armata apara un front cle 35 km avind in linie

D iviziile 14 Infanterie (14 km) $i 9 Infanterie (21 km) fiind cel
mai im portant deoarece bareaza directia cea mai fructuoasa
pentru inamic.
Apararea acestui sector sc sprijina pe mentinerea regiunilor :
cota 220 la est $i cotele 228— 226,7 la vest.
De$i corpul de arm ata a suferit atacuri puternice repetate
in regiunea celor 2 umeri, pierderile acestuia se reduc num ai la
2 500
w
oameni (1 800 la D ivizia 14 Infanterie $i 700 la D ivizia
' 9 Infanterie), iar inam icul a fost respins peste tot, cu exceptia
cotei 220 care a ramas intre cele doua linii, deci pe care in a
m icul nu o poate folosi.
De§i are o sarcina im portanta $i groa, dat fiind frontul
relativ redus care i-a fost incredintat, pierderile mici. puterea
— — ■— ' ■■- ■ — 1 ■ — ■■ — . . . . — — ■
* D ivizia 13 Infanterie circa 3 250 oameni ; Divizia 1 Cava

lerie circa 550 oameni ; Regim entul 12 Infanterie circa 800
• oameni.
171
*(\e foe mare, Corpul II arm ata este in masura sa reziste si sa
reactioneze prom pt si cu succes contra oricarui inamic care ar
fi patruns in pozitie.
Corpul I arm ata ap5ra un front de 35 km avind in linie
D iviziile 11 Infanterie (14 km) si 7 Infanterie (21 km).
Are pierderi cu totul neinsemnate si este bine instalat la
teren, avind sting a sprijinita pe Don, pe o lungim e de 7 km.
jt
Situatie operativa foarte buna.

d) Rezerve dc armata. In prezent arm ata nu dispune in re
zerva sa decit de D ivizia 7 Cavalerie si D ivizia 13 Infanterie
(2 regimente de infanterie), ceea ce Insumeaza un total de
8 batalioane si 4 baterii.
Tot in zona armatei se gaseste si D ivizia Blindata care insa
se afla sub comanda G ru p u lu i de arm ate „B “.
Pentru frontul de circa 160 km pe care il apara armata,
aceste rezerve sint cu totul insuficiente.
Pina la luarea comenzii s-ar mai putea realiza : regruparea
Diviziei 15 Infanterie.; regruparea Diviziei 1 C avalerie; punerea
%
Diviziei Blindate sub ordinele A rm atei 3 ; venirea in zona ar
matei a diviziilor germane promise (2 divizii Infanterie si 2 d i
vizii rapide).
e) Cum va fi asigurata releva pentru odihna si reeomple-
tarea pierderilor. Pentru a se asigura releva u nitajilor din linie,
diviziile vor adopta un dispozitiv astfel incit sa pastreze cel
putin 1 regiment in rezerva.
Tot in acest scop de releva vor fi folosite si batalioancle
speciale de puscariasi, care vor fi m inuite de armata, inta-
riiidu-se cu ele diviziile care au fronturi mari sau situatiuni
* •
grele. Batalionul 991 de la Sarata, singurul care a luptat in
#
cadrul Diviziei 5 Infanterie, s-a purtat bine.

f) Concluzii. Cu toate ca o parte din m arile unitati angajate
(Diviziile 13, 5, 9) au fronturi care intrec cu m ult capacitatea lor
operativa, mai ales ca sint plasate pe directii importante de
atac si nu inregistrat pierderi m ari (circa 11 000 oameni pe
intreaga armata) apreciez ca prin ingroparea si adapostirea com-
pleta a dispozitivului, prin acoperirea lui cu obstacol, prin pas-
trarea si esalonarea judicioasa de rezerve in adincime, armata
va putea rezista atit contra inam icului cit si contra iernii.
172
• Este necesar insa sa se realizeze toate rezevvele aratate la
punctul cl, adicd inca 4 divizii (jermane si una divizie romand,
cum a fost stabilit prin planul initial, [subl. ns.] [...]
IX . Starea morala. M oralul ofiterilor §i trupei este in general
bun, iar la diviziile 6, 7, 9 $i 11 foarte bun.
Acolo unde oboseala a fost mare, luptele continue $i unde
s-au inregistrat mici insuccese au fost $i citeva momente de
slabiciune. m
De altfel, am constatat odata m ai m ult ca m oralul trupei
este acela al ofiterilor care o comanda. Slabiciunea si descu-
rajarea acestora se transm ite cu iuteala fulgerului pina jos.
In afara dc aceasta insa trebuie continuata propaganda si
trebuie luate masuri urgente pentru ca cei bravi sa-si capete
o recompensa imediata, chiar pe cim pul de lupta $i pentru ca
fam iliile luptatorilor sa fie ajutate.
A m luat masuri sa se tipareasca o alta serie de broûri pe
intelesul soldatilor, in care se explica rostul razboiului in contra
bol$evicilor.
X . Diverse. Lipsuri constatatc in conducere si execute.
1. N u se cunoa^te de catre toti cu precizie situatia operativa
si m ateriala a unita{ilor ce au sub comanda [...].
2. N u $tiu Sci se fereasca de efectul aruncatoarelor de m ine
ruse [...].
3. Unele unitati continua sa lucreze vechile noastre $anturi
de tragere, dupa modelul trupelor italiene pe care le-au schimbat
si de la care le-au mo^tenit [...].
4. Unele unitati nu dau im p o r ta n t cuvenita obstacolelor
contra infanteriei $i contra carelor (slrma si mine) [...]
5. Unule unitati nu organizeaza terenul cu pricepere $i cu
convingere [...].
I #
T
fi. Foarte purine unitati n-au avut taria sa reziste la In-
cercuire sau chiar la o sim pla am enintare a flancului $i spa-
telui [...].
7. Nu stiu toti pregateasca contraatacurile imediate [...].
X I. Armata 4.
(C.VI si V II A. cu diviziile 1, 2, 4, 18, 20 si
cu diviziile 5 si 8 Cavalerie). I. Com andam entul acestei armate
nu a intrat in functiuno. For(ele romane aflate pe frontul sud de
Stalingrad opereaza sub ordinele Arm atei 4 Blindata.
H otaririle privind intrebuintarea fortelor romane sint insa
luate de comun acord cu A rm ata 4 romana.
173
Situatia operativa. 1. Inamicul. In fata C orpului VI arm ata
roman, se gasesc in lin ia intii 3 divizii infanterie si 2 sectoare
intarite.
In rezerva, in lin ia II, circa 4—5 batalioane [...]
2. Organizarca comandamentului; a) D ivizia 20 Infanterie
este sub ordinele C orpului X L V III arm ata b lindat german ; *
b) Corpul V I arm ata are sub ordine diviziile 2, 1, 4 Infanterie
$i D ivizia 5 Cavalerie ;
De asemenea, se mai afla sub ordinele C orpului VI Arm ata,
D ivizia 18 Infanterie $i 8 Cavalerie, M.U. care sint in curs de
concentrare ;
c) Com andam entul Corpului V II arm ata a inceput la 3X1
transportul din Caucaz spre frontul de la sud de Stalingrad.
El se transporta in 10 trenuri cu ritm ul 2 trenuri pe zi.
Va sosi deci in zona catre 8— 9 noiembrie.
La sosire va lua sub comanda D ivizia 4 Infanterie §i d iv i
ziile 5 §i 8 Cavalerie.
Ca urmare Corpul V I va ram ine cu diviziile 2, 18 $i 1 In fa n
terie.
3. Situatia in spatiu a M.U. ; a) D iviziile 20, 2, 1 §i 4 Infan-
terie §i Divizia 5 Cavalerie sint in lin ia intii.
Prin introducerea Diviziei 5 Cavalerie% in linia in tii s-a
mic§orat cu circa 27 km frontul Diviziei 4 Infanterie.
0
b) D ivizia 18 este In curs de transport cu calea ferata in zona

sud-vest Aksai.
Pina la 2X1 ora 12 au sosit in zona: 1 regiment infanterie,
2 divizioane artilerie, G ru p u l de cercetare, Batalionul de pionieri,
1 sectie am bulanta.
Aceste unitati au prim it ordin a se deplasa pe jos in zona
Plodovitoie—Tinguta, unde trebuie s& se gaseasca in ziua de 4.X I.
U ltim ul transport pe calea ferata din Divizia 18 Infanterie
va sosi in zona Kotelnikovski in ziua de 14 noiembrie.
Divizia urmeaza a intra pe front in sectorul cuprins intre
D ubovii— Uvrag si Tata (ambele inclusive inlocuind fortele aflate
acolo $i apartinind diviziilor 2 $i 1 Infanterie.
%
P rin aceasta inlocuire ca $i la Divizia 4 Infanterie, d iv i

ziile 1 f}i 2 Infanterie £$i vor constitui rezerve mai puternice,
dind §i posibilitatea de a executa releve.
c) D ivizia 8 Cavalerie este in curs de transport in zona
Sinovniki. *
174 I
P ina la 1X1 au sosit: 1 regiment cavalerie, 2 escadroane
din al doilea regiment, 1 baterie din regim entul de artilerie
cai areata.
Aceasta M.U. a p rim it misiunea sa faca siguranta zonei
dintre Schebengerg si D jurve (50 km nord-est Klista) schim bind
unitatile D iviziei 16 moto germana [.. .1
X II. Situatia materiala generala. M ateriale de geniu prim ite
Intre 27.X— 3.XI.1942 :
1. M ateriale pentru organizarea pozi{iei : 20 vagoane pentru
150 km gard german ;
2. M ine §i explozivi. Nu s-a p rim it nim ic ;
3. Adaposturi : 3 000 adaposturi, 20 vagoane cu materiale
geniu (carton gudronat, scoabe, saci, nisip) ;
4. M ateriale pentru instalarea de iarna, 40 baraci ;
5. M aterial lemnos pentru bordeier N u a mai sosit [...].
Subzistente. l. Hrana. A rm ata 3 : D is trib u te e alimentelor la
trupe se fac in conditiuni mai bune pentru toate unitatile.
In depozite s-au strins alim ente in cantitati care variaza
pentru alim ente in cantitati care variaza pentru alimentele sosite
de la 90 000— 460 000 ratii ; completarea lor se face cu transpor-
turi auto si c.f. (faina, alimente, sare, piine).
Lipsesc c o m p le t: zaharul, m argarina si untura.
Trupele au p rim it in u ltim u l tim p sapun, petrol si sare din
stocurile aduse de noi din tar& §i din depozitele germane.
A rm ata 4 si celelalte M.U. inclusiv cele din cavalerie, hrana
suficienta [...].
Furaje. Situatia la unitati neschimbata.
In depozitele Arm atei 3 s-au adus in ultimele doua zile
95 000 ratii graunte ; celelalte M.U. nu dispun de graunte in
depozite. *
X I II . Munitii. l. Armata 3.
a) Existent la 2.XII.1942.
— la trupe : 76% dintr-o dotage germana pentru arm am entul
greu de infanterie si artilerie*.*
— in depozite : 21% pentru tot arm am entul (1 396 t).
b) In curs de transport 7 trenuri cu un total de 3 100 tone
(60rr/ i dintr-o dotatie germana).
* O dotatie gerinan& reprezinta 3 unitati dq foe infanterie

si 1,9 unit&ti de foe artilerie.
175
2. Armata 4 la 1.X I.1942.
— la t r u p e : dota{ia organiea ;
— in depozite : 18% dintr-o dotage (1 139 t).
3. Corpul VI armata la 1.XI. 1942.
— la trupe : 94% pentru arm am entul greu si artilerie ;
— in depozite : 20% (405 t).
4. M.U. din Caucaz la 1.X I .1942.
— la* trupe, dotatia variaza intre 48% (D. 2 Munte) si 116o/0
(D. 10 Infanterie). ;
— In depozite 50°. o dintr-o dotage (1 100 t), pentru toate M.U.;
— in curs de transport un tren cu circa 450 tone m unitiuni.
X IV . Echipament. 1. Echipamentul de iamd.
a) A ajuns In dispozitivul trupelor : 50% la A rm ata 3 ;
75% la A rm ata 4. C.VI A. si C.Cv. ; 100% la trupele de munte.
b) In curs de transport : 50 vagoane la A rm ata 3 ; 34 vagoane
la Arm ata 4, C.VI A. si trupele din Caucaz.
Aceste transporturi nu au ajuns Inca la trupe din cauza
greutafilor tehnice c.f.
2. Echipamentul obisnuit.
S-a continuat distribujia la unitati pe masura sosirii in {ara.
In prezent se distribuie m icul echipament $i efectele de
postav sosite de doua zile.
X V . Mijloacele auto si carburanfi. 1. Mijloacele auto. A r
mata 3 are la dispoziîe un regiment auto german care a trans
portat de la 27.X— 3.XI :
— 550 m.c. benzina ;
— 3 850 tone materiale (muniîi, subzistenê etc.).
Pentru celelalte M.U. transporturile auto sint IntSrite cu
m ijloace germane, dupa nevoi.
2. Carburantii. Distribu{ia carburanîlor la A rm ata 3 s-a im-
bunataît in ultim ele 4 zile. A sosit astazi (3.X I.) un tren earbu-
ranî special pentru A rm ata 3. La A rm ata 4 avem de anemenea
un tren carburanti rezerva.
M ai avem 1/2 tren rezerva la Rostov si un tren la Npvocer-
cassk. [...] [X III, 140— 145, 153— 149, 1G1— 1G5J.
I .
Ion Antonescu cere severitate m axim a (11 noiembrie 1942).

La nr. 33 267/B.1/1942, prin care se trim it informaîuni operative
si materiale de pe fronturile arm atelor 3 si 4 am onoarea a
va aduce la cuno$tinta ca privitor la cele semnalate de dv. la
176
punctul „lipsuri constatate in eonducere §i execute", dom nul
maresal a ordonat sa se ia urmatoarea m asura :
„In viitor orice constatare de-delasare sau lipsa de in teres
la com andantii de u n itati sau M.U. va fi sancjionata im ediat
prin luarea comenzii pe loc. * *
Se inêlege prin aceasta pe toti acei $efi care nu cunosc
situaâ trupelor de sub comanda, nu le $tiu nevoile, lipsurile si
nu se due sa le vada“. [XIV, 177].
D om nul maresal vrea sa mearga pe front . . . (7 noiembrie

1912, telegrama catre atasatul m ilitar la Berlin). 1. D om nul
maresal dore^te sa mearga pe front pentru a vizita trupele
noastre. A r dori sa $tie daca com andam entul german are ceva
de zis. V izita ar avea un caracter inform ativ §i fara a deranja
comandamentele locale germane.
Data aproxim ativa, sfirsitul saptam inii viitoare
2. D om nul maresal a fost inform at ca atit oamenii cit $i
caii arm atei noastre n u primesc acela$i tratam ent ca cei ger
m ani. Cazuri precise cunoa$te dom nul general [Eduard] Wagner,
§eful O.Q. de la OKH. In plus se scade din ratia cailor $i oame-
nilor no§tri ceea ce se trim ite sporadic unitatilor romane
din tara.
D om nul maresal dore$te sa cunoasca masurile ce s-au luat
pentru realizarea egalitatii
«•
de tratament.
3. D om nul maresal dore$te sa se p u n a in circu late cit m ai
curind trenurile directe de permisionari dinainte stabilite. Aceste
trenuri trebuie sa circule fara transbordare adica a$a cum cir-
cula nu n u m a i pentru arm ata germana dar $i pentru cele ita
liene §i ungare. [XV, 253].
t
. . . dar debarcarea anglo-americana in Africa de Nord il
opre?te (10 noiembrie 1942). 1. Data fiin d situatia politica creata
ca o consecinta a operatiunilor din A frica de Nord [debarcarea
aliata din 7— 8 noiem brie — ??.??.] nu este bine sa insistati asu
pra cererii de deplasare pe front a dom nului maresal in vizitS
pentru luarea comenzii pina ce situatia m ilitara §i politica nu
se clarifica *, prezenta domniei sale fiin d necesara in tara.
* La aceasta solicitare, A dolf H itler va nispunde abia la

22 noiembrie 1942, dupa ce, cu o zi Inainte, acrrdase comanda
m aresalului Erich von Manstein (??.??.).
177
2. Este bine sa se atraga atentiunea din partea dom nului
maresal asupra concentrarilor de forte rusesti in regiunea Sera
fim ovici §i la aripa dreapta a A rm atei 3 romane, care consti
tuie in diciu l unei actiuni ofensive im portante in pregatire.
A rm ata 3 a suferit pierderi in cadre §i oameni $i nu a
p rim it inca rezervele germane care trebuiau sa se gaseasca in
spatele frontului ei defensiv ; •este deci necesar ca G ru p u l de
armate „B “ sa fie in masura a acîona cu rezervele proprii $r
cele ale A rm atei 6 germane i n Ncaz ca se dezvolta un atac rus
de mare im portanta.
3. # DciTinul mare$al socote?te necesar ea trebuie sa fie exa-
m inata cu foarte mare atentie problem a apararii in conditiuni
m axim e a regiunii petrolifere romanesti dat fiind aglomerarea
pe un spa\iu foarte restrins a rafinariilor de petrol.
O intarire cu noi m ijloace de aparare a.a. ar fi indispen-
sabila *. [XVI, 254].
Maresalul Antonescu simte ca prim ejdia vine de la Serafi

movici . . . (10 noiembrie 1942). A m onoarea a va comunica
[generalului llie Steflea — n.n.] urmatoarele :
1. D om nul maresal urmare?te cu atentiune concentrarile de
forte sovietice in spatiul Serafimovici si roaga sa discutati cu
G rupul de armate „B“ problema si sa va inform ati daca in
cadrul acestui grup s-au luat m asuri deosebit
* de cele luate de
A rm ata 3 pentru 'a face fata unui atac im portant.
2. Dom nia sa sugereaza ideea ca rezerve ale Arm atei 6 ger
mane sa fie in masura a interveni la tim p in sectorul Arm atei 3
cit tim p diviziile germane, pe care com andam entul german s-a
angajat a le aduce in acest sector, nu vor fi sosit.
3. Trebuiesc luate masuri ca intreaga aviatie romana si ger
m ana sa actioneze masiv asupra podurilor aruncate peste Don
Si asupra celor de cale ferata de peste riu l Hoper si Medvedi{a.
4. Rezervele A rm atei 3 si Diviziei Blindate nu trebuie sa
fie angajate in lupte decit in cazul unei ruperi de front.
5. Daca gruparea de forte a Arm atei 3 permite, sa se stu-
dieze ca raspuns la atacul rus reactiuni violente in sectoarele
neatacate.
* Ingrijorarea m aresalului era justificata. De la bazele

cucerite in Africa de Nord, va porni raidul aliat asupra petro-
lului romanesc de la 1 august 1943 (n.n.).
178
6. D om nul maresal a$teapta raport asupra celor de m ai
sus, in cel m ai scurt tim p posibil. [X V II, 175— 176].
* *•
. . . generalul Ilie Steflea raspunde (14 noiembrie 1942). A m

onoarea a raporta dom nului mare?al urmatoarele :
1. Masuri luate de Armata 3 :
a) A apropiat rezervele sale de sectoarele amenintate :
— D ivizia 15 Infanterie (4 batalioane $i 2 divizioane) inapoia
dreptei, in zona V erhnii Salam akovski— Ivanuski ;
— D ivizia 7 Cavalerie (valoare a 3 batalioane si 4 baterii)
inapoia centrului in zona Blinovski— Pronin ;.
b) A intarit dreapta, la legatura intre D iviziile 13 Infanterie
§i 1 Cavalerie astfel :
— s-a pus la dispozifia Diviziei 1 Cavalerie 2 batalioane
(15 Infanterie usoara ?i 992 Independent) pentru a fi introduse
la aripa ei stinga, care a suferit p ie rd e ri;
— s-a restrins
&
frontul Diviziei 13
__
Infanterie
%
prin constituirea
•
Deta$am entului colonel Voicu (R.12 Dorobanti §i Btl. 12 Jnfante-
rie Usoara aflate deja in front, plus 1II/R. 41 A $i D ivizionul
611 V inatori Care german in tarit cu B atalionul 54 Pionieri) in
lim itele §i sub comanda directa a Corpului IV armata.
• •
P rin aceasta s-a u$urat exercitarea com andam entului la D iv i

zia 13 Infanterie.
c) A intarit cu artilerie sectoarele am enintate :
— cu 2 divizioane cim p *, um arul sting al in trin d u lu i inam ic
de la Bolôi (D.9 I.) ;
— cu 2 divizioane cim p si 1 divizion greu **, um arul drept
al in trin d u lu i (D.14 I.) ;
— cu 3 divizioane
•
cim p $i 1 divizion
••
greu aripa dreapta
(Corpul IV armata). ♦
d) A grupat m ajoritatea m ijloacelor antiaeriene in sectoarele
amenintate.
e) A intarit apararea anticar a m arilor unitati a s tfe l:
— Corpul V armata, cu 1 companie anticar moto ;
— Corpul IV armata, cu 2 companii anticar moto.
f) A urgentat prin toate m ijloacele aprovizionarca m arilor
unitati cu m u n itii, sticle inflam abile, mine, sirma etc.
* artilerie de cim p (n.n.).

** artilerie grea (n.n.).
179
g) A intcrvcnit si obtinut acordarea de suplimente de hrana
pentru diviziile corpurilor IV, V . s i II arm ata (grasime, zahar
§i alcool).
2. Masuri luate de Grupul de armate „/3“ ;
a) Concentreaza la aripa dreapta a armatei Corpul X L V III
B lindat german, compus din : Divizia 1 B lindata romana, Divizia
22 B lindata germana (adusa din zona A rm atei 8 italiana) $i ulte
rior Divizia 14 B lindata (de la Stalingrad) aflata in curs dc
concentrare. i
b) A ordonat Arm atei 6 germana sa im pinga in zona Ore-
hovski-Scedni (inapoia dreptei D .l Cv.) un detaâment com
pus din : D ivizionul V m atori Care nr. 670, 1 companie anticar,
1 secîe antiaeriana, 1 divizion artilerie, 1 batalion infanterie $i
5 care de lupta.
c) A ordonat Arm atei 8 italiana sa puna la dispoziîa Corpu
lui X L V III B lindat german 1 dctasament compus din : comanda
unui regiment infanterie din D ivizia 62 germana, D ivizionul de
cicli$ti al Diviziei 62, D ivizionul V m atori de Care al Diviziei
62 §i D ivizionul 11/R.54 A., care va putea fi Intarit ulterior
$i cu alte forê.
d) A intervenit pe tot tim p u i prcparativelor inamice, prin •
bom bardamente masive executate de Flota 4 Acriana si G ru
parea Aeriana de Lupta romana, asigurind sprijinul acestor
doua m ari unitati aeriene .si pentru apararea Arm atei 3, in ca
zul cind va fi atacata.
3. Interven\ia rezervelor armatei. Arm,ata 3 a pregatit in
t e r v e n e rezervelor sale astfel :
a) Divizia 15 Infanterie sa fie in masura a executa :
— un contraatac ••(in colaborare cu Corpul X L V III B lindat
sau singura) pe creasta Golovski-Kletskaia sau
— un pivot puternic pe creasta est $i vest cota 186, pentru
garantarea in te rv e n e d spre est a Corpului X L V III Blindat.
b) D ivizia 7 Cavalerie sa fie in masura a executa un con
traatac in flancul drept al unei patrunderi inam ice pe inalî-
m ile est §i vest valea Tariâ.
c) La nevoie $i intervenâ catre centrul sau aripa dreapta
a unui deta.âment (1 regiment infanterie si l regiment arti-
lerie) constituit de Corpul 1 arm ata $i transportat cu m ijloacc
auto, obtinute, prin Grupul de armate „B“, in majoritate de la
italieni.
4. Corpul X LV III Blindcit fiind sub ordinele G rupului de
armate „B “ va fi Intrebuintat dupa ordinele acestuia.
5. Deoarece A rm ata 3 a concentrat toate mijloacele pentru
a opri atacul, daca va fi posibil chiar pe baza de plecare,
iar inam icul a facut pregatiri pe aproape intreg frontul arm a
tei, ca nu m ai dispune de mijloace pentru a reacîona violent
in sectoarele neatacate.
In situatia actuala aceste reactiuni nu ar fi posibile decit
pornind din sectoarele armatelor vecine [X V III, 196— 199].
• *
U n „secret“ insuficient (12 noiembrie 1942). La telegrama
dvs. [general llie $teflea — n.n.] nr. 32 292 din 21 octombrie 1942
referitor la schimbarea diviziilor italiene si pe restult frontului
de catre A rm ata 3 am onoare a va comunica rezolutia dom nu
lui maresal Antonescu :
1. Sa ram ina in Caucaz Corpul de Cavalerie ;
2. D ivizia Blindata sa ram ina pe loc cit tim pul este frumos.
De indata ce deplasarile si intretinerea ei in bune conditii vor
fi am cnintate de a fi compromise din cauza vremii, a terenu-
lui, a adapostirii si a reparatiilor, divizia va merge in cantona-
mentc de iarna. Aceste cantonamente trebuiesc pregatite de pe
acum.
In nici un caz sa nu riscam* a pierde la iarna materialul.
Trebuie consolidate pozitiile ocupate la m axim um . Oamonii
trebuie instruiti sa reziste pe loc la atacurile cu carcle [tancu-
rile — ??.??.]. Lupta trebuie dusa pentru a separa carele ataca-
toare de infanteria proprie. In acest caz atacul eûeaza si
carele sint pierdute. Daca se fuge la inaintarea carelor, in fa n
teria 'apararii este pierduta.
Acesta este tot secretuV luptei in contra rusilor *.
Pozitia trebuie bine prevazuta inainte cu mine. Pe tim p de
zapada sa se ia masuri sa nu fie anihilate de zapada. [X IX , 181].
OKW-ul continua sa creada c5 ru$ii vor ataca in zona' cen-

trala a frontului. Se comunica raportul nr. 303 din 14.X I . 1942 al
atasatului m ilitar roman la Berlin [colonel Ion Gheorghe —
* Ion Antonescu reitera punctele esentiale ale tacticii de

fensive germane. In ronditiile create dupa 19 noiembrie 1942,
cele afirm ate de I. Antonescu nu au fost infirmate, ci s-au do-
vedit, pur $i simplu, insuficiente (n.n.).
1 81
n.n.] : „Dupa indicatiuni ce am de la M C G german ar fi de
a^tcptat o puternica ofensiva ruseasca in punga de la Rjcv.
Aceasta ofensiva ar urm a sa se desfa§oare eoncomitent cu
o ofensiva destul de puternica, dar sccundara [subl. ns.] in regiu-
nea Kletskaia-Serafimovici.
Faâ de aceasta din urm a am fost asigurat din 11011 ca Inal-
tul C om andam cnt german a luat m asurile necesare.
Rog [sa fiu in format] daca s-au executat sau n u “ [XX, 195].
Generalul Ilie Steflea raporteaza : atacul impotriva Armatei 3

romane este im in e nt ! (14 noiembrie 1942). A. Armata 4. I.
Situatia operativa. 1. Inamicul. In fata C orpului V I arm ata
roman situatia inam icului este neschim bata (3 divizii infanterie
$i 2 „sectoare intarite“ in linia 1 §i circa 4— 5 batalioane In
rezerva 111 lin ia a 11-a).
2. Evenimcntc petrecute. In u ltim u l tim p in afara de atacul
fara succes al unui regiment de infanterie rus contra satului
K arasum (Divizia 20 infanterie) dat in ziua dc 6 noiembrie,
ora 10, fara pregatire de artilerie, nu s-a m ai intim plat nici
o actiune im portant^.
A tit activitatea noastra, cit J>i a inam icului, s-a redus la
executarea de incursiuni si schim buri de focuri de infanterie
§i artilerie.
3. Modificari in dispozitiv.
a) Corpul V II armata.:
— D ivizia 8 Cavalerie, P.C. Koke-Buluk. Regimentul 2 Cala-
ra§i in tarit ocupa sectorul dintre Omn-Kerultski, Alzin-Sutinski.
Grosul diviziei se afla 111 zona Iki-Gol, Kcgulta, Staatsgut
nr. 80, # In masura a interveni in spatiul de la nord sau sud de
frontul apa rat de Regim entul 2 Calarasi.
— Divizia 5 Cavalerie, P. C. Plotopitom nik. Ocupa sectorul cu
2 regimente, ambele in linia 1.
Regimentul 7 Rosiori intre Valea Arsasclmen si Batir-Mala,
iar Regimentul 8 Rosiori si restul frontului diviziei la sud-est
de Batir-Mala, ocupind pozitie la est de acest lac.
A l treilca regiment (Regimentul 6 Rosiori) # este In rezerva
C orpului V I armata la Goncoarovski.
— D ivizia 4 Infanterie. Nici o schimbare in dispozitiv.
— Divizia 1 Infanterie. In nopîle de 8/9 si 9/10 noiembrie
a fost introdus in front Regim entul 90 Infanterie din Divi-
182
zia 18. Regim entul 85 Infanterie din D ivizia 1 [Infanterie] inlo-
cuit a trecut In rezerva.
— D ivizia 18 Infanterie. P ina acum au intrat in sectorul
afectat diviziei Regimentul 18 Dorobanî, 90 Infanterie si Re
gim entul 36 Artilerie.
D ivizia nu a luat inca comanda sectorului.
M ai s iit in curs de transport 10 trenuri d in 38.-
— D ivizia 2 Infanterie. Prin intrarea in front a Regimen-
tului 18 Dorobanti din D ivizia 18, Regim entul 26 Infanterie a
fost regrupat in zona Somers.
In ultim ele zile din cauza tem peraturii scazute lacurile de
la poalele dealurilor Jergeni au inceput sa inghete.
Ca urm a re, Divizia 1 Infanterie a introdus in front, in zona
lacului Barm antak o parte din rezervele sale.
b) Divizia 20 Infanterie. Nici o modificare.
c ) 'Corpul VII armata. Zona dc concentrare : Verb. Salski,
Dorganov, Boldir, Novi-Lopatin.
P ina la 10.XI au sosit in gara Kotelnikovski toate ele-
mentele care se transporta cucalea ferata, iar m ajoritatea au
ajuns in zona de concentrare.
U n itajile care se transporta pe jos sint inca in curs de
deplasare.
Cu incepere de Ia 12 noiembrie, Corpul V II armata a intrat
sub ordinele Armatei 4 Blindata.
P.C. la Sovetnoie.
El a luat sub ordinc diviziile 5 si 8 Cavalerie. Va mai lua
?i Divizia 4 Infanterie.
II. ORGANIZAREA TERENULUI. 1. Ingroparea dispoziti-
vului. Pina in prezent s-û realizat in general num ai ansam-
bluri pentru grupe de lupta.
2. Obstacol: a) Contra infanteriei. Eaâ de intinderea fron
tului s-a realizat foarte putin din lipsa de m a te r ia l;
b) Contra carelor. Aceeasi situate . N u s-au plantat pina
' In prezent decit circa 20 000 mine. M ai sint de plantat 8 000 m ine
anticar (tip M.A.N.) prim ite in u ltim u l tim p.
3. Adaposturi. S-au realizat circa 40 la suta din adaposturi
de pe pozi{ie (in general contra aruncatoarelor §i intemperi-
ilor). Adaposturi le pentru posturile de com anda de batalion $i
com panii au fost toate executate.
183
Sc in tim p in a mari greuln{i In realizaroa lor datorita lipsei
m aterialul 11 i lemnos rare, negasindu-se in zona, trebuioste adus
de la distant© mari. M aterialul care se primeste de la Com an
dam entul german sosestc intr-un ritjn foarte incet.
Constructia adaposturi lor pentru care do lupta a inccput la
10 noiembrie. Va Intim p in a m ari grcutati datorita tot lipsei
m aterialului lemnos.
B. Armata 3. I. Situatia operativa.
1. Inam icul. a) Forte .* In lin ia I : 1-1 divizii de infanterie
(din care 3 cu un singur regiment In linie) ; 2 batalioane care
lupta ; citeva batalioane indepcndente.
In rezerva : 1 divizie infanterie ; l corp dc cavalerie cu
3 divizii din care 2 ar fi purtate ; 2 regimente artilerie grea ;
1 regiment aruncatoare ; un n u m ar de care de lupta care n-a
putut fi apreciat.
Valoarea m arilor unitati din linie este urmatoarea :
— G divizii (foste in linie de la inceputul operatiunilor
pentru realizaroa capului de pod) au o valoare combativa care
variaza de la lj\— 2/3 din valoarea lor normala.
— 8 divizii proaspcte sau refacute au efective si arm a
m entul complet.
Introducerea dc noi mari unitati in linie pe fronturi rela-
tiv ihgustc, apropierea rezervelor, aducerea dc blindate, arti
lerie grea si brandt-uri, constructia a 4 noi poduri peste Don
si intensificarea circulalici, care in ultimcle zile a insumat circa
3 000 auto numai intre limita dreaptd a armatei si Hopcr, sint
indicii scrioasc ca inamicul pregateste o actiune importanta asu
pra dreptei si crntrului armatei.
Ultimcle informatiuni aratu ea preparativele acestuia sint
aproape terminate si ca atacul pare imincnt [sub. ns.].
b) Posibilitati- Din gruparea dc forte a inam icului :
— un grup de 5 divizii (din care 3 proaspcte) in zona
Kletskaia ;
— un grup de 3 divizii (din care 1 proaspata si 1 dc garda)
in fata um arului drept (cota 200) al Corpului II armata si ;
— o legatura de 2 divizii Intre aceste doua grupuri ; rezulta
ca acesta poate inccrca dislocarva sau distrugerca Corpului V
arm ata, prin 2 atacuri concentrice, unui pornit din zona Klets
kaia catre sud-vest si cel a la It din zona cotelor 220— 210, 1 catre
sud-est.
184
Nu trebuie exclusa nici o operafiune care, fixind putcrnic
centrul armatei, sa urmareasca ruperea dreptei si cucerirea
crestci de la sud-est Kletskaia pentru usurarea si eventual pen
tru degajarea Stalingradului.
2. Situatia armatei. A rm ata 3 se afla cu‘ 4 corpuri de ar
mata in linie (fiecare a 2 divizii) pe un front de 148 km.
In rezerva dispune de 2 divizii insum ind un total de 7— 8
batalioane si 4 divizioane.
Pentru a se putea face fa{a situajiei au fost luate urm a
toarele m asuri :
a) G rupul de armate „B“ :
* — a adus in zona arm atei Corpul X L V III B lindat (P.C.
Kalaceva) cu D ivizia 22 blindata care in ziua de 13 noiembrie
a term inat concentrarea in zona Bokovskaia .si Divizia 14 B lin
data, aflata in curs de concentrare.
Corpul blindat va lua sub comanda din punct de vedere
operativ si D ivizia 1 B lindata romana, ram inin d ca rezerva a
G ru p u lu i de arm ate „BU ;
— a pus la dispozitia Arm atei 3, B atalionul 611 vinatori
care ;
— a asigurat intervenfia Flotei IV Aeriene germana $i a
G ruparii Aeriene de L upta rom ana, care vor sp rijini cu toate
fortele disponibile apararea Arma'tei 3.
b) A rm ata 3 :
fji-a apropiat rezervele de front:
— Divizia 15 Infanterie, in zona Corpului IV arm ata ;
— Divizia 7 Cavalerie in zona Corpului II arm ata ;
— a intarit legatura dintre Divizia 13 Infanterie $i Divizia
1 Cavalerie cu 2 batalioane ; 4
— a intarit cu artilerie, m ijloace antiaeriene ?i anticar sec
toarele amen innate.
Com andam entul A rm atei Esaionul 1 funcîoneaza la P.C.
inaintat Cernisevskaia.
3. Evenimente petrccute :
P ina la* 10 noiembrie nu s-a petrecut nici o actiune m ai im-
portanta.
Activitatea inam icului s-a redus la executarea de incursiuni
si recunoasteri, mai numeroase si mai puternice asupra dreptei
armatei.
1PR
Ill ziua cle 10 noiembrie, inam icul a atacat m ai puternic
centrul Corpului IV armata, reusincl sa patrunda si sa se men-
tina in liniile noastre, pe un front de 2 km si o adincim e cle
circa 400 metri.
A rtileria si aviaîa rom ana si germana au combatut cu efi-
cacitate pregatirile cle atac ale inaniicului.
Gruparea Aeriana cle Lupta rom ana a actionat puternic cu
incepere de la 1 noiembrie asupra : garilor, transporturilor, aglo-
m erarilor cle trupe, auto si care de lupta, gruparilor de atnc
?i trecerile peste Don ale inaniicului.
A u fost aruncate In total 250 000 kg bombe In circa 400 ie$iri-
avion (146 iesiri avion-vinatoare si 258 iesiri avion-bombar-
dament).
Cu incepere de la 7 noiembrie a actionat in zona Kletskaia
$i Flota IV Aeriana germana.
Efectele au fost foarte mari. Au fost distruse sau avariate
numeroase autovehicule provocindu-se circa 20 incend.ii si 15
explozii foarte puternice, in special in zona Kletskaia.
Do asemenea au fost distruse sau a v a ria te : podul perma
nent peste Don de la Serafimovici si un pod cle pontoane.
C. Situatia materials, (jencrala.
M ateriale de geniu prim ite intre 3.X I — 12.X I. 1942 :
a) M aterial pentru organizarea pozitiei Nu s-a p rim it ni-
’ b) Adaposturi m ic in acest in-
c) Materiale pentru instalarea de iarna terval de timp.
d) M aterial lemnos pentru bordeie
e) M ine §i explozivi :
— m ine 72 030 kg [...]
exploziv 28 127 kg
Subzistente. H rana : In general d is trib u te e de subzistente
la unele M.U. se fac inca incomplet atit cantitativ cit si calitativ.
A rm ata 3 : Depozitele armatei nu au ajuns la o dotare uni
forma de subzistente iar cele inm agazinate variaza cantitativ
de la 5 000 la 600 000 raîi.
Din cantitatile existente in depozite, hrana este asigurata
astfel :
— piinea : C.I A. Pina la viitoarea recolta ; C.II A, C.1V A,
C.V A de pe o zi pe alta ;
— carne, conserve, peste, legume si coloniale, abia pot
satisface nevoile curente.
186
— A rm ata 4 — C.VI A : se aprovizioneaza cu Incepere de
la 7.X I. 1942 direct de Stab Don O.Qu. In depozitele Arm atei
s-au inm agazinat 160 000 ratii alimente.
.F u r a je : finul $i paiele se procura tot prin exploatarea zonei.
A rm ata #3 : a p rim it in depozite 520 000 • ratii graunte care
acopera consum ul pe 7 zile. Inm agazinarea grauntelor continua.
A rm ata 4 : a prim it 100 000 ratii graunte ; grauntele sint
asigurate pentru uncle m ari unitati pina in luna decembrie anul
curent ; pentru m ajoritatea m arilor unitati distributiile abia fac
fata de pe o zi pe alta [...]
Munitiuni.
i
A rm ata 3 :
— la trupe : 72% dintr-o dotage pentru arm am entul greu de
infanterie ; 89% dintr-o dotage pentru art. cimp ; 56o/0 dintr-o
dotatie pentru art. grea ;
— in depozite : 25o/0 dintr-o dotatie.
A rm ata 4 :
— la trupe : 63o/0 pentru arm am ent greu de infanterie ; 103%
pentru artileria de cim p ; 68% pentru artileria grea ;
— in depozite : 39o/0 din dotatie.
M arile unitati d in sud :
— la trupe : 41— 105% pentru arm am ent greu de infante
rie ; 55—86% pentru artilerie ;
— in depozite : 4lo/0 dintr-o dotatie germana.
In curs de transport. Sint pe parcurs : 7 trenuri m unitii pen
tru A rm ata 3 (2. la vest de Bug) ; 3 trenuri m u n itii pentru
A rm ata 4 (Idem). %
— 1 tren m u n itii pen4ru m arile u n itati din sud ; 1 tren
m u n itii pentru grupul de armate.
Aceste trenuri reprezinta 68% dintr-o dotatie pentru A rm ata
3, 45% pentru A rm ata 4 §i 2lo/0 pentru m arile unitati din sud.
Echipament : a) Echipam entul de iarna. Nu a ajuns in intre-
gime la trupe din cauza greutatilor de transport, f . ..] Situatia
Arm atei 3 s-a im bunatatit pina la 75— 80% prin ajungerea in
dispozitiv a u ltim u lu i tren cu 50 vagoane care a parcurs distanta
Mesavaia (vest Stalino) — M illerovo in 15 zile.
Celelalte m ari unitati au echipam ent tie iarna pina la 75o/0 ;
D iviziile 2 ?i 3 m unte au 100%. [...] [ X X I, 206—211, 213— 215],
187
Cu o singura zi inainte cle contraofensiva ruseasca, mare-
$alul Antonescu acuza . . . (18 noiembrie 1042). Dom nul maresal
Antonescu dispune sa va comunic [colonelului Ion Gheorghe, la
Berlin — urmatoarele :
1. Dom nia sa este inform at p rin controluri succesive ca uni-
taîle romanesti au numeroase lipsuri de ordin material, dato
rita in cea mai mare parte greutatilor de transport pe calea
ferata.
Se semnaleaza :
— do la 3— 12 noiembrie 1942 nu s-a p rim it deloc material
pentru organizarea pozitiilor pentru adaposturi, instalatiuni de
iarna si m aterial lemnos pentru bordeie ;
— nu s-au putut forma depozite de hrana, decit cu mici
exceptii si trupele primesc subzistenle de pe o zi pe alta ;
— la cea mai mare parte din unitati continua criza de
furaje ; Corpul VI arm ata are nevoie de circa 75 vagoane zil
nic pentru cei 45 000 cai si primeste cantita{i neinsemnate ;
— A rm ata 3 a p rim it in cursul lu n ii noiembrie un singur
tren de 27 vagoane car bun i, in loc de un tren la 4 zile cum
fusese promis si cum primeste A rm ata 6 germana ;
0
— trupele romane au prim it pina in prezent num ai 75— 80n'0

din cchipam entul de iarna, deoarece circa 100 vagoane incar-
cate asteapta in ta **a de 20 de zile plecarea $i nu pot fi expe-
diate, neacordindu-se traseele necesare ;
— carburantii livrati unitatilor noastre sint insuficienti,
deoarece puînele noastre autocamioane trebuie sa faca trans-
porturi m ai dese decit form atiunile g e rm a n e ; cotele stabilite
nu fac fata nevoilor, livrarile se fac neregulat si cu m ari
intirzieri ;
— pentru m aterialele si aprovizionarile speciale ale trupelor
romane avem nevoie de expediat din taril m inim um trei tre
nuri zilnic a caror programare ar permite sa se faca fata nevo
ilor iernii.
A tit Marele Cartier General cit si O.Qu. german Stab Don
au facut numeroase interventii cu rezultate m inim e, datorita
probabil actualei organizari a com andam entului, care poate pre-
judicia capacitatea operativa si m ateriala a trupelor romane.
2. Corpul V I arm ata este ajuns a proape la epuizare.
188
In special, D iviziile 1 si 2 Infanterie, care au fost impinse
iarna trecuta pe un êr cum plit in marsuri formate la Donet, stau
de atunci continuu in linia 1 si au fost neintrerupt in lupte,
Si Divizia 4, greu incercata recent, au nevoie sa fie trase inapoi
pentru odihna si recomplctare. Operatiunea ar fi posibila prin
punerea la dispozi\ia A rm atei 4, a diviziilor 2 si 20 Infanterie
aflate in prezent in zona Arm atei 6 germana. Situatia se va
agrava cu iriasprirea iernii.
' 3. Dom nul maresal crede ca toate aceste grave inconveniente
ar fi fost in mare parte inlaturate daca G rupul de armate
„Don“ ar fi fost la tim p organizat. Starea de provizorat actuala .
a organizarii# com andam entului lipseste de autoritatea necesara
pe colonelul Finckh [seful Oberquartiermeister Stab % Don — n.n.]
care isi da ostenelile sa remedieze starea de fapt dar nu reu-
seste, executia depinzind de comandamentele care stiu ca tru
pele romane nu le vor apartine operativ direct si le trateaza
cu vitregie.
Date fiin d aceste constatari verificate de mai m ulte ori de
dom nul maresal, dom nia sa roaga sa se constituie fara intirziere
G ru p u l de armate „Don“ si pina ce dom nul maresal va fi 111
m asura sa ia comanda efectiv, comanda grupului sa fie exerci-
tata prin delegate de eom andantul Arm atei 6 sau 4 Blindata.
care era hotarit de fiihrer sa inlocuiasca pe dom nul maresal
cind dom nia sa ar fi fost nevoit sa mearga, din tim p in tim p,
in tara pentru rezolvarea problemelor de conduccre a statului.
[ X II, 256— 257].
. . . Ia r generalui Hauffe, seful M isiu n ii M ilitare germane

in R om ania este nevoit sa recunoasca (18 noiembrie 1942). Ala-
turi de alte greulati, blocafea trenurilor a im piedicat n u num ai
asigurarea crearii rezervelor de m ateriale pentru armatele 3 î 4
dar a facut aproape im posibila chiar si acoperirea satisfacatoare
a necesarului zilnic al am belor armate. Pentru a putea acoperi
necesitatile cele m ai acute in cele m ai im portante sectoare ale
aprovizionarii (m unitie ?i alimente) a trebuit sa fie suspendata
tem porar activitatea in celelalte sectoare (materiale de
construct^, mine, lemn pentru constructii, poduri etc.) la ambele
arm ate romane ; s-a pus aslfel sub seinnul indoielii posibilitatca
construirii adaposturilor pentru iarna, a m in a rii planificate a
te rcn u lu i , a pregatirii am plasam entelor de iarna pentru tancuri,
189
a construirii podurilor rezistente la inundaîi sloiuri. Cele
m ai urgente cerinê le au form aîunile de constructii care sint
in a$teptarea trenurilor de m ateriale ale serviciilor trupelor de
uscat. Rom anii sint angajaî in raioane inospitaliere, deosebit de
sarace in lemn, au ajuns printre u ltim ii in pozitiile lor $i nu
poseda m ijloace de aprovizionare §i transport pe care le au ger-
m anii. De e x e m p lu : din cele 300 000 m ine necesare armatelor
romane, s-au livrat num ai 54 000 (incluzind §i cele pentru A rm ata
4 Tancuri germana) ; alte livrari sint pu{in probabile. D in cei
1 000 km sirma ghim pata, necesara pentru sectorul Don s-au
livrat num ai 200 km ; datorita lipsei m aterialului lemnos,
construirea barajelor de sirma cu m ijloace proprii este limi-
tata ; din cele 36 de trenuri cu materiale de construcîe nu au
sosit decit 13 ; din 13 deta$amente de construcê (poduri §i dru-
#
m uri) pentru armatele romane nu au sosit decit 6. Starea vre-

m ii (plnS acum inghet, iar acum ploaie §i noroi) va ingreuna
§i m ai m u lt situatia. Iarna care se apropie, im preuna cu lipsa
de m ateriale de constructie §i combustibil, vor face §i m ai difi-
cila amenajarea pozitiilor de tragere $i a adaposturilor.
Cunosc bine datele problemei $i toate oficialitatile ger
m ane de aici fac totul pentru im bunatatirea situaîei. Seful
M arelui Stat M ajor roman, care m-a vizitat §i care m-a rugat
insistent sa intervin la O K H , a fost in p e r m a n e n t \inut la
curent — de catre m ine — cu greutaîle de netrecut intimpi-
nate, putindu-1 astfel influenza intr-o masura suficienta in pri-
vin{a conducerii comune a operafiilor m ilitare.
Cu toate acestea, marea m ajoritate a rom anilor n u este
convinsa ca aceasta s itu a te este num ai provizorie §i se simte
dezavantajata, atit in dom eniul tactic cit $i in cel al aprovi-
zionarii.
In afara de necesitatile de ordin tactic, care nu fac obiectul
raportului meu, m a consider purtatorul de cuvint de incredere
al rom anilor in a va atrage atenîa asupra situaîei.
Ma ingrijoreaza nu numai scaderea rezisten\ei materiale
?i morale a romanilor, ci si repercusiunile serioase ce le poate
avea aceasta asupra coalitiei §i a pozitiei maresalului, care a
conditionat trimiterea diviziilor romane de respectarea promi-
siunii fiihrerului in privinla aprovizionarii [subl. ns.].
190
Trebuie luat in considerate §i faptul ca Romania, ca furni-
zoare de petrol, prezinta o im portanta hotaritoare.
a
Ca atare, este imperios necesar un ajutor im ediat $i substan
tial $i o im bunatatire simîtoare in toate domeniile de aprovizi-
onare. Acest lucru este posibil prin aportul tuturor e$aloanelor
(com andamentul serviciilor trupelor de uscat, serviciile Regiunii
m ilitare „Sud“, $eful sectorului transporturi, seful serviciului
geniu german) la ajutorarea rapida a rom anilor, prin asigu-
rarea unei c a p a c it y de transport auto de 1 500 tone, cu o can-
titate suficienta de carburan{i, cit $i prin sporirea — cit de
curind — a n u m aru lu i de trenuri pentru com andam entul servi
ciilor G ru p u lui de arm ate „Don“. [ X X III, 558— 559].
III. IN PREZIUA BA t ALIEI
Doua luni de eforturi inutile ale M arelui Cartier General

roman (raport al generalului llie Steflea din 17 martie 1943). La
nr. 102 101/M 2/1943 prin care dom nul maresal ordona — in
rezolu\ia pusa pe Nota C abinetului M ilita r — sa se a rate, cu
privire la inform atiunile culese :
Cum au fost interpretate acele inform atii dc A rm ata 3 si
M.C.G.
Daca clc au fost comunicate generalului [Arthur] Hauffe .si
G rupului de armate „B“ §i rezultatele obiinute.
Cum au fost sintezele inform ative zilnice ale Arm atei 3, pe
baza inform atiilor de la prizonieri, incursiuni, observare directa
tcrestra etc.
A m onoarea a raporta ca atit A rm ata 3 cit si Marele Cartier
General au tin u t continuu la curent M isiunea M ilitara si coman-
damentele germane cu inform atiunile pe care le aveau asupra
inam icului si cu posibilitatile lui in tim p si spatiu.
Aceste esaloane insa nu s-au lim itat num ai la sim pla tri-
mitere a unor inform atiuni §if in paralel, au prezentat coman-
damcntelor germane numeroase propuneri si ccreri de ordin
operativ §i material, care tindeau sa imbunatateasca situatia
m arilor noastre unitati.
192
1. Astfel la 11 septembrie 1942, fiind precis in fo r m a l :
— ca trupele aliate care urm au sa fie schimbate de A rm ata 3
nu se gasesc in aparare pe Don ;
— ca inam icul se afla la sud de flu v iu intr-un cap do pod,
larg de 70 km si adinc de 25 km si ;
— ca stapine$te observatoarele ;
ne-am dat seama de situatia foarte grea ce se creeaza A rm atei 3
p rin angajarea ei pe un front atit de defavorabil si am raportat
dom nului maresal.
D om nul maresal a ordonat sa intervenim la G ru p u l de
arm ate „B “ si la O K H pentru reducerea capului de pod, ofe-
rind in acest scop si colaborarea trupelor romane.
Ca urm are a acestui ordin si tinind seama de continua agre-
sivitate si intarire a inam icului in acest sector, M.C.G. si A rm ata
3 au facut o serie de intervenîi pentru reducerea capului de
pod Serafimovici si impingerea apararii pe m alul flu v iu lu i pen-
tru a nu da posibilitatea rusilor sa monteze ofensiva in condi\i-
unile in care aceasta s-a dezvoltat ulterior. %
Prima a fost faeuta la 18 septembrie de catre dom nul gene

ral P. Dumitrescu — insoît din partea M.C.G. cle colonelul
a d ju tan t [Socrate] M ardari — la G ru p u l de armate „B“, cind
s-a aratat ca, cu fortele de care dispune, A rm atei 3 ii va veni
foarte greu sa-si indeplineasca misiunea, daca nu so reduce
capul de pod inam ic.
D om nul general v. Weichs a raspuns ca, intr-adevar, nu se
poate ierna in aceasta situ a te , ca in trin d u l rus trebuie neapa-
rat redus si ca, deoarece nu se poate executa operaîunea fara
aprobare, a corut aceasta aprobare la O K H , fara insa s-o fi
obtinut. .
D om nul general P. Dumitrescu a adaugat ca dom nul mare
sal roaga ca .si trupele romane sa colaboreze la aceasta ope-
ratiune.
A doua intervontie a lost faeuta tot do dom nul general
P. Dumitrescu la 20 septembrie, cu ocazia vizitei facut a dom nu
lui general Paulus, la G olubinka.
La propuneroa ce i s-a facut, dom nul general Paulus a
raspuns ca este cu totul de acord prezentind dom nului general
Dumitrescu si un proiect cle reducere a capului de pod, care se
afla in arhivele Arm atei 3.
193
Propunerea facuta de A rm ata 6 a fost insa respinsa do
G ru p u l de arm ate „B“.
A treia interventie a lost facuta la 23.IX dt* M.C.G., direct
la O K H .
D om nul general Franz Haider [seful Statului M ajor al O K H
— //.//.] a raspuns in scris ca „frontul va fi la inceput pe lin ia
actuala ; impingerea lui pe Don poate fi luata ulterior in
discut ie“.
Cu ocazia acestor interventii au mai fost facute si alte intre-
bnri sau cereri de ordin operativ, dintre care cele mai impor-
tante sint referitoare la :
a) Frontul A rm atei 4.
A m subliniat disproporUa dintre frontul destinat acestei ar
mate (400 km) si fortele de care dispune (33 batalioane) aratind
ca dozarea frontului nu va putea corespunde decit unei sim
ple supra vegheri.
OKH-ul a fost de acord ca la A rm ata 4 „nu poate fi vorba
de un front continuu, ci num ai de supravegherea teritoriului“.
b) Zonele de efort ale apararii.
A m evidential im portanta strategica a directiei Boriso-
glebsk— Rostov, aratind ca din compararea frontului (170 km) cu
fortele disponibile (69 batalioane) rezulta o dozare slaba si
pentru A rm ata 3, m ai ales ca trupele noastre nu dispun dt?
m ijloace rapide pt»ntru intervenê si m ijloace anticar grele
motorizate. in consecinta, am cerut reducerea sectorului sau
intarirea acestei armate cu rezerve si m ijloace suplimentare.
C om andam entul suprem german a recunoscut im portanta
fro’n tu lu i A rm atei 3 prin insasi planul dispozitivului dt* iarna,
adus la cunostinta noastra cu nr. 420 754 din 24.I X .1942, in care
se prevazuse pentru aceasta arm ata 16 m ari unitati din care 4
germane (2 divizii de infanterie si 2 divizii rapide). La acestea
se m ai adaugau 3 divizii la dispozUia O K H , insa
*
dispuse inapoia
Arm atei 3.
Din aceste 19 m ari unitati insa nu s-a dispus in sectorul
arm atei decit de 12 (inclusiv D ivizia I B lindata rom ana si
D ivizia 22 B lindata germana). «
D ivizia 14 B lindata germana nu a actionat nici un m om ent
pe frontul Arm atei 3, ci num ai in sectorul Arm atei 6 germana,
careia i-a acoperit aripa slinga.
Tot cu num arul de m ai sus, la punctul 4, O K H vorbind de
zonele do efort ale apararii apreciaza :
„in zona de actiune a C om andam entului Don, zona de efort
va fi construita de frontul de Nord (adica la A rm ata 3).
Determinarea ei in detaliu depinde insa de conduita rusilor.
Putem insa sa ne asteptam ca dupa term inarea bataliei de
la Stalingrad, rusii sa-si m ute zona lor de efort mai spre
vest. La aceasta se ofera capetele de pod la sud de Don“.
In consecinta, am cerut unitatile speciale de vinatori de care
ce ne fusese promise precum §i 3— 4 batalioane de tunuri anticar
grele pentru grupul de armate.
D in toate acestea nu s-a putut da pentru batalie decit G rupul
Simons cu 25 tunuri anticar.
c) in g rija ti de bararea directiei sud Stalingrad, care era
extrem de periculoasa si care trebuia sa fie aparata de A rm ata
6 germ ana am intrebat cind se va intra in lim itele definitive.
. OKH-ul a raspuns ca „definitivarea lim itelor nu este po-
sibila decit dupa terminarea luptelor de la Stalingrad, dar ca
Stalingradul im preuna cu teritoriul de la sud, trebuie sa ram ina
intr-o singura m ina, adica la A rm ata 6“. Nici aceasta dorinta
n-a putut fi realizata pina la 20 noiembrie, cind a inccput marea
ofensiva bolsevica.
t
d) Schimbarea C orpului VI arm ata.

A m aratat necesitatea ca in urm a pierderi lor suferite si
gradului de oboseala acest corp de arm ata trebuie retras de
pe front in rezerva pentru ref ace re.
Generalui [Franz] H aider a raspuns ca s-a planuit scoaterea
din front a Corpului VI, dupa batalia de la Stalingrad dar ca
nu se poate prevedea in ce zona va fi dus pentru refacere si
nici daca va fi deplasat cu*trenul
*
sau pe jos.
A puira inter ven\u> pentru rcducerea capului de pod, am
facut-o personal la 1 octombrie, cu ocazia vizitarii generalului
Paulus, la G olubinka.
G eneralui Paulus mi-a spus ca deja pregatise operatiunea
pentru rcducerea capului de pod, dar din cauza situatiei de la
Stalingrad a aminat-o. '
Mi-a aratat probabilitatea- renuntarii definitive la accasta
actiune, justificind ca apararea pe Don, unde erau numeroase
directii de in filtra tii si acoperiri, ar fi necesitat forte m ult
m ai im porlante.
11)5
A cincca intermitie a facut-o A rm ata 3 la G rupul cle armate
„B“ cu raportul nr. 36 312 din 16 octombrie 1942.
Raspuhsul a fost negativ.
2. In acelasi tim p, Marele Cartier General a facut numeroase
interventii la Misiunea M ilitara si comandamentele germane,
pentru completarea dotarii si im bunatatirea situatfei materiale a
m arilor noastre unitati.
Intre cele m ai im portant^ au fost urmatoarele :
a) La 5 septembrie s-a predat generalului H auffe o nota cu
nevoile G ru p ulu i cle arm ate „Don“ in care, print re altele ceream
urmatoarele : ,
— cite un grup de recunoastere pentru Divizia B lindata si
pentru A rm ata 4 ;
— un batalion de care de lupta grele pentru A rm ata 4,
necesar reacîunilor in stepa ; \
— unitati de tunuri anticar grele pentru ambele arm ate si
pentru D ivizia B lindata ;
— sa ni se cedeze 20 avioane cle transport Junkers cu piescle
de schimb afcrente ;
— sa se puna la dispozitia O.Q. Don m ijloace de transport
auto si a e r o ;
— sa ni se dea pentru exploatare zone bogate in furaje si
paduri in regiunea Vorosilovgrad, aprobindu-se transportul
lemnelor taiate pe calea ferata ;
— sa se repartizeze unitatilor romane, cauciucurile promise
$i cota respective cle benzina si ulei, 10 000 sobe de fier, baraci
si carbuni etc.
b) La 24 septembrie o data cu chestiunile operative s-a pre-
zentat OK H-ului la V innita si urmatoarele cereri de ordin
m aterial :
— pentru lucrari cle organizarea terenului avind in vedere
inexistonta lucrarilor pe front si a m atcrialolor in zona sa se
dea 200 vagoanc sirma, 500 vagoanc m ari retoa, 2 500 vagoane
m aterial pentru adaposturi si 300 000 m ine anticar ;
— s-au cerut materialele existentc in lucrarile' rusesli, in
special cele din zona Rostov. Ca urm are, colonelul Schulz, caruia
i s-au prezentat cerorile, a dat ordin Parcului cle pionieri Semio-
novka sa puna la dispozitia G ru p u lu i Don 10 trenuri cu m ate
rial de organizarea terenului, aratind in acelasi tim j) ca exista
196
materiale suficiente §i ca totul nu se reduce decit la „o pro
blema de transport44 ;
— pentru lucrari de cantonamente s-au c e r u t: 1 500 vagoane
m aterial lemnos, 15 vagoane cuie si scoabe, 20 vagoane geamuri,
20 000 sobe de campanie, 20 000 lam pi petrol, 10 truse de forat
puturi cu personalul specialist necesar, 50 echipamente pompe
pentru puturi (necesare A rm atei 4) ;
— pentru lucrari de com unicatii s-au cerut : 150 vagoane
m aterial lemnos si 3 vagoane cuie §i scoabe ;
— s-a ccrut completarca deficitelor in m unitiuni, asigurarea
hranei, furajelor si com bustibilului pentru 425 000 oam eni* si
100 000 anim ale, pe tim p de 180 zile precum si a carburantilor,
cauciucurilor si pieselor de schimb pe tim p u l iernii ;
— s-a ccrut sa ni se completeze mijloacele dc evacuarc cu
23 sectii autosanitare a cite 15 masini si sa se asigure conform
prom isiunilor transporturilor spre front astfel :
Cu autocamioane de la garile de reaprovizionare spre f r o n t :
— zilnic cite 1 250 autocamioane pentru m unitie, subzistente,
furaje si c o m b u s tib il; %
— total 33 000 autocamioane pentru m aterial geniu, echipa
m ent de iarna si carburanti ;
Cu trenul pina la statiile de reaprovizionare:
— zilnic, doua trenuri si jum atate pentru m u nitiun i si sub
zistente ;
— total in perioada 20.I X — 15.X , 100 trenuri pentru echi
pam ent de iarna si m ateriale pentru cantonamente si organi-
zarea terenului.
3. Deoarece pe m asura in trarii succesive in dispozitiv a cor-
purilor V, I I si IV arm ata agresivitatea inam icului in capul
de pod devenea tot m ai accentuata, iar completarea efectivelor
si aducerea de intariri in sector tot m ai evidenta — avind in
vedere si importanta directiei strateqice pe care o bara Ar
mata 3 — am intervenit insistent ca A rm ata 3 sa nu m ai ocupe
jntrcg frontul care ne fusese destinat.
Interventia cea m ai hotarita am facut la 20.X cu nr. 32 201
t
prin generalul H auffe caruia i-am expus din nou situatia ope
rativa si m ateriala a A rm atei 3, silita sa apere num ai cu
* Vezi nota cu privire la cuantum ul efectivelor angajate

(n.n.).
197
JO M.U., un front pentru care ii fusesera destinate prin plan
16 divizii, aratindu-i ca dom nul maresal ordona : ca arm ata sa
nu se instaleze in defensiva fara esalonarca necesara in
adincime.
Am reamintit totodata ca inam icul, trccul peste tot la sud
de Don, dispunea de foarte bune observatoare si baze de ple-
care la atac, era continuu agresiv si aducea mereu intariri.
Ca urm a re, ceream sa se renun\e la extinderea frontului
armatei si introducerea Diviziei 7 Infanterie, in front, ceea
ce nu s-a aprobat.
Aceeasi intervenîe mai fusese facuta si d e ,A rm a ta 3, inca
de la 16 octombrie, intr-o convorbire pe care dom nul general
P. Dumitrescu o avusese cu dom nul general v. Weichs cu oca-
zia vizitei acestuia din urm a la C.G. al armatei Moro
zovsk.
La 19 si 21 octombrie, aceasta interventie verbala a fost
repetata in scris, cu rapoartele nr. 36 440 si 36 530 ambele adre-
sate G ru p u lu i de arm ate „B“.
Tot catrc G rupul de armate „B“, A rm ata 3 inainteaza si
raportul nr. 41 653 din 19 octombrie in care at rage atentiunea
asupra concentrarilor masive de trupe, pe care inam icul le face
in zona Saratov— Borisoglebsk si posibilitatea ca acesta sa
incerce o patrundere in directia Rostov, operatiune' ce ar
angaja toate fortele A rm atei 3.
Totodata, cerea sa i se asiqure si m unitia necesara.
• «
4. Actiunea intreprinsii d(* Marele Cartier General in d ub lul

scop am intit mai sus — a inform a si a urm ari im bunatatirea
situatiei operative si material*' a m arilor noastre unitati — a
fost dusa in paralel si pentru A rm ata 4.
Astfel, cu ocazia vizitei pe care am facut-o dom nului general
[Hermann] Hoth, eom andantul A rm atei 4 Blindata, la 25 octom
brie, i-am adus la cunostinta urmatoarele :
a) Valoarea combativa a diviziilor C orpului VI arm ata esti'
micsorata prin rcducerea efectivului cu 2 3 si a materialu-
lui la 1/2;
b) Trupele sint foarte obosite, m ajoritatea giisindu-se de
m ai m ult de 50 zile in prim a linie. in gropi individuale, fara
posibilitatea de a so spala sain odihni, in contact cu inam icul si
insirate ca margelele pe o a\a ;
198
c) M isiunile pe? care le ail diviziile Corpului VT armata depa-
isesc posibilitatile lor materiale. Aceste posibilitati sc* micsoreaza
zilnic din ce in ce mai m ult, din cauza oboselii, la care sc?
ndauga extenuarea fizica a oamenilor si pierderile zilnicc,
cauzate de inamic. #
Din aceste constatari rezulta ca diviziile? Corpului VI arm ata
ar trebui sa fie scoase imediat din lin ia 1 si duse intr-o zona
cle rcfacere, unde urm au sa-si completeze efectivele si m aterialul.
Totodata s-ar putea pasi la refacerea fizica si morala a trupe
lor, apartinind ace»stui corp de armata, atit de greu incercat.
Aceasta scoaterc din linie a Corpului VI armata pentru re-
facere a fost — de altfel — prevazuta in planul initial referi-
tor la intrebuintarea fortelor romane.
5. La 2(.) octombru> pe baza informatiilor obtinute din mai
multe sursc, Armata 3 trage concluzia ea inamicul va dezlantui
o ofensiva de mari pro port ii, cdtre 7-8 noiembrie; aceasta con-
cluzie este raportatd in aceeasi zi si Grupului de armate „/i“
cu nr. 27 12{.) [subl. ns.].
Tot atunci si pe baza acelorasi inform atiuni, Marele Cartier
t
General da A rm atei 3 ordinul nr. 33 031 in care prescrie c*a
lucrarile cle organizarea terenului sa nu conduca la un sistem
lin ia r iar dc'zvoltarea lor sa fie urm arita in special pe directia
Sc*rafimovici — Cernisevskaia.
Ca urm are Arm ata 3 da ordinul nr. 36 963 din 29 octombrie*
prin care ordona corpurilor de arm ata ca, pina la 7 noiembrie,
toate* preparativelc* in vederea batalie*i defensive (organizarea
terenului, perfectarea planului de foe, completarea reteiei de
transm isiuni, re*alizaiva stocurilor de* m u n itiu n i e*tc.) sa fie
terminate.
Acest ordin a fost Inafntat ca raport si la G ru p ul de
armate „B“.
La 5 noiembrie, intrucit preparativele de atac ale inami-
cului se accentuau, arm ata isi instaleaza din proprie initiative
un P.C. in ain tat la Ce*rnisevskaia, raportincl si G ru p u lu i de
arm ate „B“.
(). Pe* cle alta parte, Marele Cartier Gc*ne*ral, prin C om anda
mentul Aero, a comunicat M isiunii M ilitare ge?rmane ^\ero (colo
nel Bassenge) in repetate rind uri ?i in special cu incepere de
la 30 octombrie', concluziile sale referitoare la preparativele de
atac ale inam icului in sectorul Armatei 3.
199
Pe baza acestor concluziuni, cu incepere de la l.X I au fost
dezlantuite bombardamente aeriene intense, initial num ai de
catre aviatia romana, iar mai tirziu (10.X I) si de catre Flota 4
A eriana germana.
7. La 8 noiembrie*, sinteza inform ativa a Scctici 2 [Inl'ormatii
a M.C.G. roman — n.n.] a fost adusa personal de subsemnatul
la cunostinta generalului Hauffe.
Din aceasta sintcza rezulta ca inam icul adusesc pe frontul
-Armatei 3 inca 8 mari unitati, plus unitati independcnte de
aruncatoare si artilerie grea.
G eneralul H auffe mi-a raspuns ca cifra e cu totul exa-
gcrata si ca in realitatc intaririle aduse de rusi se reduc la
2— 3 divizii.
Totusi in ziua dc 10 noiembrie, locotenent-colonelul Bauer,
ofiterul cu inform atiile al M isiunii M ilitare germane, confirm a
verbal existenta acestor 8 noi m ari unitati sovietice pe frontul
A rm atoi 3.
Drept urmare, in aceeasi zi, Flota 4 A eriana germana incepe
sa actioneze masiv asupra acestor forte, in colaborare cu aviatia
noastra.
Concom itent cu sinteza prezentata de m ine M isiunii M ili
tant germane, A rm ata 3 inainteaza la G rup ul de arm ate „B“
cu nr. 37 420 din 10.XI o sinteza asupra situatiei, ale carci con-
cluzii sint identice cu cele trase de noi.
In adevar in acea sintcza A rm ata 3 preciza urmatoarele :
..Pina in prezent inam icul a realizat un grup de 5 divizii
infanterie (din care 3 noi) la dreapta armatei, in zona Kletskaia
— nord Staro Klctskoi si un grup de 3 divizii infanterie (din
care 2 noi) la centru, in zona Kotovski— K alm ikovski cu legatura
intre ole de 2— 5 divizii infanterie (aflate in zona).
Corpul 5 Cavalerie [sovietic — n.n.] a fost apropiat de Don.
Sint de asemenea semnalate M.U. blindate si motorizate.
D upa toate indiciile ne gasim. in fa{a unei im inente ofen-
sivc inam ice de mare anvergura (calea ferata Morozovsk—
Ricikov) in scopul intoarcerii pozitiei Don-Volga $i degajarii
S taling rad ului1*.
Cu concluziile raportate si intervenîile facute de armata
inca din prim a jum atate a lu n ii octombrie 1942, G ru p ul de
armate? „B“ n-a fost de acord decit abia cu incepere de la
4
7.X I. 1942, cind a inccput sa ia m asurile cunoscute care insa

s-au dovedit tardive si insuficiente.
Astfcl pe frontul A rm atei 3, com andam entul german n-a
intervenit decit cu D ivizia 22 B lindata fao care lupta) si cu
G rupul Simons (25 piese anticar), care a fost an ih ilat din prim a
zi de oporatiuni.
D ivizia 14 B lindata si G rupul Lepper au acîonat num ai In
sp rijin u l A rm atei 6 germana. v
8. La 16 noiembrie, dupa ce am luat din «
nou contact cu
com andantii arm atelor 3 si 4 la posturile lor de comanda, pen
tru a cunoaste u ltim a situatic operativa si materiala, am facut
o intorventie scrisa cu nr. 34 018, catre G rupul dc armate „B ‘\
sub ordinele caruia se aflau ambele noastre armate.
In adrcsa trim isa si in discutia verbala aVuta la 17 noiem-
bric, aratam Intre altele :
a) Operativ.
— A rm ata 4 cu 2 divizii (diviziile 20 si 2 Infanterie) so
gaseste in zona A rm atei 6 germana ;
%
— D ivizia B lindata nu avea pina la acea data locul stabi-
lit in dispozitivul defensiv, cu toate ca trebuia sa adapostcasca
circa 3 000 autovehicule.
In consccinta, ceream ca in cel m ai scurt tim p m arile u n itati
ale Arm atei 4 sa fie schimbate, iar Diviziei Blindate sa i so
fixeze un loc in dispozitiv.
b) Material.
— Stadiul inapoiat In care se afla organizaroa pozitiilor si
adapostirea oam enilor si cailor in special la A rm ata 4, din cauza
ca parte din m arile noastro unitati nu sc gaseau In sectoarole
lor definitive iar m aterialul (strma, pari, mine, exploziv, m ate
rial lemnos, baraci, sobc) s-a p rim it in cantitati foarte m ici
si cu mari intirzieri ;•
— Transm isiunilc nu funcUonau in conditii satisfScatoare,
iar din forinatiunilo promise pentru im bunatatirca si intreti-
nerea com unicatiilor n u ni se pusese la dispozitie nici o
treim e ;
— A provizionarile sc faceau in conditiuni foarte grcle.
Atrageam atentia ca daca m arile noastre unitati au dus
lipsa de m unitii pe tim p u l operatiunilor locale, cc se va In-
tim pla cind vor incepo operatiunile In stil mare.
201
A ratam de asemenoa :
— Cck hrana continua a fi lipsita do grasimi si zahar si
ca nc-au fost semnalate cazuri do subalim entatie pe front si
In spitale ;
— ca toti caii arm atelor slabesc zilnic din cauza lipsei dc
furaje si sintcm am enintati sa-i pierdem, im obilizind astfel
intreaga arm ata ;
— ca desi, clupa multe insistence si cu m ari Intirzieri ssi
dat armatelor paduri pentru oxploatare, acestea fiind foarte do-
• parte de front si lipsindu-ne m ijloacele auto, nevoile de com-
bustibil ale trupelor n-au putut fi satisfacute nici macar In
parte, mai ales ca din carbunii promisi (cite un tren la 4 zile,
fncepind de • la l.X I) nu si* primise pina la lfi noiembrie abso-
lut nim ic ;
— tot din cauza lipsei do m ijloace de transport, nici echi-
pam cntul de iarna nu a putut fi adus In totalitatea lui la
trupe ;
— autovohiculelo n-au p rim it In octombrie decit 1/10 din
cauciucurile si pieselo dt* scliimb prevazuti* In conventie iar
carburantii s-au distribuit In cantitati extrem dc' redust* ; din
aceste cauze nici autovohiculelo putine, do cart* dispuneam, nu
puteau fi Introbuintate la m axim um ;
— evacuarile mer#t»au ^frt‘U. Desi au avut loc num ai ope-
ra\iuni secundart*, form atiunilt' sanitare din zona armatelor erau
supraaglomorato si nu putt'au face fata unor operatiuni in stiI
mare. Aceasta din cauza ca celt* 14 trenuri sanitare ale noastre
nu puteau fi impinse In zona spitalelor iar din mijloacele de
evacuarc cerutt* OKFI-ului la 24 septembrie?, nu prim isem abso-
Iut nimic.
In consecin{a, coream G ru p u iu i dc armate „B “ sa ni se co-
munice ce Im bunatatiri poate aduce situatiei operative si mate
riale a color doua armate rom&nesti si co nu este in masura a
realiza spre a intervt*ni la tim p catre esaloanelo suporioare, care
sa ne vina ('It mai grabnic In ajutor, situatia fiind destul dt*
critica si totusi cu posibilitati do indreptarc.
Raspunsul pe care 1-am p rim it do la G rupul de armate
„B “ fiind doparto tit* a sat is face cerorile absolut necesare p<*
care It* facust*m, am cerut aprobarea dom nului maresal ca sa
plt*c Impreuna cu generalul Hauffe la O K H unde sa discut in
202
num ele domniei sale* in special reducerea frontului Arm atei 4t
can* fusese extins la 25 octombrie cu circa 30 km catre Sta
lingrad.
Dom nul maresal a aprobat plocaroa subsemnatului la O K H ,
insa din cauza evenimentelor de pe front aceasta n-a mai
avut loc.
9. Deosebit de modul de informare si de interventiile ara-
tate mai sus si care au avut un caracter m ult mai larg si in
afara de rapoartele interioare — din care cel mai im portant
a fost la 2(> septembrie cu generalul Hauffe si coloneii Zoller,
Kannstein, Finckh si altii in care am cerut continuu si cu in
s is te n t im pinsa uneori pina la lim ita, im bunatatirea situatiei
operative si materiale a arm atelor noastre — toate secîile
AI.C.G. si com andam entul geniului au tin u t un contact zilnic cu
organele m*rman(* corespunziitoaro, informindu-le asupra situa
tiei, facindu-le propuneri si in ain tin d — ori de cite ori nevoile
im puneau — cereri verba le sau scrise.
Astfel :
a) Scctici 2 [Informatii].
— Incepind de la 28 octombru* 1942 a interpretat toate
inform atiunile prim ite de pc» frontul A rm atei. 3 in sensul ca
inam icul pregatea o actiune ofensiva dc* mare anvergura in
acest sector.
Tot di* la aceasta data, toate rapoartele inform ative zilnice
ale Armatei 3 aratau pregatirile continui ale inaniicului, ducind
la concluzia ca ofensiva sovietica in sectorul sau esti* im inenta.
— A exploatat acc*st(* inform atiuni zilnic, prin R uletinul
dt* inform atii — difuzat arm atelor 3 si 4, Cartierului A erului,
Sectia 3 M.C.G. si M.St.M., cit si prin mai m ulte lucrari spe-
ciale dt* sinteza. ;
— A adus la eunostinta M isiunii M ilitare germane, cit si
G ru p u lu i de armate „ R ‘4 (prin Sectia 2 a Armatei 3) toate infor
m atiunile ohtinute cit* M.C.G. si A rm ata 3.
b) Sectia 3 [Operatii].
A tniut zilnic la curent Misiunea M ilitara germana asupra
situatiei operative si a interv<*nit continuu spre a ni se punt*
la clispozitit* unitatili* dt* transm isiuni prevazute si a se !m-
bunatati legaturile cu \ i\
n\ si cu armatele precum si transpor-
turile care functional! in conditiuni foarte role.
203
f 1
In adevar, traitsporturilc dc materiale pentru armatele 3 si 4
au funcjionat in conditiuni grele tot tim pul si in special dupa
13.X
/ . I cind ele au fost red use la un tren T si jum atate rpc zi, desi
pentru a im plini nevoile erau necesare cel putin 3 trenuri.
Ca urmare, s-a dat ordinul nr. 48 422 din 13.X I atasatului
m ilitar Ja Berlin, ca sa intervina pentru sporirea trenurilor.
La 19.XI s-a dat un ordin (49 219) atasatului m ilitar [colo
nel Ion Gheorghe — n.n .| aratindu-i ca n um arul de trenuri pon-
tru aducerile din tara a fost scazut de la 5 la 2 pe zi, tocmai
intr-o perioada de tim p cind trebuia- sa aducem peste 100 tre
nuri lunar cu m ateriale (m unitii, carburanti, bordeie, grasimi si
zahar etc.) cerindu-i sa intervina pentru anularea dispozi{iuni-
Jor si acordarca a m in im u m 4 trenuri pe zi, spre a nu lasa
trupele fara strictul necesar, pe tim p de iarna si lupte continui.
In acelasi tim p s-a intervenit si la M isiunea M ilitara ger
m ana cu nr. 49 310 aratindu-i ca p rin m asura luata de seful
Serviciilor Transportin'! german, aprovizionarile arm atelor ro
mane, care st* facusera si in trecut cu foarte m ari greutati pot
fi considerate oprite tocmai cind era necesar sa se nduca :
— 20 trenuri m u n itiu n i ;
— 20 trenuri carburanti ;
— 37 trenuri cu bordeie, sanii, sobe ;
— 12 trenuri sanitarc si numeroase alte trenuri cu supli-
mente de alim ente si unitatile de mars.
Atrageam atentia M isiunii M ilitare germane ca masura
luata, pe linga faptul ca facea im posibila lupta si traiul u n ita
ti lor noastre, era si jignitoare pentru Marele Cartier General
roman care nu fusese consul tat si rugam sa intervina cu toata
staruinta la ln a ltu l C om andam ent german, aratindu-i gravitatea
situatiei ce ni s-a cri'at si sa ceara a se reveni asupra m asu
ri lor luate.
Cu toate interventiile facute situatia a continuat sa ram ina
grea pina la sfirsit din urmatoarele cauze :
— Situatia excentrica a statiei term inus la curentul repar-
tizat A rm atei 3 ;
— Insuficienta curc:itului A rm atei 4 care in acelasi tim p
deservea si armatele G si 4 B lindata germane ;
— Programarea unui num ar redus de trenuri ;
— lndrum area gresita a trenurilor cum si intirzierile lor
in ajungerea la dcstina\ie ;
204
— Torgiversarea aprobarilor cererilor do transport si chiar
respingerea lor.
Pentru ilustrarea acostoi tergiversari. sublinioz ca pontru
a so obtino 16 vagoane necesare transportarii Dc*pozitului m a
teriale geniu al Arm atoi 3 din Dnepropetrovsk la M illerovo,
biroul nostru dt* transport din Dnepropetrovsk si dopozitul au
intervenit la organele germane de 20 de ori si ca d ilig e n c e
pentru obtineroa acestor vagoane au durat de la 28 august la
27 octombrie — adiea doua luni — in tim p ce A rm ata ducea
lipsa de unelte $i m ateriale pentru organizarea pozitiilor.
c) Secpia 4 (Servicii).
P rin faptul ca a func\ionat cu o organizare m ixta romano-
germana, sub conducerea colonelului Finckh, a avut contactul
cel mai perm anent cu M isiunea M ilitara $i comandamentele
germane.
Situa\iile materiale so cunosteau la tim p iar intorventiilo
ofiterilor nostri din Secpia 4 pentru reaprovizionari, transpor-
turi si evaeuari se facoau zilnic si uneori chiar de mai m ulte
ori pe zi, in scris sau verbal.
Raspunsul Stab Don-O.Qu./IV-a din 5.X.1942 este cea m ai
evidenta dovada a g rijii cu care se urmarea de toate esaloanele
rom ani1, inform area com andam entelor germane si im bunatatiroa
traiu lu i oam enilor si anim alelor.
Astfel in acest raspuns, O.Qu.Don arata ca prin Rum anischo
Vorbande offiziere ** primeste mereu rapoarte de la unitatile
romane continind nem ultum iri, atit in privinta aprovizionarii
pentru trupa, cit si pentru cai.
Fata de aceste rapoarte. Stab Don isi permite sa subli-
niozo urm atoarele : *
— Ii sint cunoscuto lipsurile uni tat ilor romane in materie
do autovehicule do apj'ovizionare, din care cauza acestea au
fost de multi* ori nevoite sa intre si in sectoarele unitatilor
vecine ;
— Datoria O.Qu.Stab Don-ului este sa organizeze in mare
aprovizionarea arm atelor din subordine, urm arind aducerile
* Detasamentul rom an de legatura pe linga C). Q. Don fo r

mat din grupul ofiterilor nostri din Sectia 4 sub conducerea
lt.-col. Filipescu. (nota Ilie Steflea).
dinapoi si mersul transporturilor in masura mijloacelor care
ii stau la dispozitie ;
— Este de la sine in teles ca se va face totul pentru a
aproviziona suficient armatele si ca acele aduceri dinapoi, avute
4
la dispozitia noastra, nu vor fi in nici un caz Im partite favori-
zind trupele germane si dezavantajind pe cele romanesti. Pe
de alta parte, spera ca M.C.G. roman va putea aprecia reali-
tatea, ca din cauza greutatilor de transport necesitatea redu-
cerii portiilor, in anum ite locuri este impusa atit pentru tru
pele germane cit si pentru cele romane.
Deoarece raspunsul colonelului Finckh subordona imbuna-
tatirea situatiei num ai m ijloacelor pi' care 1<* avea la dispozitie
au trim is generalului H auffe la 7 octombrie cu nr. 42 635 o Nota
de lipsurile si greutatile intim pinate de M.U. romane, atit in
tim pui deplasarilor spre front, cit si pe tim p u i luptolor, ru-
gindu-1 sa ia eunostinta si sa ia m asuri ca .sa fim ajutati cit
mai repede si cit mai complet.
A rata m in aceasta nota ca :
— Aprovizionarea cu hrana s-a facut in conditiuni grele
po tim p u i m arsului iar pe tim pui luptolor nu se distribuie
dupa ratiile prevazute prin conventie care sint micsorate zilnic
si se dau incomplete.
Nu se da carne, vitele fiind blocate ; de asemenea nici
zarzavaturi, tutun si sapun.
— H rana cailor a fost redusa la 1— 1 1/2 kg graunte pe zi
(conventia prevedea 4 k/4) ; fin nu s-a dat deloc iar paiele
nebalotate.
— Aprovizionarea cu m unitiuni a suferit foarte m ult din
cauza departarii mari la care se gasesc depozitele si a insu-
ficientei m ijloacelor de transport auto. Astfel s-au declarat crize
cle m u n itiun i la :
— Corpul VI arm ata care a ramas fara m unitie de artilerie
si brandt, la 24.VI11 ;
— D ivizia 2 M unte care a ramas fara m unitie de artilerie
la 28.VIII ;
— Divizia 3 M unte care a ramas lara m unitie de artilerie
si brandt la 25.1 X.
— Aprovizionarea cu carburanti — benzina ulei — nu
se face in cantitalile alocate iar din cotele lunare de cauciucuri
si piese de schimb nu s-a putut obtine nim ic.
Toate aceste lipsuri $i greutati au fost comunicate $i la
Befehlsstelle A $i B pentru a se lua masuri de ind rep tare.
Cu toate acestea din cauza situaîei generale a transportu-
rilor dar si pentru ca nevoile trupelor noastre erau puse aproape
totdeauna pe un plan secundar, situatia m aterials n-a putut fi
ridicata niciodata peste nivelul cunoscut care poate fi caracto-
rizat dupa cum urmeaza :
Munitiuni. Nu s-a putut asigura arm atelor decit o dotage
pentru m ajoritatea arm am entului si la foarte purine categorii
aproape doua dotatii.
Stocajul propus (2,5 dotatii) nu s-a putut realiza din cquza
sistemului de programare stabilit de germani, care a fost greoi,
a lim itarii num arului de trenuri si m odificarii traiectelor tre
nurilor romanesti, in favoarea celor germane.
Arm atele au facut fata in batalia angajata la ltf.XI cu ceea
ce au avut insa num ai pe tim p lim itat (G rupul Lascar).-
Carburanti. Arm atele au dispus de cantitati cu care abia
au putut fact* fata m iscarilor obisnuite pentru organizarea tere-
nului si aprovizionarii. ,
In batalie, criza a putut fi inlaturata in parte, num ai dato
rita spiritului de gospodarie al armatelor si prevederii M arelui
Cartier General care a adus din tara trenuri suplim entare de
carburanti, creind depozite rezervate.
Cu aceasta rezerva s-a intervenit in sprijinul celor 2 armate,
chiar din prim a zi a atacului iar pe tim p u l retragerii, D ivizia
B lindata si parte din artileria grea au fost salvate num ai gratie
cantitati lor de benzina im pinse in dispozitiv de M.C.G.
Hranirea. Hrana prim ita de u n itati a fost insuficienta, ne-
distribuita la tim p si lipsita de alim ente de baza : grasimi, zar-
zavat, zahar, sare. *
Pentru im bunatatire, M.C.G. a intervenit prin aduceri din
tara.
A nim alele au suferit m u lt din cauza subalimentatiei.
Pentru a se evita pierderea cai lor, o parte au fost expe-
diati in tara, iar o parte au fost retrasi in zone de iernare,
dintre care in uncle au avut posibiiitati de hranire destul de
red use.
Scrviciul sanitar. Spitalizarileau jn tim p in a t greutati din
cauza zonei sarace in cladiri ; totusi s-au facut in conditiuni
destul de bune.
207
.E vacuarile cu trenurile sanitate permanente au fost
greoaie din cauza ca trenurile nu au putut fi aduse, dupa nevoi,
in dispozitivul trupelor.
Pe tim pui luptolor, evacuarile s-au facut in general la tim p,
cu concursul Serviciului Sanitar Stab Don O.Qu. caro a satis-
facut toate cererile noastre adresate, prin dom nul doctor gene
ral Kittel, medicul $ef al grupului de armate.
Scrviciul veterinar. Completarea materialelor veterinare do
catre autoritatile germane s-a fcicut in proportie redusa din
disponibilitatile Arm atei 6 $i 4 B lindata germane.
Stab Don O.Qu. nu a dispus de materiale pina la 10.XII.1942
cind i-au sosit trenurile ce trebuiau aduso inca din lun a
octombrie.
A lipsit indeosebi m aterialul de potcovit pentru iarna caro
s-a ropartizat abia la 14.XII.1942.
d) Comandamentul geniului.
A avut do asemenea contact perm anent cu organelc ger
mane corespunzatoare, prin Dctasamentul de legatura lt.-colo-
noi Feller, astfel ca acostea au cunoscut zilnic toate nevoiLe
trupelor noastre Tn m aterial pentru organizaroa pozitiilor si ada-
posturilor pentru iarna.
Deoarece asa cum s-a aratat mai sus aceste materiale veneau
cu m ari intirzieri si in cantitaî cu totul insuficiente, C om an
dam entul geniului a intervenit Intro 25 septembrie si 19 noiem
brie la toate comandamentelo si organele germane care puteau
contribui la im bunatatiroa situatiei dupa cum urmeaza :
— la O K H , G rupul do armato „B“ si M isiunea M ilitara
germana cite o interventie scrisa ;
— la generalul Maewscki (Stalino) o intorventie verbala ;
— la O.Q. Don (lt.-col. Finckli) 3 interventii scriso si 3
verbale ;
— la Sectia 4 romano-gormana, 16 interventii scriso ;
— la G ru p u l do legatura lt.-colonel Feller 22 interventii
scriso.
Ca inchoiore, adaugam ca toate situatii le operative si m a
teriale, inclusiv concluziile pe care M.C.G. $i Arm ata 3 le-au
tras in legatura cu pregatirea m arii ofensivo rusesti do la
If).X I.1942 au fost cunoscute po doplin do In altu l C om anda
ment german, fie prin contactul direct $i continuu intre M.C.G.
si comandamentelo germane — contact concrotizat in lin iilo lui
208
m ari prin acti vita tea descrisa mai sus, fie prin interventiile
succesive facute de dom nul maresal la Berlin, pe baza numeroa-
selor sinteze inform ative si a urm atoarelor sinteze operative
si materiale inaintate de M.C.G., ciomniei sale :
— Nr. 32 370 din 22 octombrie 1942 ;
— Nr. 32 749 din 27 octombrie 1942 ;
%
— Nr. 32 2(i7 din 3 noiembrie 1942;

— Nr. 33 851 din 14 noiembrie 1942 *.
De altfel In altu l Com andam ent german recunoaste si con-
firm a existenâ concentrarilor de trupe sovietice in sectorul
Serafimovici si la aripa dreapta a Arm atei 3 romana si asigura
ca a si luat m asurile necesare pentru o interventie prompta,
in caz de nevoie a rezervelor destinate in acest scop [Raportul
atasatului m ilitar la Berlin nr. 298JC din 12 noiembrie 19421.
[X X IV , 127— 1471.
*** *
Cit a cedat O K H la solicitarile romanesti. Conform ordine-
lor dom nului maresal Antonescu, M.C.G. im preuna cu coman-
dam entul Arm atei 3 au depus o deosebita in s is te n t pentru re
ducerea capului de pod de la sud dc* Don (sud-vest Serafim o
vici). S-au facut cinci interventii pe linga G rupul de armate
„B“, A rm ata H si la O K H . D om nul maresal Antonescu propu-
sese si colaborarea trupelor romane in acest scop. Desi A rm ata 6
si G ru p u l de arm ate „B“ erau de acord ca in trin d u l sovietic
trebuie neaparat reclus, O K U nu a probat executarea opera-
tiu n ii din cauza im posibilitatii [aducerii] fortelor blindate si
aviaîei care trebuiau sa concure neaparat.
R eam intim ca in acest tim p, ofensiva asupra S talingradu
lui precum si ci*a din C au cj£ cereau sa fie alim entnte cu trupe
din co in ce mai multi* si aceasta nu se facea decit in clauna
viitorului G rup de armate* „D onM.
Mai esto cl(* re\inut de asi*menea ca transporturile treceau
la aceasta data, printr-o adevarata criza pe care* am aratat-o.
In urma interventiilor sustinute ale M.C.G., O K H a adus
unele prociziuni hotaririi initiale si a promis o im bunatatire atit
a situatiei operative cit si materiale si anum e :
* Sintezele din 27 octombrW, 3 si 14 noiembrie sint pre-

zentatc* in acest volum . (??.7?.).
Din punct dc vedere operativ :
— zona eh* efort in cadrul grupului de urinate* va fi eonsti-
tuita de frontul dc* nord ;
— aliniam entul general pe care se* va organiza apararea la
A rm ata 3 va fi la inceput lin ia pe care se gaseau Ja ace*a
data M.U. germane si italiene adica nu se* reduccau capetelc*
de pod rusesti de la sud de Don ;
— miscarile de intrare in dispozitiv vor fi conduse astfcl
ca trupe'le* sii intre in front in dispozitivul prevazut de G rupul
de armate „Don“
— la Arm ata 4 vor sosi la inceput num ai Corpul de Cava
lerie cu diviziile 5 si 6 Cavalerie si Corpul V II arm ata cu d iv i
ziile 18 si 19 Infanterie, iar pentru rcstul M.U. nu se poate
inca preciza data ;
— scbimbarea Corpului V I arm ata se va face num ai dupa
caderea Stalingradului ;
— promite ca' armate*le vor fi intarite cu M.U. germane si
anum e : A rm ata 3 rom ana : 2 D.l. si 2 M.U. rapide ; A rm ata 4
romana : 2 D. rapide.
Ce s-a realizat pina Ja inceperea bataliei ?
Din cauza e*ve'nime»nte*lor, prom isiunile O K I! nu s-au putut
realiza.
M ai m ult, nu s-au realizat nici prevederile initiale. Astfel,
la Inceputul bataliei, situatia e*ra urmatoarea :
Foric :
Prevedeni Ce s-a
fE.5 n.0 n Onitieie realizat Observatiuni
•
A rm ata 3 <1 D.l. 8 D.l. M ai p u lin D.20 I. care* a

2 D.Cv. 2 D.Cv. fost retinuta la Arm ata ('»
germana
11 M.U. 10 M.U. .
— C.6 A. nu a mai fost
A rm ata 4 3 D.T. 4 D.l. scos din front conform
4 D.Cv. 2 D.Cv. prevederilor initiale
7 M.U. 6 M.U. — C.Cv. cu D.(i si 9 au
•
ramas in Caucaz
— D.10 si 19 au fost opri-
te in Caucaz
Rezerve : 2 D. rapide 2 D.bld. C.48 Bid. german cu D.22
gr. armate 1 D.blcl. Bid. au sosit in ajunul
OKH 3 D.l. bataliei cu valoarea com-
(> M.U. ___ 2
210
Dac3 tinem seama de M.U. din compuneroa A rm atei 6 ger
m ana sigur ca prevedcrile iniîale erau realizate In ansam blul
zonei G rupului de arm ate „D on“.
(
P rin faptul ca ofensiva asupra Stalingradului era inca in
curs, o buna parte din M.U. din compuncrea A rm atei 6 ger
m ana nu au putut fi aduse in dispozitivul defensiv al armatelor
3 si 4 romanc si nici in rezerva grupului de armate, favorizlnd
astfel m anevra sovietica de larga invaluire. [II, 23—25]
Ce spun com andantii de armate. Generalul Constantin Con-

stantincscu-Klaps, coniandantul Arm atei 4 romane (6 decem
brie 1942).
Armata 4. Situatia fortelor proprii.
I. Dispozitiv general si organizarea de comandament.
1. M.U. romane aflate la sud de Stalingrad erau urm a
toarele :
— Corpul V II arm ata cu diviziile 8 si 5 Cavalerie ;
— Corpul V I arm ata cu diviziile 4, 1, 18 si 2 Infanterie ;
— Divizia 20 Infanterie care opera sub ordinele Corpului
JV arm ata german.
Com anda tuturor acestor M.U. o avea A rm ata 4 B lindata
germana.
Cartierul Arm atei 4 romane sosise la Kotelnikovski la sfir
situl lu n ii septembrie. El nu a fost intrebuintat insa decit de la
data de 6 noiembrie #
$i num ai pentru rezolvarea parjii materiale
(a aprovizionarilor) pentru M.U. romane din Arm ata 4 Blindata.
A luat comanda operativ num ai la 21 noiembrie in plina batalie.
2. De re m a rc a t: M.U. romane aparau in total un front de
270 km masurat pe harta 1/300 000 la care daca se adaugau si
sinuozitatile traseului de detaliu se ajungea la peste 300 km.
In detaliu :
I
— Divizia 8 Cavalerie era pe 100 km ;
— diviziile 5 Cavalerie, 1, 4 si 18 Infanterie aveau fronturi
variind intre 27 si 41 km ;
— diviziile 2 si 20 Infanterie erau pe cite 18 si respectiv
20 [kmj ;
2 11
II. Valoarea combativd a M.U. la inceputul bataliei
a) Efective '
Daca la diviziile 5, 8 Cavalerie si D ivizia 18 Infanterie situa
tia efectivelor era mai buna, in schimb la diviziile 1, 2, 4 $i
20 Infanterie situatia era foarte rea.
In adevar la diviziile 5, 8 Cavalerie si D ivizia 18 Infanterie
efectivul luptator (ne referim la regimentele de cavalerie si
infanterie) era fata de efectivul total de :
— 73% la D ivizia 18 §i
— 57. respectiv 64% pentru diviziile 5 si 8 Cavalerie.
La diviziile 1, 2, 4, 20 situatia la regimentele de infante-
n e era :
Divizia Efectiv total Efectiv luptator

1 40% 25%
2 45o/o 30o/o
4 50% 34%
20 65o/0
Ceca ce inseam na de exemplu ca la diviziile 1 si 2 efecti-
vele la regimentele de infanterie variau de la circa 600 oameni
pina la circa 850 luptatori de regiment dintr-un efectiv total
de 2 500.
Situatia cea m ai grea era la diviziile 1 ?i 2 Infanterie, adica
tocmai la diviziile care au suportat efortul inam ic.
b) Armament
— G urile de foe aproape complete (96%) ;
— A rm am entul autom at varia intre 6 8 o/ 0 (Divizia 1 In fa n
tcric) si 81— 87% la diviziile 4 si 2 Infanterie ;
— Brandt-urile, in general 53— 7 5 o/ 0 din necesar ;•
— A rm am entul anticar de*calibru 37— 47 [mm] inclusiv m a
terialul de captura rusesc, reprezenta la diviziile 1, 2 si 4, 50—
6 O0/0 din necesar ;
— Piese anticar de calibru 75 mm. D iviziile atacate (1, 2, 18)

dispuneau pentru un front de circa 80 km de 14 piese.
Starea fizica si morala

Cu exceptia Diviziei 20 Infanterie care a venit pe front in
prim avara anului 1942, toate celelalte M.U. au petrecut iarna
anului 1941/1942 in Rusia.
212
• ■ ■
In special trebuie ^m ut seama ca :
a) D iviziile 1, 2 si 18 Infanterie precum $i Divizia 8 Cava-
lerie au dus lupte grele in tim p u l iernii pe Donet (diviziile 1
.si 2 Infanterie) §i in Crimeea (diviziile 18 Infanterie $i 8 Ca
valerie).
b) Corpul V I arm ata (cu .diviziile 1, 2, 4, 20 Infanterie) a
luat parte la batalia de la Harkov, iar apoi la ofensiva din
vara an u lu i 1942, pina la Don si apoi la sud de acest fluviu,
in Stepa Calm uca, regiune din cele m ai neospitaliere (praf,
lipsa de apa, calduri m ari etc.).
c) Aceste M.U. au lu p tat pina la inceputul lunii noiembrie
pe fronturi m ari, a s tfe l: D ivizia 2 Infanterie, front 22 km ;
D ivizia 1 Infanterie, front 48 km ; Divizia 4 Infanterie, front
60 km, iar m ai la sud de flancul drept al Diviziei 4 Infanterie
era un gol de 50 km.
D in cauza acestor fronturi m ari, atitudinii agresive a in a m i
cului, a efectivelor reduse §i a lipsci rezervelor, schimbarca u n i
tati lor pe front n-a fost posibila, infanteristul stind zi §i noapte
in groapa.
d) Pierderile acestor M.U. nu au putut fi completate, desi
unitatile lor de mars erau in zona Sahti inca din luna septem
brie. Ele nu au fost trimise pe front, deoarece conform planului
general de operatiuni pentru iarna anului 1942/1943, Corpul VI
arm ata trebuia sa vina in zona Rostov, unde urm a sa se faca
recompletarile. Ulterior cind s-a vazut im posibilitatea retragerii
C orpului V I arm ata s-a intervenit pentru deplasarea unitatilor
de mars cu c.f.
Organele germane au intirziat solul ionarea cererii noastre
din cauza altor nevoi, apreciate probabil ca m ai urgente.
M arsurile Diviziei 1 Infanterie au fost indrum ate pe jos.
Fie au ajuns in zona Kotelnikovski obosite, caci au parcurs
300 km.
Celelalte unitati de mars au fost programate pentru trans
port cu calea ferata cu incepere de la 20 noiembrie, sub
presiunea evenim entclor.
e) in im posibilitate de a completa unitatile, oam enii nu au
putut beneficia de concedii, u nii de mai m u lt de un an, fapt
pare a avut repercusiuni asupra m oralului.
f) Din cauza dificultatilor de transport, echipam entul de
iarna a sosit tirziu. Pe de alta parte, din cauza lipsei malerialu-
213
lui lemnos trupele nu au putut sa-si construiasca adaposturi.
Ele au suferit deci foarte m u lt din cauza fri.qului.
Tot in legatura cu valoarea com bativa a M.U. si in dorinta

ca aceasta s itu a te sa se im bunatateasca, Marele Cartier General
apreciind chiar de la inceputul lunii octombrie situatia critica
operativa a frontului din Stepa Calm ucilor, a insistat pentru
intarirea lui, cel putin cu parte din unitatile ce-i fuseseru
destinate.
S-a corut ca Divizia 18 Infanterie aflata in zona Volnovaha
sa fie transportata cu c.f. m acar de la Bataisk (sud Rostov) si
s-a admis chiar introducerea ei in front pe grupari tactice
num ai si n um ai pentru ca fronturile D iviziilor 1 si 2 sa fie
rest rinse.
O parte din m arile unitati destinate a opera in Stepa C a lm u
cilor au sosit totusi destul de tirziu.
Divizia 5 Cavalerie a intrat in pozitie in noaptea de 31 oc
tom brie la 1 noiembrie lnlocuind un regiment din D ivizia 4
Infanterie.
Divizia 8 Cavalerie a intrat in front in zilcle de 7 si
8 noiembrie intre Sebeneri si D jurve inlocuind un batalion
german din Divizia lfi m otorizata si un escadron de calmuci.
Divizia 18 Infanterie a inlocuit succesiv in zilele de la
6 la 10 noiembrie pe masura debarcarii, cite un regiment d»»
infanterie din diviziile 1 si 2 Infanterie. Ea a luat comanda
sectorului cuprins intre D ubovii—Uvrag si marginea de sud a
lacului
t Tata la data de 14 noiembrie adica num ai cu fi zile
inainte de atac.
P rin aceasta situatia s-a im bunatatit dar num ai in parte.
D iviziile 1, 2 si 4 Infanterie au putut sa treaca in rezerva
si deci in repaus, cite un regiment de infanterie.
Aceasta s itu a te nu a durat insa m u lt timp. Din cauza tempe-
raturii scazute, lacurile din fata pozitiei de rezistenta au inceput
sa inghete si a fost necesar ca o parte din rezerve sa treaca din
nou in linia 1 pentru supravegherea noilor zone, care din pasive
au devenit active.
Toate elementele aratato m ai sus au influentat puternic si
in rau asupra m oralului si starii fizice a trupelor si ca urmare
au conlribuit foarte m ult la micsorarea fortc'i combative a
M.U. f...].
III. Situatia razorvel or.
I
1. Rezervele d iv iz’ilor din lin ia 1 nu erau in general mai
m ari de un batalion dc valoare redusa si grupul de cereetare.
2. Corpul VI arm ata dispunea de B atalionul 27 Pioniori $i
Regim entul 6 Rosiori Purtat (al Diviziei 5 Cavalerie) iar Corpul
V II arm ata de B atalionul 57 Pioniori $i G rupul 57 Cereetare.
3. Nu cunoastem exact daca A rm ata 4 B lindata m ai dispuno
de o alta rezerva, in afara de D ivizia 29 Moto, situata in zona
Verb. i Taritinski adica destul de excentric fata de frontul celor
doua corpuri de armate romane.
IV. Misiunea M.U. Cu tot frontul mare afoctat diviziilor .*?i
care intrccea cu m u lt capacitatea operativa a unitatilor ; corpu-
rile de arm ata au prim it totusi m isiunea de rezistenta pe loc,
desi ele • n-ar fi putut realiza decit o supraveghere.
Fara a se tine seama de situatia speciala a corpurilor VI si
V II arm ata s-au aplicat, in sensul strict al literei, instructiunile
O K H refcritoare la conducerea luptci in apara re.
Credom ca din acest dezacord total intro m isiune si posibi
litati a rezultat esocul suferit de Corpul V I armata.
Pentru a exemplifica m odul cum era aplicata ideoa de re-
zistonta citam doua cazuri :
1. In regiunea Bol. C eapurniki pozitia prezenta un iesincl
pronuntat. Traseul frontului ora in unghi drept. Trupele erau
expuse la tragcri de anfilada.
Toate intorventiilo la A rm ata 4 B lindata pentru a retrace
putin frontul in acea parte au fost respinse.
2. in ain te de 1 octombrie aripa dreapta a Corpului VI
arm ata (Divizia 4 Infanterie) era la Sarnut. M ai spre sud se
afla un gol de aproximativ*50 km pina la prim ele elemente din
D ivizia 16 moto germana.
Propunerea Corpului V I arm ata ca aripa dreapta a Diviziei 4
Infanterie, intinsa pe un front do 60 km (intre Tundutovo si
Sebeneri exclusiv), sa fie retrasa catre Oblinoio sau in orice caz
la vest de lacul Batir M ala n u a fost accoptata. Comandamen-
till A rm atei 4 a impus sa se tina neaparat localitatea §a rn u t
aflata la est de lac.
A vind de aparat un front do 50 km si de pastrat $arnutul,
divizia si-a diluat si m ai m u lt donsitatea de ocupa re a soeto-
ru lu i pentru a putea executa ordinul armatoi.
De aceea, cincl la 29 septembrie inam icul a atacat centrul
D iviziei 4 [lniantehe] a reusit in citeva ore sa ajunxa pina la
Sadovoie, uncle era postul de com anda al acestci mari unitati.
In aceste conditiuni m arile unitati rom ane au prim it bata-
lia care a inceput la 20 noiem brie dimineaâ f . ..]. [X X V ,
204—212].
Generalui Petre Dumitrescu, eomandantul Armatei 3 romane.

