:0

Editura Nagard Lugoj

Str. Timi~oarei nr. 127
Virginia Faur Remus Tanase
305500 - Lugoj - Romania
Tel./Fax: 0256 350 560
E-mail: office.lg@fedprint.ro
www.nagard.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romaniei

VIRGINIA FAUR, REMUS TANASE
Dezintoxicarea - magia vindedirii / Virginia Faur,
Remus Tanase
Lugoj - Editura Nagard, 2012
224 p.; 14.5X20 em.
I.S.B.N.: 978-606-592-104-7
DEZINTOXICAREA
I MAGIA VINDECARII
Paginare: Octavian Buharu f
f

© Copyright 2012, Editura Nagard, Lugoj

Tiparit la S.c. FEDPRINT SA Bucure~ti ~

NAGARD
Sucursala Lugoj, tel./fax: 0256 350 560
edltura
www.fedprint.ro
Lugoj,2012
MOTO DEZINTOXICAREA - MAGIA
VINDECARII
• In fata ideilor simple,
oamenii sunt la fel ca Autori: Vuginia Faur
liliecii in fata luminii: Remus Tanase
sunt complet orbi."
ARISTOTEL
Cartea trateazli un subiect deosebit de important al zilelor
noastre: sanatatea. Autorii au realizat 0 sinteza a evolupei con-
ceptului de sanatate.
Din punctul de vedere al ~tiintelor modeme se considera ca
sanatatea are multiple fatete: biologica, intelectuala, emotionala,
decizionala, sociala, spirituala, holistica. Desigur, fiecare concept
in parte ~i toate la un loc contribuie la starea de sanatate a persoa-
nei.
Discutand despre "inteligenta materiei" (Dumitru Constan-
tin), trebuie sa menponam ~i "inteligenta biologica", pe care au-
torii 0 mentioneaza. Corpul fizic poate fi hranit sau distrus, intoxi-
cat. Totu~i, starea de sanatate se datoreazli cel mai mult sistemului
limbic, cel care guvemeaza starea emotionala. Sanatatea emotio- .
nala asigura un echilibru dinamic intre emotii ~i sentimente, astfel
indit fiecare dintre noi sa putem raspunde pozitiv la orice "pro-
vocare".
Autorii propun 0 imagine de ansamblu a conceptului de sa-
natate, dar ~i posibilitatea unor solutii concrete pentru redobandi-
rea sanatatii biologice.
Vindecarea unei boli, dar ~i mentinerea sanatatii biologice

I
.\ .
t
 ':!
depind de dezintoxicare. Din cuprinsul ciirtii observam ca autorii
au propus diverse metode de dezintoxicare a principalelor organe,
precum ~i a lichidului limfatic, un program antiparazitar, reface-
rea echilibrului acido - bazic prin verificari ~i evaluiiri ale pH- Referat al primului volum din colecpa
ului ale salivei sau urinei.
"Dezintoxicarea - magia vindecarii" este 0 carte care ne in- "CARTILE VIETH"
deamna mai ales la 0 analiza profunda ~i amiinuntitii a vietii noas-
Autori: Remus Tiinase
tre de zi cu zi, 0 introspectie a sinelui ~i 0 conectare mai atentii a
Faur Virginia
fieciiruia dintre noi la nevoile celorlalti. "Diiruind vei dobiindi",
spune eclezistul.
Doresc pe aceastii cale sa felicit cu multa caldura autorii,
Parafrazind autorii ciirtii de fata, fiecare dintre noi a.vem
omagiul meu pentru curajul ~i competenta in scrierea acestei carp
perceptii diferite asupra siinatiipi.
minunate, dar ~i pentru bucuria ~i generozitatea cu care ne ofera
Functie de educatie, credintii ori capacitatea noastra proprie
experienta durnnealor de 0 viatii, dedicata noua, oamenilor.
de a intelege, acordiim, de la oin la om, acesteia importante dife-
rite.
Conf. dr. farm. Floriea Nicolescu
In mod extrem de elocvent autorii cartii sincretizeaza di-
ferite definitii ale stiirii de siinatate, a~a cum au fost cronologic
dezvoltate ~i explicitate omului de rind.
In realitate conceptul de siinatate presupune, dupa piirerea
autorilor, ideea de multidimensionalitate: "sanatatea biologica,
intelectuala, emoponala, decizionala, sociala, spirituala ~i holis-
tiCa". Aceasta abordare, noua dar extrem de coerenta,. comporta
caracterul vizionar allucrani de fatii.
Autorii definesc pe rand fiecare dintre dimensiunile notiunii
de sanatate astfel incat cititorul sarealizeze importanta curateniei
~i echilibrului acestora, precum ~i faptul ca nu este cu putinta ca
ocupiindu-ne doar de una sau doua dintre dimensiuni sa vindecam
pe deplin organismul suferind al semenilor no~trii.
A duceo viatii siinatoasa, prin felul in care miincatn, gan-
dim, nc. rugiim ~i actionam estc cel putin tot atat de important ca
~i tratamentul medicamentos in eradicarea unei boli.

II III
--
Rezumand ideile generale ale acestui demers ~tiinpfic, "Sa-
organismul in fata oriclirui tip de potenpal ,,riizboi", fie el datorat
natatea inseamna mult mai mult dedit absenta bolii".
unor factori mecanici, viru~ilor, microbilor ori unor cauze fiziolo-
Pe parcursul celor douazeci ~i ~ase de capito Ie a piirtii I,
gice care duc la imbatriinirea organismului uman.
autorii dovedesc nu numai cuno~terea anatomiei umane, dar ple-
Lucrarea de fata se constituie astfel intr-un adeviirat ghid al
deaza primordial pentru drenajul separat al organelor pe rand, ~a
unor comportarnente sanatoase, pledand medical (printr-o serie
numita "Curatare" citata pe parcursul ciirtii, fenomen extrem de
de retete fitoterapice) dar ~i uman (practici de curatenie interi-
important ~i, practic, de neinlocuit atunci ciind medicul dore~te
oara) pentru 0 viata frumoasa generatoare de "oameni frumo~i",
sa "a~eze" un tratament curat ~i documentat pacientului, care I-a
capabili sa ne invadeze lumea ca 0 avalan~a, sa 0 cucereasca ~i
abordat pentru una sau chiar mai multe suferinte cronice.
sa 0 transforme intr-un adeviirat ,,rai" al sufletelor ~i trupurilor
Autorul citeaza ~i in acelasi timp expliciteaza fiecare tip de
SA.NA.TOASE.
curatire destinat fieciirui tip de organ in parte: inima, rinichi, fi-
cat, pancreas, dar ~i curatirea sangelui, a pielii, etc. Toate aceste
Con/. Univ. Dr. Claudia-Crina Toma
drenaje in parte constituie 0 cuno~tere pragmatica a faptului, de-
altfel medical dovedit, ca lara 0 eliminare preliminara a toxinelor
dintr-un organism nici un tratament nu are suficientii valoare ~i
utilitate pe termen lung.
Cea de-a doua parte a lucrarii este dedicata ciitorva sem-
nale de alarma pe care autorul Ie lanseaza in vederea unei vieti
sanatoase pe care trebuie sao traim ~i pe care nu avem voie sa
Universitatea de Vest" Vasile Goldi l' din Arad,
Ie neglijam daca nu dorim sa introducem noxe cu buna ~tiinta in
Facultatea de Medicina, Farmacie ~i Medicina Dentarii
organismul nostru.
~efDisciplina Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie
Autorii atrag astfel atenpa asupra calitatii apei pe care 0
consumam, apa care reprezintii hrana primordiala a organismu-
lui uman pe principiul similaritiipi structurale (organismul uman
contine peste 70% apa in compozitia sa).
Un alt capitol binevenit este cel dedicat hidrogenului ~i po-
tentialului antioxidant al multor alimente, fructe ~i legume, pe
care omul trebuie sa Ie consume pentru a avea mereu la diSpozi\ie
suficiente resurse care sa lupte cu radicalii liberi, du~manii de ne-
.iertat ai tineretii, vitalitatii ~i sanatiitii organismului uman. Aport
suficient de antioxidanti peritru un organism inseamna 0 conso-
lidare remarcabila a "Ministerului de interne" care ne protejeaza

IV
V
t
\
 i

CAPITOLUL I·
~

REDOBANDlREA SANATATII
,
~ ~ -
BIOLOGICE

VOIE~TI sA TE FACI SANATOS?

Intrebarea din titlu este luata din Evanghelie. Aceasta in-

trebare 0 pune Mantuitorullisus Hristos, unui om care suferea
de 0 boala veche ~i tara leac, inainte de a savar~i minunea vinde-
cani acelui om (loan 5,6).
Prin aceasta intrebare, Domnul eviden!iaza un adeviir, ~i
anume acela ca, vindecarea de orice boala (trupeasdi, sufieteasca,
spirituala) te prive~te ~i pe tine, cere ~i voin!a tao Cat de des uiti
acest adevar esential ~i elementar!
Foarte mul!i oameni cred ca boala lor e in primul rand 0
problema care-l prive~te pe medicul la care apeleaza. Caci doar
de aceea exista medici, ca sa vindece bolile. Tu te incredin!ezi cu
tmp ~i suflet medicului, de la care a~tep!i totul, de la care a~tep!i
sa-Ii redea cat mai repede sanatatea; dar tu ce faci? Vrei sa duci
in continuare acela~i fel de viata ca ~i inainle de a se fi mani-
festat boala, fara sa te stradui sa renunti la placerile, dezordi-
nile ~i abuzurile care au cauzat-o.
,
11
 * • Deodo rantul are un numar mediu de chimicale - 15.
• Lopun ea de corp are un numar mediu de chimicale - 32.
De ce am scris aceasta carte? Din nevoia de sanatate.
• Gelur ile de du~ au un numar mediu de chimicale - 10.
Este multa nevoie de sanatate, iar aceasta carte te ajuta sa
• Parab enii sunt aproape peste tot. Sunt folosili drept con-
te ajuli singur..
servanli; ei perturba activitatea hormonilor estrogeni in organis-
Curalirea completa ~i purificarea organismului sunt trecu- mul femeii. In anumite cercuri ~tiinlifice se susline ca propyl-pa-
te de tine pe plan secundar, atunci cand vine yorba de pastrarea
rabenii afecteaza ~i funcliile reproductive ale barbalilor.
sanatalii. Dezintoxicarea organ ismulu i este cel mai impor tant
• Ftalap i, folosili mai ales in parfumuri, sunt cei mai no-
aspect, atunci cand este yorba de menti nerea frumu setii ~i sa-
civi. Cand cumperi un parfum sa ~tii ca tu, de fapt,cumperi apa
natapi .
cu toxine. Cumperi boala.
Alege cu incredere care metoda de detoxifiere propusa de
noi Ii se potrive~te.
Murd aria launtr ica este mai groaz nidi decat cea exte- ***
rioara . De aceea cei ce-~i spala numai exteri orul, raman cu
Cum vezi, corpul inghite toxine ~i otravuri la tot pasul. So-
interio rul in mocirla.
lupa?
Sa lucrezi perma nent la dezintoxicarea organ ismul ui
* tau. Pentru a avea sanatate ~i frumusele, trebuie sa urmezi urma-
torii 5 pa~i:
Toxinele ajung in organism odata cu aerul, apa, mancarea.
1. Dezintoxicarea.
Toxine pica ~i din cer. ~i produsele cosmetice i!i saboteaza sana-
2. Depar azitar ea.
tatea. 0 femeie care se "ingrije~te" folose~te in medie 2,2 kg de
3. Regen erarea sau reindi rcarea organ ismul ui cu
produse cosmetice pe an. Mai jos va dau chimicalele pe care Ie
princi pii biologic active.
conlin produsele cosmetice. Cu cat sunt mai scumpe, cu atat sunt
4. Alcalinizarea organ ismlul ui.
mal noclve.
5. Preve ntia imbol naviri i.
o ~amponul are un numar mediu de chimic
ale - 15. Sa-i luam acum pe rand.
o Fardu l de pleoap e are un nurnar mediu
de chimicale - 26.
o Rujul are un numar mediu de chimic
ale - 33. 1. Dezin toxica rea organ ismul ui - sau descarcarea orga-
o Lacul de unghii are un numar mediu
de chimicale - 31. nismului de toxine, consta intr-un ansamblu de proceduri prin
o Bronz ul artific ial are un numar mediu
de chimicale - 22. careorganismul, in mod sponta n sau provo cat, i~i elimina pro-
o Fixati vul are un numar mediu de
chimicale - 15. du~ii reziduali acumulali. Insa~i boala este un mijloc pe care or-
o Fardu l de obraz are un numar mediu
de chimicale - 16. ganismul jJ tolose~te pentru a se dezintoxica (descarca). Altfel
o Fondu l de ten are un numar mediu
de chimicale - 24. spus, organismul ,,i~i folose~te boala ·ca pe 0 supap a". Daca tu ai
12
13
1
•
 i
bron~ita, de exemplu, sputa ~i expec toratia sunt mijloace prin
carte, noi ii anihilam pe tOli. De fapt, parazilii sunt ~i ei poarta
care organismul i~i elimina periodic 0 parte din incarcare (din
spre cancer.
boala). A~adar, simpto mul este un semn de descar care, reflecta
3. Regen erarea sau reinca rcarea (hranirea) - este urrna-
intensitatea incarcarii, fiind in fond reaclia organismului in lupta
rea fireasca a celor doua. Dupa ce s-a flicut terapia de dezintoxi-
cu boala.
care ~i depar azitar e organismul trebuie reincarcat energetic ~i
Detoxifierea este 0 terapie naturala care, condusa corect,
nutritiv, printr-un mod de viala sanatos in ce prive~te alimentalia
ajuta organismul sa se menlina sanatos. imbunatale~te oxigenarea
~i gandirea. Caei, la urrna urrnei, suntern ~i ceea ce manca
celulara, elimina constipalia, sindromul colonul iritabil, sindro- rn, ~i
ceea ce nu mancarn, ~i de asemenea, suntern ~i ceea ce gandim .
mul intestinului perrneabil, balonarea, edemele, diminueaza burta
Alimentele ~i produsele de reinca rcare trebuie pe de 0 par-
proeminenta, elimina vierrnii intestinali, rezolva multe proble-
te sa continue drenarea periodica a reziduurilor, iar pe de alta par-
me sexuale, ale parului, pielii. Accelereaza metabolismul ~i este
te sa ofere organismului cantitatea de principii biologic active ~i
esentiala in elimin area sindro mului de oboseala perma nenta,
o hrana 2/3 alcalina ~i 1/3 acida.
nejustificata (cronica).
Reincarcarea este foarte importanta pentru ca in timpul cu-
Pana la un punct, elimin area toxinelor este chiar mai
rei de dezintoxicare, organismul este supus la eforturi mari, in
impor tanta decat asirnilarea substa nlelor nutriti ve. Aceasta
care toata energia este canalizata inspre lupta cu boala. Perioadele
pentru ca acumularea oricaror toxine, chiar din alimentele cele
de incarcare au drept scop:
mai sanatoase, poate duce la imbolnavire. Daca sistemul excretor
• Sa previna reintoxicarea, prin folosirea exclusiva a ali-
nu funqioneaza cum trebuie din cauza intoxicarii, aceste de~e­
mentelor sanatoase.
uri se vor colecta, iar persoana respectiva se va imbolnavi. In-
• Sa intareasca capacitatea de aparare a organismului.
toxicarea este una din princi palele cauze ale aparit iei bolilor
• Sa asigure drenarea periodica ~i eficienta a de~eurilor.
datora te prejud iciilor civilizatiei. Desigur ~i poluarea mediuluj,
• Sa asigure 0 rezerva energetica suficienta pentru ca orga-
traumele suferite, prea mult stres ~i alIi factori negativi intra in
nismul sa nu se simta slabit.
disculie. Dar tranzitul intestinal regulat, 0 flora intestinala sana-
• Sa fie inceputul unei con~tientizari reale a unei alimentati i
toasa, precum ~i functionarea norrnala a tuturor organelor de ex-
sanatoase. in aceasta perioada rolul de drenatori este preluat de
cretie (emonctori) sunt foarte importante.
alimentele care regleaza tranzitul intestinal, diureza ~i transpira-
2. Depar azitar ea este alt pas important in strategia care
produce sanatate, pentru ca noi oamenii (probabil ~i tu) suntem lia.
Noi acordam regenerarii 0 atenlie mare (hranirii cu nutri-
fiin\e intens parazitate. Din toate timpurile oamenii ~tiau ca au
enli), fiindca ne asociem parerii doctorului Yollok, care afirrna cu
vierrni ca ~i animalele. Nimic nu este mai neplacut decat sa ~tii
certitudine urrnatoarele:
ca hoarde intregi de creaturi sug, mu~ca. mesteca ~i se plimba
"Fiecare om sau animal decedat pe cale naturala, a murit
nestingheriti prin corpul tau. Sunt zeci de tipuri de parazili care
din cauza hranei sarace, adica din cauza deficienlei substantelor
colind~ ~i te infesteaza. Prin metoda descrisa detalia
t in aceasta nutritive".
14
15
 Organismului dvs. Ie sunt necesare 90 de suplimente nutri-
tive: 5. Preventia. Ce inseamna? Inseamna a pastra echilibrul
• 60 minerale; organismului. Ca sa nu frangi echilibrul organismului, ai nevoie
• 15 vitamine; de oligoelemente, care au rol preponderent in functiile vitamine-
• 12 aminoacizi de baza ~i proteine; lor, enzimelor, care sunt catalizatori ai reactiilor fizico-chimice,
• 3 acizi gra~i. intrelin arderile, viata insa~i.
Echilibrul organismului se situeaza pe 0 linie destul de in-
In total 90 de suplimente in dieta zilnica. In caz contrar, in
gusta, intre carenta ~i exces. In general 0 alimentalie bogata in
organismul dvs. vor apiirea bolile cauzate de insuficienta acestora.
cruditati ajunge sa mentina echilibrul prin prisma necesarului de
Daca nu investe~ti in tine insuti minerale ~i vitamine, atunci
oligoelemente. Dar, fata de metoda de a Ii se prescrie, adesea in-
vei investi in bunastarea oamenilor din domeniul medicinei.
adecvat, cutare sau cutare element sau cutare vitamina, este mull
Noi avem un noroc extraordinar deoarece plantele au capa-
mai chibzuit sa va hranili cu produse proaspete, din tara, sanlitoa-
citatea de a produce mineralele organice, aminoacizii, vitaminele
se, neamputate de constituientii lor prin negoturi multiple.
~i acizii gra~i de care avem nevoie. Plimtele sunt in stare sa facii Pentru preventie va trebui sa inlocuili zahiirul cu miere de
acest lucru. Noi trebuie sa folosim in hrana noastra 15-20 de com-
albine, oletul cu lamaie iar laptele dulce sa nu-I mai consumati.
ponenti de provenienla vegetala zilnic, in proportii echilibrate,
corecte, ca sa primim aceste 90 de' elemente. " , Consumati:
• Grasimi ~i uleiuri 20-30% din totalul caloriilor.
4. Alcalinizarea - este ~i ea unul din cei 5 pa~i pentru 0
• Sare, doar 5g pe zi, nu 20g cat se consuma obi~nuit.
viala lunga ~i 0 sanatate de fier. Pentru ca sanatatea se define~te
• Apa, 8-10 pahare pe zi (2-3 litri zilnic)
in funC\ie de rezerva alcalina. Noi am fost conceputi ca organis-
• Proteine. 44-56 (nu 120g, cat se consuma in mod obi~nuit)
me alcaline iar cea mai mare ameninlare pentru reZerva alcalina
• Fibre, 20-30g zilnic.
o reprezinta excesul de proteine ~i reziduurile acide ce' nu pot fi
eliminate.
Datele de mai sus sunt cateva principii de nutritie, flexibile
Scazand la 0 treime CO!lsumul de proteine animale (caine,
~i u~or de inraptuit. Fara liste lungi cu alimente permise ~i cu
lactate,oua la doua pe saptamana) generatoare de reziduuri' acide
alimente interzise, vei exersa creativitatea culinara ~i vei adopta
~i compensand pana la douii treimi alimente care produc rezidu- calea care Ii se potrive~te cel mai bine. Vei constata cu timpul, ca
uri alcaline (legume ~i fructe, 'argila, plante),mediul intern va fi
vei dobandi acel gen de vitalitate tinereasca pe care il atribuim
prielnic sanatatii. Ratia zilnica de proteine pentru barbali este 56
omului "rara varsta", mereu tanar.
g iar pentru femei 44 g (conform ultimelor studii de nutrilie). Nici
mai mult, nici mai pUlin. Scopulacestei ciif\i este de a va' oferi 0
Ce este boala?
noua perspectiva asupra sanatatii ~i asupra fehilUi in care 0 puteli
redobandi, cu plante ~i cu remedii vechi, traditionale, care este
"Simplu ~i intelept este - pentru om - sa aiM incredere in
pacat sa ramana ingropate in uitare. Cititicu atenlie, caci raportul
acid/alcalin este un capitol aparte al acestei carti. Natura ~i sa-i ceara ajutorul."
Jean Valnet
16
17
l
•

Boala este ca 0 supapa a organismului in stradania sa pentru
dezintoxicare. Din aceasta perspectiva, simptomul este un semn
de descarcare ~i reflecta intensitatea incarcarii.
Cu cat organismul a acumulat mai multe toxine, de~euri me~
tabolice ~i chiar aglomerari (calculi, noduli, ganglioni, tumori),
cu atat este mai debilitat, organele de eliminare (ficat, fiere, intes-
tine, rinichi, plamani, piele) sunt mai epuizate, iar boala afectea-
za niveluri mai profunde. in bolile acute, de obicei, organismul
reactioneaza fiziologic (febra, diaree, eruptii cutanate, varsaturi,
cataruri diverse) ~i se rezolva in perioade de timp bine delimitate,
pe cand in cele cronice, reactia este una de natura metabolica,
prin dereglarea functiilor organelor interne, blocaje enzimatice,
scaderea imunitatii.
Ce este intoxicapa?
Este - ca ~i lipsa de apa - 0 cauza a imbolnavirii. Noi pri-
vim boala ca 0 consecin\a a intoxicarii. Au loc dezechilibre ener-
getice, metabolice, glandulare ce perturba anumite structuri func- '
tionale, nu doar la nivelul corpului fizic, ci ~i ai corpului mental
~i al celui spiritual. Orice s-ar spune, nu putem face trimitere la
dimensiunea fizica a organismului uman rara sa luam in calcul
atat aspectele de natura spirituala, cat ~i cele ale gandirii. Curati-
rea fizicului se poate inraptui doar prin igiena sufletului.
De ce ne intoxicam?
in Natura exista regilli precise; absolut logice, dupa care se
conduce Via\a. Ele vizeaza atat fizicul, cat ~i mentalul ~i spiritu-
alul. Orice acumulare de substanle reziduale perturba niveluri ~i
structuri funclionale esentiale.
18
:.
Neglijam de multe ori con~tient legile firii, cerintele corpu-
lui, ca ~i semnalele sale atunci cand, prin supraalimentatie, prin
abuz de hrana viciata, ii perturbam functionaiitatea. Firescul vietii
se define~te nu dupa placerea gustului, ci in functie de regimul
alimentar impus de insu~i sistemul digestiv. Este nivelul elemen-
tar, de bun simt, al croirii destinului, raportat la alimcntatie. De
aceea, sunt ceea ce mananc ~i ceea ce nu miinanc; drept pentru
care sunt primul meu medic, caci, asemenea oricami mecanism,
depindem de combustie.
*
Organismul uman este ca 0 carte vie. incercati sa-i desci-
frati limbajul, fila cu fila. Nu va multumiti cu faptul ca ati lacut pe
placul gustului. Supravegheati-va zilnic alimentatia, limba, ochii.
invatati sa Ie descifrati mesajul. Veli intelege astfel procesul im-
bolnavirii inca inainte de a se manifesta. Semnele exterioare ale
bolii (simptomele) sunt avertismente ale inceputului unui deze-
chilibru. $i mai trebuie sa ~titi ca nu se trateaza partea - un organ
anume '- , ci intregul, astfel ca mecanismul sa functioneze coree!.
Nu va faceti iluzii ca un medicament "laudat" sau un medic
"renumit" va vindeca. in eel mai fericit caz intarzie sau, cel mult,
camufleaza simptomele rara a elimiila insa cauza bolii. De cele
mai muIte ori, 0 medicatie inadecvata, cu produse de sinteza "pu-
ternice" dar, vai!, atat de toxice, induce oboseala, dezechilibrul,
cronicizeaza maladia. Disparitia durerii sau a febrei nu inseamna
vindecare.
Nu va cumparati, cu bani grei, boala! Un gram'de prevenire
face cat un kilogram de cura!
19

cuRA TIREA COLONULUI
Fara a cnrali intestinele nn este posibila vindecarea
nici unei boli.
"So. nu crede{i cumva co. este destul ca fngerul apei so. va
imbra{i$eze numai pe dinafarat Necurii{enia diniiuntru este cu
mult mai mare deceIt necurii{enia dinafarii. De aceea este bine
sii permite{i fngerului apei sii va boteze chiar $i pe diniiuntru.
pentru ca sii vii pute{i elibera. repede. de pacatele voastre. pentru
a putea deveni grabnic. $i in interior, larel de puri ca spuma cea
minunatii a raului fn lumina soarelui. "
Acesta este indemnnl Celni Preacurat.
Un mod de viati sinitos incepe cu un colon sinitos.
"Boala incepe in stomac iar moartea in colon." (din inte-
lepciunea populara)
Colonul reprezinta sistemul de canalizare al organismului;
din cand in cand e bine sa fie cura~at.
lrigat ia colonului este 0 modalitate de indepartare a plaCii
mucoide ~i a toxinelor ~i de reca~tigare a vitalitii~ii.
Dad sunte~i balonat, ave~i indigestii, abdomen proemi-
nent, dureri de cap, gaze, constipa~ie, senzatie de voma, insomnii,
nervozitate, exees de greutate, respira~ie urai mirositoare, eruptii
cutanate, eczeme, raceli freevente, infec~ii Candida; impotenta,
cancer, pentru a detensiona organismul face~i 0 clisma seara ina-
inte de eulcare.
20
;:
Spalarea intestinului gros favorizeaza insanato~irea florei
intestinale, ceea ce este determinant in privinta imunitii~ii, in revi-
gorarea intregului organism.
Din totalul factorilor favorizan~i ai imbolnavirii, 90% ii re-
prezinta un colon murdar. In pliurile colonului se aduna de~euri
~i oua de paraziti, sub forma de mucus intaritprecum 0 tencuiaHi,
amestecat cu materii fecale, alcatuind a~a-numita placa mucoida,
care "zace" acolo ani de zile. Fiind extrem de acide, reziduurile
penetreaza peretele colonic iar toxinele se resorb in siinge, lim-
la, umori, spa~ii interstitiale. Practic, func~ia intestinului gros este
rastumata; de~eurile nu se mai elimina in totalitate ci infesteaza
sangele ~i degradeaza functiunile interne. De-a lungul anilor, se
depoziteaza in intestine 2,5 - 18 kg de materie paJ1ial digeratii,
reziduuri metabolice, resturi de medicamente ~i alte chimicale to-
xice ingerate odata cu alimentele, prin pieIe sau prin respira~ie,
' de la cosmetice ~i produse de cura~enie (detergen~i, ~arnpoane,
vopsele de par, paste de dinti, deodorante etc.). Eliminarea lor
se face in regim de'preaplin, spa~iulliber din colon avand uneori
diametrul unui creion. Aceasta eroare functionala ne indeparteaza
de sanatate incet ~i sigur.
CAUZELE INTOXICARII COLONULUI
• PARAZITII
• PLACA MUCOIDA
• CONSTIPATIA
• DlSBACTERIOZA
1. PARAZITII
Materiile toxice din 'colon se transforma intr-o ltime intu-
necoasa de agresori ce paraziteaza corpul. Pana nu demult, 'pu-
terea ucigatoare a parazitilor intestinali a fost ignorata. De la 0
vreme cercetiitorii atrag luarea arninte asupra faptului ca 3CC~tia
21
 i
compromit mecanismul imunitar ~i deregleaza celelalte sisteme.
Noi suntem cIe fapt, 0 entita te compu sa din eelule orche strate 2. PLAC A MUCOIDA..
prin semnale chimice. Daca un alt organism - cum este parazi- Sistemul digestiv - barometrul de sanatate al organismu-
lui - devine lent datorita intoxiciirii cu de~euri acide ~i, in felul
tul intestinal - poate interfera cu celulele noastre, dirijiind aceste
acesta, devine ineficient. Intest inul se transf orma intr-u n ea-
semnale, estc cert ca ne influenteaza viata. Adica ne perturb a sa-
zan, pentru ea se declan~eazi 0 serie de reactii de fer menta tie
natatea. In aceasta recunoa~tere se afla adevarul de temut despre
~i chiar putref actie. Incearca sa se adapteze la 0 situatie aberan
paraziti. Ei triiiesc In intestinele noastre, se hranesc cu alimentele ta
(aciditate excesiva) ~i secreta 0 substanta de protectie, ca 0 tencu-
noastre iar de~eurile lor alteraza mediul nostru intestinal. Acidi-
lala de-a lungul peretelui intestinal. Aceasta este placa mucoida.
fica siingele. II otravesc pur ~i simplu. Un mare fiziolog france z
Ea apare la 0 supra satura re cu acid: esofag, stomac, intesti n
spune a ea parazi tii au ucis mai multi oamen i dedit toate raz-
subtire, colon. Digestia devine nefunclionala iar intestinul toxic.
boaiele luate la un loc.
Automat, siingele devine toxic. Dupa ani de efort in a curala
Prin elisma asiguram funclionarea din aproape in aproape a
sangele toxic venit din intesti n, fieatul nu mai funeti oneaz a
tuturor organelor intene in ordine inversa, incheind cu plamiinii ~i
eficient, iar surplusul de toxine afecteaza apoi celelalte organe ~i
inima. Se instaleaza in felul acesta tonusul vital in intreg corpul.
zone ale corpului: rinichi, inima, limfii, incheieturi, creier, piele
Curat irea intesti nului gros este 0 terapi e blanda . Spa-
etc. Acolo unde se depun toxine, circul atia este defici tara, Iip-
lati-va intesti nul a~a cum va splitati fatal Lasati prejud ecatile
sese oxigenul ~i elementele nutrit ive; drept urmar e, se insta-
deopa rte!
Observati cum se innoie~te fala celui ce face periodic elis- leaza boala.
rna! Obrazul cu pete ro~ii incepe sa se descongestioneze ~i sa- Daca aveti 0 alimentatie preponderent acida (came, zahar,
olet, lapte, dulciuri, alcool, tutun, cafea) ~i nu spalati colonul, va
~i recapete conturul normal. Ochii tulburi devin limpez
i, privi- imbolnaviti. Organ ismul ajung e in situat ia de a nu mai indu-
rea nesigura devine ferma, tenul sprem aro-gr i al fumatorului
ra aeest calvar ~i declan~eaza proees ul de purifi care spont ana
se lumineaza, fala palida a celor obositi devine radioasa. Ochii
sub forma de diaree , acnee, furunc ule, pete maron ii pe pieIe,
se lumineaza, pielea devine elastica ~i fina, se netezesc ridurile.
transp iratie urat miros itoare . Alteori, organismul renunla pur
Clisma nu creeaza obi~nuin\a ~i nu are vreo reactie adversa. Fata
~i simplu la lupta ~i cedeaza sub asaltul unor boli grave, intre
reflecta starea interiorului. care
ciroza hepatica, diabetul zaharat, cancerul.
Prin elisma cre~te rezisten\a organismului la boli, intrucat
80% din imuni tate 0 da flora intesti nala denum ita al doilea Este posibil sa am ~i eu placi mucoi da?
Desigur. In cazul in care ali consurnat din bel~ug alimente
ficat pentru ajutor ul sau in detoxifiere, mana dreap ta a me-
de origine animala (came, mezeluri, lapte), ati fumat, ati abuzat
dicului din interior. Ajuta-li colonul sa-~i implineasca rostul. lar
de zahar ~i indulcitori sintetici (zaharina, cielamat, aspartam etc.),
rostul sau este curatirea organismului, este chiar sanatatea dvs.
taina alba, margarina, alcool, alimente conliniind ingrediente sin-
Intelegeti, va rog, cum se cuvine, acest indernn!
tetice (conservanti, coloranli, aromatizanti, emulgatori etc.), supe
concentrate. Alimentatiei denaturate i se asociaza stresul dium,
r 22
23