Conduita operativa a arm atei so putea deduce num ai din
diforitele directive si instructiuni cu caracter general, prim ito
do la Lnaltul C om andam ent german.
D in aceste directive generate rezulta ca apararoa trebuia :
— sa m entina si sa apere cu orice pret pozitiile co au fost
cucerito, contra oriearei incercari de patrundere inam ica ;
— sa apere o linie% principals de rezistenta care oricit de slab
ar fi [fost] ocupata trebuia sa fie continua, iar nu compusa
din un sistem de puncte de sp rijin esalonat in adincim e :
— sa contraatace im ediat, chiar cu forte slabe : ilancurile
bresei sa nu fie n't rase prematur, ci past rate cu clirzenie ;
— elomentele care au fost taiate sau incercuite sa se apere
pina la dosprosurare :
— sa se centralizozo actiunea in m ina C om andam entului
superior care sa intre in toate am anuntele luptei defensive.
..Retragcrea do buna voie constitute intotdeauna o greseala**.
D upa cum vedem, defensiva aliata plecind de la ideea ca
inam icul nu va putea intreprinde in iarna 1942— 1943 actiurii
im portante, cu obiective indepartate. a prescris pastrarea cu
orice pret a unei lin ii principale de rezistenta care oricit de
slaba trebuia sa fie continua. S-au prevazut lucrari in adincime,
care ar fi putut da o mai mare olasticitate sistemului apararii,
dar nu au putut fi roalizate pina la dedansarea ofensiw i
inamice.
(Ordinele succesive prim ito inîstau din co in ce mai lr.ult
asupra m vesitatii de a nu so coda nici un pas din pozitiile
ocupate.
( ’liia!- daca s ;ir fi introdus toate liiv i/iile in front, totusi
nu "*e putea roaliza o densitate suficionta ft*onta.a cu care <a
a s su re pastrarea cu orice pret a pozi\ioi primito. a>a cum
irnpunoa ln a ltu l Com andam ent. A rm ata nu dispunea nici de
mijloace suficionto do izbire ca sa poata baza apa’ area pe reac-
: :ur.: ruternice in cadru! unei aoarari mai ela^tice. A trebuit
deci sa so caute a so obtine i m ax im um de randam ent cl<' la
foe-, manevra ram lnind cu un rol secundar. Saerificindu-sc adin-
cimea dispozitivului, durata rezistciitei nu mai putea fi decit
lim itata. A rm ata nu avea macar un m in im u m do rczerve cu
caro sa nuanteze efortul si sa atenucze dezavantajele
0 dispoziti-
*
vului in cordon. Are constiinta im pacata ca a facut totul pen
tru a evita aceasta situatie.
Am insistat aici asupra conceptioi apararii si a dispozitivu-
%
lui deoarece aceste i»lemente au constituit opera fundam entals
de com andam ent ce am putut realiza In batalia de la Cotul
D onului. Lipsita de adincim e si dt1 rozerve, armata nu a mai
putut exercita vointa sa decit prea putin in cursul bataliei, asa
* cum ar fi trebuit si dorit sa o faca. [...].
T im p de 39 de zile. cit au trecut de la luarea in prim ire a
frontului do catre A rm ata 3 pina la doclansarea ofensivei sovie-
*ti<?t' (10.X — 18.X I. 1942) atacurile contra frontului nostru au con
#
tinuat, dovedind ca inform atiile asupra fortei combative a tru-
jielor sovietice' nu corespundeau realitatii. A m aratat deja ca
prin jiropunerea facuta de arm ata pentru rcducerea in trin d u lu i
in frontul nostru de la Bolsoi (Raportul 3(3 312 din 16 octom
brie) s-a urm arit ca, pe linga im bunatatirea traseului frontu
lui, sa sc' cunoasca „rc*alitatea asupra adevaratelor m ijloace ale
trupelor sovietice din fata noastra44.
In aceasta a doua faza, atacurile contra frontului nostru
au fost din ce in ce mai puternice ; obiectivele acestor atacuri
erau, indcosebi, pivot ii cei m ai insem nati ai apararii noastre,
urmarindu-se in special inrautatirea si mai m ult a traseului
frontului roman, prin adincirea si mai mart' a celor doua in-
trin d uri : Kletskaia si Bolsoi.
C om andam entul sovietic a u rm arit prin aceste atacuri crca-
rea unor conditiuni mai favorabile pentru marea ofensiva ce
urm a sa se dezlantuie
i in aceasta zona.
Atacurile din aceasta perioada se pot grupa astfel :
— contra aripii noastre estice (Div. 13 Inf.) pentru adinci
rea intrind ului natural de la Kietskaia si marirea capului de
pod, prea strimt, dc la sud de Don (24 la 27 Oct.). precum si
pentru cucerirea intregii inaltim i din cotul cuprins intre Raspo-
pinskaia si Kletskaia (14 oct.) ;
— contra centrului armatei pentru dislocarea celor doi
umeri care lim itau largimea pungii de la Bolsoi ;
217
— asupra u m aru lu i estic (Div. If) Inf.) In zilele de 13— 16
octombrie, urm arind cucerirea in altim ii cu cota 220 (cu rezultate
partiale) ;
— asupra um arului vestic (Div. 9 Inf.) in zilele de 19— 20
octombrie' si 29 octombrie. Destoinicia si bravura trupelor Di-
*
viziei 9 Inf. fac sa esueze toate aceste atacuri ;

— contra aripii cle vest un singur atac, la 20 octombrie,
pentru a punt? stapinire pe cota dom inanta ; Divizia 11 Inf. se
distinge printr-o reactiune foarte botarita care respinge atacul,
producindu-i pierderi foarte mari.
Pierderile suferite dt' noi in toate actiunile ce au avut loc
p in a la 18 noiem brie s-au ridicat pe intreaga arm ata la 336.
ofiteri, 211 subofiteri si 12 (>07 trupa din care 2 500 m orfi si /
8 500 raniti.
Considerind faptul ca pierderile se produc mai ales la in-
fanterie si aproape num ai la com batant,* putem afirm a, in lin ii
m ari, ca valoarea com bativa a Arm atei 3 era scazuta cu aproape
12 batalioane adica infanteria a 2 divizii.
Pierderile cele mai m ari le-au suferit : D ivizia 13 In fa n
terie (aproape 4 000 oameni), D ivizia 5 Infanterie (2 700 oameni)
si Divizia 14 Infanterie ( 2 183 oameni).
T inind seama de pierderile Diviziei 13, intcntionasem sa o
inlocuiesc cu D ivizia 15, din rezerva ; im inenta unui atac sovie-
tic puternic m-a fiicut sa renunt inlocuire, dar sa intaresc
frontul cu un regim ent din Divizia 15, micsorind astfel sensibil
rezerva.
In afara dc cforturile facutc pentru a avea un dispozitiv
m ai inchegat si m ai adinc (rezerva) arm ata s-a straduit de la
inceput sa obtina o eft m ai buna organizare defensiva a zonei.
A rm ata a dat instructiuni detaliate pentru :
— ameliorarea si dezvoltarea pozitiilor dc tragere ;
— adincirea santurilor ;
— acoperirea observatoarelor si amplasamcntelor armelor
automate ;
— saparea santurilor de com unicatii si amplasamentelor
pentru vinatorii de care ;
— instalarea cim purilor de mine.
Ne-am lovit insa de lipsa materialelor de constructii, de
lipsa mijloacelor de transport pentru aducerea materialelor de
218
la distance* m ari, de lipsa de unelte m ari si, in fine, de lipsa
unei instructii temeinice a ofiterilor, subofiterilor si trupei in
practica executarii lucrarilor.
S-a studiat m anevra m aterialului anticar *i de artilerie pcn-
tru a se putea realiza concentrarea lor cit m ai masiva.
S-a prevazut organizarea in adincim e a cim pului defensiv
al armatei, intarirea pozitiiior de artilerie, bararca crestelor ce
coborau spre sud, organizarea depozitelor de m u n itii etc.
P ina la 18 noiembrie s-au realizat : santuri cu profil norm al
pentru arm am entul greu si autom at (foarte putine au putut fi
acoperite) si santuri continue de trageri, num ai pe unele por-
tiuni, iar pe rest gropi pentru tragatori, garduri si suluri de
sirma, in zonele vulnerabile (adica 5—(> km dc divizie) reduse
cim puri de m in a (2—3 km de divizie) si adapostirca intregului
personal.
G ru p u l dc armate „B “ a ordonat, abia in u ltim u l mom ent
sa se execute :
— pozitiile de inchidere Tarita si Kletskaia :
— zonele intarite Bokovskaia si Perelazovski care trebuiau
sa reziste si
• ia incercuire si
•
— pozitia Cir avind flancurile pe C irul superior si Krepkaia.

Pozitiile de inchidere trebuiau executate de armata, restul
urm au sa fie executate de trupe de geniu si de D ivizia germana
de alarm a C ir ce trcbu:a sa fie form ata din batalioane de
alarm a organizate din efectivcle serviciilor si comandamentelor
din ora$ele mari din spate.
In m om entul declansarii ofensivei sovietice atit zonele in ta
rite, cit si pozitia Cir se gaseau abia in faza prim elor recu-
noasteri. ♦
A rm ata 3 si-a facut pe deplin datoria de a aduce la cunos-
tinta comandamentelor superioare adevarata situatie atit a tru
pelor si aprovizionarilor noastre, cit si natura si proportia
pregatirilor sovietice. Toate rapoartelc inform ative .si operative
zilnice ale A rm atei 3, din perioada 2?) octombrie— 18 noiembrie.
stau marturie nezdruncinata a bunei inform ari a com andam en
tului nostru si a alarm arii la tim p si documcntat a autoritatilor
superioare, care trebu:au si puteau sa ia masuri oportune pen
tru a face fata atacului ce se desemna. [...] Masurile luate nu
au fost nici oportune, nici suficiente.
219
in cadrul m ijloacclor oi, A rm ata 3 a facut tot ce-i statea
In putcre. lata pe scurt masuri le luate :
— a intarit aripa dreapta cu 4 batalioane (Regimentul 12
Dorobanti-{-Batalionul 992-{-Batalionul 15 Infanterie usoara) si
2 companii anticar moto din rezerva armatei (compania 58 $i 59
a.c. cu tunuri 47 mm) ;
— a m arit densitatea b araju lu i in zona Kletskaia (si nord)
cu focul a 6 baterii cim p (R.25 A. din D ivizia 15 Inf.) ;
— a asigurat apararea antiaeriana cu doua baterii de 37 m m
si cu o scctie m itraliere 13.2 ;
— a apropiat Div.15 Inf. in zona V crhni Salamakovski in
scopul de a bara o inaintare din zona nord Kletskaia ; divizia
a organizat un pivot solid in dispozitiv triunghiular. La nevoie
putea pronunta un contraatac spre Kletskaia ;
— a apropiat toate m ijloacele suplim entare obtinute de la
G rupul arm ate „B “, tardiv si insuficient (Detaâmentul Lepper :
1 divizion vinatori cart.*,% 1 comp. anticar, 1 divizion antiaerian,
un batalion pionieri si 1 divizion artilerie grea), la care s-a
adaugat Divizie.nul f>ll Vinatori Care si, in ultinuil moment,
G rupul Sim m ons (I .batalion eielisti din D ivizia 02 Inl'anterie
germana) ;
— a intarit barajill pe inaltim ea vest Tarita cu focul a 6
baterii cim p si 5 grele ;
— a asigurat apararea antiaeriana cu 2 baterii 37 m m si 1
sectie m itraliere 13,2 111111 ;
— a in tarit apararea anticar cu 1 companie din rezerva
arm atei (compania 60) ;
— a apropiat D ivizia 7 Cavalerie la 15 km in spatele fron
tului (Krasev-Pronin), undo a inceput sa execute lucrari defen
sive ; s-a pregatit apropierea in spatele stingii C .II A. a unor
forte preluate de la C.I A. (I comanda dc regiment cu 2 bata
lioane) si
— a asigurat concursul a 2 divizioane cim p pe creasta do
la vest valea Tutkan ; s-a intarit apararea anticar cu un d iv i
zion vinatori care germane, sosit chiar in ziua atacului.
Deplasarea Diviziei 15 Infanterie la aripa dreapta a armatei
era justificata ; la 6 noiembrie (cind a fost deplasata) informa-
tiunile indicau in mod neindoios ca inam icul va face efortul in
220
zona Kletskaia tocmai unde* frontul nostru era cel mai slab :
D ivizia 13 avea pierderile cele m ai m ari, trupele erau foarte
slabite, eadrelc m u lt rarite, lipseau rezervele. In schimb cen-
trul, unde sc desemna un efort secundar era m ai tare (diviziile
si corpurile arm ata aveau rezerve), iar D ivizia 7 Cavalerie putea
inter veni usor, cu o %forta com bativa a proape egala cu a celor
4 batalioane dc care mai dispunca D ivizia 15 Infanterie.
In scopul dezorganizarii dispozitivului de atac sovietic s-au
executat bom bardam ente masive cu avia\ia (Flota IV Aviatie),
atingindu-se pina la 250 iesiri zilnice. M asurile riguroase de
cam uflare luate de com andam entul sovietic au facut ca rezul-
tatele acestor bom bardam ente masive sa nu fie cele sperate.
[Ill, l(i— 18, 25—26, 31— 32]
Ce faceau rusii si ce $tiam noi despre ci. Inform atiuni m ai

precise despre o m asiva intarire a fortelor sovietice din fata
A rm atei 3 nu am avut decit la sfirsitul lu n ii octombrie.
La 28 octombrie doi sergcnti soviotici dezertori au dcclarat
ca in ziua de 24 unitatea lor a p rim it o Instructiunc pregatitoare
care anunta :
— trupele dc pe Don vor constitui un „Front separat al
D o n u lu i“ sub comanda superioara a lui Stalin ;
— in ziua de 10 noiembrie se va dezlantui o ofensiva in
stil mare pe directia Serafim ovici pentru a rupe frontul si a
intoarce apararea Stalingradului.
Inform atorii au observat m asuri intense pregatitoare de ca-
m u fla j si formarea de depozite de munitii-
A v iatia a constatat de asemenea o foarte mare miscare pe
rocada ferata Frolovo in spatele frontului sovietic si c irc u la te
intensa auto in zona Serafimovici.
In raportul inform ativ din 8 noiembrie, arm ata conchidea :
„Pare evidcnta pregatirea unui atac inam&c asupra dreptci si
centrului Arm atei 3 si care va avea loc probabil in zilele
urmatoarc. Directiile de efort ale acestui atac ar fi valea Muzu-
kan si Kletskaia-Vlosov, cu intentia probabilii de a lua in cle.^te
trupele amice din in trind ul Kalmikovski-Kletskaia. Pe aceste
directii de efort ar putea actiona cite 2—3 divizii infanterie si
cite o brigada tancuri**.
221
in dim ineala de 8 noiembrie, arm ata a inaintat G ru p u lu i
armate „B “ si IM.C.G. rom an o sinteza a situatiei generale prin
care sc arata :
— pe de o parte, intcnsitatca pregatirilor sovietice (2 000—
3 000 autovehicule identificate circulind intr-o singura noapte) si
— gruparile sovietice in curs de realizare cu concluzia ca
..toate indicilc ne arata ca ne gasim in fata unei im inente
ofensive sovietice de mare anvergura (c.f. Morozovsk-Ricikov,
in scopul intoarccrii pozitiei Don-Volga si degajarea Stalingra
dului)** ;
— pe de alta parte .situatia Arm atei 3, insistindu-se asupra
densitatii slabc, lipsci de rezerve in cadrul diviziilor si corpu-
rilor de arm ata si insuficienêi lor la esalonul armata, care
pentru 150 km nu dispunea decit de parte din D ivizia 15 In fa n
terie (5 batalioane+6 baterii) si Divizia 7 Cavalerie fara cai
(valoare 3— 4 batalioane si 4 baterii). S-au subliniat de asemenea
defectele si lipsurile pozitiei dc rezistenta precum si lipsa unei
dotatii satisfacatoarc la m u n itii si
— insuficienta hranei trupelor epuizate de atacurile conti
nue, de im posibilitatca de a fi schimbate pe front §i de frigul
care incepuse sa sc intetcasca (im punind alim entare mai bogata
in grasimi si zahar).
In concluzic sc raporta ca ..Armata 3 nu se gaseste in con
ditiuni bune pentru infringcrea unui atac m u lt superior, spri-
jin it de numeroase blindate*.
Pentru im bunatatirca situatiei arm ata a aratat ca ar fi
necesar : *
a) sa se asigure zdrobirea atacului
#
sovietic chiar pe baza
de plecare, printr-un foe masiv de artilerie $i mai ales de
aviatie ;
b) sa se asigure intcrvcntia oportuna a Diviziei 1 Blindate
romana punind-o din tim p la dispozhia arm atei si sa se prega-
teasca intcrvcntia evcntuala a unor rezerve din sectoarele arm a
telor vecine ;
c) sa se asigure reimprospatarea cu m u n itii pentru toata
durata operatiilor pentru a putea pune in valoare mijloacele
noastre numeroase de foe.
Datcle asupra fortelor si dispozitivului sovietic s-au comple-
tat zilnic ajungindu-se la cunoasterea precisii a tuturor M.U.
222
din linia 1 si chiar din rezerva, cu exccptia celor blindate, a
caror prezenja a fost ascunsa cu cea m ai mare grija.
La 18 noiembrie u n prizonier a declarat ca atacul se va
pronunta foarte curind, ca va fi insotit de cite 1 000 tancuri si
avioane si ca va inainta 150 km in 3 zile. In noaptea de 18— 19
noiem brie m ai m ulti dezertori au declarat ca atacul se va de-
clansa in dim ineata zilei de 19 noiembrie. [...] [ Ill, 27—29]
[...]• • I. Spre deosebire de cele petrecute la A rm ata 3' unde

ofensiva ruseasca a fost anuntata inca de la 5— 7 noiembrie,
cea dezlanûita contra fortelor romane din A rm ata 4 B lindata
a constituit pentru aceasta o surpriza altcum nu se explica
lipsa de m asuri la vreme.
Singurele inform atiuni prim ite de la A rm ata 4 rom ana pina
la 20.XI. * §i care ar fi putut da o vaga indicatiune au fost
urmatoarele :
1. Pe frontul Diviziei 16 Motorizate germane, inam icul in-
tentioneaza a ataca cu 2—3 d 5vizii in directia Halcuta (infor-
m atii de la • prizonieri) ;
2. In cursul zilei de 18.X I s-au observat intre Beketovka
si aripa stinga a Diviziei 297 Infanterie germana, 400 autocam i
oane inam ice care au fost luate sub foe.
II. D in inform atiunile cunoscute pina la 19.X I seara pe fron
tul m arilor u n itati romane, in fata corpurilor V I si V II arm ata
si Diviziei 20 Infanterie erau identificate 15 m ari u n itati din
care : 11 M.U. infanterie (7 divizii -|_ 2 brigazi si 2 sectoare for-
tificate) ; 2 M.U. motomecanizate (1 brigade! blindata $i 1 divizie
moto) ; 1 divizie cavalerie ; 1 brigada anticar.
Este de observat ca marea m ajoritate a acestor M.U. se
afla in fata centrului $i stingii Corpului VI arm ata $i a Diviziei
20 Infanterie. *
In fata frontului Diviziei 4 Infanterie §i a Corpului V II
arm ata au ramas in general forte aflate inainte de ineeperea
atacului ; ulterior a aparut Divizia 339 Infanterie.
Urmeaza deci ca D iviziile 1, 18, 2 §i 20 au fost atacate de
aproxim ativ 17 M.U. (din care 1 brigada blindata).
D in acestea : 1 divizie ;nfanterie, 1 brigada moto cu care
de lupta $i 2 divizii cavalerie erau trupe proaspete.
* Raport nr. 34 630 din 19.X I
223
. D in datele germane, comunicate Sectiei 2 [Inform atii de la
M.C.G. rom an — n.n.) prin M isiunea M ilitara germana la 25.X I
(adieu la 5 zile dupa inceperea bataliei) pe frontul tm u t de
M.U. rom anc ar fi actionat 32 M.U. $i anum e armatele 57 si
51 cu :
— 11 M.U. de infanterie (9 d iv iz ii+ 1 brigada-fl sector for-
tificatie) ;
— 12 brigazi motomccanizate (7 brigazi tan c u ri+ 5 brigazi
motomccanizate) ;
— 3 divizii cavalerie ;
— 1 brigada anticar si
— 5 alte M.U. din arm atele (34 si 28 (X X V , 212— 214].
Situatia inam icului inainte de ofensiva din 19.XI [1942]. La

21 august 1942, forte sovietice, circa 3 divizii, ataca u n itati din
A rm ata 8 italiana pe directia E la n —Bokovskaia aproape pe
punctul de legatura cu A rm ata 6 germana §i reusesc sa for-
meze un cap de pod pe in altim ile la sud de Don. La 26 august
reiau atacul $i reuscsc sa mai cistige teren spre sud. Printr-o
serie de m ici operatiuni patrunderea este lim itata, insa rusii
ram in stapini pe capul de pod, larg de 70 km si adinc de
25 km.
0
A m aratat ca inainte de intrarea A rm atei 3 romane pc

front, C om andam entul Suprem Rom an $i Marele Cartier Gene
ral facusera o serie deinterventii pentru reducerea accstui cap
cle pod si impingerea frontului pe Don. D in motive de ordin
operativ, acest dezidcrat nu a putut fi realizat. Trupele sovie
tice au ramas la sud de Don. Ele stapineau in plus m ajoritatea
localitatilor clc pc m alul dc sud al D onului ; p rin actiuni locale
au ocupat trcptat, in cursul toamnei, rcstul satelor din valea
Donului siuncle observatoarc, constituind astfel o buna baza
de plecare.
Incepind dc la 28 octombrie apar primele indicii pe frontul
Arm atei 3 ca inam icul eoncentreaza forte in aceasta regiune.
Pe frontul A rm atei 6 germana, batalia pentru cucerirea
Stalingradului era in curs. Rusii opun o rezistenta din ce in
'0
ce mai inver§unata.
In zona Armatei 4 B lindata (C.VI A. roman) fortele sovie
tice, lim ita te ca num ar executau lucrari de organizarea tcrertu-
lui, ceea ce ducea la concluzia ca in aceasta regiune nu ar
224
fi posibile actiuni ofensive dc mare am ploarc din partea in a
m icului. ‘ "
In aceasta situatie intreaga atentiune a comandamentclor
• •
german si rom an a fost Inc^reptata spre l'rontul Arm atei 3
romane, urmarindu-se prin toate mijloacele progresiunea prega-
tirilor ofensive inamice.
In zilele de 5, 6, 7 $i 8 noiembrie, serviciile de inform atiuni
ale am bclor comandamente semnalcaza aparitia a 8 M.U., 2
regimen te* artilerie grea si 1 regiment aruncatoare, pe frontul
A rm atei 3, grupate In capul de pod de la Serafimovici-Kletskaia
si in regiunea nord K alm ikovski (valea Tutkan).
In noaptca de 8/9 noiem brie aviatia de recunoastere de
noapte semnalcaza o intensa circulatie auto (circa 3 000 auto-
vehicule) intre valea Hoper si Lagovski.
In acelasi tim p a fost sem nalata si deplasarea C.3 Cv. catre
sud spre regiunea Serafimovici.
In zilele urm atoare au inceput sa apara 111 sector noi m ari
comandamente si numeroase unitati blindate, motorizate §i de
cavalerie.
Astfel au fost identificate :
— com andam entul G ru p ulu i de armate de sud-vest in regiu-
nea Kum ilscaskoi J?] sub ordinele generalului Ju k o v *.
— com andam entul Arm atei 1 Garda retras din sectorul Sta
lingrad inca de la data de 23 octombrie ;
— com andam entul A rm atei 5 B lindata sosita in regiunea
Voroncj ;
— com andam entul A rm atei 65.
Totalul fortelor sovietice, identificate in fa{a A rm atei 3
romane, pina la data de 12 noiembrie 1942, se ridica la : 18
divizii infanterie, 2 divizii cavalerie, 2 brigazi motorizate, 1 bri
gada C.L., 3 regimente de A.G., 1 regiment aruncatoare.
La aceasta data, M.C.G., care desi nu comanda insa urmarea
cu atentie situatia, prin lucrclrile de sinteza ajunsese la urm a
toarele concluziuni : „Prin aducerea de noi M.U. si prin com-
pletarile de efcctive si m ateriale ale vcchilor M.U. aflate pe
* In m ilita te , com andantul Frontului de sud-vest a fost

generalul N. F. Vatutfn, G. K. Jukov detinind rolul de coordo-
nator al intregii opi*ratii in calitatea sa de locîitor al Com an
dam entului Suprem. (n.n.).
22*1
front, valoarea eombativa a grupului de forte ruse din fata
Arm atei 3 romana a crescut.
Gruparea M.U. inamice indica cloua zone dc efort : in sec-
ioarele Kletskaia si Kotovski dintre care zona Kletskaia pare
a fi mai tare [subl. ns.]“ .
D e c la ra b le prizonierilor, dispozitivul fortelor inamice, mis-
carile executate in spatele frontului piecum si prezenta carelor
de lupta in im ediata apropiere a frontului due la concluzia ca
un atac inam ic de o marc dezvoltare este foarte probabil.
Intre 12 si 19 noiembrie, ziua deelansarii ofensivei, in am i
cul a continuat sa aduca for\e 111 special M.U. mecanizate care,
in m ajoritate, au ram as neidentificate pina in ziua ataeului.
In fata celorlalte armate (Armata fi si Arm ata 4 B lindata
germana) toate inform atiunile obtinute nu au semnalat nici un
indiciu din care sa sc* deduca pregatirile ol’ensive pe care in a m i
cul le executa indeosebi in regiunea sud Stalingrad.
Singurele inform atiuni care indicau aduceri de noi forte in
aceasta regiune au fost intre 1—5 noiembrie cind in fata C orpu
lui V I arm ata apar doua M.U. noi (Divizia 169 si Brigada 14!}) ;
dupa inform atiunile date de prizonieri aceste M.U. urm au sa
schimbe, respectiv, Brigada 20 anticar si D ivizia 15 garda, aflate
de foarte m ult tim p in sector.
De la aceasta data si pina la 20 noiembrie, ziua ataeului,
in acest sector nici o alta in format ie nu semnala concentrari
de alte forte noi. [II, 39—42]
IV. TRAGEDIA ROMANEASCA
IN COTUL DONULUI
$1 IN STEPA CALMUCA
(NOIEMBRIE-DECEMBRIE 1942)
La If) noiembrie armatele A si 4 romane prezente Sn

Cotul Donului si Stepa Calniuca aveau urmatoarea compunere :
I. A rm ata 3 romana (comanclant general de armata Pet re
Dumitrescu)
a) Corpul I armata (general cle divizie Teodor
Ionescu) eu :
— Divizia 7 Infanterie (general cle brigada Con
stantin Trestioreanu) ;
— Divizia 11 Infanterie (general cle brigacla Savu
Neclelea) ;
b) Corpul II armata (general de divizie Nieolac Das-
calescu) cu :
— Divizia If Infanterie (general cle divizie Con-
stantin Panaitiu) ;
— Divizia 14 Infanterie (general de divizie Gheor-
ghc Stavrescu) ;
c) Corpul V armata (general cle corp cle arm ata Au-
relian Son) cu :
— Divizia 5 Infanterie (general cle divizie Nicolae
M azarini) ;
— Divizia 6 Infanterie (general dr divizie M ihail
Lascar) ;
227
cl) Corpul IV armata. (general cle corp de arm ata
Constantin Sanatescu) cu : ■ t
— Divizia 13 Infanterie (general cle brigada Gheor
ghe Ionescu-Sinaia) ;
— Divizia 1 Cavalerie (general cle brigada Con
stantin Bratescu) ;
— in rezerva : Divizia 15 Infanterie (general cle
brigada loan Sion) ;
e) in rezerva arm atei:
— Divizia 7 Cavalerie (general cle brigada Gheor
ghe Munteanu).
II. in rezerva G ru p u lu i cle arm ate „B“ (dispusa in spa-
tele dispozitivului A rm atei 3 romane) :
— Divizia 1 Blindata (general cle divizie Kudu
Gherghe).
III. A rm ata 4 romana (comandant : general cle corp cle a r
m ata Constantin Constantinescu-Klaps).
a) Corpul VI armata (general cle corp cle arm ata
Corneliu Dragalina) cu :
— Divizia 1 Infanterie (general cle brigada Ion
Mihaescu) ;
— Divizia 2 Infanterie (general cle brigada Dumi-
tru Tudose) ;
— Divizia 18 Infanterie (general cle brigada Raclu
Baldescu) ;
— Divizia 4 Infanterie (general de clivizie Barbu
Alinescu ; cle la 27 noiembrie, colonel Ion A.
D um itriu) ;
b) Corpul VII armata (comandant : general cle corp di»
arm ata Florea Mitranescu) cu :
— Divizia 5 Cavalerie (colonel D um itru Popescu) ;
— Divizia 8 Cavalerie (general de brigada Raclu
Korne) ;
c) Divizia 20 Infanterie , subordonata Corpului IV a r
mata german (general cle divizie Nicolae Tata-
ranu).
IV. Pe front se mai gasea, fara a avea atributii cle co-
m anda :
Marele Cartier Genera! (sef general cle clivizie
Ilie Steflea).
228
S ituatia efectivelor romane pi* frontul do la Stalingrad ora,
la noiem brio 1942, urm atoarea.:
A R M AT A 3
Efoati ve
•
r
Ma'rca uniiUvtc
3 Total
.. « (carpifri)
«=i *3
I O a
M l .D 3
•
%4 ■3
• 0 C/) £
1 2 3 \ 5
E.N.I. 155 136 3 136
Corpul I
D ivizia 7 440 305 13 485

arm ata
•
Infanterie
D ivizia 11 502 371 14 950 33 480
•
Infanterie
E.N.I. 207 180 4 028 • *
Corpul II
D ivizia 9 472 13 349

arm ata
400
Infanterie
D ivizia 14 437 376 11 775 31 184
Infanterie
E.N.I. 173 172 3 883
D ivizia 13 400 322 10 635

> •
In fanterie
mZ **
1 6 ’ D ivizia 1 221 241 6 895
5 cs Cavalerie
U
D ivizia 15 •
455 387 13 707 37 491
‘ Infanterie
•
E.N.I. 268 254 5 273
■ +-> D ivizia 5 474 427 13 624
Infanterie
I i
a 5 D ivizia fi 442 434 13 296 34 492

Infanterie
Divizia •7 Cavalorio 241 203 6 205 6 649
T OT A L A R M AT.A 3 14:! 12!Mi
229
Divizia 1 B lindata 515 589 11 092 12 196
ARMATA 4
1 2 3 I 5
E.N.I. 213 172 4 026

•
# Divizia 1 330 321 8 720
M
Infanterie
^ 2 Divizia 2 289 295 9 144
§. 6 Infanterie
9
5 - D ivizia 4
U 330 341 9 809
Infanterie •
Divizia 18 429 319 13 665 48 403

Infan torie
E.N.I. 171 lf)3 3 666
Corpul V II
D ivizia 5 178 179 5 154

arm ata
Cavalerie •
D ivizia 8 185 241 5 618 15 555

Cavalerie
T OTAL A R M A T A 4 63 958 j
D ivizia 20 357 341 10 714 11 422

Infanterie
T O T A LU L F O R T• E L O R R O M A N K 230 872
La JO noiembrie 1942, statisticile mentionau ca sub arme

s<» gaseau 841 133 cli* ofiteri, subofiteri si trupa. Fortele din
Cotul D onului si clin Stepa Calm uca reprezentau deci aproxi-
m ativ 27° v din totalul efectivelor romanesti.
230
^w'Fr. Sud-Vest SITUATIA
ARMATELOR 3 fi 4 ROMAME
A .50j$T.(s.W .21(s.)/ la 19.XI.1942
QonV ^^/SERAFIMOVICI / ,
S 5MT»r/6^(r.) . /'A.
^ V iW W 7 ^ popin'ska.i r
r ^ iA
v (r.) ^S rO ® ^ c* ^ C n n
Bokovskaia
-/ G>'\teX- Lepper
f J S im o n s
Erzovka
Cerni§evskaia 2 2 T (g ) in
6.0/G olubinski
A .3 (r .) STALINGRAD
Pitomnik
297 l.(flTV fcA„.64(s.)

1 BEKETOVKA1
Oblivskaia Krasncarmeisk
C.IVA./Ut. (r.) %tl * » -7/ y
fa) ^29lmûndutovoA.57(S.)
MQROZOVSK ” Sarpa
GROMOSLAVKA T i n g u t a ^ \ & \ A U
Armate „B # A b g a n e ro v o y Plodovitoc f c \ ~ T a \ a
A .4 T .(g .)^ « ^ n.(r.)r A .5 1 (s .)
C.VI A.(r.)R\- Barman\aW
AKSAI - < iM a liie Derbeti
A .4 (r .)
Umantevo
KOTELNIKOVSKI
\
_. BaWr
0 7 V A a \a
( _ ix»-h x »-h Sector de corp de armata ^ 5 C v .(r) *
CD
<
H H M
o
Sector de divizie
•
r
--------- *
Sector armata C.VII A .(r.). * \
— — • ■ -i ■ • “
Sector grup de armata (front) %
• \ A*
Gr. A. Grup de armate
Fr. Front G r. Grup are

■P P.C. de armata
A. Armata
•
T. Tancuri (r.) romana
•
C.A. Corpul de Armata B l. Blindata (it.) italiana
71.
•
Divizia 7 Infanterie Im . Infanterie moto (g.) germana
•
7Cv. Divizia 7 Cavalerie Gd. G ardi (s .) sovieticj

T. Fortele de intarire Rcrmane, aflate In sectorul Armatei 3
Ja 19 noiembrie 1942.
1. Grupul Simons, compus din : a) un stat m ajor dc? regi
m ent ; b) un batalion ciclisti ; c) un divizion artilerie grei* de
150 mm.
Toate in zona Perelazovski.
cl) D ivizionul 611 V inatori de Care, cu : 3 tunuri a.c. 75 m m
tractate ; 3 tunuri a.c. 76,2 m m tractate ; 14 tunuri a.c. 75 m m ,
pe senile.
D ivizionul se gasea la 19.X1.1042 ora 5, pe Inaltim ile 4 km
sud-vest Kletskaia, unde, im preuna cu Btl. 54 Pionieri al
C .IV A., organizase un baraj anticau. Kra la dispozitia D.13 I.
(Detasamentul Kletskaia).
2. Comandamentul Corpului X L V III Blindat, la Petrovka,
la dispozitia G rupului de armate „B“.
3. Divizia 22 Blindata.
; Com puncre si forta combativa :
a) Batalionul 22 Motociclisti, 80*/» ;
b) Regimentul 129 Grenadieri, cu batalionul I, 50* o ?>i bata
lionul ii, 8 0 % ;
e) Un regiment de artilerie, cu : 3 baterii de 105 mm ; 1 ba-
terie de 150 m m ; 2 tunuri de 100 111111 ; 3 tunuri ele 88 111111
anticar.
cl) Regimentul 204 care de lupta, care dispunca ele 30 care
de lupta, astfel : 2 care tip II ; 8 care tip III ; 10 care tip III
scurt ; I car tip IV scurt ; 9 care tip IV lung, ceea ce reprezinta
circa 25° n din valoarea com bativa a regim ontului.
e) Un divizion de vinatori de cart* cit* lupta cu : 7 tunuri
a.c. de 76,2 111111 ; 4 tun uri a.c. de 50 111111.
Divizia se gasea in zona Bol. Donscinka, Lipovski, G olubinka,

Medvetki, la dispozitia G rupului cit* armate „B“ (sub ordinele
C. X L V III Bid.).
4. Diviziei 14 Blindata, avea circa 20 care de lupta ; pen-
tru rt»stul in ita tilo r, nu se cunoaste 1'orta combativa.
So gasea In zona N. Buzinovski, Vorhnaia Buzinovka, Hu-
kovnin, la dispozitia A rm atei 6 germana.
5. Grupul Lcppor*, compus din :
a) C om andam entul de artilerie nr. HO ;
b) D ivizionul 670 vinatori care, cu : • 8 tunuri a.c. 76.5 m m
tractate ; 2 tunuri de 88 m m , tractate ; 3 tunuri speciale a.c.
de 50 m m ;
c) D ivizionul 849 Artilerie Grea ;
d) B atalionul 376 Pioniori ;
e) Com pania 2/R.46 a.c. ;
0 D ivizionul 614 artilerie antiaeriana.
G rup ul so gasea in zona Orehovski, Kraini, la dispozitia
Arm atei 6 germana, cu misiunea de a organiza flancul sting
al acosteia. IX X V I, 507— 508J.
Contraofensiva ruseasca. Gruparea fortelor. Pentru ofensiva

din sectorul G rupului de armate ,.Don“, gruparca fortelor in a
mice a fost urmatoarea :
3 grupuri do armate :
— Grupul dc armate [Frontul] dc Sud-Vcst, compus din
4 arm ate (1 garda, 21, 65 si 5 blindata) dispunind dt* :
— 29 divizii infanterie ;
— 6 divizii cavalerie ;
— 17 brigazi care lupta ;
— 3 brigazi moto ;
— 1 brigada distrugero.
Total : 56 mari unitati,
avind m isiunea ofensiva in sectorul Arm atei 3 romana si stinga
Arm atoi 6 germana.
— Grupul dc armate fFrontul] Don, compus din 4 armate
(24. 66, 62 ?ji 64) dispunind de :
— 34 divizii infanterie ;
— 6 brigazi infanterie ;
— 3 brigazi blindate ;
— 1 brigada moto ;
avTnd misiunoa do fixaro a fortelor germane do pe frontul
Don—Stalingrad— Bekctovka inclusiv.
* D ivizia 14 B lindata $i G rup ul Lepper au actionat exclusiv

in sp rijin u l Arm atei 6 germane (n.n.).
— Grupul dc Annate de Est [esto vorba do Frontul Sta-
lingrad — n.n.]. compus din 2 arm ate (57 si 51), dispunind de :
— }i divizii infanterie ;
— 3 divizii ca valeric ;
— 7 brigazi can* lupta ;
— 4 brigazi moto ;
avind misiunea ofensiva in zona Arm atei 4 Blindata. [If, 42j
[.. ,| Ideea operativa pe care a urmarit-o com andam entul

sovietic a fost :
— in cadrul strategic, atac concentric contra celor 2 flaneur;
ali* siigetii aventurate germane de la Volga prin strapungorou
fronturilor armatelor 3 si 4 romane In direetia Kalaci, pentru
a izola si incercui A rm ata 6 germana do la Stalingrad ; ulte
rior continuarea operatiilor in direetia Rostov ;
— in cadrul Armatei 3 strapungerea frontului In cele doua
intrinduri cli* la N. Kletskaia si Bolsoi prin atacuri concentrice
spre Perelazovski pentru a incercui si distruge aripa dreapta
si centrul Arm atei 3 romane ; ulterior, a d irija ^rosul fortelor
in direetia Kalaci si cotul C irului. Un efort secundar 0>—7
div. inf.) a fost d irija t spin* vest pentru largirc*a bresoi in
direetia nord Bokovskaia.
Operatiile de largire a brosei spre sud nu s-au produs decit
m u lt mai tirziu, dindu-se astfel tim p u l neci*sar pentru org.t-
nizarea unui front defensiv.
A rm ata sovietica a format doua grupe de forte :
— in fata C.IV A. roman : 15— 1<> M.U., dupa informatiil.*
A rm atei 3 (8 div. inf. 4- 2—3 div. cav. 4- 3 bg. bl. 4- 1 lis*.
moto + 1 div. art.) sau 15 M.U., dupa datelc ulterioare ger
mane (5 div. inf. 4- 2 bg. bl. 4- 3 div. cav. 4 - 1 bg. a.c.) ;
— in fata C.ll A. roman : 11—12 M.U ., dupa informatiil'*
noastre (4 div. inf. 4 - 3 bg. bl. 4 - 1 bg. moto 4 - 2 — 3 div. cav. •—
4 - 1 bg a.c.) Sau 20 M.U ., dupa datelo germane (4 div. inf. .4-
4- 8 bg. bl. 4- 2 bg. moto 4- 5 div. cav. 4 - 1 bg. a.c.).
Daca adaugani si 4 div. inf. sovietice aflate in fata C.V A.
si 2 div. inf. in fata C.I A. ajungem la concluzia ca in fata
A rm atei .3 romane au fost concentrate un total de circa 34 M.U.
(dupa datelo noastre), sau un total dc 41 M.U., dupci datele ulu*-
rioare germane. 1 1 1 1 , 291
234
19 N O IE M B R IE
I
Arm ata 3. P relim inariile m arii ofensive au avut loc la

18 noiembrie 1942.
In cursul noptii (17/18 X I) au avut loc actiuni puternice,
In intreg sectorul C orpului II arm ata :
— la Divizia 9, prin ineursiuni si bombarclamente ele arti-
l(»ri(* si aruncatoare ;
— ia D ivizia 14. prin atacuri pe intreg frontul. Trupele
sovietice au reusit sa patrunda num ai la legatura intre D ivizia
9 si 14 Infanterie.
Pentru mtarirea acestei zone de jonctiune Corpul II arm ata
a dispus constituirea, sub ordinele Div. 9 Infanterie a Detasa-
m entului colonel Golgoteanu, compus din escadroanele de cava-
lerie ale corpului dc* arm ata si al Diviziei 9 Infanterie, Ratal.
9 Pionieri, sp rijinit de Reg. 5 Art. Calareata. De*tasamentul tre-
••
buia sa se instaleze in regiunea est Bolsoi. P rin aceste masuri

insa Corpul II arm ata intra in batalie? fara alte rezerve cu
care sa poata m aterializa vreo manevra.
In prima zi de batalie, la 19 noiembrie, actiunea a inceput
printr-o activitate foarte vie de artilerie si aruncatoare, pe
Intrc’g frontul armatei, Inca din primele ore. La aripa dreapta,
la Divizia Ii* si catre* centru, la diviziile 5 si 14 Infanterie
s-au auzit zgomote intense* de motoarc* : aducc»rea tancurilor
in spatele frontului. Catre ora 1 au sosit prim ele inform atii
de la prizonieri can' prc*cizau ca atacul va avea loc in zorii
zilei.
La ora 5,20, pi* m tuneric si pe o ceata foarte compacta,
au fost clezlantuite tragcrile sovietice ele preg&tirea ataeului
(artilerie, aruncatoare, cutiusa) pe tot frontul armatei, cu ma-
xim a intensitate la corpurile IV si II armata. Kle au durat
o ora si jum atate in sectoarele de atac*, prelungindu-se Insa
in celelalte sc'ctoarc* pina la 3 on*.
Atacurile* principal?, in regiunile* Kletskaia (D.13 I.) si
Bolsoi (D.14 I.) s-au executat cu mase m ari ele tancuri can*
au cautat, in trei valuri, sa scoata aproape concomitent clin
ac’tiuiit* linia cU* lupta a infant?riei, artileria si comanclamen-
t e l e , prin focul tunurilor si m itralieivlor din tancuri, prin
grenade'le si pistoalele m itraliera ale infanteristilor urcati pi*
care sau, in fine, prin simpla strivire* sub sc*nile.
235
Cu exccptia color i> tunuri anticar do 75 nun dt' caro dis-
punea ficcare divizie*, restul m atorialului anticar a lost ine-
Ficace contra carolor T.34.
Este o oblicjatie sfintd pentru 1111111' (general Pet re D u m i
trescu — «./?.) sa a rat ca infanteria noastra si-a facut cu pi'i-
*0sinla datoria ; a stat neclintitd9 dar frontul ci sublire a
fost usor strabatut de niasele de care putem ice, contra cdrora
vu area mijloace sa lupte. Infanteria noastra a primit cu bra-
lura admirabild lupta neocjala cu un adversar mult mai nu-
merost mai tare si inrulncrabil. S-a jertfit , cu onoarea ncpa-
tatd, pe pozitiile ce i s-au incredinlat sd le apere ,Jdrd (find de
rctrayere**. [subl. ns.j
Toate* sfortarile oroice facutc dc unitatile noastre 1111 au
putut sluji decit la liniitarea bresolor. Din rapoartele primitc*
de arm ata pina la ora 11 s-a putut aprccia valoarca cc*lor 2
strapungeri. D esi.grosul sovietic paroa ca operoaza la dreapta,m
patriinderoa central a aparoa m ult mai periculoasa pentru fron-
lui armatei.
La aripa dreapta arm ata conta ca inaintarea sovietica putea
ii incetinita prin rezistenta trupelor din front sprijinite do Div.
*
15 Inf., instalata in luerari, 111 linia a 2-a, si de doua diviz.i-
oano germane vinatori-care si apoi prin actiunea de flanc (de
la est) ce* ar fi executat-o Div. 14 Bl. germana. S-a hotarit in
co:isccinta, in intologere cu generalul |Fcrdinand| Ileim , conian-
dantul Corpului X L V III B lindat — carc primisi* de altfel indi-
(iitii in acelasi sens do la grupul de* arm ate — ca reactiunea
trupelor blindate sa sc faca la centru. S-a dat deci ordin d iv i
ziilor care si* gaseau in deplasare spre Kletskaia, sa schinibe
tic* directie pentru a sc grupa, pina in scara de lit noiembrie
inapoia flancului estic al patrundorii sovietice, de la centrul
armatei.
C om andantul Corpului X L V III Bl. a facut eroarea de a nu
ac\iona cu amincloua diviziile alaturate, urm ind ca eoncentra-
r« a lor sa se faca prin lupta ; aceasta* masura a dus la com-
pleta lor izolare in spatiu si la actiuni separate, care nu s-au
iiiMjmat.
Ill aceasta prim a zi am arii ofensive sovietice, adversarul
areusit sa creeze in frontul nostru (mai bine zis in „cordonul“
nostru) doua sp&rturi :
— una la centru, larga de IT)— 18 km si ad inca de 15 km ,
cart* taia A rm ata 3 rom ana in doua ;
— alta la aripa dreapta, larga do 10— 12 km , adinca insa
de aproape 35 km, care a rupt legatura intre A rm ata 3 rom ana
v,i A rm ata (> germana careia i s-au alaturat Div. 1 Cav. (din
ordinul G rupului armate „B “), si Dctasamentul colonel Voicu
(prin m odul desfasurarii luptei).
m
Ladreapta, A rm ata 3 stapinea inca un pivot foarte solid
form at din stinga Div. 13 Inf. ; la centru stapinea, Intre cele
cloua sparturi, in altim ile de la vest de valea Tarita, iar la
stinga, pantele de vest ale vaii Tutkan. [Ill, 32— 35]
Gruparea „Lascar“ *.
In scctorul Diviziei 13 Infantcric. Inam icul a atacat la ora
5,30 in dim ineata zilei, pe frontul Diviziei 13 Infanterie.
Postal de com anda al Diviziei 13 si 15 Infanterie se gaseci
In dim ineata zilei la Salamakovski.
Fata de patrunderea atacului inam ic in pozitiile Diviziei 13
generalul Sion [comandantul Diviziei 15 Infanterie — n.n.] s-a
m utat cu postul sau de comanda in m ijlo cul trupelor sale, la
cota 193,7.'
C om andantul Diviziei 13 Infanterie [general Gheorghe
Jonescu-Sinaia — n.n.] im preuna cu statul sau m ajor au urma-
rit de la P.C. desfa§urarea luptei de rezistenta a diviziei, prin
inform atiunile prim ite si a condus lupta transm itind ordinele
la tim p, astfel ea exercitaiya com andam entului s-a efectuat
norm al.
Catre ort'le 12, a venit la P.C. al diviziei colonelul Ciocan,
com andantul Regim entului 7 Vinatori, pentru a prim i ordine.
Dom nul general Ionescu-Sinaia i-a dat ordin sa se inapoieze
im ediat la unitatea sa unde si'i astepte ordine. Telefonic, a
* Sub aceasta denum ire gen erica sint cuprinse trupele ro
mane apartinind d iviziilor 5, (i, 13, 14, 15 Infanterie prinse
intre cele doua patrunderi sovietice executate la 19 noiembrie.
Nu a existat o structura de com anda aparte ci num ai, asa cunt
st» va vedea, intruniri ale com andantilor m arilor unitati. (n.n.).
237
ordonat si colonelului Moldoveanu, eom andantul sectorului de
est al diviziei, sa continue rezistenta.
La orele 13, inam icul a reusit sa rupa frontul Diviziei 13
la centru si sa arunce aceasta divizie cu o parte spre vest, iar
cu alta catre est. Catre orele 14, carele % inamice au patruns in
G rom ki.
L a producerea acestui eveniment, eom andantul Diviziei 13
si statul m ajor si-au considerat m isiunea lerm inata, s-au urcAt
in m asini si s-au deplasat spre Ivanusinski. (Rezolutia d om n u
lui maresal ..Sa so stabileasca cu preciziune realitatea'4).
D upa d e c la ra b le unui ofiter audiat, inainte de schimbarea
postului de comanda, Divizia 13 a comunicat telefonic Diviziei-
f> Infanterie sa ia sub comanda sa Regim entul 22 Infanterie
care m ai ramasese pe pozitie.
D in cite se stie pina acum. acesta este u ltim u l act de co-
m andam ent al Diviziei 13 in aceasta batalie *.
in sectorul Diviziei 1.1 Infanterie. IV frontul Diviziei 15 In
fanterie, in ziua de 19 X I, nu s-a prod us nici un atac inamic.
Fata de miscarea de ret rage re a Diviziei 13, generalui Sion
a luat masura sa trim ita ofiteri de stat m ajo r care sa adune
artileria aceste i divizii si s-o aduca in dispozitivul de ‘a pa rare
al Diviziei 15 pentru a-i m ari for(a combativa.
Astfel s-a adus in dispozitivul diviziei un regiment de arti
lerie si un divizion greu din Regim entul 4 Artilerie Grea.
#
P ina in seara zilei s-au executat recunoasteri pentru lua-
rea legaturii cu unitatile vecine si determinarea frontului
inam ic.
S-a determ inat astfel ca mecanizatele au continual inain-
tarea catre Evstaratovski. La vest de G rom ki nu patrunsesera
blindatele inamice.
in seara zilei, coat a si r.insoarea lim itau foarte m u lt vede-
rile ; la un m om ent dat, s-a prim it inform atia ca tancurile
inam ice au patruns in pozitie si se indreapta catre poslul do
comanda.
* Atragem aten\ia asupra acestui document — un lei de

reconstitute a epopeii G ruparii „Lascar“ -— care aduce nunie-
roase inform atii asupra evonimentelor din 1H— 23 noiembrie
dar care propune si m ulte interpretari foarte dure, uneon chiar
abuzive. Este m otivul pentru care am considerat necesar si
in d u d e m in volum si rezultatele anchetelor desfa$urate u lte
rior asupra unor evenimonte sau personaje incrim inate (n.n.).
238
S-au organizat echipe do volunlari inarm ati cu grenade si
pistoale m itraliere, care sub com anda unui ofiter de stat m ajor
au pornit sa atace aceste tancuri.
D ivizia nu dispunea de m ine magnetice.
D ivizia 13 insa dispunea de astfel do mine, dar ofitem l do
goniu nu le distribuise pe m otiv ca trebuia sa faca mai intii
o oxperienta *.
Descbizindu-sc focul in direetia zgomotelor prod use do mo*
loare, s-a constatat in urm a ca acostea erau nisto camioano
rusosti cu aprovizionari ratacite. Camioanele au fost capturate,
iar aprovizionarile folosite do trupele care ducoau lipsa.
in general, aprovizionarea trupelor pe tim p u l anterior ofen-
sivoi a fost foarte grea. Totul trebuie adus dinapoi cu m ijloacele
diviziei, do la m ari distance.
Corpul do arm ata nu intervenea cu nim ic. Aceasta spre
deosebire do germ ani, care prim eau totul prin esaionul superior.
Salam akovski, undo so retragea P.C. al Diviziei 13, a fost
ocupat do inam ic in seara zilei.
Fata de aceasta inaintare inam ica, flancul diviziei fiind in-
tors, s-a trim is un batalion do pioniori care a ocupat pozitie la
nord do Salam akovski.
/V frontul Diviziei (> Infantcric. Desi in ziua aceasta pe
frontul Diviziei 6 nu s-a produs nici un atac inam ic, catre
orele 10 circa 15 care do lupta inamice au patruns prin golul
de la D ivizia 13 Infanterie. Acestoa au atacat spatele Rogimon-
tu lu i 27 Infanterie do la Raspopinskaia.
A u fost distrust* p in a seara de catre artilerie si vinatorii
de care 8 care.
A fost o intrecere intre vinatorii do care pentru distrugerea
tancurilor inamice : fiecaro* voia sa distruga unul, pentru ca li
ve promisese cite' 45 zilo concodiu la cei co vor distrugo cite un
car do lupta.
A rm am e n tu l anticar al diviziei nu a fost eficacc, iar arti
leria neavind proiectile speciale nu a avut ofect asupra carolor.
Astfel, citeva care do lupta inamice au intrat in Bateria
%
* M inele antitanc magnetice au forma conica. La baza co-

nului sint puncte magnetice, iar la capatul conului sint preva-
zuto cu un m iner cu cui. Greutatea 3 kg. Baza pilnioi se fixeaza
dt* tanc si so scoato cuiul de la virful pilnioi. Aceasta m ina
distruge b lin d a ju l do tanc, do 14 cm.
239
2/R.16A. ; in p rim u l car care a ajuns la 10 metri de tun s-a
Iras un proiectil de 75 m m fara efect. Bateria a fostcalcala de
tancuri, tun cu tun, si scoasa din functiune.
Tanchistii rusi au dat dovada de m u lt curaj. S-a raportat
Ja divizie ca tancurile distruse au fost remorcate si scoase afara
din pozitii. Operatia aceasta a fost facuta sub vazul soldatilor
nostri. Ei au facut cere cu 6— 7 tancuri in ju ru l carelor avariate
-si au asteptat pina a doua zi sa le vina ajutoare. [X X V II, 5—8].
La ordinul dvs. nr. 318 249/9 I I I 943.

A m onoarea a va raporta urmatoarele :
J. Comandamentul Diviziei 13 Infanterie a lunctionat m
ziua de 19 noiem brie pina la ora 18,30, la punctul sau de co-
m anda (Verline Salamakovski). Cu incepere de la ora 14, cind
tancurile inam ice au intrat in Grom ki, la 4 km dc P.C., cartie-
rul diviziei a procedat la evacuarea arhivei la Ivanusinski. -La
ora 18,30 la ordinul C orpului IV arm ata, P.C. al Diviziei 13
Infanterie s-a rotrns spre Evstaratovski. In cursul deplasarii a
p rim it ordin sa se instaleze la Ivanusinski, deoarece Evstara
tovski a fost ocupat de tancurile inamice.
Cu ocazia cercetarilor intreprinse de catre A rm ata 3, clupa
term inarea bataliei, generalui Constantin Sanatescu [comandan-
tul C orpului IV arm ata — ??./?.] declara :
„Nu poate fi facut vinovat com andam entul D iviziei 13
Infanterie de retragerea sa, pentru ca a lucrat din ordinul
C.IV A. P rin situatia Diviziei 15, care de fap t avea num ai 4
batalioane (R .l2 I. + Batal. 15 Inf.Us. erau la detasamentul
Kletskaia) si prin felul cum era am plasata in seara de 19
noiembrie, n-am socotit util ca sa ridic m ai la nord cartierul
Diviziei 13 Infanterie care ar fi com andat doar 3 batalioane*
(Regim entul 22 Inf. -j- 1 batal. din R.7 D.), caci Regim entul 89
Inf. 4- 1 batalion din Regim entul 7 Dorobanti erau zdrobite, de
a ceea s-a facut o regrupare a fortelor pe care o socoteam logica,
adica Regim entul 32 Inf. prin pozitia ce ocupa era m ai legal
de interesele Diviziei 6, iar ramasitele ce ar m ai fi fost din
Div. 13 sa se alipeasca Diviziei 15.
Procedind astfel, vroiam sa am un com andam ent disponibil
spre a-1 aduce la Evstaratovski, speiind sa injghebez o rezistenta
5?i pe aceasta directie, cu resturi ce vor putea stringe, cu o
240
com panie cle pionieri si mai ales cu detasamentele cle vinatori
de care germane Simons si 611“ (Raportul din 8 II 1943).
Din cele de mai sus rezulta ca toate* schimbarile cle P.C.
ale Diviziei 13 Infanterie au fost facute la ordinul C.A., afara
cle tim pui cle la plecarea din Ivanusinski pina la Stepanovski si
aceea cle la V erhnii Poliakov la M iliutinskaia (Raportul
nr. 100 310 din 14 decembrie 1943).
Kste adevarat ca m odul cum s-a facut plecarea cle la Verhne
Salam akovski si cle la Hoi. Osinovka a putut fi interpretat in
mod defavorabil pentru com andam entul Diviziei 13.
[ X X V III, 1— 21.
■
Divizia 15 Infanterie. Inca cle la ora 3, era mare alarm a in

com andam entul Diviziei 13. Se prinsese un ofiêr rus cu un
ordin cle operaUi, din can* reiesea ca la ora 5 inam icul va ataca
cu o masa cle tancuri. Era o confirm are a inform atiilor obtinute
de com andam ent tim p dc? 2 saptam ini inainte.
Intr-adevar, la ora 6, pe tim p complet cetos, inam icul por-
nc'ste la atac cu infanterie sprijinita dc* artilerie, pronuntind
efortul in sc'ctorul Detasam entului Kletskaia si Regim entul 39
Infanterie. La aceasta ora P.C. al diviziei se instaleaza la cota
193,7 organizat in acest scop. A tacul inam ic este insa tinut pina
catre ora 7, cind o masa cle care cle* lupta grele*, depaseste in fan
teria si ataca linia noastra subtire si fara o a pa rare' anticar
solida. Atacul inam ic prog resea za vertiginos si catre ora 10
ajunge in fata pozitie'i ocupata cle D ivizia IT), marcinclu-si e*fortul
pe directia Kletskaia— G rom ki, confirm ind astfel dispozitivul
judicios luat de* divizie pentru apararc*a crestei cu cotele
186— 193,7.
Cu Voata presiunea inam it’ului, asupra centrului de* rezistenta
cle la cota 186 (Batalionul II R.2.r> Inf.), cele* 2 batalioane ale sale,
precedate cle circa 7—8 care de lupta, sint oprite. Catre ora 11,
inam icul concentre*aza in aceasta zona circa 30— 40 care* grele
si reia atacul. M aterialul anticar al centrului intra in functi-
unc\ dar fara efect. T unul Bofors Schneider nu are* nici un
efect, iar bateria cle tunuri germane cle 7f) mm* reuseste sa
scoata din lupta num ai 4— ii caro. Restul care'lor inamice patrund
in centrul cle rezistenta, sfarim ind tot m aterialul anticar prin
calcare !?i tragind cu tunurile, m ilralierele si grenadele asupra
infanteriei aclaposlita in jiiopi.
241
La ora 11, B atalionul H R.25 Inf., ramas cu circa 12 din'
efectiv si fara m aterial anticar, esle silit sa sc retraga catre
cota 188,1.
Fata de aceasta situatie si in cadrul m isiunii primite, d iv i
zia ordona B atalionului I 'R.10 V inatori, intarit cu un plutoiv
anticar de 47 m m aflat la cota 193,7, sa inainteze de-a lun.uul
crestei, sa ocupe cota 188,1 si sa opreasca inaintaroa inam icului
pe aceasta creasta, iar B atalionul II U.2f> Inf., sa treaca inapoia
lui pentru reorganizare. Pentru exocutaroa acestei hotariri esle
insarcinat colonelul Calotescu Sabin, com andantul Reginientu-
lui 10 Vinatori.
In acelasi tim p soseste de la A rm ata 3, seful de stat m ajor
al diviziei, m aiorul Mihailescti C\, care plecase inca din 'cursul
noptii de 18 19 trim is cu m isiune speciala de catre dom nul
.general com andant al diviziei. Este oriental asupra situatiei si
trim is pe front pentru a controla exocutaroa m isiunii incredin-
tato
i colonelului Calotescu.
Cu energia colonclului Calotescu si a sefului de stat-major
se reusesto ca B atalionul I R.10 Vinatori sa ocupe cota 188.1
respin.i*ind primele elemcnle inam ice ce ajunsesera pe aceasta
cota, iar B atalionul II R.2f> Inf. sa fie oprit inapoia colei si pus
in ordine.
Operatiunea aceasta este term inata com plot pina la ora 13,30.
Inam icul cart* se regrupase intre tim p la cota 180, porneste la
atacul cotci 188,1 cu circa 2 batalioane si 10 can* de lupta.
Infantcria sa este oprita de focul B atalionului I R.10 Vina-
lori, iar carole care au reusit sa patrunda in central b atalio n u
lui, nu au avut alt efect decit distrugcrea citorva tunuri anticar
si cauzarea unor pierderi im portanto asupra infanteriei, prin
foe si calcare. Sint inccndiate trei care dt* catre vinatorii do care*
si catre ora 15, o data cu caderea intuncricului, lupta ia sfirsit,
inam icul relra.uindu-se catro cota 180 si Grom ki.
In fa\a centrului de r(»zistenta dc la cota 140 (Batalionul
1/R.25 Inf.), infantoria inam ica a fost oprita. in fata B atalionu
lui II R.10 Vinatori, liniste completa, dat fiind ca R(»ftim(*nlul
7 Dorobanti si 22 Infanterie so m entineau pe pozitia initiala,
fapt care a determ inat divizia ca a doua zi sa ia intri'g acest
batalion si sa-1 plaseze la cola 197,4 ca rezerva, B atalionul
1 R.10 Vinatori si B atalionul Pioniori fiind introduse in front
in cursul zilei do 19 X I.
242
O data cu caderea noptii, so obsorva ca inam icul cauta sa
se infiltreze in flancul si spatele dispozitivului catre cola
10.3.7 si 197,4.
P enlru a fact* fata acestei infiltrari, divizia introduce
*
in
linie B atalionul Jo Pionieri ca sa prelungeasca dreapta Batalio-
nului I/U.JO V inatori, iar la nord de satul Verhnii Salama-
kovski instaleaza B atalionul If R.5 infanterie calare pe viroaga
nord dc* acest sat. Aceste batalioane im preuna cu I/R.10 Vinatori
sint puse sub comanda colonelului Calotescu, Batalionul
! R.25 Inf. sub comanda colonelului Popescu Poiana (comandan-
tul Regim entului 89 Infanterie, sosit cu circa 50 oameni in dis-
pozitivul diviziei) si am bele sectoare sub com anda colonelului
Ciupercescu.
B atalionul 1I H.10 V inatori este luat din pozitia sa initiala
(fiindca nu avea inamic) si adus la cota 197,4, unde luind sub
comanda G rupul 15 cercetare sa constituie rezerva diviziei cu
misiunea tie a a para aceasta cota sau a intcrveni in contraatac
dc-a lung ul crestei sau spre sat.
in tot cursul noptii, inam icul ataca continuu sectorul colo-
nt lu lu i Calotescu, insa este respins cu m ari pierderi. Se iau
circa 50 prizonieri, print re care si un ofiter de la tancuri care
a dat urmatoarele inform aliuni : Inainte de a so incepc ofen
siva, com andam entul rus a adunat po toti luptatorii carelor de
lupta si l(*-a aratat m aterialul anticar roman. A pus sa se traga
cu acest material intr-un tanc, tragind urinal oarea concluzi-
une : „Vedeti cc* rezistenta aveti in fata voastra 7 Puteti deci
inainta cu toata vigoarea si fara frica“. [ X X IX , 494—495].
Divizia (i Infanterie. in dim ineata zilei di* 19 noiembrie a.c,

dupa o pregalire de artilerie de aproape o ora si jum atate, se
dezlantuic* un atac violent din partea armatei sovietice, atit in
stinga s(»ctorului Diviziei 0 Infanterie, adica la Div. 5 Inf. si
Piv. 14 Inf., p<* dirc'cfia Valea Taritei si in sectorul din dreapta
Div. (> Inf., adica la Div. 13 Inf., pe directia Starokletskaia—
Selivanovo— M a noil in si Starokletskaia— Kvstratovski.
Acestea lc-am aflat din interogarea prizonierilor care au
iicclarat ca au avut ca m isiune generala patrunderea pe o adin-
cime de ct*l putin 100 km in trei zile.
Atacul s-a produs in valuri de c'iti* trei regimente de infan-
terie in lini<*, prc'ci'date dt* tancuri si sprijinite de regimente de
artilerie si branduri grele care-si schimbau pozitia.
243
Un grup cle 12 tancuri sovietice s-au abatut spre satul Ras-
popinskaia, adica in sectorul Diviziei 6 Infanterie, pasiv, cu
misiunea cle a distruge artileria noastra.
D in aceste tancuri au fost distruse do m ine magnetice patru,
iar alto patru au fost im obilizate fiind avariate cle artilerie.
Din rapoartele com andantilor cle unitati rezulta ca f a tj de
tancurile grele m ijloacele anticar nu sint eficace.
Un singur tanc a reusit sa incalece bateria 2 din Regimen-
tul 10 Artilerie, caro a tras in tanc pina la distance do 5 metri,
fara sa-1 poata opri. [ X X X . 292—293].
20 NOIEMBRIE
Jurnaluf de operatii al M.C.G. romiin.

A. Inamicul [...]. III. Grupul dc armate 1. Armata 4
Blindata. Cu incopore din noaptoa do 20 noiembrie, inam icul a
atacat si pc* frontul din Stc*pa Calm ucilor, aparat ck* trupe ro
m an o-gor mane.
Si aici, ca si pe frontul A rm atei 3, atacul a fost dozlantuit
cu forte m ult superioarc* si puternic sp rijin it cu blindate*.
Efortul pare a fi aplicat in sectorul Corpului VI a n n a ta
roman, intre lacurile B arm antak si Sarpa (est Dubovii Uvraq).
Actiunea inam icului, dupa rapoartc*lo operative prim ite do
la atasatul m ilita r la Berlin, A rm ata 4 rom ana si C orpul V II
arm ata, s-a dosfasurat in general astfel :
Inam icul a atacat cu forte* blindate, concentric asupra puac-

telor de sprijin din rogiunea Ilalcuta, Sanzik si Utta.
Rusii aduc noi forte in acest sector. Este cle astoptat deci
ca atacurile vor continua.
b) in sectorulCorpului VII armata roman.
— La D ivizia 8 Cavalerie : pat rule trimise spre est au fost
prim ite cu focuri cle pe m alu l cle est al lacului H azik si la
Tuktunst.
— Pe frontul Diviziei 5 Cavalerie : inam icul a executat in
cursul zilei citeva atacuri slabe, toate fiind respinso prin foe.
La orelo 20,30 a atacat cu circa un batalion in zona 2 km sUd
Sarnut, reusind sa patrunda, temporar, in linia I.
In fata
i
sectorului sau,w vie circulatie
•
cle vehicule
y
auto si
i
hipo,
1
dinspre est spre vc*st.
944
c) Corpul VI armata.
— La D ivizia 4 In fa n te rie : nici o actiune im portanta
inam ica.
— L a' Divizia 1 Infanterie : inam icul a strapuns pozitia do
rezistenta si a ajuns pina la ora 13 pe in altim ile ost Plodovitoie,
intro 3— 5 km est do localitato.
C ontinuind atacul, inam icul a cucorit Plodovitoie pina in
seara zilei.
La aripa dreapta in zona T undutovo—M. Dorboti, situatia
confuza. Trupele dc la aripa dreapta au fost rospinse dt' pe pozi-
tiilc initiale pe linia 300 m nord M. Dorboti si Tundutovo.
• -
Legatura accstor trupe cu restul diviziei, rupta.