..
•
 stresul electromagnetic de la telefonia mobila, calculatoare, sal-
De asemenea clismele mici cu apa rece la temperatura cor-
tele cu arcU'"~ ctc. Am intiilnit destul de des suferinzi a caror ne-
pului seara, vor ajuta la imnuierea scaunului in timpul somnului
putinta se datora constipatiei de cursa lunga (scaun la 7-10 zile).
(sunt mai bune ca supozitoarele ~i nu costa nimic).
Aveau intestinele solidificate, celelalte organe fiind strivite de
Aceste micro clisme se mai numes c du~uri rectale . Sco-
acel surplus de materie organica intrata in putrefactie.
pul du~ului rectal (clisma):
Moart ea incepe in colon.
o Permite introducerea apei in colon.
Colonul este sistemul nostm de canalizare. Daca se colma-
o Ciind apa va fi eliminata, va antren
teaza sau se infunda, dejectiile se revarsa in interior ~i dau peste a cu ea prin apiratie, ~i
materii fecale.
cap intreg metabolismul. Spalati-va colonul precum va spalati
o Aceasm evacuare bmsca a apei, plus
fata ~i corpu\. fecale declan~eaza
pe cale reflexa trezirea comenzilor de defecatie ~i siimulcaza pc·
ristaltismul intestinal.
3. CONS TIPAT IA
o Apa se introduce cu 0 seringa mai
Cuviintul constipatie vine de la cuvantul latin care iriseam- mare sau cu 0 para de
cauciuc. Este bine sa se introduca 250m\.
na "ingramadire" (constipo = a ingramadi). EI indica 0 golire rara
o Pentm a se evita iritatiile, amt anusul
sau incompleta a intestinului. Aproa pe toate bolile din zilele cat ~i canula se ung
cu unguent de galbenele. Estc de preferat ca apa sa fie la tempera-
noastr e W au origin ea in tractu l intesti nal. Intestinele unor
tura corpului.
oameni ~i-au pierdut forma originala deformiindu-se. Ca urmare
o Faceti 2-3 du~uri rectale timp indelu
functiile intestinelor sunt afectate. ngat.
o Daca doriti sa va curatiti bine colonu
Factorii care produc relinerea resturilor dure, foarte uscate· l, faceti 0 microclis-
rna, dupa un scaun natura\.
de excremente in buclele intestinului, care raman ciiteodam lipite
• Trebuie sa tineti minte ca aceste microclisme reeduca in-
de peretele intestinal chiar ani sunt:
testinul ~i il obliga sa lucreze.
o alimentele sarace in fibra (proteine
animale) Cum se face micro clisma ?
o prea putin lichid
Stand in picioare. lntroduceti apa sau ceaiul in anus cu aju-
o tensiuni emotionale
tornl seringii sau perei pentru spalatura. Apoi se scoate canula,
Ce-i de fiicut?
\ineti I minut, apoi a~ezati-va pe toaleta.
I. 0 microclismii la temperatura corpului, de un volum
2. Sunt recom andate 8-10 pahar e de Iichid pe zi. De ase-
scazut (250 ml) este folositoare pentm reeducarea intestinelor la
menea un pahar de apa calda inainte de micul dejun poate declan-
obiceiuri bune de eliminare. Injectati in rect (cu 0 seringa pentm
~a defecatia prin efectul gastrocolic. Lichidele fierbinti sau
clisma sau cu 0 para de cauciuc) apa rece la temperatura corpului, reci
sunt mai eficiente decat cele caldute.
lineti un minut ~i dali afara. Va urma de regula un scaun. Folosili
3. Consu mati 6-8 mislin e negre la fiecare masa cu sam-
acest tratament la aceea~i ora zilnic pentru a stabili 0 regularitate
buri cu tot. Procedati a~a piina se regleaza situaria.
funclionala.
4. Evitat i pe cat posibil protei nele anima le pentm a sca-
24
25

t

dea putrefactia intestinaHi. Toate produsele de origine animaHi au
putina fibra ~i tind sa constipe.
5. Nu laxative. Laxativele trec din gura, prin 7-10 m de tub
digestiv Inainte de a fi eliminate din corp. Aceste tesuturi sensibi-
Ie sunt iritate de laxativ. Efecte adverse:
• pierderea potasiului
• reducerea motilitalii intestinale
• actiune nefasta asupra rinichilor
In plus laxativele usuca intestinele ~i cauzeaza deshidrata-
rea intregului organism. Trebuie sa va puneli mu~chii intestinului
gros la munca. Laxativele ce fac? Golesc intestinul lara sa acti-
veze tesutul muscular, fapt care duce la slabirea acestuia. Se ~tie
eli func\ia creeaza organul. Musculatura slab a duce la consti-
pa\ie cronica.
Nota: Inca din anullOO d.H. se ~tia ca purgativeIe pot cauza
constipatia, iritand ~i paralizand intestinele. .
6. Daca totu~i intestinele tale sunt lene~e, noi I\i recoman-
dam purgativele saline care sunt mai bine tolerate deciit laxati-
vele ~i sunt mai eficiente.
Se folosesc doar ocazional (0 data pe saptamana) sau in
cure de scurta durata. In perioada folosirii unui purgativ salin este
bine sa beti multe lichide (infuzii diuretice) pentru a u~ura elimi-
narea sarurilor.
Sulfatul de sodiu are actiune decapanta aslipra placii mu-
coide (de~euri uscate ~i lipite de peretii intestinali).
Mod de utilizare; 1-2 linguri sare dizolvate in apa calda~
. £imineata pe stomacul gol timp de 7-8 zile
7. Unele alimente sunt cunoscute pentru actiunea lor la-
xativa~runele sunt cele mai cunoscute, dar s-a constatat ca ~i
~
merele, smochinele, lemnul dulce, spanacul, cap~unele, portoca-
~ au toate actiune laxativa. ". .- . -
• Prunele uscate conlin sorbitol, care stimuleaza se pare mo-
tilitatea intestinala.
26
:.
.'. Merel~ contin pectina, care inglobeaza 0 mare cantitate de
)(,,",
apa. In timpul inaintarii sale de-a lungul tractului digestiv, pec-
tina atrage ~i bacteriile, ~i reziduurile din peretele intestinal.
.Au un efect benefic, curativ, In iritatii ale mucoasei intestinale,
-contribuind ~i la restabilirea tonuSiiruiRiU~chiiorhrtestinali.-
X . Smochil}ele contin atilt fibra cat ~i pectina, iar micile se-
minte actlOneazli" ca un stimulent u~or al tranzitului intestinal.
..
4. DISBACTERIOZA = degenerarea rnicroftorei intes-
tinale
Ali luat antibiotice, dulciuri, produse pe baza de drojdie, lapte
sau ali combinat incorect alimentele? Daca da, acestea v-au omorat
microorganismele folositoare (lactobacilii) din flora intestinala ~i
s-au inmultit microorganismele daunatoare care traiesc manciind
din corpul vostru, va intoxica prin eliminarea produselor ce rezul-
ta din activitatea lor metabolica. Aceasta rasturnare de situatie,
c10stridii in dauna lactobacililor se nume~te disbacterioza.
Cauza disbacteriozei la copii consta in inlarcarea lor imedi-
at dupa n~tere, ceea ce ii lipse~te de colostru ~i de prima alaptare
la san. Mai mult decat atat inlarcarea este una din cauzele masti-
telor la mama.
Tratarea disbacteriozei
1..,!:i1!!lLde 2-4 saptilmani se va manca pe stomacul gol un
cat de usturol, cu 0 ora inainte de masa ~i un catel de usturoi
el
d eara la 2 otedupa cina. Semnele vindecarii vor fi disparitia balo-
narii, a disconfortului'de dupa mese. De asemenea vor disparea ~i
procesele d~ fermentalie de dupa digestie.
Usturoiul este un antibiotic natural. Sucul de usturoi
omoara bacteriile, penetnlnd abraziunile mici in care se cuibaresc
aceste vietali neprietene. Este unul din putinele produse care
contine germaniu, un element care curatii ~i regenereazii vaseIe
de siinge. Merita sa indurali inconvenientele mirosului pentru a
27
-
va pastra sanatatea. Dar daca milncati usturoi numai inainte de cul-
care sau mestecati putin patrunjel tocat, mirosul neplacut dispare.
,,Du-te, spala-te ~i Ia-te curat peste tot."
Despre curatenia interna a corpului vostru se vorbeste prea
putin; este pacat caci de curatenia interna depinde aspectul vostru
extern.
Am vlizut ca intestinul gros al unei persoane care nu a Iacut
clisma niciodatli contine intre 8 ~i 15 kg de material fecal intarit,
pe care-I cara de-a lungul vietii inutil. Dupa 35-40 ani intestinul
vostru gros este a~a de plin de material fecal intarit, incat inghe-
suie alte organe ~i afecteaza functionarea ficatului, rinichilor, pla-
milnilor. Peretii intestinului gros sunt captu~iti cu mici rada-
cini (viii). Fiecare grup de radacini hrane~te un anumit organ
(vezi fig. nr.I).
et.tlIlII!Ii!'. :
GAl.L
Ati vlizut ce se intiinlpla cu milncarea nedigeratli. Se lipe~­
te de peretii intestinului gros (ca 0 tencuiala) pentru multi ani.
Intestinul continua sa-~i execute functia de absorbtie sub stratul
acesta de murdarii - diind corpului toxine ~i substante canceri-
gene. Aceste substante circula odatli cu silngele ~i va degradeaza
sanatatea prin depunerea lor in organe, articulatii, peretii vaselor
de silnge.
Organismul moare strivit de propriile toxine.
Materialul fecal ce stagneaza in intestinul gros apasa orga-
nele interne ~i Ie muta din locurile lor initiale. De asemenea cre-
eaza presiune asupra diafragmei, sclizilnd capacitatea plamilnilor.
Si ficatul este impins din locul sau. Se mic~oreaza capacitatea de
mi~care a intestinului subtire, sistemul uro-genital al barbatilor
devine inghesuit, iar portiunea de jos a rectului este supusa celei
mai mari presiuni; venele sunt suprasolicitate ~i fonneazli chea-
guri de silnge.

..........
....1 In acest fel drumul reziduurilor din intestinul gros este blo-
u-,,'fllfj cat, iar organismul moare otmvit de propriile toxine.
..........,0UllU01
: "8 TA"iI\j"'~b-I'
l.cfiu I' 'J /ill .ip"
~c.=e, , 1..' " I ff}/ttJ8~
@) I ...
A8CIJrKtttCO ~ "-Hit. 1.......
~oid _\GOU)"'8-Fo.d.........
.e-.., DIflOlllq'..... ¥~r- ~jK,
fiillldt '-.... g" [~
Atf"'~~) ~/ro'"
.... -,C!:' "8' ,..... I
c.• ........':t." .....,.. T. .(!t \,'$
"'I'''' ..... _
...... ..~.
.
"",llE.O~CIIJ.v...""
U --U~foad'"
<' I-:~~'
.~ . ..... . : .~

I_ __--
'
.,.... N....,.. ",
\ .-r.. . . .
..- '" . ,r...".,.
Q_.a@'.8,ij
" ~

-_.__
-_..................
,~."

-
~ "',1 I
,,~)
", ,~ •

....- .l:::'-i~~',··:r
uw.:!( .,
\
, \, '-"-~'

~.I

':~.
PfOIUl. •

Fig. "r.1
--.
Fig. "r.2
.......
28 29

~

METODE DE CUMTIRE A COLONULUI
1. CLISMA CUMTA, STlMULEAZA, NORMALI-
ZEAZA.
Clisma - cea mai eficienta procedura pe care 0 faceli acasa
ce va curala toxinele din organism, pentru a stimula ~i normaliza
funclionarea intestinului gros.
Clismele sunt necesare pentru evacuarea fecalelor depuse
in pliurile mucoasei intestinale. Prin clisme omul se poate de-
barasa de 80% din boll.
Daca nu aveli ceai de clisma special, clismele se pot face cu
apa fi~rta §i racita (calduta) la care se adauga suc de lamaie_
90% din oameni au un tub digestiv degenerat ~i 0 microflo-
ra afectata. Noi privim clisma ca pe cea mai simpla ~i eficienta
metoda de a curali murdaria interna din organism. Materialul
stagnant arata repulsiv ~i miroase mai urat decat cel mai groaznic
sistem de canalizare. ered ca duhorile iadului miros mai accep-
tabi!. Nu credeti? Incercati! Pacat ca doar pericolul unei operalii
sau teama de moarte va motiveazii sa va spalali intestinul gros
precum va spalali fala ..
Cum se procedeaza.
'Jd • In prima saptamana - faceli 0 clisma pe zi
J • In a doua saptamana - 0 data la 2 zile
• In a t~eia saptamana - 0 data la 2 zile
• In a patra saptiimana - 0 data la 3 zile.
""" Dupa a patra saptiimilna veli ~ti singuri dupa mirosul ~i as-
pectul scaunelor daca procesul de curalare este complet. Pentru a
va mentine intestinul curat tot timpul, faceli 0 clisma pe saptiima-
na tot restul vielii.
Daca procedali a~a, silngele dvs; este curat iar un sange cu-
30
':!
rat, oxigenat corespunziitor poate dizolva depozitele periculoa-
se, depuse in alte parti ale organismului: organe, articulatii, vase.
Evolulia bolilor poate fi inversata, organele interne se intorc
treptat catre locurile lor, funclionarea lor se imbunatate~te, ten-
siunea silngelui se normalizeaza ~i adio boli!
Cand intestinul gros nil mai este deformat (vezi pag. 218) ~i
revine la forma normala, (vezi fig. 2) nu mai stoch.::aza mancarea
nedigeratii, ci invata sa 0 antreneze spre rect. Un intestin revenit
la forma normala nu mai este supus intinderii. nu mai este ofilit,
nu mai este lipsit de substante nutritive ~i-~i va face trcaba.
Numai persoanele neinitiate in materie de fiziologie nu pot
vedea avantajele purgarii intestinului gros ~i distrugerii cu suc
de lamaie sau acid lactic (I gil) a florei de putrefaC\ie. Se ~tie ca
acidullactic (lg/I) este antiseptic intestinal, antidiareic la noi
nasculi ~i este. medicalia de substitulie in anaciditate gastricii.
eei care au intestlnul populat cu lactobacili (bac:erii benefice) au
~i longevitate.
Important de ~tiut: ~i USUS HRISTOS vorbea despre 0
curalire a organismului: "Luali un dovleac, curatiti-l de seminte,
umpleli:l cu apa, apoi atarnati-I in porn. A~ezati-va in genunchi ~i
lasati apa sa patrunda in intestine... Rugati-va la ingerui apei sa va
elibereze de toate bolite ~i murdariile, apoi aruncati apa din orga-
nism. Cu ochii veli vedea ~i cu nasul veti mirosi, toate murdariile
~i mar~aviile, ce au pangarit laca~ul srant al corpului vostru ~i veli
intelege cate gre~eli au locuit in voi ~i v-au chinuit cu boli diferi-
te." Suna dur de tot!
•
2. Alte metode de curalire a intestinului gros
Precizez de 1a inceput ca nu sunt la fel de eficiente ca ~i
cJ!fma.
tV 2.1. Folosirea fructelor pentru curalirea intestinului gros
• Procurali-va: 400 g prune uscate sau -cunnale
31
r

200 g caise uscate

• depuneri gri pe limba
200 g smochine
• transpirape urat mirositoare
La aceastii compozitie adaugati 200 g miere, amestecati • jena in zona ficatului
bine. Pastrati intr-un bol de sticla preparatui. tn fiecare seara 1uati
I lingura Cli un pahar cu apa.
Test care va arata daca intestinul functioneaza bine.
~ • in sezon consumati 2 portocale la 2 ore dupa ultima masa. e . 2-4 lin . de sue roas at de sfecla ro ie. Daca.l1YRi.
g ~mnele usc~ sunt un leac eficient pentru curatirea colo- --1.ore urina vs. devine rosie intestinul grOS, nu functioneaza cum
nului. Se ,!au IO prune de 2 ori pe zi dimineata si seara. Se proce- _ trebuie.
deaza astfel:
- 10 prune uscate se pun intr-un pahar cu apa de seara pana
dimineata. Pe stomacul got se mananca prunele si se bea tot con- *
tinutul. in acelasi mod inmuiati 10 prune uscate in timpul zilei, Imaginile de la sf'arsitul ciirtii meritii sa Ie vedeti, ciici ilus-
apoi miincali prunele si zeama inainte de culcare. Repetati procec treazii drumul alimentelor prin intestine (fig. 1-10), condipa co-
~eul eel putin 14 ~e si de ciite ori este nevoie,
lonului in constipatie cronica (fig. 11-12), precum si 7 imagini
ale unui colon boinav de: colitii, strictura, diverticulitii, prolaps,
2.2. Folosirea chefirului, sucului de mere ~i a salatelor sigmoid balonat, spasm, prolaps cu apllsare asupra organelor de
de legume
jos.(pag. 218)
Metoda dureaza 3 zile dupa cum urmeaza:
} ~rima zi: beti 2 Iitr; d£ cbefir in cursul zilei la 4 mese ca
hran1 excluslva (500 ml fa 0 masii).
X A doua zi: beti doar suc de mere_ca hrana exclusiva !a 4
mese (500 m! la 0 masii).
"i .A treia zi:. miincali doar salate din legums-ca hranii exclusi-
va !a 4 mese.

Ciiteva simptome ale unui intestin murdar:

• constipalie
• baloniiri nejustificate
• eczeme pe piele
• alergii
• miros nepacut al l>(urii
• miros neplacut al pielii
~
32 33

.:,

CURATIREA
, FICATULUI DE CALCULI
Trebuie sa ne asigurlim ca ficatul ne este mereu siinatos, ca
sa-~i poatii indeplini cele peste 50 de functii ale sale.
Ficatul curiitii sangele de majoritatea factorilor nocivi. Una
din cele mai importante sarcini ale ficatului consta In scoaterea
din siinge a cadavrelor de eritrocite, care ~i-au trait cele 4 luni
(120 de zile) ~i bilirubinei care trebuie sa se filtreze ~i sa fie arun-
cate impreuna cu fierea in duoden.
Dad ficatul nu este capabil sa se curete singur de aceste
reziduuri, bilirubina trece in siinge unde cre~te de cateva ori, in-
duciind tulburiiri majore in schimburile de substante. Afiiindu-se
in concentratie mare, bilirubina se depoziteaza partial in ficat,
depuniindu-se ca ni~te nervuri pe pereti. ~i colesterolul se depo-
ziteaza obturiind canalele ficatului.
De~eurile se acumuleaza in ficat. Medicina popularii propu-
ne purificarea (curatirea) ficatului.
Important:
. Curatirea ficatului se face dupa golirea intestinului (elibe-
rare ~i purgare).
Daca nu golim intestinul apare pericolul unei reintoxi-
cari a sangelui din cauza absorbirii reziduurilor stagnate in
intestin in timpul curaprii ficatului.
Pentru curatirea ficatului de calculi este bine sa adoptati 0
dietii vegetariana timp de 0 saptamana, cu purgarea regulata a
intestinului. Persoanele a caror fiere a fost indepartata chirur-
34
;.
gical, au nevoie de curatirea ficatului de pietre mai mult dedit
a1ti oameni.
Procedura de curatire a ficatului de calculi inseamna sa va
faceti 0 mica operatie rara bisturiu. De aceea trebuie sa fiti pre-
gatiti ~i fizic, ~i psihic pentru aceasta cura. Atat timp cat se
respecta fiecare amiinunt al procedurii, nu are efecte secundare.
Cum ~titi ca ficatuI dvs. este incarcat?
• Durerile in partea dreapta ~i in regiunea centrala a corpu-
lui se pot datora unei afectiuni a ficatului.
• Gazele ~i balonarea denotii toxine acumulate iii fie at.
• Colesterolul marit denota toxine acumulate in ficat.
• Pete, alunite, negi prezente pe piele denota ca ficatul dvs.
sufera.
• Pete maronii injurul radacinilor parului arata ca ficatul are
mare nevoie de curatire.
Curatirea
, ficatului
(formula pentru desfundarea canalelor
hepatice ~i biliare)
Ingrediente:
I. 40 g sare amara, se dizolva in 800 ml apa intr-un borcan
cu capac de 800 ml;
2. 125 ml ulei de masline + 125 ml sue de grapefruit, se
amesteca intr-un pahar de 300 m!.
• Alegeti 0 zi libera, cum ar fi siimbata, pentru curatirea ficatului,
ca sa va puteti odihni a doua zi.
• In ziua ciind se incepe cura, nu se mai maniinca nimic dupa ora
14. Mjcul dejun se ia rara grasimi.
• La ora 18 se beau pe ncrasuflate 200 ml din ingredientul I (1/4
35
din solutia de sare amara).
Daca va urmariti scaunul, puteti numiira pietrele care plu-
• La ora 20 (dupa doua ore) se beau din nou 200 ml (1/4) din
tesc la suprafata, de culoare verde sau bruna. Au fost persoane
ingredientul I.
care au eliminat sute de pietre scapand de alergii, durer i de spa-
• La ora 22 (dupa alte doua ore) se bea ingredientul 2 bine ames-
te, indigestii, baloni iri, colici, ferme ntatii.
tecat (sucul de grapefruit cu ulei de masline).
4. Cura elimina ~i dureri le umeri lor, bratel or ~i spatel ui.
• Intindeti-va imediat pe partea dreapta; s-ar putea sa nu elimi-
5. Aceasta procedura poate nu place chirurgilor. Sa elimini
nati calculii ~i alte mizerii daca nu faceti acest lucru. Fiti gata de
calculi lara operatie; ei nu concep a~a ceva. Calculii biliari se
culcare ,imediat.
considera, in mod eronat, ca se formeaza in vezica biliara, nu in
• Dimineata cand va treziti, sa zicem la ora 8, beti inca 200 ml
ficat.
(1/4) din ingredientul I.
• Dupa alte doua ore (ora 10, de exemplu), beli cele 200 ml (1/4)
din ingredientul I care a mai ramas. Detoxifiap-va ficatul de doua ori pe an
• La ora 12, se pot consuma mancaruri u~oare. Incepeli cu un
suc de fructe; 0 jumatate de ora mai tiirziu, mancati fructe, 0 ora Obser vatii:
mai tmiu mancati orez sau alta hrana u~oara. Piina la cina yeti fi I. Operatiunea se poate repeta dupa patru saptamiini. Nu
complet relacut. faceti nicicdata detoxifierea dad sunteti bolnav.
2. In timpul curei nu yeti simti nici un fel de durere deoa-
Beneficii rece valvele canalelor biliare sunt deschise (datorita sulfatului de
magneziu).
Eliminarea calculi lor biliari din ficat imbunatate~te specta-
culos digestia, care este fundamentul sanatatii.
I. Curatirea canaleior biliare este cea mai putemica proce- De cate ori practi cali curiiti rea ficatului
dura pe care 0 puteti aplica pentru a va imbunatati sanatatea. I. Prima curatire este cea mai grea. Se elimina multa se-
2. Ficatul este plin de canale (canalicule biliare) care trans- cretie biliara veche, impuritati verzi, nu se elimina intotdeauna ~i
pietre.,
porta bila pana la vezica biliarii prin canalul hepatic comun.
3. In cazul multor persoane, canalele biliare sunt obstruate, 2. A doua curatire este mai u~oar5. Trebuie lacota la 4 sap-
imbacsite cu calculi, Care nu se vad la ecografii. tamani dupa prima.
Ace~ti calculi, avand 0 consistenJii poroasa, pot inglob
3. A treia procedura, la 3 luni d\\pa a doua.
a 4. A patra procedura, la 3 luni dupa a treia.
bacterii, virusuri, paraziti care tree prin ficat. Astfel, se formeaza
cuiburi de infectii, alimentand in permanenta organismul cu bac- Dupa aceea continuati cu 0 singura procedura pe an.
terii ~i paraziti aftati in diferite stadii. Nici 0 afectiune digestiva, Procedura de curatire spargemaiintaipietrele.lemi~cii.Ie
inclusiv balonarea, nu poate fi vindecatii lara a indeparta ace~ti sehimba forma. De aceea procedurile urmatoare pot in!atura cu
u~urinta pietrele.
calculi.

36
37

0:

Daca doriti sa ~titi de ce primele patru proceduri se fac la
timp a~a scurt, riispunsul este urmatorul. Ficatul are 4 lobi; prima
procedura curala prima parte, a doua procedura curala al doilea
lob etc.
Alte metode de curatire a ficatului
Mentionam ca metodele de mai jos nu sunt a~a de eficiente
ca precedenta.
1. ~tirea fieatului eu sue de mere. Folositi doar suc
proaspat preparat. Beli cu inghilituri mici ~I lineli fiecare inghi-
litura in gura un timp pentru a se amesteca bine cu saliva. Daca
flora intestinala nu este sanatoasa, s-ar putea sa suferili de un dis-
confort digestiv, dupa .ce consumali sucul. Nu-i nimic, discon-
fortul trece..Cura dureaza 3 zile 1 in care trebuie sa. beli 21 suc de
nu:re.. ~n 6-7 portii de la 8 dimineata la 20 sea~ Trebuie
sa va ablineli de la orice mancare. . • TOli cei care maniinca mese combinate necorespunzlitor ~i
Daca nu exista mi~care intestinala, faceli 0 clisma seara ina-
inte de culcare, dupa ora 20.
2. Curatirea fieatului eu sue de legume. Aceasta metoda
este mai lunga; dureaza 14 zile ~i este mai pUlin eficienta.
Faceli din urmatoarele legume suc: morcovi, sfecla, castra-
vete (in proportie de 10:3:3). Beli I pahar de 3-4 oritzi, timp de 2
saptamiini. In primul an se fac 4 astfel de cure, apoi 0 datil pe an.
3. Compresele eu ulei de ricin ajuta in·detoxifierea fiea-
tului. Compresa trebuie menlinuta caldula minim.30 de minute.
***
• In medicina chineza ficatul este considerat a fi responsa-
bil de fluxul chi (de energia intregului organism).
38
:.
• Sanatatea intrgului organism este infiuentatil de sanata-
tea ficatului. ~i organele noastre de reproducere sunt dependente
de sanatatea ficatului. Poate ati observat eli multe plante indicate
pentru ficat, sunt indicate ~i pentru aparatul reproducator (papa-
die, anghinare, lemn dulce).
• Ficatul depoziteaza toate toxinele, chimicalele, medi-
camentele ingerate de organism pentru perioade indelungate de
timp, pana ce reu~e~te sa Ie descompuna. Daca toxicitatea ficatu-
lui este prea mare, functiile lui sunt incetinite. Incetinita va fi ~i
secrelia de bila, care va cristaliza ~i se vor forma calculi biliari.
Este bine de ~tiut
• Ficatul, prin functiile sale, infiuenleaza condilia inimii,
a sistemului circulator, organelor digestive, rinichilor, creierului,
sistemului limfatic.
putina verdeata au pietre la ficat, particule de colesterol ~i biliru-
bina (de~eu provenit din decompunerea eritrocitelor).
• Daca suferiti de pietre la fiere ce trebuie operate, va rezol-
vati problema curalindu-va ficatul de pietre, lara a mai fi nevoie
de operatie.
• La prima ~i a doua curatire a ficatului s-ar putea sa nu
eliminati nici 0 piatra, ci doar particule de colesterol de culoare
verde inchis. Dar la a treia curatire s-ar putea sa eliminati 100 g
pietre, muM secrelie de bila ~i alte mizerii. Toti avem aceste mi-
zerii in ficat ~i aceste de~euri cresc odata cu viirsta. •
• In ficat are loc procesul care face ca substantele toxice
care ar putea afecta celulele ca fie transformate in substanle ino-
fensive fiind eliminate cu urina prin intermediul rinichilor.
• Ficlltul produce bila ~i impreuna cu aceasta i~i revarsa de-
39
 §eurile in diferite canale, care In cele din unnii ajung In intestine
de unde SUIl'! eliminate.
• Uneori ficatul trebuie sii facii falii prea multor toxine §i
s-ar putea sii nu mai producii suficientii fiere. Acest lucru este se-
sizabil atunci ciind:
- nu putefi asimila griisimi;
- ciind sUferip de afecpuni gastrice, de dureri de stomac sau
de dureri In partea dreaptii a abdomenului. jn astfel de dureri avefi
nevoie, de 0 dietii cu foarte Pu!inii griisime (ulei de miisline) §i
ceaiuri din plante amare.
• Cu toate cii griisimea este nocivii pentru ficat este gre§itii
eliminarea ei completii din alimentape, deoarece ficatul are nevo-
ie de PU!ini acizi gra§i esenfiali (3%).
• Sucul de morcovi, sucul de cartofi cruzi, seminfele de
susan (Delicios UNI - produs FAVISAN), seminfele de in (Co-
lonsan - produs FAVISAN) sunt excelente pentru ficat.
• Vitarninele B complex (Favi Magne B complex forte _
produs FAVISAN) §i vitaminele A, B §i C sunt paine caldii pentru
ficat.

• Miincafi multii varzii muratii (mai ales iarna) §i In general

legume fermentate lactic (fiirii 0let). Nu folosip niciodatii 0let,
deoarece este foarte periculos pentru ficat.
• Curiilirea ficatului trebuie unnatii de curiilirea bilei §i a
Pancreasului.

Longevitatea este legata in mod direct de sanatatea

ficatului.

De aceea avep grijii sii-I dezintoxicali tot timpuI.

Ideea de bazii a detoxifierii ficatului dupa cUralirea de pietre
este sii-i sprijini activitatea oferindu-i substantelenutritive de care

40
41

0:
~~~-,---

• Legumele crucifere (varza, conopida, broccoli, gulia,
napul, ridichea, varza de Bruxelles), boabele leguminoaselor
(mazare, fasole, linte, soia), ceapa, usturoiul contin metionina.
Aceasta ofera protec\ie ficatului impotriva grasimilor produse de
alcool care se depoziteaza in ficat. De asemenea metionina prote-
jeazii impotriva epuizarii glutationului din organism. Glutationul
se combina cu agentii toxici precum alcoolul ~i ii converte~te in
compu~i hidrosolubili care apoi sunt eliminati prin rinichi.
• Brusturele (Arctiurn Lappa) ~ste una din cele mai i~
portante plante pentru detoxifierea ficatului. $timuleaza digestilL
r in general, protejeaza fic~~ pancreasul, datoritii principiilor
~ glel.
amare. Amelioreaza fiatulenta (gazele intestinale), are 0 functie
.3~or .(a21ativa .~i este utilin tratamentul ~tensiei abdomin~lt.: (ab-
domen umflat). .
Remediu minune - Frunza verde de rostopasca (Cheli-
donium majus L.)~£!h!J!e.@ntivirotic.a ~j antimitotica, colere-
tica, colagoga, efecte remarcabile antibiotice.
~ .,-Qsingura frUnza verde de rostopasca, mestecatii bine ~i in-
ghititii zilnic, va scute~te de cele mai grave a"·-·:··_: L . _ •• : • •
chiar i inenoada de e ldemii, i1vano extraordinare proprietati
antivirotice. Multi dintre noi, cunos e nep aceri ~i su ermte
. provoaca g~zele intestinale. Oamenii afectati de aceasta bo·alii,
au 0 mare nelini~te, intestinele lor fac scandal, simt uneori vajii-
turi in urechi, sunt framiintati de mari indispozitii, dureri de sto-
mac ~i jena in partea dreapta a abdomenului. Altora Ie provoaca
ameteli, dureri de cap,junghiuri in spate, dureri de ochi, insomnii,
o stare de nervozitate pronuntatii.
Gazele provin din depozitele netrebuincioase (toxine) fixa-
te pe intestine ~i care ferrnenteazii. Putini ~tiu de pilda cap frunza
verde de rostopasca. asjg\lr~ 0 djgestie buna si stopeaza once fer-
mentatie, -
intestinala.
42
1
De ce curatirea ficatului?
Fiindca Ficatul, in medicina traditionala orientala, este nu-
mit GENERALUL sau SEFUL STATULUI MAJOR. Este res-
ponsabil de funtionarea arrnonioasa a tuturor organelor interne.
Caracteristica ficatului este de a inflori ~i de a inlatura depresia.
Stagnarea energiei ficatului, cauzata de schimbari emo-
ponale, afecteaza:
1. Functia ficatului de mentinere a liberei circu!a\ii a ener-
• Mintea va putea fi lini~tita nurnai atunci cand ficatul i~i
indepline~te functia men\inerii liberei circulatii a energiei.
• Disfunctia ficatului poate afecta secretia ~i eliberarea bi-
lei, cat ~i func\ia digestiva a splinei ~i stomacului.
• Atunci ciind este afectatii functia stomacului de coborare
' a energiei, mancarea ce a fost transforrnata nu va putea fi trimisa
ciitre intestinul sub\ire. Daca alimentele stagneaza in stomac, va
aparea senza\ia de voma, balonare, regurgitare. Poate aparea su-
ghilUl sau chiar sangerari.
• De~i plamanii ~i inima de\in rolul principal in circula\ia
sanguina, aceasta nu poate Ii indeplinita cand ficatul este bolnav.
Apare stagnarea energiei, dar ~i a sangelui ~i apar simptome ca:
dureri in partea dreapta a abdomenului, presiune in piept, disme-
noree ~i chiar aparitia unor tumori.
2. Ficatul controleaza tendoanele, adica aspectul contractil
al musculaturii.
Splina controleaza mu~chii.
Problemele ficatului afecteaza mi~ciirile, in timp ce pro-
blemele splinei influen\eazii negativ masa musculara, provocand
atrofia acesteia.
43
-
•
3. Fooetia fieatului este reflectata la exterior prin starea 00-
ghiilor de la maini ~i de 1a picioare.
4. MeridianuI fieatului este eoneetat eu oehii. Sangele fiea-
tului hriine~te ~i umeze~te oehii, dandu-Ie eapacitatea de a vedea.
Insufieienta sangelui fieatuIui poate genera miopie, vedere neeIa-
ra, oehi useati.
S. Fieatul gazduie~te sufletul eteric. Sufletul eteric este cel
care da capacitatea de a face planuri, de a fi hotarat, de a avea ati-
"
tudini creative. De asemenea, guvereazii cre~terea ~i dezvoltarea.
Vezica biliara da abilitatea de a lua decizii, ficatul ~i vezica biliara
fiind strans legate.
Obstruqionarca energiei ficatuIui cauzeaza sentimente de
manie, fiustrare, furie, emotii ce consuma energia ficatului ~i-i
ingreooeaza functiile.
44
~
CURATIREA VEZICII BILIARE DE
MAL ~I PIETRE
Vezica biliara are rolul de a depozita bila ~i sa 0 secrete in
intestinul subtire cand este necesar. Ea are rolul de a descompu-
ne grasimile din mancare ~i de a stimula contractiile intestinale
ce imping materiile fecale afara din intestine. Necazul este ca in
timp vezica biliara poate sa devina prea congestionata cu saruri Ie
biliare. In plus dad din nefericire vreo bacterie ajunge in vezica
biliara, bila va izola aceasta bacterie formand 0 piatra in juruI ei.
In medicina orientala, vezica biliarii este asociata cu luarea
deeiziilor. Cand fune\ioneaza insuficient apar durerile de cap, in-
cetineala, indeciziile.
Suot mai mutte metode de curatire a vezicii biliare
1. Prima metoda dUreaza 0 zi.
Daca' ati ales aceasta cura, ineepeti ziua cu mere (nu din
import). Trebuie sa consumad 5 ~ere eel pulm. In timpuI zilei
~.,. bea doa~pa ~i eeaiuri (daea se poate eeaiul Favibil - produs
FAVISAN creat special pentru fiere lene~a).
~nte de cuicare va p'regatiti urmatorul amestee:
-~Iei de masline 125 ml (2/3 dintr-o canal; ---
- suc de lamaie (1/3 dintr-o cana). .
, &eti acest amestec la temperatura cainerei ~i va eulea\i ime-
--dial. Dormiti ilUmai p~ partea dreaptii. Dimineata tot malul, nisi-
puI ~i pietricelele mai mici de 1 em vor ajurige in scaun.
,
4S

2. A doua metoda dureaza 5 rile.
Timp de 5 zile va alimentati numai cu mere ~i ridichi. Con-
comitent timp de 5 zile luati in fiecare dimineata 2 linguri ulei de
masline cu 2 linguri suc de lamaie. Compozitia se amesteca bine
~i se ia pe stomacul gal.
3. A treia metoda are 3 pa~i: eura!irea, eliminarea, stin-
gerea postului.
3.1. Cura!irea.
3.1.a. Daca sunteti consumator de amidonoase, zaharuri,
miezul unei pietre din vezica biliara este un amestec de colesterol
~i bilirubina *. Pentru acest tip de pietre pentru curatire se folo-
se~te sueul de mere, timp de 3 zile.
3.1.b. Daca sunteti consumator de came, lactate, pietrele
la fiere sunt formate din saruri de calciu provenite dintr-un me-
tabolism acid ridicat. Pentru acest tip de pietre folositi sueul de
lamaie ~i apa timp de 3 zile. Nu adaugati zahar.
3.2. Cura de eliminare
• In dimineata celei de-a patra zi luati 100 ml ulei de mas-
line. Beti apoi 0 cea~ca de apa calda in care ilti stors sucul de la
doua lamai. . • Se strecoara dupa 10 zile.
• A~ezati-va apoi in pat pe partea dreaptii ~i a~teptati. In
mod normal primul scaun apare dupa 3-4 ore. In acea zi se reco-
manda sa stati in casa. Continuati sa. beti in continuare apa calda
cu suc de lamaie pana cand ati ajuns sa beti 2 litri l~chid.
3.3 Stingerea postului
Dupa terminarea celor 3 zile de post ~i dupa cura de elimi-
nare (a patra zi) este bine ca primamasa Sa
fie reprezentata de
orez brun ~i legume fierte. Continuati ~i in urmatoarele zile tot
a~a. Nu incepeti sa consumati alimente care contin mucus. De
46
:.
altfel in mod sigur yeti vedea ca insu~i corpu) dvs. nu Ie mai do-
re~te ca inainte sau chiar deloc. Oricum se recomanda ca perioada
de stingere a postului sa fie egala cu cea a postului propriu-zis.
Respectarea acestui tip de post va conduce la marirea cantitatii
de energie din corp ~i la 0 mai buna absorbtie a alimentelor din
intestine.
4. A patra metoda
Sucul de ridiche neagra (poate fi ~i suc de ridiche ro~ie)
. este indicat in caz de calculi biliari. Se bea intre 20-) 00 mllzi suc
proaspat extras baut in 3 reprize.
Pe langa faptul eli dizolva calculii, acest suc este colecis-
tochinetic (gole~te vezica biliara), stimuleaza celula hepatica,
este aperitiv sau digestiv - depinde cum illuati, inainte sau dupa
masa, este tonic respirator, antialergic, sedativ nervos.
s. A cineea metoda
Ingrediente:
La I litru yin alb natural se adauga 250 g miere de albine ~i
50-250 g leu~tean tocat marunt.
• Se agita de 2 ori/zi timp de 10 zile.
• Se beau zilnic 50 ml de 3 orilzi dupa mesele principale.
Aceasta cura se face de 2 ori/an.
6. Postul alimentar eu apa distilata limp de 3 zile este 0
a treia metoda ee eurata veziea biliara de pietre. ,
Este un tip de post ce elimina mucusul din tractul intestinal
~i pietrele din vezica biliara.
Pregatirea pentru post consta in eliminarea progresiva din
dieta zilnica a alimentelor producatoare de mucus: came, branza,
oua, lactate (Iapte, iaurt, smantana), amidonoase, dulciuri, cioco-
47
 lata, aleoo!. In momentul In care
eliminali din dieta alimentele un gust amar In gura (gustul bilei),
producatoar~ de mucus, veli va aparea senzalia de voma
alege singuri momentul pentru Ince- sau chiar viirsaturi (ce conlin biHi).
perea procedurii.
Energia bilei furnizeaza taria ~i vita
Consumali de 2-3 ori pe zi 0 salata litatea musculara. Ea
compusa din: varza, co- conlucreaza cu sistemul limfatic,
nopida, leima, ulei de masline (I ling pentru a elimina produ~ii se-
ura), ceapa, verdeturi dupa cundari toxici rezultali din metab
gust. Beli 6-8 pahare de apa pe zi. Ap olismul muscular, Inlaturand
a se poate consuma In orice prin aceasta durerea ~i oboseala mu
cantitate scularii. In concePlia orienta-
Hi, durerea de cap este cauzatii de obs
Scopul consumarii salatei de legum truclia meridianului vezicii
e este pentru menlinerea biliare.
a cel pUlin unui scaun pe zi. Daca nu
consumali aceasta salata, ar Ficatul controleaza capacitatea de
trebui sa faceli c1isma In fiecare sea a face planuri, iar vezica
ra pentru a Indeparta toxinele biliara este implicata In controlul abi
din colon. Aceasta pentru ca In tim litalii de a lua decizii. Aceste
pul postului eorpul se debara- doua funclii sunt dependente una de
seaza de toxine, cea mai mare parte alta.
ajung in colon. Dac a nu sunt Vezica bil iar a guv ern eaz a cur aju
indepartate, aceste toxine ajung din l, hot arlh 'ea, fer mit a-
nou In sange ~i euralirea este tea , init iati va une i per soa ne. Est
ineficienta. e yorba de curajul de a lua 0
decizie, de a acliona, de a face schimb
iiri, de a Intreprinde acliuni
decisive. Siaba funclionare a vezicii
7. Pre ven irea for ma rii pie trel or la biliare duce la timiditate, in-
vezica bili ara decizie, rapida descurajare.
Pentru bila un excelent depurativ este
0 lingurila de sui fat
de magneziu (sare amara), dizolvata
intr-o cea~ca de apa ealdula Ai gri ja de bil a tal Hrane~te-o cu
(cea~ca de cafea) inainte de pri nci pii am are!
mieul dejun (din cand in cand, sa zi-
cern 0 data la una, doua saptamani).
Nu uita! Un gra m de prevenire face Fiecare masa reprezinta un stimul
cat un kilogram de cur a. fiziologic, in urm a di-
ruia vezica biliara se contracta ~i
aru ndi bila in intestin. Atunci
cand hrana este bogata In grasimi, vez
De ce cu rat ire a vezicii biliare? ica biliara trebuie sa luereze
suplimentar, eliberand Int ubu l dig
estiv 0 cantitate mai mare de
Fiindca in medicina orientala trad lichid pentru a faeilita digestia.
ilionala vezica biliara l. Evi ta alim ent alia bog ata in gra
raspunde de Departamentui General sim i! Grasimile Ingrc-
al cuRATENIEI. uneaza eliminarea bilei. Uneori efo
Ea stoeheaza bila ftuida elibedind- rtul neees&r este prea mare ~i
o atunci eand este ne- atunei bila se bloeheaza, nu se mai
voie de ea In procesut de digestie (me
tabolizarea griisimilor). elimina, digestia desfii~uran­
du-se greoi. Si asta nu e tot. Grasim
Cireulalia natural a a bilei ajuta fun ile prost digerate sufera in
cliile digestive ale sto- intestin un proces de fermentalie,
maeului ~i ale splinei. cu eliberare de gaze ~i spasme

,
intestinale; de aiei senzalia de bal
Atunei eand energia bilei urea In loc onare ~i durere pe care 0 simt
'sa coboare va.aparea eei eu fierea.lene~a dupa 0 masa eop
ioasa (?).

48
49
l
•
 ~

Dieta trebuie sa se bazeze pe alimente care nu solicita prea turnati ulei vegetal (de masline).
mult bila: supe ~i ciorbe de legume, fructe ~i legume, kefir, paine • Se tine la soare cel pu\in 14 zile.
prajitii, seminte (S nuci, 10 migdale, nu mai mult). • Ciind culoarea uleiului este ro~u-viu, se strecoara.
2. Amesteci urmitoarele tincturi: • Se ia cate 1 lingurita de 3 ori/zi inainte de mese.
- tinctura sunatoare (Hypericum perforatum) (SOml) Tincturi de sunitoare. Se iau 20 de picaturi de 3 ori pe zi,
- tinctura rostopasca (Chelidonium majus) (SOml) diluate in putina apa sau ceai, intre mese.
- tinctura papadie (Taraxacum officinale) (SOml)
- tinctura anghinare (Cynara Scolymus) (SOml)
• Se iau 3 x 20 picaturi/zi dupa mese. Acest preparat pune
bila lene~a la treaba; 0 hriine~te furnizandu-i principii amare, ne-
cesare pentru a-~i exercita functiile.
3. Favibil- ceai pentru fiere lene~a (produs FAVISAN)
Acest ceai contine 9 plante amare. Asigura nutrien\ii pentru
cre~terea secre\iei biliare a ficatului ~i pentru eliberarea bilei in
intestine.
Produsul este util in hipotonii biliare ~i hepatice; asigura 0
digestie buna, tara balonari sau gaze. Are gust amar, u~or aroma!.
Are insu~iri specifice unui remediu biliar, cu implica\ii benefice
asupra func\iei hepatice.
Se beau 3 x I cani/zi in timpul meselor.
4. Nici 0 masa fira anghinare! (tinctura sau capsule) .
Aceastii planta reduce procesul inflamator la nivelulcailor
biliare. Cre~te secre\ia biliara a ficatului, favorizeaza eliminarea
bilei in intestin; ajutii potentialul detoxifiant al ficatului. Este to-
nic amar - aceasta este un element major necesar hranirii vezicii
biliare.
Tincturi de anghinare: 3 x 30 picatur/zi diluate in pu\ina
apa, intre mese sau dupa mese.
Capsule anghinare: 3 x I capsule/zi
5. Sunitoare, sub forma de ulei sau tincturi.
Prepararea uleiului:
• Umpleti un borcan cu planta proaspata tocata, peste care

50 51
-
CUMTIREA PACREASULUI, SPLINEI
SI STOMACULUI
Pancreasul este 0 glanda mixta, cu secre(ie extema necesa-
ra in digestie (exocrina) ~i cu secretie interna necesara in reglajul
glicemiei (endocrina).
in medicina orientala func(ionarea organului energetic
Splina include ~i pancreasul. Aceste organe sunt numite "MINIS-
TRUL HAMBARULUI." Ele sunt in a~a masura complementare
incat sunt considerate un singur organ. STOMACUL, numit "MI-
NISTRUL MORII", este organul asociat lor.
Cele 3 remedii de detoxifiere descrise mai jos au efect detoxi-
fiant ~i tamaduitor atilt pentru pacreas cat ~i pentru splina ~i stomac.
1. Medicina populara recomanda cura cu ulei pentru a
scapa de incarcatura toxica din Pancreas dar ~i din ficat.
Imediat dupa trezirea din somn ~i inaime de spalatul pe
din!i, c1atiti gura cu ulei de floarea soarelui. Proceda(i astfel:
Lua!i 0 gura de ulei ~i dati!i gura, trecand uleiul printre
din!i cu putere, timp de 15 minute, pana dnd devine 0 pastil albi-
cioasa. Dupa 15 minute, aceasta pastil a acumu!at 0 cantitate mare
de toxine din saliva dar ~i din vini~oarele aflate sub Iimba _ un
adevarat depozit de toxine aI sistemului circulator _ de aici ~i
practica taierilor sub Iimba. Scuipa!i aceasta pasta avand grija sa
n-o inghi!i!i. Este toxica.
Cura dureaza minim 3 saptamani. Limitil maxima nu exis-
til. Starea de bine, de confoIt psihic ~i fizic se simt chiar din prima zi..
52
t
I .- - .. _ " .
2. Pisa!i 3 catei de usturoi intr-un castron, frecandu-i cu 0
cantitate egala de sare grunjoasa. Din amestecul ob!inut modela!i
2 bilu!e (cat boaba de fasole). Una se pune sub limba, iar cealalta
sub gingie ~i buza de sus. Se tine in gura cam 30 de minute. Nu
va speria(i daca ustura, este normal. in cavitatea bucala se va
strange multa saliva, pe care n-o inghi!iti caci este plina de to-
xine. Toxinele au fost extrase din Pancreas-Splina de marea forta
a usturoiului ~i siirii. Repeta!i procedura la fiecare doua saptamani.
Nota: Pare paradoxal cii facem purificarea pancreasului ~i
a splinei in gura. purina lume ~tie di a noastra gura este orificiul
extern al splinei, este deschiderea comuna a splinei, pancrea-
sului, stomacului iar manifestarea este la nivelul buzelor. Iras- .
cibilitatea ~i proasta dispozitie sunt emo!iile asociate splinei, iar
pancreasul este responsabil de ingrijorare.
Starea splinei ~i a pancreasului se reflectil la exterior prin
culoarea ~i tonusul buzelor. Buzele ro~ii, umede indica 0 func!io-
nare eficienta a acestor organe, buzele pal ide, uscate sunt semne
de slabire a acestor organe.
Guraeste deschiderea in exterior ~i a stomacului. Prin ur-
mare procedurile mai sus amintite au efect benefic ~i asupra st~·
macului.
3. Cura cu obligeana. in bolile aparatului digestiv, obli-
geana este regina plantelor tamaduitoare..
Obligeana, prin ac!iunea sa 'depnrativa, antitoxica ajuta la
curalirea stomacului, pancreasului, splinei ~i a intestinelor de mu-
cozitali abundente, de toxine, de otravuri.
a. Se va lua intr-o zi I Iitru de infuzie preparata cu 4.linguri rase
de rizoroi uscali ~i macinali fin, cu infuzare timp de 15 minute.
Printr-un puternic efect reflex vomitiv se ajunge la 0 curatire ra-
pida astomacului.
.b. Tinctura de obligeana (Acorus calamus): 30 de picaturi lu-
53

ate de 3-4 ori pe zi, inainte de mese intr-o curii de 3 siiptiimani.
Prin efectul detoxifiant asupra celor 3 organe, este utilii in: colicile
abdominale, colite, enterite, enterocolite, colecistite, greturi, acu-
muliiri de gaze in stomac ~i intestine, evitii baloniirile dureroase.
De ce curatirea Pancreasului, Splinei ~i Stomacului?
Organul Splini-Panereas lndepline~teurmiitoarele functii:
• Controleazii extragerea substantelor nutritive din alimente
~i fluide.
• Favorizeazii enzimele digestive ~i energia necesarii stoma-
cului ~i intestinului subtire.
• Regleazii cantitatea ~i calitatea sangelui in circula\ie.
• Colaboreazii cu rinichii pentru a controla echilibrul fluide-
lor din intregul sistem.
• Splina influen\eazii in mod direct tonusul ~i starea \esutu-
lui muscular. Oboseala membrelor ~i atrofia muscularii sunt indi-
catori ai deficientei energetice a splinei.
• Energia splinei comandii extragerea energiei din alimente ~i
transportul acesteia de la stomac la pliimlini, unde este combinatii
cu energia din aer pentru a forma Adeviirata Energie UMANA ..
• Iritabilitatea ~i proasta dispozitie sunt emotiile asociate
splinei.
• Capacitatea de gandire, concentrare, memorare este influ-
en\3tii tot de splinii. in medicina traditionalii orientalii funC\ia spli-
nii-pancreas este similarii cu cea a mitocondriilor, deoarece are rol
major in influentarea capacitiitii de autovindecare a organismului
~i in buna functionare a sistemului imun.
Nota: ..'
I. Multe dintre funtiile atribuite intestinului 'subtire de medicina
, .,,'
S4
1
clasicii sunt atribuite splinei de medicina traditionalii orientalii.
2. Splina ~i pancreasul controleazii procesul de distrugere a eritro-
citelor imbatranite. Este locul prin care corpul fizic este vitalizat
de energia solarii.
3. Functiile splinei sunt legate de prelucrarea elementelor nutriti-
ve ~i de simtu1 gustului.
4. Splina ridicii energia curatii, purii ce rezultii prin preluarea ele-
mentelor nutritive ciitre pliimani ~i inimii.
5. Dad energia splinei nu poate urea, vor aparea ameteli, ve-
dere neclara, prolapsul reetului sau prolapsul altor organe in-
terne. Remediul este intarirea energiei splinei.
6. Buna functionare a tuturor fluidelor digestive de la salivii, la
sucul pancreatic ~i la eel gastric se datoreazii fortei splinei.
7. Clind energia Splinei este maturii, sunteti capabili sii vii hriiniti
din interior singuri ~i sii vii sprijiniti pe propriile puteri, astfel in-
cat nevoile nu vii transformii in SARACI, ci in boga\i in resurse
interioare. SpUna este deci legata de asumarea responsbilitatii
pentru propria viata, adiea de proeesul de Maturizare.
Stomaeul- numit Ministrul Morii este responsabil de apro-
vizionarea intregului organism cu energie provenitii din digestia
alimentelor ~i a fluidelor. Pe langii digerarea alimentelor ~i impin-
gerea lor mai departe eiitre intestinul subtire pentru extragerea ~i
asimilarea elementelor nutritive, stomaeul extrage ~i energia din
alimente ~i fluide; apoi in cooperare cu energia splinei, transportii
aeeastii energie alimentarii (esenta nutritivii) prin sistemul meridi-
anelor la pl~mani, combinand-o eu energia aerului diQ respiratie.
Aceastii func\ie nu este cunoseutii medicinei oficiale de la noi,
fiindcii ea se coneentreazii numai pe biochimie ~i nu recunoa~te
aspectul ei bioenergetic. Ce piicat!
Din nefericire splina este unul din cele mai dezechilibrate
organe ale oamenilor modemi. Splina este riispunziitoare de nutri-
SS
.
tie in corpul nostnl. a splina putemica face persoana sa fie hranita
fizic ~i emo,:Ciaal iar 0 splina slabitii va face persoana sa se simta
subnutritii. Chim' .daca persoana miiniinca 0 dietii sanatoasa, daca
Splina este slabitii, ea nu poate Converti alimentele in nutrienti
necesari corpului, La fel ~i Ia nivel emotionaL
In medicina traditionala orientala, in orice fel de tratament
al bolilor, se incepe cu echilibrarea splinei ~i a organelor asociate
ei: Stomacul ~i Pancreasul. Pentru a tonifia siingele de exemplu,
este nevoie ~i de tonifierea splinei.
HAANIREA SPLINEI
Cand Splina este bine hranita va simtiti multumiti, savurati
placerile vietii, simNi abundenta la toate nivelele. Digestia este
relaxata ~i eficienta. corpul se simte sprijinit ~i in tonus, mintea
este clara ~i se poate eoncentra cu u~urintiL
• Procesul de inviitare - hrane~te splina. Invatand lucruri
noi, 0 limba straina, un instrument muzical, arice informatie noua
- este foarte nutritiv pentru splina.
• Senzatia de a te simti confortabil acasii, in locul in care
stai, intensifica energin splinei.
• Oriee simti eii-ti faee 0 deosebitii plaeere ~i-ti hrane~te
sufletul, fiicut regulat, intare~te splina.
• Cand iIi oferi timp pentru 0 aetivitate ee-ti faee place-
re, iti intare~ti energia splinei.
• Splina are nevoie de hrana mai dulce. Dar acest Iueru nu
inseamna zahar, ci radaeinoase ~i eereale.
cului.
• Budinca de orez eu mere este benefica splinei ~i s,pma-
• Supa eremii de dovleae, foarte nUlritiva pentru splina.
Supele-erema (fierturile) de legume hriincsc foarte bine splina ~i
56
~
sunt u~or de digerat. Splina are dificultiiti cu legumele crude ~i
reci. Cu cat aveti splina mai sUibitii cu atiit consumati mai mult
pireuri de legume.
• Culorile galben ~i portoealiu ajuta splina. A~adar morco-
vul, dovleacul rezoneaza energetic cu energia Splinei.
• Favisplin - produs FAVISAN - hriine~te splina. Se iau 3
x 1 capsulelzi.
• Nutrisan PYA - produs FAVISAN - (ceai, capsule) - bra-
ne~te ~i protejeazii pancresul.
• Lemn dulce - produs FAVISAN - (tinctura, capsule) -
imbunatate~te activitatea splinei, stomacului, pancreasului, pla-
manilor; in special tonifiaza splina ~i cre~tere energia generala a
organismului.
• Ghimbir (Zingiberis rhizoma) - (ca atare sau tinctura).
Tinctura de ghimbir: 3 x 30 picaturilzi, diluatii in putina apa sau
ceai.
• Cui~oarele (Eugenia caryophillus) (capsule) - produs
FAVISAN - activeaza splina ~i in mod deosebit funetia renala;
stopeaza senzatia de voma ~i sughitul rebel, indeparteazii discon-
fortul gastric reduciind totodata aciditatea gastrica.
• Meiul este bateria voastra de energie. Tonifica splina. Ca
sa beneficiezi de efectul nutritiv, revitalizant al meiului, faceti-va
supa de cereale conform retetei de mai jos.
Cantitati egale de orz, gniu, ovaz, mei se spala sub jet de
apa, se strecoara ~i se prajesc u~or intr-o oala de fonta, amestedind
continuu eu 0 lingura de lemn. Se r~nesc patru linguri de eereale
astfel rumenite, se adauga putina sare grunjoasa ~i se fierb in 1 ,5 I
apa, piina scade la un litru. Sestrecoara ~i se bea ea atare. 'Se adau-
ga in orice mancare (supa, cicrba, piure de legume etc.).
Nota: Supa de cereale se poate face ~i din 7 cereale. La cele
4 se mai adauga: ~pcara, hri~ca ~i quinoa. Modul de prepararc este
acela~i,
57

CURATIREA
, LIMFEI
Fitoterapia recomanda 5 cure pentru curatirea limfei.
1. Cura cu citrice
2. Cura cu ceapa
3. Cura cu ceai de sanziene (sau Nutrisan GLI - produs
FAVISAN)
4. Cura cu echinacea
5. Terapia cu ulei
1. Cura cu citrice (doctoria Djunei).
• Dimineata beti pe stomacul gol un pahar cu apa In care ati
dizovat 0 lingura de sare amarii (sulfat de magneziu).
• Preparati-va: sue de portocale 900 mL
sue de grapefruit 900 mL
sue de lamaie 200 m!.
• Aceste trei sucuri se amesteca ~i se mai adauga 2000 ml (2
I) apa plata ~i se consuma Intr-o singura zi (cate jumatate pahar la
fiecare 30 minute) lara a se bea sau manca nimic aLtceva.
• Durata curei: 3 zile consecutiv. Pe parcursul ceLor 3 zile,
se elimina din organism 12 Lde limra acida boLnava. Procedura