— La D ivizia 18 Infanterie : nu so cunosc preciziuni asupra
actiunii inam icului. Raportul operativ de la ora 17,10 al A rm a
tei 4 arata ca dreapta diviziei esto repliata pe inaltim ile nord-
est Plodovitoie.
I
— La D ivizia 2 Infanterie : si asupra oporatiunilor inamice
de pe frontul acestei divizii lipseau inform atiunilo ; acelasi
raport operativ semnaleaza lupto grele in zona cotoi 118,4 (sud-
vest Homoakov). Legaturile diviziei cu corpul de arm ata rupte.
(i) Dreapta Diviziei 20 Infanterie atacata cu care de lupta.
S ituatia nu e cunoscuta.
c) D upa inform atiunile date de A rm ata 4, inam icul a actio-
nat asupra Corpului V I arm ata cu circa, 80 care do lupta.
2. Armata 6 germana.
— La Stalingrad, liniste.
— Pe Don, la nord-est Kletskaia inam icul a atacat cu forte
m ult superioare, reusind s i strapunga apararea in unele puncte.
3. Armata 3 romana.
Activitatea in am icului a continuat si in cursul noptii
do 19/20. •
In zorii zilei, reia atacul cu trupe motomocanizate prin cele
2 brese create in ziua anterioara, reusind sa le largeasca ; iar in
adincim e, a atins linia g o n e ra la : Varlamov-Perolazovski—
K alm ikov.
C orpul V arm ata este atacat de front, in valuit pe la ambelo
aripi si am onintat cu incorcuirea totala, inca din zorii zilei.
Actiunea s-a desfa$urat in general astfel :
a) La dreapta.
Inam icul a continuat cu inversunare patrunderca prin solul
dintre? Divizia 15 Infanterie si A rm ata G germana, can* a fost
m u lt largit. %
La ora 7, localitatea K ibkin este ocupata de 2 batalioane in;i-

mice, iar o coloana de blindate a ajuns cu capul la Ivanusk:
(atnbele localita\i la 12 km sud-vest flancul drept al Diviziei 15
Infanterie). IX* la Ivanuski, coloana se orienteaza spre norJ.
P rin aceasta actiune,* este invaluita dreapta Diviziei 15 Infant *-
rie care avea ordin sa reziste pe loc, pastrindu-si pozitia chiar
in caz de incercuire.
Tot la aceeasi ora, inam icul,
f
a atacat si de front D ivizia 1"),
punind staplnire pe linia G rom ki — m am elonul cu curbn
inchisa 141).
In adincim e blind a tele inamice patrund pina lam M a n o ilin —
K a lm ik o v —Perelazovski, localitatile unde se aflau P.C. de M.U
pentru a paraliza astfel conducerea unitatilor in lupta.
b) La rentru (Corpul V armata).
Inca de la ora 3,30*sint semnalate elemente inamice*, in spa-
t<*le Diviziei 5 la Sirkovski (24 km In spatc*le frontului).
La ora 5, incepe atacul po tot frontul Diviziei 5, cu circa
G— 7 batalioane',; iar la vest de valea Tarita tot la D ivizia r>
Infanterie, ataca si cu 60 care de lupta. **
c) La ‘ Corpul II armata.
Dreapta Diviziei 9 puternic atacata si ameninâta cu inva-
luirea pe la sud, este respinsa spre vest.
D ivizia 7 Cavalerie respinsa spre slid pina la sud Varlamov
B lindate inamice* apar la ora 8 la Peseani si Varlam ov
Situatia in fostul sector al Diviziei 14, neeunoscuta.
cl) La Corpul I armata.
— D ivizia 11 a respins un atac inam ic la aripa sa stinâ
— in fata sectorului Diviziei 7, se observa miscari inamice
In rc'zumat, actiunea inam icului a av u t urmatoarel •
rezultate :
—• largirea breselor create in ziua anterioara ;
— invaluirea pe ambele aripi ale C orpului V armata, ducind
la incercuirea acestuia ;
— continuarea dislocarii spatelui si paralizarea comanda-
inentelor corpurilor IV ??i V arm ata, care n-au mai avut leya-
tura cu M.U. din subordinea lor.
246
M ai m ulto M.U. au fost semnalate in% inaintarea, inapoia
M.U. motomccanizate inamice.
B. Trupele amice [...]. III. Grupul de armate „B“. 1. Ar
mata 4 Blindata.
a) in general, atacurile inamice asupra punctelor do sprijin
din regiunea Halcuta, Sanzik, Utta au fost respinse de D ivizia
16 moto germana.
h) Corpul VII• armata.
• •
Divizia 8 Cavalerie.
Pe front, liniste.
Esalonul 1 al com andam entului, cu : Reg. 4 R. + Reg.o Cal.
-f un divizion din Reg. 2 Art. Cal. + una baterie art. grea, a
fost d irija t in zona K orobnin—U m antevo— Kolessnikov, la dis
pozitia A rm atei 4 Blindate.
Seful M.C.G. [generalul Ilie Steflea — n.n.] a cerut com an
dam entului A rm atei 4 romana sa intervina pe lin.qa A rm ata 4
B lindata pentru a d irija grosul Diviziei 8 Cavalerie in ajutorul
C orpului V I armata.
%
Divizia 5 Cavalerie.
A respins prin contraatac la ora 23,30 inam icul ce patrun-
sese la sud Sarnul.
Divizia 4 Infanterie.
N-a fost atacata.
in regiunea T undutovo— M. Derbeti este in legatura cu trupe
de la extrema dreapta a D iviziei 1, care sint rupte de restul
fortelor (Div. 1) si se aflau catre ora 18 pe linia Derbeti— pan-
tele de sud ale botuluii
de deal 4 km nord-vest Tundutovo.
. In filtra tiu n i inam ice s-$u semnalat pe valea 7 km nord-
vest Tundutovo ; iar elementele din D ivizia 1 Infanterie so gasesc
la ora 20 pe linia 300 m nord Derbeti—Tundutovo. [...].
e) Corpul VI armata.
Divizia 1 Infanterie. Dreapta diviziei la sud de lacul B ar
m antak pe vechea pozitii?. Stinga, la circa 4 km sud-est Tun
dutovo.
Situatia la vest dt' Tundutovo, necunoscuta.
Divizia IS Infanterie. Dreapta in lupte pe inalîm ile 5 km
nord-est Plodovitoie. Stinga, repliata pe organizatiunile aflate
la 6 km kud-vest Bol. Ceapurniki.
247
Diviziei 2 Infantcric. AUicata puternic si dupa lupte grele,
sc afla pe linia localitatii Hom iakov, cu fata spre nord. Legatu-
rile cu Corpul V I arm ata si D ivizia 20, rupte.
d) Divizia 20 Infantcric. Dreapta atacata cu care de lupta.
S ituatia necunoscuta. [...].
f) La ora 18, com andantul Arm atei 4 romana (inca nu avea
comanda C.VI si V II A.) raporteaza urmatoarele :
„A m fost personal 3 zile pe front si m-am convins ca cele
in tim p late erau o fatalitate.
Cel m ai im portant sprijin ce puteti da trupelor este trimi-
terea de benzina, ulei si apoi m unitie.
Plodovitoie a cazut“.
Intr-o convorbire la Hell, subseful dt' stat-major al Armatei
4 [It.-colonel Nicolae Dragom ir — n.n.] com unica : Corpul V I
arm ata nu are deloc m unitie de infanterie ; iar in depozilul
Arm atei 4 si ale lui Stab Don din zona, nu se gaseste, cu toate
nenum aratele noastre rapoarte.
Tot cu aceasta ocazie, face cunoscut ca se asteapta pentru
21 X I un ajutor al D. 29 Moto [germana — n.n.].
g) Corpul V I arm ata a dat ordine de repliere pe lin ia gene-
rala : in a ltim ile nord Tundutovo — creasta im ediat vest Plodo
vitoie — 3 km vest Tinguta — 4 km nord gara Tinguta.
Capacitatea de lupta a C orpului VI arm ata extrem de
redusa.
Aceasta incercare de organizarea rezistentei n-a reusit, for-
tele C orpului VI arm ata fiind urm arite si depasite de blindatele
inam ice (circa 130 care lupta).
Resturi din Divizia 1 au rczistat in cursul noptii de 20^21
la cota 134,8 (5 km vest Plodovitoie).
D ivizia 18 nu a putut organiza o rczistenta, nefiind posibil
a lua legatura cu un itatilc sale, din cauza infiltratiunilo r
inam icului.
In r e z u m a t:
— La sfirsitul zilei de 20 XT, inam icul a dislocat complet
apararea Corpului V I arm ata ;
— Corpul VI arm ata nu m ai arc nici o rezerva. S-a clirijat
in ajutorul sau grosul Diviziei 8 Cavalerie ;
— Din prim a zi s-a sim tit lipsa m u n itiilo r de infanterie si
a carburantilor ;
— Legatura cu Divizia 20 Infanterie, atacata si ea, rupta ;
248
— Po frontul Corpului V II arm ata, inclusiv D ivizia 4 Infan-
toric, nim ic im portant.
2. Armata 6* germana.
Po Don, la nord-est do Kletskaia, unitatile germane sint in
lupte defensive, contra unor puternice atacuri ruse. Unole pa-
trunderi au putut fi oprite.
3. Armata 3 romana.
a) Corpul IV armata.
— D ivizia 1 Cavalerie, pe linia Lagovski— Platonov, sub
ordinele A rm atei 6 germane (Corpul X I german).
Cavaleria inam ica, sp rijinita de blindate, a atacat si a pus
stapinire la est de aceasta linie, u n d e 'a fost distrusa.
— Despre Detasamentul „Voicu“ (resturi din o parte din
Div. 13, Bat. Simons si R.12 Dorob., din Div. 15), care in seara
de 19 X I se afla pe linia cotelor 218,8— 196,7, nici o stirc.
— D ivizia 15, invaluita de inam ic pe la sud si atacata de
front, a fost im pinsa — probabil — spre D ivizia 6. Divizia a
in trat sub ordinele C orpului V armata.
Bresa dintre stinga Arm atei 6 germana (D .l Cv.) si dreapta
C orpului V a fost largita circa 15—20 km ; arm ata si-a epuizat
putinele rezerve de care dispunea.
C om andam entul corpului de arm ata a fost dislocat succesiv
inca din noaptea de 19/20 de la K alm ikov la Perelazovski si de
aci la Petrovka, fiind respins de care de lupta inamice, in pri-
mele 2 lo c a lit y .
b) Corpul V armata.
La caderea serii situatia in acest sector nu este bine
cu noscuta.
Corpul de arm ata, care se afla in dim ineata zilei la Pere
lazovski, iar de aici a ple<5at la Petrovka, im preuna cu com an
dam entul C orpului V, nu are nici o legatura cu M.U. din
subordine.
D iviziile 5, 6 si parti din diviziile 13 si 15, sub comanda
generalului Lascar, com andantul Diviziei 6 Infanterie, formeaza
un grup, care este in v a lu it pe la ambele aripi si probabil la
caderea serii incercuit de blindate si motorizate.
Acest grup nu dispunea decit de foarte putina hrana si
m unitie.
S-au luat m asuri pentru reaprovizionarea lui pe calea aeru-
lui, pina la deschiderea liniei de aprovizionare.
249
Intreg grupul a fost pus sub ordinele Corpului X L V I fI
B lindat.
c) Corpul II armcita.
— Divizia f) m entine stinga pe vecliea pozitie in legatura
cu Divizia 11, ccntrul si. dreapta atacate puternic si am enintalo
cu invaluirea pe la sud ; cota 288,6 — m am elonul curba 2) )
(7 km vest Bolsoi) — cota 804,4 (4 km vest Blinovski).
— Divizia 7 Cavalerie (valoare 4— ii companii, 1 bateri*
artilerie cu 3 piese si 1 baterie grea 105), atacata de inam ic la
Blinovski, este respinsa spre sud-vest si se gaseste in n pa rare pe
Inaltim ile sud Staro Pronin, calare pe valea Tutkan.
— Despre Divizia 14, nici o stire.
d) Corpul 1 armata. M entine vechea pozitie.
e) Despre actiunea Corpului X L V III B lindat lipsesc doeu-
montele. D ivizia 22 B lindata germana este semnalata in zon i
6 km nord Medvedski, iar despre D ivizia 1 B lindata romana.
nici o stire.
f) Pentru ziua urm atoare s-au luat urmatoarele masuri :
— Reorganizarea com andam entului :
— Grupul general Hollidt , cu :
— C.I A. rom an (D.7 si 11);
— D.294 germana ;
— D.6 B lin d ata [germana — n.n .] ;
— Grupul general Heim , cu :
— C.I I A. (D.9 si D.7 Cv.) ;
— C.V. A. rom an (D.f>, 6, 1"));
— G rupul Det. Lascar ;
— restul din D .l3 si D.14 ;
— Divizia 1 Cavalerie si Divizia 14 Blindata la C. XT
german.
g) Intent iuni.
Toate M.U. vor apara pozitiile acluale pentru a permit
grupului do arm ate sa organizeze reactiunea.
4. !n caneluzie :
In urm a operatiunilor din ziua dc 20 s-a re a liz a t:
Din partea inamicului :
— largirea breselor la dreapta si la stinga Corpului V
arm ata ;
— Invaluirea si probabil incercuirea Corpului V
(Del. Lascar) ;
250
— conlinuarea dezorganizarii spatclui.
Din partea trupelor proprii :
— actiunea dusa clc* Corpul X L V III B lindat n-a putut resta-
bili situatia in sectorul D iviziei 14 Infanterie ;
— Corpul V (D<*t. Lascar) %a rezislat clestelui inam ic cc s-a
strins din ce 111 ce in ju ru l lui, precum si presiunii de la nord
asupra Diviziei 5 Infanterie ;
— dreapta. C orpului II arm ata (D.D) rcspinsa spre vest; iar
D ivizia 7 Cavalerie spre sud ;
— stinga A rm atei G (D .l Cv.), im pinsa spre sud-est.
H rana si m unitiile trupelor incercuite nu se pot asigura din
cauza taierii lin iilo r de reaprovizionare', iar vremea neprielnica
im piedica reaprovizionarea pe* cale aeriana.
A rm ata nu m ai are nici o rezerva.
React iunea G ru p u lui de arm ate „B“ nu pare a se produce
curind. I X X X I , 128— 129].
%
In Cotul D onului — A rm ata 3. in a 2-a zi a bataliei, la 20

noiembrie, s-au desemnat clar intentiunile strategice ale* com an
dam entului sovietic : in loc de o exploatare a succesului spre
sud, masa fortelor blindate si rapide ruse s-a indreptat spre*
K alaci, pentru a incercui A rm ata 6 germana, la Stalingrad.
in zona A rm atei 3 efortul inam ic s-a concent rat asupra
C .X L V III Bl. care s-a asezat de-a curmezisul inaintarii spre sud-
est a fortelor
• sovietice adunate in regiune*a
*' Serafimovici.
Exploatarea laterala catre vest a bresei din cent rul arm atei
a fost putin energica ; de asemenca si exploatarea laterala a-
bresei Kletskaia.
im pingerca atit de' viguroasa spre sud in direetia M anoilir.
in cursul serii si noptii pr^cedente nu a m ai lost urm arita
aproape deloc, masa caivlor dirijindu-se, dupa cum am vazut,
spre sud-est.
in ziua de 20 noiem brie cemditiilo atmosferict* au fost tot atit
de vitrege, im piedicind interventia aviati»*i dt* bejmbardamenl
§i de inform atie.
La sfirsitul acestei zile s-a intocm it ui*matoarea „Sinteza a
situati(*i A rm atei 3“, care a fost comunicata G ru p u lu i [dej
an n ate „B 4t si M.C.G. roman ;
I. A rm ata se gaseste strapunsa la centru pe un front
de 70 km.
9^1
In aceasta spartura mai rezista aproape incercuite Div. l
HI. si un grup cle 3 divizii (div. 5, 6, 15 si parte din D.13 I.),
lipsite de m u n itiu n i .si hrana.
La dreapta, aripa arm atei repliata spre sud, a fost pusa sub
ordinele A rm atei 6 germane.
IT. Pentru
•
a lim ita largirea sparturii si dezvoltarea
*
ofensi-
vei sovietice spre sud, A rm ata 3 propune :
a) Corpul I arm ata, avind sub ordinc D ivizia 7, D ivizia 11
.si D ivizia 9 Infanterie, sa inchida terenul intre Don si valea Cir,
cu dreapta pe valea Kriusa. Deci D ivizia 9 sa se replieze nein-
tirziat pentru a nu fi incercuita.
b) din resturile M.U. si tot ce se poate aduna sa se const i-
tuic' un front pe valea Cir pina la calea ferata.
Este necesar ca apararea vaii Cir sa fie intarita cle G rupul
arm ate „B “, m ai ales cu elemente contra carelor.
c) sa se ajute rezistenta div. 5, 6 si 15 Inf., prin :
— aduceri de m u n itii si subzistenta ;
— actiunea diviziilor blindate cart' sa incerce dcschiderea
unor com unicatii.
d) G ru p u l cle arm ate f,,B“ l sa grupeze cit mai neintirziat
rczerve care sa actioneze ofensiv si unitati anticar cu care sa
anihileze actiunea unitatilor blindate rusesti, care ar patrunde In
vest de Cir.
e) A rm ata 6 germana sa-si in tin d a stinga pina la Cir.
III. A rm ata a luat masuri pentru a constitui o rezistenta
pe valea C irului.
L a sfirsitul celei de-a doua zi do batalie, cele 2 bresc reali-
zate din prim a zi nu intreceau 15—20 km largim e si se gaseau
separate, la centru, printr-un front care rezista inca puternic, sub
ordinele generalului Lascar.
A rm ata 3, num ai cu m ijloacele ei foarte recluse, a izbutit
deci sa realizeze conditii cle tim p si dt? spatiu favorabile pen
tru o reactiune, care ar fi trebuit sa se produca cu #
rezervele
esaloanelor superioare : Grup[ul del arm ate [„B“] si O K H .
Aceste rezerve trebuiau sa fie suficient de tari si apropiate din
tim p, caci arm ata a. dat alarm a din primele zile ale lui noiem
brie. In realitate, rezervele germane care au intervenit au fost
prea slabe (Div. 22 Bl., etc.) si au sosit prea tirziu (div. 62 si
294 Inf.). [ Ill, 135— 136].
Gruparea ..Lascar". In dim ineata zilei, la orele 4, P.C. al
Diviziei [15 Infanterie*] se niuta do la cota 193,7 la cota 197,4.
#
Catre ora 7 s-a produs un atac cu care si infanterie inamica,

din direetia G rom ki. A tacul a fost executat de circa 35 care
grele. insotilo de 2 batalioane de infanterie. Pe tancuri erau
urcati soldati infanteristi.
Tancurile au pat runs in pozitie.
Infanteria diviziei a ramus la locul ei, deschizind focul cu
tot arm am entul.
Ca rezultat al actiunii de foe, infanteristii rusi de pe carele
de lupta au fost distrusi. O parte din ci au sarit dt' pe tancuri,
s-au organizat pe fractiuni si au constituit puncte mici de rezis-
tenta. in cele din urm a insa, au fost distrusi sau prinsi. Cei care
s-au predat erau un contrast de virste — unii foarte tineri, altii
de t) virsta inaintata. Ca valoare de luptatori, erau redusi. Nici
unul nu voia sa declare ca sint tanchisti ; se temeau deoarece
aveau inform atii ca rom anii omoara prizonierii tanchisti.
Infanteria care urm a tancurile nu a putut intra in pozitio,
astfel ca tancurile s-au plim b at singure prin toata pozitia,
zdrobind adaposturi si bordeie descoperite.
Din cauza ca soldatii nostri nu au infiltrata disciplina focu-
lui, nu puteau sa se stapineasca a nu m ai trage cu tun ul a n ti
car dincolo dt? 100 metri. Tragind se descopereau.
Astfel a fost strivit m ajoritatea arm am entului anticar.
incercarea tancurilor de a distruge pe infanteristi nu a reu-
sit deoarece ostasii erau adapostiti in gropi individuate adinci.
In schimb, au distrus m ulte posturi de comanda facute in bor-
deie. O fiterii urm arind confortul, in loc sa se instaleze in gropi,
si-au construit bordeie reperabile, astfel ca toate posturile de
comanda de companie, batalion si regiment au fost strivite.
Divizia a avut pierderi in ofiteri si trupa din aceasta cauza.
Cea\a ingreuia tragerile artileriei. In afara acestui inconve-
niiMit, in tim p ul luptei s-a raportat ca tunurile dt' 75 m m ger
mane nu au efect asupra carelor dt' lupta neavind proiectile
speciale. De asemenea, nici tunurile de 37 si 47 m m nu au
avut efect.
Tancurile au atacat si pozitiilt* tit' artilerie, Insa aceste In-
cercari nu au n*usit — desi repetatc' de mai multt* ori — din
cauza focului puternic cu care au fost primite.
Postul do comanda al diviziei era acoperit dc artilerie, astfel
ea nu a putut fi atacat do care.
Tancurile inamice au ramas circa 2 on* in interiorul pozi-
li»*i, rupind majoritatoa legaturilor telefoniee. Cu toate aeestea,
divizia a avut le.qatura in pormanenta cu unitatile prin radio
care a functional bine.
D upa aceasta, tancurile. s-au retras lasind pe terc*n 5 can* si
•if) prizonieri.
Trupa s-a comportat foarte bine. La un batalion care a
aratat oarc'care ezilare, intervcntia generalului Sion, can* a luat
?modial comanda m aiorului com andant,w a restabilit situatia.
•
*stul unitatilor au ramas toate la locurile lor. [Revolutia dom

nului maresal — „Sa fie dat ca exem plu“ ].
in urm a acestei actiuni, m oralul trupei s-a ridicat, toti
M-au dat sc*ama ca atacul carelor nu este atit de oficace. Epi-
sodul acesta arata ca acolo unde infanteria a ramas neelintita
. <• pozitia sa si prin foe a stiut sa separe can*le de infanteria
ntacatoare aeestea au fost silite pina la urm a sa sc* relraga.
in tot cursul zih'i acesteia si in ziua urmatoare, inam icul
?v,i a mai atacat po frontul Diviziei 15. Trupele au a v u t rag'iz
c;i-si consolideze pozitiile, sa-si inchego n*zislc*nta si sa n*cu-
noasca inam icul.
La Divizia (i. Infanterie. Dupa d e c la ra b le ofiterilor care au
lrait ace*ste e^venimente, in ziua aceasta, nu se stie nim ic do
conslituirea unui grup di* forte sub comanda ge*ncralului Lascar.
G rupul de forte exista in ziua de 20 X I ca o consecinta i
* ituat i('i tactico de incorcuirc, in care sc? gaseau diviziile* />, r>,
1") si J4 Infanterie', nu ca o constituiro do forte* cu coman-
damont. m isiune si mijloace*. Fiecare* divizie* Isi exocula misiunea
» i propric* in cadrul ordinolor fixate* prin misiunea gc'nerala ele?
a pa rare in care sc* gasise atacul inam ic, rev/olvind fiecare cu
m ijloace proprii situatiilo create dc? atacurile inamice.
Sentim ontul izolarii clotermina insa po fiecare* com andant
c.e* divizie sa vina catre* D ivizia G care* avea o pozitie centrala
in dispozitiv, pentru organizarea frontului si spatolui.
D ivizia 15 c*ste* prim a imitate* care* a sim tit novoia unei
inchegari a IVontului cu fata spre suci— sud-«*st si a cleschiderii
unei noi linii de* com unicatii.
In dim ineata zil(*i de 20 X I, generalui Sion trim ite un ofiter
re stat m ajo r la ge*neralul Lascar cu misiunea dc* a lua infor-
254
m atiu n i asupra situatiei, a procura aprovizionari si a evacua
ranitii produ$i in urm a atacului cu care.
. Catre orele 10, ofiterul de legatura al Diviziei 15 s-a pre-
zentat la P.C. al Diviziei 6 la Golovski. Aici a luat contact cu
*ient*ralul Lascar si statul sau m ajor. S-a constatat atit la
com andam ent cit si la statul m ajor un calm clesavirsit si o in-
credere cu care era privita situatia.
Generalul Lascar a aratat situatiai diviziei salt? si
• ce stie
•
dt cpr<* celclaltc forte :

— pe frontul Diviziei 6 nu se produsese nici un atac inam ic ;
— so stia de atacul dat la D ivizia 14 si de succesul in a
m icului ;
— stinga Diviziei 5 Infanterie' fusese atacata de inam ic si
rupta de valea Taritei
T • ;
— legaturilo cu Corpul V arm ata nu m ai functional!.
Incercarile repetate de a se lua legatura cu corpul de arm ata
prin radio, nu au reusit. Telegrafistii au lecunoscut postul do
em isiunc al Corpului V arm ata dar acesta em itind in clar, s-au
n ‘inlit ca este capturat de rusi care silisera pe telegrafisti sa
intre in legatura cu unitatile. Din aceasta cauza nu s-au dat
raspunsuri la intrebarile care erau puse. (Rezolutia dom nului
maresal — „Cercetare“). f . . .1.
La Golovski, in localitate, domnea cea mai perfect a ordine.
D ivizia luase masuri energice prin serviciul pretoral pentru asi-
uurarea' ordinii in spate.
Ton la lumea so gasea la locurile lo r ; peste tot dom nea. cal-
m ul si ordinea.
Fata de noua situatie, divizia a luat masuri c*a un batalion
din Regim entul 15 Infanterie sa apere Golovski-ul ocupind
pozitia
• cu fata
i la sud. *
in tot restul zilei de 20 X I nu s-a mai produs nim ic deose
bit. [ X X V II, 8— 12].
|'...] in ce priveste faptul ca in ziua de 20 noiembrie telegra-

S'isiii G ru p u lu i general Lascar, desi au recunoscut postul de emi-
siune al C .V A ., nu au dat raspunsurile cerute, fiindca acesta
»*mitea in clar si s-au tem ut astfel ca este capturat de rusi care
ar i'i silit pe tolegral'isti sa intre in legatura cu M.U. in subor-
dine, nu exista la arm ata, nici un document in acest sens, pro
ven ind de la G ru p u l general Lascar.
255
Acest lucru reiese num ai din raportul nr. 30 din 10 decem
brie 1<)42, ill Corpului V arm ata, care arata ca faptul s-a petrc-
cut la 20 noiembrie ora 14,30 ; din acelasi raport reiese insa ca,
in aceeasi zi la ora 20, D ivizia G a raportat prin radio situatia
si ca a continuat a fi in legatura radio cu corpul de arm ata,
pina la 22 noiem brie ora 6,45.
in darea de seama asupra operatiunilor executate decoman-
dam entul C .V A . so arata ca pe tot tim p u i acesto operatiuni,
corpul dc? arm ata a past rat legatura prin radio cu D iv izi
ile 5 si 6.
A rm ata a p rim it telegrame radio cle la D ivizia 6 pina in
ziua de 22 noiembrie, ora 13.
G rupul general Lascar a utilizat legatura radio rar si pen
tru rapoarte foarte scurte, probabil si din cauza bateriilor care
erau consumate. P rin aviatorul trim is de catre A rm ata 3 la P.C.
al Diviziei 0 Infanterie, in ziua cle 22 noiembrie, generalul
Lascar a corut, printre altele, baterii pentru postul radio
I...1 [ X X V III, 5— 6].
D ivizia 6 Infanterie. In fata acest ui atac in forta, D ivizia

13 Infanterie esto aruncata inapoi in debandada. D ivizia 15
Infanterie' care era in lin ia a Il-a se repliaza pe dreapta spre
satul Novo Salamakovski. %
Divizia 5 Infanterie', in parte distrusa, cu resturi mai rezista

la Sirki.
in dim ineata acestei zile* D ivizia 6 Infanterie isi trim ite
arhiva la csalonul II in satul Bolsaia Osinovka.
U nitati rapide sovietice ajung la Perelazovski unde se afla
sediul Corpului V arm ata, ca re-si distruge m aterialul de cifru
si sc? ret rage? grabit la Lipovski.
Satul M alaia Osinovka este ocupat do rusi, incercuirea fiind
aproape term inata, ram inind num ai un spaîu de circa 15 km
intre Sirki si Verhne Cerc'nski. [ X X X , 293— 294].
t
D ivizia 15 Infanterie. Focurile de infanterie si brand m ile

nu inceteaza deloc in sectorul colonelului [Sabin] Calotescu in-
trucit inam icul incearca mereu sa patrunda in pozitie pe la
sud cle cotele 188,1 si 193,7 la adapostul intunericului si al cotii.
Este ora 2, loviturile cle m itraliere cad pina in postul de
comanda al diviziei, fapt ce determina pc dom nul general co-
256
m andant [generalul loan Sion — n.n.] sa ordone mutarea lu i la
cota 197,4, unde s-a instalat catre ora 3. In acest tim p inam icul
patrunsese in satul Verhne Salam akovski in strigate de „ura“ .>i
focuri de mitraliere. Pe creasta de vest acest sat se observau
coloane intregi de camioane, iar catre sud-est se auzea h u ru itu l
tancurilor.
In fa{a acestei situatii, care se contura prin incercuirea
completa a diviziei, are loc o consfatuire intre dom nul general
com andant, seful de stat m ajor si $eful Biroului 3,. punindu-se
in discutie grava problema a lipsei de m u n itiu n i §i hrana pen
tru ca divizia sa poata continua rezistenta pina la sosirea
C orpului X L V III B lindat german. D om nul general com andant
hotara^te — m aiorul M ihailescu va pleca im ediat spre Lipovski,
se va strecura cum va $ t i § i va face tot posibilul ca intreaga
m unitie din depozitul Efrim oski sa soseasca in dispozitiv. De
asemenea sa indrum eze toate trenurile de* lupta ale unitatilor
cu hrana $i m u n itiu n i care se gaseau inca din ajun la Iva-
nuînski.
M isiunea era grea si desparfcirea intre. generalul com andant
$i $eful de stat m ajor a fost impresionanta.
La ora 4 dim ineata inam icul incearca din nou un atac in
forta asupra sectorului colonel Calotescu, insa este respins cu
pierderi mari.
De asemenea. In sectorul B atalionului I/R.25 Inf., incearca
o patrundere insa est(‘ oprit. Artileria> diviziei, la care se mai
adaugase un divizion din resturile artileriei Diviziei 13 (un d iv i
zion) sub comanda colonelului Rainniceanu .si circa 3 baterii
din Regim entul 4 Artilerie Grea sub conducerea colonelului
Protopopescu Pache i$i fac pe deplin datoria concurind la opri-
rea inaniicului $i la impra$ti£rea lui pe baza de plecare.
»
P in a catre ora 12, pe front este acalmie. Chestiunea m unitiei
infanteriei §i artileriei de cim p era rezolvata. M aiorul M ih a i
lescu reu>ise sa se strecoare printre carele inamice $i introdu-
scsc trenurile de lupta ale unitatilor $i 9 camioane cu m u n i
tiuni. M ai era nerezolvata m unitia pentru artileria grea, carbu-
ranti, hrana pentru oameni $i animale, evacuarea ranitilor [...].
M oralul ofiterilor si trupei este mare, toti fiind convin$i
ca cel m ai tirziu in dim ineata de 21 noiembrie va apare pe
creasta Corpul [X LV III] B lindat german cu care sa treaca la
ofensiva, pentru nim icirea inaniicului patru ns in pozitie.
257
Catre ora 13, intregul dispozitiv este alarm at de apariîa
din Grom ki a circa 40 care de lupta care s-au indreptat catre
cota 188,1 In centrul ocupat de Batalionul I/R.10 V inatori $i
dreapta B atalionului I/R . 25 Inf.
Orice incercare de oprire a carclor este zadarnica. A rm a
m entul anticar nu are efect. Carele inam ice trag $i calca tot
ce intilnesc in cale .si arunca grenade in gropile infanteri$tilor.
Sticlele de benzina sint term inate si infanteri^tii Regim entului
10 V inatori nu ezita sa ia snopi de buruieni, sa se suie pe
cart*' si sa-i aprinda, bineintelcs, fara nici un efect. O parte de
care se indreapta catre dispoz;tivul artileriei, iar transm isiunile
sint rupte.
Dom nul general com andant insotit de $eful Biroului 3
pleaca spre front $i organizeaza apararea anticar a cotei 197,4,
p unind toata artileria sa traga anticar, a$a ca determina carele
inamice sa se retraga spre Grom ki.
Lupta a durat pina la caderea intunericului, cind o liniste
completa acoperea tot frontul, iar divizia nu mai avea nici o
legatura cu unitatile sale. Pentru lam urirea situatiei, $eful
Biroului 3 insotit de capitanul [Alexandra] Severin pleaca cu
0 misiune pe front §i reu$esc ca dupa 2 ore sa ajunga la cota
193, strecurindu-se printre carele de lupta inamice ce ramase-
sera in $aua dintre cota 193,7 si 194,4.
Ajun<»i la cota 193,7, $eful Biroului 3 ia contact cu colonelul
Calotescu care declara, „Unitcltile mele sint pe pozitie si nu o
vor parasi. Rezistam pina la capat, Insa im i pare rau : ni se
prapadesc rom ana§ii no^tri**..
intr-adevar cim pul de lupta era ocupat de moi'ti ?i raniti
striviti de tancuri. Vaietele ranitilor erau grozave. Noaptea trece
in liniste .si diviziile, golind camioanele cu m u n itiu n i, evacueaza
toti ranitii la Golovski, la am bulanta Diviziei 6.
Catre ora 10, dom nul general Sion este chemat la Golovski
de catre dom nul general Lascar pentru o consfatuire care a
durat pina la ora 1, 21.XI [ X X IX , 496— 498].
1 i
In Stepa Calm uca. A rm ata 4. La 20 noiembrie, ora 5,30,

adica la 24 ore dupa inceperea bataliei de pe Don, se dezlan-
tu :e ofensiva inam ica $i pe frontul A rm atei 4 Blindate, la sud
de Beketovka, grosul inam ic fiin d axat pe directia generala
Dubovii Uvrag-Kotelnikovski.
258
Dimineata. 1. Pc frontul C orpului V II arm ata, inam icul nu
a intreprins nici o actiune contra Diviziei 8 Cavalerie.
La Divizia 5 Cavalerie, inam icul a atacat In cursul zilei
■ % \ t
in diferite puncte cu efective pina la valoarea a 2 companii.

2. Pc frontul Corpului V I armata. Inamicul ataca puternic
D iviziile 1, 18 $i 2 Infanterie, cu m ax im um de intensitate pe
directia Tata— Plodovitoio si in lungul caii ferate spre K otel
nikovski.
Atacul este insotit de care de lupta, apreciate de Corpul VI
armata, la 50—80.
Pozitia de rezistenta a diviziilor este strapunsa.
— Divizia 1 Infanterie. Dreapta, la sud de lacul Barman-
tak, se mentine pe vechea linie.
Stinga diviziei lupta la circa 4 km sud-est Plodovitoie.
— Divizia 18 Infanterie. Dreapta in lupta pe inuHimile 5 km
nord-est Plodovitoie. %
Stinga re p la ta , din cauza s itu a te 5 de la Divizia 2 In fa n

terie, pe organizatiunile aflate la circa 6 km sud-vest Bol.
Ceapurniki.
— Divizia 2 Infanterie. Atacata puternic, se gasea in lupte
grele pe linia localitatii Homiakovo, cu fata la nord.
De doua ore nu m ai avea nici o legatura cu Corpul VI
arm ata, le’gatura tactica cu Divizia 20 Infanterie, rupta.
— Divizia 4 [Infanterie — n.n.] nu fusese atacata.
3. Divizia 20 Infanterie. Dreapta acestei divizii a fost ata
cata de care de lupta. Situatia de detaliu necunoscuUI. t
4. Masuri luate. Corpul VI arm ata hotara$te sa apere loca-

litatea Plodovitoie unde trebu'a sa se lege cele doua aripi inte-
rioare ale diviziilor 1 $i 18 Infanterie [...]. * . •
II. Evenimentele petrecute in restul zilei.

1. La ora 14, D ivizia 4 Infanterie este trecuta sub ordinele
C orpului V II arm ata [...].
La o"a 20,30 un batalion rus a atacat la Divizia 5 Cavalerie
in zona Sarnut, reusincl sa patrunda in pozitia de rezistenta.
Contraatacat la ora 23,30, este respins, restabilindu-se fron
tul initial.
2. Inam icul continua atacul pe frontul Corpului V I armat&
care, ciupa caderea localitatii Plodovitoie, a dat ordin de repliere
pe linia generala — inaltim ile nord Tundutovo, creasta im ediat
vest Plodovitoie, 3 km vest Tinguta, 4 km nord gara Tinguta.
253
w~
Capacitatea operativa a Corpului VI arm ata este apreciata
ca extrem de redusa.
3. La ora 18, dom nul general [Constantin] Constantinescu,
eomandantul Arm atei 4 romane *, raporteaza urmatoarele :
„a) A m fost pe front 3 zile si m-am convins ca cele intiin-
platc erau o fatalitate.
b) Cel m ai im portant sprijin ce putc\i da trupelor este
triiniteri de benzina, ule:, apoi m unitiuni.
c) Localitatea Plodovitoie a cazut'4.
Marele Cartier General roaga pe dom nul comandant general
al Armatei 4 sa intervina pe linga dom nul general com andant
al Arm atei 4 B lindate [generalui H erm ann Hoth — n.n.], pentru
a d irija in ajutorul Corpului V I armata, grosul Diviziei 8
Cavalerie.
Arm ata 4 B lindata luase intre tim p masura ca aceasta d iv i
zie sa se afle cu grosul la 21.X I dim ineata in zona Korobnin-
Kale.^nikov-Umantevo.
O comunicare de la A rm ata 4 ne anunta interventia pro-
babila, in ziua de 21.XI a Diviziei 29 Moto germana.
In rczumat, la sfirsitul zilei de 20.X I :
Inam icul a dislocat complet apararea D iviziilor 1, 18, 2 In fa n
terie din Corpul V I armata.
Corpul de arm ata nu mai are nici o rezerva. S-a d irijat in
ajutor grosul Diviziei 8 Cavalerie.
%
Legatura cu D ivizia 20 Infanterie, atacata ??i ea, este rupta.

Din prim a zi s-a sim tit lipsa muni\iunilor de infanterie §i
a carburantilor.
Dupa cum s-a raportat $i de Corpul VI arm ata (Raport ope-
rativ nr. 34 169),
„tn cursul zilei de 20.XI inam icul a atacat cu circa 100
tancuri, carora corpul de arm ata nu le-a putut opune decit 4
tunuri de calibru 88 m m .
A viatia de lupta nu a intervenit.
Trupa cu efectivele §i frontul cunoscut s-a luptat si de data
aceasta eroic.
Covlr§it de n um ar si de tancuri, frontul nu a tinut, iar
o noua rezistenta pe linia Tundutovo-Tinguta, ordonata de Ar-
* Nu avea inca comanda M.U. din C.VI §i V II armata.

mata 4 Blindatd, nu s-a putut asigura din totald lipsa de mu-
nitie. do infantcric la trupe si depozite.
Po frontul Corpului V II Armata, inclusiv Divizia 4 In fa n
terie, nim ic im portant4*. [XXV , .215—217].
21 N O IE M B R IE
I
Ju rn a lu l de operatii al M arelui Cartier General roman
[:..] III. Grupul de armate „B“. A. Inamicul. 1. Armata 1
Blindata.
a) Divizia 16 Moto germana a fost atacata incepind din
noaptea de 20/21.X I, cu forte blindate. Atacurile au fost date
asupra punctelor de sp rijin Halcuta §i Utta, reusind sa incer-
cuiasca — temporar — parte din fortele diviziei.
Apararea diviziei a fost dislocate si obligata sa se replieze
spre laskul, urm arita de circa 2 brigazi blindate si 3 brigazi
motorizate.
b) Armata 4 romdnd.
Corpul VII armata. Pe frontul Diviziei 8 Cavalerie, nim ic
de semnalat.
Pe frontul Diviziei 5 Cavalerie, inam icul a atacat inceoind
£
de la ora 22,30, la JJarnut, cu aproxim ativ 2 batalioane, reu

sind sa patrunda in pozitie.
In cursul dupa-amiezii, inam icul a incercat pe tot frontul
slabe incursiuni, in special in sectorul Regim entului 7 Rosiori.
In spatele frontului inam ic s-a observat circulatie de masini
si carute, lndeosebi in fata subsectorului de nord.
In sectorul Diviziei 4. la ora 10,10, inam icul a atacat satul
Tundutovo din direetia norct-vest.
La Corpul VI armata. Inam icul a continuat atacurile cu
blindate, carora corpul de arm ata nu le-a putut face fata, din
cauza n u m aru lu i covir§itor dc care de lup ta care au im panat
toata zona. Blindatele inam ice au urm arit continuu ?i au depafjit
aproape pe tot frontul unitatile proprii.
D ivizia 18 Infanterie n-a putut organiza nici o rezistenta,
• •
neavind legatura cu unitatile sale din cauza in filtratiu n ilo r
inamice.
D ivizia 2 Infanterie, care rezista pe lin ia nord gara Tinguta,
in a ltim ile sud cota 118,4, Somer§, a fost atacata in spate §i
201
apararoa dislocata. Lcgaturile com andam entului diviziei cu u n i
tatile au fost ruptc <?[ aeestea probabil sint in retragere la ora
17, in lungul c.f.
In cursul noptii de 20/21, inam icul a interceptat c.f. la sud
de Tinguta. In dim ineata zilei a atacat cu care de lupta si a
ocupat gara Abganerovo.
La ora 9 a atacat cu 2 batalioane punctul dc sprijin dc la
cota 124,5 §i a ocupat Abganerovo.
2. Armata 3 romana. In am icu l a continuat sa preseze pu-
ternic cu tancuri si infanterie pe tot frontul armatei.
a) P rin golul creat intre G rupul general Lascar si A rm ata
C germana fortele blindate ruse Inainteaza cu rapiditate spre
• •
sud ffi se indreapta spre Kalaci, incepind invaluirea aripii stingi

a Arm atei 6 germana.
b) G rupul general Lascar este presat puternic §i obligat a
face fata in toate directiile.
c) Prin spartura acestui grup si Corpul I armata, inam icul
prescaza puternic asupra Div»ziei 22 B lindata, aflata la vest
Perelazovski. Care de lupta ajung la Kalacev.
d) D ivizia 1 Blindata, atacata incontinuu a fost incercuita
inca din 20.X I in acecasi zona cu G rupul general Lascar, pe
in altim ile 4 km vest valea Tarita.
e) La Corpul I armata.
D ivizia 9 Infanterie este atacata puternic cu forte blindate
si infanterie si forlata sa sc retraga spre vest, cu mari pierderi
in oameni si material.
O parte a u nitalilor diviziei au fost incercuite in regiunea
11 km est Gorbatovski. [...]
III. Grupul de armate B. Trupe amice. [..1 . 1. Armata /
Blindata.
a) Divizia 10 Moto (jermana.
Forte din divizie rare au fost incercuite au spart frontul *i
s-au retras pe pozitia fortificata de la Iaskul.
Ariergarzi puternice au ramas la Utta. Retragerea s-a exe-
cutat sub presiunea puternica a inam icului.
b) Armata 4 romana.
La. ora 0,20 capul coloanci Del. Korne (D. 8Cv.) a intrat in
Ketsner-Sebeneri.
262
Pe frontul Corpului VII armatti, Tn afara do cTtova atacuri
inam icc intre orcle 4—9 in sectorul Diviziei 5 Cavalerie, la
Sarnut, nim ic im portant.
Pe frontul Corpului VI armcita. Incercarea do a organiza
Tn cursul noptii de 20/21.X I, o rezistenta pe lin ia Tundutovo,
creasta im ediat vest Plodovitoie, gara Tinguta, nu a reuît, for
tele corpului de arm ata fiind urm arite $i depa§ite de catre
blindatelo inamice, apreciate de A rm ata 4 B lindata germana la
circa 130.
Resturi din Divizia 1 Infanterie au rezistat pina in d im i
neata zilei de 21, la cota 124,8, 15 km vest plodovitoie.
Divizia 18 nu a putut Inchega o rezistenta pentru ca a
fost imposibil sa ia legatura cu unitatile sale, din cauza infil-
tratiunilor inamice.
Divizia 2 Infanterie caro rezista in zona garii Tinguta, este
dislocata In urma unui atac dat in flancul si spatelc ei.
- • De la D ivizia 20, nici o inform afie.
In dim ineata zilei, dreapta Diviziei 1 pastra Tundutovo mai
spre nord, inam icul a ocupat gara Abganerovo .si Seti.
So pare ca s-au creat 2 goluri :
— .Intre Tundutovo— Abganerovo si
— intre Abganerovo—Seti.
Divizia 2 nu m ai are legatura cu unitatile sale. Avea im-
presia ca ele se retrag in lungul c.f.
Nici un fel de legatura cu D ivizia 20 Infanterie, deci un
al treilea gol.
In ansam blu, capacitatea operativa a C orpului VI armata
extrem de redusa.
D upa m ari insistente, corpul de arm ata a obtinut de la
germani ca intarire : t
— un divizion tunuri asalt ;
— 12 care de lupta ;
— trupa unui atelier do roparatii.
In dim ineata zilei intorvino o m odificare esenfiala in orga-
nizarea com andam entului ; in plina criza, cind evenimentele se
desfasurau cit se poate mai nefavorabil.
Inainte de ora 0, colonelul [Hans] Dorr, ofiterul de legatura
comunica din partea Arm atei 4 Blindate, ca din cauza ruperit
frontului acestei armate in doua, comanda M.U. romane aflate
la slid de Set! trece asupra Armatei 4 romane.
Pentru exercitarea acestei comenzi, Arm ata 4 ccrc o con-
firm arc a M.C.G. (convorbire intre seful Sectiei Opcratiilor
M.C..G., col. Gavrilcscu si It.-col. Dragomir, subseful de stat
m ajor A rm ata 4. ora 0.30).
so prccizeze contributia pe care o pot da (la ordinul armatei).

unitatile germane aflate in zona armatei.
Raspuns la interventia de m ai sus, se trim ite de M.C.G.
ordinul nr. 348/21.X I, care in rezumat prevede :
— Arm ata 4 ia de indata sub ordine corpurile VI si VIT
#
arm ata si D ivizia 20 Infanterie ;
— M isiunea Armatei 4 este sa opreasca patrunderea in a m i
cului pe o linie cit mai la est ;
— S-a intervcnit la G rupul de arm ata „B*\ sa comunice cr
9
mijloace de intarire ar putea trim ite ;

— S-au luat masuri a se trim ite m unitie.
In dupa-amiaza zilei. A rm ata 4. prin subseful de stat m ajor
revine asupra cererii de a i se preciza misiunea.
Mai adauga in plus, ca :
— a prim it un ordin, dupa care arm ata este pusa sub ordi-
nele Arm atei 4 Blindate si ca aceasta arm ata a cerut sa dislore
Divizia 5 Cavalerie spre Aksai ;
— trupele sa pastreze pozitiile pina la ultim ul om (lim itind
astfel libertatea de m anevra a armatei).
Ccivrea armatei este transmisa sefului M arclui Cartier Gene
ral, care se afla la A rm ata 3.
Tntre timp, M.C..G. primise comunicarea M isiunii M ilitarc
germane (Memoriu operativ nr. 27), care aducea la cunostinta
urm atoarele :
,.C om andam entul Arm atei 4 romane ia im ediat sub comanda
D ivizia 1(S Moto germana si toate M.U.. romane aflate la sud
de locul de patrundere Seti.
Com andam entul Armatei A romane se pune sub ordinole .
Arm atei 4 Blindate.
Pozitiile actuale vor fi tinute cu orice pret.
Deocamdata nu se poate conta pe aducere de forte german<y‘.
Dupa ce M.C.G. a p rim it acest document, raspunde la intor-
ventia Armatei 4 urmatoarele :
„M.C.G. nu comanda.
264
A rm ata 4 a fost subordonata Armatei 4 Blindate, conform
ordinului G rupului de armate [...]
2. Armata 3 romana.
a) De la Divizia 1 Cavalerie, subordonata Corpului X I ger
man si aflata la 20.X I la aripa stinga a Armatei 6 cu fata
spre vest, nu s-au putut prim i inform atiuni.
b) G rupul general Lascar rezista cu mare greutate incer-
cuit [...].
Nu arc m unitie si hrana si nici nu s-au putut satisface
aceste nevoi pe calea aerului.
Divizia 1 Blindata, care se gasea incercuita cu Grupul Lascar
pe linia Verhnii Fom inski—Korotovski, are legatura cu Divizia
5 Jnfanterie, iar cu Divizia 22 B lindata nu are. A prim it ordin
sil-si deschida drum in directia Perelazovski, pentru a forma
un front dcfensiv pe inaUimea cu cota 172,0 (5 km sud-vest
Perelazovski).
In tim pui zilei. duce lupte grele pe in altim ile vest valea
Tarita pentru a iesi din Incercuire si a se uni cu D ivizia 22
Blindata, in care scop ataca de la nord la sud si primele sale «
elemente sint semnalate la ora Hi la 2 km est cota 212,4 (8 km

sud-vest Sirkovski).
La ora 20,40 se gasea in mars spre sud in situ a te foavte
critica :
— cu un grup la Donscinka ;
— restul blocat la cota 204,(> (!) km vest Korotovski) iar
trenurile in zona cotei 218,4.
Prin retragerea diviziei blindate, flancul sting al G rup ului
Lascar se gasestc intr-o situatie foarte grava.
A rm ata 3 apreciazS ca teste u ltim u l moment cind s-ar putea
retrage aceste M.U. cu concursul Diviziei Blindate. Are insa
nevoie de m unitie si benzina.
Cu toatii aceasta interventie a armatei, G rupul Lascar p ri
meste ordin superior sa reziste totusi pe loc [...].
c) Divizia 22 Blindata germana.
In lupte grele de aparare pe lin ia Sovhoz 186—Bol. Don-
scinkaia.
d) Corpul I Armata. Divizia !) Infanterie, atacata puternic
pe tot frontul cu blindate si infanterie, este respinsa spre vest
$i intra sub ordinele Corpului I Arm ata. Parte din unitatile
265
sale, aflate in regiunea sucl m ovila +3,0 (11 km Gorbatovski)
sint incercuite de inam ic.
Regim entul 18 Artilerie .si-a distrus tunurile.
Divizia nu mai are m unitii.• •
Pierderi le, foarte m a r .

Corpul I armata isi dispunc putinelc rezerve locale pe pan-
tele de vest valea Kriusa. ca sa opreascii trupele in retragere
ale Diviziei 9. .. :
Din cauza situatiei critice de la Divizia 9, a fost nevoie
sa-si replieze dreapta si Divizia 11, tot pe inaltim ile vest valea
Kriusa. f . . .1
f) Intentiunile armatei pentru 22.X I :
— regruparea unitatilor recuperate si lim itarea cu aeestea
a patrunderii inam icului pe vaile Cir si Kriusa ; *
— dupa intcrvenirca Corpului B lindat, sfi actioneze ofensiv
spre nord.
g) Pierderi le in oameni si m aterial foarte mari la D iviziile
14, 13, 9 Infanterie si Divizia 7 Cavalerie. [ X X X I, 143— 154], •.. . •
• •
in Cotul Donului. A rm ata 3. In ziua a treia a bataliei, • •la•

21 noiembrie, com andam entul sovietic si-a concentrat efortul :
— pentru a largi bresa din valea Tutkan si Tarita, prin
atacuri puternice contra diviziilor blindate si
— pentru a completa incercuirea G rupului general Lascar.
Kxploatarea sovietica in adincime, spre sud, a fost — si in ziua
dc 21 noiembrie — foarte putin im portanta.
Info rm atiilc aratau ca :
— in zona Kamcnka-Pronin (in regiunea estica a sparturii
de la ce.itru), trupele sovietice grupau o masa im portanta dc?
care de lupta ;
— la Perelazovski, K alm ikov si M anoilin (in regiunea de
sud-est a frontului G rupului general Lascar) se gaseau n u
meroase care de lupta si infanterie sovietica ;
— trupe importante sovietice sc* indreptau spre Buzinovka
si Kalaci (care lupta, infanterie transportata si cavalerie).
Starea atmosferica a interzis si in aceasta a treia zi a
bataliei interventia aviatiei. : .
Aceasta zi era ultim a in care reactiunea Corpului (X L V III)
B lindat si a altor rezerve ale eâloanelor superioare ar mai f i .
putut incerca sa restabileasca in bune conditii situatia.
266
Nereu$ita intorventici Corpului X L V III B lindat, care nici in
aceasta zi nu a izbutit sa-si intruneasca cele doua divizii, Se
datore$te superioritatii zdrobitoare a blindatelor sovietice, supo-
rioritate atit calitativa, cit mai ales cantitativa.
Rezultatele m inim a obtinute de contraatacul C .X L V III Bl. in
ziua dc 20 noiembrie nu mai indreptateau nici o speranta in
refacerea frontului la vreuna din breso. Sc punca deci in mod
acut problema retragerii G ru p u lu i de forte general Lascar.
A rm ata a raportat inca de la 20 noiembrie G rupului de armate
„B“ situatia ce s-a creat armatei, cerind sa se ia din tim p hota-
rirea retragerii acestor forte. C om andam entul german a raspuns
in mod repetat prin ordinul de a mentine G rupul Lascar pe
loc, contind mereu pc cficacitatca intcrvcntiei Corpului X L V III
Blindat, a carui forta combativa era supracstimata.
iln dim ineata clc 21 noiembrie ni s-a repetat ordinul de
mentinerea pe loc a G rupului general Lascar pentru a pastra
inca umerii bresei la dim ensiunile initiale, putin importante si
ni s-a comunicat din nou ordinul dat C .X L V III Bl. de a res-
tabili com unicatiile cu grupul Incercuit.
#
In cursul dim inetii (21 noiembrie) am pus telefonic la curent

pe $eful M.C.G. cu mersul opcratiilor si cu intcntiile com anda
m entului german de a m entine G ru p u l Lascar pe loc In speranta
degajarii lui ulterioare prin C .X L V III Bl., ale carui posibilitati
sint supraevaluate. Cum accst grup im portant, care reprezenta
aproape jum atate din totalul fortelor Arm atei 3 romane, risca
sa fic pierdut angajind astfel raspunderi care dep&seau armata,
s-a ccrut M.C.G. sa supuna situatia m aresalului Antonescu,
cerind instructiuni.
O initiative din partea Armatei 3 de a retrage G ru p u l
Lascar, trccind peste intcntiile operative ale OKH-ului. era
im posibila atit din punct de vedere m oral (it si material.
Operatiile angajate. de com andam entul sovictic depaseau cu
m ult frontul Armatei 3 ; retragerea G rupului Lascar ar fi avut
repercusiuni directe asupra frontului de la Stalingrad unde
aveau loc operatii pe care armata nu le cuno«?tea si nu le putea
aprecia. Arm ata nu era pusa la curent cu manevra urm arita
de O K H si cu situatia rczervelor strategice ce ar fi putut even
tual interveni. Desi convinsa ca pentru noi continuarea menti-
ncrii G rupului Lascar pe vcchiul front constituie o eroare ope-
ratjva, ccl putin locala, armata 11-a putut face altceva dccit sfl-si
267
arate insistent punctul ei cle veclcrc ccrind retragerea acestui
grup si sa depuna toate sfortarile pentru ameliorarea situatiei
acestui grup.
Prin raportul operativ al armatei din 21 noiembrie, ora
1(3, la capitolul „aprecierea situatiei4* arm ata a aratat ca consi
der# ca „a sosit u ltim u l moment in care se m ai poate incerca
degajarea grupului general Lascar, cu concursul Div. 1
Blindate**.
Starea total defavorabila a atmosferci a im piedicat insa
foarte m u lt aprovizionarea acestui grup pe calea aerului.
A rm ata a dat ordin sa restringa frontul in raport dc posi-
bilitatile de aparare. Chiar in dim ineata zilei i s-a transmis
urm atorul ordin : *
„M ultum iri pentru adm irabila conduita. Stringeti frontul la
capacitatea de lupta. C ontinuati rezistenta pina la degajare.
H rana trim is prin avion la Belosoin**.
Raspunsul M arelui Cartier General la interventia facuta a
fost prim it in seara zilei, avind urm atorul continut ♦. [...]
De la G rupul de arm ate „B“ am p rim it — In acelasi tim p
(ora 19,30) ordinul :
„Fuhrerul a hotarit ca Div. 5, 6, 13 $i 15 cum si resturile
D iv .14 Inf. sa m entina actualele lor pozitii, in orice im prejurare
pina la sfirsit**.
A rm ata nu s-a lim itat inscl la transiniterea acestor ordine
ci a cautat sa pregateasca, cit mai era vreme o incerca re de
iesire din inccrcuirc, prescriind, din proprie initiative :
„Ordine sint sa rezistati, prcgatiti insa totul pentru directia
in a ltim ilo r vest Perelazovski. Maresalul transmite gindul sau
tuturor celor care se sacrifica pentru tara si neain** (Ordinul
37 611 din 21 noiembrie, ora 22). •-
In plus am dispus ca un avion sa incerce sa aterizeze in
dim ineata urmatoare la postul de comanda al generalului Lascar,
pentru a-1 orienta, printr-un ofiter de stat major, asupra intregii:
situatii si pentru a-i comunica cum vede armata eventuala
iesire din incercuire. A fost u ltim a legatura dire^ta care a mai
fost posibila cu G rupul general Lascar.
' * Vezi mai departe telegrama maresalului Ion Antonescu

(n.n.). ^ •
O rdinul G ru p ulu i de armate „B“, de rezistenta pe loc, a
fost insa transm»s, dupa cum am aflat ulterior, .>i direct gene
ralului Lascar (radio) prin ofiterul german dc legatura de la
Div. 6 Jnf. [maiorul von Hohenhausen — n.n.].
Fuhrcrul repro$eaza $i acum [generalui P. Dumitrescu si-a
scris lucrarca in m artie 1945 — n.n.] armatei noastre darea dis-
pozitiei prin care am inteles sa fac posibila ieîrea din incer-
cuirc a generalului Lascar („pregatiti totul pentru d ire c jia . . . “)
atribuindu-i — pe nedrept — efectul dc a fi mic§orat spiritul
de dirzenie cu care s-a sacrificat G rupul Lascar prin rezistenta
prelungita pe loc (Hitler in p rim ul discurs dupa 23 august 1944 :
„tradarea rom ana a inceput la D on“). [Ill, 36—39]
9
Gruparea ,, Lascar4*. La P.C. al Diviziei 6 Infanterie. In

dim ineata zilei s-a semnalat o incercare de infiltrare a in a m i
cului pc direetia Ivanusinski — cota 184,7. S-au luat masuri
si s-a trim is de D ivizia 15 G rupul 15 Cercetare $i o companie
de la D ivizia fi care au atacat inam icul, 1-au respins si au re-
ocupat pozitia la sud de cota 184,7.
Tot in dim ineata zilei se primeste inform atia ca inam icul
a patruns po valea Tarita catre Taritinski, la P.C. al Diviziei 5
Infanterie.
Dupa citva tim p a venit la Golovski, generalui M azarini
im preuna cu seful B iroului 3.
Generalui M azarini se arata foarte afectat de intorsatura
situatiei *. El s-a instalat cu un e$alon de comandament la
Golovski in localul P.C. al Diviziei 6, punindu-i-se la dispozitie
in acost scop o Incapere din localul com andam entului Diviziei 6.
In cursul zilei s-au petêcut urmatoarele evenimente :
— Atacul rusesc a continuat asupra stingii Diviziei 5, res-
pingind-o spre V. Fominski.
— Din zona serviciilor Divizi(*i fi, a venit inform atia ca ina-
m icul a patruns In V. Cerenski.
Inam icu l completa astf(*l incei’cuirea grupului de forte. El
alinscse valea Taritei la Sirkovski venind dinspre vest ; Id sud
ocupase Cerenski— Ivanusinski, iar spre sud-est Salamakovski.
* Asa cum se va vedea din alte documente, presupusa sla-

biciune a generalului M azarini s-a dovedit o sim pla speculate
(n.n.).
In ziua aceasta trupele de ineercuire nu realizasera lega
tura intre Sirkovski si V. Cerenski, uncle ramasese un gol
de 12 km.
Inl'orm atiunile acestea prim ite suecesiv la D ivizia G i-au
perm is sa-si dea seama si sa urmiireasca toata evolutia misca-
rilor inam ice pentru izolarea grupului.
Pentru a se face fata la am eninfarea inam ica dinspre sud,
in. a fara de dispuncrea b atalio n ulu i din Reg. 15 Infanterie la
sud Golovski si trim iterea unei com panii la cota 184,7, s-a m ai
luat masura do a se organiza apararea anticar a Golovski-ului,
dispunindu-se de jur- im prejurul localitatii 40 tunuri antiaeriene
care se gaseau retrase de pe pozitie, in localitate.
In Golovski, situatia catre* jum atatea a 2-a a zilei devenea
serioasa.
Numcrosi fugari din D ivizia 14 si 15 Infanterie, artilerie,
trasuri si coloane Incepusera sa intre in localitate. Tot aici se
ingram adise si parte din trenurile de lupta ale Diviziei 6, silite
de inam ic sa cvacueze zona V. Cerenski.
M asuri de ordine severe au fost luate de divizie.
Cu toata grcutatea situatiei acesteia, s-a reu$it si In ziua
aceasta sa se m entina ordinea cea mai perfecta, datorita Servi-
ciului Pretoral al diviziei care era condus dt? un maior foarte
cnergic.
In seara zilei, D ivizia i> inti’a in legatura cu arm ata careia
ii • coniunica situatia sa si ncputinta de a prelungi rczistenta
pt'ste 22.XI fji ca are ordin de la G ru p u l de armate sa
continue rezislenta. Ct*rea dezlegare de hi armata sa rupa cercul
?si sa se retraga.
Somatiuni dr cupitulare (noaptea dr 21J22 noiembrie 1942).
I’cirlmnentari sovietici.
In seara zilei de 21.X I se eomunica de la Regimentul 10
#
Dorobanti ca un parlam entar sovictic et»rt* sa vina la P.C.
al diviziei.
Ofitcrul sovictic este adus la divizie, respeetindu-se for
mal itatile regulamentare.
Acesta avea gradul de capitan. El aducea t> scrisoare
scrisa prost la masina, cu urmatoarele cuvinte :
„Sinti?ti incercuiti, nu mai avefi nici o scapare. Ncmtii fug
si va lasa. Va dam ter men de predare. Spuneti conditiile pê-
darii, alt fel va vom distruge14.
270
O fiterul sovietic avea o tinuta destul de ingrijita Ni un
aspect militaresc. Avea un aer de buna dispoziîe.
Pentru a se da raspunsul acestui parlam entar, a fost ehe-
m at la D ivizia 6 si generalui Sion. G eneralui M azarini rama-
sese aici toata ziua dc 21.XI.
Situatia a fost exam inata in comun de generalii $i ol'iterii
din statul m ajor. A fara dc generalui M azarini care era v adit
dem oralizat si a fost de parere ca nu se m ai poate rezista
in conditiunile actuale, ceilalti au fost de parere sa se reziste.
D intre cei care au fost m ai categorici pentru continuarea
rezistentei s-a remarcat generalui Sion, colonelul [M ihail Victor]
Nanu, eom andantul artileriei Diviziei (j .si capitanul Popescu,
seful B iroului 3 al Diviziei 5.
S-a redactat si s-a predat parlam entarului sovietic, de catre
generalii M azarini si Lascar, urm atorul raspuns :
„Catre C om andam entul G ru p u lu i de Forte sovietice :
• .
C o m andantul G ru p u lu i de forte rom an, ofiterii si soldatii

com unica :
i
Vom duce lupta mai departe, fara nici un gind de predare4*.
(ss) General M azarini
General Lascar
A fost chemat apoi parlam entarul si i s-a spus de gent1-
ralul M azarini, care detinea comanda ca cel mai vechi, ca
„Sc va continua rezistenta
Dupa luarea acestei hotariri, generalui Sion a plecat Ja
postul sau de comanda.
La Golovski a continuat sa ram ina generalui Mazarini.
Dupa plecarea parlam entarului sovietic, a fost chemat seful
detasamentului de legatura al Diviziei 6, un maior german
[von Hohenhausen] caruia i s-a comunicat scrisoarea trimisa
de sovietici $i raspunsul dat.
Fata de aceasta informatie, ofit<TUl german a salutat si In
numele fiihrerului a m ultum it pentru loialitatea si camaraderia
de arme aratate de armata romana, spunind ca poporul german
nu va uita niciodata gestul trupelor romane. Ofiterul era emo-
tionat vadit m ultum it de hotarirea luata.
Trebuie adaugat ca ofiterul german a comunicat In cursul
zilei ordinul pe care-1 primisi* de la G rupul de arm ate „B“,
ca grupul de forte roman sa continue rezistenta. [X X V II, 12— 1(3]
271
Divizia G Infanterie. Dom nul general M azarini, cu statul
m ajor, vine la Golovski uncle sc afla sccliul Divizci G Infanterie.
Dom nul general M ihail Lascar ia comanda grupului form at
din Div. G, Div. 5, Div. 15 si resturile Div. 13, adica Regim entul
22 Infanterie 'care ramasese fara comanda intrucit Divizia 13 s-a
retras im preuna cu dl. general Joncscu-Sinaia.
Nu avem nici o legatura cu Corpul V arm ata, nici cu
A rm ata 3.
Se fac apeluri prin radio insa fara rezultat.
P rim im raspuns sa le clam in clar. Se crecle ca raspunsurile
sint date dc inamic. Se semnaleaza ca rusii incarca in' cam i
oane toate depozitole noastre cle alimente, efecto si m u nitiun i.
in aceeasi zi se ocupa satul Verhne Cerenski, in care se
gaseau toate trenurile regimentare ale Div. G, inclusiv ai Regi-
m entului 22 Infanterie clin D ivizia 13.
Cavaleria rusa ataca coloanelc izolate si subzistentele.
Vi.i unitali razlete din diviziile vocine caro sint oprito in
sat pentru o eventuala rezistenta.
Se prezinta la com andam entul Diviziei 6 Infanterie m ulti
ofiteri fara trupa, care sint certati aspru do dl. lt.-col. Cristea
Stanoscu, soful cle stat m ajor al Diviziei G si trim isi la unitiV
tilo lor.
In noaptea ch1 21/22 noiembrie a.c. pe la ora 2,30 so pre
zinta un parlam ontar rus (locotonont superior cle artilerie) cu
un mesaj scris la masina in rusesto cu caracter ultim ativ, avind
aproxim ativ urm atorul cuprins : ..Ofiôri si soldati ai Arm atei
Romano.
G orm anii v-au tradat retragindu-se in dozordino î lasin-
du-va singuri pe pozitie. Evitati varsarea inutila do singe
prodati-va.
Sinteti Incercuiti si situatia est<* fara do ieîro.
Termon, pina la sfirsitul zilei.
De viata parlam ontarilor raspundeti“.
Semnat Isakov, com andantul G rupului do Arm ate Sovietice.
La intrebarea d-lui general Lascar cine este acest Isakov,
parlam entarul raspunde ca este colonel.
A avut loc o scurta conferinta la care au participat cl-nii
generali Lascar si M azarini, intreg statul m ajor al Diviziei G
Infanterie si al Diviziei 5 Infanterie.
272
D om nul general Lascar propune si toti aproba sa nu ne
aratam slabi fata dc ru$i pentru ca tara ne va judeca faptele,
iar raspunsul sa fie scurt si hotarit.
Raspunsul il da dom nul general M azarini, In scris, $i In
lim ba rom ana :
„Dom nule colonel, lu p tam pina la unul. Nu ne predam “
Semnat, general M azarini.
Parlam entarul a fost legat la oclii .si trim is spre front in
sectorul Regim entului 10 Dorobanti, satul Bazkovski.
A u urm at clipe de lini^te §i totodata de enervare generala.
Se simêa deznodainintul inevitabil.
Tot tim p u l D.V.K. 107 in frunte cu dl. maior von Hohen-
hausen Hochaus, m entine o strlnsa legatura cu com andam entul
Diviziei 6 Infanterie §i cu D.V.K. al Arm atei 3 (prin radio).
Peste o ora $i jum atatc se prezinta un al doilea parla-
m entar cu un mesaj identic, la care raspunde 111 romane.^te §i
in scris dl. general Lascar M ihail.
Tot al doilea parlam entar ne informeaza verbal, izbit de
prim irea buna care i s-a facut (tratat cu t^Sari si cu coniac
din beljjug) ca ei au pina la aceasta data peste 2 000 prizonieri
rom ani §i ca incercuiri similare sint la Kalaci §i Stalingrad.
Ne sfatuie$te sa ne predam de buna voie caci vom fi tra-
tati frate^te in raport cu gradele si ne informeaza ca germanii
sint tratafi oricum mai rau.
Ne mai spune ca daca rezistdm inutil ei vor aplica fata de
toti mctode de distrugere [subl. ns.].
Totodata, cauta J?iret sa a fie prin intrebari la ce coman-
dam ent se afla, de corp sau de armata.
I se raspunde ca va afla din raspunsul nostru care a fost
scris de data aceasta de dl. general Lascar M ihail, pe o coala
intreaga, si al carui continut nu-1 cunosc.
Parlam entarul ne mai spune ca term enul expira la ora 24
din 22 noiembrie 1942.
Atmosfera printre ofiterii de stat m ajor, de?i nedorm iti $i
surm cnati, este excelenta.
Incercuirea este complete.
Avem 87 de prizonieri intre care 5 ofiteri, un inginer tehnic
topograf si mai m ulti gradati care cad In m iinile ru$ilor la
Verb ne Cerenski. Dc soartn escortei nu stim nim ic. [X X X ,
294— 207J.
273
Divizia 15 Infanterie. Catre ora 2, dom nul general Sion
soseste ele la Golovski si cliemincl cleoparte pe m aiorul [Gheor-
ghe] Busuioceanu, seful Biroului 3, ii imparta$e$tc discutiunea
care a avut loc intre dom nia sa, dom nii genera li Lascar si
M azarini. 0
Rusii trimisesera un parlam entar la D ivizia 5 cu un u lti

m atum prin care soma sa se precêa.
In discutiunea care a avut loc s-a propus daca nu trebuie
sa se capitulezet insa dom nul general Sion a intervenit spu-
n ind : „Cit tim p avem m unitie, vom lupta p in a la unui caci
trebuie sa intervina aliaîi nostri‘\
La aceasta interventie s-a asociat .si dom nul general Lascar
care a spus : „Vom m uri cu toîi ca sa arate Istoria genera-
tiilor viitoare ce am facut noi pentru 'J’ara44.
Aceasta hotarlre este transmisa si c o m a n d a n tilo r• de sec
toare prin seful B iroului 3, care a plecat pe front in acest
scop. Totul este in ord'ine si m oralul ridicat cu toata lipsa de
hrana si apa in special care tortura pe toti.
P ina la ora 11, liniste pe tot frontul. Intre tim p stinga
B atalionului I/R.25 Infanterie realizeaza legatura cu Regim en
tu l 7 Dorobanî de-a lungul viroagei vest cota 140 §i totul era
in ordine.
Intre ora 12— 13, inam icul dezlan\uie doua atacuri concen-
trice $i puternice. U nui asupra B atalionului 1/R.25 Infanterie,
cu circa 2— 3 batalioane si un u i asupra sectorului colonelului
Calotescu cu 2— 3 batalioane fara tancuri. Intervine artileria
J?i intregul arm am ent. Lupta dureaza pina la ora 4 cind in a
m icul este complet oprit, capturindu-se circa 100 prison ieri.
In tim p ul luptei, catre ora 15, dom nul general Sion este
chemat din nou la Golovski. D ivizia (> prim ise si ca un parla
m entar rus care cerea capitularea diviziei. A u loc din nou ace-
leaî discuîuni si se hotaraste d in nou rezistenta pina la ulti-
m u l cartu§, hotarire raportata prin radio la arm ata $i semnata
de cei 3 generali M azarini, Lascar $i Sion. In acelasi tim p se
lanseaza de la Golovski o radiogram a catre armata cu urm a
torul conînut : „Sintem in situatie disperata ! Acesta este ulti-
m ul cuvint ! Spuneti-ne cuvintul Dumneavoastra ! A m hotarit
sa luptam !“.
Aceasta era situatia in noaptea de 21/22.XI. [ X X IX , 4!)7J.
274
In Stepa Calniuca. A rm ata 4. [...] IV. D upa luarea comen
zii, A rm ata 4 romana cle acord cu propunerile Corpului VI
armata, ordona sa se refaca rezistenta pe aliniam entul general
valea Aksai— Tundutovo.
k
In acest scop, se pune la dispozitia Corpului VI arm ata
Detasamentul Korne (grosul Diviziei 8 Cavalerie plus o baterie
grea), care la 21.X I ora 18 ajunsese in zona K orobnin—Koles-
nicov— Umantevo.
V.In urma actiunilor desfasurate se ajunsese catre ora 16,
la unnatoarea situatic :
1. La Corpul VI armata. D ivizia 1 Infanterie are dreapta
(Detasamentul colonel Palade cu 3 batalioane) pe linia M. Der
beti—Tundutovo, iar stinga, in regiunea Goncearovski—Vodinski,
incearca reconstituirea unitatilor pentru a rezista.
D ivizia 18 Infanterie, fara legatura cu unitatile sale care
au rezistat pe padurea Tinguta (aflata intre satul si gara Tinguta).
Divizia 2 Infanterie are grosul im prastiat. Situatia u n ita
tilor necunoscuta.
La ora 17.45, corpul de arm ata hotaraste (ordinul de ope-
ratii nr. 138) urmatoarele :
a) Corpul VI arm ata intarit cu D ivizia 8 Cavalerie rupe
lupta in seara de 21.X I, sub protectia unitatilor aflate pe lin ia
Goncearovski — gara G niilo Aksaiska— Vasilevka si isi reorgani-
zeaza fortele la sud cle riu l Aksai. [...]
2. La Corpul VII armata.
D ivizia 4 ia sub ordine Detasam entul colonel Palade al
Diviziei l Infanterie, aflat la Tundutovo.
'In golul de la vest cle tTundutovo se introduce B atalionul 4
Infanterie Usoara si G rupul 57 Cercetare.
Pe restul frontului nim ic im portant.
VI. IntervenUa Diviziei 29 Moto nu s-a produs.
A viatia a vazut i:i ziua de 21.XI, 11 care de lupta germane
urinate cle 40 automobile, in deplasare cle la Kaoninski (15 km
nord Aksai) spre Abganerovo.
Asupra actiunii Divizei 20 Infanterie si Diviziei 2D Infan-*
terie Moto germana, s-au p rim it m ai tirziu de la A rm ata 6
germana prin Misiunea M ilitara germ ana (nr. 12 776/42 din
11.X1I), urmatoarele date :
275
„Divizia
%
20 Infanterie avea de aparat inaintea datei de
20.X I, un sector de Jargimea 19 km. Ea s-a retras num ai dupa
ce vecinii se retrasesera deja. C hiar si dupa aceasta, Regi
m ental 91 Infanterie, B atalionul de Pionieri si Batalionul usor
20 au rezistat §i dupa ce au fost deja depasiî. Ei au fost eli-
beraji mai tirziu prin contraatacul Diviziei 29 Infanterie Moto.
§ i regimentele 82 si 83 Infanterie au corespuns pe deplin in
aceste lupte44.
In rezumcit, la sfirsitul celei de a 2-a zi de batalie :
— Inam icul a continuat a progresa spre vest.
— A rm ata 4 rom ana dupa ce a ramas neintrebuintata mai
m ult de doua luni ia comanda corpurilor VI $i V II arm ata §i
a Diviziei 16 Moto [germana — n.n.] in condiîuni exceptional
de grele.
A*
— La Corpul VI arm ata se opun rezistente izolate in lu n
gul com unicatiilor ; legaturile sint rupte.
— Corpul V II arm ata pe pozitiile initiale, i$i acopera sttnga.
— A rm ata hotaraste a se reface rezistenta pe lin ia valea
Aksai— Tundutovo.
— Nu avem preciziuni daca si cum a intervenit D ivizia 29
Moto germana.
— Nici o informatie, de asemenea, de la Divizia 20 In
fanterie.
— A jutorul german este neinsemnat. A rm ata este prevenita
9
ca nu poate conta deocamdata pe aducerea de forte germane.

[XXV , 217— 223]. #
Versiunea lt.-colonelului Nicolae Dragomir, subseful statu-

lui m ajor al Armatei 4. Inam icul adinceste large.^te patrun-
derea sa. Parti din trupele proprii, batute, incearca — C.VI A. —
rezistente izolate, in tim p ce ia C.VI I A. situatia esto neschim-
bata.
P ina spre dim ineata diviziile C.VI.A. nu au putut reconsti-
tui nici o rezistenta. C om andantii nu au legatura cu trupele,
ale caror resturi se retrag im prastiate si dopasite de tancurile
inamice * precedate de miscarea neregulata a form atiunilor de
servicii intrate in panica.
* „Care im panau toata zona44 (Raport operativ C.VI A.),

(nota AT. Dragomir).
276
La D ivizia 1 [Infanterie] s-a mai rezistat totusi, cu resturile
ck* trupe si un escadron R.6 R.P. (dupa replierea de la cota
124,8) cal a re pe com unicatia Plodovitoie— Abganerovo, la circa
G kin est de Abganerovo spre a acoperi aceasta localitate.
Alte parti din R.6 R.P. au incercat sa reziste pe zoncle de teren
10 km sud Plodovitoie.
Catre ora 9 inam icul cucereste gara si localitatea A bga
nerovo. ft
In dupa-amiaza zilei situatia, foarte ncbuloasa, este apro-

x im ativ urm atoarea :
— dreapta C.VI A. rezista pe lin ia M ai. Derbeti—Tundutovo ;
— in spartura produsa C.A. Incearca constituirea unei
aricrgarzi pe linia Goncearovski—Vodeno— G nilo Aksaiskaia cu
resturile diviziilor sale si intarirea germ ana * ;
— stinga C.VI I A. este prelungita spre v e s t;
— D ivizia 16 Moto, incercuita la Utta, se retrage spre Ia§-
kul urm arita de 2 brigazi blindate si 3 brigazi moto :
C.VI A. propune A rm atei 4 Rfomane] ** :
— rcconstituirca rezistentei eventual •pe vaile Aksai— Rosos

la adapostul ariergarzilor de pe lin ia Gonccarovski— G nilo A k
saiskaia ;
— interventia Det. Korne spre Abganerovo *** (sustinut de
elementele blindate de intarire).
C.A. arata ca aceasta noua rezistenta este conditionata si
de contraatacul Div. 29 Moto germane dinspre Kosceava (pe
care se puneau m ari sperante) $i de interventia aviatici contra
carelor.
Ofiterul de legatura al* arm atei arata ca com andam entul
C.A. nu crede sa poata t*nc pozitia de pe valea Aksai, dacS
inam icul atac£ cu care.
* Dupa m ari insistcnte, fata de apropierea inam icului de

atelierele germane de reparatii din Aksai, C.VI A. a obtinut
de la germani : un grup de tancuri de asalt ; 12 care de lupta
scoase din atelie r; trupa . atelierului (nota AT. Dragomir).
** Care in cursul zile prim ise comanda tuturor unitatilor
romane si germane la sud de zona patrunderii (Seti). (nota
N. Dragomir).
*** Detasamentul va fi toata ziua in curs de deplasare. C.A.
cauta sa foloseasca Detasamentul Korne, dupa contraatac, in
ariergarda. (nota N. Dragomir).
277
A. 4 R[omana] :
—• aproba propunerea ;
— ordona ca dreapta Div. 1 [Infanterie] care tinea la Tun-
dutovo, sa intre sub ordinele Div. 4 ;
— organizcaza apararea localitatii Kotelnikovski, cu trupele
locale germane si romane ;
— intareste C.VI A. cu un batalion din Reg. 92 Inf. Im pins
la Cilikovo ;
— degajeaza spatele arm atei de oareeari form atiuni dinapoi.
Luarea comenzii de catre A .4 R[omana], in conditiuni atit
de grele, a impus clarificari.
A rm ata raporteaza M.C.G. :
,,Pentru executarea im ediata a comenzii avem nevoie de o
confirmare urgcnta, % de stabilirca m isiunii noastre generate, de
precizarea contributiei pe care o pot da, la ordinul nostru,
unitatile germane aflate in zona arm atei (pina mai departe
spre spatele armatei)".
M.C.G. transmite ordinul nr. 34 348 care in extras cuprinde :
a) A rm ata 4 ia sub ordine im ediat C.VI si V II A., fara
Div. 20.
b) Misiunea armatei este sa oprcasca p&trunderea in am i
cului pe o linie cit mai la est.
c) S-a intervenit la Gr. de A. „B“ sS comunice ce m ijloace •
de intarire ar putea trim ite.
d) S-au luat masuri a se trim ite m unitii.
In controversa dintre elasticitatea m isiunii data de M.C.G.
,si ordinul do la Stabs Don ca trupele sa pastrezo pozitiile pina
la u ltim u l om, intervine ordinul Gr. do A. „B“ prin care A rm ata
4 este pusa sub ordinele A rm atoi 4 Blindate cu misiunea do a
tine actualolo pozitii cu orice pret, fara a conta pe aducerea
de intariri germane.
In chestiunea de a sti daca totusi eom andantul armatoi poate
avea initiative in favoarea trupelor romane, grav periclitate,
M.C.G. ra sp u n d e :
„M.C.G. nu comanda. In situatii critice nu poate lua hotariri
decit cine cunoaste bine situatia. Deci puteti face actc de in i
tiative, luindu-va toata rcispunderea44.
Iar din partea dom nului maresal se primeste In acecas;
chestiune raspunsul :
278
„Principial, orice so va hotari sa se hotarasca de comun
acord cu com andam entul germ an14.
O noua controversy intervine intro .sugestia M.C.G. de a
face fata in bresa prin tragcrea de forte de la dreapta armatei
$i respectiv prin replierea acestei îripi pina la valea A rhan
Solmen, $i ordinul categoric al A.4 Bl. care era de acord cu
preluarea de forte de la dreapta armatei dar pastrind neclin-
tite actualele pozitii.
.In conditiunile puse de A.4 Bl., A.4 R[omana] va prelua de
la dreapta num ai 1 regiment cavalerie.
In fine, sugestiei M.C.G. de a se pregati $i Valea Kurmo-
iarski Aksai (Kotelnikovski) i se opune faptul ca com andam en
tul german este cu desavirsire ostil oricarei masuri de preve-
dore pentru eventualitatea unui esec al rezistentei pe valea
Aksai si cere chiar refacerea rezistentei la nord-est de
aceasta vale.
In rezumat, in ziua a doua a ofensivei rusesti :
— inam icul
%
a continuat progresiunea spre vest ;
— C.VI A. opune rezistente. izolate §i improvizate pe co-
m unicatii ;
— legaturile sint rupte ;
— C .V II A., pe pozitiile initialc, isi acopera si prelungeste
aripa stinga ;
— A. 4 R[omana] primeste comanda trupelor, m ajoritatea
descompuse si total lipsite dc rezerve, in conditiuni exceptio
nal de grele*. [X X X II].
$
Maresalul incepe sa a c u ze ! (21 noiembrie 1942). D om nul
maresal Antonescu Im i ordonS sa va comunic [atajjatului m ili
tar la Berlin, colonel Ion Gheorghe — ??.?i.] urmatoarele :
C om andam entul german a fost prevenit asupra im inentei
unui atac in zona Arm atei 3. Dupa Ilm en, R jev $i Voronej si,
poate chiar inaintea acestor regiuni, zona Arm atei 3 aflata pe
* Asa fel incit, dom nul general Hoth [comandantul Arm atei
4 Blindate germane — ?i.?i.] a putut spune, mai tirziu, d o m n u
lui general Constantinescu, com andantul armatei (cuvinte repe-
tate si de colonelul Doerr) : „on ne vous a pas clone le com-
manclamcnt ; on vous Va jete“ [„dumneavoastra nu v-a fost
acordat acest comandament, ci v-a fost aruncat14 — n.n.]. (nota
N. Dragomir).
279
directiunea Rostov era poate mai indicata decit celelalte pentru
un atac rus. El permitea inaniicului sa obtina efecte tactice
cu imediate consecinte de ordin strategic.
De aceea, Dom nia sa a insistat sa se lichideze cu capul
de pod rusesc de la sud Serafim ovici si a cerut sa se doteze
A rm ata 3 cu tot ceea ce ii lipsea pentru a-$i putea indeplini
misiunea, contind pe promisiunea facuta prin dom nul general
Hauffe de a se indrum a inapoia Arm atei 3, 4 divizii germane
d in rezerva, deosebit de o divizie din Corpul V I arm ata ro
m an *, care trebuia sa vina dupa proiectul in itia l In zona aces
tei armate.
D om nul maresal isi da seama de grcutati dar trebuie sa
se recunoasca ca a fost si o neglijare a nevoilor Arm atei 3
- 1
romane, datorita com andam entclor partieulariste [sic !] ale co-

m andam entelor carora le sint subordonate trupele noastre, in-
terese de altfel omenesti% si explicabile.
G rupul de armate „D on“ trebuia sa dispuna deosebit de
rezerva Arm atei 3 $i de o rezerva in regiunea Rostov ; nici
aceasta nu a fost rcalizata. •
Prin scrisorile din 17 martie $i 20 iunie 1942, dom nul m are
sal Keitel s-a angajat ca sa completeze po front trupele noastre
cu tot ce le era necesar, la fel cu unitatile germane, dar nil
s-a realizat. Nici macar nu s-a tin u t seama de faptul ca d iv i
ziile romanesti sint cu aproxim ativ 1/3 m ai mici decit cele
germane si totusi li s-au incredintat fronturi foarte largi ; ele
m ai au pe deasupra o incadrare slaba care la un efectiv redus
nu se incadreaza nevoilor operative pe fronturi largi pentru a
le da o' tarie suficienta. » * »
Deosebit de accasta nu s-au adus in zona, desi trupele se
aflau pe pozitie de la jum atatea lunii septembrie, m aterialul
de fortificatii necesar, mine, retele de sirma etc.
D om nul maresal nu voieste prin aceasta sa aduca o cri
tica nici sa acopere un eventual escc. Insa semnaleaza cele de
m ai sus pentru ca situatia sa se indrepte cit tim p mai e posibil
Si*• cere ca asigurarile date de dom nul maresal Keitel, prin scri-
sorile am intite mai sus, sa fie respectate.
Dat fiind im portanta sectorului, Dom nia sa socoteste ca
trupele Armatei 3 trebuie sa sc bucure de toata atentiunea mai
* Divizia 20 Infanterie. (n.n.).

ales ca acest sector
#
poate eleveni in prim avara o buna baza
ofensiva pentru operatiunile viitoare.
Pentru ca trupele romane sa poata sa participe la aceste
foperatiuni ofensive, trebuie sa li se dea posibilitatea sa-$i inde-
plineasca misiunea actuala, astfel incit in prim avara sa dispunS
de o cit mai intacta forta combativa. *
Situatia actuala este apreciata de catru dom nul mare.;al ca
fiin d grea, nu totusi primejdioasa*. Desigur, desfasurarea ei
depinde $i de rezervele rusesti.
Daca oprirea ofensivei rusesti va putea fi facuta cu rezervele
actuale, ar fi de dorit ca elementele blindate sa intreprinda o
actiune dincolo de fostele linii, pentru a ajunge la Don.
O pozitie avantajoasa ar fi lizierele de nord ale padurilor
de la nord de linia K rutovski—Serafim ovici— Kletskaia care pe
linga ca ar fi lim itat posibilita{ile unor viitoare atacuri inamice,
ar fi constituit o buna baza de plecare pentru ofensiva din
prim avara.
Pozitia de pe Don este insa indispensabila unei aparari pe
tim pul iernii si ar trebui cuccrita spre a evita situatia de pina
acum care lasa in m ina ruîlor obiective im portante $i zone
favorabile de adunare a fortelor de atac. [ X X X IIII.
% ##
Fuhrerul condam na Gruparea „Lascar“ la pieire (generalui

Hauffe catre generalui Steflea — 21 noiembrie 1942). Misiunea
M ilitara germana are onoarea de a transm ite M arelui Cartier
General Regal roman urmatoarele deciziuni ale fuhrerului :
1. Deciziunea fiihrerului ; Sa se realizeze cit mai repede po-
sibil jonctiunea intre Divizia 22 B lindata .si Divizia B lindata
romana. Corpul [X L V III] BllVidat sa atace apoi im ediat $i fara
nici o crutare spre nord, patrunzind in dispozitivul inamic.
Diviziile i3, 6 si 5 romane si resturile Diviziei 14 romdne
vor mentine pozitiile lor eu orice pret [subl. ns.].
2. Fuhrerul a clecis; D iviziile 15, 13, 6 §i 5 romane $i restul
Diviziei 14 romane isi vor m entine cu orice pret -V pina la capat,
pozitiile lor actuale.
* Aceasta apreciere ne face sa crcdem ca telegrama catre

colonelul Ion Gheorghe a fost conceputa si transmisa inainte
de prim irea' rapoartclor de pe front prczentate in continua re
{n.n.).
281
w
Corpul X L V III B lindat a p rim it ordin sa aduca dc'spresu-

raroa prin atac spre nord. [X X X IV ].
% •
Generalul Steflea cere permisiunea de retragere pentru

Gruparea „Lascar“ (21 noiembrie, ora 21,20). a) Gherghe Radu
[comandantul Diviziei i Blindate — /z.?*.] a p rim it ordin sa se
retraga la 5 km sud-vest Perelazovski.
Lascar [comandantul D. 6 1. — n.n.] cu M azarini [coman
dantul D. 5 1. — n.n.] si parte din Stavrescu [comandantul D. 14 I.
— ?i.72.] Ionescu-Sinaia [comandantul D.13 I. — n.n.] si Sion
[comandantul D.15 I. — n.n.] incercuiti. A u prim it ordin de la
G rupul de armate „B“ sa ram ina pe loc. %
b) N-au deloc bomboane*.

Astazi nu li s-a putut duce nim ic cu Ram iro Enescu
[comandantul G ruparii Aeriene de Lupta — n.n.].
Lascar cu toti fratii sint gata in noaptea asta *s3 rupa cercul
si sa urmeze pe Gherqhe Radu, insa G rupul B nu admite.
Noi cerem aprobarea d-lui m aresal**.
c) Situatia grea la P anaitiu [comandantul Diviziei 9 In fa n
terie — ?7.?7.], iar elemente blindate rosii au ajuns la Kalaci.
Asteptam raspunsul, caci nu trebuie pierdut nici un mi-
nut. [XXXV].
• * •
Maresalul spera insa in ajutorul german (21 noiembrie, ora

21,40). La comunicarea dvs. telefonica, se transm ite mai jos ordi
nul dom nului maresal Antonescu :
1. Executali ordinul com andam entului G rupului de armate*
,,B“, daca acest com andam ent monteaza actiunoa de despresurarc?
jj>i poate procura m unitie.
Principial, orice se va hotari sa se hotarasca de comun acord
cu com andam entul german.
* M unitii (n.n.).
** In m em oriul din 15 m arlie 1945, generalul" Ilie Steflea
arata : „Am (‘('rut aprobarea sa ma due personal In incercuire,
cu avionul, ca sa salvez G rupul Lascar, dar nu mi s-a aprobat.
Daca m-as fi dus fSra aprobare, as fi fost acuzat ca tot dezas-
trul de la Stalingrad 1-am provocat ('U, fiindca am ridicat tram-
bulina (Grupul Lascar) ce* pre*tindea comandame'ntul g(*rman
ca le va permite sa sara in Stalingrad4*. [Arh. M.Ap.N., fond
948, dosar nr. 811, f. 223].
282
2. Transniitoti tot gindul meu bravilor si bunilor romani carc
lupta pentru cauza neam ului. [X X X V IJ.
22 N O IE M B R IE 1942
Ju rn a lu l tie operatii al M arelui Cartier General.