ajuta la inlaturarea depozitelor toxice din tot organismul. Solutia
atrage toxinele din limra, precum trage un magnet fierul. De~eu­
rile toxice sunt adunate In intestine ~i eliminate.
• Daca va este foame, mancati portocale sau grapefruit, ni-
mic altceva:
• Puteti transpira mult In cursul procedurii, acesta este unul
58
1
din modurile naturale de a elimina din organism impuritatile.
2. Cura cu ceapa
a) • Cura dureaza 3 zile.
• In cele 3 zile de cura nu consumi nimic altceva decat paine
cu unt, pe care se pune ceapa tocata din abundenta, iar Intre mese
apa plata. Sa nu pui sare sau vreun condiment care contine sare.
Mod de utilizare: maximum 2 felii subtiri de paine graham
cu unt ~i ceapa tocata din abundentii de 3 ori pe zi.
• Cura este normal sa se faca 0 data La 3 luni. Daca avet i
blocaj limfatic, poate fi aplicata ~i saptamana!.
b) Prin faptul cii ceapa purificii limfa se explica ~i 0 serie
de retete populare pentru tratarea afectiunilor gripale, pe bazii de
ceapa.
• Lasa sa se macereze 2 cepe rase In 1/2 1apa de seara piina
dimineafa· Compozitia strecurata se bea In 3 reprize. Doua pahare
Intre mese ~i un pahar Inainte de culcare. Cura dureaza 15 ziLe.
• Fa-ti singur un sirop de ceapa. Taie 2 cepe mndele ~i adau-
ga miere pana se acopera bine. Lasa La maceral 48 de ore (2 zile).
Pori sorbi 2-5 lingurite/zi pana la vindecare.
3. Se bea ceai concentrat de sanziene, calc 2 lilrilzi sau
linctura: 40 picaturi de 3 orilzi in putina apa, inIre mese.
4. Echinacea (ceai, tinctura, capsule) - este "motorul"
Iimfei. Se iau 60 de picaturi tinctura, diluate In putina apa de 3
orilzi, cu 30 minule Inainte de masa. •
5. Terapia cu ulei descrisa La cura\irea pancreasului cura\a
~i limfa. Esle la Indemiina oricui, esle simpla iar beneficiile aduse
sanatatii sunt incredibile.
Mod de utilizare: Dimineata Inainle de micul dejun ~i dupa
masa de seara, timp de 15-20 minute face\i terapia cu uLei. Luat i
59
 o lingura de ulei ~i clatiti gura, trecaod uleiul printre dinti cu pu-
tere, paoa caod devine 0 pasta albicioasa. Apoi aruncati uleiul,la
chiuveta ~i va spalati bine pe dinti.
Durata tratamentului: minim 6 saptiimaoi. Cu pauze
reluiiri se poate practica tot timpu!.
Beneficii: in sezonul rece indepiirteaza ragu~eala, faringita,
amigdalita, laringita, bron~ita, te poate scapa de mirosul neplacut
al gurii, gustul amar ~i acru al gurii dimineata dispare. Nu vei mai
riici, iar daca acest lucru se intampla, forma de manifestare a bolii
va fi u~oara.
De ce curaprea limfei?
Fiindca sistemullimfatic este loculin care incep 99% dintre
boli. Cand aceasta mare canalizare este blocata ~i nu i~i poate in-
deplini corect functia de evacuare, ea va colmata intregul sistem
sanitar al organismului, provociind eliminarea necorespunziitoare
a de~eurilor de metabolizare (acizii), precum ~i toxinele ~i meta-
lele grele care au fost ingerate odata cu hrana ~i respiratia.
Pentru a fortifica sistemul imunitar - primul pas este curati-
rea sistemului limfatic. De ce?
Pentru ca siStemul limfatic este unul din componentele
principale ale'sistemului imunitar.
Tineti minte: rinicbii, colonul ~i pielea sunt caile de eva-
cuare a sistemului limfatic!
Daca tu ti-ai pierdut functia de evacuare renala corecta,
daca peretii intestinului tau ~i-au pierdut elasticitatea, daca tu nu
mai reu~e~ti sa elimini toxinele prin transpiratie, asta inseamna ca
evacuarile sunt inchise ~i nu permit eliminarea reziduurilor.
•
60
t
Cum apar Iimfoamele?
Daca aceasta situatie se perpetueaza mai multi ani, consta-
~i tati formarea de limfoame de diferite tipuri: cancer mamar ne-
estrogen, cancer cervical, laringian (mai ales dacii amigdalele au
fost extirpate), cancer de colon, renal, hepatic. Vezi tu, de ce dez-
intoxicarea este esentiala in procesul de vindecare a cancerului ~i
a oricarei boli, de altfe!. Prin alcalinizare, deparazitare, curatirea
organelor ~i umorilor din organism, reincarcare ~i preventie, celu-
lele incep sa se fortifice, iar depunerile de toxine care ucid celula
vor disparea.
Dragi femei, veti vedea ca dupa ce v-ati curatit limfa, apar
schimbiiri benefice in corpul vostru:
• se miqoreaza circumferinta, se diminueaza celulita;
• se reduc edemele;
• scade frecventa infectiilor.
1. Marele sistem limfatic este alcatuit din vase limfatice
~i capilare, trunchiuri limfatice care i~i au originea in ramificati-
ile capilarelor limfatice care se pierd in spatiile intercelulare ale
tesuturilor, venind in contact cu lichidul interstitial dintre celule.
Din celule se varsa in lichidul interstitial produ~ii de catabolism a
acestora (C02, acid lactic, piruvic, aminoacizi degradati). a parte
din lichidul interstitial se inapoiaza in capatul venos al capilare-
lor de sange, iar 0 alta parte intra in capilarul limfatic. Urmeaza
unirea capilarelor limfatice in vase limfatice, trunchiuri limfatice,
ce trec prin ganglionii limfatici ~i apoi marea vena limfatica se
varsa in vena subclaviculara stanga (aduna limfii din bratul stang,
trunchi ~i picioare) sau dreapta (aduna limfii din cap ~i bratul
drept), In acest fel sistemullimfatic u~ureaza drenarea produ~ilor
de catabolism, in final tot spre sistemul venos, de unde apoi ajun-
ge la emonctori (rinichi, colon, piele, ficat) pentru a fi eliminati
sau neutralizati.
2. Multi dintre voi i~i pun intrebarea. De ce se umfla corpul meu?
61

Raspuns. Pentru a asigura 0 buna irigare a tuturor organe-
lor ~i ~esuturi!or, inima pompeaza sange sub 0 presiune destul de
mare, fapt ce favorizeaza ie~irea apei din vasele de sange. Lichi-
dul interstitial (dintre celule), nu mai poate intra inapoi in vasele
de slinge ~i daca nu-~i gase~te 0 cale de drenare, corpul tau se
umfla putin.
3. Prin urmare euratirea limfei este mecanismul prin care
eliminam acumularile interstipale de lichide ~i grasimi.
4. 0 circulatie limfatica deficitara duce la cre~terea acumu-
liirii de lichide in stratul superficial al grasimii situate sub tegu-
. ment ~i la acumularea de toxine in iilteriorul celulelor grase. Ca
urmare, se incarca cu lichide aceste celule ~i se umfla.
62
i.
CUMTIREA
, RINICHILOR
Pentru functionarea normala a rinichilor este nevoie de un
sange sanlitos ~i de mult oxigen. Riniehii au nevoie mult mai
mult de oxigen dedit fieatuJ deoarece prin rinichi trece rnai mult
slinge decat prin celelalte organe. La fieeare 24 de ore prin ri-
niehi tree 1440 Jitri de sange. Acest slinge se filtreaza in rinichi.
Cand este cald rinichii funqioneaza mai bine decat cand este
rece. Ei sunt afectali dad aveti obi~nuinle nutrilionale gre~ite ~i
dad consumali alimente prelucrate ~i acide, zahar alb, raina alba,
ulei raflnat.
Majoritatea bolilor de rinichi sunt consecinla unei aciditali
prea mari. Aproape 80% din alimentele modeme de astiizi sunt
prea acide; in urma cu 50-lOa de ani, alimentele acide nu repre-
zentau rnai mult de 20% dintr-o dieta normala.
Daca nu va alimenta~i 'sanatos, adica daca nu consumali
80% hrana alcalina (legume, fnicte, argila, ceaiuri din plante) ~i
20% hrana acida (proteine, lactate, oua, uleiuri ~i grasimi), san-
gele dvs. va coniine multe toxine care trebuie filtrate prin rinichi.
Aceste toxine sunt dizolvate in apa ~i eliminate prin urina,
de aceea se recornanda a consuma eel pUlin 2 litri lichide pe zi.
Rinichii nu pot prelucra substanlele simetice (medicameme
~i aditivi alirnentari) care blocheaza sau distrug nefronii, gene-
rand blocaje ~i inflamalii. Trebuie sa ~tip cii ~i vremea rece, ~i
problemele emolionale pot bloea proeesul de curapre a filtre-
lor din riniehi.
Funetiile organelor interne sunt foarte. strans legate, iar
63
 daci rinichli nu mai pot elimina suficiente toxine, aceasta sar-
cina 0 vor r-.,iua alte organe dupa cum urmeazii:
Curatirea propriu-zisa a rinichilor
I. Dacii pidea preia 0 parte din sarcina, apar diverse feluri
de boli de piele: psoriazis, neuroderrnite etc.
Pentru a face "curat" in rinichi trebuie sa se consume li-
2. Da<:a pliimanii preiau 0 parte din sarcina, dupa un timp
veti suferi de bron~ita. chide. In acest sens fitoterapia recomandli cura cu suc de mere ~i
Remedii simple cura cu apa.
1. Cura co sue. de mere
I. Excelente pentru probleme legate de rinichi sunt baile de
~ezut (Favibodisan) la care temperatura apei cre~te treptat. Atunci Consumul sucului de mere este eficient pentru a sclipa de
nisip (microlitiazli). Durata curei este de 3 zile consecutive, in
cand nu puteti urina din cauza b!ocajelor, 0 astfe! de baie fierbinte
da rezultate bune. care veti bea numai suc de mese, nimic altceva.
Este suficient ca aceasta cura sa fie lacuta 0 data pe an
2. intotdeauna picioarele trebuie sa va fie calde. Exce-
!ente sunt baiJe de picioare (in care ati pus ~i sare) in care tempe-
priinavara sau toamna.
ratura apei cre~te treptat. Uscarea picioarelor cu un prosop aspru
este benefica pentru activarea circulatiei. Nota: Dacii suferi!i de boli gastrice ~i gaze intestinale s-ar
putea sa nu suportati aceasta cura. In acest caz faceti cura cu apli.
3. Intestinele perfect curate pot prelua mult din activitatea
rinichilor, iar a~e~tia nu vor mai fi suprasolicitati. De aceea la
Va avertizlim cli in eazurile de nisip la rinichi, cura cu apa nu are
aceea~i eficienlii ca ~i cura cu suc de mere.
bonavii de rinichi clisma nu ar trebui sa lipseasca.
2. Cura eu apli sau postul de 3 zile eu api distilati
4. intotdeauna in cazul afecliunilor renale se recomanda
Aceasta cura este benefica pentru tot organismul. Atunci
schimbarea dietei, adica consumarea proteine!or de origine ani-
cand va simtili corpul ingreunat apa "spala ~i face eurat". In
mala cu restrictie. 0 dieta siillatoasii, simplii, in care raportul al-
timpul curei cu suc de mere ~i apa, trebuie sa faceli clismli in fie-
calin/acid este 4/1 este cea mai buna asigurare impotriva bolilor
de rinichi. care seara, pentru a indeplirta toxinele din colon. Aceasta pentru
ca in timpul postului de 3 zile, corpul se debaraseazli de toxine,
5. Diureticele prescrise in caz de eliminare deficitari
iar cea mai mare parte ajung in colon. Daca nu sunt indeplirtate,
a urinei au efecte secundare grave existand pericoJul aparitiei
trombozei. aceste toxine ~ung din nou in sange ~i curalirea este ineficientii.
3. Curalirea riniehilor de siruri
6. Pietrele la rinichi in general sunt cauzate de 0 dieta eu
Pa~ii sunt urmatorii:
prea multe prQteine animale ~i alte alimente care produc acidi-
tate ~i lipsa vi~minelor (86) ~i mineralelor (magneziu ~i zinc).
• Se acopera cu apli 2 linguri orez nedccorticat ~i se lasa 24
de ore.
• Diminea1B se fierbe orezul timp de 5 minute dupli ce a dat
Nota: • Pelltru a preveni bolile grave ale rinichilor sau pen-
tru a Ie trata este foarte important ca rinichii sa fie curiilili. in clocot ~i se consuma pe stomacul gel.

64 65
t

• 6 ore dupa acest dejun nu se maniincii nimic.
• Acest tratament se·poate face cate 2 saptiimiini de 2 ori/an.
Dizolvarea ~i eliminarea pietrelor ~i nisipului
1. Tamaia sau ra~ina de brad
• Se iau 2 boabe de timaie (cat un bob de maziire) ~i se
administreaza de 3 ori pe zi, altemativ (o·zi da, 0 zi nu) pana la
dizolvarea pietrelor..
• Ciind se face aceasti cura nu se maniinca came ~i apa bo-
gati in saruri minerale.
• Aceasti cura nu numai ca dizolva pietrele dar ~i restabile~­
te echilibrul ionic in organism.
2. Rinichea neagra
50 ml suc de ridiche neagra se bea in fiecare dimineatii eu
doua ore inainte de dejun.
3. Decoct din seminle de canepa
Rp.: 2 linguri rase seminte de ciinepa zdrobite bine se fiero
.cu 0 cana de apa. Se acopera ~i dupa 20 de minute se mixeaza
piina se obtine un lichid laptos.
• Decoctul se bea in fiecare dimineatii cu 2 ore inainte de
dejun.
• Cura dureaza 3 saptimani. Dupa 0 panza de 10 zile se reia
~i procedura se poate continua. Eficienta este maxima nu numai
pentru rinichi, dar ~i pentru ficat.
i
Utilizarea sucurilor de legume la
curatarea rinichilor
Aceste metode sunt mai lungi ~i mai putin eficiente.
I. Faceti un amestec din urmatoarele legume:
. Rp.l suc de morcov 10 parti
suc de sfecla 3 parti
suc de castravete 3 piirti
Se bea 1/2 pahar de 3-4 ori pe zi timp de 2 saptimiini
Rp.2 suc de morcovi 9 parti
suc de telina 5 parti
suc de patrunjel 2 parti
Se bea 1/2 pahar suc de 3-4 ori /zi timp de 2 saptimani de
2 ori pe an:
Rp.3 Decoctul de mace~e: Se fierb 2 linguri mace~e cu 250
ml apa timp de IS minute, se acopera ~i se lasa· sa se raceasca se
strecoara. Bcti 0 treime din pahar de 3 ori/zi limp de 2 saptamani.
Aceasti cura se repeta dupa 3 luni.
Rp.4 Sucul de piistarnac este un remediu eficient in bolite
aparatului uro-genital ~i allitiazelor renale.
Se ia 50 ml 0 datiilzi din octombrie piina in ianuarie pe sto-
macul go\. Este un remediu putemic ~i eSle recomandat cu preca-
dere cand rinichii sunt infectali ~i cand existii proteine in urina.

4. Nutrisan L (produs Favisan) este un ceai care dizolva Rp.5 Utilizarea piistarnacului ~i a radiicinii de letina
orice calcu\. Se beau 2 ceaiuri pe zi, in cure indelungate. Ingrediente: I kg pastamac
0,5 kg telina

66 67
 I kg miere
3. Se amesteei in pirtile egale urmitoarele tineturi:
llitru apa
o Tincturii de cimbri~or (cimbru) (Thymus serpyllurn/ Thy-
o Se curiita pastamacul ~i telina, se spala ~i se toaca.
mus vulgaris)
o Toate cele 4 ingrediente se pun intr-o oala de 5 I pe foc.
o Tincturii de sunatoare (Hypericum perforatum)
o Amestecati tot timpul cu 0 lingura de lemn piina se ajunge
o Tincturii de busuioc (Ocimum basilicum)
la punctul de fierbere.
o Tincturii de coada-calului (Equisetum arvense)
o Se acopera cu un capac ~i ciind s-a racit punet oala la fri-
i o Se iau 30 picaturi de 3 orilziin putina apii sau ceai intre
gider timp de 3 zile.
mese.
: A patra zi turnati acest sirop natural in sticle
la frigider.
~i Piistrati-Ie Reteta de mai sus ajutii la refaeerea funetiei renale, dar
esste utilii ~i in eoliti, enteroeoliti.
o Luati 1-3 linguri de 3 ori/zi cu 15 minute [nainte de masa
pana cand terminati preparatul.
4. Se bea un sue/zi, cu 30 de minute inainte de pranz, din urma-
toarele legume:
Nota: Dupa ce elimini pietrele de larinichi, in primul riind trebu-
o I sfeclii ro~ie
ie sa faci 0 schimbare in regimul tau alimentar. Pietrele ca ~i tu- 02 mere
morile de aItfel sunt doar un simptom. Principala cauza aformarii o jumatate varzii albii .
lor este excesul de acid uric, datorita unui regim alimentar bogat Cura dureaza 7 zile ~i se poate repeta de 4 ori/an.
in proteine animale ~i acidititii ereseute.

De ce rinichii trebuie curiitip?

Restabilirea functiei renale
(cu ajutorul nutrienplor) ·Cunoscuti sub numele de Ministrul Puterii in medicina
orientalii·traditionalii, rinichii sunt cel mai important rezervor de
1. ANGHINAREA
energie al corpului.
Rp.
Energia 'originara (prenatala) este depozitata in rinichi.
o Se iau 100 g riidacina anghinare, se facepulbere. .In viziunea orientala organul renal include ~i suprarenalele
o Se macereaza cu I litru vin alb, <:instit, timpde 7-10 zile. ce secreta hormoni esentiali, ce regleazii metabolismul, excretia,
o Dupa 7-10 zile se strecoara. imunitatea, fertilitatea, potenta sexualii..
o Se beau 50 ml de 3 ori/zi inainte de mesele principale. Distrugerea suprarenalelor este fatala..
.Sistemul renal mai include ceea ce orientalii' numesc "ri-
2. Nutrisan R2 (capsule, ceai) - produs FAVISAN, ce reface pa- niehii externi" - testieulele la birbati ~i ovarele la femei.
renchimul renal.

•
o Astfel, sistemul renal" controleazii functiile sexuale ~i de

68 69

':

reproducere ~i furnizeaza sursa primara de vitalitate sexuala a
corpului.
• Rinichii sunt responsabili cu filtrarea de~eurilor din sange
~i implngerea lor spre vezica, pentru eliminarea prin urina.
• Impreuna cu intestinul gros, rinichii regleaza echilibrul
acido-bazic ~i controleaza balanta fluidelor din organism.
• Rinichii controleazli ere~terea ~i dezvoltarea oaselor,
hranese maduva, ce este sursa de globule albe ~i ro~ii a orga-
nismului.
• Slabirea energiei rinichilor este 0 prima cauza de anemie
~i deficienta imunitara.
• Orientalii considera ca maduva spinarii ~i creierul sunt
forme ale mliduvei osoase ~i de aceea memoria slaba, difieul-
talile de gandire, durerea de spate sunt dereglari ale funetiei
renale ~i manifestari ale deficientei energetice a rinichilor.
• Riniehii se desehid la nivelul ureehilor. Dad energia
rinichilor este insuficientli, ea nu va mai putea ascensiona pentru
a hrani zona urechilor iar auzul va scadea, apar zgomote, tinitus
(tiuit).
• Vitalitatea rinichilor se reflecta in exterior prin starea ge-
nerala a p.arului de pc cap ~i de pe corp. Cre~terea sau cliiierea
parului, stralucirea sau distrugerea lui sunt legate de energia ri-
nichilor.
• Rinichii eontroleaza cele douliorificii inferioare:
- orificiul anterior - uretra ~i organul genital cu functia de
urinare ~i cea de reproducere;
- orificiul posterior - anusul, ce are fw'\C\ia de defecare.
A~adar, descarcarea urinei, func\ia de reproducere ~i de de-
fecare depind ~i de energia rinichilor. Insuficienta energie a rini-
ehilor duce la: pierderi de urina (incontinentli, enurezis), impc-
ten\a, ejaculare precoce, infertilitate, cunstipa!ie, prolaps rectal.
• Rinichii acorda plamfmilor ajutor in exercitarea func\iei
70
~
de primire ~i de coborire a energiei. Respira\ia nu depinde nu-
mai de plaman, de functia acestuia de coborare a energiei ci ~i de
funclia de primire ~i de control a energiei exercitata de rinichi.
• Rinichii controleaza metabolismul apei, prin reglarea ~i
distribuirea fluidelor corpului.
Apa este primitli ini\ial de catre stomac, apoi ea este trimisa
de catre splina spre plamani. Ace~tia 0 vor impra~tia ~i 0 vor co-
borii. 0 parte din fluide va ajunge la rinichi, unde va fi impart ita
cu ajutorul func\iei energetice a rinichilor in doua part i:
- una este limpede (curatli), va fi trimisa catre plamani ce 0
vor ajuta sa circule prin toate organele corpului ~i prin \esuturile
acestuia;
- una este turbionara, murdara, ce va fi trimisa din rinichi
spre vezica urinara, de unde va fi eliminata drept urina.
Daca metabolismul apei va fi afectat din cauza toxicita\ii.
vor aparea edeme ~i probleme urinare.
• Riniehii reprezinta sediul vointei. inclusiv partea mo-
tivalionala. Persoanele care nu au eapaeitatea de a persevera
trebuie sa-~i imbunata\easca func\ia renala.
Nota: Multe din [unc\iite rinichilor pe care Ie-am enumerat sunt
necunoscute medicinei oficiale - ~tiin\a care se bazeaza doar pe
corpul fizic ~i nu recunoa~te ~i func\ia energetica a organului.
71

cuRA TIREA VEZICII URINARE
Daca vezica urinara nu este curiilata, daca urina nu se go-
le~te co.mplet din vezicii se creeaza condiliile de aparilie acistitei
(inflamarea vezicii urinare). Cistita este cea mai raspandita infec-
lie urinara ~i afecteaza cu precadere femeile. La femei uretra _ ca-
nalul prin care se elimina urina - este mai scurta deciit la biirbali.
In al doilea rand, orificiul uretral se afla In apropierea orificiului
anal, populat cu bacterii ~i fungi, ceea ce spore~te probabilitatea
trecerii microogranismelor In uretra. Accstea se Inmullesc rapid ~i
pot determina modificari In funclionarea normala a ciiilor urinare.
Infeeliile urinare pot fi prevenite: .
1. Prin curatirea vezicii urinare ~i printr-o igiena riguroasa.
~tergerea sa se faca din fala In spate pentru a evita raspandirea
bacteriilor din zona anusului spre uretra.
2. Printr-o hidratare corespunzatoare (minim 2 litri lichid pe
zi) care sa asigure 0 buna funclionare a rinichilor. .
3. Hidratarea ~i cureIe cu ceaiuri din plante calmeaza di'S-
confortul cauzat de cistita.
Ceaiuri care curiti vezica urinari
• Frunzele de meri~or (Vaccinium vitis idaea) _ au propri-
etali diuretice ~i antiseptice, stimuleaza activitatea rinichilor ~i a
vezicii urinare. Se prepara un decoct din care se beau 3 cani pe zi.
Pentru a mari aCliunea dezinfectanta a ceaiului, se ia concomitent
~i bicarbonat de sodiu, care spore~te alcalinitatea urinei.
~
72
t
Noti: in afecliunile renale, bicarbonatul de sodiu n-ar trP.-
bui sa lipseasca, ciind pH-ul urinaresttl mai mic de 5,8.
• Coada ealului (Equisetum arvense), eoada ~oricelului
(A.chillea miliefolium), urzica (Urtica dioica) folosite In amestec
sau separat sub fonma de ceai sau tinctura sunt benefice pentru
curatirea vezicii urinare.
• NUTRISAN Rl (produs FAVISAN) - sub forma de cap-
sule sau ceai, atenueaza simptomeie infectiilor urinare: miire~te
diureza, elimina usturimile ~i arsurile la urinare, elimina senzalia
de vezica. plina.
• Coada calului (Equisetum arvense)(ceai, tinctura, capsu-
Ie) - utila in retentie urinara.
• Coada ~orieelului (Achillea millefolium) (ceai, tinctura,
capsule) - are aCliune antiinflamatoare ~i putemic dezinfectanta.
• Flori de soc (Sambucus nigra) (capsule, sirop) - diuretice,
antiseptice.
• Muguri de pin (Pinus silvestris) (sirop) - actiune emoli-
enta, dezinfectanta.
• Teci de fasole (Phaseolus vulgaris) - aCliune diuretica,
antispastica; decoct, se beau 2-3 cani/zi.
• Limaia (Citrus limonum) are efect benefic In cutatirea
vezicii urinare ~i a rinichilor. Dad stornacul nu suporta sucul de
larnaie, beli In fiecare seara 0 cea~ca de apa calda indulcita cu pu-
tina miere, in care storceli sucul unei liirnai. Daci in schimb veti
incepe ziua eu sueul de la 0 limaie mtr-un pabar de api caldi,
veti stimula sistemul digestiv.
• Propolisul intare~te musculatura vezicii urinare. Se ia
tinctura de proplis la fiecare 8 ore, de 3. ori pe zi inainte de masa
cate 40 de picaturi dizolvate in ceai sau apa caldula; cura dureaza
6-8 sapt~miini. Sc pot lua in continuare C9 intretinere cate 30
de pieituri inainte de culcare, fiindcii vindeci multe boll.
73

• Baile de $ezut cu plante sunt eficiente clatorita actiunii
lor calmante, dezinfectante $i de deschidere a canalelor urinare.
Baile se pot face cu bai de $ezut BODISAN (produs FAVISAN)
sau cu plante precum: coada calului, coacla $oricelului, sunatoare,
creti$oara.
• Tinctura de branca ursului (Herac1eum sphondilium) -
1 lingurita de 3-4 ori/zi diluata in 1/4 pahar cu apa. Cura dureaza
40 de zile $i are ca efect intiirirea musculaturii vezicii urinare,
stimuleaza circulatia sanguina, imunitatea.
• Decoct de patrunjel (Petroselinum sativum). Se fierb 250
g radacina de patrunjel cura\itii $i tocatii mtr-un litru de apa, pana
apa scade la jumatate. Se strccoara $i continutul se bea in 3 repri-
ze, pe stomacul go!. in ziua respectiva nu se mananca nimic, se
beau doar ceaiuri.
• Pentru marirea diurezei in bolile de vezica sau rinichi se
recomanda $i infuzie cu 0 linguritii din frunze de spanac zdrobite
peste care se toama 0 cana cu apa clocotita. Se lasa acoperit 15
minute apoi se strecoara. Se beau 2 cani/zi.
Nota: Spanacul (Spinacea oleracea) contine acid uric $i oxalati
$i nu este recomandat celor cu guta, litiaza urica $i oxalica. in
afari de aceste neajunsuri, spanacul face minuni in atonia vezicii
urinare $i a cistitei.
• Sunt anumite feluri de fasole, care curata vezica urinara
$i 0 tonifica. Este yorba de un soi de fasole, cu boabe mici, de
culoare rO$iatica, cu 0 dunga alba pe una dintre parti .
• Ca$etele cu albastru de metil - una la 8 ore, timp de 0
saptiimana - este un urodezinfectant de exceptie, vindeca cistita
$i alte infectii.
Indiferent ce. metoda alege\i, sa nu uitati niciodata ca pentru
a men\ine siinatatea tractului urinar, hidratarea este foarte impor-
tanta.
74
':1
De ce curiiprea vezicii urinare?
in medicina orientala, vezica urinara are un rol mai bogat
dedit in medicina clasica.
Este numita Ministrul Rezervorului, fiind responsabila cu
stocarea $i excretia fiuidelor reziduale, dar este de asemenea im-
plicata $i in transformarea fiuidelor pentru formarea urinei.
Partea impura a fiuidelor este trimisa de intestinul subtire
catre vezica urinara, aceasta transformand-o in urina.
Functia vezicii urinare de transformare a fiuidelor depinde
de energia rinichilor. Daca energia rinichilor este scazutii (datorita
toxinelor), atunci vezicii urinare ii va lipsi energia necesara pen-
tru transformarea fiuidelor. in acest caz vor aparea simptome ca:
urinare frecventa, incontinen\a urinara.
Vezica urinara impreuna cu intestinul sub\ire depind de
energia rinichilor $i lucreaza impreuna pentru a muta fiuidele
prin focarul inferior.
Ca organ, vezica urinara are funetiile amintite, dar ca sis-
tern energetic este intim legata de func\iile ~i echilibrul sistemului
nervos autonom, pentm ca meridianul energetic al vezicii coboa-
ra prin spatele corpului de la cap la calciiie, cu doua ramuri para-
lele care se intind de-a lungul fiecarei parti a coloanei vertebrale.
Stresul zilnic suprasolicitii sistemul simpatic cauzand du-
rere $i tensiune de-a lungul coloanei vertebrale $i In periferia ei.
Aceasta durere poate Ii ameliorata prin stimularea fiuxului
energetic de-a lungul ramurilor spinale ale meridiallului vezi-
cil urinare.
Un masaj pe cele 4 ramuri spinale ale meridianului vezicii
urinare regleazii toate func\iile vitale ale corpulai clatorita infiuen\ei
lor directe asupra sistemului nervos autonom, de intoarcere a aces-
tuia la modul de lucru odihnitor, de revigorare, de tip parasimpatic.