A. Inamicul [...] III. Grupul clc armate ,,13“. Armata -i
romana.
1. La Divizia 16 Moto germana. Inam icul a atacat cu forte
superioare blindate ariergarda de la Utta, respingind-o spre vest
si continua inaintarea pe soseaua Utta— Ia$kul. *
La sud de $osea, coloane inamice cu tancuri si m ulta arti
lerie, in mars spre vest, ajunsesera la ora 8,30 cu avangarda,
la 25 km est Iaskul.
2. La Corpul VII armata. a) In fata scctorului Diviziei 5
Cavalerie s-au semnalat aglomerSri de trupe, afluind dinspre
nord-est spre Sarnut ; in regiunea Most Santa inam icul face
depozitari de materiale.
Aceste preparative lasa sa se intrevada inceperea in curind
a atacurilor asupra dreptei Corpului V II armata. K
b) In sectorul Diviziei 4 Infanterie. Dupa o puternica actiune
de artilerie, aruncatoare si arme automate, inam icul a atacat
localitatile M. Derbeti si Tundutovo, rcusind — in prim ele ore
ale dim inetii — sa cucereasca prim a localitate, iar din a doua
num ai partea de est.
La ora 12,30, a reluat atacul spre sud cu 2 batalioane spriji-
nite puternic de artilerie, aruncatoare si katiuse, reusind sa
ajunga catre*
ora 14,30 pe linia
%
: 4 km sud-est Tundutovo, 3 km
sud Tundutovo, 2 km vest Tundutovo, unde a fost oprit.
In accste opcratiuni au fost incercuite doua puncte de sprijin
din G rupul 57 Cercetare, care acoperea stinga Corpului V II
armata.
Pe restul frontului Diviziei 4, a fost respins un atac inamic,
in forâ de o companie in regiunea 4 km sud-vest U ngun—
Ierjashi.
3. Detasamentul Korne. Nu a avut contact cu inam icul pina
catre ora 14.
Dupa aceasta ora, Regim entul 4 Rosiori a fost atacat de
2 regimen te de cavalerie dinspre nord, combi nat cu o manevra a
20 tancuri venite dinspre sud.
283
4. In sectorul Corpului VI armata. Elementele cele mai inain-
tate inamice au ajuns la circa 3 km in fata pozitiei noastre.
In cursul serii, inam icul a reluat atacurile mai puternice,
presind in special pe directia Aksai.
D ivizia 1 Infanterie a putut respinge un atac mai slab, dupa
care frontul ariergarzilor a fost respins spre valea Aksai.
Forte inamice de cavalerie sint semnalate ocolind pe la
vest, prin spatiul liber, aripa de vest a frontului ariergarzilor
$i se indreapta spre gara Jutov.
D in declaratiile prizonierilor, rezulta ca forte de cavalerie,
circa 1 divizie, ar fi sosit in seara zilei la Abganerovo [...].
Armata 3 romana. a) Actiunea trupelor inam ice a continuat
sa se dezlantuiasca cu aceeasi inversunare ca in ziua anterioara.
Patrunderea spre nord a fost m ult adincita. Din inform ati
unile prim ite de la Misiunea M ilitara germana, a atins in seara
zilei Donul intre G olubinskaia si Kalaci, invaluind aripa stinga
a Armatei G germana. %
In spatiul dintre stinga A rm atei 6 germana si valea Tarita

n-a avut de intim pinat nici o rezistenta.
b) Grupul Lascar. In noaptea de 21/22 s-au prezentat parla-
mentari rusi si au somat pe generalui Lascar sa capituleze.
Som atia a fost respinsa.
m
In zorii zilei, cercul inamic in jurul grupului incope sa se
stringa tot mai m ult. Apararea eroica este rupta la Divizia 5 si
inam icul ocupa localitatea Belosoin. Dreapta Diviziei 6 si stinga
Diviziei l r) atacate cu care de lupta si apararea este strapunsa
la est de Raspopinskaia.
c) D ivizia 7 Cavalerie, a fost atacata puternic cu blindate
si respinsa spre sud.
d) Presiunea inam icului asupra Diviziei 9 a fost continua ;
iar divizia a fost respinsa spre vest si de pe inal{jm ile vest
valea Kriusa* For{ele inamice care au atacat au fost circa 4 ba
talioane infanterie cu care de lupta.
e) f. ..) In zona Detasamcntului „Haas“, inamicul a patruns
la ora 14 cu infanterie si tancuri pe la sud-est Astacov si a
ocupat inaltim ea c. 4 de la 2 km vest.
B. Fortele amice .III. Grupul de armate „B'\ Armata 4
Romana.
1. D i v i z i a 10 M o l o ( j e n n a n a . Ariergarda diviziei (j0 ja u tta
a fost retrasa, fiind atacata de un inam ic superior, Cl, tancuri
284
2. Corpul VII armata. a) Divizia 5 Cavalerie. Tn cursul noptii
de 21/22.X I, a respins citeva incursiuni inamice.
In cursul zilei, artileria a actionat asupra aglomerarilor de
trupe din zona Most Santa.
A rm ata a intentionat sa form, ze o rezerva dintr-un regiment
de cavalerie intarit, din aceasta divizie, pe care sa o dirijeze
catre aripa dreapta a Corpului V II armata.
Pe baza inform atiunilor prim ite de la Corpul V II armata,
care indicau pregatiri de atac §i afluiri de trupe inam ice in
fata Diviziei 5 Cavalerie, masura a fost contramandata.
A rm ata a cerut C orpului V III Aerian bom bardam ent asupra
trupelor inamice din zona nord-est $arnut.
%
b) Divizia 4. Intre # M. Derbeti $i linia de sud a diviziei,

nim ic im p o r ta n t; aici au avut loc num ai schim buri de focuri,
pe frontul tinut de Regimcntele 5 §i 20 Dorobanti.
Detasamentul Palade a fost respins dc pe satcle Tundutovo
Si M. Derbeti. [...].
Fata de aceasta situate, arm ata a dat ordin C orpului V II
arm ata sa opreasca inaintarea inam icului pe lin ia : incrucisarea
de d rum u ri 7 km nord-est K oropkin, botul do deal 10 km sud
Tundutovo, inaltim ea 8 km est Sadovoie .si mai la dreapta po
actual ul front.
. G ru p u l 57 Cercetare, care acoperea stinga C.A., a fost atacat
cu care de lupta.
3. Corpul VI armata. a) Detasamentul Korne, pus la dispo
zitia C orpului V I arm ata, cu ordinul de a nu fi intrebuintat
fara aprobarea armatei, fiin d atacat de inamic, arm ata isi vede
inclestata rezerva pe care voia sa o indrepte spre vest in spatele
vaii Aksai.
De notat ca nici constitutrea de rezerve din Div. 5 Cavalerie
nu s-a m ai putut face din cauza presiunii inam icului in acel
sector.
b) Pentru a constata situatia reala a frontului si a M.U.
subsefiil de stat m ajor al arm atei [lt.-colonel Nicolao Dragom ir
— n.n.] a plecat in cursul zilei cu avionul la unitati.
Constatarile facuto la trupele din linie s1 rezultatul rocu-
noasterii din avion de-a lungul frontului sint urmatoarele :
D ivizia 1 Infanterie :
— tine un front do circa 5— 6 km calare pe soseaua im ediat
nord Goncearovski ; are olomonte spre Vodeno, undo are legatura
285
cu o companic g e rm an a; are in front circa 700 oameni dintre*
care 500 recru{i ai Regim entului 85 Infanterie, 11 pu§ti m itraliera
$i 4 anticar.
— la sud Tundutovo arc Regimentul 93 Infanterie cu un
batalion din D ivizia 4 si 6 baterii, care se afla in lupte, sub
ordinele Diviziei 4 Infanterie.
Din D ivizia 2 Infanterie nu au m ai ramas decit com andantul
si o parte din statul m ajor care nu a fost nim icit de inam ic ;
circa 100 infanteristi cu 5 piese artilerie, form atiunile de servi-
cii, trenurile regimentare, parte din trenurile de lupta, fractiuni
din com pania de transm isiuni, jum atate din compania A.A., un
pluton dc politic si stadia radio.
Form atiunile de scrvicii totalizeaza aproxim ativ 700 oameni
cu carute in m ajoritate ajunse m ult inapoi. Toate aceste ele-
monte amestecate si demoralizate sint lip.-ite de arm am ent de
infanterie J?i automat.
C om andantul diviziei [general D um itru Tudose — /i.??.] a
declarat ca nu m ai poate conta pe aceste forte .si ca divizia sa
a devenit un im pedim ent ce trebuie§te indepartat de front.
Totusi, divizia a incercat sa im pinga valoarea unui escadron for
m at din artilcristi pe inaltim ile 5— 6 km nord gara Jutov, Inta-
rindu-1 cu circa 100 infanteristi de care mai dispunea si cu
piesele de artilerie inapoia vaii Aksai.
Divizia 18 Infanterie are 8 ofiteri, 157 trupa, 4 tunuri an ti
car ; artilerie nim ic.
0
E.N.I. corpului de arm ata n-au avut pierderi, ci num ai dez-
organizate.
Fortele corpului de arm ata nu se ridica la mai m u lt de
valoarea 4 batalioane si acelea compuse din resturi de trupe,
fara arm am ent de infanterie, fara ofiteri, cu extrem de putina
artilerie $i cu m oralul scazut.
In luptele
%
din seara zilei, Detaâmentul Koi ne a pierdut din
efectivul sau parti importante, fiind m anevrat si atacat in
flancuri de for^c mecanizate.
Nici Corpul V II arm ata nu mai dispune decit de D ivizia
4, a carei valoare combativa era redusa inca inainte de atacul
inam ic si de valoarea a 3 regimente cavalerie, cit a mai ramas
din Diviziile 5 si 8 Cavalerie.
Cu fortele aratate, arm ata primcstc misiunea sa m entina pen
tru 23 X I, pozitia Goncearovski — gara G nilo Aksaiskaia. A tit
arm ata cit §i Corpul VI A rm ata au propus valea Aksai, care
286
constituie obstacol rctiv, permite reorganizaroa unitatilor si adu-
narea u n ita lilo r nou sosite.
G ru p u l de de armate „B “ n-a aprobat aceasta propunere.
In seara zilei inamicul a reluat atacul in forta;
m
— in regiunea Tundutovo progreseaza spre sud-vest ;

— la Detasamentul Korne continua luptele ;
— ariergarzile Diviziei 1, respinse ;
— cavalerie inam ica inainteaza pe la vest, prin spatiul liber
spre gara Jutov ;
— in Abganerovo se semnaleaza circa o divizie cavalerie
inam ica.
In aceasta situatie, cind frontul putea fi strapuns adinc si
arm ata nu dispunea de nici o rezerva, deoarece toate disponibili-
tatile au fost absorbite de m isiunea categorica de a rezista pina
la u ltim u l om, arm ata a intrebat M.C.G., daca ea poate lua
hotariri care contrazic ordinul drastic al A rm atei 4 Blindata.
Marele Cartier General cu nr. 34 476/23 X I, ora 3,10,
raspunde : „Luati orice masura socotita necesara pentru a face
fata situa\iei, comunicind-o Arm atei 4 B lindata . . . “.
Armata 4 Blindata. Din inform atiuni prim ito do la subseful
do stat m ajor al Armatei 4 la ora 10,15, rezulta ca D ivizia 20
Infanterie rom ana tinea inca legatura cu D ivizia 29 germana
care se afla la dreapta sa.
Divizia ar fi aproape pe frontul sau initial.
De la stinga sa a contraatacat o divizie germana cu succes.
Armata 3 Romana. 1. Grupul Lascar. In noaptea de 21/22,
la ora 1, parlam entarii rusi au prezentat generalului urma-
toaroa-propunere de capituiaro:
,,Ofi\eri rom ani si unita\i si subunitati si soldati !
Nem tii v-au parasit si se retrag in dezordine.
U nitatile dvs. sint incercuite.
Situatia lor este disperata.
Pentru salvarea viotii dvs. si a soldatilor dvs. va propunem
sa capitulaî [...]“.
O radiogram a transmisa A rm atei 3 cuprinde raspunsul urma-
tor la propunerea de capituiaro :
„Sim tul de onoare ostiisesc ne im pune sa continuam
lupUi“. S e m n a t: generalii M azarini, Lascar si Sion.
287
A lta radiogram a data la ora 4,36, de D ivizia 15 are urm a
torul c u p r in s : „Situatia disperata. Acesta este u ltim u l cuvint.
Spuneti cuvintul vostru“.
A rm ata 3, luind in cursul zilei legatura, prin avion, cu gene
ralul Lascar, a prim it urmatoarele inform atiuni :
„— situatia disperata ;
— regimentele de artilerie nu mai au decit 40 lovituri
de tun ;
— m unitia de brandt term inate in cea mai mare parte ; iar
pentru infanterie foarte redusa ;
— de 3 zile trupa nem incata ;
— in dim ineata zilei a inceput presiunea puternica a inami-
cului, cu ta n c u ri, si katiuâ, la stinga Diviziei 5, la dreapta
Diviziei 6 $i stinga Diviziei 13 ;
— ranitii, in num ar mare $i posibilitati de ingrijire foarte
reduse ;
— tunul anticar de orice categorie, fara efect, asupra majo-
ritatii carelor de lupta inam ice ;
— infanteria strivita de care de lupta ;
— m ax im um de rezistenta pina m iin c“. .
La 22/23, proiectase strapungerea incercuirii catre
Cerni$evskaia.
In cursul zilei a fost atacat incontinuu $i generalul Lascar
cere ordine categorice si urgente.
Tot in cursul zilei, a fost aprovizionat pe calea aerului cu :
— 25 tone m u n itii ;
— 5 tone alimente si
— 5 tone benzina.
In dupa-amiaza zilei, au inceput retragerea spre sud parti
din Diviziile 5, 6, 15 Infanterie, sub ordinele generalului Sion.
2. Corpul X L V III Blindat. a) Cu Incepere de la ora 8, a
atacat cu Divizia 22 blindata, in scopul de a degaja D ivizia 1
B lindata romana. In dupa-amiaza zilei a atins linia d ru m u l de
care Bol. Donscinskaia, culegind $i citeva care de lupUi romanesti.
b) Divizia Blindata romana. O fiterul de legatura trim is la*
G rupul Lascar a aterizat la inapoiere in zona unde se afla d iv i
zia la 21.XI.
Inform atiunile aduse arata ca in operatiunea dc despresu-
rare, divizia a fost batuta si im prastiata. Oam enii pe jos, in ma-
$ini sau pc tancuri.
288
Din inform atiuni prim ite in seara zilei de la Misiunea M ili
tara germana, ea se gases te in zona Petrovka.
Intentiunea de a se uni aceste 2% divizii [Div. 22 Bl. germana
$i Div. 1 Bl. rom ana — n.n.] nu s-a realizat.
3. Corpul V armata ; fractiunile §i E.N.I., instalate in seara
de 21.XI calare pe Lipovski, au fost aduse in zona Golubinski din
cauza ca inam icul a ocupat Kalacev.
4. Corpul II armata
D ivizia 7 Cavalerie, care apara Cirul, a fost atacata cu care
de lupta §i aproape nim icita. Regim entul 11 Calarasi si 2 Reg. 11
Rosiori au fost sfarimate. * *
Divizia nu m t
ai dispune
•
decit de aproxim ativ valoarea unui
escadron, care la caderea serii intercepta comunicatia Cernisev-
skaia— Morozovsk, la 1(3 km nord Kuteinikovo.
M ai la nord, C irul este aparat de catre Deta§amentul Zlo-
tescu (circa 700—800 oameni + 1 baterie tunuri lungi).
5. Corpul I armata. Pina la valea Kriusa, se mentine
vechiul front.
Centrul si dreapta Diviziei 11, repliate pe inaltim ile vest
valea Kriusa pina la Dubovski inclusiv.
D ivizia 9, fiind continuu presata de inam ic n-a putut orga-
niza rezistenta pe inaltim ile vest valea Kriusa decit pe in a lti
m ile de la 8 km vest de aceasta linie.
La dreapta Diviziei 9, se afla Detasamentul Haas care asigura
dreapta Corpului I armata, pe inaltim ile im ediat est localitatile :
Astakov, G um cni, Volodin.
Corpul de arm ata nu mai dispune de nici o rezerva.
6. Intent iunile armatei pentru 23.X I
— Continuarea rezistentei la Corpul I armata si G rupul
Lascar $i incercarea de degajfire a Corpului X L V III Blindat.
— Continuarea organizarii de unitati luptatoare din ele-
mentele razlete si fugari, pentru a constitui un baraj pe valea
C irului. [ X X X I, 158— 1(39].
ft
In Cotul Donului. A rm ata 3. In dim ineata de 22 noiembrie

1942 (ora 7), a patra zi de batalie, arm ata face cunoscut in scris
G rupului de armate „B “ si M.C.G. roman, situatia fortelor sale
a s tfe l:
— Corpul I armata, cu Div. 7 pe Don ; D iviziile 11 §i 9
repliate pe valea Kriusa, cu un mic cap de pod in fata Bokov-
skaia. i
209
— Resturi din C. II A., a caror valoare nu trcce 2 batalioane
pe Cir pina la Cernisevskaia.
— La sud de Perelazovski o slaba aparare incercata de Car-
tierul C.VA. a fost respinsa. Mai la sud nu dispunem de forte.
— G ru p u l de divizii incercuit a raportat ca situatia este
disperata si trim ite u ltim u l mesaj.
— Cu Divizia B lindata nu mai este nici o legatura, iar co-
m andam entul C. X L V III Bl. incearca prin D ivizia 22 B lindata sa
stabileasca legatura.
In concluzie arm ata aprcciaza ca singur C. I A. ar putea
duce o aparare condusa, insa num ai atit tim p cit nu va fi
in v a lu it de elcmcntele blindate inamice.
Pentru dirijarea in viitor a operatiunilor, rog in siste n t:
— sa se prelungeasca spre sud chiar azi, cu mijloace rapide,
apararea C.I.A. ;
— sa se aduca detasamente motorizate de vinatori de tancuri
carc sa impiedice elementele blindate sa dezorganizeze spatele
armatei si sa faca cu neputinta orice rezistenta si conducere ;
— sa se orienteze A rm ata 3 asupra intentiilor viitoare ale
G rupului de armate „B “ pentru a d irija activitatea noastra, din
timp. in vederea acestor intentiuni.
In aceasta zi inam icul desavirseste largirea bresclor. La cen-
tru, bresa atinge in seara de 22 noiembrie, o largime de 50 km.
D ivizia 11 repliaza dreapta pe in altim ile vest Kriusa si regru-
peaza form atiunile din spate in bune conditiuni. Divizia 9 nu a
izbutit sa ocupc sectorul ce-i revenea pe frontul Kriusa ; la
tim p, perm itind astfel inam icului sa creeze un mare cap de pod
la vest de riu. Capul nostru de pod de la Bokovskaia rezista
inca.
L q Grupul general Lascar, in cursul noptii s-au prezentat
parlam entari cerind capitularea. Li s-a raspuns imediat negativ.
Stinga Diviziei 5 puternic atacata s-a retras spre Belosoin in
tim p ce tancuri au patruns la Belonem ukin. La ora 11 — divizia
raporteaza ca tot frontul a fost pulverizat. Cu elementele retrase
s-a injghebat o linie de rezistenta pe inaltim ile est Beloncmu-
k in — Baskovski.
Trupele sovietice au atacat puternic dreapta Diviziei 6 si
stinga Diviziei 15 Infanterie, reusincl sa cucereasca catre ora
20, cota 193,7.
Situatia G rupului Lascar este disperata, aprovizionarea pe
calea aerului fiind foarte grea, abia s-au putut transporta 25 tone
290
m u n itii, 5 tone alim ente si 5 tone benzina. A vionul de legatura
trim is do A rm ata 3 a adus, in dim ineata zilei, urm atorul mesaj
din partea generalului Lascar :
— S ituatia este foarte grea. !
— Corcul se stringe in fiecare ora.
— Aseara au sosit doi parlam entari cu propuneri de a ne
preda, la care li s-a raspuns negativ de toate diviziile.
— Reg. de A rt. m ai au circa 40 lovituri tun.
— M unitia pentru brandt term inate in cea m ai mare parte ;
m u n itia de infanterie foarte redusa.
— De trei zile trupa nemincata.
— A zi dim ineata a inceput presiune puternica cu tancuri
si katiu$a la stinga Div.- 15 §i dreapta Div. 6.
— In noaptea de 22/23 noiembrie, am proiectat strapungerea
spre Cernisevskaia.
— R a n itii in num ar foarte mare, posibilitati de
%
ingrijire
foarte red use.
— T unurile anticar de orice categoric fara efcct asupra majo-
ritalii carelor.
— Infanteria strivita de care.
— M a x im u m de rezistenta pina miine.
— In prima urgenta munitie si benzina.
La ora 16, generalii Lascar, M azarini si Sion au hotarit ie$i-
rea din incercuire pe directia sud-vest. Miscarea trebuie sa
in cea pa la ora 18. La ora 16, infanteria rusa ajunge dinspre
vest la Golovski (P.C. al Div. 6), dar a fost respinsa prin contra-
atac. Un atac puternic, sp rijinit de care, a cucerit satul la ora
17,.'{(). Trupele aflate aci s-au rctras spre sud-vest la D ivizia 15
Inf. — sau spre nord, la Isbusinski. Din acest moment armata
nu a mai avut nici o legcituWf radio si nu s-a mai stiut nim ic de
soarta generalilor M azarini si Lascar.
In seara zilei arm ata a p rim it comunicarea ca fuhrerul a
acordat generalului Lascar M ihail Frunzele de Stejar la Crucea
de Cavaler al O rd in ulu i „Crucea de Fier“, iar maresalul condu-
cator al Tarii 1-a distins cu O rd inu l „M ihai V iteazul“, clasa
a II-a.
In seara zilei de 22 noiembrie frontul G rupului general
Lascar s-a naruit. N um ai un grup restrins de forte, sub ordi
nele generalului Stanescu [Traian, eom andantul infanteriei D ivi
ziei (» — /m i .1 a continuat rezistenta, in zilele de 23 §i 24 noiem
brie, tinind piept, cu cel mai sublim eroism, atacurilor rcpe-
late alo inam icului. La sfir.situl zilei de 24 noiembrie, epuizind
toate posibilitatilc de lupta, fara hrana, fara m unitii, fara m ij
loace anticar si fara posibilitati do retragere, generalul Stanescu
a acceptat capitularea, sub conditiile aprobate dc comandamcn-
tul sovietic.
Astfel a luat sfirsit, la 24 noiembrie, rezistenta croica a ulti-
melor unitati din G ru p ul general Lascar.
Restul trupelor din G ru p u l general Lascar au incercat sa
iasa din incercuire, in mai m ulte coloane :
a) Coloana general Sion, a pornit la 22 noiembrie, ora 21,
peste cim p, spre sud-est. D upa ce a traversat, in bune conditii
dispozitivul inam ic, a fost taiata in doua de atacul carclor in a
mice, la traversarea vaii Tarita. La trecerea peste ripelc abruptc
.si prin vaile mocirloasr, a pierdut aproape toate autovehiculele,
tunurile sif coloaneie.
in dim ineata de 23 noiembrie, resturile coloanei (175 ofi
teri, 129 subofiteri si 3 300 trupa), au sosit la Bol. Donscinka undo
au luat legatura cu D ivizia 22 B lindata cu care au lu p tat tot
cursul zilei pentru apararea satului.
Kara artilerie si fara aparare anticar au suferit pierderi grele.
Lt.-col. Krueger, $eful detasam entului german de legatura, mar-
turiseste, prin raportul sau : „trupele romane au luptat foarte
vitejeste“. Spre seara zilei de 24 noiembrie, strabatind din noil
incercuirea sovietica, resturile coloanei general Sion au ajuns
im preuna cu Div. 22 Bl. germana la Cernisevskaia, unde au sufe
rit noi pierderi din cauza bom bardam entului m asiv al artileriei
sovietice.
b) Coloana colonel [Panait] Ciupercescu, compusa d in u ltim e le
trupe ale Diviziei 15 Infanterie a fost ajunsii de tancurile sovie
tice catre seara zilei de 23 noiembrie si distrusa. Foarte putine
elemente din avangarda au izbutit sa sc strecoare si sa intre la
27 noiembrie in liniile noastre, la nord de Bokovskaia.
c) Batalionul I/Rcg. 15 Dovobanti, sub comanda m aiorului
Rascanescu. s-a d irija t spre sud, ajungind — la 2fi noiembrie —
dupa angajari cu elemente slabe sovietice, la Oblivskaia, pe
Cir, cu intreg efectivul si tot arm am entul automat.
P rin naruirea frontului G ru p u lu i general Lascar, dispozitivul
A rm atei 3 a fost sfarim at pe m ai m ult de 80 km.
lncepind de la 23 noiem brie situatia armatei nu s-ar mai fi
putut reface decit prin interventia unui grup foarte im portant de
forte germane. M om entul propice pentru interventia rezervelor a
fost pierdut, antrcnind astfel distrugerea G rupului general
Lascar.
Sacrificarea lui a siujit, fara indoiala, manevrei generale
urm arita de com andam entul german, dom inat num ai de grija
de a realiza conditii optime pentru batalia im potriva Arm atei 6
germana, din regiunca Stalingrad, unde erau concentrate efec-
tive (circa 300 000 oameni) §i materiale speciale considerabile.
Divizia I Blindata romana a continuat sa lupte izolat. Ducind
lipsa m u n iliilo r si m ai ales a carburantilor, divizia incepe — in
noaptea de 21 la 22 noiembrie — retragerea spre sud. •
in ju r de Sirkovski a in tiln it elcmente adunate din Div.
5, 14 si 15 Inf. pe care le-a adus in rind urile noastre.
Schim bind directia de miscare, raportata Corpului X L V III
Bl., nu s-a m ai putut realiza intrunirea cu Div. 22 B l . germana,
pe platoul de la vest Perelazovski.
«
Divizia 22 Blindata , dupa ce s-a degajat din luptele d in zona

nord-vest M edvedtki pentru a incerca sa faca legatura cu G rup ul
general Lascar, a ajuns in seara zilei de 22 noiembrie pe platoul
(» km vest Perelazovski. N eizbutind sa strabata la tim p frontul
trupelor sovietice ce incercuiau G rup ul general Lascar divizia
revine in zona Bol. Donscinka unde intra in legatura cu restu
rile coloanei general Sion. A m vazut cum Im preuna s-au retras
la Cernisevskaia unde au reintrat in dispozitivul apararii
noastre. %
In ziua de 22 noiembrie trupele sovietice au fost foarte active

si la aripa stinga a armatei, pe frontul Corpului I A rm ata. In
cursul noptii au avut loc m ai m ulte incursiuni iar in tim p u i
zilei au avut loc m ai m ulte atacuri puternice sovietice contra
Div. 7 si 11 Inf. Toate atacu»ile au fost respinse cu m ari pier-
*
deri. O patrundere la B ahm utin a fost respinsa prin contra-
atac. Detasamentul colonel Haas, actionind ofensiv, a cucerit
acoperirile de la nord-est Cir. Generalul [Karll H ollidt, com an
dant ul C. X V II A. german, a avut cuvinte calde de laud a pen
tru bravura trupelor rom anc in luptele din aecasta regiune.
[Ill, 39— 43].
Gruparea „Lascar“. In dim ineata zilei actiunea inam icului

intreprinsa cu noi forte po frontul Diviziei 5 a silit-o la retra-
gere spre sud-vest de V. Fominski.
Situatia accstei divizii devine in fiecare ora mai critica.
293
G onoralul M azarini s-a deplasat la P.C. al diviziei sale care
se retrasese la Belosoin.
De acolo comunica telcfonic ca si la postul sau de com anda
s-a prezentat un parlam entar sovietic cu conditiuni m ai grole.
Fiind intrebat asupra conditiunilor a raspuns ca nu poate
spune la telefon.
Dupa aceasta a revenit din nou la Golovski, com unicind ca
la Belosoin au patruns tancurile inamice. P.C. al Diviziei 5 se
mutase la Belonem ukin.
Legatura cu Armata 3. La ordinul Arm atei 3, fn dim ineata
de 22.XI catre orele 9, a aterizat la Golovski capitanul aviator
[Valentin 1 Stanescu, venit in m isiune de legatura la acest grup
de forte. Ofiterul a zburat cu un aparat Fiesler Storck pe ceata,
trecind peste lin iile rusesti.
O fiterul s-a prezentat im ediat la P.C. al Diviziei 6 unde se
gaseau generalii M azarini ?i Lascar.
P rim a impresie a ofiterului a fost atitudinea de calm si per-
fecta stapinire de sine a generalului Lascar.
Aceasta atitudine iesea si m ai m u lt in relief fata cu ingri-
jorarea si nelinistea celorlalti ofiteri.
in m om entul cind ofiterul a intrat in birou, generalui Lascar
statea intins po pat. La intrarea ofiterului acesta s-a ridicat in
sus, adresindu-i-se cu urmatoarele cuvinte :
„Ei, aviatorule, ia sa-mi spui tu aouma ce face nepotul meu,
Dan Scurtu, care este capitan la voi in aviatie ?“.
Aceste cuvinte noastoptate au avut darul sa produca o destin-
dere pe fetele pline do Ingri jora re ale celor dim projur.
Ofiterul aviator a prezentat situatia, aratind ca este trim is
de arm ata pentru a comunica ca toate oi'dinole ram in in vigoare
si rezistenta trebuie dusa mai departe. A rm ata are nadejde in
trupele de aici si nu va precupoti eforturilo pentru’ a le veni
in ajutor.
A asigurat ca trim iterea sa aici avea ca scop si sa stabiloasca
conditiunile pentru alim entarea cu provizii si benzina. .
G eneralui Lascar a spus :
„Aceste cuvinte sint foarte frumoase, insa mie im i trebu-
iesc ajutoare, in special blindate, intrucit in situatia in care m a
aflu nu m ai pot rezista decit pina la 22.XI.
De 3 zile nu m ai $tiu nimic. Corpul de arm ata ne-a lasat“.
— „P.C. al corpului de arm ata a fost atacat si si lit sa st'
rotraga la Cernisevskaia4* a explicat ofiterul aviator.
294
— „Putea sa vina la noi44 a raspuns generalul Lascar.
Dupa acest schimb dc cuvinte, generalii M azarini, Lascar si
colonelul N anu s-au retras intr-un alt birou, unde dupcl 15 m i
nute au chemat pe capitanul aviator Stanescu. Acesta a expus
de data aceasta situatia adevarata. Atunci au inteles ca situatia
lor este dispcrata.
Generalul Lascar a adaugat „Inteleg44 (acest cuvint a fost
spus pe un ton foarte calm).
Generalul M azarini avea insa moralul foarte scazut. El s-a
rugat de ofiter spunindu-i : „Te rog macar pe noi generalii sa
ne scoateti din incercuire, fiindca situatia este groaznica cind
stim ce ne asteapta dupa ce de doua ori am refuzat sa ne
predam 44.
G eneralul Lascar a intervenit spunind : „Lasa aceasta la o
parte. Vezi dac£ poti sa ne aduci ceva dupa masa44.
La plecare, ofitcrul aviator a lu at harta cu situatia fortelor
grupului, pe care a prezentat-o la A rm ata 3 (harta se giiseste
in prezent la dom nul general Jienescu).
Fiecare ofiter din localitate a dat capitanului Stanescu cite o
scrisoare. M ulti si-au incredintat testamentul. Era o tristete covir-
sitoare in situatia in care se gaseau acesti oameni.
in scrisorile lor scrise in graba se vedea curajul .si resem-
narea cu care isi prim eau soarta.
In mare m ajoritate scrisorile contineau fraze ca acestea:
„Sint sanatos“ sau „fiti fara grija de m ine, sint bine44. „Va
imbratisez pe toti44, etc.
C apitanul Stanescu a facut recunoasterea terenului pentru
aterizare cu avioanele grele de transport, linga Golovski. Mesa-
ju l aruncat prin care a cerut am enajarea unei m ari araturi linga
Golovski, nu a fost prins, astfel ca nu s-a am enajat nimic.
Dupa plecarea aviatorului, au venit la Golovski toti coman-
dantii de regimente de infanterie si artilerie din Divizia 5 In
fanterie. Ei au intrat in comandament. Generalul Lascar, vazin-
du-i, le-a facut aspre observatiuni, trim itindu-i pe toti la locu-
rile lor.
Adresindu-se colonelului Nanu, com andantul artileriei Diviziei
5 i-a spus : „Ce cau\i aici colonel N anu ? Unde ti-e unitatea ? Te
stiu brav ! D u-te im ediat la postul d-tale !
Dar d-ta Botezatu ?“
Colonel Botezatu a raspuns ca unitatea sa este im partita in
mai multe parti.
OOr,
..Do co nu. stai la locul undo ai m ai m u lti oameni ?“
Datorita acestei interventii toti com andantii de regimente au
parasit postul de com anda ducindu-se la unitatile lor.
Aprovizionari pc calea aerului. Catre orele 11, zece avioane
Heinkel germane, au aruncat pe torenul din apropierea Golov-
ski-ului si pe lin ia de lupta, m u n itii §i bonzina.
Aceste aprovizionari nu au putut fi folosite caci parasutele
fiind lansate dc la inaltim e mica nu se desfaceau pina la atinge-
rea pam intului, astfel ca bidoanele cu benzina s-au spart iar
m unitia s-a risipit.
Catre am iaza z;lei inform atiile pe frontul Diviziei 5 Infante
rie au dovonit si mai alannante. Generalul M azarini s-a depla-
sat din nou la postul sau de comanda.
Do la Bclonem ukin s-a comunicat ca pe frontul acestei divi-
z i nu mai exista rezistenta organizata.
Totusi lupta continua sa fic dusa de aceste resturi. Soldatii
s-au batut bine.
S-au produs acte numeroase de eroism : luptatori care tra-
goau pina in m om entiil cind erau strivi\i do care, sau telegra-
fisti cc raportau cu. roceptorul la uroche ca „vad pe fereastra
apropindu-se tancurile inamice**.
O data cu aceste stiri s-a p rim it inform atia ca D ivizia B lin
data care opereaza pe valea Tar Hoi a fost silita dc inam ic sa
se inapoieze catre sud.
Aceste inform atii au avut un efect dem oralizant asupra tutu
ror, deoarece se astepta de la Corpul X L V III B lindat despresura-
roa grupului.
Continuarea rcaprovizionarii. • La
orele 13, 5 avioane
„Junkcrs“ conduse de capitanul aviator Stanescu, aterizeaza la
Golovski (torenul nord de localitate). A u fost aduse alimente,
• bonzina si
• m unitii.
•
C apitanul aviator — dupa aterizare — s-a dus cu motoci-

clcta la sud Belonem ukin, pentru a in tiln i pe generalul Lascar,
%
care dupa indicative prim ite s-ar fi gasit la P.C. al Diviziei 5.
In tiln in d pe capitanul Popescu, seful B iroului 3 al Diviziei 5
Infanterie, i-a predat consemnul dat de arm ata, dupa care s-a
inapoiat la avion, im barcind 60 de raniti, care erau toti ofiteri.
A u m ai ramas m u lti raniti neevacuati, in m ajoritate soldati.
Aterizarca si decolarea avioanelor s-a facut in conditiuni
foarte grele din cauza araturii si a cetei.
296
In m inutul cind avioanele decolau, rusii ocupasera Belone-
mukin-ul si inaintau spre Golovski, iar pe terenul de aterizare
cadeau proiectile de artilerie.
Catre orele 14,30, generalui Sion comunica ofiterului de lega
tura al sau pe linga D ivizia 6, ca a venit un parlam entar care
cere sa se predea. Generalui Sion a cerut am inarea raspunsului
pentru 12 ore. •
Ilotarirea rctragerii. Intre timp, situatia la Golovski se inrau-
tatise foarte mult. Resturile din D iviziile 5, 14 si coloane de
servicii continuau sa se ingramadeasca in localitate.
Nici o ordine nu mai putea fi m entinuta. Foarte m ulta trupa
fara com andanti .si materiale stateau fara intrebuintare u m b lin d
de colo pina colo.
Fata cu precipitarea evenimentelor pe frontul Diviziei 5 In
fanterie si situatia de izolare a G ru p u lu i prin concentrarea de
forte rusesti la sud de Golovski, cit si fata de marimea dezordi-
nii in spate, catre orele 16 generalui Lascar a chemat la Golovski
pe generalii M azarini §i Sion pentru a discuta situatia si a hotari.
*
Consfatuirea a avut loc la ore 16,30.

Generalui M azarini a declarat ca, dat fiin d ca divizia sa nu
mai poate opune nici o rezistenta, hotaririle
•
sa fie • luate fara
participarea sa. (Rezolutia dom nului maresal : „Trebuie stabilit
cu preciziune acest fapt istoric. Daca este adevarat, g-lul M aza
rini este dezonorat“ ) *.
Generalui M azarini a parasit incaperea unde se discuta. Au
ramas sa discute generalii Lascar si Sion.
Generalui Sion a exam inat situatia, insistind asupra partii
materiale, aratind avantajele si ^dezavantajele solutici de a ram ine
sa continue rezistenta sau de a rupc cercul spre D ivizia B lin
data. Nu a luat nici o hotarire.
Generalui Lascar a comunicat ca are de la dom nul general
[Petrel Dumitrescu o parola (adusa de capitanul aviator Sta
nescu) : cuvintul „Lascar“ care inseam na continuarea rezisten-
* Aceasta rezolutie a m aresalului explica, in buna masura,

ancheta de m ari proportii desfaûrata ulterior asupra asa-zisului
„caz Mazarini**. A$a cum se va vedea in continuare, nu au fost
gasite „probo“ suficiente pentru a sustino grava acuzatie formu-
lata in acest document (n.n.).
297
tei, m „M ib a i“ care insoamna ruperea cercului si retragerea *.
A m ai incercal sa ia legatura cu arm ata, clar nu s-a pu*ut.
Kata do gravitatea situatiei, generalul Lascar crede ca este
bine sa sc rupa cercul si sa se execute retragerea catre D ivizia
Blindata. In calitate de com andant (se pare ca este prim ul act
de com andam ent) holaraste :
— D ivizia 15 Infanterie va rupe cercul in direetia sucl-vest,
catre localitatea B. Donscinka ;
— D ivizia 6 Infanterie se va retrage pe trei coloane pe
direetia generalii : cota 194,5— 206,6 catre Pasceani ;
— se vor evita drum urile, mergindu-se peste* cim p ;
— se vor organiza toate unitatile razleê ;
— ora inceperii retragerii a fost fixata pentru ora 20, in
ziua ele 22X1 1942.
D upa luarea acestei hotariri, generalul Sion im preuna cu
ofiterul sau de legatura, au plecat la divizie. Pe frontul D iv i
ziei 15, in toate aceste zile, fusese relativ calm. M ici incercari de
infiltratiune rusesti fusesera respinse. Probabil ca in urm a res-
pingerii atacului dat de cele 35 care in dim ineata de 20 X I, rusii
si-au dat seama de valoarea rezistentei si au asteptat rezultatul
actiunii de la nord-vest.
Este de asemenea probabil ca inam icul nu era in forta in
fata acestei divizii.
Daca din partea inam icului a avut liniste, din cauza lipsei
de hrana insa, trupa suferea. N u se m ai primise nim ic si tru
pele nu m ai aveau asupra lor nimic. M u n itii m ai aveau foarte
putine.
Generalul Sion a inceput im ediat reorganizarea miscarii de
spargere a incercuirii.
Ultimele ore. La Golefvski, dupa plecarea generalului Sion
evenimentele s-au precipitat in mod brusc.
La P.C. al diviziei s-a inceput redactarea ordinului de re-
tragere. M icii com andanti care se gaseau cu unitatile in apro-
pierea postului de comanda au luat cunostinta de ordin. Nu se
poate preciza daca ordinul a putut ajunge la trupele de pe
poziUe. D upa cele petrecute, este m ai probabil ca acest ordin sa
nu fi ajuns, deoarece legaturile telefonice cu regimentele nu mai
functional! in dupa-amiaza zilei.
* In lucrarea sa, generalul P. Dumitrescu nu pomene$te

explicit de existenta acestor „parole“ (n.n.).
298
Catre orele 17, arlileria inamica a inceput sa bombardeze
localitatea.
O fiterul com andant al companiei A.A. divizionara declara
ca in ultim ele ore ale zilei de 22 X I generalul Lascar dadea
semnc de neliniste. O fiterul mai declara de asemenea ca genera
lul ar fi m arturisit $efului do stat m ajor, colonel [Cristea] Sta-
nescu, ca so va sinucide daca vin rusii. Pentru a-1 fori de
aceasta, ofitorii stateau pe rind in apropioroa lui.
Atacul localitatii s-a dat po intuneric, catre ora 21. Tnfan-
toria sovietica s-a in filtrat prin viroagele do Ia nord-vest de sat.
patrunzind in m ijlo cul satului, unde a deschis focul prin
surprindere.
Cum in localitate so adusesera at!tea trupe dezorganizate,
focul deschis pe neasteptate a produs panica. in felul acesta,
satul a fost ocupat fara sa se poata opune nici o rezistenta.
Colonelul [Constantin] Teodoroscu, care era num it prin ordi
n u l do retragere com andant al trupelor din Golovski si so
gasea in acest mom ent cu com pania do com anda si Regim entul
15 Infanterie, organizaso o aparare pe liziera 'de sud-vest a
satului, trim ite pe sergentul-major Manolescu la P.C., pentru a
vedea ce se potrece acolo. Era ora 21. ,
Sergentul-major s-a dus singur la P.C., avind asupra sa
pistolul autom at. A intrat in biroul do operatii unde, cind a
deschis usa,- a vazut incaperea plina do rusi. Din prezenta de
spirit descarca tot incarcatorul doborind la pam int po to\i c**i
aflati acolo. Fuge apoi afara. impusca sentinela si se duce la
adapostul din apropierea cladirii.
in usa adapostului apare m aiorul [Constantin] Deciu, sefi.il
B iroului 3. Sergentul-major a raportat situatia intreblnd : „Ce
m ai stati aici, dom nulo mai«>r ?“ Acesta nu i-a raspuns niraic
Si a intrat din nou in adapost.
Subofiterul a rovenit la companie, raportind celc Intlm plate.
De generalul Lascar nu si' mai stio nim ic do la orele 16
cind a iosit afara din birou sa vada undo so tragea cu artileria.
Este probabil ca el sa se fi retras pe pozitie la unui din regi-
mentele sale unde sa fi continuat lupta. Dupa unii, generalul
Lascar s-ar fi sinucis in adapostul diviziei. [In format ie
inexacta — ??./?.]
Colonelul Teodoroscu, in fruntea companiei do comanda f.i
companiei A.A., strigind „U ra“ si traglnd din mers, strabate
satul si reus este sa iasa in cimp. Rusii surprinsi —, crezlnd ca
299
este un contrnatac, s-au rotras lasindu-i sa treaca. Acest grup de
oam eni a in tiln it coloana Div. 15 in retragere si s-a incolonat cu
direcîa sud-vest.
In acelasi timp, la P.C. al Diviziei 15 s-au auzit b u b u itu n
de tun si focuri de m itraliera.
Generalui Sion, iesind afara din bordei a vazut spre Golovski
trasoare de tun si mitraliere.
C apitanul aviator Stanescu, zburind — in dim ineata de
23X1 — pe deasupra zonei Golovski, a vazut localitatea arsa iar
pe toate culm ile inzapezite din ju ru l acesteia, pete de singe pe
intinderi m ari si foarte m ulte cadavre de oameni si cai.
M ai spre nord, la Raspopinskaia, se vedeau semne de
lupte in curs.
Spre Don a descoperit citeva coloane de 2—300 ostasi rom ani
escortati de calareî rusi.
Retragerea Grupului Sion (noaptea de 22/23 — ziua de
23 X I I 1942). Organizarea retragerii la D ivizia 15 a decurs In
ordine.
Pentru ca se credea ca miscarea de retragere va cere m ai
in tii un atac, s-a organizat in capul coloanei o avangarda de
taria unui batalion cu arm am ent anticar, 1 divizion artilerie si
un pluton cercetasi calari.
D upa avangarda trebuia sa se incoloneze Regim entul 10
V inatori, apoi 25 Infanterie, 14 Artilerie. Se facuse calculul ca
lungim ea coloanei va avea circa 12 km.
Dupa caderea Golovski-ului insa, a navalit in sectorul d iv i
ziei o m ultim e formata din oameni fara stapin si fara nici o
ordine, coloane de caruê, masini, tunuri grele, tunuri anti-
aeriene.
In fuga lor era sa treaca peste liniile Diviziei 15 Infanterie
Si sa intre la inamic. Cu greu au putut fi oprite dc unitatile
Diviziei 15.
inainte de plecare, s-au prezentat generalului Sion, colone-
lu l Calotescu, eom andantul Regim entului 10 V inatori si colo-
nelul Ciupercescu, eom andantul infanteriei Diviziei 15, raportin-
du-i ca im ediat dupa avangarda s-au incolonat toU fugarii veniî
de la Golovski, lungind coloana peste 30 km.
In condiîile aeestea se crede ca nu m ai aveau tim p u l sa
se retraga inainte de ivirea zorilor.
300
G eneralul Sion a dat ordin sa se faca tot posibilul ca u n i
tatile sa se incoloneze. Dupa aceasta, cci doi ofiteri s-au inapo-
iat la unitatile lor.
La ora 21,30 miscarca de retragere a inceput pe direetia
hotarita, orientindu-se dupa busola.
Generalul Sion, cu It.-colonel Kruger si cu un ofiter german .
«>i 2 soldati de la Detasamentul de legatura al Div*. 15, au insotit
avan garda.
A ramas pe pozitto m aterial si arm am ent numeros. De aso-
menea artileria grea, artileria a.a., m aterialul de transm isiuni
etc. Ele nu au putut fi distruse in bune conditiuni pentru a nu
sc* at rage atentia inam icului asupra progatirilor do retragere.
La inceput miscarca s-a executat in ordine si liniste, cel
putin in capul coloanei. La coada coloanei nu se stie ce s-a
p e tre c u t; pe tot tim p u l m arsului s-au vazut lum ini de fociui
si s-a auzit zgomotul detunaturilor.
In felul acesta s-a ajuns in valea Taritei cind se lum ina
de ziua. Trecerea Taritei s-a facut peste gheata in dim ineata
de 23 X I. S-a trecut prin doua puncte. Nerespectindu-se insa
ordinea si distantcle, din cauza m aterialului greu, gheata
s-a rupt. In acelasi tim p au aparut si tancurile sovietice care
au deschis focul asupra ingram adirii de oameni, tunuri, masini,
carute care incercau sa treaca. Trupele au parasit m aterialul
si trecind apa s-au incolonat la avangarda.
Astfel, peste riu l Tarita nu au trecut decit avangarda si o
m ica parte a coloanei. Restul s-au raspindit peste cimp.
Generalul Sion a trecut cu avangarda.
Pastrindu-se u n g h iu l de mars, catre orele 10 din dim ineata
de 23 X I, coloana compusa din circa 3 000 oameni a ajuns la
Bolsoi Donscinka.
♦
Pe tot tim p u l retragerii, coloana a fost insotita — la dis-
tnnta — de patrule de cavalerie inam ice de 4—5 calareU care
s-au m ultum it sa intovaraseasca . coloana fara sa atace.
[ X X V II, 16— 261.
Divizia 15 Infanterie. Liniste* pe fro ntul Diviziei 15. In a m i

cul avea num ai patrule de contact. Pentru a cunoaste unde se
afla frontul in spate, divizia a dat o radiogram a cifrata la
C A A. prin care ii ceroa sa arate localitatea in care se gaseste.
Prim irea telegramei a fost eonfirmata, insa raspuns nu am avut
cu toate ca ar fi constituit o mingiic*re si o lncurajare.
301
Cfttre nord-vest sc auzoau b ub u itu ri puternice dc tunuri.
Tnformatiunile Uiate do la D ivizia 6, undo se gasea capitanul
Angelescu ca ofiêr de legatura, arata ca D ivizia 5 este atacata
puternic. Intr-adevar pi/ia la ora 11 Intrea.ua divizie este sfari-
mata, iar tancurile inam ice au ocupat satul Belonem ukin.
Pe tim p u i acestor lupte, po la ora 10 la P.C. D ivizia 13
soseste un parlam ontar rus care inm ineaza un plic *cu urm atorul
ultim atum :
„Catre Com andam entul A rm atei Romane,
A rm ata germana v-a lasat si se retrage in dezordine. Dis
trugerea ei so continua. Voi sintoti inconjurati si va aflati
intr-o situatie fara iesire. Pentru salvarea vietii ofiêrilor si sol-
datilor romani, predati-va !
Termenul predarii pina la 22 X I ora 18.
Raspundeti de viata parlam ontarilor nostri.
Locul trecerii, rogiunea V erhnii Salamakovski.
C om andantul armatei rusesti, general-maior Moisev.
Data la 22.XI.1942.“
Concomitent cu acest ultim atum so primeste o radiograma
de la com andam ontul G rupului de arm ate „B“ german prin
care general Wcichs spune : ..Rezistaî ! Intervonim pentru a
va despresura44.
Pe aorodromul de la Golovski aterizeaza doua avioane
amice. D om nul general Sion, in urm a consfatuirii co a avut cu
seful Biroului 3, da raspunsul parlam ontarului rus si ploaca din
nou la Golovski.
Raspunsul dat parlam ontarului rus avea ca scop cistigarea
dc tim p in speranta unci interventiuni a corpului b lin d a t ger
m an, atit de m ult promisa. Acest raspuns este :
,,D om nul com andant,
Raspunsul il predam dom nici Voastre in ziua de 23 noiem
brie 1942, ora 7 (ora Kuropei Contrale).
Rugam trim iteti parlam ontar la iesirea nord V erhnii Sala
makovski.
C om andantul ai matoi romane din regiune *, generalul Toan
Alex. Sion44. (22 noiem brie 1942, ora 10).
* T itulaturile acest. a bizare erau monite sa pastreze secretul

asupra identitatii m arilor unitati angajate in parlam entari (n.n.).
Avioanele aterizate la Golovski aduc citeva alimente iar
aviatorul raporteaza ca in curind se va produce reactiunea de
despresurare a Corpului [X L V III] B lindat german.
Dupa aceste avioane au m ai sosit altelei care au aruncat
m unitiuni si hrana. Im presia generala era ca reactiunea de des-
presurare se apropie. Aceasta iluzie n-a durat m ult c a c i/ catre
ora 12, inam icul ataca puternic D ivizia 6 si frontul de bataie
se apropie din ce in ce m ai m u lt spre Golovski. D om nul g e n e r a l
Sion pleaca din nou catre ora 14 la Golovski si se Snapoiaza
catre ora 17 cind inam icul patrunsesc deja cu care de lupta
in acest sat. Avusese grija sa anunte prin telefon pe seful
Biroului 3, sa organizeze o retragere pentru spargerea fron
tului inam ic.
Sosit la aceasta ora, comunica sefului B iroului 3 ca s-a
hotarit ca D ivizia# 15 si Divizia 6 sa se retraga in cursul noptii.
sa sparga frontul inam ic pentru a ajunge in zona Rusakov. O r
gan izarea retragerii era deja pregatita de seful B iroului 3 $i
era organizata astfel :
— Batal II/R.10 V inatori + G rup ul Cercetare + 1 divizion
din Reg. 25 A rtilerie avangarda.
— Com pania Politie, Batal. I R.25 Inf., Batal. Pionieri,
Batal. II R.25 Inf., divizionul artilerie din Divizia 13 si Reg. 4
Art. Grea, grosul sub comanda colonelului Ciupercescu.
Batal. I R. 10 Vinatori si 1 divizion din R e g .'25 Art. ariergarda
sub comanda colonelului Calotescu. Miscarea frontului prin cite
o grupa de companie si doua sectii de artilerie.
D rum uI de urmat a fost f ix a t :
Cota 1H4,7 — Feldgr. — nord Bol. Donscinka— Naumova
evitindu-se incontinuu satele si drum urile.
P ina la ora 18, platoul cu cota 197,4 este invadat de masini,
artilerie grea, carute. oameni si cai fugind disperati inspre est.
Erau resturile D iviziilor 5 si 6. A u fost oprite cu greu sa nu
treaca peste frontul Diviziei 15, insa panica si zgomotul erau
de nedescris.
A vangarda s-a pus in mars la ora 21, iar dupa ea s-au in
colonat toate resturile diviziilor 14, 5 si fi. Inam icul, sim tind pro
babil incercarea noastra de retragere demascata de restul uni-
tatilor celorlalte divizii intrate in panica, a inceput un bom-
bardam ent mare de artilerie si brandturi asupra liniei 1, incit
facea aproape im posibila o decrosare.
303
Colonelul Ciupercescu si colonelul Calotescu se prezinta
dom nului general Sion si raporteaza : „D om nule general, in a m i
cul trage grozav asupra lin ie i $i face im posibila o decrosare.
Mergeti••
cu bine ! Noi ne reintoarcem la•
u n itatile pe pozitie si
vom face tot posibilul pentru salvarea lor“ . Gesturi de adeva-
rati eroi !
Coloana se pune in mars si a parcurs in liniste tot d ru m u l
pina la valea Tarita care avind m alurile abrupte a constituit
un adevarat obstacol pentru trasuri si m asini. Din aceasta cauza
m arsul a in tirziat si catre ora 4 (23 noiembrie) ajunge cu capul
la circa 5 km de Bol. Donscinka si cu coada tot in aceasta vale.
[ X X IX , 497— 4991.
D ivizia 6 Infanterie. Pe frontul Diviziei 6 Infanterie, liniste.

La ora 10 se primeste un raspuns la radio, din partea A rm a
tei 3 : „Rczistati, va vin ajutoare“.
A fla m de la D.V.K. 107 ca este vorba de Corpul X L V III
-•
B lindat german.
La ora 11 aterizeaza un avion de recunoa§tere romanesc de
la armata.
DI. general Lascar da situatia reala a incercuirii.
P ilo tul ne inform eaza ca pe calea aerului vom p rim i aju-
toare in benzina, m unitie si hrana.
Pe front se simte lipsa de m unitie, in special artilerie..
Tot tim pul, incepind de la 19 noiem brie 1942, se m entine
o ceata deasa care nu permite actiunea aviatiei noastre si favori-
zeaza pe inamic.
De la orele 12 apar avioane germane care lanseaza parasute
cu m u n itiu n i, com bustibil si hrana in Golovski cit si in sectorul
Reg.27 Dorobanti, caruia ii lanseaza proiectile anticar.
In sat vine gruparea a 111-a a.c. si se m ineaza intrarea din-
spre vest.
La am bulanta avem m ulti raniti, iar m asinile sanitare nu
srau in tors de la Perclazovski.
La ora 14 satele Belosoin si Bclonemukin sint atacate $i
oeupate de infanteria si tancurile inamice.
Unitatile noastre cer intruna m unitii. C o m a n d a n ti de pe
front n-au fost infoiTnati de sosirea parlamcntarilor pentru a nu
scadea moralul.
U nitatile Diviziei G Infanterie, ram in inca pe vcchilo pozitii.
304
Dl. general Lascar M ih ail dispune ca toate bngajelc dom-
niei-sale sa fie lasate gazdei unde a stat.
I$i cheama ordonantele si ii intreaba cine vrca sa ram ina
cu el.
A m indoua au raspuns ca ram in im preuna cu soferul m asinii
personale.
D om nul general M azarini tine o sedinta cu ofiterii dc la
Divizia 5 si le da la fiecare cite un bilet de voie prin care ii
autoriza sa incerce scaparea din incercuire. D-sa a declarat ca
ramine la post atita tim p cit nu-si va pierde memoria.
Ulterior am aflat ca din ofiterii .care au incercat sa treaca
frontul (pe la Sirki) au scapat foarte putini.
Inainte de aceasta, s-a hotarit retragerea trenurilor de lupta
spre D ivizia 15 care urm a sa incerce o spargcre.
Pe la ora 12 s-a p rim it de catre D.V.K. 107 o radiogram a
semnata de generalul von Weichs, prin care se prom iteau
ajutoare.
In dupa-amiaza zilei de 22 noiembrie a.c., populatia civila
cazaca de sex masculin a fost autorizata sa se retraga im preuna
cu arm ata noastra.
Inspre seara zilei de 22 noiembrie a.c., coloanele trenurilor
regimentare se scurgeau in directia est de Golovski.
La 17,30 satul Golovski este atacat dinspre vest, apoi din
flancuri, adica spre nord si sud, do infanteria sovietica, cu
m ult arm am ent autom at .si brandturi. »
N im eni din com andam ent nu a prim it ordin de plecare.
Masina d-lui general Lascar a fost lovita do un glonte.
Rusii se apropie cu strigate de „Ura“. In acest moment sub-
semnatul [plutonierul T.R. Valentin D u m itriu — n.n.] vazind
ca situatia devine din ce in cT? m ai grava, satul fiind am enintat
de incercuire, m-am agatat dc camioncta de bagaje a d-lui gene
ral Lascar care o pornise spre coloanele ce se retrageau la est.
Satul Golovski era aparat in m om entul plecarii mole de
unitati de jandarm i, oameni din cartier si ° com panic redusa din
Divizia 5.
In Biroul 3 se aflau : d-nii generali Lascar si M azarini si
tot statul m ajor al Diviziei 6.
Am aflat ulterior ca dl. general Lascar, im preuna cu
dl. general M azarini si statul m ajor al Diviziei 6 au plocat la
Isbusinski pentru a fi in m ijlocul trupelor care sc aflau Pe
pozitie la com andam entul infanteriei, la dl. general Stanescu
Traian, care se afla in satul Isbusinski.
Coloana de carute, tu n u ri si cam ioane s-a indreptat spre
satul V. Salamakovski.
Tot d rum ul retragerii era presarat de materiale parasite
precum $i de arme aruncate. bagaje etc.
Soldatii, cit $i ofiterii au intrat in panica.
De la V. Salam akovski s-au incolonat unitati din divizii $i
astfel coloana constituita s-a indreptat spre sud-vest intinzin-
du-se pe o lungim e de circa 15 km.
Toata noaptea de 22/23.X I. 1942 s-a m arsaluit spre punctul
destinat pentru spargerea incercuirii.
Din cauza terenului foarte accidentat si a dim ineîi care se
apropia, pe masura ce se ajungea in valea Taritei, toate matc-
rialelc, tunuri, masini, camioane, carute etc. erau parasite, fie-
care incercind sa fuga cit mai repede. ^
In valea Taritei coloana a fost atacata de flanc de infanteria
sovietica, apoi mai tirziu taiata §i izolata de catre tancuri.
Resturile care au scapat din aceasta Incercuire s-au indreptat
spre satul M alaia Donscinka unde am dat peste D ivizia 22
B lindata germana, care avea m isiunea sa faca legatura cu D iv i
zia 1 B lindata romana. [ X X X , 297— 300]
Fiihrerul sau arta . . . telegramelor (22 noiembrie 1942).

D om nule maresal, in acord cu intentiunile Excelentei Voastre
sint si eu de parere ca ar fi bine ca luarea comenzii in sectorul
Stalingrad de catre d-voastra sa se faca dupa ce situatia actuala,
apreciata ca fiind oarecum grava, va li lichidata *.
*Form ularea lui H itler este am bigua, vrind sa mascheze

acordarea investiturii feldm areâlului von Manstein. In acele
momente, Antonescu nu solicitase preluarea comenzii G ru p u lui
de armate „Don“. De altfel, la 29 septembrie 1942, colonelului
Ion Gheorghe i-a fost comunicata intentia maresalului de a nu
prelua comanda inainte de 18—20 octombrie. A m inarea —
dictata, probabil, de starea sanatatii lu i Ion Antonescu — trebuia
sa fie prezentata de ataâtul m ilitar la Berlin ca o initiativa
proprie si nu ca o dorinta expresa a mare«?alului. La 5 octom
brie 1942, colonelul Ion Gheorghe raporta ca A dolf H itler fusese
de acord ca Antonescu sa nu preia com anda inainte de 20 octom
brie, ci num ai dupd cdderea S talingradului (aproximata de
fuhrer la . . . 1 noiembrie. Arh. M .Ap.N., fond 948, dosar nr. 733,
f. 183— 187) (n.n.).
306
A m incredinât comanda in sectorul aratat, dom nului gene
ral feldm aresal von M anstein care va este d-voastra si u n ita
tilor d-voastra bine cunoscut, ,din cam pania din Crimeea.
A?tept ca dom nul general feldmaresal M anstein sa lichideze
situatia de pe frontul D onului $i d in sectorul Stalingrad in
cel m ai scurt timp.
Im i voi permite dom nule maresal de a va transmite propu-
nerea m ea in ceea ce priveste data preluarii comenzii de catre
dom nia voastra. Cu salutari camaraderesti, A dolf Hitler.
[ X X X V II] '•
Generalul Steflea adreseaza un nou apel disperat mare$a!u-

lui (22 noiembrie, ora 15). Un ofiter aviator care a fost azi
dim ineata la generalul Lascar comunica :
A provizionarile pe calea aerului n-au putut sosi decit in
prea m ica masura din cauza vremii.
Bomboane [m unitii — n.n.] nu au decit pentru azi.
Foarte puternic atacati de care grele si de katiuse.
A m repetat la com andam entul german, prin generalul
Hauffe, cererea de ieri. [X X X V III].
/ •
M aresalul este de acord cu retragerea G ruparii ,.Lascar**
(22 noiembrie 1942). La comunicarea d-voastra prim ita astazi la
ora 15, va transm it urm atorul ordin al dom nului maresal
Antonescu :
1. S tabiliti cu preciziune daca com andam entul german a luat
masuri scrioase si suficiente pentru o reactiune cu sanse de suc-
ces pe frontul A rm atei 3.
2. In caz afirm ativ, cu t>rice pret si cu orice rise trebuie sa
se aprovizioneze cu m u n itii G ru p u l generalului Lascar, intrebu-
intind si avioanele noastre.
3. C om unicati generalului Lascar ca a fost decorat cu
„M ihai V iteazul44, clasa a 2-a si i-a pus la dispozitie 20 decoratii
„M ihai V iteazul44, clasa a 3-a si 30 „Virtutea M ilitara44 clasa I.
Este rugat de dom nul maresal sa faca fata situatiei cu toate
posibilitatile, pentru salvarea onoarei A rm atei 3 romane.
$
4. Daca conclitiilc de la punctele 1 si 2 nu se pot indeplini,

dupa pdrcrea domnului maresal, este evident ca fortele (jenera-
lului Lascar sa nu Jie lasate in situatia de a nu putea lupta.
In acest caz, este mai bine pentru desfdsurarea ulterioard a ope-
307
ratiunilor , a da ordin domnului general Lasc&r sa-si regrupeze
fortele inapoi pentru ca in acord cu fortele blindate sa sc podta
organiza cu sanse de succcs *. [subl. ns.]. 0
5. Rog precizati care este situatia diviziei noastre blindate.
Daca este considerata ca compromisa sau daca poate sa-si faca
drum inapoi cu totalitatea mijloacelor.
6. Care este acfiunea Diviziei 14 B lindata germana.
7. Fuhrerul a telegrafiat ca maresalul Manstein a fost n u m it
provizoriu la comanda G ru p u lu i [de arm atei „Don44, cu m isiunea
sa lichideze situatia actuala, considerata ca oarecum grava.
[ X X X IX ]
Subseful M arelui Cartier General, colonelul Socrate M ar

dari, crede ca nem tii ne poarta „de colo, colo4* (22 noiembrie
1942, orele 18,35). „Lascar arata ca trebuie luata o hotarire
im ediata. Daca nu sc ia im ediat, rezistenta si strapungerea sint
imposibile.
S-a aratat acest lucru $i la frati (germani)44.
(ora 19,13 — continuare). „G crm anii vor aduce intre 28— 30
[noiembrie — n.n.] 4 M.U.
D ivizia 22 blindata n u a putut face nim ic.
D ivizia 14 [Blindata germana — n.n.] nu este la A .3.
Sintem trim isi de colo, colo. '
Parerea mea e ca sa se vorbeasca de la dvs. (Presedintie)
m ai sus**. [XL].
* O rdinul era destinat, in exclusivitate, generalului Ilie Steflea

si trebuia fe r it• de orice indiscretie. Pe nota care il Insotea,
generalul A rhip atenîona : „D1. maresal a ordonat la ora 19 ca
acest ordin sa se comunice telefonic in mod acoperit [subl. ns.]“.
[Arh. M iAp.N., fond 948, dosar nr. 733, f. 285]. De altfel — in
conformitate cu relatarea generalului A rthur Hauffe — , insusi
generalul Ilie Steflea a confirm
%
at, la 23 noiembrie 1942, ca ordinul
de rupere a incercuirii pentru Gruparea „Lascar4> a fost dat ele
maresalul Antonescu chiar daca el a survenit prea tirziu
[v. Friedrich Paulus, Stalingrado, Ed. A ldo Garzanti, M ilano,
1973, p. 250]. In m em oriul din m artie 1945, Steflea trece sub
tacere acest „am anunt“, multum indu-se sa mentioneze num ai
ordinul cifrat dat de generalul Petre Dumitrescu G ruparii „Lascar“
pentru pregatirea strapungerii (n.n.).
** Probabil ca in rastim pul dintre prim a §i a doua com uni
care telcfonica, colonelul Socrate M ardari a luat cunostinta de
telegrama m aresalului ca raspuns la raportul de la ora 15 al
generalului Ilie Steflea (n.n.).
308
Inca un mesaj tardiv (generalui Hie Steflea, 22 noiembrie
1942) ♦. R aportati itnediat dom nului maresal 2
G eneralui Lascar raporteaza ca orice intirziere face imposi-
bila rezistenta, strapungcrea.
Cere sa i se raspunda hotarit si urgent daca poate incerca
despresurarea.
A m intrebat si com andam entul german prin M isiunea
[Militara] germana.- [LXI]
Feklm areâlul W ilhelm Keitel prefera functia de $ef al apro-

vizionarii ! (22 noiembrie 1942). C onfirm Excelentei Voastre
[maresalul Ion Antonescu — n.n.] prim irea notei verbale referi-
toare la aprovizionarea trupelor romane pe frontul de Est, trans-
misa la 17.X I.
M ai in tii as dori insa, Excelenta, sa va dau citeva lam uriri.
Situatia trupelor romane pe frontul de Est im i este binecu-
noscuta. Plingerile prezentate in nota verbala sint din punct de
vedere al trupei indreptatite. Intentiile conducerii de a aprovi-
ziona trupele noastre aliate din tim p cu cele necesare pentru
iarna au suferit, cu toate pregatirile atente, repercusiunile
im prejurarilor.
Continuele lupte grele pentru Stalingrad si Caucaz au im pus
aprovizionarea trupei combatante in prim ul rind pe socoteala
frontului, pina acum in repaus.
Transporturile necesare pentru mentinorea fortei combative
a trupelor noastre angajate in lupte grele au fost atit de m ari,
incit si m aterialul pentru V'u Peê dom niei voastre, dom nule m a
resal, pregatit de m ult, a putut fi transportat n u m ai in proportii
red use, trebuind a fi de asemenea sistate si trenurile dc aprovi-
zionare venind din Rom ania.
M arile lupte izbucnite de citeva zile pe frontul Don si la
sud de Stalingrad au agravat intr-atit problema de aprovizio-
nare deja existenta, incit caile ferate au trebuit sa fie folosite
in parte pentru transportul intaririlor de trupe.
* In tim p co M.C.G. eauta cu Infriguraro o solutio do sal-

vare, soarta G ruparii „Lascar“ era pecetluita. In realitate, a?a
cum arata generalui Petro Dumitrescu, si chiar maresalul A nto
nescu — cova mai tirziu — , ultim a .sansa a grupului so pierduse
la 21 noiembrie 1942 (n.n.).
309
Cred insa a putea asigura pe oxcelenta voastra ca situatia
va fi rodresata in curind, prin eroica rezistenta a trupelor dom-
niei voastre precum si prin m asurile luate de fuhrer si condu-
cerea m aresalului von Manstein, astfel incit sa se poata face
fata cit de curind posibil si cererilor pentru trupele romane.
Pentru aceasta am dispus luarea m asurilor potrivite cerind
tuturor trupelor germane indeplitiirea datoriei de a a ju la cama-
razilor lor de arme rom ani in toate privintcle.
Fiti convins, dom nule maresal, ca aceasta se va face. Keitel,
general-feldmaresal. [X LII]
Maresalul Antonescu cere B erlinului ca macar in u ltim u l

ceas sa salveze Gruparea „Lascar“ (22 noiembrie 1942). Cornu-
nicati im ediat [colonel Ion Gheorghe, atasatul m ilitar la Berlin
— ??.??.] la O K W pentru fiihrerul A d o lf Hitler, urmatoarele :
1. Din inform atiile prim ite de la Marele Cartier General
rom an de la Rostov, cu care am fost in tot cursul zilei de azi in
contact, rezulta ca situatia A rm atei 3 romana este foarte grava
si nu m ai dispune do nici o rezerva.
2. Sintem inform ati ca 4 m ari unitati germane sint in de-
plasare pe frontul acestei armate. M i s-a comunicat insa ca in
terventia lor nu poate avea loc inainte de 28—30 noiembrie, deci
A rm ata 3 in situatia de m ai sus va trebui sa tm a inca 6— 8 zile,
ceea ce [e] cred o imposibilitate.
3. Generalul Lascar, com andantul unui grup de 4 divizii
incercuite, comunica ca nu are m unitii, desi i s-au promis, si
ca e u ltim u l ceas cind ar putoa sa incerce o iesire din incercuire
cu oarecare sanse dc succes. Are ordin de la G ru p ul armate „B“
sa ram ina pe loc si-mi cere ordine direct mie.
4. A m refuzat sa dau vreun ordin pe deasupra com andam en
tu lu i responsabil aflat la fata locului.
5. D at fiin d situatia m ai sus aratata cit si tim pui mare in
care se va produce rcactiunea fortelor in curs do concentrare,
socotesc preferabil ca G ru p ul Lascar sa fie retras ca sa consti-
tuie cu D ivizia 1 B lindata rom ana si cu Divizia 22 B lindata ger
m ana si °u celelalte resturi, un grup caro sa reziste pe a lin ia
m entul Diviziei 22 B lindata si pina la interventia celor 4 m ari
unitati germane promise.
A ltfo l se poate ca pina la sosirea acestora, grupul do forte
Lascar sa fio total distrus, dat fiind lipsa do m un itii, hrana si
im posibilitatea unei aprovizionari masive.
310
6. Fac aceasta interventie nu din cauza enervarii pe care o
produce situatiunea, ci num ai datorita raspunderii politice ce
am fata do Tara, cit $i din dorinta legtima do a nu expune A rm ata
3 la o totala distrugere, ceea ce m-ar pune in im posibilitate s-o
refac.
Bazat pe aceasta considoratio, rog po fiihrer sa apreciezo si
sa decida. Maresal Antonescu. [XLV III1
23 N O IE M B R IE 1942
Ju rn a lu l de operatii al M arelui Cartier General roman.

A. Inamicul. [...] 2. Armata 4 romana. a) Corpul V II armata.
La Detasamentul colonel Hristea (Reg. 2 Cai. din Div. 8 Cava-
lerie) si la D ivizia 5 Cavalerie nici o actiune din partea
inam icului. '
La D ivizia 4 Infanterie. Presiunea inam icului s-a accentuat
mai m u lt decit in ziua anterioara. Incepind din zorii zilei a fost
atacata continuu din trei parti (la dreapta, centra si stinga).
Prin inaintarea inam icului din directia Santa spre Scerbinin,
dreapta diviziei este serios ameriintata sa fie invaluita si sepa
rata de D ivizia 5 Cavalerie.
Dinspre nord inam icul a actionat puternic — cu care de
lupta — spre Sadovoie, im ping in d stinga diviziei catre aceasta
localitate.
La dreapta si centra, inam icul a reusit sa cucereasca ma-
m olonul cu curba de nivel 80 (14 km sud-est Sadovoie) si punc-
tul de nord-vest al m am elonului cu curba 80 (12 km sud-est
Sadovoie).
Restul diviziei (stinga) la* Umantovo.
M ai la nord-vest, inam icul a atacat catre ora 11 cu care de
lupta detasamentul de legatura, aflat pe creasta 11 km sud-est
Tundutovo, reu$ind sa-i patrunda pozitia si sa se Tndrepte in
spatele stingii Diviziei 4.
b) Corpul VI armata. Detasamentul Korne este atacat la ora 8
cu circa 1 regiment do cavalerie sprijin.it de autoblindate s i
infanterie purtata.
Gruparea It.-col. S im inel puternic atacata, de la est si nord-
vest, de circa 1 batalion sp rijinit de 4 care de lupta ; atacul a
putut fi oprit. Un divizion de cavalerie inam ica este scm nalat in
Inaintare din directia 4 km nord-vest Kol. K rasnii Geroi.
Presat de inam ic, detasamentul a fost silit sa se replieze.
311
Catre ora 14,4f>, detasamentul ajunsese la sud K oropkin si se
indrepta spre Umantevo, descoperind stinga Diviziei 4, care pri-
mise ordin sa inceapa replierea ordonata de armata.
Si pe restul frontului rorpului de armata, inam icul a reluat
inaintarea in dim ineata zilei, actionind cu efortul pe direetia
Plodovitoie—Aksai.
Fortele corpului de arm ata aproape nu m ai conteaza. Situatia
in acest sector s-a agravat si mai m u lt in cursul dim inetii.
Catre ora 10 situatia
• era urm
* atoarea :
— D ivizia 2 se indrepta spre sud-vest valea Aksai ;
•
— D ivizia 18, fortata
• • de inamic, se replia spre aceeasi vale ;
— D ivizia 1 [Infanterie] avea podurile de la Aksai interceptate
de care de lupta inamice.
Recunoasterile aeriene executate pina la ora 13 au semnalat
im portante coloane de cavalerie inam ica care au trecut in Aksai
— ocupat — si s-au indreptat spre vest si sud-vest de valea
Aksai, precum si catre sud-est, probabil cu intontia de a incercui
Detasamentul Korne.
Armcito 3. Inamicul :
a) De la G rupul general Lascar nici o stire.
Se pare ca la nord de Bokovskaia inam icul incearca sa
largeasca spartura facuta.
b) Cor/ml XLV III Blindat. Nu se cunosc preC'iziuni asupra
actiunii inam icului ; se semnalcaza doar atit ca Divizia 22 B lin
data se afla in lupto grele la vest Perelazovski.
c) Dispozitivul dc. sujurantd al Corpului II armata pe valea
C irului a fost strapuns la Cistiakova. Batalionul inam ic cu care
de lupta a patruns in Orehov.
m
La confluenta C irului cu valea Tutkan, pare ca se aduna
forte im portanto de cavalerie (o divizie ?) ; recunoasterile aeriene
trimise pentru verificarea stirii n-au vazut nimic.
d) La Corpul I armata. D ivizia 9 in lupto grele? pe in altim ile
7— 8 km vest valea Kriusa.
So pare ca inam icul a reusit sa patrunda azi pe la flancul
de sud al diviziei spre Gruski.
Pe frontul Diviziei 11 Infanterie, un atac inamic, cu circa
3 batalioane, dat catre ora 13 pe direetia cotelor 208,4— 219 a
fost respins prin foe.
c) Ascultarea radio germana a semnalat prezenta Corpului
V II Cavalerie rus la sud do Kurtovskoi (pe Don, la gura Hoper).
312
In rezumat:
— Inam icul $i-a exercitat presiunea in special asupra dreptei
Corpului I armata.
— A realizat inca un cap de pod peste Cir la Cistiakova
(din ziua anterioara m ai are doua : la K rasnokutkaia $i
Cernisevskaia).
— Se semnaleaza concentrari im portante la confluenta vailor
C irului cu Tutkan.
Situatia inam icului de la dreapta C orpului I arm ata da
posibilitatea :
— sa continue progresiunea peste Cir si sa largeasca bresa
spre sud— sud-vest, sau
— sa invaluie pe la sud aripa stinga a corpului de armata,
concomitent cu o presiune de front.
B. Fortele amice [..*.] III. Grupul de annate „B“. Armata 4
romana.
1. Situatia s-a agravat deoarece :
/ * V
— Corpul V I arm ata nu a putut rezista ataeului inam ic pe
linia Goncearovski—Vodeno— G nilo Aksaiskaia (ordonata de
G rupul de armate „B “) ; iar o noua rezistenta pe valea Aksai
nu s-a putut realiza ;
— La Corpul V II armata. D ivizia 4 Infanterie a fost im pinsa
cu stinga spre Umantevo, iar forte inam ice se in filtrau pe la sud
de lacul C iligir ;
— Detasamentul Korne, aflat intre cele 2 corpuri de armata,
a fost silit sa se replieze, descoperind stinga Corpului V II arm ata
(D. 4 I.). .
2. Fata de aceasta situate , A rm ata 4 hotaraste In dim ineata
de 23.XI, ora 10, retragerea generala spre vest, in cursul noptii
de 23/24.X I, in ideea de a regrupa si reorganiza rezistenta pe
lin ia : cotul D onului (Topolev), p iriu l Kurm oiarski, Aksai,
KoU'lnikovski, Kogeska, Novo Salski (40 km sud Kotelnikovski).
A rm ata intentiona ca, la adapostul M.U. de cavalerie care
urm au sa ocupe aceasta linie de m ai sus, sa grupeze :
— D iviziile 1, 2 si 18 Infanterie in zona M aiorovski—
Viselki ;
— D ivizia 4 Infanterie, in rezerva de arm ata in zona Ilinka,
Tarasov (16 km sud-est Remontnaia).
313
Divizia 16 Moto urm a sa intirzie inam icul pe directia
Elista—Sim ovniki, stapinind comunicatia si trecerile peste Kanici,
0
de la vest Priutnoie.
3. Marele Cartier General nefiind in totul de acord cu inten-
tiunile Arm atei 4, comunica urmatoarele M isiunii M ilitare
germane :
— retragerea sa se faca num ai pina la inaltim oa localitatii
Kotelnikovski, pentru a organiza o noua rezistenta ;
— nu este de acord cu orientarea generala a frontului data
de A rm ata 4, ci socoteste necesar ca arm ata sa realizeze o supra-
veghere intre Don si Kotelnikovski pe valea Kurm oiarski, Aksai
si o rezistenta cit m ai puternica pe Kotelnikovski si valea est
Kotelnikovski ;
— de asemenea, nu este de acord cu misiunea data Diviziei%
16 Moto, aceasta M.U. trebuind sa pastreze Elista, pentru a
bara directia Elista— Divnoie.
In plus, Marele Cartier General arata ca A rm ata 4 are
urgenta nevoie de cel p utin 1 divizie bogat dotata cu mi.iloace
a.c. ?i care de lupta.
4. Conform ordinului G ru p u lu i de arm ate „B“ , generaluL
Moth (com andantul A rm atei 4 Blindate) ia sub ordine A rm ata 4
rom ana si D ivizia 16 Moto germana,m form ind G rupul „H oth“ .
M isiunea G ru p u lu i „H oth“ este de a tine lin ia actuala
Iaskul— Tundutovo si a acopcri flancul de nord in regiunea Aksai.
De asemenea sa caute sa stabileasca legatura cu A rm ata
6 germana.
5. Fata de cele de m ai sus, A rm ata 4 isi m odifica hotarirea
initiala si ordona pentru ziua de 24.X I, ca trupele sa reziste pe
lin iile atinse. f . ..].
Armata 3 romana. a) Grupul Lascar. Nu m ai raspunde la
apei de azi noapte. U ltim u l raport arata ca D ivizia 5 rste zdrobita.
Parti din diviziile 5, 6 si 15 Infanterie, care au inceput
retragerea spre sud-vest in dupa-amiaza zilei de 22.XI, au ajuns
in dim ineata de 23.X I, la Bol. Donscinka sub ordinele generalului
Sion si au fost subordonate C orpului X L V III Blindat.
Printre cle so afla si restura din diviziile 13 si 14 Infanterie.
P ina la ora 12,15 grosul d iviziilor nu sosise inca ; probabil
ca o mare parte din ele au fost nim icite de tancurile rusesti,
sau luate prizoniere. A rm am entul greu, cu cxceptia citorva arm e
grele de infanterie, a trebuit sa fie lasat pe teren.
314
Totalul fortelor sosite : 143 ofiteri ; 125 subofiteri.
A r m a m e n t: 6 m itraliere ; 57 pusti-mitraliera ; 243 arme ;
4 aruncatoare ; 2 tun u ri de 75 mm.
Cai : 1 053.
C apitanul pilot [Valentin] Stanescu, ofiter de stat-major, zbu-
rind in dupa-amiaza zilei pe deasupra G rup ului Lascar si a
satului Golovski 0 (fost P.C. al grupului) raporteaza urmatoarele :
— satul Golovski complet distrus si o m ultim e de cadavre :
— spre nord, doua coloane de prizonieri escortate de ru$i
calari :
— ofiterul observase in dim ineata zilei Divizia Blindata, unde
a aterizat, lu in d legatura cu aceasta si organizind aprovizionarea
t‘i cu benzina :
— ofiterul s-a intors ranit d in m isiune :
— la inapoiere a vazut trupe de cavalerie la confluenta
vaii Cir cu valea Tutkan si Rusakov.
b) Corpul X L V III Blindat. D ivizia 22 B lindata germana se
afla in lupte grele la vest de Peralazovski si a cerut interventia
Diviziei 1 B lindata in atac spre nord.
D ivizia B lindata romana, de la care nu se primise nici o
stire in dim ineata zilei, a reus it sa se despresoare si sa ajunga
in zona Petrovka, Arsanovski.
D ivizia are pierderi m ari ; nu are carburanti si nici m u n itii.
S-au luat m asuri pentru completarea nevoilor m ateriale si
s-a dat ordin, de catre A rm ata 3, sa atace cit m ai curind spre
nord, pentru a veni in ajutorul D iviziei 22 Blindata.
c) Corpul IV armata. Aceeasi situatie ca in seara de 22.XT ;
a organizat doua elemente cu efectiv redus la A rtem ov si
Kiroiev.
d) Corpul V armata. A realizat, pe Cir, cite un detasament
de 40 oameni la K linovoi §i Sekretovski. In curs de organizare
a inca doua detasamente de cite 40 oameni la G rijanovski si
Varlamov.
c) Regimentul 354 Grenadier} german cu 3. batalioane si
1 detasament special se va instala pe valea C irului do la R iab utkin
la gara Porsehin (sectoarele C. IV si C.V A.).
f) Divizia 7 Cavalerie. Cu un detasament compus din :
310 oameni ; 10 tunuri a.c. ; 2 m itraliere ; 7 pusti-mitraliera si
2 aruncatoare, pe coastele 10 km nord-est Kuteinikov, bareaza
com unicatia Cerniêvskaia, Kuteinikov.
315
Regimentul 5 Rosiori compus d in : 140 oameni ; 1 m itraliera ;
3 pusti-mitraliera ; 5 tun u ri a.c., pe creasta 1 km nord-est
Veaceslavov.
g) Corpul II armata. A realizat urm atorul dispozitiv : Deta-
samentul Zlotescu (resturi D. 14), cu :2 plutoane la Lesnoi
Bodiaga ; 2 plutoane la Svidinov ; 2 plutoane la Krasnoku^kaia ;
2 plutoane la llarionov ; 1 pluton la Sterikov.
In rezerva 3 plutoane la Fomin, recunoasterile trimise la
ora 18.30 au gasit satul liber de inamic, care ocupa inaltim ile
nord de sat.
h) De la Detasamentul Haas lipsesc inform atiuni asupra ope
ratiunilor din cursul zilei.
i) Corpul I armata. In cursul climineîi, Divizia 9 so afla in
s itu a te grea pe inaltim ile 7— 8 km vest valea Kriusa.
Seara, arm ata raporteaza ca nu se cunoa^te situatia la
Corpul I armata.
j) Int'entiuni si online date de Armata 3
Intentiuni:
9
— pastrarea actualului front si $
— continuarea organizarii elementelor razlete si fugare.

Ordine date : [...]
1. D ivizia 22 B lindata germana se afla in lupte grele la vest
de Perelazovski.
2. D ivizia 1 B lindata rom ana va ataca cit mai repede posibil
spre D ivizia 22 B lindata germana pentru a-i usura situatia.
D ivizia va lu a benzina do la Skobelev.
In fo rm a tiu n i prim ite de la M isiunea M ilitara germana arata
ca diviziile 62 si 294 se vor gasi pina m im e in zona C orpului I
arm ata (catre dreapta si centru). [ X X X I, 174— 184].
In Cotul D onului. (iruparea „Lascar“. In apropicre de Bol.

Donscinka avangarda [coloanei general Sion — n.n.] a surprins
6 autocamioane incarcate cu soldati rusi. S-a deschis focul, fiind
distrusi toti infanteristii 3 masini. Restul de 3 masini au fost
capturate, incarcindu-se cu raniti. Autocam ioanele erau marea
„Dodge‘4 americane.
La vest de localitate s-a luat contact cu tancurile germane
ale D iviziei 22 B lindata.
316
Generalul Sion s-a prezentat generalului com andant [generalul
Ferdinand von Heim — n.n.]. Acesta a aratat situatia diviziei
spunind ca sint incercuiti si nu pot veni cu m ult intr-ajutor.
M odul cum a fost p rim it generalul Sion de catre generalul
german 1-a nem ultum it. De?i generalul german se a$ezase jos,
nu 1-a invitat si pe generalul Sion si nu s-a interesat de condi-
tiunile de retragere, nici de m odul cum a fost efectuata aceasta
ret rage re.
Generalul Sion a fost profund nem ultum it de acest tratam ent
si si-a exprim at nem uUum irea fata de ofiterii din grupul de
comanda.
Intre tim p, a venit $eful de stat m ajor al Corpului X L V III
Blindat. Acesta a ordonat ca sa se organizeze unitatile si sa
intre in cantonam ent in Bol. Donscinka, care fusese cucerit in
dim ineata zilei de catre trupele germane.
La cerere, s-a pus la dispozitie arm am entul anticar din loca-
litate si vinatori de care.
Efectivul coloanei general Sion num ara 3 680 oameni din
div. 5, 6, 14, 13, Regim entul 4, 5. 8 Grcu, G rupul 55 Cercetare,
iar din D ivizia 15 un batalion constituit din : un pluton cercetasi
calari, 1 companie anticar, o baterie de artilerie, parti din com-
pania de transm isiuni, politie si ofiteri din comandamente.
^.
Apararea localitatii Bol. Donscinka. B atalionul Diviziei 15 a
prim it ordin ca im preuna cu vinatorii de care germani sa faca
apararea satului spre nord de unde se astepta un atac inamic.
Batalionul a ocupat pozitia ordonata. Restul elementelor au
fost repartizate pe case, cu m isiunea de a rezista in fiecare casa
fara gind -de retragere. %
^ 0
G rupul de legatura german a ramas tot tim p u i cu comanda

detasamentului.
Pe tim pui instalarii in localitate, s-a constatat ca aceasta
nu fusese curatita dt' inamic. S-au prins astfel 200 prizonieri
care au fost inchisi intr-o casa in m ijlocul satului.
In dupa-amiaza zilei, carele inam ice au atacat localitatea
dinspre nord. 5 care au fost distruse de compania antitanc
germana.
Pe tim pui noptii, carele inam ice au adus pe rind infanterie
in sat. U nitatile au tinut sub foe tot tim pui aceste care, pricinuind
multe pierderi infanteriei inam icului.
In dim ineata zilei, rusii au atacat cu care grele $i circa
2 batalioane de infanterie. Infanteria a fost oprita dar careie
au patruns in sector, pentru ca 1111 se putea actiona contra lor,
deoarcce com pania antitanc germana se retrasese pe tim p u l
noptii. T unul de 75 m m nu a avut cfcct dc?i s-a tras de la 50 m.
B atalionul Diviziei 15 pastreaza pozitia. El are pierderi m ari
(din 4 capitani com andanti de companie, 3 au fost omoriti).
Celelalte elemente au parasit pe rind casele si au inceput
sa um ble prin sat.
In locuinta ocupata dc generalul Sion §i elementele de co
m anda s-a organizat o rezistenta la care s-au raliat numerosi
oliteri si soldati voluntari *i alte elemente puse cu forta in linie.
Lt.-colonelul german K ruger (ofiterul care a raportat la
com andam entul G rup ului de arm ate „B “ ca trupele romane s-au
luptat vitejestc) $i ofiteri din detasamentul de legatura german
al Diviziei 15 au luat parte la lupta alaturi de ofiterii rom ani
si au contribuit cu toata cnergia la oprirea elomentelor fugare.
In aceasta lupta, lt.-colonelul K ruger a fost ranit grav dea-
supra ochiului drept si a fost evacuat ; un soldat german a avut
un brat smuls de un proiectil de tun, translatorul a avut urochea
rupta, iar un soldat a fost im puscat in picior. Toti au putut fi
evacuati la Divizia 22 Blindata.
Ajutorul german. La orele 8, generalul Sion a raportat
Diviziei 22 B lindata ca este coplesit de atacul inam ic si cere
ajutor. D ivizia a com unicat printr-un subofiter ca so va produce
peste o ora un atac de degajare pe creasta vest B. Donscinka,
dar atacul nu s-a produs. S-a repetat cererea si s-a promis dar
nu s-a realizat.
Catre orele 10.30 casa unde s<* organizase rezistenta de
generalul Sion a fost atacata de 3 tancuri sovietice care au
patruns in curtea locuintei. Tancurile transportau infanterie. Ele
au fost lasate sa patrunda, apoi s-a deschis focul prin surprin-
dere. Toti infanteri§tii au fost omoriti ; apoi careie s-au retras
la 400— 500 m.
Generalul Sion, disparut. Ofiterii din com andam entul gene
ralului Sion nu pot da preciziuni de felul cum a disparut
generalul Sion.
%
Dupa respingerea tancurilor ce patrunsesera in curtea locu

intei unde se organizase rezistenta. generalul Sion a plecat catre
D ivizia 22 Blindata.
318
O fiterii din com andam ent au incercat sa-1 opreasca, in-
domnindu-1 sa se duea m ai bine cu m arina pe drum ul recunoscut.
Nu a vrut sa asculte.
Pentru ca mai m ulti ofiteri se luasera dupa el, i-a oprit,
le-a dat ordin sa se duca fiecare la locul lui si a num it 3 ofiteri
care sa-l intovara.seasca. A mai fost luat si soferul sau.
C apitanul Anghelescu, care relateaza faptul, 1-a vazut dis-
parind cu aceasta grupa de comanda, pe una din viroagele care
ducea din sat catre vest.
Dupa citva tim p, 2 din ofiterii care 1-au intovarasit s-au
inapoiat spunind ca generalui Sion a fost prins.
Intr-adevar, m ergind pe fu n d u l viroagei le-tfu aparut la un
moment dat, pe mai, tancuri si soldati sovietici care le-au
s trig a t: „Predai R u m in s k i“.
O fiterii au fugit inapoi ; generalui Sion a facut acelasi lucru
dar, impiedicindu-se, a cazut. Soferul incercind sa-l rid ice, au
fost prinsi am indoi.
Mai tirziu, un soldat a povestit ca a vazut — el fiin d ascuns
in m aracini? — cum rusii au somat pe general sa scoata m antaua
im blanita pe care i-au luat-o Im preuna cu caciula $i i-au facut
semn lui $i «?oferului sa se indrepte intr-o directie pe care le-a
indicat-o un rus cu m ina . . .
D upa disparitia generalului Sion, grupul rom an din B. Don-
scinka a ramas m ai departe sa apere localitatea. Situatia grupului
era foarte grea, fiin d incercuiti si atacati din toate parole.
Catre orele 11, o companie de recunoastere de la D ivizia
22 Blindata a venit pina la marginea satului. G rupul folosind
aceasta apropiere s-a retras im preuna cu aceasta companie, pina
pe platoul de la vest unde lupta aceasta divizie §i ea incercuita.
Aici m ai erau numero§i ofiteri $i soldati care se retrasesera
din cursul noptii.
C om andantul D iviziei 22 B lindata a chemat pe capitanul
Anghelescu din statul m ajor al Diviziei 15, dindu-i urm atorul
ordin :
— D ivizia va sparge cercul in cursul noptii de 23/24 catre
sud-vest pentru a so retrage spre Cernisevskaia.
In zona diviziei se gaseau 130 m asini din D ivizia 1 B lin
data romana.
— Se va organiza Imbarcarea trupelor romane in aceste
masini .si se vor incolona im preuna cu germanii.
319
Coloana m a§inilor romane va fi in coada.
Trecindu-se Ia execute, s-a constatat ca erau in loc de
135 masini, num ai 35, la 2 800 oameni.
S-a raportat situatia si com andantul german a ordonat ca
cei ce nu au loc sa se agate de m asinile germane cu infanterie.
Soldatii rom ani au fost adm i§i pe tancuri, pe afetele tun u rilo r
si uneori chiar in camioane.
In cursul noptii s-a facut retragerea fara incidente.
Tot d ru m u l de la B. Donscinka la Rusakov era presarat cu
cadavre romanesti aruncate in grupuri de cite 2— 3 sau mai m ulti,
de o parte §i de alta a drum ului. Cadavrele se vedeau ca fuse-
sera jefuite si dezbracate complet. [ X X V II, 26—30].
Coloana general Sion. Catre seara, pe creasta din ju ru l sa

tului apar circa 6 care grele rusesti — probabil in recunoas-
tcre, din care* au lost distruse 5 de artileria diviziei blindate
germane.
O data cu caderea intunericului, alte care rusesti apar din
nou in ju ru l satului si incep sa-1 bombardeze in tot cursul
noptii, producind numeroase pierderi ??i incendii.
D om nul general Sion si seful, B iroului 2 stau toata noap-
tea in m ijlocul satului, dind ordine si controlind executarea lor.
Inainteaza prin ofiterul de legatura al armatei pc linga
divizia blindata germana, urmatoarea radiograma catre A rm ata 3:
„D iviziile A lba [5 Infanterie — n.n.]. Cerna [6 Infanterie —
n.n.] si C alafat [15 Infanterie — n.n.] incercuite ; inam icul ataca
puternic la 22 noiembrie Divizia A lba distrugmd-o si a ju n g in d
cu unitati puternice dc care grele pina la P.C. al Diviziei Cerna.
A vind descopcrita stinga Diviziei # Cerna si gasindu-nr in
im posibilitate ck* a mai rezista si din lipsa de m unitiuni, co-
m andantii Cerna si Calafat au hotarit ca in seara dt* 22/23 sa
rupem cercul.
O data cu retragerea noastra s-au retras si resturile din Alba
si altcv M.U. si au ajuns in dim ineata dt* 23.X I, la Bol. Dons
cinka unde stationam.
In dim ineata de 23.X I coloana a fost atacata puternic de
care si infanterie producindu-i pierderi m ari in arm am ent >i
material.
La Bol. Donscinka am ajuns cu urmatoarele elective si m a
teriale inclusiv resturile celorlalte M.U. : 171 ofit01’*, 129 sub-
320
ofiteri, 3 326 trupa, 1 045 eai, 18 masini, 2 115 arme, 40 pu$ti-
mitraliere, 6 mitraliere, 4 brandturi 81 [mm] $i 2 tunuri.
Propunem ca aceste unitati sa fie trase inapoi si refacute,
Intrucit asa cum se prezinta din punct de vedere fizic, moral
?>i material nu pot fi intrebuinâte.
H rana nu s-a prim it de 4 zile.
Rugam comunicati in ce localitate a fost evacuat Ksalonul
2 Calafat. Com andantul Calafat, general Sion14. [ X X IX . 499]
I . ..] La apelul care s-a facut In dim ineata zilei de 23 no-

iembrie 1942 pentru a si* afla cantitatea de materiale si oam enii
care s-au salvat, s-a gasit ca au ramas circa 1 500 oameni,
jum atatc fara arme si nim ic din materiale.
Nu s-a stiut la Inceput ca si D ivizia 22 Blindata si' gaseste
in incercuire. De-abia in seara zilei de 23.X I .1942 satul a fost
atacat de tancuri sovietice, respinse prom pt de artileria a.a.
germana.
Din resturile dt' oameni s-au constituit unitati sub comancla
d-lui general Sion, pentru apararea satului.
In noaptea de 23/24 noiem brie 1942, Divizia B lindata ger
mana, fcira a ne instiinta, s-a retras pi' un platou la circa
3*/ 2 km dc* sat, facind pare si inconjurindu-sc de artileria
a.a. $i a.t.
Trupele romane ramase in sat au continuat rezistenta Im-
potriva atacuri lor tot niai insistente ale tancurilor ??i infanteriei
inamice, cu toata lipsa de arm am ent autom at si tunuri antitanc.
De-abia in dim ineata zilei de 24 noiembrie ne-am dat seama
ca sfntem parasiti, fara m unitiuni, fara arm am ent si inconjurati
de tancuri si infanterie inamica.
In fata acestei situatii, trupa, nem aiputind rezista, a inceput
sa se retraga sub ploaia de gloante si proiectile dt? tancuri, spre
divizia germana.
Dom nul general Sion fiind ranit, a fost transportat cu U:i
autoturism *. [X X X , 3001
tn Stepa Calmuca. Arm ata 4. Situatia frontului s-a agravat

si mai m ult inspre dim ineata.
* In pofida versiunilor acreditate pina aici, generalul Sion

a m urit in lupta, lovit de un proiectil de artilerie (n.n ).
321
Inca din cursul noptii are loc un schinib cU* vederi Intro
eom andantul armatei si com andantii de corpuri dc* arm ata.
Presiunea exorcitata de inam ic asupra pozitiei de arier-
garda a C.VI A. asupra detasam entului Korne si asupra stingii
C.VI I A.> precum si propunerile com andantilor respectivi con-
duc com andam entul armatei s£i ordone :
— C.VI A. la ora 2 : „In caz daca apararea po lin ia arier-
garzii nu s(» va putea mentine, va ordon a trece cu toate for-
telo la apararoa vaii Aksai cu efort po directia Ju to v — Kotol-
nikovski44.
— C .V II A. ora 2,15 : „aprob sa duce\i lupta pe lin ia pro-
pusa : incrucisarea dc* drum uri 7 km nord-ost Korobkin, botul
do deal 10 km sud Tundutovo, inaltim ea 8 km ost> Sadovoie*,
apoi frontul actual44.
Luafi masuri de a lim ita patrunderea inam icului pe aceasta
linie.
La intrebarea adresata M.C.G. (la ora 1,30 de It.-colonel
Dragomir) daca arm ata poate* lua hotariri care ar contrazice
ordinul drastic al Armatei 4 Blindate de a mentine pozitiile.
imposibil ele executat, M.C.G. raspunde la ora 3 : „Luati orice
masura eredeti necesara pentru a face fata situatiei, comuni-
cind-o Armatei 4 prin ofiterul de legatura44.
La ora 6— (>,25 Intr-o convorbire cu subseful M.C.G. acesta
este de acord ca din solutiile posibile, aceea a unei desclestciri
pentru reconstituirea rezistentoi pe Kotelnikovski c*stc* c*ea
mai buna.
Recomancla ca grosul sa nu sc* departeze de Don. In cursul
dimineVii situatia se agraveaza.
— La C.VI A. rezistenta aproape ea nu mai conteaza. A pa
rarea vaii Aksai care s-ar fi putut injgheba daca ar fi fost
adm isa la tim p asa cum a propus arm ata nu a mai putut fi
realizata decit cu resturi din D ivizia 18 si eu primele intariri
trimise (11/92 I. si comp. 18 a.c.).
Divizia 2 Infanterie se indrepta spre sud-vest pi* valea
Aksai.
D ivizia 18 Infanterie for{ata do inam ic sc* va rep Ha spre
aceeasi vale.
D ivizia 1 Infanterie*, care nu mai avea decit foarte pu\ini
oameni din ajun, avea podurile de pc* Aksai interceptate de
tancurile inamice.
322
Localitatea Aksai a 'fo s t cucerita cle inam ic. Generalul co-
manclant raporteaza ca a ju n g in d la C.Vf A. s-a dat ordin ca
clf.ta nu m ai are nici o putere cle lupta sa vina la Kotelnikovski.
So poato spune ca frontul esto deschis dinspre valea Aksai
si ca reluarea atacului cle inamic. nu va in tim p in a rozistente.
— Detasamentul Korne, atacat puternic cu care, este obli-
j*at sa so replieze spre sud-vest clescoperind stinga C .V II A.
— La C .V II A. stinga oste atacata din 3 parti si Im pinsa
vpi e Sadovoic*, am enintind centrul corpului do arm ata (dreapta
D. 4) care era do asemenea atacat si respins cifiva kilometri
cpio nord.
Po la sud dt' D ivizia 8 Cavalerie forte inamice so infiltreaza
pe sub lacul Ciligir.
Corpul do arm ata nu a putut constitui rozorva cle cavalerie
(din D. 5 Cav.) la stinga sa. Nu mai are rezerve.
Frontul C .V II A. esto am enintat din ambele parti, mai
jiiav di* la nord.
— La Divizia 16 Moto [germana], ariergarda de la Utta a
to^t batuta si inam icul inainteaza spre laskul cu coloane mo-
torizato, tancuri si m ulta artilerie.
In aceasta s itu a te cu frontul deschis clinspro valea Aksai,
vii amonintaroa ca o inaintaro a inam icului spre Kotelnikovski
si cada in spatole C.V II A. (el insusi am enintat po ambele
llancuri), fara nici o rezerva la nici un esalon, cu olemontolo
ri** pito ale diviziilor batute in miscare spre Inapoi, cu loga-
turi aproapo inexistonte, cu rezistenta complet dislocata, arm ata
nu vodo alta so lu te decit sa Inchego o noua rezistenta cu ole-
n*.< ntolo capabilo inca cle lupta la adapostul careia sa so poata
rrpuno in m ina toate cliviziijo sf&rimato.
Cu putinolo forte ramase, noua rezistenta nu se putea
r» Lonstitui decit grefata po Kotelnikovski, caro ora organizat In
i.paiare do catre armatei, spre care puteau aflui eventualele
mijloace do in tar ire, care forma sistem cu cotul Donului acope-
rind totodata cea mai principal^ directie de aparare.
Distanta pina la aliniam entul Kotelnikovski era destul, cle
ad inca coea ce convenea trupelor cle cavalerie destinate sa for-
ir.oze noul front, in spatole caruia sa so poata regrupa restu-
n > diviziilor batute.
Noorientata asupra inten\iunilor com andam entului supe-
#
rior german, desi sc ajunsese in a 4-a zi a unei batalii ce
323
rasturnase adinc real it a lic initiate, fara inform atii asupra si-
tua\iei de la stinga sa si cu atit m ai putin asupra aceleia de
la Stalingrad, .armata ram ine la solutia refacerii inapoia rezU-
tent<*i distruse. Ca atare da M.U. ordine cu caractor de instruc-
tiune operativa pentru toata operatiunea manevrei ce trebuia
sa in cea pci in noaptea de 23/24. X I si sa so desfasoare In mai
m ulte zile, in tim pul carora arnuita intentiona sa intervina pen
tru a modela executia in functic de even i men to.
In mare, arm ata Isi aduce grosul intre cotul Donului, K o
telnikovski si cotul Salului din zona Abam anskaia, legindu-se la
dreapta cu D ivizia 16 Moto, pe a carei rezistenta sc conta mai
deplin, care avea sa stapineasca a 2-a comunicatie im portanta
pe care inam icul putea voni in spatele dispozitivului armatei
(laskul— Elista— Remontnoe—Sim ovniki) si care facea sistem cu
celelalte forte ale Arm atei 4 sub ordinole Ccireia sc afla.
D in aceasta pozitie, avind fortele ct'le mai slabe intre Kotel-
nikovski si Don (C.VI A. cu Div. 8 Cav. — care fusese greu
incercata i;i lin ia 1 — si resturile Div. 1, 2 si 18 inapoi) si avind
, • •
fortele cele mai puternice la centru (garnizoana Kotelnikovski)
si la sud de aceasta localitate (C.VI I A. cu Div. 5 Cav. -f 1 re
gim ent cavalerie in lin ia T si eu Div. 4, capabila inca de ope-
raliuni, inapoia dreptei) si legata fiin d cu Div. 16 Moto pe care
sc conta ca nu va depasi decit in caz extrem Elista (cind ar fi
trebuit sa incliida neaparat trecorile peste Manici), arm ata
putea :
— sa bareze solid direetia Kotelnikovski—Salsk, in cazul cind*
inam icul ar fi in aintat pe la sud de Don, pastrind pozitia pina
la sosirea intaririlor germane anuntate ;
— sa formeze pivotul unor eventualc reactiuni im potriva
inam icului care s-ar fi d irija t cu direetia generalii spre sud,
reactiuni care ar fi revenit fortelor de intarire germane si la
care arm ata ar fi putut eontribui cu rezervcle dinapoia dreptei
sale si cu Div. 16 Moto.
«W
•
In acel moment, armata nu stia niinia de incercuirea Sta-
lingradului si do intentiunile com andam entului german de a
troce la dcspresurarca lui ; de asomenea nu stia nim ic despre
mersul bataliei trupelor din Caucaz, cu can* so considera totusi
solidara prin faptul ca avea caile de com unicatii comune, pe
care considera ca le asigura inca suficicnt prin noua sa rezis
tenta, prin inchiderea „in extremis** a trecerilor peste M anici
324
(< u Div. l(j Moto) si prin paralizarea aetiunii inam icului din
1a\a spre spatele trupelor din Caucaz.
In dupa-amiaza si seara zilei, inam icul, contrar asteptarilor,
nu ;idinceste puternic pStrunderile sale.
Acest fapt, coroborat cu inform atiuni complementare aduse
de departam entul de legatura german, atit asupra d irija rii mul-
toia din fortele inam ice spre nord-vest Stalingrad, eit $i asu-
pra sosirii apropiate a unor forte de intarire. destinate trecerii
la, contraofensiva, conduc arm ata la hotarlrea :
— de a lim ita executarea replierii ordonate la pozitiile ce
vor fi atinse la inceputul dim inetii de 24.X I ;
— de a purcede de indata la reorganizarea resturilor M.U.
«.f!r.ite spre inapoi, considerind ca s-ar putea avea ragazul
nciesar pentru aceasta.
Urmator acestei hotariri arm ata ordona la ora 22 (24.X1) :
— C.VI A. sa sc opreasca calare pe c.f. A ksai— Kotelni-
kovsKi, cu dota.âmentul Korne in /.ona Ju to v — Odradik, asigurind
It i/fttlira cu C .V Il A. si sustinut do citeva unitati do care de
« % • •
lupta germane (lasind corpului de arm ata latitudinea de a-si
n o n s t it u i rezistenta calare pe c.f. la inaltim ea permisa de
actiunea sau lipsa de actiune a inam icului si de afluirea la
tim p a intaririlor trim ise dinapoi).
— C’.VII A. pe frontul Um antevo—O blinoie— Keke B uluk—
Godûr. 0
In seara zilei, cartierul general al armatei se deplaseaza

la Rem ontnaia.
Ram ine la KoU'lnikovski un P.C. inaintat cu eom andantul,
subseful dc stat m ajor si 2 ofiteri de la operatii. [ X X X III
Adolf Hitler este binevottor fata de romani $i optimist pen-

tru soarta bat51iei (23 noiembrie, ora 3,50)
Excelenta,
••
C ind am prim it in noaptea dc* 22 spre 23.XI inform atia ca
vit« aza Divizie* 1 Blindata, romana atacind s-a unit c*u Divizia
22 Blindata, dadusem Inca inainte de a prim i telegrama exce-
Irntt'i voastre ordinul ca Gruparea „ La.sear“, /’olosind acest drum
desehis prin lupta, sa patrunda spre sud pentru a reclstiga
legatura cu Corpul X L V III Blindat.
.Sint eonvins ca aceasta va reusj G ruparii „Lascar‘‘ al carei
om andant s-a dovedit a fi un soldat exemplar, i
A rm ata <> va rezista, iar diviziile nou aduse1, im preuna cu
Corpul I arm ata roman, vor lovi pe inam ic dinspre vest, in
adincim ca flancul ui sau.
Sint ferm eonvins ca — dupa cum s-a in tim p lat deja asa
de des in lupta contra Rusiei Sovietice — vor trium fa deasupra
victoriilor initiale ale inam icului comandamc»ntul mai bun $i
trupa care e mai buna. V-as fi deosebit de recunoscator pentru un
im puls ce 1-ati da In acest sens com andantilor d-voastra.
Pastrez o deosebita rccunostinta generalului Lascar, pentru
atitudinea sa exemplara. In con seeing, ca recompensa pentru
deosebitele sale merite, i-am acordat chiar i(*ri — ea p rim uiu i
of iter al trupelor noastre aliate — „Frunzele do stejar la Crucoa
de Cavaler al Crucii de Fier". In alianta cam aradereasci si cu
cordiale salutari, A dolf Hitler. IX L IV l
%
Bunavointa nu inseamna si
• v
buna credinta.
'
Am onoarea a
9
raporta ca A rm ata 3 nu a prim it si nu a transmis un ordin al

fuhrerului care autoriza G rupul general Lascar sa se reti\*t»a
din incercuire, nici nu are eunostinta de un astf(*l de ordin *.
In dim ineata dc* 23.X I colonelul Schone, seful D.V.St., mi-a
comunicat spre stiin\a ordinul nr. 4 203 al G rup ului armate ,.B“,
anexat in copie, catre Corpul X L V III B lindat, general Heim.
P rin acest ordin se prevedea ca Corpul X L V III B lindat saatace
* Pe tim pui bataliei, raporturile dintre generalii Steflea

Hauffe au cunoscut o inrautatiro continua. Tensiunea s-a declan-
sat la 23 noiem brie 1942, ora 21, la Rostov,unde s-a desfasurat
una din discutiile obisnuite asupra situatiei de pe front, Inceputa
pe un ton amical, con versa tia s-a fixat initial asupra schim bului
dc* tolegramo H itler—Antonescu cu privire la soarta G ruparii
„Lascar“, ceea ce — in vt*rsiunea lui Hauffc* — a condus la
aprecieri elogioase ale interlocutorilor la adresa celor doi con-
ducatori. In tim p ce generalul german expunea situatia la zi,
am intind si dc* faptul ca elemente din trupele Gruparii „Lascar"
— de fapt, „coloana general Sion“ — au ajuns la Corpul X L V III
B lindat german, Steflea a avut o izbucnire norvoasa. Intreru-
pindu-1 pe Hauffe, el a aratat ca ordinul de iesire din incercuire
a fost dat prea tirziu, acuzindu-1 indirect chiar pe H itler de
aceasta intirziere. P atru divizii romani* erau pierdute din acest
motiv. Este evident — asa cum atesta si generalul H auffe — ca
generalul roman se gasea sub impresia puternica a faptul ui ca,
trim is in incercuire cu ordinul care incuviinta iesirea, capitanul
aviator V alentin Stanescu se intorsese cu vestea trista ca satul
in care se gasea postul de comanda al generalului Lascar era
326
pentru a restabili legatura cu G rupul La«cai\ apoi sa secon-
centreze (Impreuna cu G rupul Lascar) in zona Perelazovski, unde
urma sa organizeze o noua aparare in d irjita . Din d e c la ra b le
maiorului Busuioceanu Gh., care indeplinea in ultim ele zile
fu.ictiunea de sef de stat m ajor al Diviziei 15, rezulta ca in
ziua de 22 noiem brie G rupul armate „B “ a dat direct genera
lului Lascar un ordin prin care prevedea : ?,rezistati, interve-
nim pentru a v& despresura". Iesirca din incercuire s-ar fi
hotarit de catre generalul Lascar in dupa-amiaza zilei de 22.X I
dupa ce rezistenta Diviziei 5 Infanterie fusese zdrobita. Ord.
nr. 4 203 dat de G rupul arm ate „B“, de altfel tardiv, nu a lost
executat de Corpul X L V III Blindat, cart* nu a putut nici macar
apara trupele ce im preuna cu generalul Sion au izbutit prin
propriile lor mijloace sa ajunga la Bol. Donscinka, unde au
intrat in legatura cu Divizia 22 B lindata germana. Atacate a
doua zi dt* inam ic (infanterie si care de lupta) au suferit m ari
pierderi, trebuind sa lupte singure.
O rdinul de retragere a G ru p u lui general Lascar trebuia dat
cel m ai tirziu in seara de 21.XI, asa cum a arAtat la tim p
Armata 3. C om andantul Arm atei 3, general de arm ata P. Dumi-
trescu.
Copie dupa ordinul Grupului dc annate „/*“ nr. 4 203 (Se-
• •
cret) catre Armata 3 romdnfi (spre stiintd).
ocupat de rusi si ca se vedeau peste tot cadavre de soldati

romani. Tot mai nervos, seful M arelui Cartier General roman
a read us pe tapet avertismentele pe care le lansase inca din
septembrie la toate esaloanele de comanda germane cu privire
la situatia precara a trupelor romane din Cotul Donului. Con-
cluzia sa — care, do altfel, va fi im partasita $i de maresalul
Antonescu — era ca adevarata cauza a dezastrului armatei
romane o constituie refuzul O K H de a asculta cererile romanesti.
In replica, generalul Hauffe a contraatacat dur, puiiind „bazelt*“
viziunii germane asupra participarii romanesti la batalie. Hauffe
1-a acuzat pe Steflea ca a transmis generalului Lascar, inca din
21 noiembrie, instructiuni pentru strapungerea incercuirii si re
tragerea spre sud, ceea ce, in opinia generalului german, nu ar
fi de natura sa Incurajeze trupeje romane sa reziste „cu orice
j>rel“. M ai m ult, considera acest gest drept un amestec nejustifi-
cat in actul de comanda al G rupului ele arm ate „B“. Disputa
gcrmano-romana in chestiunea responsabilitCUilor pentru S talin
grad capata astfel un ax de desfasurare ce nu va fi abandonat
pina In ianuarie 1943. fFriedrich Paulus, Stalingrado, a cura di
Walter Gorlitz Kd. Aldo Garzanti, M ilano, 1973, p. 247— 250J.
327
Prin dvs. sa sc* rostabiloasca legatura cu G rup ul Lascar pri:i
atac. Atunci gc*nc*ral Mcim fntdrit# cu G rupul Lascar va con-
contra Corpul B lindat (astfel intarit) in zona din jurul Pere-
Jazovski *i din nou sc va organiza (dispune) pentru apararea
inclirjita. Raportati intcntiunilo. G rupul dc* armate* „R“ . [XLV]
Si pentru Berlin situatia a devenit „extrem de grava".

PAtrunclci*ea pe frontul A rm atoi 3 rom ana s-a adincit foarte
m ult catre sud-est, In directiunea Kalaci.
Dc asemc*nc*a patru.nderoa pe I’rontul C orpului VI arm ata se
apropie ch* acelasi punct, unde ambele grupuri do forte au in-
tentiunou do a-si da m ina, in spatele frontului Armatei (j ge*r-
mana.
Situatia extrc*m do grava.
Rezervele g e r m a n e indrumate* catre zona do batalie sint
inca departe.
So spera totusi ca situatia va putea fi rostabilita. Atasatul
m ilitar la M.C.G. german [colonel Ion Gheorghe*, 23 noiem brie
1942|. [XLV1] *
24 N O IE M B R IE 1942
Ju rn a lu l de operatii al M arelui Cartier General roman.

A. Inamicul { ..J 2. Armata 4 romana. a) Corpul VII ar-
viatil. La Detasamentul colonel Hristoa nimic* de* semnalat ; in
cursul zilei n-a avut contact cu inam icul.
b) Pe frontul Divizei 5 Cavalerie. Catre ora 23, inam icul
ataca pe directia Arsan— Selmen, Oblinoe ; atacul n-a reusit sa
p a tiu n d a in pozitie, fiin d oprit prin foe de artilerie.
c) La Divizia 4 Infanterie. In dim ineata ziI<*i inam icul a
atacat puternic dinspre Umantovo reusind sa rospinga stinga
divizic*i spre sud [...].
Catre ora 9 s-au semnalat la inam ic urm atoaivle :
— coloana do infanterie si cavale*rie, circa ")— ii cscadroan<k,
indre»ptindu-sc* dinspre Umante*vo spre sud si din regiunea 7 km
sud-vest Umantovo spre sud-est ;
— infanterie transportata, circa 40 camioane*, vonind dinspre
Tolotkin si Umantovo, dobarca in regiunea unui grup ele case
de la 3 km est Kosaianska.
Tot citre ora 9, forte inamice, dopasind valoarea unui bata
lion, venind de la $arkovo, au atacat dreapta diviziei si a obli-;
gat-o sa so replieze putin spre vest.
P ina in seara zilei, so pare ca inam icul a rousit sa concon-
treze in fata dreptei diviziei circa :*— 4 batalioane motorizate si
cavalerie (aproxim ativ un regiment).
In prim a parte a noptii do 24/25 X I, s-au produs infiltra-
tiuni po valea Solian, provocind retragerea batalionului. din
dreapta diviziei.
In concluzie : Agresivitatea inam icului pe frontul Diviziei
4Infanterie (la caderea serii), po frontul Diviziei 5 Cavalerie
precum $i concentrarilo do forte la dreapta Diviziei 4 Inl'an-
torio, lasa sa se intrevada ca va continua actiunea in forta asu
pra Diviziei 4 Infanterie si asupra Diviziei 5 Cavalerie.
Legatura intro aceste 2 M.U. esto serios anionintata.
(1) Corpul VI armatei. In cursul zilei, catre ora 12, patrule
inamice au executat recunoasteri spre gara Jutov.
Coloanele inamice, circa 2—A batalioane*, au fost vazute vc-
nind dinspre Abganerovo spre Aksai. [. ..|
4. Armata 3 romana. a) Do la G rupul Lascar nici o stiro.
b) La Corpul X L V III Blindat. D ivizia B lindata rom ana In
lupte grele cu cavaleria rusfl, care a atacat do la nord spre
Petrovka si do la nord-vest spre Oserski.
Divizia 22 B lindata si G rupul general Sion (resturi retrase
do la G rupul Lascar) atacato de cavalerie inamica.
c) Tn sectorul Corpului IV si V armata, pe Cir, nim ic im
portant de semnalat.
cl) La Corpul I armata. In cursul noptii do 23/24, au fost
respinse m ai m ulte incursiuni inamice po frontul Diviziei 7
t
II n fanterie].
In dim ineata zilei, inam icul a atacat po tot frontul corpu
lui do armata, fara a rousi sa patrunda in pozitiilo proprii.
Numai la D ivizia 9 a rousit in dupa-amiaza zilei sa patrunda
prin viroagolo de la 7 km vest Dubovski, in sectorul aparat do
Regimentul 34 Infanterie ; contraatacat, a codat putin din toro-
nul cistigat.
B. Fortele amice [...].
III. Grupul cle armate ,,11“. I-..] 2. Armata 4 romana.
a) Replierea ordonata dc* arm ata in ziua do 23 a rousit. Grosul
lortelor a fost sustras din situatia grea in care so afla. [...]
c) (Jpcratiuni si ovenimcnU* pctrccutc.
La Corpul VII armatei. Detasamentul colonel Hristea s-a
repliat in cursul noptii pe linia si in sectorul aratate mai sib ;
in cursul zilei nu a avut contact cu inam icul. [...]
Divizia f> Cavalerie s-a repliat in cursul noptii in bupk»
conditiuni pe noua pozifie. In cursul zilei 11-a avut contact
cu inam icul.
In seara zilei, la ora 23, a respins un atac inam ic dat p -
direetia Arsan—Selmcn, Oblinoe.
D ivizia 4 Infanterie s-a repliat in cursul noptii pe noul
front.
In dim ineata zilei, catre ora 9, inam icul a reluat atacul de
la Umantevo spre sud respingind stinga diviziei. [...]
Tot catre aceeasi ora, a fost atacata si dreapta diviziei, uy.i
cum s-a aratat in capitolul „inam icul“ .
Corpul VI armata. Infanteria (D. 18 si 2 I.) dispusa p*
valea Aksai intre Aksai si Jestakovo.
Detasamentul Korne, care nu primise la tim p ordinul de a
se opri pe linia atinsa in seara de 23.X I, a m arsaluit cu Reni-
m entul Purtat (in noaptea de 23/24) pina aproape de Kotelni
kovski, urm at la circa C50 km de Regim entul 4 Rosiori cu cai, cii
care mai are circa 80 luptatori, foare m ulti cai la mina si num ai
4 tunuri. A fost imediat alim entat si intors spre Regimentul 4
Rosiori, care a fost oprit pe locul unde ajunsese dim ineata.
Catre ora 17, detasamentul ajunge in zona Samcin undo
ia legatura cu unitatile germane din zona Jutov 2 si a trim is
un escadron spre valea Aksai. „
Resturile* Corpului VI armata, cart* opereaza pe valea
Aksai, s-au luat masuri a se intari astfel :
— la Divizia 18 Infanterie la ora Hi, Batal.Inf. Vs. siBatal
II/R.JI2 Inf. au plecat cu trenul din gara Cilikovo spre va! *a
Aksai [.. .| ;
— la D ivizia 1 Infanterie Batal. Mars din Reg. 1 Dorob. ajuns
cu trenul in gara Cilikovo, la ora f>, a fost indrum at la gara
Jutov, tot cu trenul ;
— Batalionul de Mars din Regim entul f> V. a plecat cu tre
nul din gara Kotelnikovski ;
— la Divizia 2 Infanterie, 2 baterii de artilerie (7 piese), care
in cursul noptii urmeaza a se deplasa in dispozitiv.
330
d) La aceasta data, intre Don si Umantovo nu se poate conta
decit pe* actiunea micuJui detasament Korne*, deoarece resturile
Corpului VI arm ata nu sint capab le sa mai opuna o rezistenta
serioasa care si ele sint in curs de a ocupa locurile ordonate.
Situatia devine din ce in mai critica, prin faptul ca stinga
Corpului V II arm ata este iarasi atacata $i rezervele locale nu sint
suficiente spre a face fata.
A viatia inam ica a devenit mai activa, bom bardind si mitrali-
inel diferite j)uncte din front, precum si localitate*a Kotelnikovski
si jx' com unicatiile spre vest.
in legatura cu aceasta s itu a te si cu perspectivele ei, sub-
se*ful dc* stat m ajor al Arm atei 4, comunica urmatoarele * :
— generalui [Hermann] Hoth (eomandantul Arm atei 4 B lin
data) a fost ieri la A rm ata 4 si a insistat asupra necesitatii de
a tine pozitiile actuale* si inde*osebi Kotelnikovski, pina la de*clan-
sare*a prin aceasta parte a unei mari ofensive, cu forte venite
din alte parti ale teatrului de razboi.
I s-a aratat ca armata este prea slaba pentru a putea garanta
ae tualele* pozitii ; in conseei.nta, gene*ralul Hoth a ingaduit, ca in
cazul cind s-ar produce o patrundero a inam icului prin spatiul
gol ele* la stinga C orpului V II armata. sa se re»plieze stinga
acestui C.A.
Intcrvcntia trupelor blindate germane pentru a usura situa
tia hi stinga Corpului V II arm ata se obtine foarte greu ; carele
ele lupta aflate in zona au o actiune cu totul autonoma si tre
buie intervenit ori de cite ori este nevoie.
Intcrvc»ntia armatei pe linga Misiunea M ilitara germana n-a
oblinut in seara zilei un raspuns satisfacator. doar s-a spus ca
in nici un caz sa nu replieze stinga Corpului V II armata, aceasta
fiind de resortul ce^lui mai iitalt comandamcmt ge*rman, care nu
permite principial asa ceva.
La aceasta intrebare, subseful ele stat m ajor al M.C.G.
a raspuns : „[in] chestiunea raporturilor si felul cum sinteti aju-
tati, va sfatuiesc sa face*ti interventiile* U)tde*auna scrise si cind
vi se refuza ceva sa raportati scris M.C.Ci. Noi staruim din toate
puterile sa fiti ajutati. Pentru moment nu e jôsibil fiin d alte
nevoi mai grele. Impresia este ca rusii m ina grosul spre Kalaci,
va hartuiesc pe voi cu unitati de recunoastere si purtate**.
:!: Convorbirea telegrafica intre subseful M.C.G., col. adj.

M ardari si subseful de stat-major al Arm atei 4, lt.-col. Dragomir.
331
o) A rm ata 4 si-a retras cartierul la Rem ontnaia. Lucreaza la
Kotelnikovski un P.C. inaintat cu com andantul armatei, subseTul
do stat ma jor si o parte din Sect ia 3.
Totodata, arm ata a luat masura sa se trim ita spre vest toate
impedimentele ce nu sint necesare pentru moment. Generalul
Hoth a luat cele mai severe masuri pentru oprirea scurgerii
clementelor dispersate ale M.U. batute.
Armata 3 romana. Do la G rupul general Lascar, nici o
M ire .
Corpul X LV III Blindat.
Divizia 22 B lindata (cu G rupul
general Sion) si D ivizia B lindata romana, in lupte cu inam icul,
inrercuite in zonele cunoscute.
In cursul zilei au dus lupte pentru a se despresura.
In scctorul Corpului I\ armata. Elementele de pe valea
Cirului nu au avut contact cu inam icul.
In zona a sosit Regimentul 354 Grenadieri german.
O recunoastere aeriana declansata de A rm ata 3 in regiunea
Tormosin a cules urmatoarele inform atiuni :
— la Tormosin a aterizat linga coloana do infanterie co-
m andata do m aiorul Cantalc Corne'liu din Divizia 20 ; aceasta
coloana a fost indrum ata la Zemleanskaia ;
— m aiorul Cantalc raporteaza ca coloane romanc de la
Kotelnikovski so in dreapta spre cotul Donului pentru a veni la
Zemleanskaia, pi* soseaua do pe m alul do nord al Donului ;
— in zona Tormosin. N ij. T ijiskaia s-au vazut si romani.
.Armata a luat masuri pentru a d irija la Zemloanskaia oame-
i i caro a part in A rm atei 4.
Cu incepere do azi. Arm ata 3. avind la dispozitie G rupul
generalului Stum pfold si G rupul general Spang .si elementele
romane In aceasta zona, a prim it misiunea de a opri inaintarea
inam icului po lin ia Cir, la sud de Oscrski, pina la gara Dimi-
trievna, Kadikovski, Hicicov, Denikin, Donul. JX X X f, J8H— 1!H>J
i
In Cotul D onului. D ivizia 0 Infanterie. Toata ziua do 24
noiembrie H>42. unitatile noastre, nemincate do 5 zile, au fost
din nou constituite, luind pozitii do aparare in ju ru l parcului
f< !m a t do D ivizia [221 B lindata germana.
hi dupa-amiaza zilei s-au trim is 40 soldati romani, fara
; rme, la circa 10 km, pentru a am enaja o trecere peste un riu.
In seara zilei de 24 noiembrie 1042, pe la orele 20,30, din
ordinul germ anilor toate m a$inilc romanesti existcnte (printre
care circa 30 masini d in D ivizia 1 B lindata roman#) an fost
polite de balast $i io\i oamenii au fost im barcati.
Dupa pierderile inutile din satul AI. Donscinka au m ai
ramas circa 800 oameni.
La ora 20,30'd in ziua de 24.X I . 1942, toata D ivizia [22] B lin
data germana, aparata de care, s-a indreptat spre satul Cerni-
sovskaia. [X X X , 300 j.
Divizia 15 Infanterie. B om bardam entul carelor inamice sa

inteteste cu incepere de la ora 1 si capata m axim um de intensi-
tate ; catre ora 3 doua tancuri patrund in sat .si bombardeaza cu
tunuri si m itraliere furnicarul de trupa adapostit in acest sat
Domnul general [loan Sion] cu seful Biroului 3 um bla prin m ij
locul trupei, im barbateaza $i tree de nenum arate ori la 20 metri
in fata tancurilor prin bombardamente si gloante de mitraliere.
Tancurile inam ice se retrag si catre ora 7 situatia era urma-
toarea : %
.Satul ocupat î aparat de trupele romane. Pe creasta dinsprc

vest si nord de sat circa 30 care grele inam ice bombardeaza satul
realizind un adevarat carnagiu asupra trupelor romane care
intesau
i acest sat.
Cu incepere de la ora 7. careie devin si mai agresive si
incep sa coboare pantele crestei. Se anunta de 3 ori situatia
diviziei blindate germana, cerindu-i sp rijin u l artileriei si tu n u
ri lor anticar. La toate intervenirile dom nului general Sion se
raspunde cu „bine“, iar catre ora 9, soseste un subofiter german
caruia i se arata situatia grava in .carc se gasesc trupele romane
si se i*epeta ccrerea sp rijinului de artilerie si tunuri antienr.
Subofiterul german pleaca dind asigurari de infaptuirea s p riji
nului solicitat. * '
Situatia grava in care se gasesc resturile diviziilor 5, 6, 13,
14 si 15 culm ineaza cind la ora 10 tancurile inam ice sprijinite de
infanterie ataca satul. Trupa romaneasca nu m ai avea decit
foarte putina m unitie de pusca, iar panica ce intrase in ea se
accentua din ce in ce mai mult, manifestindu-se prin parasirea
pozitiei.
Dom nul general Sion, m aiorul Busuioceanu, $eful Biroului 3
^.i ajutorul sau capitanul Severin um bla prin linia 1 prin ploaia
de proiectile si gloante, im barbatind trupa la lupta. Se organi-
zeaza plutoane ad-hoc*, iar m aiorul Busuioeeanu incearca sa le
antrencze la contraatac strigind „Ura“ $i sarind inainte. Nu este
urm at de nim eni. Toti ofiterii si trupa intrasera in panica. Dom
nul general Sion le tine cuvintari, ii incurajeaza, dar totul este
in zadar. Toti se retrag in dezordine. iar proiectilele tancurilor
inam ice m itralierelor trag in gramada. Se calca num ai peste
morti si raniti.
I • i
Catre ora 11, pe linia frontului se mai gasesc domnul general

Sion, m aiorul Busuioeeanu, capitanul Severin $i sublocotencntwl
•t
Galben in tim p ce tancurile $i infanteria inamica se gaseau in

fata lor la circa 300 m. Soldatul sofer Dascaleseu statea cu pusea
la m ina gata sa-si apere generalui sau.
In aceasta situate, m aiorul Busuioeeanu sfatuieste pe dom-
nul general Sion sa sc* retraga catre divizia germana si cu totii
o iau pe o viroaga cc» ducea cAtre zona diviziei blindata. M aiorul
Busuioeeanu mergea inainte ca cerceta$, intrucit in directia ele
mars se auzeau huruituri de tancuri.
A jun s la originea viroagei, m aiorul Busuioeeanu se trezeste
la aproxim ativ 30 metri cu circa 2 plutoane de ru>i sustinuti de
un tanc greu, care incep sa strige „Predai R um inski !“.
In fata acestei situatii, m aiorul Busuioeeanu striga catre ge-
neralul sau „Dom nule general, rusii. sint a ic i! Fugiti !“ , ara-
tind directia de fuga cu un baston ce-1 purta cu el. Toti (dom
nul general, capitanul Severin si sublocotenentul Galben) se
intorc in directia aratata si incep sa fuga. Dom nul general sc?
im piedica si cade, iar m aiorul Busuioeeanu [fuge] cu rusii dupa
el spre sud circa 2 km prin ploaia gloantelor cu pistoale auto
mate si de pu^ca.
D upa circa 200 m este ran it la pieior, insa continua retra-
geroa astfel ca reuseste dupa 2 km mars sa se dcparteze de>
rusi
care stiind ca au in flanc divizia blindata germana au renuntat
sa m ai continue lnaintarea.
Astfel cade la datorie generalui Sion care, num ai cu cei
trei ofiteri din statul sau m ajor si pazit dc* soferul eredincios,
ram ine u ltim u l pe pozitie ca cei m ai brav intre bravi, solclat
al tarii.
Toata trupa romaneasca se impra.^tie in panica pe platoul
sud Bol. Donscinka si in dispozitivul diviziei blindate germane.
M aiorul Busuioeeanu, cu un turism .î cu doi ofiteri scapati
(capitanul Severin si sublocotenentul Galben), merge in tabara
diviziei blindate si este inform at de catre capitanul Mastacan,
ofiêr de legatura de la A rm ata 3, ca in cursul noptii divizia ger
mana se retrace si deci sa plecarn cu ea, ceea ce s-a §i facut.
Kste interesant de aratat in acest istoric comportarea germani-
lor fa\a cle rom ani in aceasta zi grea si sint semnificative u rm a
toarele atitu d in i :
—- lasarea fara sprijin cle artilerie si aparare anticar a uni-
%
tat i lor romanesti care lupta fara m unitiuni pentru apararea d i
viziei blindate ;
— in ju raturile adresate cle m u lti ofiteri si subofiteri ger
mani m aiorului Busuioceanu cind vroia sa intre in coloana lor
de masini. cu toate ca le arata ca este seful Biroului 3 cle la
Divizia 15 si in m asina are bagajele generalului sau cazut la
datorie si
— alungarea ostasilor romani, cind in disperarea lor mare
incercau sa urce in masinile germane care nu erau prea
incar cate.
Se mai adauga lipsa cle solicitudine cind li se cerea benziml
pentru m asinile romanesti care ramasesera in pana.
In seara de 24 noiembrie, ora 5, divizia germana blindata
se pune in mars in directia M ai. Donscinka—Rusakov, iar ostasii
romani ramasi fara nici un sprijin o parte au plecat pe jos, iar
n\\\ \ s-au agatat pe masinile germane. [ X X IX , 500— 501]
U ltim a rezistenta a G ruparii „Lascar“, 24 noiembrie 1942.

Dupa disparitia generalului Lascar, trupele Diviziei (> Infanterie au
mai continuat lupta din noaptea de 22/23 X I pina la 24.X I
seara, sub comanda generalului Stanescu Traian [comandantul
infanteriei Diviziei (> Infanterie — n.n.], necedind nim ic din pozi
tia initial# a diviziei.
C ind au term inat ultim ele m unitii, generalul Stanescu Tra-
ian a trim is parlam entari pentru predare, cu conditia de a li
se garanta viata. Li s-a promis.
Intre ofiteri, au fost discutiuni, pentru si contra predarii.
Aceasta este declaratia ciipitanului Hristescu din Regimen-
lul 11 Artilerie, care, refuzlnd sa se predea, s-a salvat din G rupul
general Stanescu cu 30 de oameni si lunetcle bateriei. [XLVII]
O rdin de zi al maresalului Ion Antonescu (24 noiembrie 1942)

Bravi soldati ai Arm atei 3 !
335
G(*nt»riilul Lascar a fost decorat dc fuhrerul m arelui Reich
german cu cea m ai inalta distinctiune m ilitara germana, care
poate on ora un general pe cim pul de lupta.
M indria mea si a voastra trebuie sa fie cu atit mai marc cu
cit generalui Lascar este prim ul ofi{er aliat — din toî aliatii
Germ aniei — care a p rim it aceasta inalta distinctie.
Gestul onoreaza nu num ai pe generalui Lascar, dar si po
voi toti, pentru ca generalui Lascar num ai datorita voua a reusit
sa inscrie in istoria arm elor noastre fapte care onoreaza intreg
neam ul roman esc.
N u uitati ca lupta pe care o duceti este lupta pe care ne-o
cer s-o ducem to\i stramo$ii nostri, toti fratii, tot Poporul
Romanesc, pentru apararea fiinêi Neam ului.
Lupta este pe viata si pe moarte.
Ori invingem si asiguram propaîrea si libertatea copiilor
nostri, ori Neam ul Romanesc se va topi in mocirla pe care anar-
Jiia ruscasea a provocat-o de sus si pina jos si pe care sinteti
cei mai in m a s u ri sa o apreciati. ^
Va cer deci ca parinte si ca sef sa luptaî pe via{a si pe
moarte pentru ca sa invingem.
Cine nu are taria sa lupte pe loc im potriva inam icului, oricit
de superior ar fi el, si cine cauta a se da inapoi in fa\a perico-
lu lu i pentru a se salva, va m uri totusi ru?sinos mai tirziu cu
intreaga lui fam ilie, omorit miseleste chiar in propria lui casft
de inam icul invingator.
Tineti socoteala ca pe cind arm ata rusa si poporul rus se
zbat in cele m ai m ari greutati si suferinte, in cele m ai mari
fnfringeri, noi am mers alaturi de brava arm ata germana si cu
sp rijin u l ei fra\esc num ai din victorie 111 victorie.
Soldatul si ofiterul care se descurajeaza la intiia lovitura
puternica, prim ita de la inamic, nu este soldat, nu este roman,
nu este barbat.
Au prim it lovituri, au suferit si m u rit parinîi ??i strabunii
%
nostri. De secole N eam ul Romanesc nu a cunoscut decit lupta pe
care o duceti voi azi, si niciodata el nu a dat inapoi, nu a dos-
perat, nu a renuntat la lupta, ci a continual sa apere cu singele
lui glia strabuna.
#
Datorita acestei lupte fara de sfirsit, s-a facut in tim p de

secole Rom ania Mare, in care voi tratyi liberi si fenciî, nu asa
cum ati vazut ca traicsc soldatul si poporul rus, care so zbat
in groaznice suferinte.
Ginditi-va ficcare la ce v-am spus si nu uitafi ca noi cu
totii avem m arelc destin sa no sacrificam pentru a pastra fiinta
*i onoarea Poporului Rom an dt* m iino si sa inscriem cea m ai
glorioasa epopee din lunga viata a N oam ului nostru.
Va m ultumesc la toti, do la general pina la soldat, care
luptati calauziji de sfinta datorie do a invinge.
9
Aveti incredere in viitor, aveU incredere in conducatori,

aveti incrcdere in voi.
Cu Dumnezeu inainte !
M A R E S A L AN TONESCU. [X L V III]
$
Totusi, m aresalul nu c m u ltu m it de corpul de eomandA (21

noiembrie 1942). Com unicati [generalul Ilie Steflea — n.n.] co-
m andantilor rom ani pina la com andantii de batalioane, inclusiv,
ca frontul Arm atei 3, dosi atacat do forte superioare, a fost spart
in unele locuri cu oarecare usurinta, ceea ce denota ca unii ofi
teri .si osta$i ??i-au pierdut cum patul, s-au lasat im presionati de
loviturile inam icului, do care de altfel cram preveniti si nu •
au t
rezistat cu toata inver$unarea.
Binetnteles, aceasta observatie a mea nu priveste toti co-
m andantii vi soldatii, pentru ca au fost si unitati care sub brava
conducere ??i energia sefilor lor, cum esto cazul generalului
LascAr, n u s-au lasat influentati si nu au parSsit cim pul do bata-
lie cu toate ca erau lovite din toate partile, asteptfnd cu incre
dere interventia rozorvelor din spate.
Aceasta interventic s-a fficut si ea in conditiuni grele m ai
ales atunci cind trupele din lin ia in lii au cedat la prim a acti
une inam ica.
Daca toti com andantii ar fi avut singele roco al generalului
Lascar, si daca toti ar fi rezistat pe loc chiar in cazul incercui-
rii, interventia rezervci* s-ar fi putut produce in conditiuni
mai bune.
Sa nu uite nim eni ca razboiul modern difora in cim pul tac
tic de razboaiele trecutc.
Din cauza m ijloacelor mecanizate si motorizate, orice rupere
de front da posibilitatea inam icului sa patrunda adinc dincolo
337
cle lin ia I- si oclata ajuns in aceasta situate, sa incercuiasca
forfeit? ramase in pozitie.
Aceasta actiune nu este m ortala pentru aparatorul caro isi
pastreaza singele rece, lupta, rezista si asteapta cu incredere si
calm actiunea dirijata dc* com andantii dinapoi.
Heamintesc ca un general a stat in iarna trecuta 3 luni in-
cercuit, i-au lipsit niunitiile si hrana $i totusi c*l si trupele sale
au asteptat pina in prim avara cind retragerea apelor a ingaduit
C om andam entului Superior german sa intervina pentru a-1 des-
presura *.
Cazuri de aces tea au fost numeroase in tot lungul frontului
german in iarna trecuta.
Exemple de acestea eroice cor com andantilor nostri ch* toate
gradele sa le urmeze, pentru ca num ai acei care fac fata prin
m intea lor, energia lor, prin spiritul de sacrificiu si dispretul
de moarte, se onoreaza pc* ei, onoreaza intreaga arm ata si Patria
N um ai acest ia pot sa serie epopeea eroica a generatiei noastre
si pot asigura prestigiul nostru si cu c*l drepturile totale ale
N eam ului. ♦
Fiecare sa nu uitc* ca poarta in fiinta lui raspunde re»a viito-

♦
rului N eam ului Romanesc si ca un intreg neam poate dispa re
pc»ntru totdeauna, daca com andam entul de toate treptele nu si-a
facut datoria cum trc'buie sa si-o
• faca. M A R E S• A L ANTONESCU.
IXLVill
* Este vorba de „punga“ de* la Demiansk; actiunc*a consu-

mindu-se in prim avara anului 1942. Mai m ult decit evident,
I. Antonescu a fost, la rindul sau, „intoxicat“ de optim ism ul
exagerat pc* c*arc* aceasta reusita i 1-a insuflat luhrerului. Hitler
a crezut m ult tim p ca Stalingradul nu este decit un nou
Demiansk, acesta fiind $i unui din motivele increderii sale neli-
mitate in capacitatea Luftwaffe-i de a aproviziona arm ata lui
Paulus pentru o rezistent# indelungata. In general, telegrama
adresata generalului Steflea tracJeaza o anum ita nervozitate a
m aresalului, sub impresia stirilor de* pe front si a acuzatiilor
aduse rU> comandamentele germane*. A tit ordinul cle zi cit $i
aceasta telegrama erau in mod direct in f lu e n c e de mesajul
transmis de* Hitler la 22.X I . 1942, p rin interm ediul M isiunii M ili
tare germane', in care se solicita maresalului roman sa dea direc
tive pentru „a intari $i mai m ult vointa de a lupta a soldatilor
$i m arilor unitati romane44 (n.n.).
xm
Sfirît dc batalie *, im agini dc apocalips (Arm ata 3).
Cvi Incepere de la 25 noiembrie, com andam entul german trece
la injgbebarea unei noi rezistente pe linia generala a riului Cir.
In acest scop so subordoneaza com andam entului Arm atei 3
toate unitatile de orice arm a si toate form atiunile de servicii
rmanc din zona, grupate sub comanda genoralilor germ ani
Stum pfeld >i Spang.
In aceasta a $aptea zi a bataliei, au retrecut frontul firav
infiripat Divizia 1 B lindata romana si Divizia 22 B lindata ger
mana (im preuna cu resturile trupelor generalului Sion) dupa o
I ii l la de 5 zil»» izolate in incercuire, intre accost front nou infiri-
pat si trupele incercuite ale generalului Lascar:
Insuccesul manevrei C .X L V IIl Bl. se datoreste in parte fap-
tului ca nu a izbutit sa realizeze o masa mai im portanta de atac,
pi in intrunirea celor 2 divizii de sub comanda sa. Cauza primor-
diala insa revine disproportici dintre redusele forte ale
C X L V III Bl. si masa de atac sovietica.
C om andam entul german nu a apreciat disproportia dintre
misiunea data C .X L V IIl Bl. si posibilitatilc sale operative, ceea
ce constituie grava vina a acestui comandament, prevenit prin
r< potato rapoarte ce i-iim facut.
Singura e x p lic a te acceptabila pentru mentinerea pe loc si
saciificarea G ru p u lu i general Lascar este credinta posibilitatii
dej:ajarii lui prin interventia C orpului X L V III Blindat. Cisti-
gaiea celor 3— 4 zile obtinute in folosul am eliorarii situatiei ope
rative a A nnatei fi germanfi, de la Stalingrad, nu putea com-
pensa insft lipsa ulterioara a fortelor generalului Lascar in
apararea pozitiei C irului. ( Ill, 431.
Drum ul era presarat de cadavrele rom anilor (Divizia 6 In-

fantcrie). in dim ineata zilei de 25 noiembrie 1942, am trecut in
* l:i general, participants romani la batalia din Cotul Do-

nuiui si Stepa Calmuca considera ca in jurul datei de 25.X I
acordurile bataliei incep sa se stinga. A rm ata romana, atit cit
iT:11i ramasese din ea, va continua luptele dar angajarea sa nu
va mai cunoaste decit doua momente mai importanto : la A r
mata 3 dupa 16.X II, cind in urm a strapungerii frontului Arm atei 8
itajicne, corpurile I $i II armata au suferit pierderi deosebit
de grele ; la Arm ata 4, intre 12— 23.X II, cind trupele au luat
parti* la tentativa de despresurare a Armatei 6 germane execu-
tata de Gruparea „H oth“ ?>i in zilele de 24—27.X II cind arm ata
sufera din nou pierderi mari (n.n.).
dreptul satului Rusakov, de unde un grup de circa GO prizonieri
rom ani au evadat de la rusi.
M ajoritatea erau din D ivizia 14, Regim entul G Vinatori.
Toti erau desculî si dezbracati.
Ei nc-au povestit ca nu au m incat de trei zile in tim p ce
soldatii nisi m incau din alim entele capturate de la noi.
Tot ei ne-au spus ca ranitii au fost impuscati, iar cei c<? nu
puteau sa se tina de coloana, impartaseau aceeasi soarta.
Tot drum ul spre Cernisevskaia era presarat de cadavre ale
osta$itor romani, dezbracati $i oribil m utilati de tancuri.
M ajoritatea
#
erau decapitati, probabil de cavalerie.
De asemenea, pe toate drum urile erau imprastiate materia-
lele Diviziei 1 Blindate.
S-a constatat ca toate aceste cadavre erau ale ostasilor din
D ivizia 1 B lindata *i alt* color din trenuri le regimen tare ale
Diviziei 14 Infanterie.
In dupa-amiaza zilei de 25 noiem brie 1942, german ii resping
pc inam ic si cuceresc satul Cernisevskaia, in care am intrat
seara.
Toata nOaptea de 2fj 2G noiembrie 1942 rusii au atacat satul
cu artileria si aruncatoare „K atiusa“ .
in sat s-au mai gasit depozite de alim ente romanesti can? au
fost devastate de catre soldatii nostri flam inzi.
In dim ineata zilei de 26 noiem brie 1942, s-a facut legatura
cu o divizie motorizata romana care venea dinspre Kuteinikov,
iar resturile de trupa si raniU dintre cei sea pal i din inccrcuire,
au fost im barcati in camioane germane si romane si trimisi
spre K uteinikov si M iliutinsk, unde era sediul Corpului X ar
m ata ?>i unde au fost triaî si in d iu m a ti spre Kamensk pentru
instructie in vedeiea form arii unor batalioane. |X X X , 301— 303]
t
Divizia 15 Infanterie. In zorii zilei [25 noiembrie], divizia

germana blindata ajunge in partea de vest a satului Rusakov
.si se angajcaza cu inam icul pe care-1 respinge in cursul zil »i,
ocupind Rusakov si intrind in Cernisevskaia.
Pe parcursul d rum u lu i intre M ai. Donscinka si Rusakov s-a
trecut prin mai m ulte zone acoperite de cadavie romanesti, ma-
sacrate probabil de rusi, fie in stare de prizonieri, fie in tim pul
retragerii lor de la Bol. Donscinka.
340
(26 noiembrie 1942). In lot cursul noptii, rusii au bom bardat
cu artilerie $i katiuâ salul Cernisevskaia, producind m ari pier
deri osta$ilor rom ani refugiati in acest sat la adapostul Diviziei
22 Blindate germana.
Bom#
bardam entul s-a continuat si ziua si realizindu-se lega-
tura cu divizia blindata romana, divizia blindata germana a
hotarit transportarea raniti lor romani (foarte numerosi) catre
K uteinikov unde d ru m u l era deschis.
De asemenea s-a hotarit si evacuarea trupelor romane ce se
gaseau la adapostul diviziei blindate germane, tot in acest sat.
( X X IX , 501— 502]
••
In tii executati apoi calcati dc tancuri [...] De asemenea

am vazut personal tot drum ul spre Cernisevskaia, presarat cu
cadavre de soldati romani. dezbracati §i oribil m utilati de tancu
rile care trecusera peste ei. Cum aceste cadavre apareau in gru-
puri oarecum regulate se poate trage concluzia C& au fost m ai
inainte executati si calcati apoi de tancuri. De asemenea am
vazut soldati decapitaî. [...]
Heferitor la ineficacitatea m ijloacelor noastre anticar, pot
prrciza ca ofiterii de la D ivizia 5 si Divizia 6 se plingeau, pe
cind erau Incercutyi, ca tunurile anticar de care dispuneau nu
puteau scoate din actiune tancurile grele ruse?ti. A m auzit spu-
nindu-se ca nici tunurile de cim p de 75 §i 100 m m „Skoda“ nu
aveau nici o eficacitate, desi s-a tras in tanc pina la citiva m etri
de el. [L, 307]
Dom nul general von Weichs a gasit vinovatul : ro m a n iiI

(23 noiembrie 1942). Contrar ordinelor date dc mine, sint in curs
miscari ce seamana a fuga, ale unor soldati romani din regiunea
Bokovskaia in directia sud-vest.
In consecinta ordon :
Orice mi$care de fuga sc va impiedica fara crutare, la caz
de nevoie facindu-se uz de arme. Soldatii romani, care vor fi
gasiti fara arme, echipament ?i ordin de serviciu, retragindu-se
spre vest, vor fi arestati $i internati. /
C om andantul teritoriului Don $i com andantul Arm atei 8
• italiana vor organiza im ediat un serviciu corespunz&tor
•»
de strin-
gerca fugarilor, situat cit se poate de departe spre est. [General]
bavon von Weichs [XL1X].
341
Cum s-a nascut „cazul Stavrescu". Am banuieli justifir ite
ca uncle parti din D ivizia 14 rom ana au parasit, la prim ul at ic
inamic, prea tim p u riu pozitiile lor, fara a rezista,
* W dupa cum
s-a ordonat, pina la urm a. In consecinta, se va deschide contra
com andantului diviziei [general Gheorghe Stavrescu — n.n.] acti-
uriea la Curtea M artiala.
In afara de aceasta, mi s-a raportat ca soldati romani se
ret rag in dezordine spre sud-vest, parte din ei parasincl arma-
m entul lor. A m dat ordin ca acesti soldati sa fie arestati
internati de catre comandamentele germane $i italiene.
Astept de la sim tul onoarei al tuturor ofiterilor si soldatilor
romani ca de acum inainte sa combata toate simptomele de
panica si clatinarea m oralului, cu mijloacele cele mai drastice.
[Generali baron von Weichs. [LI].
Mare$alul Antonescu rcspinge acuzatiile $i cere reparatii

pentru onoarea jignit3 a rom anilor (5 decembrie 1942). La
Nr. 34 693/B. 5 d in 27.X I . 1942, am onoarea a va face cunoscut
[generalului llie steflea — n.n.] ca dom nul maresal Antonescu
a luat cunostinta de adresa G rupului de armate ,,B“, transmisa
prin M isiunea M ilitara germana din Romania, prin care cere
trimiterea in fata Curtii M artiale a com andantului Diviziei 14
Infanterie.
Sinteti autorizat sa raspundeti in numele domniei sale ca
in ce priveste hotarirea asupra m odului de comportare a coman- 4
dantului Diviziei 14 Infanterie in indeplinirea m isiunii avute

in cadrul Corpului II armata, o va lua domnia-sa pe baza
cercetarilor ce se vor face de catre A rm ata 3 si de catre M arel“
Cartier General rom an ??i nu pe baza de impresiuni.
D om nul maresal cunoaste care era situatia la A rm ata 3 si
a M.U. din linie, deci si pe accea a Diviziei 14, atit inainte de
ofensiva ruseasca cit si pe tim pul desfasurarii ei.
De asemenea, domnia-sa cunoaste atit felul cum s-au luptat
M.U. ale acestei armate, cit mai ales conditiunile nenorocite in
care au fost nevoite sa lupte.
In aprecierea pe care domnia-sa o face asupra m odului
cum trupele noastre si-au facut datoria, tine seama mai ales
de modul cum au luptat M.U. germane : Divizia 22 B lindata
si G rupul Simons ca si celelalte intariri trimise care nu au putut
nici respinge si nici opri atacurile masive ale carelor de lupta
#
sovietice. L a aceasta se adauga $i m<irturisiroa It.-colonel Kruger,
ofiter german de legatura pe linga Divizia 13 Infanterie, care
prin raportul sau din 24.X1.1942 catre D.V.St. arata c3 „trupele
romane au luptat in ultim ele zile foarte viteje$te“.
In cazul cind la com andam entul G rupului de armate „B“
s-a putut face o impresie defavorabilci unitatilor noastre, cauzele
>i r&spunderile trebuit sc cautate nu jos, ci sus.
D om nul maresal in repetate rinduri a atras atenfia la O K H
prin atasatui m ilitar roman la Berlin si la G rupul de armate „B “
)>rin M isiunea M ilitara germana din Rom ania, asupra posibilitatii
unei ofensive in sectorul Armatei 3 <?i a pericolului ce-1 prezintA
din cauza lipsei de rezerve. S-a im potrivit de asemenea la lar-
girea sectorului acestei arm ate prin introducerea Diviziei 7
Infanterie din rezerva in locul unei divizii italiene.
La aceasta se mai adauga si insuficien{a m unitiilor. Dupa
G ore de lupta trupele noastre au ramas fara m unitii.
In aceste conditiuni imposibile in care trupele romanesti
au fost silite sa se bata cu forte inamice de care covirsitoare,
concluzia care trebuie^te trasa este ca aceste trupe s-au luptat
foarte bine, au stiut sa-si faca datoria si de data aceasta ca si
in tot cursul razboiului, pe tim pul caruia, de la Prut $i pina la
Volga, au cijjtigat cu singele lor victorii si prin actele ??i mortii
lor dreptul la cinstirea si elogierea com andantilor lor romani
si germani.
In incheiere, dom nul maresal i$i rezerva dreptul ca in afara
do celt' aratate mai sus, dupa ce vor fi adunate toate datele,
sa coara reparatiuni pentru onoarea mortilor nostri care au
cazut la datorie. t
Urmeazci ca Marele Cartier General sa faca cercetarile
nccesare spi*c a se putea da un raspuns categoric privitor la
cazul Diviziei 14, semnalat de adresa M isiunii pMilitarel ger
mane. I LI II.
• •
Hitler devine conciliant (11 decembrie 1942). Colonelul

Sclione, scf D.V.St., cu nr. 1 857^942 aduce la cuno^tinta ca potri-
vit unei instructiuni a fiihrerului, dom nul general baron von
W'eichs retragc cererea sa de a se face cercetare judiciara im-
potriva com andantului Divizei 14 Infanterie. [LI 11].
343
Cauzele adevaratc ale distrugerii Gruparii ..Lascar" (Armata
3 catre M.C.G., 8 decembrie 1942). La ordinul cl vs. telefonic,
am onoarea [general Petre Dumitrescu — n.n.] a raporta :
1. Legatura terestra cu G ru p u l general Lascar a fost intre-
rupta in dim ineata do 20.X I.
2. in zilele do 20 si 21.X I a fost ceata cloasa cu burnita, caro
a impiocUcat lucrul av\a\iei. In ziua do 22.X I s-a putut zbura
cu m ari greutati.
3. S-au transportat aoro in ziua do 22.XT : •#
a) P rin Escadrila rom ana nr. 105 transport grou 5 000 kg

bonzina si 5 000 kg alimonto ; s-au evacuat 55 raniti.
b) P rin avialia g erm an a: 2 000 kg bonzina, 6 000 kg ali-
monte si 25 tone munitio. Deci in total 7 M.C. bonzina, 11 tone
ali monte .si 25 tone munitie.
4. Necesar in aprovizionari :
%
Bonzina cantitatea totala circa 40 M.C., subzistenlo zilnice

circa 21 tone (.socotit 35 000 ratii a cite 0,600 kg), m unitii (infan
terie si artilerie) zilnic 360 tone. S-a socotit ca m inim necesar
zilnic 100 lovituri 75 mm, 80 lovituri 100 m m anticar si o
optim c dotatia infanterie.
5. Transporturilo aoro la G ru p ul general Lascar erau in
functio do starea vrom ii, nedispunind do aeroporturi instalate
si pentru zboruri fara vizibilitato.
6. Gonditiunoa primorcliala a unei rozistonte inclolungato din
partea G rupului general Lascar ar fi fost dotarea cu mijloace
eficace anticar do caro nu a clispus.
In ziua de 22.X I dispozitivul Diviziei 5 Infanterie a fost
strapuns do carele rusesti ceea ce a dus la prabusirea rezistentei
G ru p u lu i Lascar. In plus, era imperios necesar ca G rupul gene
ral Lascar sa ia din tim p un dispozitiv in arici prin restrin-
gerea frontului.
G rupul do arm ate „B “ nu a admis insa sa se rostringci fron
tul [LIVJ.
Generalul Ilie Steflea catre maresalul Ion Antonescu (26

noiembrie 1942). A m onoare a raporta dom nului maresal urma-
toarele :
1. Intorcoptaroa liniei do aprovizionare a G rupului general
Lascar a fost realizata do inam ic la 20 noiembrie, ora 8, cind
344
a costa a ocupat Perelazovski cu care ele lupta *i infanterie
transportata.
Incercuirea completa a grupului cu forte m ai importante,
pare sa nu fi avut loc decit In seara zilei de 20.
Masurile luate de com andam entul german au fost urmatoa-
i ele :
a) Sa atace in ziua de 21 noiembrie cu D ivizia 22 B lindata
in directia Perelazovski spre a deschide lin ia de aprovizionare
a G rupului general Lascar.
Acest atac nu s-a m ai executat deoarece divizia fiind ata
cata de forte inam ice superioare, a dus in tot cursul zilei de
21, lupte grele de aparare pe linia Bol. Donscinka—Sovhoz 8<j.
b) Sa concentreze — dupa comunicarea generalului Hauffe —
3 divizii germane (Divizia 298, D ivizia 6 B lindata si inca o
divizie), in spatele C orpului I A rm ata, cu care sa se atace spre
est, pentru despresurarea G rupului Lascar.
Pozitia acestor forte in spatiu $i data cind ele ar fi putut
sa intervina n-au putut fi precizate ele catre M isiunea M ilitara
I'cim ana.
Prim ele elemente ale acostor for(e n-au putut fi angajate
inainte de 25 noiembrie.
2. Aprovizionarea pe calea aerului a G rupului general Lascar
a inceput la 22 noiembrie cind s-au transportat 25 tone de
.m unitiuni, 5 tone benzina $i 5 tone hrana.
La 23 $i 24 noiembrie, din cauza cetii, nu s-a m ai putut
continua reaprovizionarea $i nici comunica cu generalui Lascar.
La 25 noiembrie recunoa$terile aeriene trimise in zona
grupului au raportat semne ele lupta in citeva puncte.
In seara zilei s-au luat masuri pentru ca la 2t> noiembrie
sa se reinceapa reaprovizionarea elementelor care inca rezistau.
Hecunoa^terile trimise la 26.XI pentru a identifica locurile
uncle trebuiau aruncate m unitiile, hrana si pansamentele nu au
mai observat nimic.
3. Nu s-a putut comunica generalului Lascar ca a fost deco-
rat cu [ordinul] „M ihai V iteazul“, clasa a 11-a .si nici ca i s-au
pus la elispozitie decorat ii pentru ceilalti eroi, deoarece in ziua
de 23.X I. n-a m ai raspuns la apel.
4. Din aceleasi motive, nu i s-a mai putut comunica nici
ordinul de retragere.
345
Do altfel, G rupul general Lascar se afla subordonat Corpu
lui X L V III B lindat germ an* caruin fiihrerul ii daduso ordin
sa comunice generalului Lascar ordinul de a io?>i din incercuire.
Probabil ca nici Corpul X L V III B lindat n-a mai putut trans-
mite. In timp, ordinul primit-
5. D ivizia 14 Blindata germana n-a actionat niciodata in
sectorul Arm atei 3 romana. • •
. Ea pare sa fi avut num ai misiunea de a asigura stinga A rm a

tei (i germana.
In dim ineata zilei de 25 noiembrie, resturi din aceasta d iv i
zie luptau inca in grupuri izolate la est de Don, intre vaile
Donskaia— Tarita si Miskova.
De la aceasta data, nu s-a mai prim it nici o comunicare
(inform atiuni de la Misiunea M ilitara germana). |LV].
Despre „cazul‘* general M azarini $>i alte chestiuni de mo-

rala. [...] Arm ata 13) crede ca asupra declaratiei atribuita gene
ralului M azarini **, inform atiunile cele mai pretioase ar putea
fi date de colonelul Teodorescu, com andantul Regim entului i">
Infanterie si cum Marele Stat M ajor detine atit declaratia aces
tui ofiter cit si pe aceea a sublocotenentului Mocanu Constan
tin *** din Com pania 5 Transmisiuni, am onoaroa a raporta dom
nului maresal partile. din declaratiile acestor ofiteri care sint
in legatura cu act:vitatoa si atitudinea generalului M azarini, in
tim pul luptelor de la 19—23 noiembrie.
* Ulterior, din dispozitia personala a lui A dolf H itler, co

m andantul acestei mari unitati, generalul Ferdinand von Heim, a
fost judocat, gasit vinovat pentru incapacitatea do a riposta
atacului sovietic, $i $ters din cadrele W ehrm achtului. M anfred
Kehrig considera ca verdictul in cazul lui von H eim a fost com-
ponsatia oferita do fiihrer conducerii romane pentru pierdorea
G ruparii „Lascar“. Oricum , partea rom ana a ramas la convin-
gerea ca nu un com andant de corp a fost vinovat de dezastrul
din Cotul Donului (n.n.).
** Prozonta si In acest volum la doscriorea zilei do 22 no-
io m b rie 1942. Se facuse afirm atia ca M azarini ar fi refuzat sa
mai participe, alaturi de generalii Sion $i Lascar, la luaroa
docizioi de strapungere a incercuirii (n.n.).
**♦ Aceste declaratii au fost luate do M.C.G. a doua zi dupa
internarea color 2 ofiteri in S pitalul fde] Cruce Ro$ie nr. 2,
Rostov.
341)
a) Extras din declaratia colonelului Teodorescu:
— Pentru ziua de 20.X I. 1942 :
„Pentru ca nu mai exista legatura cu C.V A., dom nul gene
ral Lascar a chemat la com andam entul Diviziei 6 Infanterie pe
dl. general M azarini (comandantul Div. 5 I.) $i dl. general Sion
(comandantul D.15 I.), cu care a discutat situatia si au ajuns
la concluzia ca trebuie sa ram ina pe pozitie'4.
„La consfatuirea * can* a avut loc, pentru a da raspuns
parlam entarului, au luat parte :
— D-nii : general M azarini, general Lascar, general Sion,
colonel Teodorescu C-tin (comandantul R.15 D.), colonel Iancu-
lovici A lexandru (comandantul R.23 A.), It.-col. Stanescu Cristea
(sef de stat m ajor D.6 I.) si un capitan de stat m ajor (probabil
de la • D.o I., nu-i cunoaste numele). •
La cercrea de capitulare, facuta de rusi, toti cei de mai sus

au raspuns, individual, ca nu se vor preda ci vor continua
lupta, orice s-ar intim pla.
Parlam ontarului (tinut In masina, legat la ochi) i s-a dat
urmatorul raspuns scris :
Intelegem sa ducem lupta pina la capat, fiindca asa cere
onoarea m ilitara.
Semnat : general M azarini". m
Pentru ziua de 21 noiembrie 1942, colonelul Teodorescu de

clara la pag. 5 :
..Atacul s-a continuat foarte puternic la stinga Div.5 Inf.,
sprijin it do multe caro do lupta. Stinga D.5 I. a fost nevoita sa
se replioze pe inaltim ile est valea Tarita, unde inam icul a fost
oprit.
Pentru ca transm isiunile nu mai functionau, s-au adunat
comandantii do divizii penti*u consfatuire $i au hotarit ca sa
se spargA cercul in directia sud-vest, pentru a face legatura cu
trupele romane, ce se banuiau la sud-vest Perelazovski44.
Si m ai departe :
„Pe baza informaîei data de capitanul aviator **, s-a hotarit
ra cele 3 divizii sa se retraga spre sud-vest, spre a se uni cu
Div. 1 Bl. S-au dat directii do retragere pentru fiecare divizie.
• •- ■ i ___ mim ■ --------- — — ^ — ■ --- — ---- — -------- ^ ______— ________ wm u j ___________i _____m______ j _____________ ■!_________|___ x j _____ m j ___________ ■_______ — _________ am__________________________ m_______■_______ |____ u _____ u________—
* Episodul relatat s-a desfasurat in ziua de 21 noiom-

brie 1942 (n.n.).
** Probabil o eroare de date, deoarece capitanul aviator
Valentin Stanescu ii aterizat la Golovski la 22.X I, nu ia
21.X I (n.n.).
347
Pentru D ivizia f> Infanterie. s-a hotarit ca I/R.15 D. plus
clomentele neindivizionate sa atace spre Sirkovski, pe care sa-l
oc upe, form ind un centru do rezistenta, pivot dc sigurantS Pen
tru gros“.
G eneralui Lascar si generalui M azarini au atras atontia colo
nelului Tcodorescu asupra importantei operatici ce trebuia sa
execute cu elomontcle R.15 D., pentru salvarea diviziilor* incor-
<u i to.
..Operatiunea nu s-a executat pentru ca intre tim p s-a
p rim it un ordin (radiograma) de la A rm ata 3, pentru ca grupul
sa ram ina po loc“.
Pentru ziua do 22 noiembrie :
„In dim ineata zilei inam icul continua atacul. D.ii T. a rezis-
tat po pozitiile sale.
D ivizia 5 Infanterie, undo inam icul a facut efortul (atacul
sp rijinit do mai m ulte care do lupta), a fost ncvoita sa so ro-
plioze din nou, la sud si vest de Belosoin.
Caro do lupta inamice au patruns si pe inaltim ile slid Bolo-
ncm ukin ; o parte din ole s-au indreptat spre Isbusinski“.
La pagina 12 colonelul Teoclorescu arata ca a vazut ultim a
data po generalui Lascar .si po generalui M azarini in ziua do
22.X I . 1942, ora 15, cind a p rim it ordinul dc icsire din inccrcuire
(scris9 insa distrus in tim p ul retragerii), in calitate do com andant
al avangarzii.
Nici cu aceasta ocazie colonelul Teodorescu nu da nici cel
mai neinsemnat indiciu care sa ateste divergonta do pareri,
lipsa de solidaritate sau fuga do raspundere ale generalului
M azarini.
Din contra, din tot ceea ce a doclarat colonelul Teodorescu
rezulta d a r ca am bii generali au acjionat tot tim pul intr-un
acord desavirsit.
b) Extras din dcclaralia sublocotcnvntului Mocanu Constantin.
Pentru ziua de 19 noiembrie :
„Atacul inam ic nu s-a produs la D ivizia 5 Infanterie, decit
in sectorul R.9 D., dar a fost respins, insa stinga diviziei era
am cnintata dc inam ic, din sectorul D .l4 I. Din aceasta cauzd,
catre seara, s-a dat ordin de la divizie, pentru impachetaroa
arhivei si a m atoralclor si incarcarea lor in masini.
348
Din lipsa de benzina (dc abia au gasit 15 litri pentru gene-
ratoarele aparatelor de radio) s-au strins #in centrul satului, la
0
scoaliV'.
„In dupa-amiaza zilei dl. general M azarini si cu statul m ajor
al diviziei au plecat la Belosoin (unde se gasea P.C. al R.9 D.).
In Srednii si Taritinski a ramas cpt. Stance! (sef al Biroului 3 al
diviziei), cpt. Schwanger (din D.V.K.), cpt. Popescu 0
Otopeni (co-
m andantul Companiei 5 Transmisiuni),
%
sublocotenentul Mocanu
Constantin (din Com pania 5 Transmisiuni) si circa 30 soldati
(oiclonante, de la transm isiuni si de la cartierul diviziei)11.
.,La ora 11, au aparut 7—8 care de lupta ruse pe versantui
de vc»st al vaii Tarita, uim ate de infanterie pe jos, care au
nimicit com pania din D ivizia 1 B lindata ce le facea fa{a si au
patruns in sat.
Infanteria inam ica, a fost oprita pe liziera satului de cei
30 oameni organizati de capitanul Stancel, dar careie de lupta
au patruns in sat. Doua din ele au .incendiat, cu aruncatoarele
de flacari, casa in care statuse dl. general M azarini si scoala.
Catre ora. 12,30, capitanul Stancel a 'd a t ordin de retragere
fiindca mai ramasesera foarte put ini oameni si s-au d irija t spre
Golovski. In sat au ramas aproape toate autovehiculele, din lipsa
dc benzina.
La ora 16. n-au mai funrVionat nici aparatele de vacVio (nu
mai aveau benzina pentru generator si acum ulatorii sc descar-
(ascra pi'in intrebuintare).
0
.\u ajuns la Golovski pe inscrat. Linga sat cu fa\a spre

sud-vest era instalat in pozitle un batalion din D.6 I., probabil
din R.15 D., dupa lam uririle capatate mai tirziu.
In sat a gasit la D.6 I. pe dl. general M azarini im p re u n a ’
d l capitanul Popescu I'udor Nicolae si capitanul Udrescu (am bii
din statul m ajor al diviziei).
A aflat ca dl. general M azarini a luat comanda diviziilor
incercuite si ca dl. colonel Cernaianu a luat comanda D. 5 I.,
iar dl. lt.-col. Cambrea a ramas mai dc'parte sc»f de stat m ajor
la Divizia 5 Infanterie.
Com pania 5 Transmisiuni a prim it ordin ca a doua zi (22.X I)
sa inearga la Belosoin, unde probabil intentiona sa-si instaleze
0
P.C'.-ul dl. general M azarini".
349
Pentru ziua ele 22 noiembrie :
..Dimineata a plecat eu compania de transm isiuni la Belo-
soin, dar. n-a putut ajunge decit pina la Belonemukin. In Belo-
soin fiind lupte grele ; acolo a venit si dl. g e n e r a l M azarini.
Catre seara, s-a prod us panica la trenuri le de lupta si regi-
mentare din Belonem ukin. din cauza ca veneau care de lupta
inamice.
Aceasta panica a fost oprita de dl. general M azarini si
dl. colonel Cernaianu".
Din aceste citeva citatii rezulta ca generalui M azarini a
stat in m ijlocul trupelor sale, la Belosoin sau Belonemukin. in
chiar linia de lupta si ca prezenta sa la Golovski a fost impusa
num ai de necesitatea contactului intre cei 3 comandanti de
■
• • ••
divizu.
Tinind seama de concluziile rezultate din d e cla rab le acestor
2 ofiteri care relateaza faptele. in calitate de martori oeulari,
nu din auzite, Marele Stat M ajor apreciaza ca nu s-ar putea
form ula critici intemeiate num ai pe baza altor afirm atiuni, fa-
cute de ofiteri care au stat foarte puîn in cerc sau n-au luat
parte efectiv la discutiunile si fram intarile care au avut loc la
Golovski, in zilele de 20—22 noiembrie 1942.
Im prejurarile au facut ca m ulte din faptele petrecute in
cerc sa no ram ina necunoscute ; de aceea, nici Marele Stat
M ajor, nici A rm ata nu pot judeca atitudinea si actiunea celor
3 general i decit pe baza documontelor pe care le posed a si
deci nu pot trece la aeuzatiuni. mai ales ca nici unui din ace.^ti
com andanti nu se mai poate apara.
Desigur, m ulti din cei scapati din cerc — u n ii nu se stie
in ce masura cu asentiinentul sefilor ramasi acolo in m ijlocul
trupelor — au tendinta de a aduce acum, cind sint in afara
oricarui jjericol, diferite in v in u iri si critici fostllor lor coman-
9
danti.
Toate aeestea insa, daca nu se pot dovedi, sint inenite doar
s a micsoreze sacrificiul celor ce si-au dat viata sau sint supusi
<elor m ai grele privatiuni si celor mai crunte presiuni morale.
Seful M arelui Stat M ajor, general llie Steflea [LVI].
Imaginea cumplitei trageilii din Cotul Donului. I. in con-

formitate cu ordinul prim it, J in dupa-amiaza zilei de 25* noiem-
brio 1042 m-am i>rezentat [lt.-col. Pantelim on Comiscl din Scctia
350
I Organizare-Mobilizare a M.St.M. — n.n.] la A rm ata 3, flom-
n ii in i general sef cle stat m ajor [generalul loan Arbore — n.n.]
pentru a raporta misiunea pe care o am si a ruga sa fiu p rim it
cle ciomnul general com andant al armatei [general Petre Dumi-
tresru — n.n.] in scopul cle a putea raporta punctul cle veclere
al dom nului m inistru al Aparfirii Na\ionale [general Constantin
Pantazi — n.n.] ?>i al dom nului general $ef al M.C.G. [general
! lio $teflea — n.n.] in ce prive$te felul cum trebuie sa se pro-
cedeze cu resturile din M.U. decimate.
A m fost p rim it im ediat atit cle dom nul general *>ef de stat
major, cit ?>i de dom nul general com andant al armatei.
A m b ii >efi. care sint inca sub impresia evenimentelor petre-.
mte, m a primesc intr-o tinuta cle perfecta sobrietate. Este
figura m ari lor capitani care, constienti de greaua sarcina ce le
apasa pe umeri, privesc cu singe rece si incredere in viitor
drsfasurarea evenimentelor.
m
Cadrul si caractcrul acestei note mu opresc sa spun mai
mult. Urmeaza Insa momente cle un dram atism ce, prin cuvinte,
<11 greu se pot exprima.
J in sa adaug ca dom nul general com andant al armatei, la
( uvintele mole de gruparea resturilor, im i raspunde :
— „Ce resturi Comisel, caci nu mai exista toti au m urit
<a niste bravi pe pozitie".
De o parte si cle alta citeva momente cle tacere, inerente
unei sforâri uriase de destinderea nervilor.
llrm eaza contactul cu Scotia 1 a armatei si intocmirea de
comun acord a ordinului catre corpurile de armata, prin care,
in linii m ari, se urm area stabilirea pierderilor M.U. ale Armatei
3, cu incepere cle la 18.X 1.19^2, in :
— personal, clasat in elemente luptatoare, oameni de la
trenuri cle lupta si regimentare si form atiuni cle servicii ;
— arm am ent de tot felul, pe categorii ;
— an imale ;
— m aterial de transm isiuni etc.
In fine, fixarea unui program prin care, in zilele ce ur-
meaza, sa putem strabate intreaga zona a armatei, trecind pe
la toate comandamentele de C.A. •
Tin sa adaug ca, pina la aceasta data, armata, fov\at& do

situatia grea operativa, luase masuri ca din oamenii scapaji, sa
351
injghebeze mici detasamente pe care sa le im pinga pe front, in
special pentru bararea vaii C irului.
II. C o n d u ziu n ile ce se degaja din datele pe care le are
armata pina in ziu a.d e 2G.XI sint urm atoarele:
1. Klementele luptatoare au ramas pe pozitiile ce aparau. de
la general la soldat.
2. D iviziile 5, (». 13, 14 si 15 Infanterie complet decimate.
Pe resturile ce au mai sea pat, de altfel foarte mici ca per
sonal si arm am ent, nu se mai poate conta.
Nu mai dispun nici de oameni si nici dc arm am ent ; parte
din trenurile unita\ilor si form atiunilor de scrvicii in retragere
spre zonele de adunare date de armata, sau m ai bine zis pe
unde au apucat.
3. K.N.I. C.'A. si in special artileria grea si m aterialul de
transm isiuni pierdut (H.4. 5 si 8 A.G. complet pierdute, din
R .2A .G . exista divizionul dt* obuziere si una baterie tu n u r i;
ram ine sa se vada starea gurilor de foe $i matcrialele auto).
4. D ivizia 7 Cavalerie si ea aproape complet decimata ; 2
escadroane, 1 sectie artilerie si escadronul cercetare calare aflate
pe front.
f>. D ivizia f) Infanterie cu pierderi destul demari, sc gast\ste
inca pe front sub ordinele C.I A., repliata.
Nu se cunosc precis pierderile.
G. D iviziile 7 si 11 Infanterie au o situatie relativ buna.
Nu se cunosc precis pierderile.
7. Diviziei 1 Cavalerie nu i se cunoaste situatia, gasindu-se
in cercul Arm atei G germana.
Resturi de trenuri in retragere.
,8. D ivizia B lindata cu o situatie destul de critica, in seara
zilei de 25.XI.I942 nu mai avea decit c’rca 28 care si juiruUato
din infanterie.
A rm ata, in ideea de a putea opri inaintarca inam icului
pt* anum ite direcliuni, a procedat la stringerea oam cnilor razle\i
din diferite unitati, pe care i-a constituit in detasamcnte si
im pins spiv front, 111 special pentru bararea vaii C irului. Aceste
detasamente au o capacitate combativa foarte redusa, nedis-
punind decit de arme, fara pusti mitraliere, mitraliere, brandturi
sau artilerie.
Masura, buna pentru moment, trebuie parasite pentru a
evita pierderi de oameni fara nici un rost.
362
10. In concluzic :
— D in diviziile decimate nu au mai ramas decit resturi,
fara nici o valoare operativa.
— Pentru a m ai putea salva ceea ce m ai este posibil, tre
buie organizat spatele, hotarindu-se precis unde urmeaza sa se
grupeze aceste resturi (in orice caz la vest de Donet) si pe ce
itinerarii sa se scurga.
A rm ata pina in prezent nu cunoaste aceasta zona.
— Trebuiesc create im ediat centre de aprovizionare in lun-
gul acestor itinerarii î in special in zonele unde se vor grupa.
— Trebuieste stabilit de acord cu arm ata germana sa lase
libera scurgerea acestor coloane, caci au inceput sa se iveascS
uncle ncintelcgeri ; sa se perm ita retragerea lor cu arm am entul
si m aterialul de care dispun.
Aceste date au fost raportate M.C.G., Sectia 1 in ziua de
2(>.XI.1942, printr-o Nota special#, expediata prin avion.
A rm ata si corpurile de arm ata in tim p in a m ari greutati in
(ulegcrea datelor care sa duca la preciziuni de detaliu, deoarece
esalonul regiment si divizie, singure in masura sa cunoasca aceste
date, au disparut.
III. In zona, din convorbirile avute cu diferiti ofiteri si sol
dati, cit si din cele vazute de mine personal, am ramas cu
sufletul im pietrit de durere, insa m indru ca ostas §i roman ca
armata $i-a facut pe deplin datoria, savir.sind acte de eroism
care depa§esc orice imaginaîe :
— colonei luptind la baioneta ;
— ranifii, in genunchi, se rugau de oamenii valizi sa nu-i
lase in m iinile rusilor ;
— infanteri^ti si artileri^ti tragind in tancuri pina la 20—
30 m, preferind sa moara m ai bine striviî de tancuri, decit sa
dea un pas inapoi ;
— colonel care-si cheamfi fiul alaturi — si el of iter intr-unul
din regimentele in subordine — ca sa lupte, m urind im preunS ;
— soldati sarutindu-si arm am entul sau masinile, inainte
a le parasi ;
— oameni adunati de rusi si calcati cu tancul, facindu-i o
tnasa dc gelatina ;
— raniti, cu u ltim u l suflu pe buze, im puscati in masa, spu-
nindu-li-se de rusii care stiau. romaneste : „co ati cfiutat, ati
gasit, nu o sa va in g rijim noi pe voi“.
353
In fine, cei ce au scapat, ofiteri ;>i trupa, sint :
a) complet cxtenuati fiziceste, din cauza lipsei de alimente,
frigului si oboselii ; m u lti bolnavi si degeraî ;
b) ca moral, sint deprim ati si inca sub impresia evenim en
telor pe care le-au trait ;
c) au o buna parte din echipam ent lipsa, pierdut sau luat
dc rusi.
Nu se poate conta nici pe oamenii care fac parte din ele
mentele luptatoare si nici nu se poate lua in considerare tre-
ccrea celor de la form atiuni de servicii in elementul luptator,
peniru ca acestia sint contingente batrine si slab instruiti.
L a comandamentele de C.A. sint p rim it cu m ulta buna-
vointa si in aceeasi atmosfera de profunda sobrietate si calm
desavirsit. Distrusi sufleteste de dezastrul intim plat, insa incre-
zalori in viitorul cauzei noastre.
Toti simt o mare usurare cind vad ca M.C.G., prin ofiteri
anum e trim isi, se intereseaza de situatia in care se gasesc.
La prezentarea mea la d-nii generali comandanU de C.A.,
aceleasi momente de cum plita emotic si de incordare nervoasa.
Punctul de vedere al M.C.G. a fost pe deplin im bratisat,
fiin d singura solutie care poate face fata situatiei de fapt.
Toti dom nii generali de C.A. si dom nii colonei sefi de stat
major mi-au afirm at in mod categoric ca :
— toate elementele luptatoare au ramas la posturile lor pe
pozitie ; sint M.U. unde au pierdut com andantii de divizii. co-
m andantii de brigazi si toti com andantii cle regimente.
— ceea ce a scapat, sint din cei ce au putut sa se strecoare
prin liniile rusesti ; intr-o mica masura cei de la trenurile de
lup ta si regimentare ale unitatilor $i in plus cei de la forma-
tiunile de servicii divizionare si de C.A. ;
— detasamentele formate in graba din aceste elemente si
im pinse pe front sint constituite din oameni luati in m ajoritate
de la trenuri si arm ati num ai cu pusti, ceea ce face sa aiba o
capacitate de lupta foarte redusa. Oam enii fiind inca sub im
presia luptelor si complet epuizati, ram in in parte in drum ul
spre front, sau sint capturati de catre rusi din cauza slabei
densitati a focului si a golurilor ce exista ;
— singura solutie care se im pune in mod imperios este
aceea de a cauta ca toate aceste resturi sa fie grupate m ult
inapoi unde sa se faca o triere a lor $i sa se vada pe ce se
354
mai poate conta, sa li se asigure hrana $i asistenta medicala $i
sa so treaca la organizarea si punerea lor in rnma.
Orice tergiversare in luarea unei astfel do hotariri $i In
darea unor ordine precise in acest sens, duce in mod sigur la
pjerdcrca si a ceea ce a m ai ramas.
Aceste observa\iuni mi-au fost facute de absolut toti dom nii
generali com andanti dc C.A. (II, IV si V) si dom nul general
comandant al Diviziei 13 *.
IV. Intors la arm ata, m-am prezentat din nou dom nului
general scf de stat m ajor, raportind toate cele constatate in
zona si rugind insistent sa se dea ordine precise, indicind unde
trebuiesc grupate resturile fiecarei divizii, deoarece toti cei ce
au scapat ratacesc pe cim puri, fiind expusi inghetului si foamei,
rnaterialele sc distrug, iar anim alele mor.
De asemenea am aratat ca sistemul de a se baga in front
ocononi aduna{i in graba nu da rezultate bune si ca este bine
sa se paraseasca aceasta idee, lntrucit riscam sa pierdem toti
oamenii.
»
Aceste constatari le-am raportat telefonic si d-lui colonel
/am firescu, seful Sectiei 1, subliniind im portanta capitala ca
M.C.G. sa dea ordin in ce anum e zone se grupeaza aceste resturi.
iar oamenii sa nu m ai fie trim isi pe front decit o rg an izat in
unitati constitute si bine inarm ate **.
V. in dim ineata zilei de 28.X I urm ind sS parasesc coman-
damentul armatei, m-am prezentat din nou dom nului com andant
al armatei pentru a-i raporta constatarile mele §i a p rim i even-
tuale ordine.
Domnia sa mi-a com unifat cA in cursul zilei, colonelul ger
man ISchone — n.n.] atasat pe linga arm ata s-a prezentat la
d-sa in scopul de a-i comunica care este parerea sa in ce pri-
veste rcorganizarea resturilor diviziilor decimate, deoarece ur-
meaza sa raporteze in acest sens comandamentelor superioare.
Roaga in acelasi tim p pe dom nul general com andant al armatei
sa-i arate si parerea d-sale, pentru a o putea raporta.
* Generalii Nicolae Dascaloscu, Constantin Sanatescu, Aure-

lian Son si, respectiv, Gheorghe Ionescu-Sinaia (n.n.).
** In fata pretentiilor germane de a folosi in continuare
resturile Arm atelor 3 si 4 romane, reorganizindu-le in imediata
apropiere a frontului, M.C.G. rom an a protestat energic $i a
incercat sa im puna reorganizarea acestor elemente in tara (n.n.).
355
La raspunsul dom nului general com andant al armatei ca
aceasta chostiune il de pas os to, fiind do resortul M.C.G., colons-
lui german
#
si-a expus parerea sa in ce priveste gruparoa acestor
resturi si anum e :
— vSa se completeze D ivizia 9 Infanterie ;
— SCi se refaca Diviziile 1 si 7 Cavalerie ;
— Din resturi, sa se constituie unitati de paza care p in a in
prim avara sa fie completate ca instructie .si dotare.
Totodata am prim it si raportul nr. 15 190 din 28.XI.H42
catre M.C.G. semnat de dom nul general com andant al armatoi,
prin care so dadeau prociziuni cu privirc la situatia M.U. distruse
si a efoctivelor ce s-au putut recupora, arStind in plus si parerea
armatei asupra zonolor unde s-ar putea face regruparea res-
turilor.
VI. Concluz/uni: • . •
— Din M.U. d'struse nu au mai. ramas decit ni.^te resturi

care s-au retras po undo au putut.
— In toata zona C. II, IV si V A. si m ai m ult inapoi in
spate, pina la Donet, nu se vad decit grupuri de oameni *i
resturi do trenuri si form atiuni de servicii care se indreapta
spre vest fara sa stie insa precis unde trebuie sa se duca ;
— Oam enii sint complot epuizati si inca sub impresia lup-
telor prin care au trecut ;
— Centrele de indrum aro nu mai prididosc ; sint foarte
m u lti oameni bolnavi si degerati ;
— Asivtonta medicala in zona aproape inexistenta, iar apro-
vizionarilo nici atit ;
— Se im pun masuri urgonte pentru i*etragorea acestor n*s-
turi cit mai inapoia frontului, altfel le vom pierde pe toate ;
— Sistem ul de a constitui din adunaturi deta.âmente de
valoarea a cite 1 pluton sau companie si a le im pinge pe front
dotate num ai cu anno, este gre§it ; nu se face altceva decit sa
se sacrifice oameni fftra nici un folos ;
— Sint 2 soluîi care par posibile pentru remedierea acestei
situatii :
a) Sa se retraga totul la vest do Donet si de aici sa fit'
duso in tara unde, in functie dc personal si m aterialul pe care-1
vom putea avea, sa se treaca la reorganizarea lor.
b) In cazul cind situatia nu ar pennitc acest lucru, sa fi<?
grupate m ult in spate si aici sa se faca trierea si reorganizarea
350
lor pe plutoane si companii (baterii), urm ind sa fie intrebuintate
ca unitati cle paza in spatele frontului.
Tn efectivul acestor unitati realizate ar putea fi introdus
un procent oarecare din oamenii de la trenuri si servicii.
Din trenuri si form atiuni de servicii sa nu se opreasca pe
zona decit ceea ce este necesar pentru satisfacerea nevoilor uni-
latiior ce vom reuî sa cream, restul sa fie dus in tara, deoarece
a It fel riscam sa pierdem tot.
A has a aeo$ti oameni in front, fie macar ca unitati de mars
pentru M.U. ce lupta, Inseamna sa cal cam cu buna stiinta peste
lertfa lor *i peste tot ce experienta no-a pus la dispozitie.
Nu vor putea fi decit elemente de panica .si victime sigure.
••
In nici un caz aceste unitati create nu vor putea fi intre-
bm ntate in operatiuni ca unitati corp-aparte.
Pentru refacerea lor este nevoie de cel putin 30—43 zile.
Daca trebuicsc completate M.U. ce sint pe front, sa li sc
aduca marsurile respective.
Cred ca aceste glorioase resturi trebuie sa constituie piatra
lie A'ranit pe care urmeaza sa se recladeasca viitoarea organizare
a acestor unitati si in aceasta idee apreciez ca ele trebuie sa fie
cruiate pe viitor.
Sint unitati din ale caror elemente luptatoare nu se vor
mai putea constitui decit 1— 2 plutoane. Ori acestia trebuie sa
s u p i avietuiasca. pilda vie pentru educarea viitoarelor generatii
>i j.entru traditia i*egimentelor respective.
Nu trebuie ca faptele cle glorio savirsite de aceste trupe.
(.i:e au luptat murincl pe pozitie, sa fie intunecate do felul de
.» m * bate al unor elemente complet demoralizate, lipsite de
arm am ontul autom at si grou corospunzator, fara transm isiuni si.
.u tle r ie si in plus, fapt extrem de im portant, fara nici o
/nine morula si spirit de corp.
Siirprizele in astfel do conditiuni nu sint oxcluso si ele vor
(i i.'.n cole mai duroroa.se |LVII|.
Kerlinul clecreteaza : in Cotul Donului s-a produs ..prima

marc deziluzie** in privinta rom anilor (27 noiembrie 1942). 1. Am
in*! inform at oficial |colonel Ion Cllieorghe, atasatul m ilitar la
i .’ »n — m.i /.] do Marele Cartier General german ca conducerea
i!. . una fosta a grupului nostru do arm ata a fost luata do mare-
salui Manstein.
•?*"7
Nu mi s-a precizat daca aceasta conducere va ramine defi
nitive sau num ai pina la restabilirea situaîei.
M i s-a spus insa ca Marele Cartier General romAn va rami no
deocamdata, pina la clarificarea situatiei, aeolo, urm lnd ca apoi
sa fie inlocuit num ai cu un .stat m ajor de legatura pe ling.A
com andam entul m aresalului Manstein, ceea ce ar indica ca solu-
tia maresal M anstein este definitiva.
2) Solutia adoptata pentru restabilirea situatiei este contra-
ofensiva cu puternice m ijloace blindate.
A rm ata 6 germana trebuie sa tina cu orice pret.
Aprovizionarea ei se face pe calea aerului cu sacrificii.
A m atras atentia ca participarea fortelor noastre ramase It
viitoarele operatiuni ofensive trebuie sa fie precedata dt* o com-
pletare a m aterialelor si arm am entului care ne-au lipsit din ca;>ul
locului.
3) In mod strict confidential am aflat ca in cercurile M.C.G.
german so apreciaza evenimentele petrecute la A rm ata 3 romana
ca „Prim a mare deziluzie“ relativ la trupele noastre, care pina
acum erau considerate ca m ult superioare celorlalti aliati *.
A m aratat aici intreaga grea situatie in care au fost lasate
trupele n exist re cu toate protest ele noastre anterioare.
Se recunoaste ca situatia ar fi fost grea num ai la Corpul VI
armata, dar se sustine ca A rm ata 3 rom ana ar fi avut suficiente
densitate, adincim e si destule rezerve pentru a nu lasa sa se
produca strapungerea asa de adinca a frontului *.
4) in zona Hjev, la sud si nord de acesta, a inceput prelu-
diul m arii ofensive rusesti asteptate. Se pare ca aici sint .sufi
ciente mijlt>ace de rezistenta.
Fortele rusesti angajasera pina acum circa 30 divizii inf:tn-
terie si 20 brigazi blindate.
5) in Africa situatia este grava si in Libia si in Tunis.
Rom m el este slab, iar in Tunisia fortele Axei constituie
abia 1 divizie, desi in buna parte blindate.
* Pozitia conducerii m ilitare germane se formase, in special,

ca urm are a raportului trim is de generalul von Weichs, com an
dantul G rup ului de arm ate „B “, la 26 noiembrie 1942, in care
aducea acuzatii grave Arm atei 3 romane [v. M anfred Kehrig,
op. cit., p. 456].
358
6) Mi s-a declarat oficial ca evenimentele ultim o din
Franca au scazut m ult incredorea in m aresalul Petain.
So pare? ca se va inaspri m u lt situatia din Franca. [LV III]
O rdin circular din 28 noiembrie 1942 al maresalului Ion

Antonescu
Ostasi !
Frontul arm atelor noastre, atacat dc* forte superioare ina
mice, a fost spart in unele locuri.
Inam icul a folosit spartura facuta, trimitindu-si fortele sale
mecanizate in spatele unora din unitatile noastre.
Nu va lasati impresionaî de aceste* lovituri, oricit dc* puter*
nice ar fi ele. Kezistati cu toata inversunarea, fiindca patrun-
derea in lin iile noastre chiar a c<*lor m ai urelet care si * mai
numeroase forte, nu inseamna infrintferea noastra si cu atit m ai
putin victoria lor.
in aceasta batalie au fost nenum arate unitatile arm atelor
noastre care, sub brava conducere si ener#ia settlor lor, nu
s-au lasat influentate de patrunderile inam ice si nu au parasit
cimpul de batalie, cu toate ca erau lovite din toate partile. Flo
s-au acoperit de o nepieritoare glorie.
Rezistenta generalului Lascar la incercuire este cazul care
ilustroaza in mod glorios felul cum au stiut sa-si faca dato-
ria si sa ri*ziste atacurilor inamice, unitatile noastre.
In aceasta s itu a te s-au gasit si alte mari sau mici unitati
ale noastre, ceoa ce
* nu le-a im piedicat sa lupte pina la u ltim u l i
proiectil, dupa care sa so arunco la lupta cu baioneta croindu-si
drum printre rindurile deset ale inam icului.
A m avut com andant do divizie cazut in lupta de ariergarda
si comandanti de regimente cazuti in lupta la baioneta. Cinste
lor si slava N oam ului nostru, care a putut prin aceasta sa se
ridice la inaltim ea trecutului vitojosc al lui Stefan si M ihai !
Os Iasi !
Daca inam icul a putut troce in unele puncte ale pozitiilor
noastn*. cu toata dirza rezistenta intim pinata, aceasta nu a
insemnat ca valoarea trupelor noastre luptatoare a fost mai sca-
zuta decit puteroa inm icului.
Voi care sint(»ti oteliti in nenumarate lupte date pe pamin-
tul dusm anului, stiti ca acesta este num ai un episod trecator.
D in cauza m ijloacelor motorizate si mecanizate o spartura
intr-un front, oricit cle mica, da putinta adversarului sa
patrunda adinc in spatele frontului cu tancurile si masinile sale.
El poate astfel Incercui unitatile ramase pe pozitia de rezistenta.
Trebuie insa sa pastram mai departe convingerea ca aceste
acîuni nu sint morale pentru aparatorul ce-si pastreaza singele
rece, lupta, rezista si asteapta cu incredere si liniste actiunea
ii
condusa do com andantii dinapoi in sp rijin u l celor incercuiti.

Heamintesc ca un general german a stat iarna trecuta trei
lu n i incercuit, i-au lipsiL m u n itiile si hrana si totusi el si tru
pele sale au asteptat pina in prim avara, cind retragerea apelor
a ingaduit com andam entului superior sa intervina pentru a-l
despresura.
Cazuri cle acestea au fost numeroase in tot lungul frontului
german in iarna trecuta. Ele au fosl repetate si pe frontul arm a
telor noastre de com andanti si trupe viteze.
Cer com andantilor nostri cle toate gradele sa dea exemple
de acestea eroice,* fiindca num ai prin m intea si energia, prin
spiritul de sacrificiu si dispretul cle moarte sc* onoreaza un
soldat $i un comandant, onoreaza A rm ata si Patria si aduc con-
tributia lor la victoria finala.
Numai acestia pot sa serie epopeea eroica a generatiei noas
tre si pot asigura prestigiul nostru si cu (*1 drepturile totale ale
Neamului Romanesc.
Fiecare sa nu uite ca poarta in fiinta lui raspunde»rea viito-
rului N eam ului Romanesc si ca Tara poate sa dispara pentru
told(»auna daca arm ata nu lupta asa cum ne-o cere constiinta
noastra $i ne-o ordona intregul popor [LIX].
, Dom nul general Hoth cere clesfiintarea Arm atei 4 romane

(raportul generalului Ilie Steflea catre M isiunea M ilitara ger
mana). Am onoarea a va face cunoscut urmatoarele :
Astazi, 30 noiembrie, A rm ata 4 rom ana ne raporteaza ca
A rm ata 4 blindata germana a c(*rut ca trupele romane cle la
vest dc? Sarnutovski sa troaca sub ordinele* unui corp dc* arm ata
german.
Prin aplicarea acestc»i masuri, s-ar ajungc* de fapt la des-
fiintarea A rm atei 4 romane, ceea ce credem ca nu este reco-
m an d ab il din nici un punct de vedere.
A rm ata 4 rom ana a p rim it comanda in situatie grea si
num ai prin staruinta si tenacitatea ei • frontul a fost reconsti-
tuit din frinturl.
Desi la un an um it m om ent arm ata a avut libertatea sa
hotarasca replierea, totusi, in situatia critica in care si? afla,
a ramas pe loc si a pastrat frontul, cerind putinelor trupe
ramase sacrificii mari.
D iviziile sint in linie, iar arm ata le refact* pe zi ce trece,
lruleplinindu-si m isiunea in m odul cel m ai onorabii.
Trebuie \inut seama si de efectul m oral pe care aplicarea
acestei masuri 1-ar avea asupra trupelor, care s-ar simti p ara
site de comandamentele romane, in momente grele.
Trupele au astazi sim tam intul ca A rm ata 4 romana le-a
in g rijit si condus cu pricepere si bunavointa', chiar din punct
vedere operativ, cred ca desfiintarea Arm atei 4 nu este
oportuna.
A vind in vedere consideratiunile de mai sus, cu onoare va
rugam a interveni, chiar in cursul acestei zile, pt* linga G rupul
dt* armate f„B“ J si G ru p u l „H oth“, pentru a se reveni asupra
act*stei dispozitiuni [LX].
Von Manstein dore^te distrugerea totala a diviziilor romane !