7S

W W A
CURATlREA PLAMANILOR
Organele de respirafie reprezintii ie~irea pentru toate produ-
sele reziduale sub fonna de gaz.
In saculefii'de aer din plamani (alveole pulmonare) rezidu-
urile sunt transfonnate in gaze, ca sa poatii fi eliminate (expirate).
Plamanii alimenteaza organismul cu oxigen ~i elimina bioxidul
de carbon.
Multe produse reziduale din organism sunt transportate
de catre sange la plamani; prin unnare, multe boll pulmo nare
sunt cauza te direct de toxine care au fost inhalate prin nas ~i
prin gura. Stirn ca fumatul activ sau pasiv este 0 otrava pentru
plamani. In cazul celor care nu fumeaza boala pulmonarii are 0
cauza digestiva. Memb rana mucoasei cailor respir atorii este
in strans a legatu ra cu memb ranele mucoasei stoma cului, in-
testinelor, rinich ilor ~i cu pielea.
Cand alimentele nu sunt siinatoase, iar rinichii nu pot eli-
mina toate toxinele, de obicei pielea este primul organ care preia
sarcina rinichilor. Cand nici rinichii, nici pielea (datoritii insufi-
cientei transpirafii) nu pot elimina suficiente toxine, sarcina va fi
preluata de intestine. Din cauza constipafiei cronice sau a proble-
melor gastrice, nici intestinele nu pot elimina suficiente toxine.
Ce-i de facut?
In acest caz, produsele reziduale vor fi trimise la pliimani
care funCfloneazii ca 0 supapa de salvare (eliminare de urgenfii), .
din cauza ca celeillite organe sunt suprasolicitate. Este evident cii
in acest caz funcfia e:kcretorie a plamiinilor va fi suprasolicitatii ~i
76
t
, -- .. - - - ----
adesea aceasta esfe cauza imbolnavirii pliirnanilor.
Astiizi sunt tot mai multe substante chimice toxice - acestea
irita membranele mucoasei alveolelor pulmonare ~i Ie lezeazli. Cu
timpul alveolele devin poroase. Daca in plamiini intrii ~i corpuri
straine, in combinatie cu alti factori negativi cum ar fi: gripa, ra-
ceala, umezeala, frigul, inhalarea fumului, microbilor, pot sa apa-
Ia boliIe aparatului respirator.
Catev a sfatur i
o E bine sa ~tifi, ca alveolele pulmonare
ale fumatorilor, ara-
ta ca frunzele carbonizate ale unui porn.
o Lapte le este un alime nt care gener
eaza mult mucus , de
aceea acest alime nt ~i toate produ sele lactat e ar trebui evitate.
00 dietii uscatii (prune uscate, de exemplu) elibereazli orga-
nismul de mucus ~i curala sistemullimfatic.
o Constipafia otrave~te organismul
- de aceea bolnavul de
plamani ar trebui sa faca 2-3 c1isme pe zi. 0 clisma efectu ata
periodic aduce multll u~urare bolnav ului de pillmani. In felul
acesta intestinele preiau cea mai mare parted in reziduuri.
APLIC ATIl EXTE RNE
1. Mu~tarul (Sinapis alba)
Se aplica sub fonna de cataplasma pe cutia toracica.
o 200-30 0 g fiiina de mu~tar, oblinuta prin
macinarea boabe-
lor se amesteca cu apa pana se obline 0 pasta.
o Inainte de folosire se adauga iJUlina
apa calda, iar pasta
astfel. oblinutii
. se pone intr-un saculet de panza ~i se aplica pe
piept.
o Peste saculeful aplicat' pe piept se
pune un cear~af, apoi 0
folie de plastic.
o D\!Tata de 3p.1icare este piinii dind apare
senzalia de arsura.
77

2. Frec.tii cu ulei de ricin $i alcool sanitar
Se alT'e>lcdi 2 linguri ulei de ricin cu 2 linguri alcool sa-
nitar. Cu acest amestec se frictioneaza pieptul ~i se acopedi cu 0
paturif. La nevoie procedeul se poate aplica de 3 ori pe zi.
3. Varza (Brassica oleracea)
Se aplica sub forma de compresa.
• Lua\i 4 frunze de varza suficient de mari pentru a acoperi
zona plamani\or.
• Le pune\i Intr-o oala cu apa, aduce\i apa la punctul de fier-
bere $i \ine\i circa I minut.
• Freca\i cu unguent cu ra$ina sau cu u!ei de masline pieptul
$i spatele in zona pliimanilor.
• Acoperi\i pieptul cu doua foi $i spatele cu doua foi.
• InIa$ura\i un prosop imprejllr, lua\i 0 ciima$a de noapte
calduroasa $i acoperiti-va cu 0 patura groasa.
• Repeta\i 3-4 seri la rand procedeul.
• Dupa 2 zile pHimanii incep sa elimine f1egma $i yeti tran-
spira mult. Este normal.
4. Usturoiul (Allium sativum)
Sub forma de compresa pusa pe talpile picioarelor.
• Se toadi bine ca\iva ca\ei de usturoi, se amesteca cu pu\in
ulei de masline $i se aplica mixtura pe 0 panza $i apoi pe talpi.
Usturoiul este un antibiotic natural putemic $i aplicat sub
forma aceasta p.e tiilpi intra rapid in sange $i cura\a plamanii (des-
compune f1egma). lnainte de a aplica compresa, tiilpile picioare-
lor se ung in prealabil cu unguent sau cu ulei de galbenele.
78
~
INTERN
1. Sirop de lamaie
• Se ia 0 liimaie, se cura\a ca $i cartoful $i se fierbe la foe
mic, nu mai mult de S minute.
• Se ia liimaia, se lasa sa se raceasca $i se strecoara sucul.
• La sucul ob\inut se adauga 2 linguri glicerina $i se ames-
teca bine.
• Se pune amestecul intr-un borcanel mic, se adauga aceea$i
cantitate de miere (volumetric) $i se arnesteca bine con\inutul.
• Se folosesc 3-6 linguri\e pe zi.
• Preparatul este unul din cele mai eficace siropuri pentru
cura\area plamanilor.
2. Tinctura de propolis 30% (30ml, SOml sau lOamI), pro-
dus Favisan
Se iau IS-30 pidituri de 3 orilzi cu 0 ora inainte de rnese
intr-un pahiirel cu apa caldulii sau ceai.
3. Sirop de propolis (SOOrnl) - produs Favisan
Se folosesc 3 lingurilzi inainte de mesc cu 0 ora.
4. Ridicbea neagra (Raphanus niger)
• Sue proaspat extras cu storcatorul. Ridichea se spala, se
cura\a $i se taie felii inainte de a 0 pune in storcator. Se adauga 0
lingura de miere $i se bea inainte de culcare.
Curiiprea propriu-zisa a organelor respJratorii
1. Ridichea neagra (Raphanus niger)
• Sue proaspat extras cu storcatorul. Ridichea sespala, se
curatii ~i -se taie felii inainte de a 0 pune in ~torcator. Se adauga 0
lingura de miere $i se bea inainte de culcare.
79
 Nota: • Nu aruneat i pulpa; puneti-o pe 0 panza de bumbae (tifon)
~i folositi-o ea ~i eompresa pe piept (ell exeeptia zonei inimii).
Aeoperit i eompresa eu un prosop.
• Durala de aplieare este pana eand apare senzatia dearsura.
• Repetat i aeesl luero 3 seri la rand. Pliimanii vor incepe
dimineata sa elimine f1egma.
Fortifierea plamanilor prin nutripe
1. Cura cu boabe de ra~ina de brad (Kneip)
Ra~ina este sangele bradului sau molidului. Atunei cand
asemenea arbori sunt raniti, ei sangereaza din abundenlii.
Luati 6 miirgele de ra~ina pe cat boabele de mazare, cale 2
dupa fieeare masa.
Inghilile limp indelungat intiirese pieptul ~i au ~i efeet toni-
fianl asupra vaselor de sange.
Nota: Inghitit i bobitele de ra~ina direel cu apa ~i aveti grija
sa nu alinga dintii. Ataea smaltul.
2. Faceli urmiitorul amestee format din (DOcloria Djunei):
- 500g miere
- 5 capatiini de usluroi pisate
- 5 Iamai tocale marunt (se eurata de eoaja)
• Amesleeul se lasa eel putin 7 zile la maeerat.
• Se eonsuma seara inainle de euIcare 3.linguri te, inghitin-
du-le foarte inee!.
Djuna reeomanda 4linguri din acesl amestee,dar tu iti alegi
doza care ti se potrive~te.
•
3. Aduceti padurea ill Cllsa dumneavoastrii!
Pulverizati camera de 2 ori pe zi dimineata ~i seara eu Parfu-
'
80
t
----~.~ .
moo naturale de Ambient de brad sau menta (produse FAvtSAN).
Aerol este eea mai importanta eomponenta a vietii ~i un
ingredient esential in fortifierea pliimanilor.
Parfumul natural de ambient eu esenlii de brad, dezinfeetea-
za aerol ~i riispande~te un miros unie, preeum padurea de pini ~i
brazi. Esentele volatile polimerizeaza oXigenul ~i il transforma in
ozon, iar ozonul distruge mierobii ee plutese in aero
De ce este importanta curaprea ~i fortifierea
plamanilor?
In medieina traditionala orientala, pHimanii sunt eUTJoscuti
ca Primul Ministru - eontroleaza respiratia ~i energia ~i impreu-
na cu Regele-inima eontribuie la eireulatia sanguina.
Asigura buna funetionare a tuturor proeeselor fiziologiee ee
neeesita energie.
Energia din alimente extrasa de splina ~i indreptata spre pla-
mani se comb ina eu aerol inhalat ~i formeaza energia peetorala.
Energia pedorala regleaza mi~earile involuntare ale inimii
~i pliimiinilor ~i la randul ei erilrgia aeestora (inima ~i plamani)
sustine energia peetorala.
. Energia este eomandantul sangelui.
Cand energia se pune in ini~eare, sangeie 0 urmeaza.
SangeIe este mama energiei.
. AeoIo unde eireulll. sangele va veni ~i energia.
Aeeasta re1atie inlima intre respiratie, puIs, sange ~i energie
e·ste fundamentul exereitiilor de respiratie.
Respiratia pulmonara controleaza respiratia celulara -
deci un proces respirator superficial este 0 CllllZa de vitalitate
scizuta ~i metabolism deficient.
Respiratia eontroleazii direct sistemul nervos autonom .
81

Aceastii relatie este baza sistemelor yoga ~i de meditatie. Prin re-
glarea sistemului nervos autonom, prin controlul energiei, pulsu-
lui, respira\ia formeaza 0 punte intre corp ~i minte, reglandu-le pe
amandoua.
• PUimanii controleazii atilt meridianele cat ~i vasele san-
guine. 0 slabii energie a pliimanilor determinii 0 incapacitate a
energiei in a impinge sangele pentru a hriini diferite regiuni ale
corpului. De aici rezultii extremitiiti reci.
• Pliimanii directioneazii fluidele corpului in jos ciitre ri-
nichi ~i vezica urinarii. Afectarea functiei de coborare conduce
la stagnarea energiei la nivelul pieptului ce se manifestii prin
tuse, astrn, senzatie de sufocare, edem al p0rtiunii superioare a
corpului.
• Pliimanii primesc fluide rafinate de la splinii, Ie transiormii
intr-o ceatii ~i Ie pulverizeazii sub piele in mod ega!. Regleazii
~i deschiderea porilor ciici in caz contrar apare edemul datoritii
acumuliirii fluidelor.
• Pliimanii hriinesc piirul ~i pielea prin imprii~tierea fluide-
lor ciitre piele. De asemenea influen\eazii energia de apiirare care
circulii prin piele.
• Nasul reprezintii deschiderea pliimanilor. Sistemul res-
pirator ~i cel olfactiv depind de energia pliimanilor. Disfunctia
plamanilor va conduce la obstructie nazala ~i la afectara mi-
rosului.
• Puterea, tonul ~i claritatea vocii depind de energia pliima-
nilor.
• Plamann gazduiesc suBetul corporal. Acesta este afectat
de durerea sufleteascii, de melancolie - care duse la exces afec-
teazii respiratia.
82
~
PIELEA, AL TREILEA RINICHI ~I AL
TREILEA PLAMAN
In fiecare zi prin piele se elimina aproximativ 0 treime din
toxine ~i proasta functionarea a acestei forme de dezintoxicare are
consecinte grave asupra siiniitiitii.
Ca organ excretor, pielea este la fel de importantii ca ~i ri-
nichii ~i pliimiinii (circa I litru de sudoare ~i 500-700g toxine ga-
zoase eliminii 0 piele siiniitoasii iar corpul respirii ~i prin ea).
Pielea este organul tiiu excretor cel mai mare. Fiecare cen-
timetru de piele are milioane de celule ~i este striibiitut de: 12
nervi, 3 vase sanguine, 12-15 glande sebacee ~i 90-120 glande
sudoripare.
Acest \esut se aflii intr-un permanent proces de reinnoire ~i
devine cu timpul din ce in ce mai vulnerabil. Pentru a-~i mentine
vitalitatea ~i a se autoapiira, pielea are nevoie permanent de: apa,
vitamine ~i minerale. Apa este garan\ia suple\ii ~i a confortului.
Pielea concentreazii 8 litri de apii, cam 10% din greutatea orga-
nismului intreg. Fiindcii pielea i~i asigurii necesarul de apii din
interior, este important sii bei cel putin 2 litri de lichide pe zi..
Din piicate celulele de griisime ~i produsele reziduale im_
piedicii respiratia ~i circulapa sangelui in straturile superioare ale
pielii. Consecillta este 0 piele asprii, reee, grasii, lucioasii. Cu 0
astfel de piele este foarte greu sii transpiri ~i sii elimini toxine..
Transpirapa abundenta este unul din cele mai impor-
tante mecanisme de vindecare cunoscute. In trecut oamenii.fo-
loseau multe metode de producere a transpiratiei. Cei boInavi. de
83
 diabet, reumatism, cancer transpirii rar ~i ar fi bine pentru ei dacii
ar putea transpira mai mult. Incii din secolul al XVII-lea medicul
SylYius spunea cii 0 treime din boli ar putea fi vindecate prin tran-
spiralie. In Evul Mediu se foloseau substanle care produceau spu-
zealii ~i bii~ici. In acest fel micile canale limfatice se deschideau
~i permiteau eliminarea toxinelor. Paracelsus, proYocand ulceriiri
artificiale, a Yindecat artrita, bolile de ochi, epilepsia. Pe acea vre-
me se Spunea cii ulceriiriIe artificiale pot yindeca cele mai rele
anchiloziiri (inlepenirea incheieturiIor).
Drenarea toxinelor
1. Prima metoda. Aplicarea plasturilor sau compreselor
PIasturii li-i faci tu dintr-o bucatii de Yatii. In majoritatea
cazurilor, in Iocurile dureroase de pe piele se aflii 0 acumulare de
toxine iar aceste toxine trebuie eliminate cat mai curand posibil.
Pe piele puneti yatii imbibatii in Solulie TONIC FVSl (produs
FAVISAN), ca atare sau diluat cu apii 1:1, apoi acoperili cu tifon
~i etan~ali totul cu leucoplast. Sub acest plasture se produc mi-
. racole ~i de cele mai muIte ori dupii doar cateva ore dureriIe pot
dispiirea (de exempIu la genunchi, Ia coate, Ia spate).
In acea zonii poate sii aparii 0bii~icutiicare contine acizi ~i
lichid limfatic care reprezintii cauza durerii. Aceste comprese cu
pIasturi ajutii ~i cand durerea este mai profundii in corp.
Ce sunt eruptiile pielii?
a) EruPliile cutanate sunt semnaIe de alarmii cii organele in-
terne de eliminare (ficat, rillichi) nu sunt in miisurii sii indepiirteze
in totalitate de~eurile metabolice.
b) EruPliile cutanate sunt semnale care aratii eii pragul toxic
al mediului intern a depii~it Iimita SUportabilitiitii, cii trebuie facut
ceya pentru eyacuarea reziduurilor, in special prin metode ale igi-
·enei interioare (aIimentalie corespunziitoare, clismii).
84
t
• = 7T ,. _ _ ••
2. A doua metoda. Stimulati transpiratia! lata eateva
procedee.
2.1. BAJA CALDA
• Timp de douii zile miinancii doar legume sau supe de legume.
• Timp de 0 zi consumii doar ceaiuri din plante ~i fa clisme
pentru curalirea intestinelor.
•In seara celei de-a treia zi fa 0 baie caldii in care pui sare
de mare (0 ce~di) ~i bicarbonat de sodiu (0 cea~cii) sau siirurile
relaxante de baie FAVISAN care conlin aceste ingrediente. 0
baie relaxantii ajutii pielea sa absoarba mineralele ~i nutrienfii din
ingredientele adiiugate. Sarea ajuta organismul sa elibereze to-
xinele ~i de~eurile, in timp ce bicarbonatul de sodiu neutralizeaza .
acizii giisili in aceste substante toxice.
• Dupii baie, ["ara a te ~terge, infii~oara-te mtr-un prosop
mare sau imbracii un capot de baie ~i purie-tt: in pat la ciildura (te
acoperi cu paturi).
• Bei incet un ceai sudorific de tei, soc cat se poate de cald
~i stai sa transpiri cel putin 30 de minute.
• Dupa aceea, inainte de culcare, frictioneaza-ti tot corpul
cu solu!ie diluata de 0tet, ca sa se deschidii mai bine porii, acope-
ra-te bine ~i dormi.
2.2. PERIAJUL
Atunci cand faci baie sau du~, folose~te un burete aspru sau
o perie pentru a elimina prin periaj celulele moarte, care infunda
porii, nelasand pielea sii transpire ~i sa respire.
3.. SAUNA
Sauna curata corpu! de toxinele liposolubile. Mu!te studii
arata ca multe substante chimice toxice sunt reduse din corp dupii
sauna cu 21,3%. Din cauza temperaturilor ridicate, cre~tecircu- .
latia sanguina care promoyeazii in continuare actiyitatea celu!ara.
85
 ~

Provocarea transpiratului intens, ajutii la eliminarea toxinelor, po- Te culci In pat, pe 0 patura de lana, eu care te Invele~ti
. 0

rii se curaFl ,"C murdiirie ~i de impuritiiti. bine. In plus te mai acoperi ~i cu 0 plapuma. Te vei simti bine ~i
Beneficiile saunei: vei donni de minune.
o ten siinatos ~i luminos;
o Se stii In pat In clima~a uda, 1-2 ore sau ehiar de seara pana
o reducerea celulitei; dimineata·
o pierderea In greutate.
Beneficii: porii se deschid ~i aceasta aplicare extrage din
Noti: Inainte de a merge la sauna hidratati-va ~i daca aveti corp toxine vatamatoare, lini~te~te, Inlatura congestiile, crampele,
probleme cardiovasculare consultati medicul. durerile de stomae. In plus, produce 0 ciildura naturala a eorpului.
Are efect binefiiciitor In afeetiuni psihiee, in boli de piele.
4. EXFOLIEREA
Face posibila curatirea de impuritiiti,de exees de sebum ~i b) Cam~a se poate Inmuia ~i in apa siirata, ce irita foarte
de celule moarte de la suprafata pielii. Folositi un exfoliator cor- mult pielea ~i deschide porii iar substan!ele toxice au pe unde ie~i.
poral 0 data la 3 zile.
Beneficiile exfolierii: c) Cama~a se poate Inmuia numai in apa - se recomanda la
o stimuleaza cireulatia sangelui; eei slabi!i ~i la eopii, de doua ori pe saptamana sau in fiecare zi
o ajuta la eliminarea toxinelor;
(conform constitutiei fieciiruia). Si prin aceastii aplicare se obt ine
o pastreaza porii liberi, favorizand transpiratia;
dizolvarea materiilor toxice, ee se atHi in diferite parti ale eorpului.
o garanteazii 0 piele libera de substante toxice.

5. Frectie cu solutie de api ~i otet (1: 1). inainte de eulca-
re, frictioneaza-ti eorpul eu apa ~i 0tet (1: I). Acopera-te bine ~i
dormi. Porii se vor desehide, iar transpiratia va ta~ni.
Metode speciale de fortare a transpirapei
(ale lui Kneipp)
1. CAMASA UDA
a) Se Inmoaie 0 eama~!i de corp in apa ealdup. ~i 0tet (can-
. titati egale).
2. PIJAMAUA UDA
.Aceasta proeedura are efect asupra organismului intreg.
Cum proeedati?
1. inmuiali 0 pijama din material flau~at in solu!ie de apa
ciilduta cu 0tet (\:I), apa ealduta eu I lingura de sare sau pur ~i
simplu numai in apa caldutii.
2. Se stoaree bine ~i se imbracii.
3. Deasupra, dupa ce ai imbrlicat pijamaua uda iei un eapot
gros de baie, te bagi In pat ~i te aeoperi eu 0 plapuma,' Te Invele~ti
bine, mcat sa nu patrunda aernl.
o To",te ac·este proceduri se fac foarte repede, pentru ca tu sa

. 0 Se stoarte bine ~i se il11bnca. Deasupra se ia un capot gros nu stai nici un moment neacoperit ~i expus la aero
de monton. o Dad folose~ti pijamaua uda de doua ori pe saptlimana,.

poti scapa de multe suferinle.

86 87
 • Timpul de aplicare ~i in acest caz este in funclie de consti- Beneficii:
tulia fieciiruia. de la 0 orii pani!la 8 ore (de seara panii dimineala). Daca e~ti siiniitos ~i faci aceastii procedurii preintampini
• Dupi! aplicare, atat cil.ma~a udi! cat ~i pijamaua udii se spa- multe boli, pentru cii iii purifici ficatul, rinichii ~i abdomenul intreg.
Iii bine. Ce pOli vedea este incredibil: apa de spiilat, initial curatii, Te scapi! de baloniiri, gaze, ascitii, regleazii circulatia, comba-
devine tulbure, plini! de toxine extrase din corpul tau.
te hidropizia, holile de stomac, de inimii, de dureri de cap ~i de gat.
• Cand vei povesti rudelor, se vor mira ee a putut scoate 0 Dacii nu~ti cuno~ti diagnosticul ~i nu ~tii care e cauza unei
pijama udii dintr-un corp omenesc.
jene sau dureri, fii aceastii infii~urare.
• Noi am avut cazuri, eand pijamaua a fost a~a de imbliesitii Dacii ai organele digestive sliibite, crarnpe, dureri abdomi-
eu toxine, eii niei nu a mai putut fi spiilata.
Beneficii: nale, senzatie permanentii de frig, poti pune in plus direct pe piele
sub infii~urare, un prosop mic, impiiturit, inmuiat in apii cu 0tet
• Ca ~i eiima~a udii, ~i pijamaua udii are ea efeet desehiderea (cantitiiti egale).
pori lor ~i extragerea din corp a materialelor morbide.
• Aeeste aplieiiri se reeomandi! in eaz de boli de ochi (cata-
ractii, glaueom), gripe, riieeli, reumatism, eand nu este suficient si!
aelionezi numai asupra piir!ii bolnave. Vindeearea se va obline ~i
printr-o actiune asupra eorpului intreg.

3. infa~urarea scurta a lui Kneipp

Aeeastii proeedurii este U~or de aplieat ~i are efeet de deto-
xifiere asupra eorpului intreg.
infii~urarea scum se ineepe de la subsuori ~i se termini!
deasupra genunehilor (vezi fig.3).
• Proeurali-vii un ee~af mai gros, de in sau de bumbae.
• inmuiali cear~aful in apii, in apii cu 0let sau in apa cu sare.
• Stoarceli cear~aful ~i infii~urali corpul de mai multe ori.
• Luali apoi un capot gros de monton, vii acoperili cu 0 pla-
puma ~i veli avea ci!ldura necesara.
• Apa poate fi rece sau ciildulii (dacii aveli 0 constitulie mai
slabii).
• Aplicarea poate line 0 orii sau toatii noaptea..

Fig. 3. jnfii~urarea scum

88
119

t

4. Compresa gitului
Scopul acestei comprese este:
• Sascada temperatura prea ridicam.
• Sa normalizeze circula\ia sanguina, sa elimine blocajele
(stagnarile).
Toate compresele sunt destinate sa acponeze ca revulsive
adica sa impiedice un aflux excesiv al sangelui intr-o anumim re-
giune, pentru a-I atrage catre suprafata pielii (in zona in care se
aplica substan\li sau metoda revulsiva). . varea, transportul ~i eliminarea toxinelor care ameninta sanatatea
Revulsiv =metoda sa~ medicament care provoaca revulsie,
adica deplasarea sangelui spre piele, prin provocarea unei irita\ii
locale.
Aplicarea compresei
1. Se uda zona gatului; fie cu ajutorul mainii, fie cu un pro-
sop umed, apoi cu 0 bucata de panza miam sub forma de fa~a
uscatli, se inf"~oara gatul in a~a fel incat pielea zonei respective
sa fie bine izolam (sa nu patrunda aerul). Acest tip de compresa
are ac\iune moderata. . m iar sangele se va scurge in vasele de sange care sunt localizate
2. Se umeze~te 0 ciirpa nlOale in apa rece, sau in apa rece cu
otet (1:1) ~i se ruleaza injurul gatului; deasupra se aplica 0 ciirpa
uscata ~i mica, 0 legatura de lana sauflanela. Toate aceste inla~u­
ran sa fie lacuta astfel incat sa nu p~trunda aerulla gat.
Nota: ..
a) Timpul de aplicare a compresei este de 1-2 ore maxim.
Procedeul se reinnoie~te dupa 30 minute, adica umezi\i din nou
ciirpa ~i 0 inla~urati ca prima data. Se pot face patru astfel de pro-
ceduri. Nu uita\i reinnoirea compresei.
b) Aceasta compresa inofensiva' are actiune resorbanm ~i
revulsiva; este utila in congestii, inflamatii la sau in cap, in gu-
turaiurile febrile, inflamarea gatului, a bronhiilor, a pieptului, in
dificultati de inghi\ire: ..
c) Daca copiilor Ii s-ar face asemenea comprese, ar fi scutip
de multe tulburari.
90
~
Api caldi, api rece, alegerea iti aparfjne
Cu ajutorul fOr\lirii transpiratiei multe toxine sunt eliminate
direct prin piele ~i acest tip de tratament este extraordinar nu nu-
mai pentru oamenii bolnavi, ci ~i pentru cei sanato~i.
Ca toate terapiile naturale, ~i hidroterapia are ca scop dizol-
corpului ~i impiedica procesele fiziologice normale.
In timp ce prin masaj toxinele sunt doar dislocate ~i de-
plasate in alta parte a corpului, in hidroterapie sau cand un pa-
cient transpira, toxinele ies din corp in mod direct prin porii
din piele..
• Cand se folose~te apa calda, Pflrii pielii se vor deschide.
• Cand se folose~te apa rece, la inceput apare efectul invers:
porii se inchid iar vasele de sange de ia suprafa\a pielii se contrac-
in profunzime. In felul acesta circulatia sangelui in jurul orga-
nelor vitale se imbuna~ate~te, iar toxinele acumulate ani de
zile intra in circulatia ~erala a sangelui. Acum contrac\ia ini-
\iala a pielii se diminueaza iar vaseIe de sange care se gasesc sub
piele se deschid ~i preiau toxinele care initial se aflau in interiorul
corpului. Aceste toxine pot Ii eliminate.acum prin porii.pielii ~i
ca urmare vasele de sange de sub pieIe se vor alimenta bine cu
siinge; de aici, explicatia senza\iei de caldura dupa un du~ rece.
Acesta este mecanismul prin care Sebastian Kneipp{1821-
1897) ~i Louis Kuhne au tratat cu apa rece multe boli. Lucrarea
l)li Louis Kuhne a fost tradusa in 28 de limbi, in 130 de editii. Prin
aceasm lucrl\re, Kuhne· a dobandit renume mondia!.
Tinem sa spunem ca odinioarii majoritatea "doctorilor de
apa" foloseau aproape exclusiv tratamentele cu apa rece. Astlizi oa-
91
 menilor Ie este frig ~i numai rar de tot un pacient vrea sa incerce
A~adar, hrane~te-ti pielea!
experienta efectului, Incalzirii placute a unui tratament cu apa rece.
Pielea este alimentatii ~i hidratata din interior, din ceea ce
Cat iI prive~te pe Sebastian Kneipp, el era convins ca omul
modern primi~te prea pulina lumina, soare ~i are un contact
miincati sau beti.
Puteti sa va ungeti cat vreti cu cele mai scumpe ~i sofisticate
prea redus cu apa. Considera ca este posibil sa vindeci un paci-
ent doar dupa ce siingele sau a fost curatit ~i obiceiurile alimen-
creme; dad nu va alimentati corect, aruncati banii pe fereastra.
Alimentatia vie regenereaza totul, inclusiv pielea tao
tare au fost schimbate. Deoarece toate procedeele de vindecare
Un aport suficient de antioxidanti va avea un impact direct
.depind de starea organelor excretoare, el a incurajat transpi-
asupra pielii. Consurnati multe verdefuri ~i reduceti cantitatea de
ralia. "Daca pacientul nu putea transpira corespunzator, el aplica
metode de stimulare a unei transpiratii abundente. alimente acidifiante din hranadvs. (came, zahar, otet, uleiuri, lac-
tate, grasimi, fiiinoase, paste, biscuiti).
Atilt Kuhne cat ~i Kneipp erau siguri ca substantele striii-
Beti multii apa proaspata.
ne (intoxicarea) reprezinta cauza tuturor bolilor. Aceste substante
straine acumulate. in organism sunt intru~i nedoriti, iar lucml cel
Si pielea ta mananca!
Tot ce pui pe pielea ta este absorbit in corp. Ca sa nu inghiti
mai important este ca organismul sa scape de ele intr-un fel sau
altul. o olrava, ai grija ca produsele tale cosmetice sa provina numai din
surse naturale ~i verifica-Ie pH-ul.
Daca inotiintr-o piscinii cu apa cloratii, este ca ~i cand ai
PieJea ta reflecta sanatatea ta inghiti 0 sticlutii de 10-20 ml de clor.