(prim ul raport al generalului Ilie Steflea din 1 decembrie 1942).
Am onoarea a raporta dom nului maresal urmatoarele :
1. G rupul de arm ate „Don“ prin ordinul nr. 0344 din
30.XT. 1942 comunica punctul sau de vedere cu privire la reorga-
nizarca m arilor unitati care au suferit m ari pierderi, cerind sA
sr treaca im ediat la reorganizarea oam enilor ramasi, in unilAti,
t are sa poata fi intrebuintate in noi operatiuni.
Cere in plus sa punem la dispozitie, pentru doua divizii
germane, form atiuni de servicii romani*, aceasta pina .la sosirea
P«* zona a fo rm atiunilo r proprii.
Pentru executarea acestui ordin M.C.G. a dat Arm atelor 3
si 4 dispozititiuni sa treaca, imediat, la reorganizarea resturilor
de oameni, dind in acest scop ordinele nr. 230/1942.
2. M.C.G., din datele care It* poseda pina in prezent dt' la
comandamentele de arm ata si din constatarile facute pt* teren de
ofiteri de stat m ajor trim isi in act*st scop, a tras urmatoarele
concluziuni :
I ai A rm ata a) D iviziile 5, (i, 13, 14. If) Infanterit* si
7 Cavalerie au avut pierderi dt* circa 9.r)V0 din efectivul elemen-
3(31
telor lu p t a ^ are si in acoeasi proportie si arm am entul respect iv
de in fa n te ^ e (mitraliere, tunuri anticar, brandt-uri etc.).
A rtile n .j a fost pierduta in totalitate, exceptind o singura
baterie, faiy^ aparate de ochire.
Dm tr^|Urjie do lupta ale u n ita lilo r au sea pat num ai circa
50°/# din oameni î, intr-o m u lt m ai mica masura, m aterialul.
Alateri£\jUj de transm isiuni a fost pierdut aproape total.
Din se*xVjcjj]r divi/.ionare si do corp dc? arm ata s-au p u lu i
salva mttjOyjtaten jor si a m aterialelor ; au insa nevoio do un
lim p oarec^re pentru a putea fi puse in func\iune.
b) D iv iîa ] Cavalerie se gaseste la A rm ata 6 germana, are
insa pierdtyj j n oameni si m aterial in procent de 6 0 ° Artile-
ria pierdut^
c) I->ivi>|j| i Blindata a piordut pina in prezont majoritatoi
c_ i 1 I ^1 îrca 00® o din infanteria de care dispuno.
cl) Divizia 9 Infanterie, aflata la Corpul I arm ata, a suferit,
de asemencxa, pierderi m ari in personalul luptatorilor (circa 1 3).
m ajoritatea niitralierelor (91 din 128) si 10 baterii de artilerie
din 12.
e) Divi>ja 7 si 11 Infanterie au pierdut mai putine si t.i
mentin capaeitatea operativa.
f) Din cele 4 regimente do artilerie grea, aflate in zona
(Regimente^* 2, 4, 5 si 8 Artilerie Grea) a mai ramas Regimen-
tul 2 A rtilerie Grea cu un divizion obuziere si cinci tunuri
grele.
La Artnata J. a) D iviziile 1, 2 si 18 Infanterie au pierderi
do circa 80o 0 in personal si circa 90% din arm am entul autom at.
Divizia 18 Infanterie a piorclut intreg m aterialul do artiI »-
rio iar D iv i/ia 1 mai dispune dc* cinci tunuri si sase obuziere,
D ivizia 2 Infanterie de cinci obuziere? $i doua tunuri.
* • # , I.
b) Diviziile* 4 Infanterie, 8 si 5 Cavalerie au suferit pier
deri m ari, insa m ai sint capabile do oporatiuni. Dispun do toata
artileria.
c) D ivizia 20 Infanterie se gaseste la A rm ata 0 germana, cu
pierderi* necunoscute.
v
d) Regimentele 1 si 7 Artilerie Grea, precum si D ivizionul
47 Artilerie Grea aflak? in zona Arm atei 4 sint complete ca
material.
3. Kfectivele de care dispun m arile unitati din A rm ata 3
care au suferit pierderi mari sint circa 14 000 de oameni din
302
cure num ai 4 000 din elementele luptatoare, iar restul sint
oameni din form atiuni de servicii. '
La A rm ata 4, la D iviziile 1, - si 18 Infanterie se dispune de
circa 10 000 de oameni din care num ai 3 500 din elementele
luptatoare, restul din form atiuni de servicii.
Valoaroa acestor efective este m in im a din punct de vedere
al intrebuintarii lor in operatiuni.
Kfectivele la m arile unitati care au suferit m ari pierderi
sint in total dt* circa 24 000 oameni, din care 7 500 din elem en
tele luptatoare si 1G 500 la servicii.
Oam enii din elementele luptatoare sint insa :
— complet extenuati fiziceste, din cauza lipsei de alimen-
tatie, frigului si oboselii ; m ulti bolnavi si degerati ;
— ca m oral, sint deprimaî si inca sub impresia evenim en
telor pe care le-au trait ;
— au o buna parte din echipament lipsa, pierdut sau luat
de rusi.
Tn concluzie, nu se poate conta nici pe oamenii care fac
parte din olementole luptatoare si nici nu se poate lua in con-
siderare trecerea celor de la form atiunile de servicii in elemen-
tul luptator, pentru ca acestia sint contingente batrine si slab
instruiti.
4. Daca se uaseste totusi necesar sa se satisfaca dezideratul
G rupului de arm ate „Don“, bazat pe constatarile de m ai sus,
propunem :
a) resturile m arilor unitati, care au suferit mari pierderi,
sa fit• reorganizate in conditiunile din ordinele anexate, date
armatelor. t
b) unitatile ce se vor realiza, din aceste efective, sa nu fie
intrrbuintate in operatiuni ca unitati corp aparte, ci sa fie puse
la dispozitia D iviziilor 7, 9 si 11 Infanterie, din A rm ata 3, si
D iviziilor 1 si-4 din A rm ata 4.
c) Tntrebuintarea lor sa fie precedatii, neaparat, dt* o peri
oada dt* tim p de cel putin 15 zile, absolut necesara pentru
refacerea fizica si morala a oam enilor si pentru obtinerea unei
C(H*ziuni printr-o instrucjie cit de sumara.
d) Form atiunile de servicii, cerute pentru cele doua d iv i
zii germane, sa fit* date num ai dupa organizarea lor, in confor-
mitate cu prescriptiunile ordinelor anexate date armatelor si
363
c 11 conditiunea dc* a fi restituito im ediat co vor sosi in zona
formatiunile' do servicii ale color doua divizii germane.
Rog sa binovoiti a hotari. fL X IJ %
„\runc in fata ofensa accluia carc nc-a insultat“ (ordinul

in rezolutie al maresalului Antonescu din 3 decembrie pe rapor
tul generalului Steflea). Sa so raspunda :
A rm alolo 3 si 4 au novoio do complota reorganizare,
valoarea lor com bativa fiind nula.
Este deci o crim a a so Im pinge la distrugoroa u ltim u lu i om
clin cele cloua annate.
German ii au posibilitati m ari sa-si inlocuiasca pierdc'rilo in
m aterial ; noi nu le avem decit foarte red use.
Din cauza unor g resoli de conduce.ro a comandamentelor
locale care au trecut peste toate angajam entele luate. peste
toate cerc'rile si sc'mnalele mole de alarm a si care au pus trupa
sa lupto fara m unitie, subm itrita, fara intarirea serioasa a tere-
nului, fara nici o osalonaro in adincim o, fnsiruind luptatorii
m arilor unitati romane ca margelelo pe ata si pe sute de km
R om ania a pierdut .'5/4 clin toata forta oi m ilitara si esto total la
di scroti
1 a vecinilor.
Nu mai ad m it procedurile care nc'-au adus, clin vina altora,
in aceasta tragica situatie.
Trupele noastrc' trebuiesc rotraso din front mult inapoi,
Irobuiesc rogrupate. reorganizato, dotalo cu lot co lo trebuie
pc'ntru lupta si num ai dupa un tim p suficicnt d<* odihna mai
pot fi introbuintato.
A ratati deci acc'st punct do vedere, aratind in scris si rezo-
lutia men si continutul integral al acestui raport.
S tabilili 111 comun acord zona do rogrupare ponlru refacere,
impinge'ti cat re* tara toate form atiunile care* nu mai sin! nece
sare, prin disparitia arm atelor noastre si nu va sfiiti s;’i spu-
neti lucrurilo cum sint.
t
Raportul cu rezolutia moa va fi trimis si colonolului Ion

Gheorghe* cu cerorea dr a interveni 111 sensul rezolutiei.
Cu aceeasi ocazio aratati si situatia operativa si a efect ivo-
lor trupelor din Caucaz.
Aceste trupe. ca si resturile Armatei 4 sint condamnate a
pati la fel ea D ivizia Blindata si bra vole mari unitati ale?
Arm atei 3.
364
Resturile Diviziei B lindate sa fie retrase. Sa se ceara
insistent conipletarea m aterialului ei. Si aceasta divizie, ca si
Grupul Lascar au fost masacrate din perseverenta in greseala
a G rupului [de arm atej „B“.
Puteti pune la dispozitie serviciile insa conditional a fi
refacute si hranite omeneste, nu cum au fost trupele, caii si
serviciile A rm atei 3.
Mai aratati com andam entului german ca eu am raspun-
derea fata de poporul rom an si voi purta in viitor ponosul
catastrofei noastre m ilitare.
Raspunderea mea creste daca nu fac tot ce se poate face
pentru salvarea resturilor unei armate care a facut adm iratia
tuturor.
O pinia publica romaneasca, necunoscind adevarul si nepu-
tindu-i-1 arata, ma condam na pe mine <;i nu pe acei care nu
in-au ascultat si n-au tinut seama de strigatele mele de alarm a
$i de angajam entele luate.
Sa nu uite nim eni, m ai ales cei vinovati, • ca dupa sase
ceasuri de lupta, soldatii nostri nu au mai avut m unitie si
totusi ei au fost insultati.
Ei b in e : arunc in fa{a ofensa aceluia care ne-a insultat !
[LXI1J.
Riposta generalului Steflea la „deziluzia“ B erlinului (1 decem

brie 1942). A m onoarea a raporta (m aresalului Ion Arftoneseu
— ??.;?.] ca in ziua de 28.X I . 1942, am prim it de la colonel
Gheorghe Ion urmatoarea comunicare cifrata [urmeaza docu-
inentul prezentat anterior, cel cu „prim a mare deziluzie“
— w . n . ] [ . . . ] . f
Din aceasta apreciere rezulta ca G ru p u l de armate ,,B“ a

inform at fals ln a ltu l Com andam ent Germ an asupra cauzelor
insuccesului de pe frontul A rm atei 3. lata care au fost densi-
tatea, adincim ea si rezc*rvele de pe frontul Armatei 3 :
I. Densitatca.
i
In ziua ataeului, A rm ata 3 a avut, in prim a linie, pe un
front de 156 km, 7 divizii infanterie + 1 divizie cavalerie, deci
o forta de 52 batalioane ceea ce revine la 3 km de batalion sau
J km de companie daca ar fi fost asezate absolut toate in prim a
linie, fara nici o rezerva de batalion, regiment, divizie si corp
tie armata.
3(i5
Daca tinom seama ca esaloanele de la batalion pina la corp
cle arm ata (ambele inclusiv) trag in rezerva cel putin 1/3 din
fortele disponibile, rezulta ca densitatea primei linii cm*i de cel
puîn 4 1/2 km de batalion sau 1 1/2 km de com pan ie, ceea ce
corespunde unor avanposturi eu misiune de supraveqhere sau
cel m u lt de rezistenta lim itata.
Densitatea prim ei linii a m ai fost slabila si din cauza lip-
surilor urm atoare :
— traseul pozitiei de rezistenta foarte defavorabil, fara nici
un obstacol natural anticar si cu m ajoritatea observatoarelor
in m ina inam icului (mostenite de la italieni) ;
— pozitia de rezistenta foarte slab organizata, cu mici spar-
turi din front cu obstacole artificial anticar, din lipsa do mine,
cu extrem de redus obstacol contra infanteiiei, din lipsa de
sirm a si pari, fara adaposturi din lipsa de lemn ;
— cle la intrarea pe front si pina in ziua atacului general
(19.XI) toate diviziile si in special D.13 si 14, asupra carora s-a
facut efortul inam icului, au fost continuu atacate. Astfel, D.13 I.
a fost atacata in zilele si noptile de : 14 15, 18, 25, 26 si 27 sep-
te m b rie ; 7, 8, 9, 13, 16, 18, 21, 22, 23, 24, 25 26, 26, 27 28, 29,
30 si 30 31 octom brie; 1, 2, 4, 9, 9 10, 10, 12, 13, 14 si
17 noiembrie.
D ivizia 14 in zilele si noptile de : 8 9, 13, 14, 15, 16, 18, 19,
20, 21 $i 28 octombrie ; 1, 9/10, 14, 15, 16, 17/18 si 18 noiembrie.
Din aceasta cauza in ziua de 19.X I. D.13 I. avea pierderi de :
115 ofiteri -f- subofiteri si 3 648 trupa,
Divizia 14 avea pierderi cle: 98 ofiteri -f subofiteri si
2 163 trupa. '
Aceste pierderi au slabit cle asemenea densitatea fortelor
din linie ;
— trupele extrem cle obosite, din cauza ca fiind prea recluse
in raport de fronturile de aparat n-au putut fi schimbate din
prim a linie. La aceasta s-a mai adauât oboseala m arsurilor de
4— 500 km pina la front, frigul fara echipament de iarna, care
n-a putut fi transportat din lipsa de trenuri, §i o hrana
insuficienta ;
— inam icul a atacat cu un mare nu m ar de care de lupta
tfrele, cu un blindaj de 70—80 m m , asupra carora nici unui din
tunurile noastre a.c. n-a avut efect. B lin d aju l acestor care a
f o s t atit de puternic, incit, intr-o lupta de foarte scurta durata,
Divizionul 611 V inatori Care german, care dispunea de 20 tunuri
a.c., calibru 75 si 76,2 [mini a fost complet distrus ;
— densitatea m ijloacelor anticar a fost redusa la 6 piese
de 75 pe frontul fiecarei divizii, adica pe aproxim ativ
20—24 km, ceea ce revenea la o piesa pe 3— 4 km. Aceasta din
cauza ca inam icul a atacat in prim a linie cu care de lupta
K.W. 1 si T. 34, care au un b lin d aj de 50— 80 mm, cu nepu-
tinta de a fi strabatut de piesele noastre anticar cu calibru
intre 37 .si 47 m m ;
— densitatea rezistentei a fost micsorata si din cauza can-
litatii reduse do m un itii. Cu toate in s is te n c e depuse sa se
aduca m u n itii din tara, unde asteptau 30 de trenuri pro.qra-
mnrea, nu s-au putut satisface cererile noastre decit in masura
in care m u n itiile se consumau pentru respingerea atacurilor
inam icului, ce au prc'cedat marea ofensiva. D in aceasta cauza,
inca din ziua de 19 noiembrie,#
la ora 12, unele piese de arti-
lerie n-au m ai avut m unitie.
IT. Adincimea.
Din cauza disproportiei dintre front .si mijloace, dispoziti
vul m arilor unitati din A rm ata 3 n-a avut adincime. Dupa cum
am aratat mai sus, pentru a realiza o perdea de supraveghere,
care sa nu permita infiltrarea inam icului pe tim p u l noptii sau
pe ceata, a trebuit sa se introduca in prim a linie cam 2/3 din
miiloacele infanteristice, rezultind o densitate de un batalion
pe 4 1/2 km.
*
Rezulta dar ca a ramas pentru toata adincim ea dispozitivu-

Iiii, de la com paniile din prim a linie si pina la esalonul C.A.
(inclusiv) cite un batalion pe un front de 9 km, adica nici
macar adincim ea ceruta unor avanposturi cu m isiune de
rezistenta lim itata.
III. Iiezcrvclc.
Tot din cauza disproportiei dintre front si mijloace, rezer-
vrle au fost foarte reduse astfel :
%
— Divizia 13 Infanterie, in sectorul careia s-a rupt frontul
in ziua de 19.XT, a 'a v u t in rezerva num ai B atalionul 13 Pionieri
cu un efectiv de 130 oameni ;
— Corpul IV armata , care avea sub ordin Divizia 13 In fa n
terie, a avut in rezerva num ai Gr. 54 Cercetare $i II/ R .l R. cu
367
efectivc rod use, reprozentind in total forta unei companii
intarita ;
— Divizia 14 Infanterie, in sectorul careia de asemenea s-a
rupt frontul in ziua do 19.X I, a avut in rezerva II/R.39 I. ;
— Corpul II armata , care avea sub ordine Divizia 14 Infan-
terie, a avut in rezcrvS num ai 2 com panii din Batalionul 52
• •
Pionieri ;
— Armata 3 pentru frontul de 156 k m i a avut In rezervft
nnm ai 5 batalioane din D ivizia 15 Infanterie si Divizia 7 Ca va
leric (forta a 3 batalioane si 4 baterii).
Toate aceste rezerve, extrem de reduse, la eâloanole divizie,
corp de arm ata si arm ata n-au putut misca de pe locurile
ce ocupau din cauza atacului executat de inam ic cu o puternica
masa de care. Toate aceste rezerve au luptat pe locurile co ocu
pau. S-a miscat, initial pentru contraatac, ulterior pentru col-
matare, num ai D ivizia 7 Cavalerie, care a fost insA In foarte
scurt tim p distrusa de careie de lupta inamice, fiin d prinsa
„neingropata in teren.
Rezervole G ru p u lu i de arm ate „B “ (Divizia 1 BlindaUi
rom ana, Divizia 22 B lindata germana) «nu intervenit prea tirziu
in contraatac, fara a putea m acar sa opreascS inaintarea
inam icului.
Se vede dar precis ca A rm ata 3 ro m a n i a avut :
— o densitate, in prim a linie, corespunzatoare unui esalon
de supraveghero ;
— o adinrime corespunzatoare unui batalion pe 8— 9 km si
— rezerve extrem do reduse, care nici nu s-au putut misca
pentru interventie. din cauza actiunii rapide a carelor de lupta
inam ice iar cele care s-au miscat (Divizia 7 Cavalerie ?>i Divi-
zioanele 611 si 670 Vinatori de care germane) au fost prinse nein-
gropate de catre careie inam ice si intr-un tim p foarte scurt
distruse.
Jndata ce a sosit pe front (20.IX ) M.C.G. roman a vazut
aceasta situatie critica operativa si printr-un raport dus cu
avionul de It.-colonel Tartler • •
si m aior A. Miclescu •direct ia
O K H , a cerut (23.IX ) masuri urgente pentru indreptaiea
situatiei.
• •
‘ O K H cu nr. 420 754 din 24.IX a dat urmatoarele raspunsuri :

a) La cererea de a se reduce capul dc pod, lat de 80 km si
adinc de 25 km, pe care rusii il aveau la sud de Don, pe fron
tul Arm atei 3 si servit de o cale ferata :
3(38
„Frontul va fi la incopul po lin ia actuala. Impingoroa lui
pc* Don poalo fi luata ulterior in considerate".
Toate interventiile facute ulterior de A rm ata 3, de a so
reduce capul de pod si a so duce rezistenta pe Don au fost
respinse de O K H .
Acum se vede clar ca noi am avut d rept ate, fiindca, daca
am fi fost pc* Don, n-am fi permis inam icului sa construiasca
atitc*a poduri si sa execute atacul cu fortele si mai ales iutoala
cu noscuta.
b) La in t rob area noastra, asupra portiunilor din front unde
vad efortul, ne-a raspuns :
„In zona do actiuno a comandamc»ntului Don zona de efort
va fi constituita de frontul de Nord (adica A rm ata 3).
D eterm inarea*ei in detaliu depinde insa de conduita ruîlor.
Putem insa sa ne asteptam ca dupa torminarea bataliei do
la Stalingrad, rusii sa-si mute zona lor de efort mai spre vest.
La aceasta se ofera capetele do pod sud de D on44.
Aceasta convingere n-a im piodicat insa G ru p u l dc* armate
„B“ sa in tin da A rm ata 3 intr-un e$alon de supraveghere pe
156 km, cu toate* protestele noastre repetate. De asemenea, cu
toate cererile noastre insistente, nu ni s-a dat la tim p m aterial
pentru organizarea terenului.
c) La intrebarea noastra asupra intaririlor ce va prim i
Arm ata 3 ni s-a raspuns :
„Doua divizii do infanterie, a caror amplasare inapoia fron
tului esto prevazuta si 2 M.U. rapidc* (probabil una blindata si
una motorizata).
Este dc* dorit ca acestet M.U. sa fie grupate pc* divizii, ina
poia intregului front dc* nord, aslfc*l ca sa fie asigurata intor-
ventia lor rapida in orice loc am enintat44.
Cu toate acestea* Arm atei 3 i-a lipsit D ivizia 20 Infanterie
destinata ca intarire iar din diviziile germane n-au sosit, desi
pregatirile ruse erau cunoscuto, decit D iviziile 14 si 22 Blindate,
cu o capacitate luptatoare redusa cu 75%.
d) La cororea noastra de a ni sc* pune la dispozitie mijloace
rapidc* contra carelor do lupta (unitati speciale vinatori cle* care
si tunuri de asalt) ni s-a raspuns :*
„Doleantole j'omane vor putea fi probabil satisfacute pe
deplin44.
3(i‘)
Tot prin acest raport M.C.G. roman a cerut m ulte imbunata-
tiri operative pentru A rm ata 4. S-a promis totul, dar pina in
ziua de 19.XI n u s-a realizat nim ic.
in fine, noi care cunosteam bine situatia trupelor noastre
inainte de atac si am urmarit-o cu tot interesul pe tim pul ata-
cului, am cerut insistent, in ziua de 21.XT, la ora 10, sa se
aprobe* G ru p u lu i Lascar sa rupa incercuiiva si sa se lege cu
D iviziile 1 B lindata rom ana si 22 B lindata germane!. Nici aceasta
u ltim a intervontie pentru salvarea Arm atei 3 romana n-a fost
aprobata.
D(»sfasuraiea evenimentelor ne-a dat dreptate. In noaptea
de' 21 22 G ru p u l Lascar ar fi putut rupe usor incercuirea, care
spre? sud si sud-vest ora slaba si avea m ari goluri, in noptile
urm atoare n-a mai fost posibila. in noaptea de* 21 22 s-au retras
de' la P .C . G ru p u l Lascar brutariile de cam panie ale Diviziei f>
si 6 Infanterie fara sa intilneasca vreun inamic.
A m raportat dom nului maresal toate aeestea, fiindca am
crodinta ca G rupul de» arm ate „B“ a inform at fals in a ltu l
Com andam ent german, aruncind vina insuccesului asupra osta-
silor romani, pentru a-si acoperi lipsa de» prevedere in luarea
m asurilor corespunzatoare.
Din toate cercetarile facute pina acum rezulta ca unitatile
A rm atei 3 s-au luptat cu cea mai mare bravura posibila [LX1111.
„Noi vom rdmine cu gloria iar altii cu raspunderea44 (tele

gram a m aresalului Ion Antonescu din 3 decembrie 1942, ora
21,17). La raportul dvs. [general llie Steflea — ;/./?.] nr. 282 1942,
va comunic urmatoarelo :
Cunosc raportul Ion Gheorghe.
Cunosteam
• si
• situatia
i Armatoi 3.
Am dat de mai multe* ori sem nalul de alarm a. A larm a a
fost fara rezultat.
Istoria va judeca.
Aratati generalului Dumitrescu si com andantilor ca incro-
deroa mea in oi a ramas noclintita, c'li stiu ca s-au batut ca
cei mai bravi soldati din toate tim purile, ca o greseala de* con-
ceptio, de conducere si do m 'putinta din cauza largirii excosive
a lin iilo r de com unicatii si a subestimarii inam icului a dus
fatal la distrugerea arm atelor noastre.
370
La judecarea cea m ai sumard a situatiei care sc va face
mai tirziu, noi vom ram ine cu gloria si alt ii cu raspunderea.
Com andam entele noastre de la cele m ai m ici pina la m ine
>i-aii facut datoria, ele nu au deci de ce sa se teama de judecata»
islmiei si resping cu dispref si iegitim a dreptate sugestiile
incorecte si ofensa m ortilor nostri.
Cind 4 generali com andanti dc? divizie lupta in capul ulti-
niului 0111 si se sacrifica nedind un pas inapoi si fiind fara
munitii* si fara hrana, arm ata din care au facut parte iese din
aceasta titanica lupta cu onoarea ncpatata.
Noi toti care am vazut clar, am prevazut totul, nu puteam
face altfel.
4
Ca soldati discipliiuUi trebuia sa exccutam ordinul.

Aceasta supunere fara m u rm u r constituie un punct de
onoare in plus, de la soldat pina la general.
Kaspunderea 111 fata istoriei o port cu pentru ca nu am facut
mai m ult decit am facut pentru a im piedica masacrarea arma-
telor, datorita usurintei cu care a procedat conducerea germana,
a lij sei totalo de prevedere si a impasivitaUi cu care a prim it
scmnalele noastre de alarm a si prcgatirile, stiute din vreme, ale
inam icului.
Com unicati generalului Hauffe rseful M isiunii M ilitare ger
mane in Rom ania — n.n.] acest raspuns al mcu. El este dupa
mine principalul vinovat pentru ca desi de m ai multe ori i-am
alias in scris si verbal atentia asupra condiUilor in can* accept
sa 1rim it esaionul If pe front si sa intre in sector, nu si-a res-
pcctat prom isiunile si nici cuvintul dat in numeh* Comandami*ntu-
lui Superior.
Desi i-am atras atentia la lim p asupra cvidenti'i atacului
inamic, a subestimat totusi valoarea lui pina in a ju n u l atacului.
in fata acestor raspunderi un 0111 loial trebuia sa aiba
curajul sa refuze a trim ite Arm atei 3 ordinul ofensator si neme-
rit.it al unui general german [generalul von Weichs — n.n.], Asa
as ii facut eu, asa ar fi facut un bun camarad si un adevarat
i » 1 •
cavaler.
Cind corpurile noastre de arm ata au luptat pi* fronturi de
50 km, fara suficiente tunuri anticar, fara organizatii defensive
371
complete, fara mine, cu slabe ivtele de sirma si num ai cu reserve
totale dt* 1—2 com pan ii si cind arm ata este atacata dt* cole mai
grele tancuri si este lipsita total dt* aportul aviatiei, dt* intcrven-
tia rezervelor promise? si cind ram ine fara m u n itii num ai dupa
prim ele ceasuri alt* dezlantuirii atacului inam ic, nu esto t> arm ata
care poate fi insultata tit* nim eni pe ncest pam int.
Insulta st* intoarce contra acelora cart* i-au aruncat-o.
Voi arata fuhrerului dupa tn*cerf*a m om entului critic si c >n-
solidarea frontului pe can* o sper, insa nu sint sigur, adevarata
situatie* in care au fost puse bravelt* noastn* trupe si sint sit»ur
ca vom avea reparatia cuvenita fiindca fiihrerul este loial“. [LXLV|.
Maresalul Antonescu se ndreseaz& Armatei 1 (.1 decembrie

1942). Va multumesc din initna dvs., dom nule general, genertli-
lor com andanti,
» » ofiterilor
» si
• soldatilor
i din t*roic*a dvs. arm ita,»
pentru caldele sentimenle ct* mi-ati trim is in act*ste zile de nein-
chipuita grija si raspundere.
A rm ata dvs. serie cu singe nenum arate acte dt* legendai
t*rt)ism cart* vor ramine peste veacuri cea mai grandioasa epopee
a neam ului romanesc.
A parati azi nu num ai natia dar si hotarele si dreptatea iv u s -
tra. Incredintati pt* toti ca gindul si sufletul m ru indurerate d<*
atitea eroice sacrificii va msolosto peste tot si in toate clioele
cu parinteasca si calda dragostt*.
Kiti increzatori in victorie. Luptind pentru noi, pentru
tate si pentru cruce, Dumnezeu no va ajuta. (L.\V|.
Generalul Ilie Steflea protesteaza vehement (5 decembrie

1942). A m onoare a aduce la eunostinta
f t exeelontei
# voastre
(feldmaresal Erich von Manstein — //.??.] cole ct* urmeaza :
Primesc zilnic oxtrcm dt* m ulte inform atii din care re/ulta
ca atit comandamentelo, cit si ofiterii si trupa romane suit imi
tate cu desconsiderare si uneori chiar cu tlisprel de catre* com tn-
damentele si ostasii germani pt* m otiv ca trupele* Arm atelor 3
si 4 romanc n-au luptat cu bravura si au cre*at astfe*l trup.'lor
germane e> situatie critica.
372
Unele com andam ente romane au fost puse in situatii umi-
litonre, astfel :
a) La A rm ata 3 statul m ajo r a fost inloeuit cu un stat
major german *, cu toate ca generalui Arbore. fostul sef de
stat m ajor al A rm atei 3, este u n u i dintre cei m ai priceputi si,
creel, cei mai bravi generali din ostirea noastra ;
b) De asemenea, Arm ata 3 a p rim it comanda a doua grupari
Kcimani' [„Spang“ si „Stum pfeld“ — n.n.], formate din unitati
dc lucratori, pazii, alarm a si constructs, iar m arile unitati romane,
chiar corpuri de armata. au fost trecute sub comandamente de
rorpuri de arm ata germane ;
c) Corpul I ctrmata roman a fost sub comanda unui corp
fie arm ata german [Corpul X V II arm ata — n.n.], care trateaza
acest com andam ent intr-un mod necunoscut in ostirea noastra
si dupa cite §tiu, nici in arm ata germana ;
d) Au fost ofiteri rom ani, carora trupele germane le-au
smuls revolV(»relt' de la Centura iar unitati romane? au fost dezar-
mat<* si insultate.
• •
Accost tratam ent este cu totul nedrept, civeaza o demorali-

/are in rindurile trupelor romane, ceea ce nu poate fi decit in
detrimentul operatiunilor ulterioare si al legaturii de strinsa
camaraderie ce trebuie sa domneasca intre cele doua armate
aliate.
Aceasta atitudine din partea comandamentelor si trupelor
germane se face cu noscuta fulgerator in rindurile ostasilor
romani si provoaca o stare de indignare si total a demoralizare.
Cind am p rim it prim ele inform atiuni am crezut ca sint
numai cazuri izolate si am fau tat prin toate mijloacele sa indem n
ostasii romani la m entineiva mai departe a legaturilor de buna
camaraderie cu ostasii germani.
Acum insa m-am convins ca ar fi o mare greseala din
partea mt'n daca nu as aduce aceste inform atiuni la cuno$tin{a
* Inlocuitor al generalului •Arbore a fost num it colonelul

VValther Wenck. Aceasta „m anevra“ era previzibila deoarece*,
inca din 22 noiem brie 1942, generalul-colonel M. von Weichs
ordonase colonelului Schone, jje'ful statului m ajor de legatura
merman de la com andam entul Arm atei 3, sa-$i asumt^ $i rolul
de „consilier responsabil“, titulatura ce 1-ar fi in d rituit cu „toate
drepturile tactice ale unui §ef de stat m ajor german*4. [Arh.
M.Ap.N., fond M.St.M., Sec\ia 7, dosar nr. 8, vol. 2, f. 89].
373
excelentei
9 voastre mai ales ca — concomitent cu atitudinea
comandamentelor, ofiterilor si trupei germane — rusii fac o
propaganda prin toate m ijloacele (radio, megafoane, manifesto
etc.) scotind mereu in evidenta atitudinea trupelor germane fata
de rom ani.
Nu stiti ce mostenire de inform atiuni a lasat G rupul de
armate „B “ G rupului de armate „Don“ despre trupele romane,
crecl insa ca judecind dupa cele doua ordine date de G ru p u l
de armate „B “ si care sint pe cit do aspre pe atit de nedrepto,
aceasta mostenire nu putea fi decit in defavorul armatei noastre.
Cred de aceea de a mea datorie sa inform ez pe dom nul
feldmaresal von Manstein, care a ridicat atit de m ult prestigiul
trupelor romane, asupra adevaratclor cauze ale insuccesului de
pe frontul arm atelor romane*. [...]
Aceasta a fost situatia operativa .si m ateriala a Armatei 3.
Noi am facut toate eforturile posibile s-o remediem, dar n*:im
fost ajutati.
In aceasta situ a te , inam icul a atacat A rm ata 3 cu mijloacele
cunoscute si mai ales cu m ari unitati blindate, cu care grelo,
asupra carora apararea noastra anticar n-a avut absolut nici
%
un efect.
Cu toate acestea trupele Arm atei 3 s-au luptat cu atita
bravura incit, in trei zile de lupta (19, 20 $i 21 noiembrie) inami-
cul n-a reusit sa rupa frontul decit la un singur regiment (Reg.
89 Inf.) din D ivizia 13 Infanterie $i la doua re g im e n te (R. 13 D.
si R. 39 I.) din D ivizia 14 Infanterie.
In dim ineata de 22 noiembrie, umerii patrunderii la Divizia
13 Infanterie (Detasamentul Voicu si D ivizia 1 Cavalerie spre
est si R. 7 I. si R. 2 2 1, la vest) si Divizia 14 Infanterie (R 6 V.
la est si dreapta Diviziei 9 Infanterie la vest) tineau inca foarte
bine.
Cu toate ca trupele din p rim a linie ale Arm atei 3 au tim it
atit de bine, spartura a fost adincita si largita in spate, din
cauza ca A rm ata 3 n-a avut rezerve cu ce sa intervina, iar
* Urmeaza prezentarea chestiunilor legate de densitatoa,

adincim ea si rezervele arm atelor romane, prezentare care este
identica (mai putin unele pasaje care au fost eliminate) celei din
raportul generalului Steflea catre maresalul Ion Antonescu din
1 decembrie, inclus in acest volum (n.n.).
74
rezervele G rupului de armate „R “ (Div. 1 B lindata * romana,
Div. 22 B lindata germana si Divizia 14 B lindata germana) n-au
putut macar sa opreasca inaintarea inam icului.
Vazind ca rezervele G rup ului de arm ate ,,B“ nu pot nici
macar include patrunderile pe fronturi le a 3 regimente, am cerut
insistent G ru p u lui de arm ate „B“ in ziua de 21.X I, ora 10, ca
in noaptea de 21/22.X I sa aprobe retragerea tuturor trupelor
ce se gasoau intre cele doua breê (Div. 5, 6 si 15 Inf., Reg. 7 Inf.
$i Reg. 22 Inf. din D ivizia 13 Infanterie si Reg. 6 Vinatori din
Divizia 14 Infanterie, cu artileriile respective, inclusiv artileria
grea). Aprobarea n-a fost data. Tin sa atrag atentiunea ca in
acea noapte s-au retras de la Golovski, adica de la centrul
incercuirii, brutariile de campanie ale diviziilor 5 si 6 Infanterie,
tractate cu boi, fara sa intilneasca vreun inamic.
In zilele urmatoare (22, 23 si 24.X I) au fost lupte disperate,
duse de trupele G ru p ulu i Lascar (Div. 5, 6, 13, 14 si 15 Infanterie)
ramase inca din ziua de 19.X I fara m u n itii si in im posibilitatea
do a fi aprovizionate.
Trupele incercuite au luptat tragind u ltim u l cartus $i nu
s-au predat.
Nu pot sa va obosesc cu insirarea nesfirsitelor cazuri de
sacrificiu si vitejie petrecute la trupele incercuite.
Tin insa sa va arat num ai doua cazuri :
— Colonelul R udolf Roman, eom andantul artileriei Diviziei 6
Infanterie, cind a vazut ca nu mai exista scapare, s-a dus la
sectia de artilerie pe care o comanda fiul sau, sublocotenent de
artilerie si dupa ce au tras fiecare la cite un tun ultim ele
proiectile, fc-au sinucis* ;
— G rupul de comanda \ x\ generalului Lascar, cu generalui
in mijloc, s-a baricadat in casa ce ocupau si au luptat pina la
to tala distrugero.
Din efoctivul de 39 081 luptatori, cit aveau D iviziile 5, 6, 13,
14 si 15 in ziua de 19 noiembrie, nu s-au m ai putut s a lv a .p in a
astazi decit 3 160, cu toate ca bravul gen< *ral Sion reusise sa
* Inform atia este eronata. A tit colonelul R ud o lf Rom an, cit

si fiul sau, sublocotenentul Nicolae Rom an, au cazut in capti-
vitate la rusi (vezi colonel (r) Stelian Dragnea, Tata si flu ,
noud ani in supliciul prizonieratului in ,,Revista de istorie mili-
tara“, nr. 3(9)/1991). Acest „exem plu“ va fi reluat §i in alte
documente de epoca (w.n.).
375
scape din incercuire in ziua cle 24 noiembrie, cu aproxim ativ
. G 000 ostasi.
In afara de oamenii de la servicii, caro au p rim it ordin sa
se retraga, pentru acesti 3 100 ostasi sintom tratati de camarazii
nostri germani drept „fugari“, care nu ne-am facut datoria. \...\
Kx col ('n la,
A m aratat num ai adevarul, num ai purul adevar si n-am
omis decit insiraroa
* m iilor de acte de bravura ale ostasilor si •
u nitatilor romane.
Dupa cum vodoti am facut tot ce no-a stat in putinta :
— am dotat unitatile noastre cu tot co am avut mai bun
in tara ;
— lo-am instruit cu toata staruinta ;
— l(»-am ridicat moralul convingind po fiecare ostas ca
lupta pentru o cauza dreapta ;
— am fost pusi in cole mai grele situatii operative si mato-
riale, lo-am sem nalat la tim p si nu s-au in d o p lin it:
— am fost atacat i cu o superioritate zdrobitoaro si cu toate
acestea inam icul n-a putut rupe frontul decit in sectoarelo a
trei regimente ;
— am 1inut umei'ii patrunderilor tim p do trei zile, ca sa
ne poata veni ajutoare si nu no-a venit nim ic nici macar ajutorul
aviatiei ;
— am cerut la tim p sa se perm ita color cinci divizii incor-
cuito sa rupa cercul si sa so retraga insa nu s-a aprobat ;
— am luptat incercuiti in contra carol or grele, fara arm am ent
anticar si fara m u n itii ;
— nu s-a putut salva din cauza ca am executat ordinul
G rupului dt* armato ,,B“, de a ram ine incercuiti, decit 3 160 os
tasi din 39 081.
Aceasta esto tot co au putut fact* si co au facut ostasi i
romani, iar acum sintem tratati si dt* ultim ul ostas de la coloa
nele germane drept „fugari“.
Kxcelenta,
h r i a fost bom bardat orasul M angalia din Dobrogea, tot
iori au fost alarm ato toate trupele noastre do pe litoralul M arii
Negrt* *.
— 1 divizie in Dobrogea (Divizia de Garda) ;
376
— I divizie in Basarabia (Divizia 21 Infanterie) ;
— 4 divizii in Transnistria (Divizia 1 Fortificatii si diviziile
l, 2 $i Paza) ;
— 2 divizii in Crimeoa (diviziile 1 si 4 Munte) ;
— 1 divizie intre Taman si Novorosiisk (Divizia 10 In fa n
terie).
In lupte grele cu inamicul sc? mai gasesc :
— .") divizii in Caucaz (diviziile 2 si 3 Munte, D ivizia 19
Infanterie, diviziile 6 si 9 Cavalerie) ;
— 3 divizii la A rm ata 4 (Divizia 4 Infanterie, diviziile 5
si 8 Cavalerie) ;
— ii divizii la A rm ata 3 (diviziile 7, 9 si 11 Infantcric');
— 2 divizii incercuite la Stalingrad (Divizia 20 Infanterie
si Divizia 1 Cavalerie) ;
22 do divizii in total.
Dupa atitea sacrific'd pentru cauza cnmuna am ajuns :
— sa fim tratati drept „fugari“ ;
— sa sc' ia comc*nzile generalilor nostri fara justificare ;
— ostasii nostri sa nu m ai fii' p rim iti in cantonamente' din
ordinul autoritatilor m ilitare germane ;
— ostasii nostri sa n u mai primeasca alimc*nto si in fine
— ostasii nostri sa fie dispretuiti de camarazii lor germani.
Fxcelonta ! f-
N um ai viitorul m-a facut sa va adrc'sc'z aceasta scrisoare.
Gindifi-va la colo inca 22 do divizii romane care sint alar-
mate iar unele in lupte grele cu inamicul.
Ginditi-va la m oralul trupelor romane care treturn* sa ram ina
cit mai ridicat si facoti toj posibiIul ca in cel mai scurt tim p
ostasii rom ani sa fie* tratati protutindeni, chiar si in incorcuirea
do la Stalingrad, asa cum im pun sacrificiile facute de ostiroa
rom ana si bravura cu care au luptat ostasii rom ani pina
acum. [LXVIJ.
Noi dificultati pentru A rm ata 4 . . . (7 dcccmbric 1942).

A rm ata 4 trim ite M.C.G. spre stiinta, interventia facuta la A r
mata 4 B lindata cu nr. 35 436/1942 referitor la inchidcrea golului
dintre corpurile V I $\V II armata pe care il comunicam in extras :
„Nici azi, 6 decembrie, nu s-a produs interventia grupurilor
blindate germane in golul dintre corpurile V I si V II arm ata anun-
\ata trupelor noastrc pentru ziua de 3 decembrie. Atacurile date
377
de Corpul V I arm ata pentru recuccrirea localita{ilor Sorgakin
Verh. Salski au in tim p in at rezistente inamice puternice care au
produs pierderi serioase trupelor noastre. Comandamentele in
subordine cer insistent ca gruparile blindate sa actioneze spre a
ajuta sfortarile noastre de a include golul produs si a sustine
m oralul trupelor care au fost instiintate de interventia grupari-
lor blindate $i asteapta acest ajutor.
Daca aceasta actiune a gruparilor blindate germane nu s<»
va produce nici in dim ineata de 7.X I I iar presiunea inam icului
va creste, situatia ar putea im pune replierea frontului ame-
n in t a t “ [LXVII].
. . . d a r si la Armata 3 (8 decembrie 1942). D om nul maresal

Antonescu ordona ca :
1. D om nul general Dumitrescu sa controleze si sa raportez.*
urgent daca situatia operativa im punea ca satul Dubovski sa
fie neaparat cucerit prin sapte atacuri si cu atitea pierderi.
2. Daca inform atiunea transmisa este sigur justa, sa so
ceara G ru p u lu i de armate* Don ca Rodica* si celelalte unitati
romane din G rupul H ollidt** sa fie reorganizate dupa dispo-
zitiunile
» Serban***.
• •
Daca nu se da im ediat G ru p u lu i H ollid t a<^?st ordin, M.U.
romane vor prim i ordin de la dom nul maresal sa nu mai execute
ordinele generalului H ollidt.
3. Generalui Jlo llid t sa arate im ediat in scris motivele pentru
care a luat comanda generalului Stavrescu, iar dom nul general
Dumitrescu sa cerceteze motivele si sa raporteze [L X V IIIJ.
(> veste nelinistitoare din Stepa Calmuca... (8 decembrie

1942). M.C.G. comunica :
1. M aiorul Antache inapoiat de la C.VI A. raporteaza :
Com andantul R(*gimentului 85 Infanterie [It.-colonel Ududec
Stefan — n.n.] a declarat ca soldatii sai nu vor sa m ai lupte,
arunca armele si fug ; cer sa se intoarca acasa.
* Denumirea codificata a Diviziei 9 Infanterie (n.n.).

** Gruparea „H ollidt“ subordona Corpul 1 armata roman
si D iviziile 62 si 294 germane (n.n.).
*** Denumirea codificata a Arm atei 3 romane (n.n.).
378
Tntrebat de ce nu impusca fugarii a raspuns ca risca sa fie
Impuscati ofiterii de catre soldati. '
2. A lti soldati au spus ofiterului care incerca sa-i opreasca :
„am mers destul inainte, acum mai mergem si inapoi.
Ni s-a promis intr-una ca vom fi schim bati si nu am fost“ .
3. Starea m orala a C.VI A. devine si mai grava din cauza
raporturilor foarte incordate cu german ii. [ tX IX ] .
...c a r e nu sc confirm# (14 ilecembrie 1942). Conform ordi-

nului dom nului maresal, am cercetat [general Ilie Steflea —
n.n.] A rm ata 4, cazul Regim entului 85 Infanterie.
Au fost citeva defectiuni, cazuri izolate, la doua regimente,
insa masurile energice .si la tim p luate, de catre com andantul
Armatei 4, vor impiedica repetarea lor pe viitor.
Ofiterii si trupa unitatilor Arm atei 4 au ajuns la lim ita pu-
terilor fizice.
De la 20 noiembrie, absolut toti, de la generali si pina la
ordonantele personale, au luptat in prim a linie, pentru a opri
inaintarea inam icului, stinjenindu-i concentrarea cunoscuta [LXX1.
Un bilant cutrem uralor (8 decembrie 1942). Marele Cartier

General din datele pe care le poseda pina in prezent de la
comandamentelo de arm ata si constatarile facute pe teren de
ofiterii de stat m ajor trimisi in acest scop a ajuns la urmatoarele
concluziuni :
1. Situatia armatelor 3 si 4 dupa operatiunile din 19.X I 1942
t
La Armata 3 :
a) Diviziile 5, 6, 13, 14, 15 Infanterie si 7 Cavalerie au avut
pierderi de circa 95o/o din efectivul Juptator si in aceeasi pro-
portie si arm am entul respectiv de infanterie (mitraliere, tu n u n
a.c., brandt-uri etc.).
A rtileria a fost pierduta in totalitate, exceptind o singura
baterie fara aparate de ochire din artileria Diviziei 13 Infanterie
si 3 piese din artileria Diviziei 7 Cavalerie.
Din trenurile de lupta ale unitatilor, circa 50o/0 din oameni
si intr-o m ult mai mica masura, materialele.
Materialul de transm isiuni a fost pierdut aproape total.
379
D in serviciile divizionare si de C.A. sâu putut salva m a jo
ritatea lor si a materialelor ; au insa ncvoie cir un tim p oarecare
pentru a putoa fi puso in functiune.
b) D ivizia 1 Cavalerie sc gaseste la A rm ata 0 germana ; are
pierderi in oameni si material in procent cir* 50V*. C aii si arti
leria pierduta.
c) D ivizia 1 B lindata a pierdut pina in preze’nt m ajoritatea
carelor [tancurilor — n.n .j si circa 50o/0 din infanterie de care
rlispunca (mai arc 20 care, 8 bune si 12 de reparat) : o data cu
careie s-a pierdut si cea mai mare parti' din specialist i.
d) D ivizia 9 Infanterie aflata la C.I.A. a suferit pierderi
m ari in personalul luptator (circa 1/3), m ajoritatea m itralierelor
(91 din 128) si 10 baterii artilerie din 12.
c') D iviziile 7 si i i Infanterie cu pierderi mai putine si isi
m i‘n\in capacitatc'a operativa. Poseda matc'rialul de artilerie.
f) Din artileria grea aflata pe frontul Arm atei 3 (R. 2 , 4, 5
si 8 Artilerie Grea si D ivizionul 41 Artilerie Grea), a ramas :
— Regimentele 3 si 8 Artilerie Grea au pierdut tot m aterialul ;
— Reg. 4 A rtilerie Grea a ramas cu 1 bateric .obuziere plus
D ivizionul 105 m m care se afla in incercui re ;
— Reg. 2 A rtilerie Grea a pierdut clin divizionul de tunuri
7 piese din 12 ; divizionul de obuziere este complet ;
— D ivizionul 41 Artilerie Grea (tunuri) se afla in zona C.I.A
cu tot m aterialul.
La Armata 4 :
a) Diviziile 1, 2 si 18 Infanterie au pierdut de circa 8 O0/0
in personal si circa 90o/0 in arm am ent automat.
D ivizia 18 Infanterie a pierdut intreg m aterialul de artilerie ;
Divizia 1 Infanterie dispune de 5 tunuri si 6 obuziere iar
Divizia 2 de 7 piese.
b) D iviziile 4 Infanterie, 8 * si 5 Cavalerie au suferit pierderi
mari, insa mai sint capabile de operatiuni.
c) Divizia 20 Infanterie se gasesto la A rm ata G germana cu
pierderi necunoscute.
cl) Reg. 1 si 7 Artilerie Grea si D ivizionul 47 Artilerie' Grea,
aflate in zona Arm atei 4, sint complete ca material.
__________ • _____ ___ _______
* Divizia 8 Cavalerie a suferit mari pierderi in ultim ele zile.
380
2. Din punct dc vcdere numeric, situatia este urm atoarea :
La Armala .*>: A u ramas circa 83 000 o am e n i* elintr-un efec-
tiv di* J60 000 cit a existat Inainte do inccporoa acestor operatii.
Din cei 83 000 oameni ramasi, sint num ai aproxim ativ
30 000 luptalori, restul sint de la trenuri si form atiuni do servicii
do divizii, C.A. si arm ata.
In efectivul do 36 000, intra ?>i Corpul I armata.
La Armala 4: A u ramas circa 39 000 ** oameni dintr-un efec-
tiv dc 81 000 o a m e n i; din coi 39 000 oameni ramasi, sint num ai
aproximativ 12 000 luptatori, rostul sint do la trenuri si forma-
tinni do servicii do divizii, C.A. si armata.
3. Din punct de vedere m oral:
a) Efoctivele ramase sint deprimato si inca sub improsia
ovonimentelor pe* care lo-au trait.
b) Complot oxtonuato fizicosto, din cauza lipsoi do alimente,
a friûlui si obosolii ; m ulti bolnavi si degerati.
c) Au o buna parte din ochipamont lipsa, pierdut sau luat
do ni'ji.
In co privoste A rm ata 4, este do m rntionat ca situatia ara
ta ta mai sus este mai accentuata, indoosobi la M.U. Corpului V I
Armata (resturile) deoarece :
a) Acosto trupe sint po front do peste un an do zilo si4
in lupte continue, mai ales in ultim elo 4 luni.
Din motivolo de mai sus, acosto trupe puteau fi c o n s id e ra t
invinso inainto de inccporoa ultimolor oporatiuni. Faptul a fost
cu noscut si cu ton to insistentelo dopuse do M.C.G. nu s-a reusit
a fi trocuto in rezerva.
b) Se mcntioncaza totodata ca din cauza situatiilor operative
critice prin caro s-a trecut, la Arm ata 4 au fost introduse in
lupta unele din detasamentele do mars recruti cu or«anizaroa
cu caro au venit din tara, fara arm am entul autom at necesar.
c) La starea morala a Armatoi 4. in special pentru resturiL*
diviziilor decimate (1, 2 si 18 Infanterie') : este de observat ca la
parte din oameni, dopri marea si incordarea nervoasa erau asa
do pronuntate incit a rata u oarecare ezitaro in executarea o p e
ratiunilor do rointoarcere In lupta.
* Nu s-au socotit efoctivele diviziilor 20 Infanterie*, 1 Cava

lerie si Detasamentului colonel Voicu.
** .Divizia 8 Cavalerie a suferit mari pierderi in ultimelo zile.
381
Aceasta stare do istovire, din inform atiunile po eare le
avem, a fost cunoscuta do rusi, caro au incorcat sa obtina rezul-
tatc pri n demonstratii si inti midarc.
Do asemenea, sintem inform ati ea inca cu citova zilo inaintea
atacului, rusii, prin megafoane, so adresau trupelor
#
romane in
sensul ca sefii lor nu lo vor da concediilo promise si ea elibe-
rarea lor se* va fact* do catre trupele' rusesti.
Kstc dc* mc'ntionat totodata ca desi trupele romane s-au luptat
cu disporare, d ind istoriei fapte cu adevarat legondaro (cazul
G ru p u lu i general Lascar, cazul generalului Sion, cazul statolor
major*' ale D iviziilor 5 si 6 Infanterie, cazul colonel Rom an,
totalitatea com andantilor do arme din Diviziile 5 $i 6 cu com an
dantii do regimente, m ajoritatea com andantilor do arme* si de
regimente din Diviziile 13, 14 si 13 Infanterie etc.) totusi s-au
petrecut uncle actiuni regrotabile din partea comandamentelor
si trupelor germane, in purtarea lor fata do comandamentelo si
trupele romane.
Astfel :
— La A rm ata 3, statul m ajor a fost inlocuit cu un stat
m ajor german, desi com andam entul Arm atei 3 cuprindo unii
din cei mai buni ofiteri ai arm atei noastre si desi nu li so
poate aduce vreo acuzatio ;
— A rm ata 3 a pri m il com anda a doua grupari germane
formate din unitati do lucratori, paza, alarm a si constructie,
iar marilc* unitati romanc*, chiar corpuri do armata, au fost
trecuto sub comanda unor corpuri do arm ata germane ;
— Corpul I arm ata roman a fost pus sub comanda unui corp
do arm ata german, carc* trateaza acest com andam ent romanesc
intr-un mod necunoscut in ostirea noastra si, dupa cite stim.
nici In ostirea germana ;
— Au fost ofitc*ri rom ani, carora trupele germane lt*-au
sm uls rovolverele do la Centura, iar unitatile romane au fost
drzarm ate si insultatc* ;
— S-au luat cu forta caii Regim entului 1 Artilerie? Cal areata,
de catre D iviziile 376 si 3H4 gi'rmano — pentru a-si tracta
tunurile lor — astfel incit, pentru a nu fi luate do rusi, tunurile*
romanesti au trebuit sa fic» distruse chiar do sc*rvantii lor.
Dupa atitoa sacrificii pentru cauza comuna, am ajuns deci :
— sa fie tratati drept „fugari“ ;
:u\2
— sa se ia comenzilo generalilor nostri, fara justificare ;
— ostasii nostri sa nu mai fie p rim iti in cantonamente, din
ordinul autoritatilor germane ;
— ostasii nostri sa nu mai fie p rim iti in vagoane incalzite ;
— ostasii nostri sa nu mai primeasca alimente si, in fine
— ostasii nostri sa fie dispretuiti de camarazii lor germani.
l)e altfel, ru$ii exploatcaza aceasta situatie si, prin toate
mndurile, aduc la cunostinta trupelor romane parerile lor in
aceasta privinta si anum e :
— ca ostasii rom ani au fost parasiti de aliatii lor germani,
ciire i-au lasat sa se bata fara mijloace ;
— ca acesti aii trateaza in mod nedemn si dispretuitor :
— ca alianta este in fond un mod de aservire fara rost.
l)e buna seama ca tratam entul descris mai sus indigneaza
pe ostasul rom an §i face sa creasca demoralizarea acestor lupta-
tori care se simt nedreptatiti-
A. Din punct de vedere al incadrarii cu ojilcri si suhofilcri:
Pierderile suferitc de armatele 3 si 4 in operatiunile recente
s<* ririica la cifra de aproxim ativ 3 700 ofiteri si 3 500 subofiêri.
#
Kste o criza care va avea repercusiuni adinci asupra viito-
rului cadru al armatei, criza care nu poate fi inlaturata cU'dt
in ritiva ani.
De asemenea, este de remarcat ca pierderile se rasfring indt%
-
osrbi asupra specialistilor, care vor fi foarte greu de inlocuit.
In ce pi’ive^te pierderile la trupa, ele au atins 111 mare majo-
l itate tot pe specialisti.
5. Din punct de vedere al dntarii:
.M.U. decimate pierzind aproape intregul arm am ent autom at
si ^reu, se pune problema redotarii unitatilor cu arm am entul
con spunzator.
De asemenea, aceleasi probleme se pun si pentru m aterialul
artilerie usoara si grea, precum si pentru m aterialul de trans
misiuni pierdut.
M.C.G. a trim is armatelor tot arm am entul de can* dispunea
in depozitele d in zona (arme, pusti mitraliere, mitraliere si
brandturi) ; va ram ine totusi o situatie extrem de grea, deoarece
stncurilc de rezerva, atit ale frontului, cit si cele din interior,
sint epuizate. Nu s-a putut complcta decit intr-o infim a parte
pierderile in arm am ent greu de infanterie. [...] [LXXI].
383
Feldniarcsalul von Manstein crede ca dintr-o criza se poate
face o victorie (9 decembrie 1942). Generalui Hauffe mi-a adus
la cunostinta
# j telegrama
*’ dv. catre seful
• M.C.G. nr. 842 680 din
A.X II* .
Va iom sa fiti convinsi ca stiu sa pretui<*sc valoarea armatei
romane din cam pania din Crimeea si onoarea e*i m ilitara are
in inim a me*a acelasi loc ca si acoc*a a trupelor mole proprii.
Acum , sinjuira preocupare e*stc* ca din toate puterile sa
reconstituim noi unitati capabile de lupta, asa fel ca sa cream
mijloacele pentru restabilirea situatiei.
Va rog, dom nule maresal, sa ma ajutati in acest scoj; si
din criza actuala sa facem o victorie* germano-romand a G ru p u
lui de arm ate [,.Don‘*].
Am credinta ca voi obtine ca unitatile* romane sa primeasca
ordinele dv. de a lua parti' la lupta ca si la victorie. Von
Manstein, feldmaresal. [LXXI1 J.
Maresalul Antonescu promite o revenire (9 decembrie 1942).

Excelentei sale*, dom nului general fc'ldmaresal von Manstein. Con
firm prim irea telejjrainei d-voastr5 nr. 186/1942.
Generalui Steflea va va aduce o scrisoare documentata de
la mine. v
Sint sigur domnule* feldmaresal ca-i veti da toata ate*ntia
cuvenita.
C ontinutul e*i e*ste* scris personal de* mine* si e*ste stritfatul
indurerat al unui soldat.
Kste de* la sine* inteles domnule* feldmaresal ca am cea mai
desavirsita incredere in spiritul dvs. de* dreapta, de intele*apta
conducere si de* fermitate* nu numai fata de* soldatii romani,
dar si fata de germani. Maresal Antone*scu. [L X X II].
t
StrijâtuI de durere al maresalului Antonescu, un aspru re-

chi/itoriu !a adresa com andam entului Kerman (9 decembrie 1942).
Dom nule feldmaresal Jvon Manstein]. Am luat cunostinta cu
adinca m ihnire de* raportul din 3 deevmbrie 1942, pe* care* a fost
* Kste* voi ba de* tt»lpgrama, datata 3 dece*mbrie 1942 (data d in

docume*ntul german este ce*a a primit ii) trim isa de* Ion A n to n e scu
gen<»ralului JJteflea, docume*nt pre*ze*ntat si in acest volum (n.v.).
384
silit sa vi-1 adreseze generalul Steflea $i \
\n sa va exprim ne-
m ultumirea mea pentru faptele ce vi s-au semnalat ca $i pentru
incompleta satisfacîe ce i s-a acordat. .
%
Nu num ai ca im i insu$esc in totul cele ce generalul Steflea

v-a raportat, dar tin inca de datoria mea, fata de raspunderea
istorica pe care o port §i fata de contributia m ilitara la razboiul
actual a Tarii ce conduc, sa adaug urmatoarele :
1. Rom ania §i-a oferit aproape totalitatea fortelor ei armate,*

cu cele mai de seama cadre, cei m ai tineri $i m ai bine instruiti
soldati §i cel mai modern material de care am dispus, ca
alaturi de arm ata germana sa contribuie la zdrobirea bol$evis-
mului, im p lin in d astfel un rol european, foarte departat de mo-
destele ei idealuri nationale $i politice.
Aceasta jertfa generoasa nu trebuie deci privita ca o obli-
gatiune fara restrictii. Nim eni nu ne poate cere altceva decit
ceea ce noi consimtim a da, intre Germ ania $i Rom ania neexis-
tind pina la aceasta data nici o eonventie, nici politica, nici
militara.
In calitate de conducator al statului roman §i de com an
dant al armatei, am deci dreptul de a impiedica orice act care
imi poate compromite prestigiul indispensabil exercitarii functi-
unilor mele §i am datoria sa sustrag d in fata oricarei molestari
ofiterii $i soldatii romani, supu$i unui tratament incom patibil
cu onoarea $i credintele Ta™ mele.
2. Cunoajjteti contributia trupelor romane din E§alonul I

al armatei
#
romane, care cu exceptia operatiunilor de la Odessa
î Don, au singerat sub ordinele Arm atei 11 germana, pe care
ati comandat-o de la NipVu pina la Kerci §i Sevastopol.
Va sint poate mai putin cunoscute operatiile Corpului [VI]
de armata general Dragalina §i ale trupelor din Caucaz, carora
li se datore$te nu n um ai salvarea situatiei critice de la Donet,
din iarna trecuta, dar $i atingerea obiectivelor actuale de pe Don,
Volga $i m untii Caucazului.
Fara falsa modestie, cred ca nu exagerez daca afirm ca,
fara prezenta trupelor romanesti in iarna trecuta, Crimeea putea
fi pierduta §i situatia de la Donet ar fi p utu t duce, daca nu la
pierderea, cel putin la *imenintarea Ucrainei, de la est de cotul
N iprului.
3. Fortele romanesti
#
din esaionul IT au fost promise Coman-
dam entului Suprem german in tim pul grelei crize p rin care a
trecut arm ata germana pe frontul de est, in iarna trecuta.
A m cerut in schimb num ai ca unitatile romane sa fie dotate
la fel cu cele germane si sa fie transportate pe calea ferata pina
in apropierea frontului, pentru economisirea echipam entului. S-au
facut prom isiuni dar nu au fost respectate :
— trupele romanesti ale Armatei 3 au facut 500— 600 km
pe jos pentru a ajunge pe front, in tim p ce trupele germane au
fost duse cu trenul pina la liniile cap de cale ferata, ba mai
m ult, s-a dat ordin M.U. romane ca din garile de debarcare sa
le transporte pina la pozitiile de lupta cu putinele camioane de
care dispuneau.
— drept dotatie moderna s-a dat Diviziei Blindate romane
22 care grele germane si doua com panii anticar, i s-a refuzat
insa grupul de recunoastere, iar m ajoritatea — nu totalitatea
— diviziilor romane au prim it ca unic m ijloc de lupta contra
cadrelor o batcrie de 6 piese anticar grele cu tractiune hipom obila.
4. Pentru ca se arunca un discredit asupra trupelor romane,
in special ale Arm atei 3, spre completa d-voastra identificare,
va aduc la cuno$tinta urmatoarele :
— Com andam entul german prin dom nii generali Weichs $i
Hauffe este responsabil de angajarea trupelor acestei armate in
conditiuni cu totul dezavantajoase.
— M i s-a afirm at ca frontul afectat Arm atei 3 romane era
pe Don, ceea ce ar fi constituit o situatie favorabila.
Recunoasterile noastre prealabile au constatat ca afirmarea
nu era deloc exacta, inam icul avind in m ijlocul frontului arm a
tei un cap de pod larg de 70 km si adinc de 25 km.
— Toate observatoarcle erau in m ina lui. A m cerut sa se
lichideze acest cap de pod inainte de intrarea trupelor noastre
in sector. Mi s-a promis dar nu s-a facut nimic.
A m cerut atunci ca la intrarea trupelor noastre in linie,
sa cooperez Im preuna cu trupele pe care le inlocuiam pentru
reducerea capului de pod. M i s-a promis, dar nu s-a realizat
nimic. D in contra, in masura in care inlocuiam o unitate ger
m ana sau italiana, acestea dispareau fara macar sa previna .si
fara sa spuna unde se due.
Trupele noastre nu au gasit nici o organizare, nici o aparare
antitanc, nici o rotea ele sirma, nici o baraca î au trebuit sa
386
so instaleze intr-o zona fara paduri, cu foarte putine sate sau
acoperiri naturale, total secatuita de alimente $i furaje tie tru-
pcle ce ne-au precedat in sector. Ceva mai m ult, au fost luate
$i depozitele care se .gaseau facute in sector, lasindu-ne total
numai Ja discretia aprovizionarilor, care se aduceau cu caii
istovi{i.$i insuficient hraniti, de la circa 120 km.
— A m cerut ca dupa intrarea in sector, sa Jichidam nu n u
mai capul de pod, dar — printr-un efort comun — sa ocupam ?i
regiunea paduroasa de la nord de Don, care dupa m ine era
pozitia cheie si a apararii intregului front din marele cot al
Donului, dar si propice adunarii in ascuns a unor forte masive
inamice, pentru executarea unui atac in stil mare.
•• 3 *• V • •• * ••
Daca pregatirea
• ?
angajarii
•
fortelor
# ?' •
romanesti a avut lipsurile
aratate, nici executia nu s-a ridicat la un cnivel superior ;
— A rm ata 3 a fost intinsa pe un front de 156 km, incit
nu putea indeplini decit o m isiune de avanposturi (un batalion
pe 4 1/2 km) $i nu a dispus ca rezerve decit de forte capabile
• • • • #
cel m ult sa opreasca mici patrunderi locale : 5 batalioane $i
2 divizioane din D ivizia 15 Infanterie si D ivizia 7 Cavalerie pe
jos (valoarea a trei batalioane j?i un divizion de artilerie). A u
mai fost aduse ulterior 2 divizioane germane de vinatori de care :
nr. 611 $i 670.
Situatia se inrautatise §i mai m ult prin aceea ca D iviziile 13
j?i 14 Infanterie, asupra carora s-a produs efortul atacului inam ic,
au fost continuu atacato de la intrarea lor in front $i pina la
inceperea ofensivei sovietice.
Divizia 13 a fost atacata in intervalul de tim p de la juma-
tatea • lunii septembrie pina la 18 noiembrie, de 32 de ori, in
zile si nopti adeseori consecutive. Divizia 14 a fost si ea atacata
in acelasi interval de tim p, de 17 ori.
De iiici a rezultat ca la 19.XI D ivizia 13 Infanterie avea
pierderi de 115 ofiteri $i 3 048 trupa luptatoare.
Divizia 14 Infanterie avea pierderi de 98 ofiteri si 2 163
trupa luptatoare.
• . — Pentru reactiuni ofensive grupul de armate a concentrat
in sectorul A rm atei 3, Divizia 1 B lindata rom ana si diviziile 22
$i 14 Blindate germane, acestea doua din urm a recluse la 25%
din valoarea normala.
Anterior se promisese de catre O K H constituirea urmatoare-
lor rezerve, deosc?bit de rezeryele Armatei 3 : 4 divizii germane
387
in zona Armatei 3 J?i 3 clivizii romane in regiunea Rostov (Corpul
V I armata). Nu s-a realizat nim ic ; mai m ult, la inceputul lunii
noiembrie O K H ne-a obligat sa introdueem in front $i D ivizia 7
#
Infanterie romana, in locul unei divizii italiene.
— Hrana, materialele de fortificatii, c a rb u ra n ti, m unitiile,
materialele necesare instalarii defensive etc., nu au ajuns nicio-
data sa atinga macar cifra prom isiunilor, necum a nevoilor reale
(date $i documente se gasesc in insusi raportul colonelului Finkch).
Arm ata 4, ale carei trupe in parte luptau neintrerupt din
luna ianuarie, $i-a epuizat §i consumat fortele pastrind in itial
cu Corpul 6 arm ata un front de 120 km (de la 20 km pina la
50 km de divizie) §i m entinind oamenii in linie pina la lim ita
extrema a puterilor omene^ti de 90— 100 zile neintrerupt $i nein-
cetate lupte.
Daca in ziua de 20 noiembrie cind A rm ata 4 romana a fost
atacata, sectoarele diviziilor erau micôrate de la 17 pina la
33 km nu trebuie uitat ca valoarea combativa a trei divizii
(Diviziile 1, 2 $i 4) era scazuta la circa 50%.
Mentionez num ai ca, Corpul V I arm ata a consumat din
ianuarie pina in noiembrie 1942, in afara de efectivele sale, inca
38 batalioane $i 11 escadroane.
Daca lipsurile materiale ale Arm atei 4 au fost in general
m ai mici decit ale Arm atei 3, lipsa com bustibilului slabise
oamenii pina la epuizare (cazul ofiterilor $i soldatilor-umbre,
decorati de dom nul general Hoth), iar lipsa de furaje adusese
intr-un hal de inanitie totala caii Corpului V I armata, ceea ce
explica pierderile de material de artilerie in luptele de la sud
de Stalingrad.
Inospitalitatea terenului in care a luptat A rm ata 4 este cu-
noscuta (lipsa totala de resurse si acoperiri, clim& grea $i ne
num arate boli).
5. Reuîta ofensivei rusesti nu se datore^te deci lipsei de
eficienta a Arm atelor 3 $i 4 romane, ci neprevederilor com an
dam entului G rupului de armate „B “, unei alegeri mestesugite
din partea ruîlor a zonelor de atac $i concentrarii masive de
forte in cel mai desavirît secret.
Com andam entul rus a aplicat efortul sau la vest ?>i la sud
de Stalingrad, zone carora G rupul de armate „B‘4 trebuia sa le
acorde cu totul alta atentiune. Evenimentele au aratat-o.
388
6. Intirzierea constituirii C om andam entului „Don“, provo-
cata de nea^teptata $i neinchipuita rezistenta de la Stalingrad
$i din Caucaz, i$i are partea ei fatala de c o n trib u te la tragi-
cele evenimente traitc.
Nici pregatirea bataliei, nici conducerea ei nu au! putut fi
la inaltim ea m isiunii. Tristul rezultat ca $i num irea d-voastra,
dupa pronuntarea dezastrului, la un com andam ent fara titular,
o dovedesc.
Am aratat personal generalului Hauffe bcinuiala mea c£
inam icul va dezlantui un mare atac pe direetia Frolov-Rostov
si pe direetia Barmantak-Kalaci, care erau cele doua axe de
atac indicate, fiindca in afara de succese tactice locale,
duceau ??i la consecinte grave strategice pe frontul germano-ro-
man din Caucaz, de la Stalingrad §i din Cotul Donului.
G rupul de arm ate [„B“] von Weichs §i generalul Hautfe au
subestimat valoarea inam icului .si nu au luat in considerare
gasind exagerate toate aratarile mele.
7. Am, dom nulc maresal, un trecut nep£tat de 40 dc ani

inehinati armatei $i t&rii, in dreptate $i onoare ; am facut in
aceasta lunga cariera 4 razboaie $i 4 revolutii.
Nici in fata inam icului din afara, nici In fata acelui din&-
untru nu am dezarmat niciodata.
A m o raspundere politica §i istorica $i am o sacra datorie,
fata de ostasii mei.
M-a$ dezonora daca a$ lasa sa fie dezonorati.
A$ fi un la?, daca a$ tolera sa se comita la$itati in con
tra lor.. t
STnt in format in u ltim ul moment c3 sint soldati de ai mei,
care au luptat ca ni$te bravi $i care acum sint impufjcati de
soldatii d-voastra in incercuirea de la Stalingrad.
Sint inform at ea sint ofiteri si subofiteri de ai nostri c^rora
le sint smulse de la briu revolverele §i armele lor de cAtre sol-
dati de ai dv. care au stat m ult departe in spatele frontului
sau de soldati din unitati de lucratori.
De asemenea, mi se raporteaza ca trupele romane aflate sub
comandament german stnt supuse unui tratam ent neomenos.
Pentru cucerirea satului Dubovski, Corpul I armata a p rim it
ordin de la G rupul H ollidt sa atace de 7 ori pentru c£ nu a reu$it
389
prim a data, cauzindu-se pierderi de 40 ofiteri, 15 subofiteri,
1 392 trupa. ,
Co im portanta tactica si strategica avea aceasta in ansam-
blul imens al frontului, ca sa determine acest masacru ?
De ce se inipun sacrificii inutile M.U. romane, cind in ca-
zuri asemanatoare trupele germane sint crutate ? Relev cazul
detasamontului [general Rene] von Courbiero, care a lost trim is
la Odessa pentru a ne ajuta sa spargem frontul defensi.v.
Detasamentul, tin u t 2— 3 saptam ini in rezerva, a atacat si
dupa 2 ore a lasat pe teren citiva ofiteri si 200 soldati, a oprit
atacul si s-a retras fara sa mai Incerce, sub cuvint ca nu are
mijloacele necesare.
Unui din com andantii germani nu s-a oprit sa m/irturiseasca
ca tine sa faca „moa culpa“ fata de jnfanteristul roman,
pe care-1 credea pina atunci slab luptator. *
Pe cind la germani astfel de procedee sint admise, gene
ralul H ollidt trim ite soldatii nostri, fara sa le asigure susti-
nerea de foe $i de mijloace masive, la masacru.
Masacrarea cu vointa si porn ire a unitatilor din Corpul 1
arm ata roman va produce un efect dezastruos asupra camara-.
deriei romano-germane si fara nici un folos m ilitar pentru
viitor.
Sint sigur ca veti fi de acord cu m ine ca aceasta atitudine
a com andam entului german nu este moritata de trupele romane,
care s-au batut cel putin tot atit do bine cum s-au batut tru
pele germane din sector.
De ce daca soldatii Armate 3 nu au rousit sa opreasca ata
cul rusesc „nu s-au batut cum trebuie4* ? Nu au rousit nici
unitatile germane. Diviziile 22 si 14 Blindate si Divizioanole
611 si 670 de Vinatori de Caio au fost si ele literalmento zdro-
bite, desi au prim it socul dupa ce actiunea inam icului pierduse
din intonsitate, datorita imprastiorii si pierderilor survenite in
luptele cu noi.
De ce acestia au fost bravi si ai nostri au fost fugari ?
Este cazul sa intreb ce au facut m ai m ult diviziile 62 si
294 de la care, dupa comunicarea fuhrerului prim ita la 23.XT,
so astepta despresuraroa G rupului. Lascar ?
Se uita probabil ca atacul s-a produs pe o ceata atit cle
deasa, incit nici un arm am ent pina la tunurile grele nu a putut sa
traga dec it cind inam icul a. intrat in pozitie si in bateriL . \
Din aceeasi cauza nici aviatia nu a putut interveni.
Nu crod ca alte trupe cu organizare, incadrare, instructie
$i experienta egala cu a trupelor romane ar fi putut face m ai
mult decit a facut A rm ata 3, care tim p de 3 zile J?i-a m entinut
pozi{iil(\ dar a trebuit sa cedeze cind rezervele romane si ger
mane nu au putut nici macar stavili puhoiul rusesc, necum
sfi-1 respinga.
8. Sint ’inform at, de asemenea, ca pc cind d-voastra incer-
cati sa reconstituit* din oam enii ramasi noi unitati romanesti,
domnul general H ollidt a pulvcrizat Divizia 9 [Infanterie] des-
fiintindu-i com andam entul, risipind pe fractiuni unele din u n i
tati• cu valoare combativa inca suficienta si • transform ind altele
in unitati§ de lucru.
Mai sint in format ca unitati germane iau fara nici un
scrupul, cu o Indrazneala fara seaman, caii serviciilor noastre
si ii tree la ale lor, lasind pe ale noastre in drum.
Sint inform at ca s-au luat serviciile noastre constitute si
s-au trecut D iviziilor 62 si 294, care au sosit pe cim pul de
lupta fara servicii ; in sfirsit, sint in format donm ule maresal,
ca domnul general H ollidt se poarta cu comandamentele noas
tre cu o brutal itate neadm isibila intre oameni civilizaî si intre .
soldati cu simt&mfntul onoarei.
Acelasi domn general, treclnd atit peste Qole mai elemen-
tare principii de ierarhie m ilitara si de ordine in exercitarea
cu autoritate a comenzii, cit si peste cel mai clementar respect
ce se datoreste unui aliat, care face din toata inim a si cu
loialitate sacrificii imense pentru cauza comuna, farS sS fie
obligat prin vreun angajarênt m ilitar sau politic scris, a dat
„ordine“ Armatei 3 sa nu dea nici un ordin trupelor romane
decit prin intermediul dinsului si in acelasi tim p a avertizat
ca isi rezerva dreptul do a aduce acestor ordine orice m odifi
edri va crede de cuviinta.
9. Dom nule maresal, in fata acestor fapte care in nici un
caz nu ne pot dezonora pe noi, orice margine nu poate fi de-
ptisita si orice onoare nu poate fi calcata ia picioare.
Nu poate fi depasita si nu poate fi calcata mai ales fata
de un soldat care fara sa fie arm at cum sintem inarm ati, in-
struit cum sintem instruiti, incadrat cum sintem incadrati, s-a
ha tut pina acum cum s-a batut, s-a Incarcat de o nepieritoare
glorie si la a carui interventie camaradoreasca *i totals s-a
391
recurs dc m ulte ori, In ocazii grele $i in momente critice pen
tru trupele germane :
— cind m arile unitati romane isi pun la dispozitia unita-
tilor germane, in aceeasi lupta, aviatia $i cel mai modern mate
rial de artilerie de care dispunem, cu toate ca dotarea lor este
inferioara dotarii germane si cu toate ca au in aceeasi actiune
m isiuni de aceeasi im portanta ;
— cind m arile unitati romane actioneaza in Feodosia si
asigura — cu pierderi enorme — degajarea Diviziei 46 de la
Kerci ;
— cind alte 4 M.U. romane alearga 300 km„ pe jos, pe Un
ger de — 30°, ceea ce a dus la degerarea a 30®, 0 din oameni
î moartea a 40°/o din caii artileriei lor, pentru a um ple spar-
tura de la Donet, depasesc frontul german si fara tunuri pa-
trund 30 km in adincim e ;
— cind alte m ari unitati romane, care 'lnergeau la o alta
destinatie, sint oprite din drum si aruncate in lupta, pentru a
izgoni pe adversarul care sparsese frontul german si reuseste
sa opreasca pe inam ic .si sa lege frontul (cazul Diviziei 19 la
est de Novorossiisk) ;
0
‘— cind alte 4 divizii romane tree Donetul si Donul cu Ar-

matele 4 si 1 blindata germana si ajung In urmarirea\ in am i
cului pe Volga, prin lupte si m arsuri neintrerupte de zi si de
noapte de 800 km, la scar£ cu unitati blindate germane ;
— cind o arm ata are dosarele tuturor m arilor unitati pline
de ncnum arate scrisori oficiale si do ordine de zi prin care
se laudS atitudinea si se onoreaza bravura soldatului, ofi\e-
rului si Com andam entului roman ;
— cind aceeasi armat& este citata de peste 100 ori in comu-
nicatele fiihrerului ;
— cind o arm ata pierde intr-o singura bStalie, din* 160 000
luptatori, 80 000 oameni (din care rush anunta num ai 37 000
prizonieri), luptatorii acelei armate nu pot fi calificati drept
fugari §i Iasi, cum nu au fost calificate de fugare unitatile
germane care la Donet au abandonat tot m aterialul motorizat
in iarna trecuta, cind au fost silite sa se retragS 100 km
inapoi ;
% i
— cind o arm ata are in aceeasi lupta 3 generali care nu se
predau si cad, lipsiti de cartuse si de hrana, alaturea de ulti-
392
mul lor luptator si cind un al patrulea general [loan Sion —
n.n.], tot in aceeasi lupta, moare cu u ltim u l om de la ariergarda,
lovit dc un obuz de tun, tras drept in piept de un car inam ic ;
— cind in A rm ata 3 au fost divizii, care au pierdut morti
In lupta corp la corp 2 din 3 com andanti de regimente de in
fanterie, 5 din 7 com andanti de batalioane, 2 din 6 coman-
danti de divizioane $i toti com andantii de com panii $i de ba
terii ; cind un com andant de brigada de artilerie trcce In bateria
in care era fiu l sau, trage im preuna cu el ultim elc proiectilc
si dupa aceca se sinucid Im preuna, iar un com andant dc regi
ment de artilerie grea moare in lupta la baioneta ;
— cind un com andant de batalion, dupa 5 zile de lupta
continua, fara hrana $i fara m unitie $i fara o seeunda de gin-
dire, sare cu oam enii extenuati $i scapa de la distrugere m ate
rialul de aviatie §i aviatorii germ ani de la O blivskaia ;
— cind In D ivizia 2 M unte * au fost oameni, care extenuati
de lupte, au ajuns in a$a hal de oboseala incit nu mai puteau
apAsa nici pe tragaci ;
*•
— cind fuhrerul a cinstit si onorat cu cele mai m ari dis-
tinctii Armata romana .si cind dintre aliatii D-voastra, noi am
avut prim ul general decorat cu frunzele de $tejar la Crucea de
Cavaler al Crucii de Fier $i prim ul ofifcr superior decorat cu
Crucea de Cavaler a Crucii de Fier ;
— aceasta armata nu poate fi tratata ca armata do fugari,
soldatii ei nu pot fi impu$cati ca ni$te netrebnici fara judecata
si raspundere de orice ofiter sau soldat german.
Au fost desigur, domnule maresal, $i cazuri de dcfectiuni.
Ele au fost ?>i datorita faptului ca unele unitati de 10 luni
'tail In ger cum plit sau in noroi .si pe caiduri canicularc num ai
In linia 1 cu mlna pe tragaci, fiindra din lipsa dc rezerve nu
au putut niciodata fi trecute inapoi pentru repaus.
Nu s-a intim plat acelasi lucru cu trupele germane din fron
tul de sud, care au fost trase uneori. inapoi pentru repaus $i
refacere, unele chiar au fost transportate pe fronturi secun-
dare sau in minterior.
• Divizia 2 Munte a actionat In subordinea Armatei 1 Blln-

date In Caucaz, ajungind prin lupta pina la Nalcik $i Alagir
(n.n).
393
Cazurile do defectiune raporta to la totul itatea armatei au
fost insa izolato.
Ele au fost si sint si in arm ata D-voastra $i in orice ar
mata. Dar num ai eu singur si eomandamentele romane au drep-
tul dupa o judoeata fit* chiar sumara, dar num ai dupa judoeata,
s3 pedepseasca cu moartea pe nctrcbnici.
Aveti si d-voastra soldati dezertori, care ratacesc in spatcle
frontului si prin tara mea. Aveti' alt 1i care s-au dedat la acte de
contrabands si ja f pe tcritoriul nostru si altii care nerespec-
ttnd regulile ciivulatiri, au trecut peste pietoni romani, fara sa
lase urm a, cum se trece peste un cird de giste.
Au fost cazuri cind soldatii germani au atacat cu revol-
verul de soferii nostri prinsi izolati, i-au dat jos de pe masina
si au fugit cu masina.
A u fost si ofiteri si subofiteri dt' ai d-voastra, carora le-am
dat cea m ai fratoasca ospitalitate in tara si care drept rasplata
au inarm at pe legionari in contra mea, i-au d irija t din um bra
in actiunea lor crim inala, care tindea la rasturnarea regi-
m ului $i la ueiderea mea miseleasca si care dupa rebeliune au
im bracat pe capii rebelilor in haina soldatului si otiterului
german si i-au trecut peste granila, ascunsi in camioanele gcr-
mane sau amostecati printre soldatii germani.
A u fost cazuri cind soldatii D-voastra au fost prinsi vin-
zind m ateriale si arme m ilitare populatiei noastre.
Totusi, dom nule maresal, cu toate aceste m ultiple si grave
fapte, care toate au fost aduse la eunostinta M isiunii M ilitare
si Legatiei germane, nim eni nu si-a ingailuit in aceasta tar*
sa generalizeze cazuri izolate, fiindca stia ca 1-as fi executat.
A u fost defectiuni si la form atiunile germane pt* tim p u i
atacurilor rusesti de la 1!» si 20.X f . Dovada marele num ar de
soldati germani razloU care s-au adunat la Morozovsk.
In schimb, pentru ca s-au vazut coloane romanesti retra-
gindu-se din ordin, sub urmarirea tancurilor rusesti sau oameni
izolati, care in m ajoritate apartineau servioiilor si au lost luafi
de ofiterii germani drept fugari de pe front, s-a aruneat solda-
tilor rom ani opitetul do fugari.
Neeunoastoroa rociproca a lim bii a sporit confuzia.
N im eni do la noi nu si-a ingaduit sa pateze onoarea armate,
germane cu calificativele eu care esto dozonorata, sub ochii im-
pasibili si uneori din ordinul ofiterilor germani, armata noas-
394
tra ; fara a se cunoaste realitajile, toate realita\ile, com andantii
si ofiterii germani, cu vointa sau dintr-o inexplicabila menta-
Iitate, au tolerat unor soldati germ ani si s-au facut partaî cu
ei in atitudinea luata fa\a de niste bravi ofiteri §i soldati ro-
inani, de a caror infrlngere nu pot fi ei singuri vinovati si tn
fata carora uu se poate a/unca b la m u l' de oricine si cu atfta
usurintti.
Hu am incredere in Ioiaiitatea in spiritul de droptate ale

fuhrerului. Am aceasta in credere, caci noi am- scris alaturea
de d-voastra nenum arate pagi.ni de glorie si sint sigur ca fuhre
rul cu genialitatea, Ioiaiitatea si sim tul drepta{ii ce-1 caracteri-
zeaza, va intelege m ihnirea revolta mea, va lua masuri con
tra vinovati lor si va reabilita pe soldatul roman ultragiat, cind
va cunoaste aceste fapte In adevarata lor lum ina.
Oricare ar fi judecata si aprecierea d-voastra, va rog dom-
nule maresal, nu num ai ca camarad dar si Tn virtutea raspun-
derii pe care o am fata de soldatii mei si de poporul mcu, sa
faceti sa inceteze cu un m inut mai dovreme aceasta stare dc?
fapt si in privinta tratam entului soldatului roman si in pri-
vinta com andam entului lor.
Soldatul roman nu poate fi com andat decit de ofiterul *ji
eomandantul roman.
HI nu poate fi u m ilit de un strain, cu atit mai put'm de un
camarad de arme, chiar cind greseste.
El nu poate fi masacrat in atacuri inutile, cum nu au fost
masaerate nici diviziile germane nr. G2 si nr. 294.
El nu poate fi pedepsit decit de ofiterul roman.
De bravele noastre unit;1ti nu poate dispune^ oricine dupS
bunul sau plac, dupa cum :**u poate dispune de ale dv.
Constitutia tarii me!e opre<>te acest lucru, dupa cum o oprestc
pentru dv. constitutin *>i onoarea tarii dv.
Eu sint dator sa va previn ca, daca nu inceteaza aceasta
atitudine si aceste fapte, voi avea de exam inat situatia fortelor
noastre in cadrul frontului dv.
In acelasi tim p, imi ingadui a va arata ceea ce soldatii si
ofiterii germani ignoreaza, ca in lunga, dureroasa si glorioasa
istorie de doua mii de ani a poporului roman se gaseste cazul
unic in istoria popoarelor cind voievodul, eonducatorii si lupta-
torii au preferat. dupa ce au pierdut ultim a lupta de aparare,
sa piara prin otravire im preuna cu copii $i unitatile lor, decit
sa se predea sau sa traiasca in robio si in dezordeine.
Poporul roman dt* azi nu va fi, dom nule maresal, mai pre-
jos de strabunii sai.
P rim iti, varog, excel enta, salutul meu camaraderesc.
Maresal Antonescu [LXXIV].
Von Manstein vrea sa salveze fratia de arme (14 decembrie

1942). A m onoarea a transmite ordinul nr. 360 42 dat de dom nul
feldmaresal von Manstein ca urmare a scrisorii ce i-a fost tri-
mi sa de dom nul maresal Antonescu.
„Catre dom nii com andanti de armate, corpuri de arm ata .si
divizii. Conducatorul Statu lui Roman, maresal Antonescu, mi-a
adresat o scrisoare, in care — in forma cea mai aspra — pro-
testeaza im potriva abuzurilor unor comandamente, unitati $i sol
dati germani fata de autoritatile, respectiv soldatii romani pre-
cum si contra jig n irilo r aduse onoarei m ilitare romane, care
i-aufost aduse la cunostinta de catre autoritatile m ilitare
romane.
Voi ruga sa mi se dea datele privitoare la aceste chestiuni,
. voi dispune sa fie trimise jiu to rita tilo r germane pentru a-si
arata punctul lor de vedere, iar apoi voi lua masurile necesare.
A m aratat inca in ordinul meu la nr. 110/42 strict secret
din 3.X II. 1942 ca acum principalul lucru este de a restabili
situatia, a tine ridicata onoarea m ilitara comuna si a intari
fratia de arme.
In mod complementar ordon in aceasta privinta :
1. Se intelege de la sine ca trupele Armatei Regale romane
aliate voi* beneficia de acelasi ajutor si de aceeasi grija in toate
dom eniile ca si trupele germane, in masura in care aprovizio-
narea. lor se face prin in tlrm e d iu l german.
2. Ca totdeauna pina acum, ram ine ca punct de onoare al
trupelor germane de a rezolva m isiunile grele de lupta. La an-
gajarea M.U. romane se va tine seama de arm am entul $i de
instructia lor in parte mai slabe.
3. In situatiuni critice, cind unitatilc g e r m a n e .>i r o m a n e se
amesteca, fiecare ofiter si soldat viteaz — fie el g e r m a n s a u
roman — are dreptul si datoria de a se ingriji prin toate m ij
loacele ca sa se mentina, respectiv, sa se restabileasca situatia.
Mai m ult insa, masuri cu forta ??i im ix tiunile in treburile
trupei aliate nu trebuie sa aiba loc. Onoarea m ilitara a unuia
este tot atit de inalta $i tot atit de inviolabila ca $i a altuia.
Cine pacatuieste Im potriva acestei axiome va fi fara mi la tras
la raspundere.
4. Datoria tuturor autoritatilor germane si romane este de
a se ingriji prin toate mijloacele ca ideea Jratiei de arme sa
fie tinuta ridicati.
Luptam im preuna, suportam im preuna acelea$i greutati $i
asprimi ale iernii rusesti, aducem acelea§i jertfe glorioase.
Acest ordin se va distruge, indata ce s-a luat eunostinta
de el. Von Manstein, feldmare$al. [LXXV].
Arm ata 4 romanft in operatia „\Vintergewitter“ *. 1. Pina

in ziua de 12.X II, m isiunea Arm atei 4 a fost de „a acoperi
transporturile intaririlor care au inceput a sosi la 26.X I, p&s*
trind terenul in ju ru l §i nord-estul Kotelnikovski-ului“ (misiunea
a fost data de A rm ata 4 Blindata).
2. In dim ineata de 12.X II, A rm ata 4 B lindata incepe ofen
siva pe directia Kotelnikovski— Stalingrad, pentru depresurarea
Armatei 6 germ ani (opera\iunea „W intergewitter“).
A rm ata 4 rom ana participa la operatiunile ofensive.
In acest scop, executa :
— Un atac initial cu stinga Corpului VI armata, pentru a
cuceri gara G rem iatki J>i a asigura pe restul frontal ui depaîrea
de catre Divizia 23 B lindata germana a pozitiilor de la Pimen
Cernl.
— Ulterior, regruparea to r p u lu i VI A rm ata in zona Pimen
Cerni—Karagev, pentru a fi gata de operatiuni.
— Regruparea D iviziilor 8 si 5 Cavalerie in zona Vipasnoe—i
Krai Balka— K rilov, pentru a opera Intrunite in a doua zi a
* Operatia „W intergewitter“, declan.âta de G rupul de ar

mate „Don“ la 12 decembrie 1942 avea ca scop reluarea legaturii
cu Arm ata 6 germana, incercuita la Stalingrad. Efortul principal
a fost realizat de-a lungul caii ferate Kotelnikovski—Stalingrad
cu fortele G ruparii ,,Hoth“ eareia i se subordona $i A rm ata 4 ro
mana. Operatia a fost suspendata la 23 decembrie 1942, cind
tancurile germane se aflau la num ai 50 km de trupele armatei
lui Paulus.
397
atacului, Insotind dc aproape si po dreapta fortele blindate
germane.
— Pastrarca pozitiilor actuale cu C orpul V II armata.
3. In cursul zilei de 12.X I I :
— Divizia 18 Infanterie a atacat si cuccrit gara Grem iatki.
— Diviziile 8-1-5 Cavalerie erau in curs de regrupare.
— Corpul L V II B lindat ajungc cu capetele grosurilor pe
lin ia Nebikov — gara Cilikovo, cota 124,7 (17 km vest gara Cili-
kovo) si cu un v irf la 9 k m gara Cilikovo, pe calea ferata.
— La Corpul V H arm ata atacuri inam ice respinse.
Situatia la 13.XI 1.1942.
$
1. La Corpul V II arm ata nici o operatiunc im portanta.