Deci giinditi-va sa va echilibrati pIl-ul apei din cada inainte
Pielea nu este doar un strat care iti acopera corpul pentru a de a va cufunda in ea. Apa de baie este calda ~i dilatii porii. Ca'
impiedica expunerea la aer a organelor ~i mu~chilor tiii. Este un
urmare, tot ceea ce este in baie piitrunde ~i mai bine in piele. De
veritabil organ de respiratie - al treilea pHiman. Giinde~te-te la aceea informati-va inainte de a cumpara produse cosmetice.
tulburiirile respiratorii cu care sunt confiuntati cei a~i pe 0 mare
suprafatii a corpului lor.
In al doilea rand, prin transpiratie, pielea joaca un rol im-
portant in eliminarea toxinelor - este al treilea rinichi. Daca ai
rinichii slabi sau supraincarcati de efort, pielea te ajuta.
Pielea este un organ viu, care se reinnoie~te deci tara inceta-
re, ~i ca toate organele tale are nevoie de Itrana ~i trebuie sa poatii
evacua liber de~eurile. Speciali~tii in domeniul sanatatii va vor
spune ca un ten gri, verzui sau galben este semn dar al unui teren
afectat de vreo maladie grava ~i alarmantii.

92
93
0:
 1
o dati' pe trimes tru, apoi mai rar, 0 data pe an, insa numa i
dupa purga rea intesti nelor. Dacii nu gole~ti intestinul, poti pro-
voca fenomene alergice in intestin.
CU MTl REA OAS ELO R ~I
Hran irea oaselor ~i articnlatiilor
ART ICU LAT IILO R
1. FAVIARTROSAN - este un produs FAVISAN conceput
"Oase le putem iee ~i inehei eturile ftexibile ne asigur a 0 viata
special pentru siiniitatea articulatiilor. Asigurii nutritia completii a
lunga ~i sanato asa." cartilajelor articulare. ConIine glueoz amin, condr oitin, mang an
(text din filosofia tibetanii) (influenteazli procesul de regenerare a cartilajelor ~i a tesuturilor
moi). Se iau 3 x 1 capsule/zi, preferabil dupii mese. Se recomandii
administrarea pe 0 perioadii de minim 2-3 luni;dupii 0 pauzii de 2
Oricatii dezintoxieare intemii faci, depozitele toxice de sii-
luni cura se poate continua.
ruri se formeazii Intotdeauna ~i pe oase ~i artieulatii. Aceste de-
2. FAVIARTROSAN erema - este un produs FAVISAN ce
pozite IIi limiteazii mi~carea ~i iti cauzeazii inflamatii dureroase
hriine~te ~i regenereazii cartilajul articulaliilor din exterio
(reumatism, artritii, poliartritii, spondilozii). Curiitirea regulatii a r.
Ameliorarea simptomatologiei este sustinutii de 'glucoza-
oaselor ~i articulatiilor este 0 modalitate de a evita aceste boli. De
min, condroitin, metilsulfonil metaIi., componente esentia1e ale
regulii, se face dupii curiitirea intestinelor.
structurii cartilajelor articulare ce asigurii nutritia completii a ar-
Mod de lueru:
ticulat ii1or.
Prima zi. Rp.:. (Doctoria Djunei)
Mod de utiliza re: crema se aplicii de diteva ori pe zi, ma-
• 5 g foi de dafin se fierb 5 minute cu 300 ml apii.
sand eu mi~ciiri circulare zonele dureroase apoi se invele~te locul
• Se lasii la infuzat In termos 4-5 ore.
masat cu 0 flanelii.
• Strecurati infuzia ~i beti in portiuni mici la fiecare 15-20
Reeom andar i: ambele produse se recomandii in modifieii-
de minute pe 0 perioadii de 12 ore.
rile articulare de tip degenetativ, inflamator sau post traumatic,
• Nu beti niciodatii Intregul extract odatii, ciici poate cauza
preeum ~i in cazurile de suprasolicitare a articulatiilor (sport de
hemoragie.
performantii, muncii fizicii grea).
A doua ~i a treia zi: ca In prima zi.
3. FAVIOSTEOSAN (capsule) - hriine~te oasele, aduce
Nota: in organism mineralele necesare din structura scheletului 050S -
• In timpul curei respectati dieta vegetarianii.
mangan,. zinc, magneziu, bor, silieiu, cste.osteoconstruetor, os-
• Deoarece sarurile ~i nisipul sunt eliminate in timpul rera-
teoregenerator, asigurii miirirea rezistentei masei osoase; seade
piei, urina poate ciipiita culoare de la ro~u deschis la verde.
nivelul deformiirii artieulatiilor ~i a oaselor; stimuleazii sinteza
• Purificarea oaselor ~i articulaliilor in primu l an se face

94 95
 colagenului ~i poate inhiba actiunea enzimelor ce degradeaza co-
lagenul. o Se mil.runlesc bine, pisaodu-se in piua. Cojile astfel ma-
runp.te se macina cu rli~nila de cafea paoa devin lffi praf fin.
4. Refeta pentru rahitism. batranele. anemie
o Intr-un borcan de sticla se combina 2 paTti praf de mill, 3
Ingrediente:
o SUClll. de la 2 kg liimai;
parti miere ~i I parte suc de lamaie. Consistenta dorita se regleazii
cu suc de lamaie. Amestecul se omogeneizeaza bine ~i se inchide
o pulberea obtinuta din ra~nirea a 20 de coji de oua bine
spalate; ermetic dupa care lasa la macerat 7 zile la loc intunecos agitandu-
se zilnic de 2-3 ori. Se pastreazii apoi la fiigider. Valabilitate la
o Se arnesteca cojile de oua rli~nite, cu sucul de lamaie. Se
fiigider: 6 saptamani.
pastreaza la loc intunecos 10 zile, dupa care se strecoara.
Beneficii:
o La aceasta compozitie se mai adauga:
- I kg miere polifiorli Acest macerat conIine calciu natural ce se absoarbe inte-
- I kg nuca macinata gral. Mai conIine siliciu, mangan, fosfor, enzime. Este indicat in
tulburari de cre~tere, spasrnofilie, osteoporoza, fracturi cu dificul-
- 100 ml alcool alimentar de 40° (sau lUica). Consistenta se
regleaza cu alcool de 40° sau lUica. tati in sudarea oaselor, sarcina, alaptare.
Mod de administrare: I lingura de 3 ori/zi la mesele princi-
Continutul se pune in borcane, care se inchid ermetic ~f se pale; la copii ~i batrani 1 linguri\a de 3 ori/zi la rnesele principale.
tin in fiigider. Cura dureaza 30 de zile.
Durata tratamentului: I luna. Dupa 0 pauza de 2 saptamaoi
Mod de administrare: copii - 3 x I lingurite/zi; adulti _ 3
x I lingurilzi. cura se poate relua.
9. Daca aveli un generator de frecvente utilizati frecven\ele
5. Se face cura cu argila timp de 3 luni.
27-44 Hz. Este frecvenla la care torc pisicile. Are efect regenera-
6. Se consuma zilnic 5 fructe, 5 legume, 5 nuci (10 migdale).
tor asupra corpului, in special asupra oaselor. Mai bine pnep 0
Aten\ie: Fructele nu se consuma pe post de desert, ci ca masa
separatii. pisici in casi dad dorili sanitate.
Noti: Oricum, de la 0 anumita varsta va trebui sa va hraniti oase-
7. Puteti consuma urmatoarele plante:
Ie permanent, daca vreli sa aveti un apus de viata saoatos.
- coada calului (Equisetum arvense): 3 x 2 capsulelzi;
- mace~ (Rosa canina): 3 x 2 capsulelzi;
- catina (Hippophae rhamnoides): 3 x 2 capsule/zi.
8. Maceratul din coji de oua (0 varianta a retetei or. 4 a
acestui capitol).· Pentru a-ti intari oasele, in special cele ale pi-
cioarelor, prepara-ti.singur calciu natural.
Mod de preparare:
o Se spala l)ine cojile de oua pentru indepartarea impuritat -
i
lor, dupa care se pun 1-2 zile la uscat.

96
97
t

CUMTIREA
, SISTEMULUI
CARDIOVASCULAR
W A
CURATIREASANGELUI ~IAVASELOR
DESANGE
Am dat la acest capitol mai multe rerete, de curarire ~i hra-
nire a sistemului cardiovascular din doua puncte de vedere foarte
importante In opinia noastrii.
Primul motiv: noi considerim ca varsta arterelor este ~i
varsta voastra.
Ingro~area ~i rigidizarea peretilor arteriali se nume~te In
termeni medical aterosleroza. Este ca~a nr.1 a imbatranirii, a de-
clan~arii bolilor cardiovasculare, a deceselor - altele decat cele
specifice varstei ~i se datoreaza dietej dezechilibrat;"~i mai mult
de atat, modului de via!a profund defectuos. Impo""rtant este ca se
poate interveni in orice stadiu ~i la orice varsta pentru a stopa
a'cest proces degenerativ, prin curatirea venelo~;i art~relo~.
Intai de toate alcalinizati-va hrana cu legume, fructe, argila, con-
sumari din bel~ug lichide: ceaiuri din plante, s~-;m de legume
proaspat stoarse, apa de izvor, apa de legume. Sangele se sub-
riaza, depunerile de pe artere se desprind, pere!ii vaselor devin
elastici ~i fiexibili.
Pericolul cel mare il reprezinta grasimile ~i fumatul, caci au
aciditate crescuta: sunt surse de radicali liberi. Arterele se lncarca
cu reziduuri ce se incastreaza in pere!i, ingusteaza portiunea prin
98
i
care circula sangele, tensiunea arteriala cre~te.
Degeaba va ingrijiri ficatul, rinichii etc., daca,nu va ingrijiti
conductele (vasele de sange). Cand 0 conducta crapa din cauza
rigiditatii, ce se int1i.mpla? Survine moartea. Daca un om de 30 de
ani are vasele de sange imbacsite, este batran. Dad are 60 de ani
~i are vasele de sange relaxate ~i eliberate de reziduuri, este tanar.
De aceea noi spunem ca varsta omului (cea biologica) este starea
siinatlirii arterelor lui.
Al doilea motiv.
Valeriu Popa, marele nostru terapeut, a spus:
,,Nu exista dedit 0 singura boala: singe stricat. Adicli
singe stricat in diverse stadii: 1, 2 ~i 3."
Ca sa In!eleaga toata lumea, Valeriu Popa a dat un exemplu
foarte plastic: ,,0 ma~ina nou-nouta, careia Ii punem in rezervor
benzina inferioara; va merge ma~ina cum trebuie? Nu. ~i atunci
ce facem? Aruncam ma~ina? Nu. Ii dam benzina superioarii ~i
gata, ma~ina este excelenta. Pai tot a~a ~i la om. ii readucem ben-
zina, adica sangele, la parametri optimi, normali, superiori. Cum?
Se incepe cu 2-3 saptamani de post in care se miinanca zilnic 2
litri de apa distilata. Asta este dezintoxicarea. Pe urmii vedem la
fiecare In parte ce ii trebuie."
In functie de stadiile de toxicitate a sangelui, Valeriu Popa a
stabilit bioenergetic ~i doua clisme pe zi cu apa distilata.
Sunteti lndrep tatiti sa lntrebati: ce inseamna terapia de pu-
rificare a sangelui?
Terapia de purificare a sangelui inseamna elirninarea to-
xinelor din organism, incepand de la nivelul celular ~i pana la
nivelul organelor, aparatelor, sistemelor ~i respectiv a lntregului
organism ~i, prin aceasta, readucereastiirii normaJe, naturale de
functionl!~e ~i de siiniitate a corpului ~i a psihicului. A~<I a spus
Valeriu Popa.
99
 Cum se face eliminarea de toxine?
"Prin culegerea toxinelor aflate in structura sa celularii de
catre apa distilatii, care este avida de elemente.
Prin curatirea tractului intestinal, in special a colonului,
unde se produce fenomenul de fermentatie (colon dnipt) ~i de pu-
trefactie (colon stang), cu clisme purificatoare ~i totodatii htiini-
toare cu principii naturale."
•Dar eliminarea toxinelor suftete~ti?
• ,;frin credinta in Puterea divina. pdp rugi dl!....a.l:l?r-
~ a Grapei Divine pentrn iert!trea gre~eJjlQr facute ~i prio
~gi de aJufor, in primul rand Reniro iR~e'egllrll ~i
pentru sanatate. .
• rin iertarea ~i uitarea celor socotiti ca vrajma i sau
ca gre~iti fata de pro .a ersoana sau fa a de cineva apropiat _,
~, pen ru care se nutresc porniri patimase de razhnnare.
~ • Prin ajutor din ·ur. acest comportament de-'
venind ceva normal in eXistenta personala , rin facerea de
fap e pentru cei necajiti, cat ~i p~ru toti ~, toate cele
iih, jur" A~a a spus Valeriu P~g,a . ...,
(' < .. -->
* mentar.
Si retetele .propuse de noi curata sistemul vascular (vene
~i artere), restabilesc pe cale naturala tensiunea arteriala, elimina
ateroscleroza folosind re im bo at in cea a care fluidifica con-
sistenla saugelui, mic~oraudastfel riscul e tromboza ~l !Dfaier--- .
Ateroscleroza este generata decarenta d"evitamiua CIar
-
reletele noastre au componente foarte bogate in aceastii vitamiria.
Concluzie: Numai un sauge curat, vase curate, elastice ~i
flexibile asigura 0 inima sanatoasa.
100
t
Curaprea vaselor de sange
1. Combinap urmatoarele tincturi:
• Tinctura de sunatoare (Hypericum perforatum)·
• Tinctura de mu~etel (Matricaria chamomilla)
• Tinctura de mesteacan (Betula verucosa)
Mod de administrare: 10 picaturi din fiecare tinctura (to-
tal 30 de picaturi) in jumatate de pahar cu apa de 2 ori pe zi, di-
mineata ~i seara.
2. Folositi urmatoarele tincturi:
• Tinctura de miirar (Anethum graveolens)
• Tinctura de valeriana (Valeriana officinalis)
Mod de administrare: 15 picaturi din fiecare tinctura de 2
ori pe zi, in jumatate de pahar cu apa sau ceai, dimineala ~i seara.
3. Tinctura din coji de nuci uscate
Ingrediente: • coaja de la 14 nuci se toaca marunt;
• 500 ml Gumatate de litru) tuica sau alcool ali-
Se amesteca cele doua ingrediente intr-o sticla sau borcan
previizut cu capac, seacopera ~i se lasa la macerat 2 luni. Puneti
o eticheta ~i notati data caud ati preparat amestecul.
Mod de administrare:.1 lingura dimineala pe nemiincate. Acest
remediu popular ili..estede folos ~ d~ ai depuneri de saruri,
--
..trmn!?oza, chisturi ~i Dlmari.
4. Macerat de ceapa in vin alb·
Ingrediente: .' I litru vin alb
• 4-5 cepe ro~ii (aproximativ SOOI() tocate marurit
101

• 250 g radiicina de patrunjel
• 2 legaturi frunze de patrunjel
Mod de lucru:
• Se pune la macerat ceapa in vinul alb.
• Separat se pune la fiert radiicina de patrunjel (spalatli,
curatitli ~i maruntita) ~i frunzele de patrunjel tocate. Timpul de
fierbere este pana cand lichidul scade 30-50%. Cand s-a racit se
strecoara.
• Se amesteca maceratul de ceapa in vin cu lichidul stre-
curat ~i se adauga in plus 150ml miere. Se astupa bine, se lasa la
macerat 7 zile cel putin, agitdndu-se din dind in cando
• Dupa 0 sliptlimana preparatul se strecoara.
Mod de folosire: se consuma llingura de 3 ori pe zi cu 30 de
minute inainte de mesele principale.
Nota: Aceastli retetli este,J!!1a din cele mai eficiente pentru curiili- >
rea venelor ~i arterelo.r_de dep1,I!leri. _
S. Lecitina (produs FAVISAN) - este un curatitor al vaselor
sanguine. Noi Spune!Jl ca este ciirau~ul lipidelor de pe artere; in
plus, scade colesterolul rau, regleazli tensiunea arteriala. Se iau 3
x 1 capsule/zi.
Curiiprea sangelui
1. Consumati leurda (Allium ursinum) in fiecare zi ca ~i sa-
lata, timp de cel putin 3 saptlimani. Benefica este ~i cura de urzici
primavara sau tinctura de urzica, 40 de picaturi de 3 ori pe' zi in
putina apa, cu 30 de minute inainte de masa.
2. TONIC GL - tincturii de nuci verzi (Juglans regia) (pro-
dus FAVISAN). Pe langa faptul ca detoxifica sangele are ~i efect
de echilibrare glandularii, normalizeazli consistenla sangelui. Este
102
l
uti[ ~i in colite de putrefaetie, sange ingro~at.
Mod de administrare: 40 picaturi (0 linguritli) de 2 ori
pe zi, diluatli in putina apa sau ceai, dimineata ~i seara inainte de
masa.
3. Nici 0 zi rara papidie (Taraxacum officinale), indiferent
sub ce forma (ceai, tinctura, capsule)! Papadia este marea drena-
toare. Sub forma de tinctura se. iau 40 de picaturi de 3 ori pe zi
diluate in apa, intre mese.
4. Una dintre mesticea de dimineata sau seara) sa fie numai
o salata de cruditliti, cel putin 3 saptlimani. . . --.-
==- 5, Argila (produs FAVISAN) este un remediu excelent ce
purificii sangele...dar nu numai: ~uriitli ~i ficatuL s lina, rancrea-
~, are efect tonic asupra sisteml!!ui nervgs, fortifica or anismu1
Argilii are 0 compozitie asemiiniitoare cu a corpu ui uman, reflec-
tli Inteligenta Naturii.
Argila se poate folosi ~i intern, ~i extern; pe langii actiunea
de detoxifiere 0 are ~i pe cea de deziradiere. Putem s-o numim
cel mai bun medicament compatiffij cu organismul uman.
Priviti putin structura argilei.
Argila este produs rezultat din descompunerea silicatilor
naturali. Silicatii sunt compu~i oxigenati .ai siliciului eu diferite
metale.·Prin actiunea apei ~i a bioxidului de carbon, silicatii natu-
rali pierd bazele solubile ~i se oblin silicati de aluminiu hidratati.
Din feldspatii alcalini sau alcalino-piimanto~i rezulta caolinul sau
argila p u r a . · · .
Ce sunt silicatii? .
Simt compu~i oxigenati ai slliciului Cll diferite metale. in
silicatii naturali, atomii de siliciu sunt legati de 4 atQrni de oxigen.
Aee~tia sunt dispu~i in viirfurile unlii tetraedru in jurul atomului
de siliciu (SiO:-). Prin unirea mai multor ioni SiO:- se oblin ionii
tuturor silicatilor. . .
Daca prive$ti anionul SiO:-, vezi ca este format din siliciu
~i oxigen. Sa Ie luam pe rand.
103
 Siliciul este important in domeniile: vascular, osos, nervos,
respirator. De asemenea, are rol capital (plastic §i funclional) in
fenomenele de nutrilie generala. FaJa de ateroscleroza siliciul este
un factor de suplele §i elasticitate. Ingro§area arteriala §i rigidita-
tea vaselor se face in dauna lesuturilor elastice ale arterei.
Daca siliciul din argila, coada calului, pleava cerealelor
menlin elastici perelii arteriali, mai e nevoie de inca 2 nutrienli
care sa-Ii protejeze vasele de sange.
, • Vitamina C
• Factorul vitaminic P
Dr. Pauling (doua premii Nobel) a zis: scorbutul este 0
boala datorata deficienlei de acid ascorbic (vitamina C). Ciind se
moare de scorbut, perelii arterelor crapa pur §i simplu, iar hemo-
ragia intema provoaca moartea. Perelii interiori ai arterelor sunt
captu§ili cu colagen. Cea mai importanta sUbstanta nutritivacare
formeaza colagen este acidul ascorbic ajutat de factornl vitaminic
P (din Propolis).
Noi va oferim FAVIVIT C (produs FAVISAN) care este vi-
tamina C J00% sub forma de pudrii, rara nici un adaos §i Tinctura
de Propolis 30% (produs FAVISAN). Vitamina C §i flavonoidele
din tinctura de propolis sunt singurele substanle nutritive folosite
de organism pentrn repararea capilarelor §i a vaselor de sange.
• favorizeaza activitatea continua a mu§chiului cardiac.
Remedii popu)are pentru 0 inima tanara
1. Elixirul tineretii (Doctoria Djunei) _ este 0 releta indi-
cata special persoanelor cu afecliuni cardiovasculare.
Ingrediente: • 0,5 kg usturoi macinat (pisat)
• sucul de la 24 de liirnai
Mod de lucru: se pun ingredientele inir-un borcan cu capac §1 se
iasa la macerat 24 de zile, amestecandu_se periodic. Se pastreazii
la frigider. .
104
t;.
Mod de administrare: se consuma I lingura la 1/2 pahar cu apa
seara, inainte de cuicare in cure indelungate.
2. Aspirina naturala - este Tinctura din coaja de salcie
(Salix alba).
Mod de administrare: 20-30 de picaturi de 3 ori/zi diluate in 1/2
pahar cu apa intre mese sau la nevoie.
Tinctura de salcie, aspirina naturala, este recomandata ca
tratament natural tuturor persoanelor care prezinta risc de boli
cardiovasculare. Ea protejeaza impotriva.fonnwiJJ9mbi)or, are
efect l;lJ.lt~infl.amator asupra peretilor arteri-an: <}iminueaza vasco-
.(litatea sangelui, ~~~lgll~ange!e, antreneaza. 0 .!:1§o~r_a sciide.re
iltensiunii. _-arteriale. Folosita zilnic, 'aspirina naturala, respectiv
-=
tinctura de' sa!cle, reduce riscul de infarct miocardic §i scade ris-
cui de accident vascular cerebral.
3. Paducelul (Crataegus monogyna) - du§manul maladi-
ilor inimii - este numit de speciali§ti ,,1aptele batranilor", da-
torita proprietalilor tamaduitoare pe care Ie are aceasta planta la
persoanele cu inima §i cu vasele de sange bolnave.
Tinctura de paducel este eficienta atat in tratarea bolilor
de circulatie, cat §i a afecliunilor cardiace - palpitalii, extrasisto-
Ie, tahicardie, edeme cardiace. Protejeaza impotriva infarctului §i
Mod de administrare: 20 de picaturi de 3 ori/zi diluate in 1/2
pahar cu apa intre mese, in cure de 30 de zile cu 30 de zile pauza.
4. Ceai tonic general (NUTRISAN FVSI) - util in fragili-
tate vasculara, protejeaza vasele §i detoxifica sangele.
Mod de administrare: decoct, 2 ciini/zi intre mese.
5. Suc de dovleac (Cucurbita maxima) - 500 ml se beau in
doua reprize. Este util in insuficienta carcliaca, afecliune in care
inima nu mai poate asigura debitul sanguin adecvat necesitalilor
normale ale organismului nici cand acesta este in repaus. Este
urmarea slabirii miocardului, datorita I!nor procese degenerative
105

sau infiamatorii (miocardite), existen\ei unor leziuni ale valvu-
lelor care inchid orificiile atrio-ventriculare sau arteriale (insu-
ficien\e sau stenoze) sau presiunii crescute a sangelui din artere
(hipertensiune arteriaUi). Urmarea este contrac\ia deficitara (insu-
ficienta sistolica)
6. Brean ras eu miere (Raphanus rusticanus)
Ingrediente: • I lingura miere
• I lingura cu hrean ras pe razatoare.
Se amesteca ingredientele ~i se ~jQlP de 30 de zile cu lin-
guri\a in timpul zilei.
Se poate repeta la fiecare 2 luni.
Aceasta re\eta este benefica in insuficien\a coronariana
(cardiopatie ischemica) - un dezeehilibru intre aportul de sange
oxigenat ~i nevoile miocardului, datorat unei stramtorari organice
sau spastice a coronarelor, care pot determina crizele de anghina
pectorala ~i infarctul miocardie.
Aceasm relem este eficienta ~i pentru normalizarea tensiunii
arteriale.
7. Tinetura de leu~tean (Levisticum officinale) - utila in
hipertensiune.
Ingrediente: • 20g frunze leu~tean
• 20g radacina de leu~tean
• 400g alcool 70° alimentar sau lUiea.
• Se macereaza frunzele ~i radacina de leu~tean, ambele
bine marun\ite, timp de 10 zile.
• Dupa 10 zile se streeoara.
Mod de administrare: 25 picaturi de 3 ori/zi diluate in jumatate
de pabar cu apa.
Alt remediu pentru hipertensiune.
8. Proeura\i-va 3 tineturi: • Talpa g~tei (Leonorus Cardiaca)
• Paducel (Crataegus monogyna)
• Usturoi (Ali sativi bulbus)
106
l
Mod de folosire: consumali cu 30 minute inainte de mese de 3
ori/zi, cate 10 picaturi din fiecare tinctura diluate in pu\ina apa.
Cura dureaza 3-4 luni. Tincturile se pot lua ~i separat, 30 de piea-
turi de 3 ori/zi, alternativ, din fiecare.
Nota: I. Daca va e mai comod, puteli folosi produsul Talpa
ga~tei&paducel&vasc, produs FAVISAN.
Mod de administrare: 3 x I capsule/zi.
2. Retetele 7-8 sunt eficiente pentru normalizarel! tensiunii_~
arteriale. ' .'.
. - 9. VINURI MEDICINALE PENTRU INIMA
9.a. Vin contra palpitatiilor ~i oboselii
Ingrediente: • 150g miere
• 1 litru vin alb
• 50 g pelin (Artemisia absintium)
• Se fierbe mierea eu vinul alb 3 minute.
• Se adauga apoi pelinul ~i se mai lasa sa dea cateva cloeote.
• Dupa ce s-a racit se streeoara ~i se imbuteliaza.
Mod de administrare: 100 ml preparal diminea\a pe stomaeul
gal. Adio palpita\ii, adio oboseala!
9.b. Vin pentnLllnidizarea sangelui ~i normalizarea ten-
siunii arteriale. - -
Ingrediente: • I litru vin alb
• 50g vasc macinat '-
• 100g uSluroi pisat
• 100mi suc de ceapa
• 100g miere poliftora
• Se pun toate componentele la macerat intr-un borcan, timp
de 14 zile, la temperatura camerei.
• Dupa aceasta perioada, in care se amesteca bine totul cu 0
lingura de lemn se streeoara ~i se paslreaza la frigider.
Mod de administrare: cate 50 ml de 2 ori/zi cu 0 ora inainle de
107
 marele dejun ~i cina.
9.c. Vin pentru fortifierea inimii, pentru fortifierea siste-
mului circulator ~i a coronarelor
Ingrediente: • 10 radacini de patrunjel cu fiunze cu tot
• I litru yin alb
• 300g miere de salcam
• Se dau radacinile de patrunjel ~i frunzele prin ma~ina de
tocat ~i se fierb cu I litru yin alb timp de 10-15 minute.
• Se adauga 300g miere ~i se mai fierbe 1-2 minute, dupa
care se race~te ~i se strecoara. Se pastreaza la rece.
Mod de administrare: I lingura de 3 ori/zi inainte de mese timp
de 3-4 luni.
Remedii pentru circulapa sangelui
1. Vinul de salvie
Ingrediente: • 80g salvie proaspat culeasa sau 50g salvie uscata
• I litru yin alb
• Se lasa cele doua ingrediente la macerat 10 zile, ameste-
candu-se zilnic.
Mod de administrare: 100 ml inaintea meselor principale.
2. Vin pentru ateroScleroza, hipertensiune, pietre la ve-
zica urinara
Ingrediente: • 100g praz tocat, bine marun(it
• I litru yin alb curat, de casa.
• Se macereaza timp de 10 zile, amestecandu-se zilnic.
• Se strecoara dupa 10 zile.
Mod de administrare: 50 ml zilnic dupa marele dejun.
3. Tonic circulator eficient in arterite
Ingrediente: ~ 4 ca(ei de usturoi se toaca miirunt
.~ I lingura ulei de masline
108
0:
• patrunjel tocat
• I foaie dafin
• Preparatul se pregate~te de cu seata.
• Se taie felii usturoiul ~i se adauga uleiul de masline ~i
frunza de dafin.
• Se lasa peste noapte la macerat.
• Dimineata se scoate frunza de dafin, se adauga patrunjel
tocat dupa gust ~i se consuma pe stomacul gol cu 0 felie de paine
prajitii timp de 3-4 luni.
,
Nota: Insuficienta circula(iei sanguine este foarte frecventa.
Apare din cauza vaselor care au suferit 0 dilatare generala in urma
eiireia sangele stagneaza in capilare ~i vene.
Re(etele de mai sus tonifiea capilarele ~i venele mici, imbo-
gatese sangele cu oxigen ~i fae ca viteza siingelui sa fie normala.
*
Inima este numita Regele organelor.
Fiziologic inima eontroleaza circulatia ~i distributia siinge-
.
lui ~i de aceea existenta tuturor celorlalte .organe
. depinde de ea.
Gandurile ~i emo(iile influen(eaza fune(ionarea celorlalte organe
prin interrnediul pulsului ~i tensiunii arteriale.
Intern inima este asociata func(ional cu timusul ce este 10-
calizat in aceea~i cavitate. Timusul constituie suportul principal al
sistemului imunitar.
• Inima trebuie sa fie siinatoasa pentru ca sangele sa ajunga
in mod corespunzator la toate celulele corpului.
• Inima controleaza vasele sanguine; acestea nu sunt ace-
lea~i ca in accep(iunea medicinei clasice. Ele depind ~i de energia,
~i se sangele inimii. Daca energia ~i sangele inimii sunt insufici-
ente, pulsul poate fi slab.
• Activitatile mentale (spiritul con~tient) i~i au originea in
109

funclionarea inimii. Gandirea, memoria ~i somnul sunt legate de
funclia inimii.
• Extern, inima este in relalie cu limba, cu care este co-
nectata prin mu~chiul cardiac. Tulburarile de vorbire, biilbaiala,
mutismul sunt cauzate de 0 disfunctie in energia inimii pentru ca
limba este conectatii la meridianul inimii.
• Tenul este 0 reflectare directa a circulatiei sangelui, este