2. Corpul VI arm ata preia apararea Kotelnikovski-ului.
Doua batalioane si una baterie din Divizia 18, im preuna cu
G rupul Panw itz si G rupul Prowskovski — 2 000 oameni din for-
maîile de servicii $i 2 baterii a.c.a. — constituiesc dispozitivul
de apararea Kotelnikovski-ului §i a zonei de la vest, pina la Don.
Isi regrupeazii restul fortelor pentru repaus si in vederea
oporatiunilor ulterioare.
Gruparea col. Popescu (Diviziile 8 $i 5 Cavalerie) tertnina
regruparea ??i este gata de operatiuni.
3. A rm ata 4 Blindata ajunge in cursul zilei de 13.X I I pe
valea Esaulovski Aksai §i stapinejjte trecerea peste# aceasta vale
in zona Salivski. Sc afla In lupta cu puternice forte blindate
inamice, in zona nord-est Nebikov.
Situatia la 14.XII.HJ42.
1. La Corpul V II armata, atacuri inam ice locale respinse.
2. G rupul colonel Popescu a atacat Dorganov, reusind ca
pina seara sa incercuiasca localitatca din trei parti.
A ocupat Baldakin.
3. La Corpul VI arm ata, se constituie G rupul general Geor-
gescu pentru fortele care apara Kotelnikovski §i spatiul do la
nord-vest pina la Don.
Se continua regruparea unitatilor Diviziei 1/2 fInfanterie
in zona K rilov—$ebalin.
4. La Arm ata 4 Blindata, in urm a luptelor din zona Nebi
kov contra fortelor do care si infanterie inamice, fortele ger
mane au ocupat Sam kin, distrugind 5 care de lupta inamice.
398
Inaintarea a fost apoi indreptata spre Jutov 2.
In luptole din eapul do pod Salivski, D ivizia 6 B lindata a
distrus 41 blindato inamice*, din care 33 grele.
Situatia la 15.X II.1942.
1. La Corpul V II armata.
Divizia 4 Infanterie a cucerit satelo §osaldakin, B iuliuka,
Nacoal §i Konuka, toate pe valea H am hurka (do la 7 km
nord-est Sorgakin, pina la valea Kenkria), dupa care a pus sta-
pinire pe in altim ile nord-est si nord-vest de confluenta vaiior
Hamhurke si Kenkria.
2. G r u p u l. colonel Poposcu a cucerit, dupa cur&tirea satu
lui Dorganov, localitatoa SJarnutovski si Som in Ekin (7 km ost
$arnutovski).
3. La Corpul VI arm ata so organizeaza apararea localitaîi
Verb. Iablocini.
Se continua cu gruparea §i organizarea u nitalilo r Diviziei 18
Infanterie in zona Pimen C erni— Karagev.
4. La A rm ata 4 B lindata s-au m entinut pozitiile' eucerito,
Impotriva tuturor contraatacurilor inamice.
Situalia la Hi.XII.1942.
1. La Corpul V II armata, actiuni fara imporatn\a.
2. G rupul colonel Poposcu, intarit cu G rup ul blindat Schoon
(fost Panwitz), prime»ste ordin sa ocupe localitatea Jutov 2 si
sd faca legatura cu Divizia 23 Blindata la Samkin.
3. Corpul VI arm ata organizeaza ch'fensiv loe-alitatile? Verb.
Iablocini, Nij. Iablocini, Vorhne K unnoiarski, Krasnoiarski, intro-
buintind unitatile* Divizie»i ^8 Infanterie si ae*elo fosto in apa
raroa Kotelnikovski-ului.
D iviziile 1 si 2 Infanterie*, in curs ele lvorganizare respectiv
in zonele :
a) K a jo n k in — Balclakin— Grekov.
b) Karage»v—Pim en Cerni.
4. A rm ata 4 B lindata continua ofensiva.
Situatia
•
la 17.X II.1942. •
1. La Corpul V II armata, actiuni locale.

2. G rupul colonel Pope'scu a cucerit cu dreapta sa M olk
Sch we inc.
3Qo
Cu ajutorul G rupului B lindat Schoon, opereaza pentru cuce-
rirea lui Jutov 2, care este puternic ocupat de in a m ij §i nu
liber cum indieau inform atiunile anterioare.
3. Corpul. V I arm ata urmeaza sa asigure cu toate fortele
Divizia 10 Infanterie stinga dispozitivului, ocupind si Potem-
kinskaia.
4. Arm ata 4 Blindata a reu$it sa respinga toate contraatacu-
rile inamice date im potriva capetelor de pod peste Aksai de
la Salivski si Krugliakov, distrugind $i 13 care inamice.
Situatia la 18.XI 1.1942.
' 1. Corpul V II armata.
Atacul pentru cucerirea localitatii Kenkria si Kanukovo,
in curs.
A luat sub ordine D ivizia 1 Infanterie, pe care nu o va
intrebuinta decit cu aprobarca Armatei 4.
2. G rupul colonel Popescu a ocupat Jutov 2.
3. Corpul VI arm ata a realizat un dispozitiv cle aparare in
tre Verhne * Kurm oiarski >?i Verh. Iablocini, ambele inclusiv.
D ivizia 2 Infanterie continua gruparea si reorganizarea
unitatilor.
4. A rm ata 4 B lindata, dupa ce a introdus in linie (la stinga
Diviziei G Blindate) Divizia 17 Blindata, a reiuat atacul spre
nord $i a ajuns pina in seara zilei pe lin ia Cerelenii — in a l
tim ile 5 km nord-vest Verhne Kum ski ?>i im ediat sud Verhne
K um ski.
Au fost distruse 30 care inamice.
Situatia
9 la 19.X II.1942.
1. Corpul V II armata, G rupul colonel Popescu $i Corpul VI
arm ata : situatia neschimbata.
2. A rm ata 4 B lindata :
/
— D ivizia 17 B lindata a ajuns pe linia 12 km nord-vest
Verhne Kum ski — 3 km nord Nij. Kum ski (pe valea Miskova)
$i 3 km est de aceasta localitate.
— Divizia G Blindata pe linia 2 km nord Verhne Kum ski —
11 km est cle aceasta localitate, inn cu parti din ea tine un
cap de pod peste valea Miskova, la Vasilevska.
— Divizia 23 B lindata ocupa, cu fata la est, un front intre
Sam kin si 9 km nord-vest Jutov 1, unde face legatura cu ele
mentele Diviziei G Blindata din capul de pod Vasilevska.
400
Situafia la 20.XIJ.1942.
1. Corpul V II armatei.
Atacul Diviziei 4 Infanterie asupra localitatii K enkria $i
Kanukovo este in curs de desfa$urare.
2. La G rupul colonel Popescu .si Corpul VI armatei .- nim ic
important.
3. A rm ata 4 Blindata.
Fortele din capul de pod Krugliakov, dupa ce au respins
atacurile inamice, au trecut la atac.
Situatia la 21.X II.1942.
— Detasamentul colonel Hristea (R.2 CAI. + 1 divizion
Art.Cal.) a fost trecut la D ivizia 5 Cavalerie.
— Divizia 4 Infanterie si-a extins din aceasta cauza dreapta
mai spre sud-vest.
2. La G rupul colonel Popescu, nim ic important.
3. Corpul VI arm ata este in curs de realizarea dispoziti-
vului pentru a face siguranta stingii C orpului 57 B lindat (Ar
mata 4 Blindata), la vest de linia Generalov—Verb. Iablocini.
4.- A rm ata 4 Blindata.
In fa{a Diviziei 23 Blindate, inam icul este puternic instalat
in poziîi defensive pe lin ia vest Jutov 1— vest Kam enka si
inaltim ile 3 km nord G nilo Aksaiskaia.
Situatia
t
la 22.X II.1942.
1. Corpul V II armata. La dreapta Diviziei 4 Infanterie, In
fostul sector al Detasainentului colonel Hristea, s-a constituit
Detasamentul Bran (1 escadron/R.2 Cai. + Grupul, 57 Cerce-
tare + 2 baterii). D ivizia 1 Infanterie a fost introdusa pe front
la stinga Diviziei 4 Infanterie.
2. G ru p u l colonel Popescu $i Corpul VI armata. Continue
lucrarile pentru pastrarea poziîilor. D ivizia 2 Infanterie ur
meaza sa intre in sector, in zona capufui de pod Generalov.
3. A rm ata 4 Blindata. Divizia 23 B lindata a cucerit Indlfi-
inea 1,5 km vest si 3,5 nord-vest G nilo Aksaiskaia.
• 9
■
Divizia 6 Blindata a largit capul de pod Vasilevka pe Inal

tim ile vest î nord-vest de aceasta localitate.
Divizia 17 Blindata a patruns pina la liziera sud-vest Gro-
moslavka. [L X X V I, 407— 412J.
O K W continua sa creada in vinovaîa armatei romane

(17 decembrie 1942). Comentarea situatiei inam icului din est la
401
m ijlocul lui decembrie, care a fost predata a t a ^ i l o r m ilitari
aliaji, In scris, in ziua do 15 decembrie, contino spre surprin-
derea mea [colonel Ion Gheorghe — n.n.] fraza : ,,Atacul secun-
dar rusesc contra Arm atei 3 romana pe frontul Don a adus
rusilor un rezultat nea$teptat. N um ai lipsa de rezervej precum
§i grcutatile in reaprovizionare au im piedicat pe rusi sa exploa-
teze acest succes si sa inaintezo catre Rostov4*.
Aceasta fraza va lasa pentru fiecare impresia ca succesul
rusesc in Cotul Donului a fost prea usor obtinut din cauza sla-
bei rezistenê a trupelor noastre s i ca num ai lipsei de rezerve
rusesti .si a neastcptatului succes se datore^te faptul ca aceasta
operatiune nu s-a transform at Intr-o ruptura strategics pina
la Rostov.
Aceste afirm atiuni inseamna o apreciere jignitoare si neme-
ritata pentru lupta $i m arile sacrific'd ale trupelor noastiv din
Cotul D onului. #
Dupa cum va este cunoscut, desigur, t*u insum i am atras

atentiunea in repetate rinduri, $i in scris, din ordinul dom nului
maresal Antonescu i?i al M.St.M. roman cu m ult inainte de a
se produce atacnil rusesc, ca in Cotul D onului se asteapta acest
mare atac.
In acelasi tim p am cerut intariri pentru trupele noastre, In
special blindate.*, precum si aducerea rezervelor germane in
inapoia frontului Arm atei 3 romana, ce fusesera promise.
Ca urmare la aceste interventii, mi s-a confirm at ca chiar
forurile competente germane au cu.io^tinta despre iminen\a
acestui atac $i ca au fost luate masuri necesare.
A$a ca ceea ce s-a in tim p la t ulterior nu poate fi, In nici
intr-un caz, aruncat in sarcina trupelor noastre.
Chiar acum stau in Cotul D onului aceleaî trupe romane,
alaturi de cam arazii lor germani, in luptele cele mai grele, asa
cCi nu m erita in nici un caz sa fie jignite;
De aceea, rog : •
1. In cazul cind form ularea ainintita din conientariul asu
pra situatiei inam icului este facuta de catre comandamente mai
inalte, rog trim iteti acestor comandamente acest protest al meu.
2. In cazul cind formularea acestei fraze este datorita unei
redactari interioare a Sectiei legatura externa, rog a face sa
402
pnrvina ata$a{ilor m ilitari aliaî modificarea acestei fraze con
form rcalita{ii $i adevaratelor cauze care au facut posibil suc-
cesul rus [L X X V II].
Situatie criticS la A rm ata 3 (23 decembrie 1942). In zilele

de 21 $i 22 decembrie am lost [general Ilie §teflea n.n.] la
posturile de com anda ale Arm atei 3, Corpurile I ??i II arm ata
$i Divizia 1 Blindata.
Dupa cum s-a raportat, in ziua de 20 decembrie, trupele
Corpului I arm ata, im preuna eu Divizia 62 germana, au fost
incercuite, datorita celor doua patrunderi executatq de inamic,
de la est spre vest pe valea Ceobaul, strabatind frontul D iv i
ziei 294 germana si de lavest spre est de pe frontul italian *.
§ i aceasta incercuire, ca si a generalului Lascar, a fost
posibila din cauza ea com andantii de M.U. n-au fost deloc pusi
la curent cu situatia vecinilor si mai ales din cauza ca ordinul
• •
de retragere a fost dat prea tirziu decatre comandamentele
germane.
Astazi, 23 decembrie, la ora 11, dom nul general [Petre]
Dumitrescu a raportat ca si trupele Corpului II arm ata sint
pe punctul de a fi incercuite de catre un grup de care de
lupta inam ic aflate in inaintare din valea Bistraia—G nilaia spre
Morozovsk.
§ i aceasta incercuire se produce ca si celelalte doua din
cauza ca ordinul de retragere a fost dat eu intirziere.
Toate trupele, indiferent de densitatea cu care apara fron
tul, au ordin sa reziste pe locurile unde se gasesc.
Mi$carea inapoi, nici mdcav a unui batalion, nu este per-
misft fara aprobarea speciajft sau ordinul fiihrerului. [subl. ns.]
Astfel ramasijcle Diviziei 14, Diviziei 1 B lindata si Diviziei 7
Cavalerie se gasesc cu toti oamenii pe o singura linie, formind
un foarte slab lant de tragatori si au ordin sa reziste la incer
cuire.
Din aceasta cauza, in ziua de 21 decembrie, eind ma gaseam
acolo, D ivizia 14 Infanterie a pierdut f>00 trupa dintr-un cfec-
tiv de 2 200.
* Evenimentele petrecute pe frontul Arm atei 3 romane §i

al G ruparii H ollidt erau urmarea prabu§irii frontului Armatei 8
italiene dupa declan§area ofensivei sovietice la 16 decembrie 1942.
(n.n.).
403
P ina astazi dom nul general Dumitrescu^ cu un stat major
german, a com andat doua divizii germane si cel mult 300 de
ostasi romani.
Astazi cind situatia in parte a frontului este compromise,
i s-a dat comanda tuturor trupelor de la aripa stinga a G ru p u
lui de armate „Don“.
D om nul general Dumitrescu a cerut si am transmis astazi
la ora 14, G rup ului de armate „Don“ cu nr. 36 240 urm atorul
raport scris :
„A m onoare a raporta ca dom nul general Petre Dumitrescu
mi-a comunicat, spre a fi transm is d-voastra urmatoarele :
1. Doua grupe de forte blindate inamice inainteaza spre
Morozovsk si Taînskaia.
Catre ora 10, capetele lor au d e p a rt valea Bistraia— G nilaia.
2. Orice legatura cu trupele Corpului II arm ata (Divizia 14
Infanterie, Divizia 22 B lindata germana, Divizia 1 Blindata ro
mana $i Divizia 7 Cavalerie) este taiata.
3. In aceasta situate, A rm ata 3 a p rim it ordin sa ia co
m anda trupelor din G rupul Hollidt, fara sa aiba posibilitatea
sa-si exercite aceasta comanda, fiind total lipsita de rezerve *
si mijloace de legatura.
4. D om nul general Dumitrescu raporteazS ca nu-si poate lua
raspunderea unei situatii pe care nu dom nia sa a creat-o11.
[L X X V III].
Feldmare$alul von Manstein devine im pasibil . . . (23 decem

brie 1942). [.. .1 raspund [ ...] :
1. ca subordonarea G ru p u lu i H ollidt sub comandamentul
Arm atei 3 romane a fost ieri necesara,
a) pentru a face posibila influenta com andantului de armata
roman asupra starii morale a comandamentelor si trupelor
romane.
b) pentru a sincroniza miscarilo G rup ului H ollidt cu acelea
ale aripii stingi, din zona de actiune a generalului de armata
Dumitrescu.
2. ca este de la sine inteles, ca nim eni nu va incarca
generalul de arm ata Dumitrescu cu raspunderea pentru faptul
ca situaâ la G rupul H ollidt s-a desfasurat asa cum s-a
intim plat.
404
3. ca o consider ca ceva de la sine In teles c& com anda
mentul armatei romane va pastra comanda pina cind se va putea
crea o alta posibilitate.
Ma voi stradui sa sc realizeze dorinta dom nului general al
armata Dumitrescu, cu conditia ca ISsarea comenzii sS nu aiba
ca urmare, ca trupele romane, inca angajate, sa traga conclu-
ziuni care ar influenta nefavorabil situatia ♦. [LX X IX ].
. . . $i totusi trupele romane sufera noi pierderi grele (21 de

cembrie 1942). Domnul maresal Antonescu im i ordona sa va
comunic [colonelului Ton Gheorghe — 72.n.] urmatoarele :
$tirile date de dvs. mio azi, asupra situatiei pe frontul Do
nului in sectorul Arm atei 3. G rup u lui H ollidt §i dreapta Armatei
8 italiene sint in totala contrazicere cu. raportul p rim it de la.
M.C.G. in cursul acestei zile si in care se arata situatiunea In
ziua de 23 la amiazS.
Din acest raport rezulta ca C.I A. este total pulverizat im
preuna cu trupele germane cu care conlucra, iar C.II A r este
pe punctul de a fi incercuit.
Situatia sc datore^te, afirm a Arm ata 3, faptului ca co-
mandamentele nu au cunoscut situatia vecinilor $i li s-a dat
ordinul dc retragere prea tirziu.
Carele inamice ajunsesera in ziua de 23.XII, ora 10, in
valea Bistraia la 40 km de Morozovsk, unde este cartierul
Armatei 3 *i unde se gSsesc adunate com andam entul C.I A. si
Divizia 7, in tim p ce comandamentele diviziilor 9 §i 11 au ajuns
la Kamensk.
In aceasta ~situatie, com andam entul Arm atei 3 a p rim it ordin
sa ia sub comanda G rupulut H ollidt, caruia ii erau subordonate
Diviziile 7, 9 $i 11, deî nu dispune de nici o rezerva >ici
un m ijloc de legatura.
Com andantul Arm atei 3 nu cunoaste absolut nim ic de even-
tuala prezenta a unor rezerve germane capabile de a restabili
situatia *i nici ce se petrece pe frontul A rm atei 8 italiene.
In astfel de conditii este evident ca oricit de genial §i ener-
gic ar fi com andantul Arm atei 3, lipsiti total de orientare ?>i
mijloace, este paralizat in actiunea lui.
* „Solutia“ a fost insarcinarea generalului P. Dumitrescu cu

organizarea apararii pe Donet (n.n.).
9
‘ 405
Dom nul maresal credo ca daca s-ar fi dat Arm atei 3, atit
in luptolo care au avut loc in a doua jum atate a lunii noiem
brie in Cotul Donului cit si [in] acelea ce so desfasoara in
prozent la stinga sa latitudinea do a conduce actiunea prin-
tr-o manevra elastica, o mare parte din fortele Arm atoi 3 .si
din cele germane, care au intervenit pe pachote mici si distan-
tate la mari intervale do tim p, ar fi fost astazi salvate si ar fi
putut contribui la lim itaroa patrunclerii actuale rusesti.
In ceea ce priveste reactiunea trupelor germane, reamintesr
ca atunci cind A rm ata 3 se gasea cu frontul spart si in situatie
critic#, s-a comunicat dom nului maresal [Antonescu 1 ca reac-
tiunea rezervelor germane so va produce in 2—3 zile. Aceasta
reactiune nu s-a produs nici dupa 30 zile.
9
G rupul Lascar, valoarea a 4 divizii, a fost m entinut in loc

pe baza com unicarii facuta ca in citeva zile so va produce
contraofensiva.
Acest grup a fost total nim icit cu toata conduita sa eroica,
datorita faptului ca a ramas fara m unitii si- hrana cit si ne-
producerii la tim p a roactiuriii promise.
Prin fortarea tuturor unitati lor do a rezista pe loc orice se
Jntim pla in spatele si in flancurile lor, ele au fost distruso
rind pe rind de care grele inamice, pierzindu-se astfel tot
m aterialul, toti oamo.iii si toate cadrele noastre, angajate in
aceasta batal ie.
Dupa parerea dom nului maresal Antonescu si atita cit cu-
noaste clin elementele situatiei, fara sa aiba absolut nici o cu-
nostinta do ceea ce pregateste ca reactiune com andam entul
suprem german in tim p si in spatiu, domnia-sa credo ca Ros-
tovul esto grav am enintat si aceasta poate compromite total
situatiunea tuturor trupelor care lupta pe restul frontului din
Caucaz. Cotul Donului si Volga inferioara.
Dat fiind ca in aceasta regiune se gasrse ultim ele forte
• •
constituitr
#
do care mai dispune arm ata romana, Domnia-Sa este
foarte ingrijorat de soarta lor si de soarta Tarii, care trim itin d
totul pe frontul de Est a ramas astazi dezarmata.
Rom ania nu mai poate ridiea o noua arm ata decit daca
com andam entul german ii punc im ediat la dispozitie arm a
mentul sj echipamentul pe care 1-a pierdut. [L X X X ]
406
• w
Ultim ele lupte ale Arm atei 4 in Stepa Calmuc2.

Situatia
« la 23.XI 1.1942.
Operatiunea „Winterge w itter44 a fost suspendata.
D ivizia 6 Blindata esto retrasa $i trecuta la# vest de Don
pentru a interveni in operatiuni In acea zona.
Restul fortelor blindate ramase formeaza un cap de pod la
nord valea Aksai, intre Novo Aksaiski $i Jutov legat la
flancuri de frontul unitatilor A rm atei 4 romana.
Sint de asteptat puternicc atacuri inamice cu forte blindate.
Situatia la 24.XI1.1942.
1. La Corpul V II arm ata .si G rupul colonel Popescu, nim ic
important.
2. La Corpul VI arm ata : D iviziile 2 si 18 Infanterie rema-
niaza dispozitivul pentru apararea poziUei.
3. La A rm ata 4 Blindata. inam icul a inceput atacul pe fron
tul Corpului L V II B lindat la sud de Verb. Kum ski, odata cu
cfiderea serii.
Situaâ la 25.X II.1942
— Inam icul a ocupat Jutov 2, Verhne K um ski §i a ajuns
in fata satelor Klikov, Salivski si Generalov.
— Atacurile inamice la Salivski, K likov ??i §estakov au pro
vocat pierderi grele Corpului L V II Blindat.
— A rm ata 4 Blindata a dislocat un regiment infanterie In-
Writ cu un divizion artilerie si mijloace a.c. In zona fjarnu-
tovski— Dorganov—Staatsgut—Vipasnoie, de unde sa sprijine
aripa de nord a Corpului V II armata.
— Divizia 17 Blindata a fost concentrate in zona Nebikov—
Dorganov—Sam kin, in masura a contraataca inam icul care ar
ataca spre Kotelnikovski. ♦
Situatia la 26.X II.1942 : '
— Dupa ce a depasit cu care de lupta rezistentele ramase
pe loc la Sam kin si vest Jutov 2, inam icul a atacat 5arnutovski.
D iviziile 5 si 8 Cavalerie in situatie foarte grea.
— Dreapta Corpului VI arm ata a fost puternic atacata cu
care de lupta si respinsa spre sud. Rezistenta incercata la cotn
103 a fost sfarimata. U nitatile D iviziilor 2 $i 18 Infanterie au
fost imprastiate si in parte
%
distruse.
Contraatacurile germane proiectate nu s-au produs.
— Divizia 17 Blindata a fost grupata in zona Cilikovo—
Pimen Cerni.
407
— A rm ata 4 a orclonat roplierea fortelor Tn noaptea do
26/27.X I I pe linia : K udinov pe Don, im ediat nord Kotelnikovski,
Pim en Cerni, Staatsgut Vipasnoie, Baldakin, K ajckin, Iki Sor-
gakin, Kiselovka.
Situatia la 27.X II.1942
— In noaptea de 26/27.X I I A rm ata 4 a rupt lupta si s-a
repliat fara incidente pe lin ia aratatci m ai sus.
— In urm a operatiunilor din 26.X II, Diviziile 2 $i 18 In fa n
terie au fost descompuse, iar Diviziile 5 si 8 Cavalerie in eea
m ai mare parte distruse.
— In cursul zilei de 27.X I I bat&lia a continuat. inam icul
atacind cu tancuri pc tot frontul.
Corpul V II A rm ata a fost respins din K ajekin si Kiselevka.
D ivizia 1 Infanterie a fost imprastiata.
G rupul colonel Popescu (Divizia 5 Cavalerie + Divizia 8
Cavalerie) a fost respins din Vipasnoie si Krai Balka si urm arit
pina la Budarka.
La Corpul L V II B lindat inam icul a cucerit Pimen Cerni.
Din unitatile Corpului VI arm ata s-a constituit Detasamentul
general [Radu] Baldescu, tare de 2 batalioane, 1 grup cercetare
si 3 baterii, care se afla pe aliniam entul K udinov (pe Don) —
Pohlebin.
Localitatea Pohlebin. aparata de germani, a fost ocupata de
inam ic [L X X V I, 412—4131.
Din A rm ata I nu va mni ram ine nim ic ! (28 decembrie 1942).

La 24 decembrie a.c. am aratat [general llie Steflea — n.n.]
dom nului feldmaresal von Manstein situatia pe frontul A rm a
tei 4 si am cerut sa i se asigure o aparare antitanc eficace si
o rezerva de care de lupta, pentru a putea executa indeplinirea
m isiunii de rezistenta pc loc.
S-a dat Corpului VI Arm ata (rama$itele diviziior 2 si 18
Infanterie in valoare de 3 batalioane) o intarire de 3 piese anti
car de 88 m m germane.
Pe restul frontului nimic.
Dom nul feldmaresal Manstein Im i comunicS azi ca s-a pier
dut batalia din cauza ca ..trupele romane n-au opus rezistenta
serioasa“ in fata unui atac rusesc executat cu numeroase care
de lupta.
408
Diviziile 5 $i 8 Cavalerie au ramas pe pozitie, carele au trecut
peste ele, dar nim eni n-a intervenit sa salvcze pe cei depasiti
de carele de lupta.
Din cauza tem peraturii foarte scazute (minus 20 grade) $i a
terenului inghetat, trupele n-au putut nici sa se ingroape.
Pe tot frontul Arm atei 4 situatia este foarte grava.
Trupe foarte putine (valoare a 8 batalioane $i 15 escadroane)
pe un front de 130 km cu misiune sa reziste la Incercuire ceea
ce este o imposibilitate.
Nu num ai ca se distrug ultim ele ramaîte, dar aceste divizii
care s-au acoperit de glorie in trecut, au ajuns sa fie tratate
drept fugare, din cauza m isiunii imposibile ce au prim it §i a
epuizSrii fizice complete in care se gasesc.
Toate interventiile mele la dom nul feldmareâl von Manstein
s-au izbit de neintelegerea situatiei adevarate In care sint puse
sa lupte ramasitele acestor glorioase divizii si de acuzatiunea
ca nu au vointa de a lupta, urm ata de cererea de a schimba pe
comandanti cu altii avind m ai m ulta vointa de a combate.
Daca se continua conducerea operatiunilor in aceasta idee
de rezistenta pe loc in fata atacurilor cu care inamice. in citeva
zile $iaceste ultim e resturi vor fi distruse sau capturate, iar
drumul va fi lasat total liber inam icului.
Cum interventiile facutc de mine pina in prezent au ramas
fara rezultat $i mai m ult la fiecare insucces tot trupele noastre
sint gasite vinovate, va rugam sa binevoiti a hotari. [LX X X I].
Maresalul Antonescu respinge inca o data invinuirile ger-

mane (29 decembrie 1912). Com unicati feldm areâlului Mnnstein
urmatoarele :
— 11 rog sa tm a seama de conditiunile grele in care au
luptat .si lupta trupele Arm atei 4.
— Nu este m om entul a se aprecia cauzele adovarate care
au facut ca actiunea inceputa sa nu reuseasca. Numai istoria
le vaputea gasi pe toato tot ea va trage concluzii.
— In aceste momente trupele .<?i comandamentelo romane
au nevoie, in interesul binelui comun, dc incurajare si nu de
blam [LXX V II].
409
O rdin pentru lini^tea unor soldati haituiti (29 decembrie
1942). Rog transmiteti clin partea mea com andantilor si soldati-
lor, urm atorul ordin :
lu b iti generali, ofiteri si soldati clin armatele de pe Don,
Volga si Caucaz :
A veti in fata un inam ic m u lt superior ?i clfrz.
Sinteti istoviti de atitea lupte neintrerupte duse in conditii
neinchipuit de grele.
Si inam icul este istovit.
V-ati batut si va bateti bine.
In numele Patriei recunoscatoare si al copiilor vostri, va
multumim.
C o n tin u a l sa va bateti inainte.
Va bateti pentru Tara voastra ; va bateti pentru viitorul ei,
va bateti pentru noi.
Datorita luptelor si m arsurilor voastre victorioase sinteti
departe de J a r a.
Este insa mai bine sa ne batem pe pam intul si in inim a
dusm anului decit in vatra si in inim a noastra.
Oriunde-v-ati bate nu uitati insa ca va bateti pentru toti
si ca intr-un fel sau altul ne batem 9
si ne zbatem cu totii.
Nim eni dintre noi nu sta si nu va ram ine in afara luptei.
Rind pe rind, toti la rind, se vor bate m iine pentru voi
Si pentru copii vostri, dupa cum va bateti astazi pentru ei si
pentru copii lor.
Lupta va fi lunga, lupta insa nu va fi pierduta.
Dreptul si dreptatea fiind de partea noastra, nu putem fi
Invinsi.
L uptati deci cu barbatie si cu incredere inainte.
Sufletul im barbatat si dragostea iierbinte a fam iliilo r voas
tre si a noastra a tuturor este pretutindeni si peste tot cu voi.
Sa fiti siguri ca niciodata un sef n-a putut fi mai alaturi
§i m indru de soldatii sai, cum sint eu de voi si nici o Tai'a
m ai recunoscatoare fata de luptatorii ei, ca a noastra fata de voi.
Fiti cu credinta in Cruce si cu ochii la stindardele noastre.
Dumnezeu sa va a jute si s& ne a jute. Maresal Antonescu.
[ L X X X IIJ.
Generalul steflea a avut dreptate : A rm ata I a fost distrusa !

(30 decembrie 1942). Astazi, 30.X I I .1942, ora 23, am trim is dom-
nului [feld]mare$al [vonj Manstein urm atorul raport.
41.0
Dupa 2 zile de intreruperea transm isiunilor cu A rm ata 4,
azi am prim it urmatoarele inform atii :
1. U nitatile A rm atei 4 au executat ordinul p rim it de la
Arm ata 4 B lindata de a rezista pe pozitiile ordonate, chiar in
cazul cind sint incercuite.
2. Rezultatul acestor operatiuni a fost distrugerea totala a
elementelor care mai ramasesera din A rm ata 4, de catre carele
de lupta inamice.
Tot astfel, toata artileria grea a Corpului V II armata si un
divizion din artileria grea a Corpului V I arm ata au fost pierdute.
3. A cum se vede precis cita dreptate am avut noi cind am
cerut ca unitatile noastre, lipsite total de apararea anticar, sa
nu primeasca lupta cu masa de care inamice.
4. Dupa acest dezastru, A rm ata 4 B lindata da ordin ca u n i
tatile A rm atei 4 [romana] sa se grupeze pentru refacere in zona
cuprinsa intre cotul Donului la nord si valea M anici la sud.
5. Rugam ordonati Armatei 4 B lindata sa revina asupra
dispozitiunilor date si sa ordone ca serviciile, trcnurile de lupta
Si regimentele scapate pina acum de distrugere sau capturare,
sa fie trimise im ediat la sud de valea M anici. Tot astfel cele
citeva resturi care au mai reusit sa scape.
6. A m raportat dom nului maresal Antonescu in acest mo
ment ca printr-o intrebuintare necorespunzatoare dotarii a forte
lor noastre de catre A rm ata 4 B lindata au fost distruse si ulti-
mele r3m3$ite.
7. Asteptam raspunsul Dvs. pentru a-1 comunica dom nului
maresal Antonescu.
Datele cuprinse in acest raport au rezultat din rapoartele
primito de la A rm ata 4 prin ofiteri curieri, legaturile telefonice
Si telegrafice fiind intrerupte de 40 ore .[LXXXIIT].
O revenire a generalului Steflea (31 decembrie 1912). Urmare

la nr. 36 550 din 30.XII.1942, in urm a inform atiunilor prim ito
azi 31.X I I la Arm ata 4 punctul 2 din raportul rle mai sus se
modifica astfel :
Rezultatul acestor operatiuni a fost distrugerea totala a
elementelor care mai ramasesera din A rm ata 4. do catre carele
de lupta inamice.
Din Divizia 1 Infanterie a u . m ai ramas 2-300 oameni cu
2—3 baterii.
411
Din Divizia 4 Infanterie au mai ramas circa 250 luptatori cu
10 tunuri.
Din diviziile 2 si 18 Infanterie au mai ramas un batalion de
infanterie redus, 1 companie pionieri, 2 batcrii artilerie do cimp
??i 1 baterie artilerie grea.
Din diviziile 5 si 8 Cavalerie au mai ramas 2 escadroane
roduse $i 2 baterii artilerie.
Tot astfel toata artileria grea a Corpului V II armata $i
1 divizion din Regimentul de Artilerie Grea a Corpului VI ar
mata au fost pierdute. [L X X X III1 .
Destainuirile generalului Constantin Constantinescu-Klaps

(1 ianuarie 1943). Trupele Arm atei 4 romane au dus lupte grele
incepind de la 20.X I — 12.X I I . 1942 cu un inamic superior in forta
ale carui atacuri le-a invins oprindu-1 pe linia generala : Safra-
kov—gara K urm oiarski—Pim en Cerni— Dorganov— JJarnutovski—
K enkria—sud Oblinoie pe care a constituit un front la adapostul
caruia s-au concentrat fortele blindate germane destinate a trece
la atac, sprijinite pe aripi de Corpul VI arm ata Corpul V II
armata, iar frontal de Corpul de Cavalerie, toate trei romanesti.
Astfel, aceleaî trupe, care au infruntat navala inam icului
si 1-au oprit pe frontul aratat mai sus, facind posibila concen-
trarea fortelor germane, au p rim it ordine de a participa la atac.
In luptele ce au durat de la 20.X I — 12.X II 1942, fortele ro
mane n-au fost sprijinite de forte motomccanizate germane decit
in ultim ele zile cind constituirea unui front de siguranta paroa
compromisa.
Atrag atentiunea ca aceste forte ajutatoare (Grupul colonel
Panwitz) nu au intrat niciodata in constituirea si sub ordinele
com andam cntelor romane.
G ru p u l Panw itz era exclusiv la ordinele colonelului [Hans]
Doerr, seful Detasamentul ui de legatura german, care aprecia
cind, unde si in ce masura sa ajute fortele romanesti in lupta.
In aceste lupte trupele romane lipsite de aviatie, tancuri si
m ijloace antitanc au facut sacrificii duse pina la pulverizarea lor.
La aceste lipsuri organice s-au mai adaugat fronturile extrem
de intinse fata de efectivele in linie.
Intre m arile unitati spatii goale pina la 40 km, iar pc
frontul afectat M.U. spatii goale acoperite de artilerie.
412
Ca exemplu : o baterie de cimp avea raspunderea unui sec
tor de 2 500 m fara nici un soldat infanterist in sector.
Rezervele se reduceau la mici grupe care faceau siguranta
apropiat# a P.C., fara a putea nicidecum sa umple golurile
din linia de lupta.
Trupele au inceput sa dea semne de istovire a fortelor lor
fizice $i morale. *
Frontul este aproape incontinuu in miscare iar adaposturile
nu se pot lucra din cauza lipsei de unelte mari, tim p si a
pam intului inghetat.
Aprovizionarea liniei de lupta foarte grea din cauza m arilor
distante agrava si mai m ult situatia trupelor mele.
Totusi trupele faceau eforturi disperate fie de a ataca fie
de a opri contraatacurile.
In aceasta situatie foarte grea am prim it ordinul ce a
aruncat m ihnirea in sufletul meu in seara de 23.XII.
Divizia blindata germana, cea mai puternica din diviziile
germane, este scoas# de pe frontul Armatei 4 $i dusa in alta
parte. Trecem la aparare.
Probleme ce refuzau alta ieîre decit aceea a infringerii
mi-au fost puse.
Fortele blindate inamice neangajate de forte similare ger
mane vor ataca trupele romane lipsite de tancuri, de tunuri
antitanc $i de aviatie.
Cererile de ajutor se loveau de raspunsul : „nu avem ma-
terialele ce va lipsesc41 $i in adevar nu aveau de a putea sa ne
fie date in sprijin in propriu, iar cele ramase pe front abia
faceau fata cu greu m ijloaceior blindate inamice.
Atitudinea ce trebuia sa aiba trupele romane, la atacurile
cu tancuri inamice, era rezistenta pe loc far# retragere, atitudine
ce mi-a fost repetat# si de dom nul general-oberst {general-colonel
— n.n. | Hoth, com andantul Armatei 4 Blindata, la postul meu
de comanda.
Desigur ca se facea prin acest ordin o grava eroare in sarcina
infanteriei romane.
Batalioanele noastre n-au mijloace anticar, in tim p ce bata
lionul german are circa 30 tunuri anticar. •
Ramine in groapa individual# luptatorul ce are aceasta
groap# facuta, ins#, lipsa de tim p si unelte mari, pam lntul in-
413
kjhetat $i frontul continuu in fluctualiuni lasa pe infanteristul
rom an la suprafata, 111 bataia vintului si a frigului, fara sprijin
anticar in spate si cu siguranta fatalitatii de a fi strivit de tanc.
Luptatorul nu este un element am orf ; el face tactica lui
dezlcaga problema ce i se pune cu mijloacele lui.
Pentru a nu lasa trupele mele expuse a face alegerea mij-
loacelor ce-i sint la indcm ina, am dat o instructiune operativa,
strict secretd, comandan\ilor de corp dc armata cu indicatiunea
de a fi comunicat & numai comandantilor dc divizii, dc a se
sustrage atacurilor inamice intreprinse cu mijloace blindate
[subl. ns.J. In aceasta instructune operativa am prevazut linii
Indepartate in adincim e de repliere a.sa Incit sa fie Smpiedicate
atacurile inamice cu m ijloace blindate in cursul; zilei, cunos-
cind ca noaptea sc opereaza si nu pe adincim e cu astfel de
mijloace.
Pentru a face executorie aceasta instructiune am atras
atenîunea comandamentelor de M.U. a motiva ofiterilor de
legatura germani operatiunile de repliere in adincime cu „sint
respins si format sa ma retrag pe linia".
Indiscretiuni asupra secretului aceste i instruct! uni s-au
produs. Astfel colonelul Doerr a telefonat It.-colonelului Dra-
gomir ca ofiterul german care se gaseste acum in camera' ge
neralului [Corneliu] Dragalina i-a telefonat ordinul armatei ro
mane de retragere si ea trebuie sa se opreasca acest ordin.
La aceste indiseretiuni s-a mai adaugat si faptul ca lum ina
lu n ii era a$a de puternica incit tancurile rusesti au surprins in
cursul plinei nopti trupele diviziilor 4 si 1 in plina retragere ;
le-au atacat, le-au imprastiat §i an distrus majoritatea
%
bateriilor.
Astfel la un corp de arm ata indiscretiunile, la altul con-
clitiunilt» de lum inozitate noaptea au dus la distrugerea a' buna
parte din fortele Arm atei 4 romane, pe care eu sacrifieii, ade-
varate sacrifieii, ajunsesem sa le reeonstitui si sa le readuc
in lupta.
Capacitatea operativa a trupelor fiind- ajunsa la lim ita de
aproape inexistenta, am eerut o zona linistita de adunare a
elementelor disparate, indieind zona sud valea Manici.
Mi s-a refuzat si
•
mi s-a dat zona intre Manici si Don
expusa atncurilor prin surprintloro inamica.
414
Abia In ziua de 31.X I I mi s-a achnis aceasta zona sud
valea M anici, catre carc totusi indrum asem m ajoritatea forma-
(iunilor do servicii s» a trupelor dispersato.
Astazi cind redactez
#
acest memoriu nici aceasta zona nu
este in siguran\a, deoarece fortele germane ce o asigura ocupa
puncte izolate, nu un front, si am ccrut prin radio aclunarca
lor la norcl-vcst dc Don. [L X X X IV J.
M e m e n to : diviziile romane ramase la Stalingrad. Soarta

Armatei (5 germana incercuita la Stalingrad au impartasit-o,
%
prin forta im prejurarilor, si doua divizii romanesti — 1 Ca-
valerie si 20 Infanterie — ia care s-a adaugat Detasamentul
colonel Voieu. In documentele prezentate pina acum referirile
la aceste mari unitati au fost sporadice si au atestat lipsa cle
informatie a comanclainentelor romane, explicabila prin intre-
ruperea aproape totala a legaturilor. Pentru a ilustra tragedia
acestor trupe, care au incetat lupta abia la sfirsitul lu n ii ianu a
rie, o data cu intreaga arm ata a feldm aresalului Paulus, pre-
zent&m in continuare citeva documentc edifieatoare. In.n.].
Generalul Erw in Jaenecke despre D ivizia 20 Infanterie

(18 decembrie 1912). Corpul de arm ata roaga sa se transm its
generalului Hauffe de la Com andam entul Don un scurt raport
asupra Diviziei 20 romana, aflata sub ordinele C.A. pentru ca
sa poata raporta m aresalului Antonescu si M arelui Stat
Major roman.
L a data de 20.XI, cind atacurile rusesti au inceput la sud
dc Stalingrad, divizia generajului de divizie [Nicolae] Tataranu,
insirata pe un spatiu intins, a fost atacata de forte superioare.
,Desi carele do lupta inam ice au trecut in parte peste clivizie,
ea a tinut totusi pina cind D ivizia 2 romana, care se afla la
sud, a fost aruncata inapoi spre sud-vest si inam icul a atacat
flancul descoperit al Diviziei 20 romane. In acest m om ent au
inceput sa sc clatine si uncle parti ale acestei divizii, in tim p
ce altele rezistau, cu toate ca erau in parte incercuite. Dizol-
varea diviziei, strapunsa in mai m ulte loctiri si amenin{at5 In
spate, dcvenea im inenta. Poziîile diviziei germane invecinate
ar fi fost astfel periclitate in mod serios. Intervenind D ivizia 29
Infanterie Moto [germana], pericolul de la aripa dreapta a divi
ziei romane a putut fi inlaturat. Dar §i generalul cle divizie
415
T&tdranu a reuît, in aceasta situ a te dificila, ca prin ordine
energice, conforme cu situatia si prin hotariri rapide, punindu-§i
toata persoana in • joc, sa pastreze coeziunea diviziei sale, sa
formeze un nou front defensiv si sa dea la 21.X I chiar $i un
contraatac, im preuna cu diviziile germane vecine, pentru a
imbunat&ti noul front defensiv. A angajat personal rezervele In
primele lin ii si a oprit cu cea m ai mare energie unele elemente
ce dadeau inapoi, ducindu-le din nou inainte. Prin aceste masuri,
a reuît sa tina divizia sa in m ina, contribuind astfel in mare
masura ca, in decursul luptelor retragerea ordonata pe frontul
de sud al cercului de la Stalingrad sa' reuêasca. In toate situa-
tiile a fost activ, lucrind fara sa astepte ordine, in spiritul
intentiunilor com andam entului german superior.
Cu prile jul organizarii frontului de sud al fortaretei S talin
grad, s-a constatat ca aproape toate armele grele $i serviciile de
reaprovizionare ale Diviziei 20 romane s-au pierdut din cauza
rupturii frontului executata prin surprindere de catre ru$i. Astfel,
divizia nu a putut fi angajata in bloc si nici nu era in stare
sa se aprovizioneze singura. Prin faptul ca situatia era de a$a
natura, incit trebuiau gasite fc»l de fel de expediente pentru
a spori puterea de lupta, a fost necesar sa se angajeze toate uni
tatile Diviziei 20, ce erau capabile inca pentru lupta. Din aceste
motive corpul de arm ata a ordonat ca unitatile acestei divizii
sa fie repartizate la diviziile germane. intelegind pe deplin
situatia, generalul Tataranu a admis aceasta solutie si s-a ingri-
jit ca fiecare osta$ roman, capabil de lupta, sa fie incadrat in
frontul de aparare. A luat energice masuri im potriva unor ofi
teri si trupe cart? nu au corespuns.
In m om entul cind D ivizia 1 Cavalerie romana $i Detaâ-
mentul colonel Voicu au sosit in cercul de la Stalingrad, venind
dinspre Don, a luat aceste trupe sub ordine, angajindu-le dupa
aceleaî principii. [...] C om andantul Corpului IV A rm ata ger
man, general Jaenecke. [LXXXV|
#
Scrisoare din infern (Divizia 1 Cavalerie, 18 decembrie 1942).
Draga Socrate *, profit de un curier pentru a te informa sumar
asupra operatiunilor intreprinse de divizie de la data de cind a
0
* Colonel Socrate M ardari, subseful M arelui Cartier General

(n.n.).
410
fost ruptn de A rm ata 3, precum si asupra situatiei in care m a
gasesc astftzi.
In seara zilei de 19 noiembrie — dupa cum stiti — divizia
nu cedase decit ]— 2 km, la stinga sectorului in tim p ce carele
de lupta rusesti patrunsesera — prin sectorul Diviziei 13 In fa n
terie si [Detaf?ament] colonel Voicu — intre esalonul luptator
§i form aîunile de servicii ale diviziei, interceptind orice posi-
bilitate de aprovizionare
• cu hrana si
• m unitii.
T
In cursul serii,* am reusit sa iau legatura, sa ordon foima-
tiunilor de servicii, trenurilor regimentare $i cailor la m ina sa
se indrepte spre sud-est, in directia generala Morozovsk. Daca
au reusit si in ce masura au reusit sa se salveze nu §tiu. Pina
astazi nu am inca in fo rm a ri despre am bulanâ, despre infirme-
ria de cai, caii la m in a si trenurile regimentare ale Rei’imen-
tului 1 Rosiori, Regffnentului 2 Rosiori, Hegimentului 12 Ro>i-
ori .î Regim entul 1 A rtileria Cai a real a, precum si o parte a
esalonul ui 2 al cartierului diviziei.
In ziua de 20 noiembrie, divizia continua apararea im pre
una cu unitati germane din D ivizia 14 B lindata, repliindu-si
stinga pe prim a creasla de la sud la Don (213—218).
La 21 noiembrie, si in noaptea de 21 22 noiembrie, pivo-
tind pe dreapta, continua a se bate cu u n ita ji din Divizia 376
germana pe satul Orehovski $i apoi pe Seredni.
• •
Cum carele de lupta inamice ajunsesera inca din a ju n

aproape de spatele nostru, divizia primeste ordin sa se retraga
cit mai repede spre t»st si sa sc* rogrupeze in ju r de satul Radi-
anov. In acelasi tim p, cum artileria isi terminase m unitia, d iv i
zia primeste ordin s a ' se predea toate atelajele proprii D iv i
ziei 376 care avea inca m unitie pentru artileria ei, dar nu avea
cu ce sa-si scoata tunurile tractate din pozitie (lipsa de benzina)
Si sa le ducfl inapoi. Pe baza acestui ordin, am % predat toatu
atelajele Regim entului 1 Artilerie Cai areata, Diviziei 376 ger
mane, iar tunurile au fost distruse.
Retragerea s-a executat in conditii foarte grele (gor, lipsa
de hrana, lipsa do adaposturi). R anitii au fost o v acu aji.p e jos
sau cu trasurile unitatilor in conditii ponibile.
Mijloacele auto ramase fara benzina — nu se putea ob\ino
nici un strop de benzina — au fost incendiate (la fol au pro-
cedat si german ii cu multe vehiculo auto de ale lor).
in ziua do 22 noiembrie, divizia, adunata in ju r de Radia-
nov, intra sub ordinele Corpului V III arm ata german, care im i
ordona sa tree in dupa-amiaza zilei la sud de Don.
Sosita la Pescovtka (sud de Don) divizia primeste ordin, in
noaptea de 23 24 noiembrie, sa organizeze imediat trei detasa- .
mente, care sint impinse, chiar in cursul nop\ii, spre Kalaci,
unde inam icul trecuse Donul.
Grosul diviziei este impins, in ziua de 24 noiembrie, la
D im itrievka, unde intra sub ordinele Corpului X IV armata
german.
La Dim itrievka divizia organ izeaza 7 escadroane cu care
lucreaza o pozitie de rezistenta la nord si nord-est sat, pina
la 30 noiembrie cind escad roan ele intra pe pozitie pentru a o
apara, incadrate in D iviziile 376 si 44. Infanterie germana.
Eu, cu o parte restrinsa din statul m ajor, am ramas — din
ordinul Corpului X IV B lindat (german] — pe linga Divizia 376
germana, in sectorul careia se gaseau m ajoritatea trupelor
diviziei. /
Restul diviziei, sub comanda colonelului Maltopol a fost
Y
deplasat, din ordinul Corpului X IV arm ata Blindat la Gon-

ceara (vest de Stalingrad) unde i-am dat ordin sa organizeze
noi unitati luptatoare, cu oameni recuperati intre timp.
La 30 noiembrie, din ordinul d-lui general [Nicolae] Tata
ranu [comandantul Diviziei 20 Infanterie, ramasa si ea in cercul
de la Stalingrad — n.n.], a sosit la Gonceara, colonelul Dimi-
triu Rom ulus care a luat asupra sa openUiunea de triere a
oam enilor diviziei, pentru a constitui anum ite unitati cerute,
intre tim p, de com andam entul german, direct d-lui general
Tataranu.
Intre 2 si 10 decembrie, colonelul D im itriu a format din tru-
pele diviziei — in tot acest tim p eu ma gaseam la punctul de
comanda al Diviziei 376 germana — inca 11 unitati luptatoare
de tarie diferita si 10 detasamente dt* lucru si coloane de trans
port hipo, care au fost puse, din ordinul d-lui general Tata-
. ranu, la dispozitia a 15 divizii germane.
La Gonceara a ramas num ai personalul strict necesar pen-
tru paza m aterialelor ce nu fusesera puse la dispozitia arm a
tei germane — trasuri, parte* din harnasam ent etc. precum si
bolnavii ?>i ranitii unitatilor : 24 ofiteri (dintre care 6 raniti sau
bolnavi), 39 subofiteri (dintre care 4 raniti sau bolnavi) >i 468
trupa (dintre caro 159 raniti si bolnavi) precum si 27 cai, majo-
ritalea ofiteresti.
in aceasta situatie se gaseste d iv izia y astazi.
Pierderile diviziei in ofiteri, in general, foarte* m ari. La
Regimentul 1 Rosiori a ramas com andant m aiorul Lupu (colo
nel SuUi, It-col. Ghica evacuati, m aiorul Marinescu Florea
numit com andant provizoriu al G rup u lu i 54 Cercetare). Regi
men ml 2 Rosiori il comanda provizoriu It.-colonel Radomski,
iar Regimentul 12 Rosiori, capitanul Licaret (colonel Luca si
It.-colonel l)i\escii morti, It.-colonel Constantinescu V. disparut,
cu caii la m ina ; m aiorul Haralam bie, bolnav in lazaret).
A provizionarile cu hrana se fac prin grija m arilor unitati
germane in cadrul carora lupta trupele noastre.
R atiile foarte red use, dar la fel ca ale unitatilor germane.
N um arul bolnavilor si degeratilor este in crestere din cauza
ca lipseste parte din echipam entul de iarna (ciorapi de lina),
m ulte cizme s-au stricat etc.
Form atiunile sanitare germane sint arhipline si nu mai pot
primi decit raniti grav. Un foarte mic procent de raniti grav
au fost evacuati cu .avionul in afara de cerc.
R anitii u??or sint trim isi de form atiunile germane la trenu
rile de lupta ori regimentare. ' ,
Cum unitatile diviziei nu mai au, propriu-zis, trenuri de
lupta si regimentare, am im provizat o am bulanta la Gonceara,
unde ranitii sint chemati si tratati in conditii destul de grele,
in bordeie.
Personal medical si medicamente am, in general. Autosani-
tare am trei, dar obtin foarte greu benzina pentru ele.
Lipse$te sapunul. Aproap>e toti oamenii sint plini de paduchi.
Moralul trupei, cu toate lipsurile si greutafile, este in gene
ral bun, ofiterii germani se exprim a frumos despre felul cum
lupta soldatii diviziei. Ofiterii si trupa din divizie au p rim it
Crucea de Fier. Felul cum a luptat divizia, in general, este
elogios apreciat de com andantii germani. Comandantul Armatei 6
germane [Friedrich Paulus — n.n.] a afirmat categoric ca daca
Divizia 1 Cavalerie nu rezista atit de bine in zilele de 19—21 no-
icmbrie, Corpul XI german ai fi fost cu siyuranlCi inconjurat
si capturat din primcle zile [subl. ns.].
Ca lipsuri si nevoi iti semnalez, draga Socrate, urmatoarele :
In prim ul rind lipsa unei legaturi — pe cale aeriana — cu
sefii nostri rom ani din afara de cerc, cu ajutorul carora am
419
putea solutiona, cred, unele din problemele deosebit de grele,
ce ni se pun.
Lipsa anum itor articole din echipam entul de iarna face ca
num arul bolnavilor si dogcratilor sa creasca simtitor.
Lipsa benzinei — problem a foarte acuta aici — im i lim iteaza
foarte m ult posibilitatile de deplasare si im i ingreuncaza deci
legatura cu unitatile si controlul lor.
#
Eforturile facute de germani, pentru evacuarea ranitilo r din

cerc. nu pot acoperi marele num ar de ran iti ; daca am dispune
de 1 — 2 avioane proprii, s-ar putea salva si recupera m ulî greu
raniti.
W _ • A •
Cu aceste avioane s-ar putea face si legatura po$tala, care

in situatia de fata este de o im portanta capitala ; germanii de
aici expediaza si primesc scrisori, cu avionul, de circa 10 zile.
Chestiunca cea m ai grava
t
este urm atoarea :
in afara de caii pc care i-a pus la dispozitia unitatilor ger
mane, divizia nu m ai are astazi la Gonceara nici un cai de
trupa (nici de tractiune; nici de sea).
Ca m ijloace auto divizia dispune n u m a i de 7 autocamioane
(Compania de autocamioane a fost rupta de divizie in ziua de
19 noiembrie).
In situatia de astazi, cind aprovizionarile cu hrana si m u n itii
precum si evacuarile se fac prin grija u n italilo r germane, in
eadrul carora lupta trupele romane, lucrurile merg.
in m om entul cind se va pune chestiunca reintregirii divi-
/iei si intrebuintarea ei ca mare unitate constituita, divizia se
va gasi in situatia de a nu se putea hrani singura, de a nu sc
putea aproviziona cu m unitii, de a nu-si putea transporta arma-
m entul greu, harnasam entul, bagajele etc., de a nu-si putea
evacua ran itii etc. Fiindca este m ai m u lt ca sigur ca arm ata
germana nu va mai putea inapoia etui p rim iti de la divizie,
deoarece acestia m or de foame si de frig ca mustelc sau sint
taiati preventiv pentiu a fi pusi in consumatie.
D rum urile sint pline cu m ii de cadavre de cai. C hiar daca
caii ar fi ramas asupra mea la Gonceara, aceeasi soarta ii
astcpta.
Pentru a da diviziei posibilitatea sa se miste, sa traiasca
si sa lupte, este nevoie sa i se rezerve si sa i se trim ita la
tim p, im ediat cc se va redeschidc cercul, un num ar de auto-
camioane, a caror capacitate dc transport sa poata inlocui toate
fostele mijloace do transport hipo si auto ale diviziei.
ExaminaU problema, clraga Socrate, cu toata seriozitatea.
fiindea altfel, chiar daca se dcschide cercul eu nu pot face
nici un pas din cerc, si nici nu pot ram ine fara sprijinul altor
mari unitati dotate cu mijloace de transport.
Apoi am nevoie de artilerie, de mijloace de transmisiuni.
In sfir§it, problema sc va complica si prin faptul ca nu $tiu
citi din spccinlistii diviziei se vor mai reintoarce de pe front.
Trimite neaparat, cit de curind, pe cineva calificat de la
Sect ia 1 [Organizare-Mobilizare] sa vada situatia la fata locului.
Eu i-as putea da si oarecare solutii.
Problema am pus-o si com andam entului german.
In ceea cc prive$te viata noastra, dc aici, — in „cercul
restrins“ in carc traim — nu pot sa-ti spun decit ca este extrem
de grea. Lipsuri si grcutati noinchipuite cu care luptam eroic.
N adajduim , pina la sfirît, sa incheiem cu bine si acest capitol
greu.
In ceea ce priveste divizia si cu concursul vostru, pe care
ti-1 solicit mai insistent ca oricind si tic ?i d-lui general [liicl
Steflea, [seful Marelui Stat M ajor — n.n.], concurs pe care
am certitudinea ca m i -1 veti da. Imi pare rdu ca nu am posibili-
talca sa-ti
• ardt verba! toate aceste gi'cul&ti,
§ w dintre care unele
de toala importanta — nu le pot incrcdinia hirtiei [subl. ns].
Cu prim ul curier sigur, pe care sper •
sa ni-1• trim itcfi cit
de curind, iti voi arata in dctaliu situatia diviziei.
Toate m ultum irile, toata dragostea si cu m ai m ult dor ca
oricind do a te re vedea. *
Prezinta, te rog, respectuoa.se salutari .si m u ltu m iri pline de
adinca recunostinta d om nului general Steflea.
Salutari la toti ceitalti ofiteri din Marele Cartier General.
[Colonel Constantin] Bratescu [comandantul Diviziei 1 Cavaleriel
[Lxxxvrj.
Ce am pierdut cu Armata fi germana (9 decembrie 1942).

J. Divizia 20 Infantcric.
1. S ituatia operativa : D ivizia 20 se gase^te cu toate uni
tatile angajate in lupta, cu grosul in regiunea Agodni ; tot
tim pul divizia a fost subordonala C orpului IV arm ata german.
421
2. Efective : Divizia are urmatoarele pierderi in personal si
m aterial :
— Regimentul 82Infanterie circa 25° 0 pierderi.
— Regimentul 83Infanterie circa 35% p erderi.
— Regimentul 91Infanterie circa 5 0 o 0 pierderi.
— Batalionul Pionieri circa 40% pierderi.
— Divizioanelc de tunuri sint aproapc complete.
— Divizioanelc de obuzicre au m ajoritatea pieselor distruse
in baterie de carele inamice.
— M aterialul anticar sub 50 mm este aproapc complet dis-
trus, dovedindu-se foarte ineficace ; din m aterialul de 75 m m
anticar, material foarte bun, ne-au fost distruse 2 piese.
— Servicii le sint evacuate. Situatia lor inca nccunoscuta.
Totalul cfcctivului prezent cstc de circa 6 300 oameni.
Pierderile in oameni si in special in material se datoresc
purtarii eroice a unitatilor care au ramas pe pozitiile in it ialo,
continuind rezistenta, incercuite, pina la completa distrugere.
Actiunea directa a carelor grele inamice ne-a produs cele mai
mari pierderi.
3. M unitiunile : cele de artilerie lipsesc complet. Infanteria
foloseste m unitiunea germana. Avem nevoie in special de pro
jectile 76,2 [mmj si m u n itiu n i pentru armele automate.
4. Hrana : Trupele noastre au fost do la inceput in subzis-
tenta Corpului IV arm ata german. Sc primesc acelcasi ratii ca
î trupele germane.
5. Furajele : Nu se primesc furaje deloc.
Caii au inceput a pieri. O parte sint taiati pentru hrana.
Facem efoi*turi pentru a salva o parte care sa asigure mis-
carea trasurilor strict necesare din trenurile de lupta.
6. R a n itii si bolnavii, sint parte tratati in am bulanta d iv i
ziei. parte in lazaretele germane.
Evacuarea ranitilor se face cu avioanele germane si dupa
aceleasi normc fixate pentru ranitii germani.
7. Starea morala este in general foarte buna, mai ales ca
parte din unitati au avut succese apreciabile.
8. Parte din echipam entul de iarna lipsestc.
Avem urgenta nevoie de urmatoarele :
Circa 7 000 perechi ciorapi lina
Circa 4 000 perechi manusi lina
Circa 3 000 pislari dc iarna
Circa 400 cojoace santincla
Circa 2 000 capisoane
9. R clatiunilc cu comandamentele si trupele germane sint
foarte bune.
II. Diviziei 1 Cavalerie dispune de circa 4 500 oameni si se
gaseste cu unitatile im partite la G rupul general [Hans] Hube
?ji Corpul L I Arm ata german.
Grupul /detasamentul — n.n.] colonel Voicu dispune de
circa 1 700 oameni de asemenea im partiti in unitatile germane
ale G rupului general Hube si Corpul LI german.
Artileria acestui grup este aproape completa (Divizionul
100 mm din Divizia Blindata. complct — si Divizionul 1/4 A.G.
cu (i piese).
Aprovizionarile cu hrana si m unitiuni, prccum si evacuarile
se fac in aceleasi conditiuni prin unitatile germane respective.
Starea moral a a acestor trupe este deasemenea destul de
buna. [...] C om andantul Diviziei 20 Infanterie. general dc d iv i
zie N. Tataranu *. IL X X X V IIJ .
Ultimcle marturii romanesti din cercul de la Stalingrad.

13 ianuarie 1943. Rusii s-au apropiat de Pitom nik. G erm anii
din viroaga se due sa lupte in prim a linie.
in aceasta zi dom nul general Tataranu insofit de dom nul
scf ele stat m ajor si maiorul Binder ies cu avionul din cerc
pentru a raporta situatia.
Astazi este evacuat bolnav colonelul Jian u Dum itru, com an
dantul Hegimentului 83 Infanterie.
14— /."> ianuarie 1943. CeVcul sc stringe. Ksto probabil ca va
trebui sa ne stringem spre Stalingrad.
[...] este evacuat si colonelul [Constantinl Atanasiu. coman-
dantul Regimentul ui 39 Artilerie.
1(> ianuarie 1943. In cursul aeestei zile, trupele sovietice
ocupa P itom nikul.
Cercul se stringe din zi in zi.
' Cu pierderea acestui aeroport trupele din cerc sint lipsite
do posibilitatea de a li sc mai putea evacua ranitii, pentru ca
nu sc mai putea ateriza.
* Generalui Tataranu nu a ramas captiv la Stalingrad, fiind

evacuat inainte do deznodiimintul luptei {n.n.).
17—31 ianuarie 1943. Incvpind dc la aceasta data aprovizio-
naroa sc face num ai prin lansari cu parasutele.
C onditiunile dc trai dcvin din cc in cc m ai grele.
Inam icul, gerul si lipsa fac ravagii in rindurile oamcnilor
ale caror eforturi devin titanice.
Cercul sc stringc ncincctat pina ajungc sub zidurile Sta-
1 ingrad ului.
2 fel.ruaric 1U43. Ultim a zi dc rezistenta a trupelor noastre
carc, coplcsite de num arul inamic, cad definitiv alaturi cW
cam arazii lor germani in ziua de 2 februarie a.c.
Astfel dupa o rezistenta eroica, cu pierderi din celc mai
singcroasc, sc incheie un capitol tragic dar pi in dc gloric al
G in d u l nostru sc indreapta catre acesti m artiri care au
cazut cu a n n a in m ina. si catre .cei care §i-au dat viata pe
cim pul dc lupta, lasind in urm a lor cim itire de eroi la Harkov
si Stalingrad. [L X X X V III].
V. CINE $1 PENTRU CE
A SACRIFiCAT ARMATA
ROMANA?
0
Oportunitatca priniirii dc catre germani a bataliei de la

Stalingrad (colonel Socrate Mardari). f . . .] citcva comcntarii asu-
pra oportunitatii bataliei defensive de pe Don si Volga.
Regulam entul german asupra ..conducerii trupelor*' incepc
capitolul „Conducerea‘‘ cu aceste cuvintc :
..Marile succese au la baza m ari riscuri. Inainte de a risca
trebuie insa bine cum panit4*.
Pe baza inform atiilor po care le are si a situatiei trupelor
proprii un inalt Com andam ent, inainte de a sc angaja intr-o
batalic. este obligat sa aprecieze *i sa hotarasca :
— daca primes*to sau nji batalia ?
— unde o va prim i ?
— daca nu primejjte batalia : cind $i cum se va sustrage ?
El trebuie sa cintareasca bine riscurile sa alcaga.
A$a a procedat maresalul Joffrc in cam pania 1014 ; la fel
au facut si rusii in cam pania din 1942, dupa batalia dc la
Harkov. ^
Nu avem toate elementele la dispozitie pentru a stabili moti-
vcle care au dcterm inat In a ltu l Com andam ent german sa pri-
measca batalia de pe D on—Volga.
Kara aceste elemente nu putem face o justa apreciere.
Cunoastcm insa faptele petrecute.
425
In urma operatiunilor din anul 1942, comandamentul german
ajunsese, desigur, la anum e concluziuni asupra fortelor sovie
tice si posibilitatile loi*. De asemenea a fost inform at din vreme
despre concentrarile fortelor ruse la nord de marea buela a
D onului. Mai m ult inca Inaltul C om andam ent german a con-
firm at oficial M.C.G. roman ca cunoaste concentrarile de trupe
sovietice din sectorul Serafimovici si la aripa de est a A rm a
tei 3 si a asigurat ca a luat m asurile necesare pentru o inter-
vent’c prompta a rezervelor destinate acestui scop.
Existd deci proba ca comandamentul (jennan era decis sd
primcascd batalia pe Don si avea convinyerea ca are toate san-
sele sd cistiye aceasta batalie [subl. ns.J.
Pe de alta parte, In altu l Com andam ent sovietic, procedind
cu dcosebita metoda, a rcusit sa realizeze :
— o surprindere de ordin material, prin form idabilul mate
rial blindat pe care 1 -au fabricat, adunat, organizat si pus in
valoare printr-o instructie solida ;
— o surpriza strategics, prin num arul mare de mari unitati
blindate, concentrate in ascuns la nord pe Don ; prin gruparea
de forte realizata in fata Armatei 4 B lindata, in Calm ucia ; prin
noua conceptie de intrcbuintare a m arilor unitati blindate, fo-
losita pentru intiia oara de rusi.
Si in fata acestor surprinderi, In a ltu l Com andam ent german
a perseverat in hotarirea sa. in fru n tin d toate riscurile a intarit
succesiv ordinele date G rupului general Lascar, Armatei (i ger
mana, trupelor germane dc pc frontul Armatei 8 italiana. sa
reziste pe pozitii pina la ultim ul om.
Aceste forte incercuite formuu pivotii prin rezistenta carora
com andam entul german voia sa restabileasca frontul. K1 a facut
sfortari m ari pentru a concentra forte noi cu care a contraatacat
sau luat contraofensiva, in acecasi idee de a reface frontul.
Nici in momentelc cind ar fi avut posibilitatea sa salvcze o
mare parte din forte, com andam entul german nu a acceptat
solutia unei replieri, desi avea mijloacele la indemina.
Sint tipice cazurile G rupului general Lascar, precum si
acela al Armatei 6 germana, cind contraofensiva Arm atei 4
B lindata atinsese valea Miskova.
N um ai cind au fost fortati de inam ic, germanii au ad mis
ideea de a-si replia dispozitivul. Manevra de retragere a C^rupu-
lui de armaU' „A “ din Caucaz a fost impusa de patrunderea
426
fortelor sovietice in directia Rostov. Dupa cum $i retragerile
din cotulDonului po Donct, sau de po Donct po M iust le-au
executat num ai fortati do inamic. Ele n-au constituit muncvre
preconcepute ale comandamentului german [subl. ns.].
Condusi in tru n a do ideea continuarii bataliei si pregatirea
unci contramanevre. germ ani 1 au folosit in luptclo defensive
resturile m arilor unitati si unitatile de alarm a (improvizate).
Num ai din cind in cind, in sectoarele cclo m ai amenintate fcilo-
soau cite o divizie proaspata, pentru a restabili situatia prea
critic^.
Tocmai tirziu cind fortele blindate sovietice sc apropiau de
Dnepropetrovsk, com andam entul german a reusit sa grupeze
rezervele, cu care a trecut la contraofensiva. Din m om entul
acesta au reluat initiativa operatiilor [in prim avara anului
1943 — n.n.] po frontul do sud-est. Au distrus grupul col mai
periculos de forte sovieticc (Arm ata blindata Popov), au azvirlit
resturile postc Donct- **û im pus inam icului sa ridice rezervele
din toate sectoarcle, pentru a lc ducc pe Donct-
Indiscutabil ca in aceasta uriasa batalie germanii si noi
am suferit pierderi dureroase. Dar nu mai putin adevarat este
faptul ca sirusii — x*u toate victoriile lor — au avut pierderi
cel putin la fcl do grele. [II, 48—501.
Cauza fundamentals a infringerii — subestimarea advcrsa-

rului de catre comandamentul german (general Petre Dumi-
trescu). P ina la inceputul iornii 1942 G erm ania parca noinvinsa.
BATAL1A V O L G II (batalia concomitcnta si convcrgenta spre
Stalingrad, din Cotul Donului si din Cotul Volgii) roprozinta,
•*
pe frontul de Kst, punctul aparent de inflexiune al cursului
razboiului, dupa cum batalia din Kgipt roprozinta al doilea punct
de inflexiune ; im preuna au dus la pecotluirea soartoi razboiului
dor/ 'lantuit do Germ ania, alaturi do aliaUi ci, socundari si putini
la numar, contra restului lum ii.
In ciocnirea uriasa contra U.R.S.S.-ului Germ ania nu putea
sa cistige razboiul decit in 15)41 sau eel mai tirziu, in 1942,
data pina la care a dispus do libertatea do actiune do a con-
contra pe frontul de Kst o zdiobitoare majoritato do forte. Orice
sustragoro de forte do la masa principals a fost o greseala capi
tala, agravata si mai m ult do faptul do a nu sc fi croat, pentru
vara 1941, num arul m axim posibil do divizii.
427
S-au lasat prea multe divizii in Franta in anii 1041 .si 1042
atunci cind submarinele si aviatia germana aveau Inca suprc-
m atia.
Dintr-o exagerata suprapretuire a valor ii si capacitatii arm a
toi cu care obtinuse stralucitele victorii din 1040, conduccrea
germana a calculat gr e s it fortele necesare pentru infringerea
Rusiei Sovietice. Din lacomia de a cxploata din prim ul moment
teritoriile cucerite a exagerat dezvoltarea form atiilor de scrvicii
in detrim entul unitatilor luptatoare. Cind, la sfir§itul anului
1042, a trecut la subtierca acestor form atii pentru a organiza,
din marele lor surplus de efective, unitati » luptatoare, era
prea tirziu. Aceasta masura salvatoare in august sau septembrie
1041, nu a mai constituit — la sfirsitul anului 1942 — decit un
expedient pentru astuparea golurilor dezastruoase, care altfel nu
s-ar fi produs.
So poate spune ca G erm ania a pierdut razboiul pe frontul
de Est in toamna anului 1041, in batalia pentru Moscova.
O judecare judicioasa [sic !] a situatiei ar fi putut evidentia
de atunci ca trebuie luate m asuri serioase si neintirziat pentru
a mai spera in cistigarea razboiului. Com andam entul suprem
german im batat de glorie si do erezia m isiunii sale divine a
fost lipsit do discernam intul strategic necesar. Toti generalii
capabili co nu impartaseau parerile acestui oomandamont erau.
pe rind, indcpartati.
Succcsele frumoase din Crimeoa (mai s i iunie) ca s i succe-
sele usoare do la Donet (iulie si august) — usoarc, deoarece
com andam cntul sovictic nu a p rim it batalia — au intarit si
mai m ult conducerea gormana in crodinta ca armata sovietica
luneca grabit spre calea infringerii.
Aoeasta este montalitatea care stapinea la ’ inccputul lui iulie
pe feldmaresalul [Fedor] von Hock ca si pe generalul [W ilhelm 1
von List si aceeasi m cntalitatc am gasit apoi la cartierul genc-
ralului von Weichs, la sfirsitul lui septembrie 1042.
Toate instructiunile co voneau de la O K H im bratiâu ace-
la§i punct de vedere :
„A rm ata sovietica este foarte slabita din cauza ultimelor
lupte asa ca in dooursul iernii 1942— 1943 nu va putea dispune
de fortele pe care lc-a avut in iarna dinainto" (Instructiunile
din 14 octombrie 1942).
AW
Fuhrerul atrage atentia asupra celor co urmeaza :
„ A rm ata sovietica nu esto In clipa de fata in situatia de
a Intreprinde o mare ofensiva cu un obioctiv fn d e p artat. . . “ (In-
structiunilc O K H do la 23 octombrie 1942).
Toate silintele noastre de a arata adevarata situatie s-au
lovit de atmosfera falsa in care traiau comandamentele superi-
oare germane.
Incercarile necontenite pe care arm ata le-a facut, dupa cum
se va vedea ulterior, pentru a-si asigura rezervele indispensabile
si pentru a nu sc incredinta diviziilor noastre sectoare prea
mari, depasindu-se posibilitatile lor operative etc., s-au izbit
continuu dc inertia sau lipsa de intelcgere derivind din convin-
gerea com andam entului german ca arm ata sovietica nu mai
poate intreprinde opcratiuni ofensive importante.
Prin respingerea apararii sovietice de pe Donet $i M ius pc
Don-Volga si Caucaz s-a ajuns la o lungim e nemasurata a fron
tului, care a trecut de la 2 700 km la un total de 4 000 km.
C om andam entul german nu a dispus de forte suficiente
pentru a asigura o densitate satisfacatoare pe acest din urim l
front. A recurs deci la cit m ai m ulte divizii aliate ce a putut
obtine.
— 5 divizii italiene, in afara de cele 3 ce operau pe frontul
de Est inca din 1941 ;
— 9 — 1 2 divizii ungare (operative) in afara de cele de paza
tcritoriala ;
— 26 divizii romane, din care 14 divizii [Esalonul II — n.n.]
sosite in vara anului 1942. [Ill, 8 — 10].
Trupele romanc nu au avut cu ce sa opreasca tancurile

rusesti (general Petre Dumitrescu). Com andam entul sovietic a
realizat o superioritate zdrobitoare in aceasta ofensiva cu carac-
tor decisiv. Ea a dopasit raportul dc 6 la 1 in sectorul Corpu
lui IV A rm ata $i 9 la 1 in sectorul C orpului II armata.
In ce privcste tancurile, com andam entul sovietic a pus in
actiune o masa de 700 care grele fata de totalul dc 40—50
tancuri sim ilare germane si romanc. Restul tancurilor usoare
lomane (11 tone) nu au contat, caci nu au rezistat nici la
ttlontul armei portative antitanc sovietice.
Trebuie dc asemenea sa m cntionam cantitatea considorabila
dt* artilerie, aruncatoare si batcrii Katiusa, dispunind de o mare
420
cant itate clc m unitii. care a fost concentrate in cclc cloua scc-
toare clc atac.
Kactorul determ inant al succesului ofensivei sovietice a fost
utilizarea masiva a tancurilor puternice contra unci aparari
lipsitc ele o aparare antitanc eficace $i suficient de numeroasa.
Toti ceilalti factori de superioritate au avut un rol secundar.
Pc frontul Armatei 3, toate atacurile sovietice care n-au
fost insotite de tancuri au fost respinse, cu m ari pierderi pentru
atacator.
Cel mai sublim eroism si spirit de jertfa al trupelor romane
a fost zadarnic in fata valurilor de tancuri KAV. 2 (62 tone) $i
T. 34 (peste 30 tone'), atit la Kletskaia si pe valea Tutkan, clupa
cum zadarnica a fost incercarea ulterioara a D iviziilor 62 $i
294 germane de a face fata acestor puternice mijloace pe frontul
capului de pocl german, la Cir.
A viatia a avut un rol foarte redus in aceasta batalie, des-
faûrata In anotim p de ceata $i cu zilele cele m ai scurte.
Com andam entul german dupa cum .am aratat m ai sus a
persistat pe tot tim pul cit a durat concentrarea fortelor sovietice
(29 octombrie— 18 noiembrie) — in eroarea de a aprecia ea
..situatia din fata Arm atei 3 romane p e rm ite . . . sa se adm ita
riscul unei ocupari intr-o anum ita masura mai slaba si a unor
rezerve mai limitate** (21 octombrie, G ru p u l de armate „B“).
Chiar dupa data de 7 noiembrie cinci au inceput sa se vada
evident pregatirile sovietice, ln a ltu l Com andam ent gennan nu
a apreciat la justa valoare proport ia m ijloacelor de atac sovie
tice f>i nu a trecut im ediat la luarea m asurilor care ar fi putut
— foarte probabil — salva situatia, daca erau luate la timp.
Cum rezervele trebuiau aduse de doparte (de la gruparile de
armate din ccntrul frontului do Est sau din Franta). concen-
trarea lor necesita mai m ult de 2 saptam ini, ceea ce impunea
o prevedere mai inclepartata. Diviziile blindate sosite din regiu-
nea Orel sau din Franta au intervenit in batalie pe pachete
$i dupa ce situatia era prea m ult compromisa, o interventie
masiva si oportuna ar fi putut avea cu totul alte rezultate.
Toate even i men tele ce s-au sueeedat dupa aceasta batalie
pe frontul do Est puteau urm a un curs cu totul diforit.
Rezulta in mod neindoios ca infringerea suferita pe acest
front se datoreste faptului ca ln altu l Com andam ent german nu
a vazut realitatea. Toate rapoartele noastre nu au izbutit sa
scoata com andam entul german din grava eroare, am putea spune
430
chiar obscsici, do a subcstima posibilitatilc armatoi sovietice,
do a o considera batuta. C hiar dupa dezlantuirea ofensivoi sovie
tice. cind inform atiile abundau com andam entul german nu a
vrut sa vada roalitatoa la justa oi valoare. Do aici a decurs
sacrificarea G ru p u lu i general Lascar si mentinerea Arm atei 6
germana la Stalingrad si astfel pierderea do ncinlocuit a unor
efective si materiale considerabilo. [Ill, 30—31].
Tragedia comandamentelor romane (general Petre Dumi

trescu). Orice razboi de coal it ie, cerind un comandament unic,
im plica o im portanta renuntare — acceptata aprioric — la liber-
tatea de actiune a fiocarui aliat. Din aceasta cauza in prim ul
razboi m ondial nu s-a putut ajunge la acceptarea unui coman
dament unic decit in m om entul cind viziunea clarfi a infringerii
a justificat renuntarea la o independenta mai mare de actiune,
gelos a pa rata, din partea comandamentelor englez si american.
Aceasta renuntare in folosul acceptarii unui comandament
unic nu num ai ea nu excludea, dar dim potriva impunea : pe de
o parte, statuarea — bine delim itate — a conditiilor de parti-
cipare a fiecaruia dintre aliaU la razboiul de coalitie, iar, pe
de alta parte, instalarea permanenta pe linga com andam entul
unic ill coalitiei a unui reprezentant calificat din partea fiocarui
aliat.
Respeetarea conditiilor de cooperare trebuia sa fie urm arita
atit de catre reprezentant, care ar fi facut cunoscut comanda
mentului unic punctul do vedere particular al fieearui stat din
coalitie, cit si de cat re com andantii trupelor do cooperare.
Noi am luptat alaturi do G erm ania fara sa fi avut o con
vent io m ilitara — scrisa sau verbala — , deci fara a avea stabi-
lito conditiile in care urma sa luptam , sa singeram si sa anga-
jam viitorul 'tarii noastre si — in fine — fara sa avem un
reprezentant calificat pe linga O K H (abia la sfirsitul lunii mar-
tie 1 f>44 a fost trim is generalul [Titus] Garbea).
Comandamentele de pe front — si chiar AJ.C.G. (apoi'
M.St.M.) — nu au avut nici un temei in virtutea caruia sa
poata core imbuniitiUirea conditiilor de angajare a fortelor noas
tre, lasindu-se astfel complete libertate com andam entului ger
man de a le utilize dupa criterii pi’oprii.
S-iiu despartit trupe de comandamentele lor organice (aj*-
mata, corp armata, divizie), s-au separat chiar batalioanele de
431
regimente si com paniile cle batalioane prin intercalarea lor intre
unitati similare germane, s-a folosit artileria noastra grea, avia-
tia etc. in folosul sectoarelor germane, fara a se tine socoteala
de nevoilc unitatilor noastre si de protestarile noastre. Inter
ventiile com andam entului roman (armata si M.St.M.) nu au putut
influenta strategia nefasta a OKH-ului $i nici sustrage fortele
noastre de la efectele neindoielnice ale dezastrelor prevazute.
Lipsa unor conditii statornicite de cooperare a facut ca strada-
niilc com andam entulu’ nostru sa fie sterile de$i toate infringe-
rile suferite de trupele noastre nu au constituit o surprindere
a com andam entului roman, dimpotriva, absolut toate au fost clar
si la tim p prevazute.
T R A G E D IA traita de C O M A N D A M E N T U L NOSTRU SUPE
R IO R in lupta alaturi cle germani consta tocmai din faptul ca
a fost clarvazator, ca a expus 1 impede convingerile sale, ca a
intervenit pc toate caile ce se puteau incadra intr-o disciplina
m ilitara, dar fara sa reuseascil decit in mica masura sa obUna
rezultatele dorite. [.. .J
Initiativa si raspunderea pe care doctrinele tuturor arma-
telor le acorda in mod normal comandamentelor de toate gra-
dele au fost m inim alizate, am putea spune chiar anihilate in
acest razboi de coalitie, condus in m odul cel mai dictatorial.
Nu se poate angaja raspunderea unui comandament daca n u i
se lasa initiativa necesar# in conducerea operatiilor. Centrali-
zarea operatiilor de catre O K H , in perioada bataliei din Cotul
Donului, a mers atit de departe incit chiar pentru angajarea
in atac a unei companii trebuia sa se ceara aprobarea prealabila
a grupului de armate *. .
* O rdinul G rup ului de armate ,,B“ din 2 noiembrie 1942 pre-

scria : „Prin ordinele date de catre fuhrer in ultimele saptam ini
pentru conducerea luptei in sozonul de iarna im p u n o centrali-
zaro stricta a tuturor operatiilor chiar si cele de o m ai mica
im portanta locala, in m iin ile com andam entului G ru p u lu i de
arm ate „B “. Intentiilo caro depasesc cadrul serviciului de recu-
noastore si incursiunile im pun, pentru e x e c u ta lor, in toate
cazurilo, o prealabila aprobare a com andam entului g ru p u lu i c\e
arm ato. Orice actiune care cere angajarea unor forte m ai m ari
decit o com panie are influenta sa asupra u n itatilo r $i improspa-
t a r ilo r . . . Ordon ca de acum in a in te pentru operatiile de atac
intentionate si care depasesc cadrul specificat m ai sus sa se
ceara pentru fic'care caz aprobarea mea p re ala b ila 41 (nota
I\ Dumitrcscu).
Ce rol mai raminea atunci com andantilor de armata, corp
armatcf $i chiar de divizii ?
C o m a n d a n ti de M.U. romani, lipsi{i de initiativa ce norm al
trebuia sa le revina si neputindu-se sprijini nici pe clauzele
unei C onvcntiuni *de Cooperare, nu puteau sa aiba decit o
influenta redusa la luarea hotaririlor, in vederea unei operatiuni.
In aceasta s itu a te rolul lor se marginea la un control cit
mai des si constiincios, cu scopul ca trupele sa rezolve in cit
mai bune conditiuni hotaririle luate dc com andam entul german,
$i la grija perm anenta de a asigura osta.îlor nostri un trai cit
mai bun, o asistenfa sanitara etc. sa le sustina moral ul.
Cu alte cuvinte com andam entului nostru ii revenea sarcina
ca prin m ijloacele ce mai avea la indem ina sa atenueze efectele
nefaste ale unei conduceri d ic ta to r ia l *i sa rezolve cu m ijlo a
cele sale modeste $i dupa
0
conceptii straine de doctrina noastra,
situatiile — din care unele foarte grele — in care erau puse
de com andam entul german.
Sint oameni de raspundere la noi care preconizeaza ca in
conditiile sus aratate, singura solutie pentru com andantii nostri
era demisia, caci ar fi obligat dictatura noastra sa caute cu
orice pret schimbe aceste conditii sau sa se demita.
Dar cum se poate oare im paca disciplina severa pe care
se sprijina fiinta unei armate cu jocul demisiilor, care se pot
succeda nelim itat ?
Un com andant dc arm ata ca si cel de batalion sau de com
panie trebuie in mod imperios sa ram ina in timp de razboi
la datorie, chiar in cele m ai grele situatii. A r fi foarte u$oara
si agreabiia cariera m ilitara^ daca s-ar deschide poarta degajarii
de raspundere prin demisie, ori de cite ori situatia ar devcni
grea sau chiar tragi ca.
6
Prin aceasta bre$a 111 disciplina inaitatoare dar severa a

ostirii s-ar compromite insasi fiinta statului, caci in fata m ortii
si a raspunderii .capitale este m ult prea comod sa te sustragi
printr-o demisie.
Conducerii m ilitare nu trebuie sa-i revina decit datoria de
a-si spune limpedo cuvintul sau si de a arata, cu toata taria,
parerile ei factorilor raspunzatori de soarta tarii. Orice depa-
sire a acestor atribute nu ar duce docit sau la dictatura mili-
tara sau la descompunerea ostirii, prin introducerea consensului
433
com andanfilnr ei, consens derivlnd din in Iron area sistemului
demisiei. [...] [ Ill, 4—7].
Si o concluzic: singurul marc vinovat este coinandatnenlul

german (general Petre Dumitrescu). D in cxpunerea de m ai sus
rezulta ca In a ltu l C om andam ent german nu a vazut de la
inceput considerabila disproportie dintre mijloacele modeste ale
apararii $i mijloacele masivc pe care atacatorul le putea pune
in actiune .si nu $i-a dat seama de situatia critica creata armatei
prin penuria aprovizionarilor in m un itii, carburanti $i hrana,
in care ne aflam la inceputul bataliei $i care a avut repercu-
siuni capitale asupra desfasurarii apararii noastre. Pentru o
aparare de durata toate doctrinele tactice prevad o aprovizionare
de cel putin 6—7 unitati de foe, stocate In cadrul diviziilor, in
afara de m unitiile din depozitele esaloanelor superioare de co-
m andam ent. A rm ata 3 nu a dispus in intreg cadrul armatei
decit de 1 (artilerie) la 3 (infanterie) unitati de foe. Nu s-au
p u tu t executa trageri de contrapreparaUe din cauza lipsei de
m u n itii ?i nu s-au executat decit cu mare economie tragerile
de oprire.
Raspunderea acestei situatii revine num ai com andam entului
german care avea in sarcina sa miscarea trenurilor noastre de
m unitii, carburanti, efecte de iarna etc. Trebuie subliniat ca
trenurile au fost expediate la tim p din tara, cu toate eantitatile
necesare, dar au intirziat cu lunile pe traiect, din cauza priori-
tatii acordate transporturilor germane pentru Stalingrad in detri-
m entul celor destinate trupelor romane. Interventiile nenumarate
facute la tim p scris sau verbal, pentru a se remedia situatia
aprovizionarii noastre cu m un itii, n-au dus la rezultat. A bia
cind batalia s-a term inat, au inceput sa soseasca tren dupa
tren, cu m un itii care nu ne mai trebuiau. Tnterventiile facute
acum pentru a nu se mai descarca trenurile noastre la Moro-
zovsk î Millerovo au ramas $i ele fara rezultat producin-
du-se astfel armatei noastre pagube considerabile prin pierderea
unei importante cantitati de m unitii, pierdere care nu trebuia
sa se produca daca se luau in considerare protestarile noastre
insistente.
In perioada de la 2 1 noiembrie pina la jum atatea lunii
decembrie, cind frontul de pe rlu l Cir a fost strapuns, cele
m ai e x c e p tio n a l sfortari cerute trupelor romane î germane
434
de sub ordinele Arm atei 3, toata energia neprecupetit depusa,
cum si cea mai apriga dirzenie nu au putut suplini lipsa de
forte. Rezistenta supraomeneasca realizata pe acest iiu a fost
strapunsa intre 16— 18 decembrie, atit la extremitatea cstica a
frontului, spre varsarea C irului in Don (sectorul german al gene
ralul Stum p fold) cit $i la aripa de nord (calare pc Bokovskaia,
in sectoarele C .X V II german (gen. H ollidt) si C.II A. roman
(general Dascalescu). Pulverizarea Arm atei 8 italiene, im ediat
la nord, a perm is patrunderea fortelor sovietice la Millerovo,
ca urm are taierea retragerii trupelor romanc ale C.I A. ramase
intacte pina la aceasta data si la distrugerea lor odat5 cu
Div. 62 si 294 Inf. germane.
#
Prin acestc ultim e operatiuni se term ina batalia din Cotul

Donului ; intreg frontul Arm atei 3 este strapuns si dislocat, iar
m ajoritatea unitatilor luptatoare si a m aterialului distruse sau
capturate, in executarea m
apararii cu orice pret a pozitiilor in-
credintate.
Din totalul efectivelor de care a dispus A rm ata 3 la 18
noiembrie, s-au adus in tai'a, evacuati ca raniti sau bolnavi (cu
trenuri), sau prin marsuri pe jos — 1 800 km, aproape doua
treimi din cfectiv (circa 100 000 oameni din 164 258).
Daca s-au putut salva atit de m u lti ostasi din batalia de la
Don si daca au putut fi adusi in tara, in plina iarna asiatica,
m eritul reyine M arelui Stat M ajor roman, care a luptat contra
tuturor incercarilor O K H de a retine resturile diviziilor noastre
in spatole frontului german, apoi prioeperii si devotam entului
tuturor com andantilor si statelor majore, de la cele mai m ari
pina la cele mai mici.
A m facut aceasta scurta privire asupra bataliei din Cotul
Donului din datoria ce am de a nu lasa sa se acrediteze inexac-
titati sau josnice calom nii asupra comandantilor, statelor majore,
ufiterilor si ostasilor Arm atei 3 care s-au luptat cu toata b ra
vura s> spiritul de suprema jertfa, asa cum le-a impus constiinta
lor curata.
Dupa cum am mai aratat, pentru arm ata nu se poate pune
—si nu trebuie sa se puna — problema raspundorii declansarii
razboiului, caci aceasta problema estt' do resortul exclusiv al
conducerii politico a tarii.
435
Generalui D uffour — com andantul $colii Superioare ele
Razboi din Paris* distinge in lucrarea sa „Politica m ilitara si
strategica“ trei elemente aparte :
— clircctiva yenerald a razboiului 111 care d ip lo m a t a inter
vine alaturi de politica interna, de politica sociala, de propaganda,
de industrie de razboi etc.
— politica militara, adica intreaga activitate de ordin m ilitar
pe care o desfasoara un guvern sau generalism ;
— strategiat adica conducerea superioara a operatiilor de
catre com andam ent pe teatrul sau teatrele de razboi incredin-
tatc acestuia.
Raspunderea cd-tului Armatei 3 trebuie cautat num ai in
eadrul u ltim u lu i element : strategia. El nu ar putea fi acuzat,
decit daca ar fi savirsit greseli d in punct de vedere al con-
ducerii operatiilor.
Incercarea — pornita num ai din sentimente josnice de raz-
bunare personala si de la persoane care nu au luat parte la
batalie si nu cunosc deci conditiile in care s-a angajat aceasta
batalie $i cum s-au desfaûrat evenimentele — cu scopul de a
acredita parerea ca sfirsitul nefericit al bataliei din Cotul Donului
s-ar datora conducerii A rm atei 3, constituie p rin ea insasi o
tradare crim inala a intereselor m ilitare §i politice ale tarii.
A tribuind vine im aginare com andam entului roman, inseamna
ca in m od intentionat voim sa ignoram situatia tragica in care a
fost pusa A rm ata romana de catre com andam entul german, pe
care dorim sa-l absolvim de vina totala §i exclusiva care ii
revine, n u num ai in infringerea arroatelor 3 si 4 romane, dar
$i a armatelor 8 italiana, 2 ungara $i 6 germana.
C om andantul $i statul m ajor al Arm atei 3 au facut tot ce
omene^te era posibil pentru a usura situatia trupelor, inaintea
$i pe tim pul bataliei.
A m tinut cel m ai strins contact cu trupele aflate in lin ia 1
prin vizi tele mele personale, ale ofiterilor de stat m ajor $i ale
$efilor de servicii, pentru a cunoaste situatia, nevoile $i a le
satisface la tim p. Am tinut legatura cu com andantul $i statul
m ajor al G rupului de arm ate ,,B“, sub ordinele caruia opera
* $i cel m ai valoros istorie f?i comentator al prim ul ui razboi

m ondial ( nota Petre Dumitrescu).
430
Arm ata 3, .>i de la care trebuia sa p rim im toate materialele de
care aveam nevoie.
In cele 39 zile ce au precedat batalia am luat de 2 ori
contact personal cu com andantul grupului de armate. iar organele
rrele de stat m ajor, cu organele similare germane, de cel putin
8— 10 ori.
. Nu cred ca un alt comandament de arm ata roman s& fi \\nui
o legatura, In sus si in jos, mai strins 3 decit aceea pe care a
tinut-o A rm ata 3.
D upa cum am aratat deja, am raportat raspicat de repetate
ori : .
— situatia reala a inam icului ;
— im portanta ce trebuie acordata frontului incredintat A r
matei 3 ;
— valoare a reala a rezistentei noastre, din cauza conditiilor
ce ni s-au crcat ;
— gravitatea lipsei de rezerve, la toate esaloanele dc co-
%
m andam ent, Sntelegind sa ating insubordonanta pentru a-mi
pSstra rezerve ;
— gravitatea lipsurilor materiale (m unitii, carburanti, hrana,
material geniu etc.).
In conceptia bataliei defensive a unei armate, dupa doctrina
franceza si cea romaneasca, dinaintea abolirii lor $i brutalei
inlocuiri cu doctrina germana (de catre com andam entul nostru
superior din 1940 si inceputul anului 1941), se acorda o elastici-
tate in conducere, imperios necesara. A rm ata se bate intr-un
cimp defensiv avind o suficienta adincime. In acest cimp, com an
dantul de arm ata poate arm oniza rezistenta rigida pe loc cu o
aparare mai elastica, — prin rezistenta pe m ai multe lin ii de
teren .si m ai ales prin reactiunea unor rezerve suficiente, judicios
amplasate.
%
C om andam entului Armatei 3 nu i s-a lasat libera exercitare

a comenzii decit in hotarirea dispozitivului general. Inaltu l
Com andam ent roman (maresalul Antonescu) O K H au aprobat
propunerile armatei. Generalul Paulus, fostul com andant al zonei
ce am luat in prim ire, a fost in totul de acord cu m ine in
solutionarea problemei de aparare.
Conduita apararii a fost stabilita prin instructiunile
fiihrerului pe baza aprccierii gresite a posibilitaîlor inam icului
$i prin rigiditatea aplicarii acestor instructiunl.
437
Am aratat ca pentru zona cc' s-a incredintat Arm atei 3 sa o
apere, trebuia sa dispun de 8 divizii infanterie romane si ca in
spatele lor trebuiau sa se gaseasea D ivizia B lindata si inca 4 d i
vizii germane, din carc doua dc infanterie si doua blindate, adica
un total dc 14 divizii, in loc dt' cele 10 divizii slabite de care
am dispus (8 divizii infanterie si 2 divizii blindate).
M i s-a im pus totusi o rezistenta pc loc desi nu am dispus
de fortele necesare pentru aceasta conduita obligindu-ma la o
aparare ??? cordon si ceea cc este mai grav, intr-un cordon rigid.
A m aratat clar $i la tim p toate riscurile situatiei cc mi se
crea ; am p rim it raspunsul ca „situatia de ansam blu . . . impunc,
iar actuala situatie a inam icului . . . permitc ... sa se adm ita
riscul unei ocupari . . . mai slaba si unor rezerve mai lim itate
in sectorul Arm atei 3“.
Am revenit totusi in mod repetat in aratarea situatiei, dar
fara rezultat.
A m cautat sa obtin o aparare mai elastica, prin retragerea
la tim p a grupului Lascar, dar am in tim p in at optmerea categorica
a OKH-ului $i nu am p rim it dezlegarea maresalului*.
Activitatea, priceperea, energia depusa de comandamentul
armatei, ca sa pregateasca cit mai desavirît apararea pozitiilor,
nu poate fi tagaduita de nimeni. Slabele, aproape inexistentele
lucrari luate in prim ire au fost dezvoltate si transformate 111 lu
crari fortificate suficient de tari, s-au facut instalarii pentru
trupa si anim ale, s-au construit depozite, s-a organizat foarte
satisfacator serviciul sanitar, iar transm isiunile armatei au fost
atit de bine organizate si orientate incit au putut deservi nil
num ai com andam entul armatei dar si po cel german, atit pentru
legaturile spre nord cit si cele spre est, pina cind frontul a
ajuns in apropiere de Morozovsk, cind postul de comanda
al armatei era aproape incercuit.
Desfid pc orice alt comandant de arm ata roman sa se fi
gasit cu postul lui de comanda in situatia in care m-am gasit hi
Morozovsk intre 20 si 27 decembrie 1042.
Daca infringerea de la Cotul D onului s-ar fi datorat coman*
dantului armatei si statului major, ei ar fi fost traî la raspundere
din prim ui moment. A tit com andam entul superior german cit $i
* De fapt, a??a cum reiese din documcnte, dezlegarea a venit

prea tirziu (u.k ).
43R
maresalul Antonescu nu nc-ar fi m enajat citu$i de putin, ci
ne-ar fi aplicat, cu m are zgomot, sancfiunile cuvenite pentru
a da opiniei publico, pe drept cuvint ingrijorate, o cit de slaba
salisfactiune. Faptul ca com andam entul german nu num ai ca nu
mi-a adus nici un repro$, dar din contra a pus sub ordinele
mole di recto trei mari unitati germane : C X V II A. german al
generalului H ollid t si gruparile de forte ale generalilor Stum pfeld
Spang, dovedeste contrariul. Aceasta com anda am detinut-o
pina la 27 decembrie 1942, cind mi s-a incredintat o alta insar-
cinare pe Donet, pina la 7 ianuarie 1943, cind in fine am preluat
comanda ambelor arm ate romane ce se retrageau in tara (arm a
tele 3 si 4), im preuna cu toate atributiile pe care le avusese
e$alonul M.C.G. de la Rostov.
Nici un alt com andant roman de arm ata nu a avut insar-
cinari asemanatoare.
Maresalul Antonescu telegrafiaza M.C.G. Rostov :
„La raportul dvs. nr. 282/42 va comunic urmatoarele :
Cunosc raportul Ion Gheorghe J?i cunoa§tem situatia Arm atei 3.
A fost de mai m ulte ori semnalata, alarm a a fost fara
rezultat.
Istoria va judeca.
Aratati generalului Dumitrescu $i com andam entului ca incro-
dorea mea in ei a ramas neclintita. Ku §tiu ca s-au batut ca cei
mai bravi soldati din toate tim purile, ca o greseala de concep-
tiuno, de conducero si ele neputinta din cauza largirii excesive
a lin iilo r de comunicatie, precum subestimarea inam icului au
dus, fatal, la distrugerea armatelor noastre44. [...]
t
M-as putea opri aici, caci cel mai calificat in a stabili la
tim p raspundcrile $i-a spus cuvintul.
O intrebare staruio insa in mintoa mea, si desigur si a oiti-
torului acestor rinduri : do c'e so invinuie azi conducerea Armatei 3
do infringerea in batalia de la Don, cind factorii raspunzatori
nu au gasit nim ic sa-i reproseze in 1942 ?
Si dupa aceasta, prin asociatiune de idei, o alta intrebare
se naste : de ce s-a incercat sa se traga la raspundere num ai
Arm ata 3 — pentru infringerea de la Don — si nu $i la alte
armate pentru infringerile suferite la Stalingrad, la Odessa $i
in nord ul Moldovei ?
430
N u doresc ca in im prejurarile grele prin care trece tara
sa raspund la acuzatiuni nedrepte, tot prin acuzatiuni, chiar daca
aces tea ar fi drepte.
Rog insa pe cei ce gindesc si sim t curat romaneste sa medi-
teze singuri asupra acestor intrebari, — care i$i vor prim i la
tim p raspunsul.
M a opresc de a califica cum s-ar cuveni pe acci care trc-
cind peste adevaruri evidente, poate cele mai elementare reguli
ale probitatii profesionale sau ale cavalerism ului ostaêsc, inteleg
sa tradeze Tara $i ostirea prin calomnil, care nu ))ot servi
decit com andam entului superior german, singurul si marele vino
vat al infringerllor de la Don $i Stalingrad.
Cu fruntea sus si cu con$tiinta lini.>tita, atit in ceea ce ma
priveste pe mine, cit î pe colaboratorii mei, astept cu incredere
ca istoria sa judece si sa-??i dea verdictul asupra raspunderilor
in batalia de la Cotul Donului sa aprecieze contributia tuturor
celor care nu $i-au precupetit via\a, munca, priceperea $i devo-
tam entul in aceasta supraomeneasea incordare. [ Ill, 44—50].
• •
Generalul Hauffe expune punctul dc vedere al fiihrerului

Adolf Hitler * (28 decembrie 1942). 1 . M isiunea G rupului de
arm ate „B“ era sa im pinga dreapta sa pe Volga si sa asigure
opeiatiunile G ru p u lu i de armate „ A “ in Caucaz.
Ocuparea Stalingradului si deci interceptarea navigatiei pe
flu v iu l Volga nu a fost un scop politic, ci pur m ilitar. Nereusita
complete si la tim p a acestei operatiuni so datoro$to insuficientei
transporturilor.
• ^ • • •
C om andam entul german a cunoscut im portanta frontului de

pe Donul m ijlociu >i s-a temut de un atac spre Rostov.
* In fata deteriorarii rapide a raporturilor romano-germane,

H itler hotarise sa-1 intilneasca pe Ion Antonescu la 15 decem
brie pentru a lam uri situatia creata dupa Stalingrad. Tn cele
din urm a, intilnirea a fost am inata — ea a avut loc la 1 0 - 1 1 ia
nuarie 1943 la Rastenburg — si a fost chemat la Cartierul General
al fiihrerului generalul Hauffe pentru a prim i dispozitii ?*i
„raspunsuri“ pentru maresalul Ion Antonescu. La 28 decembrie,
H auffe ii expunea lui Ton Antonescu punctul de vedere al lui
Hitler, punct de vedere influentat in mare masura de ceea ce
raportase . . . acelasi Hauffe. (n.n.).
440
V
2. Fuhrerul a dat in septembrie a.c. o di recti va in care cerea

lupta pe pozitii pina la u ltim u l om $i ultim ul cartu?, in scop
de a evita pierderi de m aterial $i parasirea pozijiilor organizate.
In cam pania contra ru$ilor mcntinerca acestui principiu a
fost dovedita prin reu§ita m ultora din oporatiuni, intre care 0
poate fi citat $i cazul actual de la Stalingrad.