un indicator extern al energiei inimii.
• Inima controleaza ~i transpiratia. Atunci cand mentalul
este tncordat, pe langa palpitatii ~i cre~terea pulsului apare ~i 0
transpiratie excesiva.
* chilor, modificii centrul cerebral de control al presiunii siingelui
La nivel fizic inima este un sistem complex de mu~chi,
pompe ~i valve. in consecinta, cere 0 varietate de substante
nutritive pentru a-~i menpne energia ~i capacitatea de functi-
onare. Multe studii (chiar ~i ale noastre) au aratat ca oamenii cu
maladii cronice au deficiente ale mai multor substante nutritive.
Ca urmare este 0 utopie sa crezi ca un singur medicament sau
o singurii procedura (chiar chirurgicala) va corecta a~a de mulli
factori.
Deficientele cronice de substante nutritive pot determina
inima sa devina tot mai slaba.
De-a lungul timpului medicamentele au facut foarte pUlln
pentru amcliorarea bolilor de inima. Cele pentru blocarea canale-
lor de calciu au crescut riscurile atacurilor de cord cu 60% con-
form Asociatiei Americane de Cardiologie. Toate medicamentele
pentru hipertensiune arteriala vor multiplica problemele. Sa 'va
spun de ce:
• De obicei primul medicament prescris dilata vasele de
sange. Deci scade tensiunea arteriala. Dar el are ca efect secundar
110
1
cre~terea pulsului.
• Evident, vine apoi un medicament prescris de medic care
sa incetineasca pulsul. Dar acesta provoaca retentia de apa.
• Aceasta obliga medicul sa va prescrie ~i un diuretic ~i cer-
cuI vicios continuii.
British Medical Journal declara ca 9-23% din biirbati devin
impotenti de pe urma acestor medicamente. Alte efecte secundare
sunt: gutii, diabet, dureri de cap, ameteli, depresie, cre~terea co-
lesterolului.
• Al patrulea grup de medicamente prescrise pentru hiper-
tensiune sunt beta-blocantele. Ele blocheazii efectele adrenalinei
asupra inimii, reduc forta inimii, inhibii anumite functii ale rini-
~j sensibilitatea nervilor care monitorizeazii tensiunea arterialii.
Efectele secundare ale beta-blocantelor: grealii, disfunclii se-
xuale, somnolenlii, ameteli, lipsa apetitului, obosealii, depresie.
Aproape 98% din membrii familiilor chestionate au observat cii
pacienlii erau mai saniito~i Inainte de tratamentul medicamentos.
85% din operatiile de by-pass nu erau necesare; In 5 ani
peste 80% revin la aceea~i stare dinainte de operatie.
*
• Una din cele mai importante substate nutritive de care are
nevoie inima, ca ~i intregul organism, este magneziul; el este im-
plle"at In peste 300 de enzime.
MagneziuI_ mineralul inimii - este substanta naturaIii care
bl(Jch~azii canaleIe de calciu.
Multi cercetiitori considerii ca nevoia de blocante ale cana-
1e10F'de ealciu este consecinla deficitului de magneziu. Magneziul
regle.a.2iii In mod natural cantitatea de calciu careia i se permite sa
patrundii In musculatura inimii ~i arterelor (perelii arterelor au un
111
 strat sub\ire de mu~chi su
b cel de colagen). ea arterel intiirite scot un
Cei pr iv at i ,de ma gn ez e sunet dur cand sunt taiate
iu au sp as me co ro na rie .
cien\a de magneziu duce ne . Defi·
in cele din urma la vatam Laboratoarel FAVISAN
inimii. M ag ne ziu l re du are a \esutului
ce semnnificativ ar itm e ip re co m an da ur m at or
alcoolul elimina magnez ia. Diureticele ~i nu tr ie np pe nt ru 0 in im ii
iul din organism. a ta na ra :
Organismul nu po ate me
taboliza magneziul ~i zin 1. FAVIVIT C (vitamina
piridoxina (vitamina 86 cul tara
re; intare~te peretii vase
). Cei care consuma alcoo C pulvis). Men\ine artere
l au le tine-
lor de sange; miire~te rez
piridoxina. Depresia, an deficit ~i de
xietatea, im pu lsu ril e se istenta organis-
sunt simptome tipice ale xu ale diminuate roului; protejeaza gland
deficientei de pi rid ox in ele suprarenale; stimulea
a. zii produc\ia de
eolagen.
• Seleniul este al doile 2. CATI NA (sub forma
a nutrient important pe de capsule). Este esenlia
Mai multe experimente ntru inima. bolismul energetic; men\i la in meta-
au dovedit ca pacien\ii ne sanatatea vaselor sang r
cu probleme de dint , a gingiilor, carti uin e, ao as elo ,
r, pielii, intinere~te tot or
inima au un nivel scaz laj elo
ut de seleniu in organis ilo3.
r Vi tam
principalul distrugator al m. Seleniul este in a E pe su po rt de ca tin ganismul.
radicalilor liberi din inima a. Es te an tio xid ant impli-
• Vi tam in a E ajuta mu~c . cat in producerea de energ
hiul cardiac sa fo ie, este vi ta m in a ne rv ilo
nul. Organismul nu poate los easca oxige- Iii. Suportul de ciitina co r, a fe rti lit a-
depozita vitamina C ~i E, ntine vitamina C care rep
iesc luate zilnic. a~a ca trebu- favorizeaza ob\inerea ne ara capilarele,
urotransmi\iitorilo r, stimu
leaza sinteza
eolagenului .
Du~manii periculo 4. Fa vi M ag ne B. - 0 ca
~i pe nt ru in im a. psulii/zi ..in timpul mese
Ho mo cis tei na este un vin Este trolic al celulei nerv i, in cure.
oase, sus\ine sistemul im
de probleme pentru inima
ovat care declan~eaza 0
cascada unitar; s~ opune
.• Ea impiedica acidul as homocisteinei ~i formarii
na C) sa repare pere\ii art corbic (vitami-. ca \cu
5. Co en zim a Q - 3 x I or. lil
erelor. • De asemenea, im capsulelzi, in timpul me
nul sa-~i refaca structur piedica colage- speran\a de viala a caIOrd selor. Este
inima ~i artere .• Generea
a. • Creeaza cheaguri de
za cantita\i uria~e de rad
sange razle\e in mu~chiului cardiac ~i este utila in hip
iacilor; asigura energie
pentru activarea
icali liberi, care 6. M ag ne ziu & Q,o - 3 erl ipe mi e (g ras imi in sange).
oxideaza colesterolul rau x 1 capsuleizi, in timpu
(LDL), permitandu-i sa l meselor.
~i sa blocheze art
erele. adere la fibrina Reface mecanismul de
producere a energiei la
Ca lci nl este al doilea vin driilor, e trofic vascula niv elul mitocon-
iile ~i formarea
ovat care face placa art r. Preintiimpina palpita\
periculoasa. Pelicula de eriala mai cheagurilor. Pentru 0 ini
colesterol rau (LDL) ox
brina poroasa. Apoi paiti ida t ad era la fi- 7. Seleniu oligosoma taniira.
l. Reduce frecven\a ~i int
culele de calciu intra in ensitatea: bolilor
de colesterol ~i il intare spatiile stratului de inima. Se pulverizea
za in cavitatea bu ca la
colesterol ~i calciul, ac
sc. Se poate spune ca fib
rin a, str at ul de 5 minute dupa masa de 1-2 vaporiz ari , la
est tri o m or ta l, de vi n diminea\a. Se line sub lim
este exa5erat nimic in ac be to n ar m at. Nu ba 1-2 minute,
easta compara\ie-, caci ce apoi se inghite.
rcetiitorii spun
112
113
l
•

CUMTIREA SISTEMULUI NERVOS
METALE GRELE = NEUROTOXINE
CUMTIREA METALELOR GRELE DIN
ORGANISM
1. Metalele grele ajung in organism cu aerul, apa $i manca-
rea. Dad locuie$ti la ora$, ai niveluri ridicate de metale grele in
orgamsm.
2. Trebuie sa $tii ca metalele grele sunt in primul rand ne-
urotoxine. Adica sunt otravuri pentru sistemul nervos.
3. Metalele grele favorizeaza $i infectiile cronice provocate
de fungi, bacterii, virusuri. Daca se trateaz1i doar infectia f1lra a se
cauta factorii favorizanti, deci mediul inconjurator $i f1lra a face
$i 0 dezintoxicare a organismului de metale grele, vei avea mtilte
neurotoxine in corpul tau, iar acestea au un efect sinergetic.
De fapt, neurotoxinele (metalele grele) sunt eliminate prin
ficat, bila, intestine, dar cand ajung in colon, in caz de constipatie
sau cand intestinul gros este permeabil, sunt din nou resorbite in
organism $i ciclul 0 ia de la inceput, imbolnavindu-te cronic. Dar
tu P(iti intrerupe acest ciclu cu ajutorul substantelor care vor lega
neurotoxinele.
Daunele pe care Ie provoaca metalele grele (neurotoxine) se
fac simtite $i in metabolismul acizilor gra$i, iar prin administra-
rea de uleiOO $i grasimi bune, este posibila repararea sistemului
nervos.
114
i
Calea terapeutica: scoate metalele grele din organism ~i co-
recteaza nivelul acizilor gra~i.
1. Daca ai plombe cu amalgam, scoate-le imediat! Aceste
plombe contin 50% mercur, care in mod lent este preluat de creier.
2. Astazi se poate spune cii nu mai exista carne care sa
nu contina mercur $i alte otravuri. In industria producatoare de
carne, pesticidele, ierbicidele, antibioticele joaca un rol impor-
tant. Daca e~ti consumator de carne, sigur ai mercur ~i alte
metale grele. Ce po\i face? Lucreaza permanent la dezintoxicarea
organismului tau. Folose$te mai multe metode de detoxifiere, clici
exista un efect sinergic in ele.
3. 12% din creier const1i din grasimi $i acizi gra$i. De aceea
trebuie introduse in organism substante care sunt 0 importanta
componenta a creierului $i pe de alta parte sa elimini dezastrele
provocate de mercur, deoarece mercurul metalic are afinitate
fata de grasimi (dizolva grasimile).
Mercurul se a$aza in organism in locurile unde in mod nor-
mal se a$eaza minerale precum seleniu, cupru ~i zinc. Acestea
trei sunt minerale bune. Dacii organismul tau este satunt cu
minerale bune precum cakiu, magneziu, germaniu, seleniu,
cupru, zinc, apare 0 concurenta intre metale. Se poate ob\ine
evitarea a$ezarii mercurului prin ocuparea acestor locOO cu mine-
rale bune. Calciul $i celelalte minerale bune, imping mercurul in
liituri, iar tu vei primi simptomele unei otraviri cu mercur (vezi
. cnza.
" A tentle, . ''') .
115

Amaigamul dentar, foarte periculos. De ce?
Mercurul din amalgamul dentar se evapora. In ~apte ani,
jumatate din mercurul din plombe se evapora, iar din acesta 80%
ramane permanent In sistemul nervos. Doua plombe sunt sufici-
ente pentru a omora un om, daca s-ar elimina instantaneu canti-
tatea_ de mercur conlinuta. Doar datorita faptului ca organismul
impra~tie otrava lent, supravie!Uie~ti.
De ce este mercurul pericUlos?
1. Sistemul nervos conduce mercurul catre sistemullimbic,
acolo unde se afla sediUl emoliilor noastre. A~a apar dereglarile
emolionale.
2. Ingerarea particulelor de mercur de Ia amalgamul dentar,
din aer sau din alimente (came, pe~te etc.) este de asemenea foar-
te periculoasa caci 5-7% va fi preluat de sistemul sanguin. Bacte-
riile anaerobe din intestin formeaza metiI-mercuruI care este de
SO de ori mai otravitor dedit mercuruI din plombe.
3. Mercurul este periculos ~i prin faptul ca defecteaza ba-
riera sange-creier. Bariera care protejeaza creierul fiind ruptii, in
acesta pot intra ~i alte otravuri din sange care imbolnavesc siste-
mul nervos. De aceea trebuie sa te straduie~ti sa elimini mercurul
din organism. Dad elimini mercurul din organism, celelalte toxi-
ne II vor urma aproape de la sine.
CONDITII DE ELIMINARE A NEUROTOXINELOR
Sunt 3 conditii: • Doza recomandata: 3 x 2 capsulelzi, Intre mese.
• Prima conditie este mineralizarea organismului. In
cazul unui deficit de minerale, organismul nu poate decat foarte
greu sa elimine metalele grele.
116
~
• Altii condi!ie pentru eliminarea metalelor grele este ca
organele care sunt responsabile cu eliminarea sa fie Intr-o stare
buna de func!ionare. Trebuie stimulata capacitatea rinichilor ~i a
ficatului.
• Metalele grele trebuie mai intai mobilizate din !esuturile
nervoase in sange pentru a Ie elimina, apoi trebuie legate, pentru
a impiedica 0 migralie a lor catre alte !esuturi.
Coriandrul (Coriandrum sativurn) este planta care mobi-
lizeaza metalele grele (mercurul, mai ales), scotandu-I din !esu-
turile nervoase. Conform dr. Klinghardt, coriandrul este singura
plantii cunoscutii, ca fiind utila In detoxifierea creierului ~i a !esu-
turilor nervoase. Dupa eliminarea mercurului, coriandrul elimina
~i celelalte metale grele, lucru imposibil fiira eliminarea mai intai
a mercurului.
Se recomanda sub forma de tinctura de coriandru: de 3
--_...-,--
ori pe zi cate 10 picaturi.
METODE SIMPLE DE DETOXIFIERE
CureIe de detoxifiere "Imping"otravurile din !esuturile gra-
se ale creierului inapoi In sange.
1. Varza murata - de 4 ori pe zi ciite 2 linguri. Contine me-
tionina, un aminoacid ~~zi~o"xTci~i contine multe ~ateriale
fibroase care leaga metalele grele.
2. Pectina din mar (produs FAVlSAN)
Se recomanda in intoxlCa!l1 cu metafe-grele, aviind rol pro-
tector In acest caz; absoarbe substan\ele toxice ~i metalele grele
din tractul gastro-intestinal, datorita faptului ca formeaza geiuri
care inglobeaza 0 mare cantitate de apa ce progreseaza de-a lun-
gUl intestinului; contribuie la apararea Impotriva microorganis-
117

melor patogene, inhibiind flora de putrefactie.
3. Glutationul este 0 alta substanta naturala care leaga mer-
curul ~i metil mercurul.
Din punct de vedere structural, glutationul este format din 3
resturi de aminoacizi: glicina, cisteina ~i acid glutamic. Contine
sulf. Prin faptul ca trece cu u~urinta din forma redusa in forma
oxidata, se comporta ca un sistem oxido-reducator.
functiile glutationului in organism sunt:
e antibiotic, antioxidant, hepatoprotector;
eactiveaza enzima glutation-peroxidaza, un antioxidant de
excePtie ;
eeste maestrul sistemului' imun; in circulatie toxinele
ajung la nivelul ficatului care Ie transforma cu ajutorul glutatio-
nului. Puterea secreta a glutationului sta in gruparea sulfhidril de
care se leaga toxinele sau radicalii liberi.
Cum producem glutation in organism?
e Din alimentele ce contin sulf: usturoi, ceapa, vegetale cru-
cifere, galbenu~, seminte incoltite. De asemenea, gluationul tre-
buie in permanenta reinnoit cu ajutorul vilaminelor B6, B12 ~i a
acidului folic.
~cado este un deloxifiant putemic caci contine gluta-
tion, ce ajuta la neutralizarea grasimilor distructive din alimente.
Chiar daca avocado contine multa grasime, este un tip benefic de
grasime.
e Armurariu - stimuleaza productia de glutation a organis-
mului.
Nota: Exista ~i glutation sub forma de tablete, dar noi reco-
mandam consumullui din alimentele de mai sus.
4. Seleniul (Seleniu oligosol, produs FAVISAN).
Seleniul, in vivo, interactioneaza cu un mare numiir de mi-
nerale potential toxice. Acesta sunt: arseniu (As), cadmiu (Cd),
118
i
mercur (Hg), argint (Ag), plumb (Pb) ~i platina (Pt). La niveluri
micronutritionale (intre 50-200 micrograme pe zi), seleniul este
capabil de a preveni manifestarile toxice ale acestor substante,
probabil prin formarea unor derivati mai putin toxici sau inac-
tivi. Deci, ca 0 concluzie, seleniul moduleaza toxicitatea meta-
lelor grele, interactioneaza cu ele, are ca efect 0 dezintoxicare
pana la un anumit nivel. Se poate extinde rolul dezintoxicant al
seleniului ~i asupra intoxiciirii alcoolice. SeleniuI determina,
alaturi de zinc, cre~terea tolerantei la alcool pan a la un anu-
mit nivel de concentratie (alcoolism moderat). De asemenea
enzima glutation-peroxidaza contine seleniu.
Doza zilnica recomandata: 2 x 1 ml/zi (2 pulveriziiri in ca-
vitatea bucala).
5. Leurda (Allium Ursinum) elimina metalele grele din or-
ganism. Este vestitoarea sanatatii ~i a primaverii. Are un efect
detoxifiant tara ~gal.
Are 0 compozitie chimica ~i proprietali asemanatoare ustu-
roiului. Frunzele sunt bogate in sulfura de alii (deci contine suit),
'.
care-i imprima gustul ~i mirosul caracteristic. Mai contine carOle-
noizi, vitamina A, C, levuloza, ulei eteric, saruri minerale (calciu,
fosfor, fier, sodiu, cupru, magneziu).
Leurda are 0 capacitate mare de curatire a sangelui, ficatu-
lui, stomacului, intestinelor, mult mai activa decal usturoiul.
Matura loxinele din organismul tau!
.fa 0 cura de leurda.Q luI!U~~
Cum folose~ti leurda?
a) Frunze proaspete, ce se pot adauga la diferite.. preparate
culinare, in special salate de crudilati. Taiate marunt, frunzele se
consuma ca aperitiv, in amestec cu fiunze de patrunjel verde. Sa-
lata' din fiunze pro'aSpete trebuie sa se consume inainte de mesele
princiR1iLe.
b) Orice sandvi~ cu unt sau cu avocado (untul vegetal)
119
 poate fi asezonat cu leurda tocatii marunt sau cu patrunjel tocal.
Verdeata sa fie cam un deget grosiJ!le. Acest sandvi~ este siinatos
~i g u s t o s . -
c) Sucul de leurda - se consuma 1-2 pahare pe zi pe stoma-
cui gol, minim 21 de zile.
Mod de preparare:
• Se ia 0 legatura de leurda, se taie fin ~i se pune Intr-un vas;
peste leurda taiata se toarna apa calduta.
• Se lasa Ia macerat 4 ore, apoi se filtreaza.
• Se consuma imediat dupa preparare.
d) Tinctura de leurda I~i pastreazii proprietatile de detoxi-
fiere ~i peste ani. Se iau zilnic de 4 ori cate 15 picaturi In apa sau
in ceai din plante.
Benefieli: Inlaturand metalele grele, este utila In afectiurtile
sistemului nervos, caci Intare~te memoria, combate insomniile,
ametelile, stiirile depresive, stiirile de nelini~te. De fapt, putem
numi leurda - medicul intregului organism.
6. Chelatarea
a. Chelatarea cu argila
Argila este un agent de chelatare ieftin ~i este Potrivita pen-
tru Indepartarea metaIeIor toxice din sange. Molecule[e de argila
au abilitatea de a captura metaleIe toxice ~i a Ie tine captive pana
[a eliminarea lor din organism prin urina sau scaun.
ArgiIa se gase~te in piimilnt. Deoarece este compusa din
particule incarcate negativ, atrage metaleIe ~i alte particule Incar-
cate pozitiv precum un magnet.
b. Chelatarea cu bioflavonoizi (polifenoli). PropoIisul,
ra~ina de brad ~i In general tot regnul vegetal contin compu~i po-
Iifenolici. Prezenta a doi oxidrili In pozitia orto a ciclului lateral
confera polifenolilor capacitatea de che[atare a unor metale grele.
Important: indiferent cu ce se face chelatarea, vitamina C
este adjuvant al procesului de chelatare, fiind ~i ea implicata In
120
t
-- -- -,-- --..
eliminarea metalelor grele din organism.
Recomandim:
• Tinctura de propolis (produs FAVISAN) - 30 de picaturi
de 3 ori pe zi, in putina apa sau ceai.
• Tinctura de ra~ina de brad (produs FAVISAN) - 5 pica-
!uri de 3 ori/zi.
• Vitamina C (Favivit C) (produs FAVISAN) - supranu-
mita vitamina longevitatii; participa la procesul de chelatare a
metalelor grele. Doza zilnica recomandatii: de 3 orilzi 1 doza.
7. Consumul de mere te ajuta sa elimini mercurul din
organism.
Merele contin fibre, flavonoizi, fructoza. in mar se giisesc
atat fibre solubile (pectine) cat ~i insolubile. Pectinele continute
in mere pot sa preia mercurul din organism ~i sa-I elimine. De
asemenea fibrele te protejeazii impotriva cancerului, previn con-
stipatia ~i u~ureaza eliminarea din organism a substantelor toxice.
Flavonoizii din mere te ajuta sa previi pierderea masei osoase din
timpul menopauzei. Merele sunt ~i 0 sursa importanta de vita-
mina C, ce participa la procesul de chelare a metalelor grele ~i
diminueaza colesterolul. Continutul in fructoza face din mar un
reglator al glicemiei.
Nota: P~ntru englezi, "Un apple a day, keeps the doctor
away" - adica, un mar pe zi indepiirteaza medicul.
8. Detoxifierea cu patrunjel
Patrunjelul este perfect in curele de detoxifiere, are avanta-
jul ca este placut la gust; de aceea va recomandam sa-I adau~
in orice milncare. Sa nu fie masa rara patrnnjel!--
arWttti.!~t""Jel.Se ia.o legaturii de patrunjel cu tot
cu radaC'iiii"'Si"'Se toacil. in!r-un castron; apoi se adauga I lingura de ~
. ulei de miisline, zeama de la 0 iimilie. canva catei de usturoi to-
.... cati miirunt. Se amesteca apoi totul bine si se.consnma ca aperitiv
la masa de pr!nz timp ~e !rei sagtiimilni.
. ~ §iZ;
121

, Pe laoga efectul detoxifiant, aceasta salata este ~i un bun
tonic hepatic ~i un revigorant al organismului.,--
_ b. Suclli de patrunjel. ~eti in mixer 0 legatura de pa-
trunjel ell tot cu ralllicina, adiiugati un pahar cu apa ~i mixati paoa -
, obtineti 0 pasta, un suc mai gros, pe care i1 puteti dilua dupa pre:
ferinta. Din sucul obtinut beti un pahar inainte defiecare masi!.
JM.:B mai mu!k. ... - -.
Aceasta cura cu suc de patrunjel are efect depurativ (an-
tiseptic al saogelui, al tubului digestiv, al ciiilor genito-urinare).
De ce patrunjel? Dupa Jean Valnet, patrunjelul este "unul
din cele mai pretioase alimente de securitate pe care natura I-a
pus la dispozitia speciei umane". Putina lume ~tie sa patrunjelul
este de 4 ori mai bogat in vitamina C dedit portocala.ka 100g
patrun'el avem 240mg vitami 'Om rovitamina A. Mai
contine comp exu vitaminic B, minerale (fier, mangan, calciu,
magneziu, fosfor, potasiu, sulf, iod, cupru, enzime, ulei volatil -
pinena, terpena, apiol). Contine ~i ~i, din care unul cu
pn>prietati anticanceroase OYgtidina}. ectul detoxifiant se ex-
plica prin cantitatea mare de vitamina C, prin puzderia de
minerale bune cu care satureaza organismul; astfel, mercurul
din creierul tau este inlaturat.
Nota: Nu fii cura cu patrunjel daca e~ti insarcinata sau alap-
tezi. Patrunjelul contine apiol, Q substanta care induce contractii
uterine; de asemenea, cura cu patrujel reduce lactatia. in aceste
cazuri este suficient consumul n()rmal al patrunjelului in prepara-
tele alimentare (supe, ciorbe),
9. BRADUL ~I PINUL - te protejeaza de otravurile din
aero
Sir~p-ul Ain m!!ID1ri de pin ~i parfumul Ambient de brad
(produse FAVISAN) ar trebui sa fie parte integranta a igienei tale.
Pe caod siropul din muguri de pin te protejeaza din interior, par-
fumul ambient de brad IO~°l.o natural aduce padurea in casa
122
i
-tao Daca locuie~ti la ora~, sa nu te desparti de acestedoua produse.
Parfumul natural de ambient, cu esenta naturala 100% de
brad, dezinfecteazii aerul ~i riispande~te un miros unic, precum
padurea de pini ~i brazi. Terpenele din compozitie(esente vola-
tile) polimerizeaza oxigenul ~i i1 transforma in ozon; iar ozonul
distruge microbii ~i toxinele ce plutesc in aero
Mod de folosire: pulverizati de cateva ori pe'zi camera, iar
aerul devine curat ~i saoatos.
Adu padurea in casa tal
Aerul este cea mai importanta componenta a vietii!
Atenpe, criza!
in procesul de detoxifiere '~i de eliminare a metalelor gre-
Ie, infectiile din organism incep sa se trezeasca. E~ti tentat ~i tu,
~i medicul tau, sa recurgeti la alte terapii. Foarte rar se merge
consecvent pe drumul ales, Da, in timpul curei de detoxifiere
de metale grele infectiile cronice incep sa devina vizibile. Nu
exista 0 dezintoxicare de metale grele fara ca sa devina ma-
nifeste infectiile. Apar urmatoarele simptome: accentuarea unor
dUreri, febra care poate ajunge pana la 40°C, ameteli, transpiratii,
diaree, hemoragii, delir, eliminare de toxine (prin transpiratii urat
mirositoare, voma, prin urina sau, scaun).
De fapt, aceste simptome confirma faptul eli to elimini
metale grele din corp.
Sigur, este necesara terapia acestor infectii. Se apeleaza la
metode naturale sau chiar la antibiotice ~i antiviralec Este impor-
tant sa ~tii ca infectiile, in lipsa metalelor grele, raspund pozitiv la
, metodele terapeutice naturale, iar lara eliminarea metalelor grele
infectiile nu pot fi eficient combatute.
in concluzie: fiecare metoda de eliminare a rrietalelor grele,
123
 adesea este confundata cu 0 otravire cu metale grele, fiindca aces-
Cardiologii spun nu griisimi saturate. Dar, falii de atacurile
tea sunt mobilizate din sistemul nervos in sange.
cardiologilor, s-au ridicat neurologii, pediatrii, endocrinologii,
Stiai eli? care au accentuat rolul structural al acizilor gra~i saturati. S-a de-
monstrat ca in membranele celulare ale tesuturilor nervoase, se
Sunt studii care arata ca depunerile de plumb in oase sunt gase~te 0 cantitate importanta de acizi gra~i cu lant lung saturati
de 50-100 ori mai mari in comparatie cu acum 500 ani. Nu mai
~i nesaturati, care sunt constituienti ai·mielinei. Numeroase studii
sunt 0 noutate daunele provocate de intoxicatiile cu plumb; au
arata ca creierul nu poate sintetiza toti acizii gra~i saturati ne-
efect negativ asupra dezvoltarii spirituale a copiilor, asupra dez-
cesari unei dezvoltiiri cerebrale armonioase. Sunt speciali~ti care
voltiirii inteiigentei, iar in oase plumbul provoaca disfunctii in
sustin ca de fiecare datil cand intervine in structura un acid gras
formarea sangelui ceea ceduce la consecinte nefaste: leucemie,
polinesaturat (esential)'intervine ~i unul saturat. De aceea se reco-
anemie, limfoame. Plumbul a apiirut in oase de cand in benzina
s-a adaugat plumb. manda limitarea aportului de acizi gra~i polinesaturati (esenliali)
la 3% din ratia calorica pentru adulti ~i la 5% pentru copii (nu mai
LUCERNA (Medicago sativa) SI ARMURARIUL (Si-
mult).
bylum marianum) elimina plumbul ~i alte metale grele din oase.
Lucerna contine in principal clorofila, vitamina K, !Icizi aminati
1. Grasimile animale - untul ~i smantana - au un inalt
(arginia, lizina, histidina), caroten, magneziu, vitaminele A, C, E
~i fibre. conlinut de acizi gra~i saturati ~i sunt esentiale pentru conforma-
lia solida a membranei celulare. La fel de important este ca celula
Datorita acestei compozitii eliminii ~i alte metale grele, in
sa aiba ~i 0 elasticitate corespunziitoare a membranei celulare.
special cadmiu. Lucerna se consumii impreuna cu armurariul
Acest lucru se realizeazii cu acizii gra~i nesaturati (esenliali).
pentru un efect maxim. Armurariul este cunoscut ca.un protector
al ficatului unde se acumuleaza metalele grele. Cele doua plante
In terapia celor cu boli provocate de metale grele cel mai
se administreaza sub forma de capsule. Se desface cate 0 capsula
important este echilibrarea grasimilor.
a celor 2 plante iar continutul se pune sub limba; se poate lua apoi
putina apa. In felul acesta absorbtia se face ~i la nivel buca!. Se