Parerea fuhrerului este ca retragerea poate deveni deza-
vantajoasd, In special in fata atacurilor cu care.
3. In altu l Com andam ent german a apreciat favorabil dorinta
de a se pune trupele romane sub com andam ent propriu. De accea
se intrevazusc organizarea com andam entului G rupului de armate
Maresal Antonescu si realizarea lui depindea num ai de caderea
S talin g rad u lu i.%
'
La sud de Stalingrad s-a organizat com andam entul de arm ata
roman [Armata 4 — n.n.] indata ce i-au sosit fortele.
4. Fuhrerul cere sa sc t»na seama dc grcutatilc transporturi
lor spre front.
Pe lin iile existente sc transportau si trupe >?\ materiale. De
aicj consecinta : orice prioritate a cluccrii cle materiale oprea
scurgerea trupelor. Exem plu : la M illerovo s-au adus 4 trenuri
cu ovaz pentru Arm ata 3 in dauna transporturilor dc mine si
materrale de fortificatii.
Fuhrerul adauga ca toate problemcle de transport,
%
construct ii
dc cai ferate ?>i drum uri, trebuie sa ram ina In m iin ile germane.
Lie ccr cantitati imensc* di* oameni materiale si o conducere
unica.
Problema transportul ui pentru frontul de sud, a fost agravata
prin acte de sabotaj ale partizanilor in. zona Kiev, care si-au
inceput activitatca in octombrie. Zilnic s-au prod us m inari dc
poduri $i dc linii, care au red us capacitatea normala de
transport. '
A doua cauza care a produs greutati in transporturi : liniile
noi nu au dat capacitatea de transport prevazuta. Sc socotea pe
un debit zilnic dc :
— 7 trenuri pe linia Salsk—Stalingrad ;
— 10 trenuri pc linia Morozovsk—Kalaci ;
— 8 trenuri pe linia Millerovo.
Totalul ar fi fost suficicnt pentru G rupul Don, dar nu s-a
realizat decit 6 O0/0 din aceste calcule.
441
Fuhrerul roaga sa se creada ca trupele romane nu au suferit
mai m ult ca cele germane. #
Nu se cunosc cazuri in care trupe romane sa fi flam inzit, cu

exceptia bineinteles a celor aflate acum in incercuirea de la
Stalingrad.
5. Conducerea suprema germana nu putea cluce deodata re
serve si pe frontul de Est si in Africa. De asemenea nu era posibil
ca inapoia punctelor sensibile sa aduca rezerve, pentru ca refa-
cerea si pregatirea trupelor pentru ofensiva din 1943 nu so putea
face im ediat in spatele frontului. Era ncvoio ca efectivele nece
sare acelei ofensive sa fie tinute in interior.
Constituirea rezervelor pe frontul de? Est a fost im piedicata
.si de atacul contra maresalului Rommol la 23.X si de debarcarca
anglo-americana la 9.X I in Algeria.
Se destinase 2 divizii blindate din Franta pentru frontul de
Est, insa evenimentele din Africa au oprit plecarea lor la tim pul
p revazut.
G. Depozite inapoia frontului nu s-au putut realiza, ci num ai
aprovizionarea zilnica, din cauza capacitatii lim itato do transport.
7. In ofensiva de la 19.X I, rusii au aratat ca au invatat sa
conduca operatiile. Este regretabil dar trebuie rocunoscut ca
au stiut sa aleaga si sa aplice cu pricepere efortul I in ultimelo
atacuri.
Pentru conducerea trupelor pe tim pul unor ofensive rusesti
au fost redactate la 20.X I noi instructiuni, dar au sosit prea
tirziu la trupe. '
Conducerea rusa, foarte abila, nu si-adomascat cu nimic
concentrarea fortelor. Nu s-a putut constata ce forte adunase ;
nu au dat telegrame radio. Prizonierii si dezertorii nu au stiut
de concentrarea de tancuri, pentru ca trupele din lin ia I se
g£seau de m ulta vreme pe pozi\ii.
In plus au fost greutati in cercetarea aeriana, din cauza
vrem ii si a padurilor de la nord de Don.
Inam icul a folosit avantajul capului de pod do la Blinov.
Se discutase la O K W problema reducerii capului de pod si
ocuparea regiunii paduroase de la nord de Don, dar lipsa de
forte si m unitii nu au permis executarea. La sfirsitul lui sep
tembrie se crodea posibila cucerirea acelei regiuni s* era Pre-
vazuta a lii pentru satisfacerea nevoilor de lemne cit si iientru
crearoa unui cap de pod ofensiv.
— Divizia, Blindatci romana (130 care) ;
8 . La 19.XI existau ca rezerve inapoia Arm atei 3 :
— D ivizia 22 B lindata germana, venita din rezerva Arm atei
8 italiana ;
— Divizia 14 B lindata germana, venita do la Stalingrad in
preajma atacului.
D ivizia 22 B lindata fuscse m entinuta anterior pe frontul ita-
lian pentru ca se primise un mesaj radio rus, care indica un
atac rus la dreapta armatei italiene, in directinnea Stalingrad.
D in nenorocire D ivizia 22 a sosit pe front num ai cu 40 de
care de lupta, in loc de 130 cite avea :
— 45 la care motoarele nu au funcjionat (soaredi au ros
cablurile) ;
— alte 45 ramaso in drum ul lung co au avut do parcurs,
din cauza diferitelor pene.
Careie ramase In urm a au venit insa pe rind si prea tirziu.
0
A u mai existat inca 2 detasamente germane? cu valoarea
unui regiment intarit cu arm am ent anticar.
9. Situatia arm am entului Diviziei 1 B lindata romana, Diviziei
22 B lindata $i a celor 2 detasamente germane, la 19.X I, ora :
— 177 care de lupta ;
— 330 tunuri anticar, din care 180 tunuri anticar grele ;
— 26 baterii (1 2 grele) ;
— 14 batalioane.
Situatia arm am entului anticar sau antiaorian* putind trage
anticar, era :
— la A rm ata 3 : 585 tunuri din care 350 de front :
— la A rm ata 4 romana *i4 B lindata germana : 223tunuri
Com parind cele 3 arm atr inclusiv rezerva, avem :
— Arm ata 3 romana : 585 tunuri anticar si antiaoriene ;
%
— A rm ata 6 germana : 388 tunuri anticar si antiaerione ;

— Arm ata 4 rom ana : 223 tunuri anticar si antiaerione.
Se vede deci ca efortul a fost pe frontul Armatoi 3 romana**.
Situatia carelor de lupta :
— Arm ata 3 romana avea 177 care do lupta ;
* Se dovedisera oficaco im potriva b lin d aju lu i tancuri lor so

vietice tunurile antiaerione gormano de 88 m m (n.n.).
** Desprc acest gen de „matematica distractiva41, vezi mai
departe opinia maresalului Antonescu $i a M.St.M. roman (n.n.).
443
— A rm ata 6 germana avea 141 care cle lupta ;
— A rm ata 4 B lindata germana avea 71 de care.
10. Atacul incepe la 19.X I pe vreme roa si cu vedere proasUi.
A atacat la A rm ata 3 rorriana :
— A rm ata 5 B lindata rusa (prim a cu aceasta organizare) cu
— 3 divizii de cavalerie ;
— 3 corpuri blindate si
— 5— 7 divizii de infanterie.
Efortul in capul de pod Blinov : diviziile do cavalerie au
facut siguranta spre vest, directia de atac direct spre sud. In
prim a zi nu era clar unde era indreptat efortul rus : spre
Rostov sau Kalaci.
— A rm ata 21 cu
— 3 divizii de cavalerie ;
— 3 brigazi blindate ; • •
-
— 1 brigada pak [artilerie antitanc — n.n 1, a atacat in
directia Kletskaia.
In prim a zi aviatia nu a putut vedea nimic.
D iviziile 5 si 6 romane au fost putin atacate in prim a zi.
11. O peratiunile s-au desfasurat dupa cum urmeaza (fuhrerul
roaga sa nu so considere aceasta expuneiv ca o critica, ci ca
o expunere obiectiva) :
Ofensiva rusa a cautat s& obtina efecte dt' panica prin
atacul posturilor de comanda.
Printr-o inexplicabila oxagorare, doi aviatori romani a.i
aruncat in aer un depozit de bonzina si altul de m unitii la
Morozovsk. ceea ce a produs panica si in serviciile dt' apro-
vizionare din aceasta regiune.
In prim a zi atacul rus a progresat circa 10 km. Com andantul
Armatei 3 a raportat la Grupul de armate „B “ ca va putea
face fata. De fapt in prim a zi situatia nu ora prea grea caci
ruîi au tinut un corp blindat in rezerva.
Armata 3 n-a angajat nici o rezerva.
A viatia romana si germana, din cauza tim pului, nu a putut
zbura. Rusii au zburat ; probabil ca la nord dc Don vromea era
buna.
/ ilia a doua cle atac a aclus o largire a strapungerii rusev.i
.si G rupul Lascar a fost atacat in flancuri.
444
Dosi la OKVV s-a exam inat situatia cu ambole solutii, a conti-
nuarii luptei sau a retragerii, s-a hotarit raminerea pe loc, caci
se spera sa se pastreze lim itate cele doua canale ale strapungerii,
spre a favoriza reactiuni contra coloanelor atacatoare.
Incercarea com andantului Corpului X L V III B lindat de a
tine strinse cele doua divizii blindate nu a reusit. Divizia B lin
data romana a inaintat in tim p ce D ivizia 22 B lindata a fost
oprita de inamic, fara a se pastra o legatura intre ele. Fuhrerul
este de parere ca nu era suficient ca num ai 2 ofiteri in care,
de lupta sa tina aceasta legatura. Neintelegerea $i lipsa de lega
tura Intre cele doua divizii blindate au permis rusi lor ca o
brigada blindata sa mearga spre Kalaci.
La 20.X I a porn it $i atacul contra A rm atei 4. Si aici in a
micul a reusit a cam ufla concentrarea prin miscari contim u
intre Astrahan .si Stalingrad.
La 2 1 .X I s-a atins punctul culm inant al ataeului rus,
G rupul Lascar a fost complet incercuit in tim p ce com andantul
Corpului X L V III B lindat german nu reu$ea sa im pinga inainte.
La 21.X I dim ineata, com andantul Armatei 3 romana a sugerat
G rupului Lascar masuri pregatitoare de strapungere spre sud,
fara a tine seama de ordinele contrarii prim ite de la comanda-
mentele superioare*.
Se poate ca din aceasta cauza hotarirea pentru rezistenta
sa fi fost influentata. Scopul fuhrerului nu a fost saerificarea
G ru p u lu i Lascar, ci sp rijinit pe G rupul Lascar, Corpul X L V III
B lindat si diviziile germane ce veneau de la Arm ata 8 italiana
sa inchida canalul facut do inam ic in centrul Armatei 3. %
Rezistenta acestui grup ^facea parte din operatiunile proiec-

tate, de aceea i s-a dat ordin de rezistenta pe loc, ceea ce
G rupul Lascar a executat eroic.
La 22.X I inam icul a largit canalul ; G rupul Lascar a con
ti nuat sa l'eziste .î rusii au ajuns la Kalaci.
Eforturile Armatei 6 germiine de a se opune ru.îlor cu
Divizia 14 B lindata nu au reusit, caci flancul sting cu D ivizia 1
* Sint confirmate astfel aprehensiunile generalului Petre D u

mitrescu, care a sesizat corect ca ordinul sau din 21 noiembrie
—pe deplin justificat de situatia pe front — a fost luat de
conduccrca germana ca un posibil argument pentru a transfera
vinovatia asupra com andam entului roman (n.n.).
Cavalerie a cedat ?>i rusii au atacat frontul Arm atei 6 prin spate.
Retragerea s-a facut cu pierderi mari de material .si oameni.
A urm at incercuirea de la Stalingrad care azi se reduce
la un spa*viu de 60— 40 km si in care lupta se duce ca intr-o
cetate, dar fara aprovizionari.
Din ziua a 2-a com andantul Arm atei 6 a rationalizat hrana ;
aprovizionarea se bazeaza pe transporturile aeriene $i caii slabi
ai fo rm a lu n ilo r Incercuite.
In Incercuire se gasesc 200—250 000 oameni din care circa
5o/o rom ani ( 1 0 — 1 2 0 0 0 ). Incercuirea s-a facut repede. D in fericire
ru$ii nil au atacat de la nord unde au bazele, ci de la sud §i
sud-vest. In u ltim ul tim p au slabit atacurile fiindca o parte din
trupele ascdiatoare au fost duse spre sud im potriva Armatei 4
B lindata germana si 4 romana.
Strapungerea inam ica a produs o criza destul de serioasS,
caro in aceasta zona ar fi fost inlaturata 9 daca n-ar fi urm at
la 3 saptamini atacul in zona Arm atei 8 italiene, care a inrfiutatit
situatia, caci presiunea principals a rusilor se produce acum
spre Rostov.
12. Noul front pe aliniam entul general Cir a fost organizat
im preuna cu com andam entul roman §i german cu servicii $i for-
m atiuni de lucratori, care totusi au rezistat la atacuri rusesti.
Pentru restabilirea situatiei se proiectase :
— 1111 atac do la est Ja vest spre G rupul Lascar, care nu
s-a putut executa ;
— un atac do la sud la nord, calare pe Don, spre grupul
de la Stalingrad.
Al doilea a inceput foarte bine acum citeva zile sub pro
tect ia diviziilor 5, 8 Cavalerie si D ivizia 4 [Infanterie — n.n.J la
aripa dreapta, insa desfasurarea lui a fost Impiedicata de noua
ofensiva rusa din sectorul Arm atei 8 italiana*. [LX X X 1V , 2— 12].
%
A dolf Hitler ii cere lui Ion Antonescu sa visleasca 111 barca

Axei. 1. Fiihrerul trim ite salutari camaradere^ti dom nului mare
sal §i spera sa-1 vada cit de curind. Voia sa pofteasca pe dom nul
•
* Este vorba de operatia „W intergewitter“ (12—23 decem

brie 1942), executata de A rm ata 4 B lindata germana *i A rm ata 4
romana.
ii/;
maresal la jum atatea lu n ii decembrie la Salzburg cu alte perso
nal i tat i ouropene cind s-a prod us atacul pe frontul italian.
Totusi vizita esto a§teptata sa se produca in curind.
2.Asupra ovonimontolor petrocute parerile fiihrorului sint
urmatoarele :
— nu erode ca trebuie deschisa o problema de vinovatie, caci
clarificarea ei ar cere m unca si tim p co nu este de pierdut ;
— efortul trebuie facut pentru fndreptarea situatiei.
Parola : a ajuta, a ajuta, a ajuta si a nu discuta.
Dom nul maresal Antonescu sa fie convins ca s-a facut totul
pentru ca onoarea armatei romane sa nu fie sub nici o forma
atinsa. Nu i se atribuie nici o vina de nici un comandament
german. Daca soldatii germani sau ofiterii germani au facut ges-
turi, ca dezarmarea soldatilor rom ani sau exprim ari sub form a
nepormisa, fata do im prejurarilo grele prin care s-a trecut,
fuhrerul desi nu le acorda nici o scuza, le gdseste insa expli
cable. [subl. ns.].
Decisiv pentru moral $i onoare esto atitudinea com andantilor
precum .si eforturile depuse de toti com andantii pentru a face
fata situatiei si a preveni orice abateri. La unitatile improvizate
problema darii ordinelor nu este tot atit do usoara ca la trupele
combatante din unitati constituite. S-au dat din nou ordine cato-
gorice pentru o corecta atitudine fata de romani.
3. In ceea co privoste cererea generalului von Weichs pentru
trimiterea in judecata a com andantului Diviziei 14 romane
[generalul Stavrescu — ??./?.] fuhrerul spune ca intelego in parte
pe generalul von Weichs §i-l iarta. Generalul von Weichs nu a
vrut un proces al autoritatii germane contra, ci a inteles sa ceara
prin aceasta Arm atei 3 sa clarifice felul cum s-au desfasurat
operatiunile In capul do pod de Ia Blinov. Nu a fost o acuzare
contra persoanei com andantului.
Fuhrerul roaga ca in acest sens sa fie inteles cazul.
Do altfol cererea, chiar in sensul clarificariii, a fost retrasa.
4. Fuhrerul a pedopsit po com andantul Corpului X L V III
B lindat [generalul Ferdinand t von Heim — n.n.] luindu-i comanda
si indepartindu -1 din cadrul armatei, pentru felul cum a condus
actiunea Diviziei Blindate romane si a Diviziei 22 [Blindata]
germana.
a An
Parcron fuhrorului esto ea unitatile nu au o valoare totdea-
una Constanta. Prin pierdori, prin lupte, toata infa|isaroa unoi
divizii so poato schimba si doci osto greu sa i so cunoasca va-
loaroa H exacta. Azi o divizii* osto bino, inline 1 rau. S-a vazut
aceasta si in armata germana. E cazul si cu Divizia italiana
Pasubio, care in eadrul italian ora cunoscuta ca o divizie buna
insa la ultim ul atac rusesc [col declansat la 16 decembrie si
soldat cu prabuîrea Armatei 8 italiene — m.w.J nil a mai
corespuns.
Cercetarea a aratat ca la aceasta divizie toti soldatii cu expe
rienta razboiului fusesera inlocuiti cu soldati tineri §i aceasta
a dus la un osec complot.
5. Fuhrerul spune ca a facut tot posibilul ca arm ata romana
sa fie bine cunoscuta atit in eadrul armatei germane cit $i
publicului mondial prin eomunieate oficiale si com entarii de
presa.
N um arul decoratiilor cu Crucea de Cavaler a Crucii de Fier
intrece cu m ult coea ce s-a dat altor armate aliato.
Trebuie sa ne roam intim continuu ca avem un destin comun
?>i sa nu no im aginam ce s-ar fi in tim p la t daca, dupa cum dom nul
maresal Antonescu a spus, onglezii nu ar fi fost tinuti la sud
si rusii la est.
Provinciile romane Basarabia si Bucovina au fost cucerite
cu singe roman si german. Nici un colt romanesc nu a fost
calcat de inam ic ca in 1916— 1918.
%
Scopul final este ca rusii sa fie batuti ; pentru aceasta tre-

buiesc angajate toate fortele disponibile.
Toata statele Europei se r/dsesc azi hi situatia unor cdldtori
'dintr-o aceeasi bared si care
% au acelasi scop. Cine nu - visleste,
se ineacd. Si trebuie sd vislim : sintem leqati prin Pactul Anti -
cominlern. [subl. ns.].
Roaga ca planul do roorganizare sa fio cit mai grabnic reali
zat si sa se introduca in diviziile ce vor continua lupta cel mai
bun personal. So da ca oxomplu colonelul Korne [de Ja Divizia
8 Cavalerie rom ana — n.n.] (discutia a avut loo cu 5 zile Inainte).
Fuhrerul roaga inca o data ca problemelo de ordin m ilitar
sa fit* prezentatc pe cale m ilitara, nu pe cea politica. Incheie
cu speranta unei tntilniri apropiato cu dom nul maresal.
[ L X X X IV , 13— 15].
448
Generalul Hauffe completeaza. 1 . Oolaborarea in Rostov
intre M isiunea M ilitara germana $i Marcle Cartier General roman.
Stab Don* nu a avut rol de conducere ci de observare.
In general, Marele Cartier General roman si Misiunea M ili
tara germana au colaborat 111 bune conditiuni.
Cereri le adresate do M.C.G. sau dt* catre dom nul 'maresal
au fost totdeauna transmise si nu prin metode birocratice, ci prin
lupta continua. Au fost insa cereri ale M.C.G. ce nu puteau fi
sustin<\ totusi si acestea au lost prezentate fiihrerului, caci
M isiunea germana a Inteles sa lucreze cu tot sufletul.
Daca uneori cereri le nu au fost satisfacute, aceasta s-a
Intim plat din cauza nevoilor ve’c inilor sau din cauza inam icului.
In plus O K H trebuia sa se ocupe de tot frontul de Est $i de
cel din Africa.
2. Maresalul von Manstein raporteaza ca nu poate fi vorba sub
nici o forma dt* mascarea intcntionatu a Corpului I arm ata **.
A u fost obligate nu num ai D iviziile 7 si 9 Infanterie ci .si
D iviziile 62 $i 294 germane sa atace pentru a fixa fortele ruse.
D om nul maresal von Manstein cunoaste pe generalul H ollidt
$i nu-1 poate banui ca ar fi im pins cu role intenliuni Corpul I
arm ata la repetate atacuri f . ..] [ L X X X IV , 15— 10|.
Maresalul Antonescu nu parase$te „barca“ dar vrea sa stie

cu cine si incotro merge ! Raspunsurile dom nului maresal A nto
nescu sint urmatoarele :
1.Este de pa re re ca problema reorganizarii trebuie exami-
t
nata dupa ce vom vedea cum se rezolva actuala situatie.
A r fi o mare grepeala sa se trim ita materiale in regiunea
Rostov inainte de a sti cum se fixeaza frontul.
„Pentru reorganizare trebuie stabilita o zona care sa fie
la adapost de atacurile rusesti. Nil stim unde se opreste atacul
rus, deci unde se poate face reorganizarca armatei.
E vorba de com andam entul ele grup de annata a carui

comanda trebuie luata de maresalul I. Antonescu dupa caderea
Stalingradului (n.n.).
** Vezi anterior protestul conducerii romane cu privire la cele
7 atacuri succesive asupra satului. Dubovski (n.n.).
Dupa opriroa ofonsivei rusesti si organizaroa noului front
se va vodea si ce a mai ramas din unitatile noastre si deci pe
ce m ai putem conta.
Generalul Steflea este plecat la Rostov cu dispozitiuni pre
cise privitor la reorganizare $i dom nul maresal von Manstein a
cazut de acord asupra lor. Fata insa de ultim ele evenimente
vom vedea ce se mai poate realiza44.
2. Este de acord ca nu trebuie sa so judoco do partea cui
e vina pentru cele intim plate. De aceea chiar a fost surprins §
suparat de usurinta cu care pe front s-au adus acuzatii solda

ti lor comandamentelor romane.
Recent a p rim it un raport prin eare si* arata ea dom nul
maresal von Manstein a declarat ea daca batalia de la Stalingrad
nu a reusit, este din oauza trupelor romanesti. Astfel de acu
zatii demoral izeaza si sint nedrepte.
Cind a spus Domnia-sa ea situatia la A rm ata 4 era grea :
— fronturi mari,
— oameni obositi,
— diviziile noastre, unele lupta de un an, sint umbre,
— lipsuri in mincaro,
— lipsuri in lemne do foe,
— lipsuri la efecte.
nu a fost ascultat.
Azi, la m inus 20°. nu se pot sapa pozitii si diviziile noastre*
fara tunuri anticar au prim it ordin sa lupte fara gind de
retragere.
Rezultatul va fi ca vom plerde fara folos tot ce a mai r£-
mas ff\din A rm ata 4.
Punctul do vodere corect este urm atorul :
O batalie sc pierde din greseU tact ice si strategice. Cind se
pierde din cauze tactice situatia se poate repara.
Ne gaseam intr-o punga caneeroasa, gituitii intri* Don si
Rostov. Era indispensabil sa se fi asigurat um arul acestei pungi
cu rezerve strategice puternice.
Orice grosoala tactica po frontul Arm atei 3. oricit de
put«*rnic ar li fost atacul rus, daca exista o rezerva • strategics
•
unde trebuia, se putea repara.

C ind i:i februarie 1942 s-a cerut sa venim cu toate fortele
po front, s-a aratat situatia arm am entului trupelor proprii si
450
s-a cerut complc tarea lor. Pentru motive serioasc s-a cerut ca
acest material sa fie trim is in tara. M aresalul Keitel a raspuns
ca sc va da tot ce lipseste trupelor romane inainte dc a intra pe
front, ca trupelor germane.
Ce s-a tm u t din acest angajam ent, .>tie generalul Hauffe.
Erau greuta\i, cunoscute si explicabile ; n u au fost atribuite re-
lei vointe. Trebuie insa. cind- se judeca aportul armatelor 3 si
4, sa sc tina seama d e ,capacitatea lor de lupta. Ori, armatele 3
si 4 11 ii au avut arm am ent com parabil cu al diviziilor germane.
Arm atei 3 i s-a dat un front prea mare fala de forta si puterea
ei de foe (ti bataiioanc fata dc *J la divizia germana). Fronturile
au fost enorme (If)— 20 km la A rm ata 3, 20—30 km la
/
A rm ata 4). A dincim e aproape deioc.
Ca exemplu :
— A rm ata 3 : Divizia 13 Infanterie dispunea de rezerve de
grupari tactice dc 3 com panii cu efectivul rod us la 50%. iar
ca rezerva dc divizie 1 batalion cu efectivul red us la 37"/o ;
— Arm ata 4: Divizia 2 Infanterie avea 1500 oameni intinsi
pe o singura linie, pc un front de 17 km in gropi individuale.
Rezerva ei, Hcgimentul 2 1 Dorobanti, cu 500 oameni era la dis-
pozitia armatei.
Avea rezerve dc companic, capitanul si citiva oameni ; bata
lioane cu rezerve dc taria 1 — 2 grupe de lupta ; divizii cu rezerve
de o companies, fara mijloace rapide pentru dcplasare, po un teren
cu slabe comunica\ii.
Cit priveste sectorul Armatei 3, s-a cerut in prealabil redu-
cerea capului tie pod si o metodica intrare a trupelor noastre pe
front. Desi prom isiuni au avut, nu s-a facut nimic. Dupa
500— GOO km do mors pe jos, diviziile au fost aruncate in front.
D ivizia 13 Infanterie, initial pe 50 km front, continuu atacata,
la 19.X I avea 30— 15% efective. Divizia nu avea decit 3 com panii
in rezerva, cu 30—45°, 0 efective.
Daca adauâin ca soldatii Diviziei I Infanterie lupta conti
nuu de un an, ca Corpul VI arm ata a consumai 3H (ie balali-
oane si 11 estadroane in 10 luni ; oamenii slab hra«v.\:, fara ada-
post de soarc si frig, caii slab ln a n iti si din cauza lipsei de
furaje si a greutatilor facute de poslurile germane de control,
nu poate fi tie mirare ca rezistenta acestor trupe este lim itata.
Lipsuri mari pe front.
4.^1
Lipsuri m ari Inapoi.
D ivizia 22 Blindata t nu avea benzina ; i s-a dat :lo D ivizia
1 B lindata romana.
— Generalui Hauffe :
„Daca A rm ata 3 angaja din prima zi rezerva sa si cerea si
rezerva G rupului de armate „B“ (Corpul X L V III Blindat) putea
poate opri atacul inamic*4.
— Domnul maresal :
„A rm ata 3 avea num ai Divizia 7 Cavalerie (3 batalioane
§i 4 baterii) ; restul era la dispozitia grupului de armate. A in
cercat sa se opuna zadarnic. Nu era mai bine ca atacul Corpului
X L V III B lindat sa fie dat dupa ce se raspindeau carele rusesti ? “
— Generalui Hauffe :
„Cred ca nu. La un atac cu care, contraatacul trebuie sa se
produca foarte repede4*.
— Domnul maresal # :
„Angajarea unei rezerve de grup de arm ata din prim a zi ar
fi o greseala. Ce face apoi in celelalte z ile ? Daca Corpul X L V III
B lin d at reusea in prim a zi sa opreasca atacul inam ic, ce m ai
facea grupul de arm ate daca a doua sau a treia zi era rastur-
nat corpul b lin d a t ?“
— Generalui IlauJJe :
f,Patrunderca rapida pina la poslul de comanda de divizie
$i corp de arm ata a produs panica $i a creat o siluatie favo-
rabila rusilor“.
— Domnul maresal:
„Socotesc situatia in Caucaz si Cotul D onului ca foarte
grava. Hiscam sa pierd(*m toate fortele4*.
— Generalui Hauffe:
„Fuhrerul a gindit la aceasta si crede ca cistiga ci'l ce are
cea m ai tare voin{a44.
— Domnul maresal ;
„Daca se vazuse ca transporturile erau insuficiente si s-ar
fi retras in septembrie toate trupele din Caucaz si de la S talin
grad, s-ar fi constituit m ulte rezerve, in front tare si se cistiga
batalia.
Scopul razboiului este distrugerea fortelor ruse. Fara rezerve
aceasta distrugere nu este posibila. Un front de 1 HOO km se
rupe oriunde“.
*
4 r ci
— Genera!ui Hauffe :
„Pastrarea Caucazului a fost impusa din motive do politica
externa" *.
— Domnul maresal :
Prefer sa pierd po tabloul politic si sa cisti^; pe cel m ili
tar. In vers este catastrofa. -
Doresc de 40 de ani sa fac o arm ata cum o facusem. Dar
nu m a dau batut. Trebuie sa fac alta armata. Sa mi se dea
material, caci este chiar interesul Germ aniei ca Rom ania sa
aiba o arm ata puternica.
Eu nu pdrdsesc barca, dar cu bratele, goale nu trimit solda
tii la lupta si trebuie sd stiu eu cinc si incotro merg in barca
[subl. ns.]. Moralul armatei nu e zdruncinat pentru ca fiecare
$tie ce Inseamna o victorie ruseasca si toti soldatii romani sint
hotariti sa lupte. Ne trebuie m aterial si echipament. N u am
conventi<' politica. nici m ilitara. M-am angajat pentru ca pro
blema era a fi sau a nu fi. Dar mi s-au cerut acum 2 ani 7 d iv i
zii. A m fost anqajat treptat cu toate fortele. A m avut 1 oOO 000
rinduri echipament. Tot echipam ontul a fost consumat. PosibiU-
tatile noastre sint lim itate, si ni s-au luat mai m ult din cle,
lina in special, in anul 1941 prin cum parari ilicite. Acum din
cauza lipsei de- echipament nu am putut chema rccrutii pentru
instructie.
Lina strinsa in toam na permitc confectionarea de echipa
m ent nou livrabil incepind din m artie 1943. Am trim is instruc-
torii in Basarabia si vin acolo taranii cu picioarele goale.
In viitor trebuiesc exam inate m ai bine situatiile pentru a
nu mai pierde m aterial si qameni*4. [ L X X X IX , 1 0 —231.
Ion Antonescu ii raspunde lui A dolf Hitler. Punctul de vedere

final (7 ianuarie 1912)**. Din ordinul fuhrerului A dolf ITitler.
in ziua dc 28 decembrie 1942, generalul Hauffe mi-a facut o
* Credem ea este vorba dt' credin fa fmpartasita dc* H itler

ca prezenta W ehrm achtului intre Marea Noagra si Marea Caspica
ar fi im pins Turcia, neutra, in tabara Axci (n.n ).
** Acest tlocumt*nt poarta pe el urmatoarea adnotare :
„Exem plarele 1 si 2 luate la •B erlin la 8.1,* de dl. gl. Steflea**.
Este punctul de vedere cu care conducert»a rom ana dorca sa se
prezinte la apropiatele convorbiri cu Hitler. Documentul constituie
o excelenta sinteza a tuturor acuzatiilor aduse dt* com andam entul
roman aliatilor sai (n.n.).
expunere asupra m odului rum sint cunoscute do catre fiihrer
pregatirea si desfasurarea operatiunilor pe frontul Arm atelor 3
si 4 romane, in lunile septembrie—deoembrio 1942.
Din aceasta expunere, rezulta clar ca fuhrerul n-a fost si
nu este chiar acum exact inform at asupra acestor toperatiuni.
Cred absolut necesar sa informez%
cit m ai exact pe fiihrer
si din aceasta cauza, scot din documentole M arelui Cartier
General roman datele urmatoare :
A. PREGATI REA OPERATIUNILOR

#
#
1.Importanta frontuluI Don. Importanta frontului imediat

sud Stalingrad. Canacitatea operativa a armatelor 3 si 4
romane.
1. Com andam entul roman, convins do im portanta frontului
Don si de pericolul ce-1 prezinta existenta capetelor de pod ina
mice la sud do Don, a urm arit intarirea acestui front, printr-un
dozaj tie capacitate si printr-o solida organizare defensiva a
terenului.
Jn acest scop a cerut la O K H , prin Nota nr. 1 din 21.IX . 1942 :
— sa se reduca capetele de pod sud Don pe frontul A rm a
tei 3, tmpingindu-se apararea pe Don, obslacol #care nu permitea
inam icului sa execute un atac prin suiprindere cu masa do
bl in dale : m
— sa se dea m arilor unitati romane fronturi tie capacitate ;

%
— sa se dote/e m arile unitati romane cu mijloace supli-
mentare do anticar greu cu tractiune auto :
i
— sa se dea G ru p u lu i de arm ate „maresal Antonescu'* si
armatelor 3 si 4 romane, rezervele promise :
-— sa se dea m ateriale pentru organizarea si minarea tere
nului.
2. interventiile fiVute. com andam entul german a con-
firm at ca frontul Don este de im portanta prim ordiala v ca sint
de femut atacuri spre Kostov si a prom is :
a) La Armata 3
-r- 2 divizii infanterie si
— 2 divizii rapide germane.
in plus, trebuia sa mai fit' adusa D ivizia 20 romana, de pe
frontul Stalingrad.
b) La Armata 4
— 2 divizii rapide.
c) La dispozitia OKH in spatele Armatei 3 :
— 3 divizii romane.
d) S-a m ai promis inca :
— mijloace speciale anticar grele ;
— tunuri de asalt si care de lupta ;
— materiale pentru organ izarea si minarea terenului.
3. In realitate, situatia A rm atei 3 la data inceperii ofensi-
vei ruse a fost urmatoarea :
a) A prim it un front de 15G km, care raportat la fortele
existente, a dus la realizarea unui dispozitiv de supraveghere.
Desi protestele noastre au ajuns pina la fuhrer, eererea de
a nu se da un front atit de mare n-a fost aprobata.
b) Inapoia Armatei 3, ca rezerva, s-au gasit :
— D ivizia 1 B lindata romana, care avea 130 care [tancuri
— n.n.], insa din acestea, 108 (R. 2 ) cu un b lin d aj slab, patruns
chiar de pusca portativa anticar sovietica. N um ai 22 care erau
moderne, insa fiind prim ite de curind, servant ii lor se gaseau
cu instructia incomplete.
%
— D ivizia 2 2 B lindata germana, venita num ai cu 40 can*

de lupta.
Aceasta divizie nefiind aprovizionata cu benzina, in ziua de
1 0 noiembrie. a luat 1 3 din benzina Diviziei Blindata romana,
ceea ce a facut la divizia rom ana sa paraseasca m ulte autove-
hicule, din lipsa de benzina.
— D ivizia 14 B lindata nu a actionat in sprijinul Arm atei 3
t \ t
rom ana, ci a fosl in tn 'b u in ta la num ai in cadrul Arm atei G
germana.
c) M aterialul pentru organ i/area terenului s-a dat in can-
titati absolut insuficiente, astfel incit nu s-au putut realiza decit
intr-o foarte mica masura lucrarile proiectate.
Hezulta dar. Cel cele 3 mari deziderate impuse de situatia
exceptional^ a frontului Don, adica : front de capacitate,
rezerve puternice si organizatiuni solide, nu s-au realizat, ast
fel incit A rm ata 3 s-a angajat in conditiunile cunoscute.
In ceea ce priveste A rm ata 4 romana, situatia a fost si m ai

roa, dat fiind ea frontul afeetat era mai mare fata de fortele
existente (250 km front In 0 divizii), ajungindu-so la 40—50 km
de divizie.
Com andam entul roman a vazut si im portanta frontului ime-
diat sud Stalingrad (Nota nr. 1 din 21.IX.1942 catre O K II).
La aceasta, ni s-a raspuns de O K H (Nr. 420 754 din 24 sep
tembrie 1942) ca frontul imediat sud Stalingrad va fi aparat de
fortele A rm atei 6 germana.
La 20 noiembrie 1942, cind s-a dozlantuit ofensiva bolsevica,
situatia Arm atei 4 romana, era urmatoarea :
— apara, pe linga frontul ei. inca 60 km imediat sud Stalin-
grad (deci front do efort) din sectorul afoctat Armatei 6 germana ;
— avea 4 divizii (diviziile 10 si 19 Infanterie, diviziile 6
Si 9 Cavalerie) mai putin, ramase in Caucaz ;
— nu-i sosiso cole doua divizii rapide germane ; iar
— torenul nu era organ izat, fiindca nu prim iso absolut deloc
mine, sirma si pari pentru rot ole, de la Arm ata 4 Blindata.
In concluzie, cu foate ca, do acord cu com andam entul ger
m an, s-a vazut olar im portanta frontului Don si cu toate ca
comandnmcntul roman vazuse im portanta frontului im ediat sud
Stalingrad, nu s-a luat nici una din m asurile promise, ca sa
sporeasca forte de rezistenta a A rm atelor 3 si 4 romane.
3. Efortul anticar
Printr-un calcul gresit, generalul H auffe mi-a prezontat prin
com paralic situatia m aterialului anticar la armatele 3 si 4
rom ane si la A rm ata 6 germana, pentru a ajungc* la concluzia
ca efortul anticar a fost facut po fr o n tu l' Arm atei 3.
Astfel, generalul Hauffe mi-a nfirm at si desigur aceasta a fir
matie
t a facut-o si
* in fata
i fiihrerului ca :
#
— A rm ata 3 rom ana a avut 585 tunuri anticar ;
— A rm ata 4 romana a avut 223 tunuri anticar iar
— A rm ata 6 germana a avut 388 tunuri anticar, spre a
ajunge la concluzia ca eforful anticar a fost facut po frontul
A rm atei 3.
1n realitate, dotarea norm ala a m arilor unitati din aceste 3
armate, esto urmatoarea :
— A rm ata 3 romana : 537 tunuri+ anlicar usoare, care n-au
avut absolut nici un ofocl asupra carolor do lupta bolsevice si
num ai 48 tunuri anticar grele;
— A rm ata 4 rom ana : 255 tunuri anticar usoare si num ai
24 grele ;
— A rm ata 6 germana : 642 tunuri anticar u$oare $i 730 grele.
Rezulta clar ca, la o dotatie norm ala, fara pierderi, fata de
48 tunuri anticar grele la A rm ata 3 si 24 tu n u ri anticar grele
la A rm ata 4, se gaseau la A rm ata 6 un num ar de 730 tunuri
anticar grele, singurele cu efect asupra carelor ck? lupta ruse
T.34, KAV.l si K.W .2 cu care au fost atacate.
La aceste cifre se m ai adauga si faptul ca tunurile anticar
ale am atelor 3 si 4 romane erau toate cu tractiuno hipomo-
bila iar ale Arm atei 6 germana, in proportie do 3'4 cu tracti-
une auto si pe ca?*e (Panzerjager). Din aceasta cauza, cele 48
tunuri grele ale Armatei 3 romane im partite la frontul do 156 km,
au dat o densitate de 1 tun anticar greu .pe un front do 3 km,
fara posibilitatea de a m ari aceasta densitate din cauza ca, pe
tim pul ataeului cu blindate, tunurile anticar cu tractiuno hipo
nu pot m anevra.
Rezulta dar ca cole 720 care blindate bolsevice, care au
reusit in zilelo de 19— 21 noiembrie sa rupa dispozitivul defen-
siv al D iviziilor 13 si 14 Infanterie romane, po cite un front
de col m ult 10 km n-au dat decit peste foeul a col m ult 6 tu
nuri anticar.
Aceasta a fost realitatoa pe frontul Arm atei 3 romana, in
comparatie cu A rm ata 6 germana, iar dupa cum se vede, n-a
fost cunoscuta nici m acar de generalui Hauffe si cu atit mai
m ult nu putea fi cunoscuta de ln a ltu l Com andam ent german.
Cine cunoaste insa aceasta real it ale, nu so m ai introaba din
ce cauza au fost distruse cole 16 divizii romane si nu so m ai
introaba cum do a putut irzista Arm ata 6 germana atacurilor
cu care si cum de n-au putut rezista amatele 3 si 4 romane*.
Cine eunoaste aceasta real itate, nu mai afirm a ruin a afir-
mat generalui Hauffe, inducind in oroare ln a ltu l Com andam ent
german, ca efortul anticar a fost facut pe frontul Armatei 3
romane si nu pe frontul Armatei fi germana.
4. Sosirca rezervelor
Generalui Hauffo a afirm a! ca rezerve nu s-au putut aduce
din vremo fiindca nu erau disponibilo.
Com andam entul roman nu a cunoscut nici disponibilitatile
si nici posibilitatile com andam entului german ; cunostea insa
cu precizie, fapt afirm at si de O K H , im portanta considerabila
a frontului Arm atei 3 romana, precum $i pregatirile de atac ale
inam icului.
Stim , de asemena, ca dupa ce s-a produs ofensiva, au putut
fi aduse forte im portante germane, care au fost angajate pe
masura sosirii lor.
Deducem din aceasta ca aportul rezervelor care au putut fi
aduse dupa inceperea bataliei, ar fi fost m ult mai mare, dac3
aceste forte ar fi fost dislocate din tim p in spatele Arm atelor 3
§i 4 romane, grav amenintate.
Interventia acestor rezerve ar fi fost salutara §i decisiva
in prim ele zile ale ofensivei ruse (19, 20 $i 21 noiembrie) cind
nu erau decit 2 culoare de patrundere in sectorul D iviziilor 13
$i 14 romane, in tim p ce restul frontului tinea foarte bine.
II. Comandamentul cjrupului de armate roman * si al

Armatei 4 romane.
In a ltu l Com andam ent german recunoaste ca a apreciat favo-
rabil dorinta trecerii trupelor romane sub comandament pro-
priu ??i afirm a ('a s-a organizat com andam entul Arm atei 4 indata
ce i-au sosit trupele.
In realitate, trecerea trupelor romane sub com andam entul
G rupului de annate roman n-a avut loc, iar com andam entul
Armatei 4 romana a p rim it ordin sa ia in prim ire trupele sale
abia la 22 noiembrie 1942, dupa ce 3 din cele 4 divizii de in fan
terie de care dispunea fusesera complet distruse.
De altfel, conducerea a fost astfel organizata, incit com an
dantii romani n-au avut libertatea sa miste nici macar o corn-
panic*, fara aprobarea com andam entelor germane.
III. *•Rezistenta pina la ultiviul om •
Generalul Hauffe a aratat ca Armatele 3 si 4 romane n-au

rezistat la incercuire, asa cum rezista si astazi A rm ata 0
germana.
Aceasta comparatie este cu totul nedreapta si jignitoare
pentru armatele romane, din urmatoarele motive :
— Arm atele 3 si 4 romane s-au gasit intr-un dispozitiv
liniar, fara adincime, pe cind A rm ata 6 germana a putut realiza
o adincim e de 40—60 km ;
* G rupul de arm ate roman (sau „Don“) ce urm a sa fie form at

din armatele 3 $i 4 romane $i 6 germana (n.n.).
,ir,o
— Armatele- 3 si 4 romane n-au avut organizatiuni nici
macar in fata frontului si nici obstacole naturale anticar, pe
cind A rm ata 6 germana isi sp rijin a cele 4 flancuri pe Stalingrad
$i Volga, cu faâ la est, pe puternicele fortificatii executate
de germ ani tim p de 3 luni, intre Don si V o lg a, cu fata la nord,
pe organizatiunile facute de bolsevici intre Don si Volga cu
fata la sud si la inceput pe Don (obstacol anticar), cu fata la
vest. De altfel, diviziile germane din A rm ata 0, aflate la vest de
Don, in conditiile diviziilor romane, au fost retrase grabnic in
patrulaterul dintre Don si Volga.
A m aratat ca A rm ata 3 rom ana n-a putut opune celor 720
de care grele inam ice (4 corpuri de arm ata blindate) cu care a
fost atacata, decit cel m ult 6 tunuri anticar, nu 520 cum a
afirm at gresit generalul Hauffe, pe cind A rm ata 6 germana a
putut opune citeva sute de tunuri anticar.
Din aceste motive, credm ca nu so poate face o comparatie
• •
intre capacitatea de rezistenta la incercuire a arm atelor 3 si
4 romane cu A rm ata 6 germana.
Colo 16 divizii romani* din armatele* 3 si 4 romane au exe-
cutat ordinul de a rezista la incercuire si din aceasta cauza
si-au pierdut toti luptatorii si intregul armament. Nu credem
ca este cazul ca acum sa mai fie si jim iite printr-o comparatie
nedreapta. • •
IV. Transportunle spre front

1. Com andam entul roman cunoaste greutatilo de transport,
dar este surprins ca generalul H auffe a cautat sa ne gaseasca si
pe aceasta cale tot pe noi vinovati, pretextind ca s-au adus va-
goane de ovaz pentru caii nostri, in detrim entul transporturi
lor de materiale.
Caii armatei romane nu au prim it in medie decit cel m u lt
1 kg de graunte pe zi. iar ca dovada a m odului cum au fost
hraniti. stau zecile dr* mii de cai morti dt' mizerie fiziologica,
in zonele unde au operat trupele*
• romane. •
2. S-a promis, dt.* asemenea. armatei romanc, ajutor sufici-
ent in m ijloace auto. Nu num ai ca aceasta fauaduiala nu s-a
realizat, dar nu s-a dat nici bonzina noce$ara pentru vehiculele
dc care dispuneam noi (2 0 % din necesitatf). M ai m u lt chiar,
benzina pe care am adus-o suplim entar din tara no-a fost in
450
parte luata sau nu ni s-a mai distribuit cota zilnica din depozi-
tele germane.
3. Este ele asemenea stint ca inainte de ofensiva bol$evica
(19 noiem brie 1942) s-a dat prioritate aprovizionarii Armatei 6
germana si trupelor din Caucaz, lasindu-se pe plan secundar
armatele 3 si 4 romane.
4. Daca nu se cunosc cazuri in care unitatile romane sa fi
flSm inzit, din cauza ca hrana n-a putut fi transportata la tim p,
se poate* dovedi ca au fost mari unitati care n-au prim it a li
mente 3 — 4 zile, de ascMnenea au fost cazuri de moarte provocate
de inanitie.
5. In ceea ce priveste faptul ca nu s-au putut realiza depozite
in spatele frontului, noi sustinem ca s-ar fi putut realiza depo
zitele A rm atei 3, daca : # %
— s-ar fi adm is procedeul aprovizionarilor din zona, propus

de Marele Cartier General roman, cu Nota din 12 septembrie
1942. Remarcam ca, la inceperea ataeului, au ramas in colho-
zuri si sovhozuri m ajoritatea recoltelor si furajelor, deoarece
A rm ata 3 romana nu a avut permisiunea sa se reaprovizioneze
din ele si claca
— se impiedica A rm ata 6 germana dc? a riclica toate* resur-
sele din zona Arm atei 3 romana.
B. DESI'ASIIRA r e a o p e r a t i u n i l o r
Am aratat ca ln a ltu l Com andam ent german nu a fost ju st

in format asupra posibilitatilor ele lupta alt* armatelor 3 si 4
romane si in special de lupta defensiva in contra carelor, rezul
ta t mai ales al lipsei do arm am ent greu anticar, al lipsei de
adincim
#
e a dispozitivului defensiv si al lipsei de organizatiuni
defensive, in special m ine si obstacole natural anticar, care sa
permita rezistenta la incercuire cu care.
Din expunerea facuta clc? generalui Ilauffe, rezulta ca ln altu l
Com andam ent german nu a fost just inform al nici asupra des-
fasurarii operatiunilor pc* frontul arm atelor 3 si 4 romane, atit
in prim a faza a ofensivei bolsevice inceputa la 19 noic*mbrie
1942, cit si in faza a 2 -a, inceputa la 15 decembrie.
Astfel, din expunerea generalului Hauffe, rezulta ca lnaltul
Com andam ent german nu cunostea urmatoarele date de mare
im portanta :
I. Armata 3
1. Ofensiva bolsevica pe frontul A rm atei 3 a inceput inca
din ziua de 17 noiembrie, pe portiunile din front (la diviziile 13
§i 14 Infanterie romane) unde, in ziua de 19 noiembrie, bolsevicii
au realizat ruptura frontului.
2. Tim p de 3 zile (19, 20 si 21 noiembrie) de la dezlan\uirea
ofensivei cu numeroase care de lupta, trupele bolsevice n-au
reusit sa realizeze in dispozitivul Arm atei 3 decit 2 brese, num ai
pe frontul a 2 regimen te si anum e Regim entul 89 Infanterie de
la Divizia 13 si Regim entul 13 Infanterie de la Divizia 14. Pe
tot restul frontului si la umerii acestor 2 brese, trupele A rm a
tei 3 romane au \inut cu putere.
3. C om andam entul A rm atei 3 a incercat in prim a zi de atac
(19 noiembrie), contrar afirm atiun ilo r generalului Hauffe, sa
inchida aceste doua patrunderi, intrebuintind cole doua unitati
din rezerva : D ivizia 15 romana cu o batalioane, in spartura
facuta pe frontul Diviziei 13 si D ivizia 7 Cavalerie (forta a 3
batalioane), in spartura facuta pe frontul Diviziei 14.
Aceasta interventie, a singurelor rezerve de armata, n-a putut
insa opri inaintarea brigazilor de care inamice.
4. in zilele-de 20 si 2 1 noiembrie s-a incercat de catre Gru-
pul de arm ate ,,13“ ' sa se inchida patrunderea inam icului pe
frontul Diviziei 14 (valea Tutkan) cu D ivizia 1 Blindata romana
§i cu D ivizia 22 Blindata germana.
Nici aceste doua m ari unitati blindate nu au reusit sa
opreasca macar inaintarea brigazilor blindate bolsevice.
5. In ziua cU* 2 1 noienfbrie, cincl comandamentul roman a
vazut cA cele doua divizii blindate (Divizia 1 B lindata romana
§i Divizia 22 B lindata germana) n-au putut opri inaintarea ina
m icului, m acar pe una din cele 2 directiuni, a apreciat situatia
$i a cerut insistent, la toate autoritatile (OKW , OKH. si G rupul
[delarmate* „B“) sa a probe ca G rupul general Lascar sa se
retraga in noaptea de 21 2 2 noiembrie, rupind Incercuirea care
Inca nu ora, la acea data, complet realizata in spatele G rup ului
general Lascar.
Desfasuraroa evenimentelor a aratat ca in noaptea, tie
21 22 noiembrie, retragerea G rupului general Lascar s-ar fi putut
face in foarte bune conditiuni :
461
— po do o parte, din cauza ca incercuirea nu ora realizata,
dovada o fac sorviciilo, u n d o tractate cu boi, care s-au retras
din centrul incercuirii fara a in tiln i pe inam ic, iar
— pe de alta parte, retragerea ar fi putut fi protejata, in
foarte bune conditiuni, de catre D ivizia 1 B lindata romana, care
i
se gasea, la aceasta data, lip ita de G rupul general Lascar si
la inaltim ea lui..
Com andam entul roman, care cunostea imposibilitatea in care
se gaseau m arile unitati romane de pe frontul Arm atei 3 de
a rezista la incercuirea cu caro, a apreciat just situatia si a
facut la tim p insistente cereri, care n-au avut Insa nici un rezul
tat, din cauza ca In a ltu l C om andam ent german n-a fost bine
inform at de catre autoritatile m ilitare germane, care, dupa cum
se vede, nici astazi macar nu cunosc exact situatia in care s-au
gasit m arile unitati romane.
D in cauza acestei necunoasteri, arm ata romana a pierdut in
zilele urmatoare,. 22— 26 noiembrie, 5 mari unitati (diviziile 5,
6 , 13, 14, 15 Infanterie), cu o enorm a masa de artilerie de cim p
§i grea.
Neintelegerea situatiei de catre generalul Hauffe a mers
pina acolo incit, desi acum se cunosc rezultatele, continua sa
aduca acuzatiunea com andam entului Arm atei 3 romana ca in
ziua de 2 1 noiembrie ar fi dat ordin secret cifrat generalului
Lascar sa pregaleasca, ca masura do prevedere, eventualitatea
unui atac pentru a iesi din incercuire *.
Stiut este ca orice com andant trebuie sa aiba prevederi
pentru a fi in stare sa faca fata tuturor situatiunilor, chiar si
celor mai putin probabile.
C om andam entul Arm atei 3 rom ana a sugerat generalului
Lascar ideea de a pregati si aceasta oporatiuno, insa nu trebuie
* Cu toate ca M anfred K ehrig incearca sa demonstreze ca

generalul A rthur Hauffe a avut o atitudine „moderata“ pe tim pui
bataliei, este evident ca atit Ion Antonescu cit si Ilie Steflea au
depus serioase diligente pentru a -1 inlatura de la conducerea
M isiunii M ilitare Germane. Generalul Steflea arata, mai tirziu :
„am reusit cu m ari eforturi sa scap tara de generalul Hauffe,
care ne spiona in cele mai mici am anunte si cauta prin toate
mijloacele sa duca pe front cit mai m ulte trupe romane" [Arh.
M .Ap.N., fond 948, dosar nr. 811, f. 237]. Inlocuit in ianuarie 1943
de generalul Erik Hansen, Hauffe a fost investit la com anda
Diviziei 46 Infanterie. A m u rit in iulie 1944 pe cincl se gasea
la comanda Corpului X I I I Armata, la Lvov (n.n.).
4 62
pierdut din vedere ca a adaugat, in acelasi tim p, ca G rupul
general Lascar trebuie sa rcziste si sa nu incerce cumva retra
gerea fara ordinul com andam entului german.
Deci, asa de putin a fost ascultat si inteles com andam en
tul roman, i n c i t :
— de$i se vede acum ca nu exista in acea situ a te decit o
singura solute, aceea de a iesi din incercuire ;
— de$i rezulta clar ca aceasta operatiune s-ar fi putut face
in foarte bune conditiuni ;
— desi com andam entul Arm atei 3 romane nu a dat decit o
sugestie de prevedere, totusi la aceasta data, se m ai incearca sa
fie acuzat acest comandament sub pretext ca sugestia data ar
fi slabit dorinâ de rezistenta la incercuire a G rup ului general
Lascar.
Aceasta inseamna ca cliiar astazi, In a ltu l Com andam ent ger
man, din cauza inform atiilor gresite pe care le-a prim it, are
convingerea ca G rupul general Lascar ar fi putut rezista in
condiîunile in care rezista si astazi A rm ata 6 germana, cu
toate ca G rupul general Lascar, dupa cum am aratat, se gasea
in conditiuni cu totul diferite de cele ale Armatei 6 , avind
lipsa totala de obstacol natural sau artificial anticar, lipsa de
m u n itiu n i, lipsa de material anticar, hrana etc.
In faza a 2 -a a ofensivei bolsevice (1 “> decembrie) ruperea
frontului pe direc\iunea Rubenski— Bokovskaia (pe Cir) si pe
frontul Arm atei 8 italiene, s-a produs inca din ziua de 17 decem-
brie, cind Corpul I arm ata roman (Div. 7, 9 si 11 Infanterie) im
preuna cu D ivizia 02 germana au inceput a fi serios ameninâte
de incercuire.
La aceasta data, G ru p u l H ollidt a folosit tot ceea ce avea
disponibil, spre a putea opri patrunderea inam icului in lungul
vaii Cir, insa n-a reusit.
C ind s-a vazut de catre G rupul H ollidt ca patrunderea care-
lor de lupta inamice pe valea C irului nu mai poate fi oprita,
trebuiau luate masuri im ediate de trecerea Corpului I arm ata
roman la sud de Cir, pentru a scapa de incercuire. Aceasta ope
ratiune n-a inceput insa decit in noaptea de 18/19 decembrie.
Daca operafiunea de retragere a Corpului I arm ata incepea
cu 24 ore mai devreme, aceasta mare unitate ar fi fost salvata.
O rd in u l de retragere a C orpului I armata, ca si a G ru p u lu i
general Lascar, s-a dat prea tirziu, si a$a am pierdut alte 3 di-
»
s
463
vizii (Div. 7, 9 ??i 11 Infanterie), incercuite de carele inamice,
odata cu D ivizia 62 germana.
In m odul acesta au fost distruse toate m arile unitati ale
A rm atei 3 romane. D in aceasta arm ata n-a mai ram as decit
serviciile, parte din trcnurile de lupta si regimentare si un
procent dc 5% luptatori in afara de raniti, care au putut fi eva-
cuati la tim p.
II. Armala 4 %
Pe frontul A rm atei 4, situatia a fost si m ai critica din

cauza ca densitatea fortelor era si mai mica.
Trupele romane ce operau pe frontul Arm atei 4 B lindata
germana, desi nu form au decit un slab esalon de supraveghere,
au p rim it ordin sa reziste la incercuire, indiferent de forta ata-
cului inam ic.
Inam icul a atacat in forta, cu numeroase care de lupta, in
ziua de 20 noiembrie. Trupele romane au luptat cu mare vite-
jie in aceasta zi, insa dispozitivul a fost strapuns pe frontu-
rile D iviziilor 1 si 2 romane iar D ivizia 18 romana, proaspat
venita in linie si cu (‘fective complete, se afla am enintata cu
incercuirea, in noaptea de 2 1 . 2 2 noiembrie.
/
Aceasta divizie, im preuna cu m ari parti din diviziile vecine
(diviziile 1 si 2 romane) s-ar fi putut retrace in conditiuni bune,
in noaptea de 2 1 / 2 2 noiembrie, fiindca la acea data, lini-
ile de comunicatie nu-i fusesera inca taiate.
Cererea de retragere nu i-a fost insa aprobata si s-a menti-
n u t ordinul de a rezista la incercuire. D ivizia 18 a continuat
sa lupte incercuita in ziua de 21 si 2 2 noiembrie im preuna cu
m ari parti din diviziile 1 si 2 romane si astfel au fost complet
distruse.
In modul acesta s-au pierdut in totalitatea lor, 3 divizii
(diviziile 1 , 2 si 18) din Arm ata 3 romana.
Com andam entul A rm atei 4 romane, sosit in lima .septem
brie pe front, primeste ordin abia in ziua de 2 2 noiembrie [in
realitate, 21 noiembrie — / m i . ] , dupa distrugerea celor 3 divizii,
sa ia comanda trupelor romane ramase si sa opreasca inaintarea
inam icului spre Kotelnikovski.
A rm ala 4 romana,* folosind cele 9 batalioane tie marsi ale
diviziilor distruse si toate unitatile tie paza si st»rvicii, a reu-
§it sa opreasca inaintarea inam icului spre Kotelnikovski. '
%
i
404
In faza a 2 -a a ofonsivoi bol.scvice (23 decembrie), A rm ata 4
rom ana mai avea forta a 8 batalioane, 15 escadroane si 37 bate-
rii. Intinsa po un front dc 140 km, a p rim it ordin sa reziste pe
pozitie, cu aceste forte, pina la u ltim ul om.
C om andam entul roman a atras atentiunea G rupului armate
Don ca vom pierde si ultim ele ramasite ale acestei arm ate si
mai ales cele 37 batcrii, fara a putea incetini macar cu citeva
ore inaintarea inam icului, in cazul cind atacurile lui se vor
desfasura, dupa cum cram inform ati, tot cu o putcrnica masa de
care de lupta.
A m cerut ca ceea ce a ramas din trupele Arm atei 4 romane
sa continue sa lupte, insa pe fronturi mai mici si cu un a ju
tor de m ijloace anticar si care de lupta de la unitatile blindate
germane, alaturi de care luptau.
S-au promis si tunuri anticar si care de lupta ; s-a dat insa
num ai o baterie d(» 3 piese antiaeriene care puteau trage si a n ti
car, pentru intregul front de 140 km.
In ziua de 20 decembrie, inam icul a atacat cu o puternicfl
masa do care pe tot frontul trupelor Armatei 4, distrugind si
aceste ultim o ramasite.
# i
Asa s-au pierdut si cele G divizii ale Armatei 4 romane

(diviziile 1, 2, 4, 18 Infanterie, diviziile 5 si 8 Cavalerie) care,
im preuna cu cele 10 divizii pierdute din A rm ata 3 (diviziile 5,
6 , 7, 9, 11, 13, 14, 15 Infanterie, D ivizia 1 Blindata, D ivizia 7
Cavalerie) si cole 2 divizii (Divizia 20 Infanterie si D ivizia 1
Cavalerie) Incercuite la Stalingrad, constituiau totalitatca for
telor celor 2 arm ate romane.
La 19 noiembrie, cind inceput prim a ofensiva bolsevica,
cele 2 arm ate romane aveau un efectiv in ofiteri, subofiteri $i
trupa, de 231 91G.
in prezent a mai ramas cu un efctiv de 73 0G2, deci s-au
pierdut 158 854.
Ceea ce a ramas reprezinta 31% din ceea cc a existat la
19 noiembrie si este echivalont cu personalul cc incadreaza servici-
ile, trenurile cit* lupta, trenurile regimentare, organele de politie
si luptatorii din diviziile 20 Infanterie si 1 Cavalerie incercuite
la Stalingrad.
Deci pina acum am pierdut pe toti, dar absolut pc toti
luptatorii de la 1G divizii.
465
Marile unitati ale* armatelor 3 si 4 romane au executat in
totul ordinele prim i to de la comandamentele germane, chiar
in situatiile cind erau convinse ca executind aceste ordine, dis-
trug zadarnic trupele romane.
Aceste m ari unitati au pierdut, executind aceste ordine, pe
totif day absolut pc toti luptatorii, im preuna cu intregul material.
#
Cu toate acestea, In a ltu l Com andam ent german pare ca a

ramas cu convingerea, din inform atiile false pe care le-a p ri
m it de la acei care nu cunosteau posibilitatilc trupelor romane,
ca ostasii rom ani nu si-au facut intreaga datorie.
In calitatea mea de com andant al acestor ostasi, am tinut
sa informez cit mai just, pe fuhrer spre a avea macar mingi-
ierea ca, dupa ce am pierdut tot ce a fost in lupta, s3 se recu
noasca cel putin ca trupele romane $i-au facut toata datoria.
Mare$al Ion Antonescu [XC].
A N E X E
*
EFECTIVELE ANGAJATE
51 PIERDERILE SUFERITE
DE ARMATA R O M A N A IN COTUL D O N U LU I,
STEPA C A LM U C A $1 LA STALINGRAD
In absenta unei cercetari de referinta cu privire la

nivelul efectivelor angajate si la cuantumul pierdcrilor
armatei romane in batalia pentru Stalingrad1 — absenta
usor de explicat daca ar fi sa ne gindim doar la doua
aspecte : interdictia ideologica de a aborda un asemenea
subiect §i opacitatea desavirsita a surselor partii adverse
cu privire la soarta romanilor luati prizonieri — este
destul de dificil pentru cercetatorul de astazi sa stabi-
leasca adevarul cu precizie absoluta. Din acest motiv,
ne consideram obligati sa punem in pagina citeva din
variantele — uneori, contradictorii — pastrate in diverse
documente de arhiva. *
Efective. Cifra de 230 872 de luptatori romani aflati
la Stalingrad, in Cotul Donului si Stepa Calmuca la
19 noiembrie 1942 a fost extrasa dintr-o lucrare de mai
mari dimensiuni alcatuita de Sectia I Organizare-Mobili-
zare a Marelui Stat Major roman2, utilizata si in alte
studii. In schimb, generalui llie Steflea avanseaza in
1 Singura tcntativa mai serioasa cU» pina acum a fost intre-

prinsa in lucrarilc Istorie viilitard a poporului roman, vol. VI,
Editura M ilitara, Bucuresti, 1989 si Romania in anii celui dc-al
doilea razboi mondial, vol. I, Editura M ilitara, Bucuresti, 1989.
' 2 Arh. M.Ap.N., fond M.St.M. — Sectia I, dosar nr. 1 929,
f. 173— 176.
4(57
momoriul din 15 martie 1945, o cifra mult mai mare :
425 000 ofiteri, subofiteri si soldati ! 3. Deoarece Steflea
• T • • t r
nu ofera nici o explicatie referitoarc la baza do calcul,

am putea banui ca, in efortul sau dc a confcri mai multa
substanta actiunii sale de salvare a trupelor romane, a
facut apel la cuantumul total al cfectivelor romanesti
aflate la acea data la est de Bug (deci si in Crimeea,
Caucaz si Kuban), ipoteza ce pare confirmata de lucrarea
mai sus mentionata4. O alta posibilitate ar fi ca Steflea
sa fi luat in calcul totalul fortelor romane angajate in
aceasta zona, dar momentul angajarii Corpului VI armata
(august 1942) pina cind ultima mare imitate romana a
parasit frontul (ianuarie 1943). Totusi, o lucrare a Mare-
lui Stat Major, intocmita in mai 1943, luind ca perioada
de referinta rastimpul august 1942 — ianuarie 1943 sta-
bileste cuantumul efectivelor la 355 887\
Sa mentionam si o cifra mai apropiata de cea folosita
de noi : 248 352 ofiteri, subofiteri si soldati pentru peri
oada 19 noiembrie — 3f decembrie 1942. Ea este con-
semnata intr-un raport inaintat Cabinetului Militar al
Conducatorului Statului la -7 ianuarie 1943 de Biroul 4
— Efective din Sectia I a Marelui Stat Major roman6.
In fine, exista si cuantumul de 231 910, mentionat in
ultimul document din acest volum7.
Pierderi toiale. La acest capitol, situatia este ceva
mai complicate, ceea ce era oarccum de asteptat daca
no-urn referi numai la disputa care persista inca — in
special, intre istoriografia germana si cea ruseasca — in
privinta pierderilor suferite de trupele germane si aliate
anihilate in „punga4i dc la Stalingrad, in ceea ce privcste
partea romana, in memoriul din 7 ianuarie 1943, cu
care Antonescu s-a prezentat la intilnirea cu Hitler din
10— 12 ianuarie de la ,,Wolfsschanze“, se evalueaza
3 Ibidem, fond 948, dosar nr. 811, f. 224.

'• 414 581 oameni, Ibidem , fond M.St.M. — Soctin I, dosar
nr. 1929, f. 172.
Ibidc'm, fond M icrofilme, casc»tc» P II 1.1555, cadrul 178.
fi Ibidt'm, cd. 1G9.
7 XC, f. 58.
pierderile armatei romane la 158 854 morti, raniti si
disparuti8. tntr-o lucrare oficiala din 1943, cifra este de
„numai“ 121 2409, dar oa ar putea fi atacata, acuzindu-se
caracterul ei propagandistic (de altfel categoria careia ii
este subsumata — ,,jertfe“ — nu este de natura sa cla-
rifice daca este vorba numai de morti si disparuti sau
sint socotiti si ranitii). Cifre care apar in alte documcnte :
148 124 (pentru perioada 15 noiembrie 1942 — 31 martie
1943 !) 10, 155 010 (19 noiem brie — 7 ianuarie 1943)
166 069 (19 noiembrie — 31 decembrie 1942)12, 172 624
(august 1942 — ianuarie 1943) 13. Luind in considerare
numai perioada de dupa contraofensiva sovietica (deci
dupa 19 noiembrie), consideram ca totalul pierderilor ar
putea fi fixat in jurul a 140 000— 150 000 de morti, raniti
si disparuti, o cifra care ni se pare mai credibila. Totusi,
in august 1948, Biroul Statistic al Marelui Stat Major,
intreprinzind din ordin o cercetare asupra pierderilor
armatei romane in cel de-al doilea razboi mondial, a
ajuns la rezultate oarecum surprinzatoare : 109 342 morti,
raniti si disparuti. Surprinderea provino din faptul ca
claca perioada analizata este 1 noiembrie — 31 decem
brie 1942, avind in vedere cuantumul total al efectivelor
angajate pe front (490 190 !) cit si lipsa oricarei precizari
cu privire la zona unde s-au prod us pierderile, acest
nivel se refera nu numai la Cotul Donului, Stepa Calmuca,
Stalingrad
%
ci si la Caucaz, Cuban si CrimOea14.
Morti si disparuti. Desigur, cel mai greu este dc sta-
bilit cifra mortilor si ll, disparutilor, deci a celor ce nu
s-au mai intors niciodata si a celor ce au urcat golgota
prizonieratului. Generalul Steflea, in memoriul amintit,
considera ca este vorba de 105 000 morti si disparuti fara
a mentiona insa perioada de refcrinta13. Sub nivelul de
s Ibidem.
Trei ani dr. fjuvernare. 6 scptcmbr/c 104.0 — fi septem-
bric 1943, Buciuc'sti,' 1943, p. 21.
10 Arh. M.Ap.N., fond Microfilmo, cascta P I 1 1.1356, cd. 109.
11 Ibidem , fond 940, dosar nr. 741, f. 38.
12 Ibidom , cd. 169.
1:1 Ibidom , cd. 178.
,r' Ibidom , fond DSPA, dosar nr. 8 596, f. 3.
Ibidem , fond 948, dosar nr. 811, f. 224.
W.)
100 000 nu se situeaza decit sinteza Serviciului Statistic
din 1948, ca oprindu-sc la 77 591 ofiteri, subofiêri f?i
soldati morti si disparuti in intcrvalul 1 noiembrie —
31 decembrie 1942lG. Subzista insa semnul de intrebare
asupra locului unde au fost inrcgistrate aceste pierderi.
Alte cifre vehiculate in documentele ad use pina acum
in discutic : 140 979 (19 noiembrie — 31 decembrie 1942)17,
121 688 (august 1942 — ianuarie 1943)18, 115 085 (15 no
iembrie 1942 — 31 martie 1943) 19. Cum primul nivel a
fost stabilit imediat dupa batalie (ianuarie 1943) si a
suferit singur ajustari ulterioare, in special in ceea ce
priveste numarul disparutilor, apreciem ca totalul morti-
lor si disparutilor pare a se situa intre 100 000— 110 000
morti si disparuti. Prudcnta in stabilirca unei cifre exacte
a mortilor nu este — asa cum s-a batut moneda mult
timp — o chestiune do „mindrie si prejudecata44, Eidica
de a ascunde posteritatii citi romani au cazut in capti-
vitate la rusi, ci este justificata de conditiile obiective
in care s-au facut evaluarile. Fara un ajutor substantial
al autoritatilor rusesti este greu de presuipute ca o ase
menea analiza statistica ar putea avea sorti de izbinda.
Daca mai exista posibilitatea si, mai ales, dorinta de a
furniza astfel de date . . .
Avertisment. In calculele privind efoctivele si pierde-
rile nu a fost inclus personalul navigant si de la sol al
aviatiei militare romane. In timpul bataliei de la Stalin
grad, in aceasta zona a actionat Gruparea Aeriana de
Lupta, subordonata Flotei 4 Aeriene germane. Oricum
insa, cuantumul aviatiei nu schimba substantial cifrcle
7 9 •
prezentate pina acum, avind in vedere ca, la 15 noiem

brie 1942, marile unitati si unitati ale acestei arme, atit
7 • 9 9 '
din tara, cit si din adincimea teritoriului rusesc, tota-

lizau 34 448 de ofiteri, subofiteri si soldati20. Ceea ce
nu inseamna ca au luptat mai prejos decit trupele
terestre.
Ut Ibirlom, fond DSPA, dosar nr. 8 59fi, f. 3.

17 Ibidem , fond M icrofilm s, caseta P I I 1.1556, cd. 109.
,s Ibidem, cd. 178.
,!l Ibidem, cd. 109.
Ibidem, fond M.St.M. — Sectia I, dosar nr. 1 929, f. 172.
170
GENERALII SI OFITERII R O M A N I
DISPARUTI SAU CA ZU fl IN CAPTIVITATE
LA STALINGRAD *
1. General do divizie (ulterior, general de armata)

M IH A IL LASCAR (nascut 1889) — comandantul Diviziei
6 Infanterie si al Gruparii ,,Lascar4*.
— dat disparut la 22 noiembrie 1942 ;
— prizonier in lagarele de la Moscova, Kras-
nogor, Suzdal, Ivanovo, Lagarul nr. 48 pen
tru generali ;
— aprilie 1945 ; organizeaza Divizia de volun-
tari ,,Horia, Closca si Crisan4*;
— 15 august* 1945 : integrat in armata I'omana ;
— septembrie 1945 — comandant al Armatei 4 ;
—- decembrie 1946 — decembrie 1947 : minis-
tru al Apararii Nationale :
— decembrie 1947 : ministru-adjunct, inspector
general do armata ;
— 12 ianuarie 1950 : trecut in rezerva.
* Datele pe care le avem la dKpozitie sint partiale, in special

in ceea ce priveste' soarta unora dintre generali dupa batalie.
471
2. General de divizie NICOLAE M AZARINI (nascut
1889) — comandantul Diviziei 5 Infanterie.
— dat disparut 22 noiembrie 1942 ;
— prizonier in lagarelc de la Moscova, Kras-
nogor, Suzdal, Ivanovo ;
— inapoiat din captivitate la 23 iulie 1948.
3. General de brigada lOAN SION (nascut 1890) —

comandantul Diviziei 15 Infanterie.
— dupa toate probabilitatile mort pe cimpul
de lupta la 24 noiembrie 1942 (versiune
acreditata si de generalul Platon Chirnoaga,
Istoria politica si militara a razboinlui con
tra Rusiei sovietice. 22 iunie — 23 august
1944, cditia a Il-a, Editura Carpati, Madrid,
198(), p. 180 ; Walter Gorlitz, ingrijitorul
editiei Friedrich Paulus, Stalingrad, Aldo
Garzanti Editore, Milano, 1973, p. 215 ;
Manfred Kehrig, Stalingrad. Analyse und
Dokumentation einer Schlacht, Stuttgart,
1975, p. 194).
4. General de brigada CONSTANTIN BRATESCU

(nascut 1892) — comandantul Diviziei 1 Cavalerie.
— dat disparut 1 februarie 1943 ;
— prizonier ;
— 22 iulie 1948 inapoiat din captivitate.
5. General de brigada (ulterior, general de corp dc

armata) SAYL NEDELEA (nascut 1890) — comandantul
— dat disparut 21 decembrie 1942 ;
— 1942— 194(i prizonier;
— 1940— 1947, in Inspectorate General al
Motomecanizariii ;
— iunie— decembrie 1947, secretar general al
Ministerului Apararii Nationale ;
— ianuarie 1948 — trecut in rezerva.
'472
6. Generalui de brigada ROMULUS DIMITRIU (nas-
cut 1892) — comandantul infantcriei Diviziei 20
Infanterie*.
— 2 februarie 1943 dat disparut.
7. General de brigada TRAIAN STANESCU (nascut
1889) — comandantul infantcriei Diviziei 6 Infanterie.
— dat disparut la 25 noiembrie 1942.
In Anuarnl ofiterilor in activitate din Armata de

Useat, editia 1944, dm marile unitati si unitatile partici
p a n t la batalie, in perioada de reform ta 19 noiembrie
1942— 2 februario 1943 sint mentionati in pozitia „dispa-
rut“ 765 de ofiteri (22 eolonei : 42 It.-eolonei : 68 maiori ;
345 eapitani ; 91 locotenenti ; 197 sublocotenonti) de infan
terie (317), cavalerie (65), artilerie (269), geniu (39), jan-
darmi (5), transmisiuni (2) ; guarzi (2), modici (35), vete-
rina-ri (8), intenxlenta (6), administrate (13), cler (-!).
Din ratiuni de spatiu, prezentam in continuare numai
lista nominala a coloneilor trecuti in pozitia „disparut“ in
Anuarul din 1914 (in paranteze, data la care a lost con-
semnata disparitia) :
*
Infanterie
1. Colonel PAN A IT GH. C1UFERCESCU — coman-

tlanlul infanterioi D. 15 lnl'aniterie (2(5 noiembrie 1942).
2. Colonel DUM1TRU N. CAPTARIU — comandantul
R. 22 Infanterie (20 noiembrie 11)42).
:i. Colonel PERICLE 1...VAHDUCA — comandantul
R. 10 Infanterie (23 noiembrie 1042).
f
* Com andam entul infantcriei era echivalent cu un comanda-

me.it d(‘ brigada (esalon desl‘iin\at la acea data datorita reducerii
num arului batalioanelor de infanterie din compunerea diviziilor).
4. Colonel DURIITRU I. ANASTASESCU — coman
dantul R. 9 Infanterie (20 noiembrie 1942).
5. Colonel lOAN N. ClOCAN — comandantul R. 7
Vinatori (20 noiembrie 1942).
6. Colonel IOSIF C. CIOBANU — comandantul R. 27
Infanterie (15 decembrie 1942).
7. Colonel SAB1N 1. CALOTESCU — comandantul
R. 10 Vinatori (26 noiembrie 1942).
8. Colonel ALEXANDRU I. LAZARESCU — coman
dantul R. 3 Infanterie (20 decembrie 1942).
9. Colonel lOAN S. POPESCU — comandantul R. 91
Infanterie (2 februarie 1943).
i
Cavalerie
10. Colonel DUM1TRU A. LUCA — comandantul R.
12 Rosiori (2 februarie 1943 — in scrisoarea din IB decem-
brie 1942, comandantul Diviziei 1 Cavalerie, colonel C.
Bratcscii spuno ca ar fi murit).
Artilerie
11. Colonel RUDOLF ROMAN — comandantii! artile
riei D. 6 Infanterie (23 noiembrie 942).
12. Colonel M1RCEA N. MAN ASIAN — comandantul
artileriei D. 14 Infanterie (24 decembrie 1942).
13. Colonel M IHAIL VICTOR $T. NANU — coman
dantul artileriei D. 5 Infanterie (21 noiembrie 1942).
14. Colonel IOAN C. TRlMPOE — din Scerctariatul
de S lit al Aprovizionarii Armatei si Populatiei Civile
(20 noiembrie 1942).
15. Colonel TANASE N. CALOIANU — comandantul
R. 8 Artilerie Grea (24 noiembrie 1942).
471
16. Colonel IOAN N. BAL$EANU — comandantul R.
16 Artilerie (22 noiembrie 1942).
17. Colonel AUREL1AN CHR. RlPEANU — coman
dantul R. 5 Artilerie Grea (20 noiembrie 1942).
18. Colonel STERE A. STEFANESCU — comandan
tul R.*41 Artilerie (19 noiembrie 1942).
19. Colonel NlCULAE S. STEFANESCU — coman-
dantul R. 7 Artilerie (22 noiembrie 1942).
20. Colonel IOAN V. IL1ESCU — comandantul R. 28
Artilerie (22 noiembrie 1942).
21. Colonel M IH AIL T. MALTOPOL — comandantul
It. 1 Artilerie Anticar (2 februarie 1943).
22. Colonel IOAN S. SCURTU — comandantul R. 11
Artilerie (23 noiembrie 1942).
C U PRIN S
Pa'!,
Armata romana i n t r e Hakenkreuz si Krasnaia Zvczda 5

Nota asupra editiei . . . . . . . 87
Lista abrevierilor . . . . . . . 89
Lista documentelor . . . . . . . 92
#
C rono lo gie.................................................................... 100 .

I. P r o lo g .................................................................... 109
II. Strcidanii romclnesti si obstinatie germana (sep-
iembrie— noiembrie 1912) . . . . .119
III. In preziua bataliei . . . . . .192
IV. Tragedia romdneasca in Cotul Donului si in
Stepa Calniuca (noiembrie— decembrie 1942) . 227
V. Cine si pentru ce a sacrificat armata romana ? 425
Anexe :
Efectivolo angajate si pierderile suferite de
armata romana in Cotul Donului, Stepa
Calmuca si la Stalingrad . . . . 407
Generalii si ofiterii romani disparuti sau
cazuti in captivitate la Stalingrad . . . 171
I
A D O L F HITLER :
Toate statele Europei se g a sesc azi in situatia unor
caldtori dintr-o aceeasi barca si care au acelas? scop.
C in e nu visleste, se ineacci !
IO N A N T O N E S C U : , j
•/ A m • • ' X * *
Eu nw parasesc barca, dar cu bratele goale nu trimit

soldatii la lupta si trebuie sa $tiu c u ' d n e si fncotro
morn in barca ! • ' * . ~ ’
R a s p u n n n d astfel av<Mi$monte!or stravezii formulate

de Fiihrer, maresalul avea in minte imaginile
halucinante ale tragediei romanilor la Stalingrad :
„Drumul spre Cerni$evskaia era presarat cu

cadavre de soldati
• romani,* dezbracati
• si
W oribil
mutHati de tancurile care trecuseru peste ei“.

Romanii La Stalingrad

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romanii La Stalingrad

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

^ -V~ 7

Adrian PANDEA • Ion PAVELESCU • Eftimie ARDELEANU

/ //*Q+( -(h '

Tiparul executat sub comanda nr. lOOfi

* Hakenkreuz = zvastica (lb. germana) ; Krcisnaici zvczcla =

glorioasei Armate Rosii. Vom vedea, ceva mai departe, ca

minte la vest de Don §i Volga si prin uitarea noastra

Scurta privire asupra bataliei

Marea confruntare de pe Volga si Don desfasurata la

Sfir$itul anului 1941 adusese Wehrmachtul intr-un

In schimb, acelasi von Manstein cit si numerosi

nesustinute decit de un singur corp blindat cu numai

Din acest moment, ultima sansa a Anmatei 6 germane

Pentru obstinatia sa de a cuceri Stalingradul si apoi

Cum au ajuns romanii la Stalingrad

In opinia noastra, simpla enuntara a rolului pe care

sovietica s.ayin.d. Si chiar daca am admite ca Antonescu

cere rezolvarea chestiunilor mo^tenite din trecut, pentru

tul. Si efcctul a fost accla al unci lovituri do maciuca,

acestui rapt teritorial ? Ca si in cazul Finlandei, pe care

care ii conveneau. Totul urma sa fie r^glemontat dupa

Asadar, Hitler a obtinut de la Ion Antonescu ceea

fi permis conducerii romane sa-si acopere grelele pier-

* Potrivit altor sursc.. virful dr tensiu:ir din ianuarie 1042

rezerva etc. Din derularea evenimentelor, este usor de

6 germane, inca un argument : intre 14— 17 septombrie

Acum, cind sintem in posesia unui cumul impresio-

se transforme intr-un proiect riguros, bazat pe calculele

In spatiul restrins al unei note de subsol. sint ingra-

in lunile care au pre'cedat coniraofensiva rasa. Se va

revelatoare asupra conceptiei pe care o aveau despre sar-

proaspete, se pregatea sa aplice advcrsarilor sai o lovitura

Acestea erau, in linii generale, datele problemei la

practici, condubatorii sovietici, oricit de presati erau de

ofiteri scoliti, toba de carte, capabili sa se masoare cu

merite minore. Aceasta tentativa se nroducea in conditiile

Sovietice, A. I. Eremenko. Printr-un concurs de im-

Nimic nu mai putea opri, asadar, contraofensiva sovie­

Esenia acestea carti o constituie infatisarea vixiunii

dament german, in frunte cu Hitler, era convins ca ar­

stein au fost convinsi de acest adevar dar nu i 1-au pu-

consemmvta pina acum o asemenea atitudine, sa-i spu-

proportii. Aceste argumonte sint detaliatc intr-o buna

4 romane se gaseau in subordinea Armatei 4 Blindate

lului la comportarea neloiala a Germaniei fata de

Tot atunci. in clipele fierbinti ale bataliei, s-a emis

reproseze ceva in legatura cu conduita lor pe timpul

vor putea pastra in tara efective cit mai numeroase,

Nu a stat in intentia noastra sa intocmim o cronica

in'sinuarile prin care atit aliatii, cit si adversarii au

von Manstein. refcrindu-se la misiunea atribuita arma­

iertat asa ceva. In acest caz, concluzia sa din amintita

mai vorbit. Dar ceea ce atrage atontia in mod deosebit

nale. Efecte*le circumspectiei cu care a privit de atunci

Cu toate ca multe din documentele emise de esaloa- 9

nele romane in timpul sau cu referire la batalia de la

1 Asupra acestei probleme, vezi : B. H. Liddel — Hart, Stra-

Documentele din volum provin din A rhiva M inisterului Apa-

din ratiuni de spatiu pastrindu-se abrevierile din original (pen-

A. — arm ata (A.4 = A rm ata 4)

Batal. (btl.) — batalion

C.A. — corp de arm ata (C. IV A. = Corpul IV armata)

D.V.K., D.V.St. (Deutsche Verbindung Kommando/Stab) — co-

E.N.l. — elemente neindivizionate

Nimic nu mai putea opri, asadar, contraofensiva sovie

dament german, in frunte cu Hitler, era convins ca ar

von Manstein. refcrindu-se la misiunea atribuita arma

R., Reg., Rot. — regiment (R .l Art.Gr. = Regim entul 1 A rtile

Donul, taindu-si alb ia adinc intr-un teren calcaros, consti

* Corpul V I armata a intrat ulterior In subordinea A rm a

Un proiect nascut m o rt: Grupul de armate „Don“ sub co

Intilnire a generalului I’etre Dumitrescu cu generalui M axi

Ne aflam in preajm a cam paniei dc iarna. In cadrul ci, fron

* D ivizia 13 Infanterie circa 3 250 oameni ; Divizia 1 Cava

P rin aceasta inlocuire ca $i la Divizia 4 Infanterie, d iv i