iau 3-4 capsule/zi din fiecare planta. In cazul copiilor, este esenlial mai intai de a echilibra nutri-
tia ~i abia dupa aceea sa incepem cu detoxifierea.
2. Consumul ~ci bine mestecate zilnic ajuta la echi-
Functiile creierului nu pot Ii normale fiira introducerea
librarea griisimilor. Nuca arata ca un mic creier, cu 0 emisferii
grasimilor bune.
dreapta ~i una stanga; creierul mare deasupra ~i cerebelul in partea
de jos. Chiar ~i cutele ~i incretiturile unui miez de nuca arata ca
Mentinerea ratiei zilnice de griisimi ingerate, cel mult 30 de
neocortexu!. Studiile ~tiintifice ne arata ca nucile ne ajuta sa ne
procente din totalul caloriilor, este vitala pentru piistrarea siinatapi. lar
dezvoltam peste 3 duzini de neurotransmitatori neuronali care
din cantitatea de griisimi, cele saturate sa nu dep~asca 10 procente.
ajuta la functionarea creierului. Sunt 0 conditie a starii de bine.
124
125

0:

3. Uleiuld~ ~nepa este uleiul aproape perfect al naturii.
Se spime cli uleiul de dlnepli a aprins lampa legendarului Aladin
~i a profetului Abraham. EI este reprezentat intr-un procent de
peste 80% de.acizi gra~i polinesaturati, in special ro-3 (linolenic)
~i ro-6 (acid linoleic), afiati in raportul ideaLpentru organism:
<0-3 I Mai contine acid oleic (ro-9),vitamina E, clorofiUi,
<0-6 ="3 care ii conferli culoarea verde inchis. Sunt prezenti
~i acizii gr~i gamma-linolenic (GLA) ~i stearidonic
(SDA). Contine ~i mici cantitiiti de terpene, metil salicilat ~i 0
cantitate fome mica de cannabidiol (CBD). Cannabidiolul, de~i
prezent in cantitate foarte micli, are 0 serie de efecte pozitive, ce·
manifestli actiuni anticonvulsivante, antiepileptice, antiinflamato-
rii, antibacteriene. . mult.
Exprimat ~tiintific, avem nevoie de un supliment organic cu
o proportie omega-3/omega-6 injurul valorii I :3. In cazul acestei
proportii, ai nevoie doar de 0 lingurli de ulei de canepa (15ml), nu
mai mult. . rile picioareior.- .•
15ml ulei de canepa contine aproximativ 6,6g de omega-6
~i 2,2g de omega-3, exact doza necesara pentru 0 dieta de 2000 de
calorii. Aceastii proportie este foarte importailta.
Se observli deci cli prin simpla modificare a dietei ~i prin cre~­
terea ingestiei d.c uleiuri de calitate curn este cel de canepa iti poti
imbunatati slinatatea celulara ~i implicit a sistemului tau nervos.
Foarte important: uleiul de canepa este ~i factor vitaminic
F care ajuta la mentinerea permeabilitatii normale a membranelor
celulare. Se ~tie cli in caz de carentli a vitaminei F, peretele in-
testinal devine anormal de penetrabil, llisanq sa treaca zilnic ger-
meni ~i toxine·~n sange, mic~orand treptat tezistenta organismu-
lui. Pentru a evita permeabilitatea intestimilui ~i a opri migratia
microbianli ~i toxica, suprima avitaminoza F care 0 cauzeaza. Cu
o lingura de wei de canepa pe zi, curata-ti ficatul ,i intiire,te-i
functia antito~
126
~
·4. Nuca de canepa - ar fi bine sli 0 introduci in alimentatia
ta zilnicli, pentru cli ai doar de ca~tigat in slinlitate. Poate fi con-
surnata de la foarte mic la mare. Contine 30% pr9teine din care
65% este 0 proteina globularii numita edestina, care seamlina
foarte mult cu globulina din plasma sanguinli umana. Edestina
are capacitatea unid de a produce anticorpi. Cealalta proteina
importantli este albumina ce are proprietiiti antioxidante. Albu-
mina este standardul pentru evaluarea calitatii. proteinelor.
Samanta de canepli mai contine: lecitinli, colinli, inozitol,
fitosteroli, calciu, magneziu, potasiu, fier, sulf, zinc, vitamina E.
Cantitatea recomanda: IS-30g zilnic (1-2Iinguri), nu mai
• Aceasta este doza care poate asigura chiai ~i vegetarieni-
lor cantitatea optima de acizi gr~i ~i aminoacizi esentiali.
• IS-30g seminte de canepa alunga amorteala ~i intepatu-
- - ' • nivelul ridicat de acizi gra~i ro-3, la mamele care au con-
sumat seminte de canepa pe perioada sarcinii, a scazut incidenta
de na~teri premature, a crescut greutatea ~i lungimea copilului La
na~tere .~i de asemenea a imbunatatit inteligenta copiilor de 18
luni.
5. Colonsan (produs FAVISAN) - a fost creat pentm de-
toxifierea organismului; prin faptul ca 50% din compozilie 0 re-
. prezinta semintele de in, este bogat in acizi gra~i· omega-3, care
hrlinesc ~i protejeaza sistemul nervos.
INUL BATE PE~TELE, spun cercetatorii. InuL conIine
aproximativ 55% grasimi bune (omega-3). Se ~tie ca lipsa din
dieta a alimentelor cu acizi gra~i omega-3 afecteaza functionarea
slsteniului nervos, poate reduce nurnamL, dimensiunea ~i comuni-
carea dintre celulele.creierului ~i toate problemele lente de caoa-
citateade invatare, cre~tere ~i gandire.
.In afara de semintele de in, produsul COLONSAN mai con-
127
 tine plitlaginli, chimen, cimbri~or, coriandru, argilli. soarelui, porumb, soia, din eauza aeizilor gra~i 00-6 proinOama-
Coriandrul, am arlitat cli are proprietatea de a mobiliza tori. Vli sflituiesc sli inIocuiti uleiul de f10area soarelui cu ulei de
mereurul din sistemul nervos, iar argila ~i fibrele 11 chelateazli mlisline presat la rece, care contine acidul gras Cil-9 mononesaturat.
~I 11 eliminli din organism.
Mod de utilizare: 3 x I linguri pe zi intre mese, luate cu Atenpe!
multli apli.
• Orice ulei supus procesului industrial de obtinere a mar-
Informapi importante. Pentril plistrarea slinlitlitii mintale, garinelor (hidrogenlirii) devine periculos, favorizeazli ateroscle-
dieta t.a ar trebui sli respecte un echilibru intre cele douli serii de roza ~i perturbli echilibrullipoproteinelor din ficat.
acizi gra~i esentiali. Raportul Cil-3/Cil-6 ar trebui sli fie maxim 1:4. • In nici un caz nu miincati grasimi vegetale hidrogenate
In dieta modernli acest echilibru nu existli deloc, glisim ra- (margarine) ~i partial hidrogenate.
porturi de I:22, 1:24 intre omega-3 ~i omega-6. Dieta modemli • S-a demonstrat ~tiin i li riisimea de pore ~i untl,ll
contine mult mai multe grasimi saturate (carne, lactate) dedit ne- . sunt de 10 ori mai pupn perieuloase pentru artere deciTgr· ·Sl-
cesar (I: 10) din totalul caloriilor ~i acizi gra~i Cil-6 ~i este sliracli mile ve etale hidrogenate ~i partial hidrogenate (margarine
in Cil-3.
Cei mai afectatl e consumu graslml . ogenate
Ce inseamnli aeest dezeehilibru? Boli neurologice (Al- sunt neuronii.
zheimer, Parkinson), cre~terea colesterolUlui, diabet tip II, boli • Prin adrninistrarea de uleiuri ~i grlisimi bune, este posibila
cardiovasculare, obezitate, reumatism, osteoporozli. repararea sistemului nervos.
Aceste boli sunt anuntate de urmlitoarele simptome:
• vasoconstrictie;
• hipertensiune arterialli;
• dislipidemii;
• depresii.
La punctul Dr. 3 am vlizut cli uleiul de canepa este cel mai
echilibrant ulei. Poate nu vli vine sli credeti, dar uleiul de floarea
soarelui este eel mai dezeehilibrant ulei. In acest ulei raportul
co-3 1 Dacli te giinde~ti cli uleiul de Ooarea soarelui este
CO-6 = 126 eel mai folosit in buelitlirii, iar cele mai multe pre-
parate industrial (chipsuri, snacsuri) sunt prlijite fie
in ulei de f10area soarelui, fie in grlisimi sintetice de tipul marga-
rinelor, sa nu te mai mire de ce bolile amintite mai sus sunt a~a
de frecvente.
De aceea vli sflituim sa nu faceti exees de ulei de Ooarea

128 129
':

CURATlREA
, DINTILOR
, lor de dinli, eonfera 0 senzalie de prospelime, impiedica mirosul
In general spalarea dinlilor se face de 2-3 ori pe zi cu pasta
de dinti, insa multi dintre voi nu ~tili cum sa combateli degradarea·
dintilor ~i a gingiilor. Va inva!1im noi. lata cum.
• in primul rand, nu folosili periute rigide caci va riinesc
gingiile. Particulele de miincare intra in ranile lasate ~i incep sa
fermenteze sau sa putrezeasca provociind infeclii.
• Periulelenu imbunatalese cireulapa sangelui in gingii,
pentru eli nu Ie maseaza.
• Periulele soot infectate cu bacterii, prin urmare chiar ~i
spalarea regulata nu te fere~te de carii sau parodontoza (aici in-
feclia bacteriana coboara sub gingii ~i ataca tesutul ~i structuni
osoasa ce susline dantura). Fara indoiala apar durerile, inflamarea
articulatiilor, hipertensiooea arteriala, afecliooi ale rinichilor, ini-
mii, stomacului, ochilor, nasului, urechilor.
Ce-i de fiicut?
1. Dezinfeeteaza tot la 3 zile periula ta de dinti cufundiind-
o intr-o solulie de apa oxigenata 3%. --
2. Nu folosili pasta de dint! pentru a va spala dintii. Putep sa
viLspalap eu sare sau eu bicarbonat de sodiu, sau eu un amestee
de saruri (FAVIDENT - praf de dinp, produs FAVISAN).
3. Praful de dinp (sare, bicarbonat, FAVIDENT) supline~te
neputinla de a spala acele depuneri inestetice ~i nesanatoase care
apar inevitabil cu timpul, agresand dinlii si impiediciind mastica-
lia corecta.
Umezili periula, apoi 0 inmuiali in eutia cu praf de dinli
130
~
FAVIDENT. Stimuleaza irigarea gingiilor ~i activeaza salivalia.
Se opooe tartrului atat de inestetic ~i de daooator. Are efect dezo-
dorizant, iar aroma naturala persista mai mult dedit aroma paste-
neplaeut al gurii. Combate cariile ~i parodontopatiile, impiedica
demineralizarea dintilor (conIine siliciu ~i calciu).
4. Vnii dintre oamenii no~tri de la tara i~i pastreaza dinlii
siinato~i rara sa foloseasca periulele de dinli. Pur ~i simplu i~i in-
troduc degetul aratator in sare sau bicarbonat de sodiu ~i i~i ma-
seaza dinlii ~i gingiile timp de 1-2 minute pe fiecare parte. Apoi
i~i clatesc gura cu multa apa.
s. 0 alta varianta este sa va periati dinlii eu peroxid de
hidrogen de eoneentrape alimentara (FAVISEPT - produs
FAVISAN). Umezili periula ~i picurali 3-4 piciituri de peroxid
de hidrogen de concentratie alimentara. In gura ta se va produce
oxigen ~i mUlta spuma. Dinlii tai vor fi curali, se vor albi.
Folosili ~i ala dentarii la curalirea dintilor ~i evitali traumele
in cavitatea bucalii fiindca cea mai mica trauma invita bacteriile
~i fungii in siinge.
De ee nu pasta de dinp?
Spalatul cu pasta de dinli este artificial. Ea contine 0 seama
de compu~i chimici daooatori cavitiilii bucale. Efectul agresant
este imperceptibil, de~i irita fala de indata ce 0 atingeli. Agresivi-
tatea eonsta in faptul ea modifica intreaga eompozipe a sali-
vei, eare in atare situape nu-~i mai poate indeplini menirea de
euratire a danturii. Departe de a asigura 0 igienii dentarii cores-
punzatoare, integritatea cavitiilii bucale scade in permanenla. 0
astfel de "ingrijire" nu este in masura sa opreasca degenerescenta
dentarii.
131
 care 0 iriti, apoi trec nestingheriti in sange.
Respiratia urat mirositoare este achizitia multor ani de
viata nenaturala, paguboasa, in contul ciireia au acponat ne-
CURATIREA LIMBII pasari, abuzuri, compromisuri•
• in multe cazuri limba ta este acoperiti de un strat alb sau
galben, ce indica tulburiiri digestive. Rezolva aceste probleme cu-
Limba are un rolla fel de insemnat in alimentatie ca ~i din- ratindu-ti limba!
ii
t . Are 0 multime de proeminente fine, ce servesc la mlirirea Cum?
suprafetei de contact dintre alimente ~i papilele gustative. Aceste Simplu. ~uie~.te-p limba de la baza spre virf, de la
vilozitati se acopera eu resturi' alimentare ~i cu mucozitati, ceea ~apta la stinga ,i invers, cu 0 lingurita de plastic._s~!l. .de
ce face ca papilele sa nu mai perceapa, in intregime, gustul ali-
mentelor.
Or, ~tim deja eli papilele gustative sunf cele care inftu-
--
lemn. Limba capati de indati culoare ro~ie ~i devine apta sa-~i
indeplineasca functiile in conditii de igiena corecta ~i cu efici-
enta scontati. Curata-fi limba de 2-3 ori pe zi, de cate ori ip
enteaza, pe cale reftexa, intregul proces de asimilafie. Atunci speli dinpi. Examinand lingurita, vei constata singur necesitatea
cand alimentele ajung in gura, intreg aparatul digestiv este acestui gest. in felul acesta, limba ta nu devine loc de dezvoltare
informat. Dad papilele sunt astupate, perceptia gustului este re- a bacteriilor.
dusa, iar activitatea reflexa, in mare parte, este inhibati. Procedeazii ~i la curatirea nasului, urechilor, intestinelor, ca
De ce curatirea Iimbii? o conditie a invioriirii organismului, asiguriindu-i drum deschis
• Motivul curatirii limbii consti in stimularea mecanisme- spre a functiona normal.
lor reflexe, inclusiv din perspectiva energiilor subtile ce se degaja .,
din alimente.
• Limba este singurul organ de absorbfie a acestui tip
de energie din alimente ~i este in legatura cu gustuI. Savoarea
alimentelor este conditionata de activitatea lor bioelectrica la
nivelul terminafiilor nervoase din papilele gustative.
Curatirid corect limba, savoarea alimentelor e perceputa
mult mai bine, ceea ce antreneaza 0 salivatie profunda ~i opredi-
gestie bucala corecti.
• Limba incarcata este adesea cauza mirosului neplacut
al gurii. Putrefactia instalati la acest nivel este daunatoare prin
faptul ca produ~ii rezultati actioneaza direct asupra mucoasei, pe

132
133

t
b' ""'.r_

CURA.TJQRA
, NASULUI
Ce pacat ca tu nu-ti cureti nasul a$a de des precum iti
spell dinpi! Nasul tiu este plin de mucozitati, care te impiedicii
nu numai sa respiri corect ~i sa miro~i bine, dar, ip afecteaza $i
balanta energeticii a corpului.
Medicina orientalii considera respiratia prin nara dreapti ca
fiind solara ~i pozitivii, in timp ce nara stanga este consideratii
negativii ~i lunarii.
Pentru a-ti mentine echilibrul bioenergetic, trebuie sii poti
respira bine pe ambele nan. . dereglari ce provin din cavitiitlle nazale.
Dece?
In mod normal pratUl care intra in nas, este prins in mucozi-
tatea din pasajele nazale ~i este eliminat de mi~carile firelor de piir
microscopice (cili). Mucozitatea nazalii are calitiiti antiseptice ~i
poate omora microbii. Dar datorita faptului ca aerul pe care-I res-
piri conIine ~a de mult praf, mecanismele de aparare naturala
~i batistele igienice nu mai fac fata sa-l curete.
Ce se intamplii?
Respiratia nu mai este normalii, ceea ce influenteaza com-
pozitia ~i circulatia· sangelui tau, ce conduce la:
e tulburan de somn;
etulburan ale sistemului nervos ~i digestiv;
eraceH frecvente.
Persoanele care riicesc u~or ~i frecvent imbiitriinesc mai re-
pede, au tulburari de vedere ~i liuituri in urechi.
V' ~eli, a~adar, cii imposibilitatea de a respira prin ambele
134
~
nari in acela~i timp conduce treptat la ~ubrezirea siiniititii.
Ce-i de facut?
Indiferent ce varsti ai, include in igiena ta zllnicii curiitirea
p.iirilor cu solulie de sare marina, echinacea $i argila (RINO-
SAN, produs FAVISAN).
Este utll: in lavajul nazal al copiilor (0 dozii de 3 orilzi)
in lavajul nazal al adullilor (3 doze de 3 ori/zi).
Beneficii:
1. Umeze~te mucoasa, indepiirteaza alergenii, f1uidificii mu-
cozitilile, inhiba flora patogenii, determinii oolipii nazali sa bati
in retragere, se impotrive~te sinuzitei.
2. • lrigarea nasului stimuleaza terminaliile nervoase ~1
membrana mucoasei.
• Este cea mai eficienta metoda de a combate multe
• Este cea mai buna terapie impotriva racelilor cronice.
• Are efect tonic asupra creierului $i al sistemului nervos.
Nota:
• Daca in timpul irigani nasului simlili arsuri ~i inlepiituri,
nu va speriali. Asta se intampla din cauza cii mucoasa este bol-
nava. Dupa cateva zile aceste simptome neplacute vor disparea.
Mucoasa nazala devine siinatoasii ~i putemica, veti uita de raceli,
yeti putea respira cu ambele narL
• Daca nu aveli solutie RINOSAN (produs FAVISAN), va
preparali singuri 0 solutie de ser fiziologic: O,9g sare/IOOml apa.
Mod de folosire: - .
• Acoperili 0 nara cu degetul, puneli sticlula in cealalta nara
~i trageli pan·a ce solulia iese pe gura. Repetali procedura ~i pentru
cealalta nara.
~ Folosip aceasta spalatura nazala de dte ori vii spalati
$i dinpi (dimineaia $i seara). Merita.
135

cuRA TIREA
, OCHILOR
Daca ochii iii sunt slabili sau bolnavi, cauza sa 0 caup in in-
terionJ! corpului tau, chiar daca n-o simli. Toxinele din corp sau
cap ~i-au gasit ie~ire prin cavitatile ochilor ~i i-au imbolnavit.
E curios ca tu iii speli corpul, iii speli fata zilnic, mainile, picioa-
rele, dar ochii, care sunt partea cea mai ginga~a a corpului, nu
ti-i speli.
E bine sa ~tili ca tocmai spalarea zilnicii a ochiului 11 in-
treline curat ~i sanatos.
1. Spalarea ochitor
o Cand te speli dimineata, pune apa intr-o mana ~i spala-li
pUlin ochii.
o Pop pune apa intr-un vas ~i sa-Ii scufunzi fruntea cu
ochii deschi~i in apa. Lasa ochii deschi~i vreo 4 secunde, clipind
mereu. Facand a~a, ochii vor fi curaliti de pleoapa precum ili speli
fala cu mainile.
o Pop sa-p speli ochii peste zi ~i cu apa cu miere. Un varf
de cUlit de miere se fierbe cu 250 ml apa; apa cu miere, curala
ochiul, 11 hriine~te ~i 11 tonifica.
de ochi FAVI VEDEVITAL 80 (produs FAVISAN). lingu- °
o Alt produs care-Ii poate curali ochii este ceaiul pentru bii!
rila din acest produs se fierbe 10 minute cu 250 ml apa, apoi se
lasa la racit.
Mod de utilizare: Se spala ochii cu ajutorul unui paliar de
SOmI, de 3-4 orilzi, clipind des, incat pleoapele sa 11 spele precum
spala mainile fata. .
136
0:
Acest ceai, nu numai curatii oebiul, dar il ~i hrane~te ~i il
fortifica. Coniine fenicul (Foeniculum vulgare), situr (Euphrasia
rostkoviana) ~i albastrele (Centaurea cyanus).
Observape: Aceste bai curala, hriinesc ~i intiiresc ochiul ~i
sunt utile nu numai cand ochii sunt bolnavi, ci ~i atunci cand sunt
siinato~i.
2. Compresele de ochi.
o lei 2 discuri demachiante, Ie impregnezi cu apa rece ~i te
legi cu ele la ochi timp de 5 minute, apoi repeli compresa. Aceastii
compresa simpla fortifica mult ochiul.
o Comprese se pot face ~i cu ceaiul FAVI VEDEVITAL BO,
care curatii, hriinesc ~i intiiresc ochiul. Dar ~i compresele cu ceai
de pelin sau coada calului dau rezultate foarte bune.
o Cand aveli mai mult timp la dispozipe, 0 compresa foarte
eficienta este cea cu TONIC FVSl (produs FAVISAN). Dizolvati
10 ml TONIC FVS I in 100mi apa distilatii sau apa fiartii ~i racita
(nu de la robinet). Aplicati pe pleoape un strat subtire de crerM
FAVI-SALV (produs FAVISAN), apoi, pe ochii inchi~i, ~terneti
un disc demachiant iomuiat in aceasta solutie pentru comprese ~i
lasati-o sa actioneze de la 30 de minute pana la 4 ore. De la caz la
caz, in functie de dispozitie, dupavreo luna de tratament 0 puteti
tine chiar 0 noapte intreaga. Va yeti trezi mai relaxat, cu ochii
odihniti, plini de lumina.
~. PrafulAe Rfhi
""'oarte eficient in curatirea ochiului este ~i praful de ochi
FAVI VEDEVITAL PRA (produs FAVISAN).
Mod de folosir~sufla sau se presara in ochi un van de
cutit mic din acest praf~dusul contine zahar ~l 18 plante. Za-
-ham! es~ se stie:o substanta caustica. Plin mi~carile ochilor
pleoapele devin ~i ele un instrument de curatire ce ia substanlele
toxice din ochi. Negura se dizolva. Ca efect, yeti liicrima abun-
dent ~i in timp vederea va fi mai clara, caci odata cu lacrimile sunt
137

antrenate materii toxice dizolvate.
4. 0 grija a ta sa fie, ca ochii trebuie sa aiM lumina buna
~i aer curat; de ace'ea camerele trebuie sa fie luminoase ~i bine
aerisite.
Concluzie: Cilnd ochii nu pot suporta lumina ~i aerul curat,
sunt bolnavi ~i trebuie inainte de toate sa fie curatip (cu praf de
ochi) $i intariti cu ajutorul bailor de ochi.
Toate procedurile de curatire de mai sus (bai de ochi, praf de
ochi, comprese etc.) sunt eficiente ~i cilnd ochiul tau este silnatos.
Ce se inmmpla cand ochiul e bolnav?
De cele mai multe ori bolile de ochi W au originea in inte-
riorul corpului.
Cand e~ti sanatos, toate lichidele toxice sunt eliminate din
organism prin colon, rinichi, respiratie, transpiratie. Cand e$ti
bolnav $i slabit, toxinele de care corpul tau nu se mai poa-
te debarasa, se acumuleaza in organism. Daca se acumuleaza
in zona capului, ele i~i vor cauta ie~irea prin ochi (este eel mai
simplu). Umorile ce se elimina sunt caustice, de unde se expli-
ca usturimea produsa de scurgerea acestora. Aceasta senzatie
iti indica faptul ca ochiul este atacat de lichidul toxic, purulent
din interiorul tau. Daca scurgerea acestor toxine este impiedicata,
ochii se infiameazii, se inro~esc, dor ~i nu mai pot suporta nici
lumina zilei.
Mai este posibila vindecarea in acest caz? Da, daca toxine-
Ie, lichidul purulent este atras in exterior cat mai repede. Ochiul
ca atare este silnatos, dar continutul lichidului purulent ce este
coroziv, il imbolnave~te.
Cataracta (albeata) este opacizarea cristalinului, consecu-
tiva alterarii metabolismului fibrelor cristaliniene, insotita de 0
138
':!
scadere progresiva a vederii.
o senzatie de ceatli este frecventa, precum ~i de orbire de
scurtii durata, rezultat al difractiei razelor luminoase intr-un me-
diu care se opacifiazli.
~tiinta medicalii considerii ca aceastii afecpune se rezol-
va numai prin operatie. Noi insa consideram ca boala provine
din ingramlidirea de~eurilor neeliminate, stranse in jurul ochiului,
unde se acumuleazli ~i nu mai pot fi inlliturate. Aici noi recoman-
dam 0 actiune dizolvantii $i eliminatorie atat asupra corpului
intreg cat $i asupra ochilor (partea bolnava).
Asupra corpului - se face purificarea la toate nivelele: co-
lon, ficat, rinichi, piele. Se face infii~urarea scurtii a lui Kneipp
(procedura 3, pag. 82), clisma in fiecare zi, se schimba alimenta-
tia . Acestea readuc vitalitatea in corp.
La nivelul ochilor se fac spalaturi, se pun comprese, se sufia
sau se presara praf de ochi (vezi pag. 136, 137).
Glaucomul
Este 0 afectiune gravli, caracterizata prin cre$terea presiunii
intraoculare, scaderea acuitlitii vizuale, stramtarea ciimpului vizu-
al ~i alterliri ale fundului de ochi (atrofie de nerv optic).
Una din cauze pe langa altele este cii sangele nu este bine
repartizat. Este prea mult in zona capului, ~i de aici vine nava-
lirea mare de silnge in interiorul ochiului. Ca urmare, mainile ~i
picioarele sunt reci in permanenta.
in tratamentul glaucomului, importanta este reglarea
circulapei sangelui.
Cea mai buna aplicatie pentru a duce silngele afara din cap
sunt Mile de picioare ~i invelirea picioarelor pana peste pulpe
intr-un prosop, care sa fie inmuiat in apa cu 0tet (cantitati egale).
Dupa ciiteva zile circulatia silngelui se va redirija de la cap
spre picioare.
139
 tii de apa fierbinte. Durata haii: 15-20 minute.
invelirea picioarelor Aceste hai sunt eficiente atunci cand corpul este sliibit, ii
a. Ia in picioare ciorapi inmuiap in apa sau in apa cu otet lipse~te caldura proprie ~i procedurile mai drastice nu pot fi apli-
~i peste ei ciorapi uscati de lana; apoi te cuIci ~i te acoperi bine. cate. De asemenea, sunt eficiente persoanelor anemice, nervoase
Aceastii infii~urare a picioarelor aduce servicii atunci cand ~i in tulburiirile de circulape, in congestii, dureri de cap, gat,
vrei sa extragi din picioare produse toxice, sa scazi fierbinteal a crampe. Ele fac ca sangele sa curga in picioare ~i au efect rela-
inflamatiilor sau sa detumezi sangele din partea de sus in partea xant.
de jos a corpului.
Concluzie:
b. Un efect mai puternic il are infii~urarea pana peste ge- Sanatate inseamna frunte rece ~i picioare calde.
nunchi.
Foarte plastic s-a exprimat Kneipp: ochii bolnavi sunt ur-
Aplicarea se face tot ca mai sus. Mai intai se infii~oara pro- marea corpului prapadit. Precum de pe 0 tulpina ce se usuca, cad
sopul inmuiat in apa sau in apa cu otet, apoi deasupra punep 0 frunzele neavand hrana, tot a~a ochii slabesc daca trupul e bol-
patura ~i va acoperi(i bine. nay, slabit. Daca tUlpuina incepe din nou sa prinda viatii, atunci ~i
Aceastii infii~urare este benefica pentru scaderea temperatu- frunzele cu Horile incep sa inverzeasca ~i sa infloreasca din nou.
rii, pentru inlaturarea oboselii ~i mai ales pentru a elibera gazele
retinute multii vreme in intestin.
***
Aceste comprese, fie calde, fie reci, efectueaza 0 actiune de
curatire a organismului ce favorizeaza eliminarea tuturor toxine-
lor ~i a produ~ilor de catabolism.
Niciodata nu neglija sa-ti pui, daca mergi la culcare,
ciorapi uzi ~i sa aplici deasupra acestora ciorapi uscap. Este
cel mai simplu procedeu, nu vei pierde timp deloc, vei dormi
minunat; vei avea grija doar atunci cand te treze~ti, noaptea sau
dimineata, sa te debarasezi de ciorapii folosit i.
Aceastii compresa este recomandatii ~i cand, la s~ituI zi-
lei, te simp obosit, daca ai insomnii, daca ai picioarele reci.

Baia calda de picioare

In apa incalzita la 35-37°C se pune un pumn de sare sau
siirurile de baie detoxifiante FAVISAN.
Temperatura baii cre~te progresiv prin adaugare permanen-

140 141

':

CURATlREA URECIDLOR
Curatirea urechilor este importanta pentru starea generala
de sanatate.
Natura te-a inzestrat cu metode de curatire periodica a ure-
chilor prin intermediul cerii. Pe masura ce iese ceara din canalul
urechii, aceasta scoate ~i praful care ar fi putut intra in ureche.
Daca ceara din ureche nu inainteaza u~or, se creeaza presiune in
timpane. Care sunt urmarile? Multe. Dureri de cap, ameteli, acu-
fene, dureri de ureche, chiar pierderea auzului.
Metode de curapre
1. Auto-curaprea. Ceara este de obicei eliminata din ure-
che lara ajutor din exterior.
2. Igiena urechilor. Urechi\e' au nevoie de ingrijire, sigu-
.ranta, insa pentru asta trebuie sa-ti schimbi obiceiurile.
Cerumenul, denumit popular ceara urechilor, reprezinta un
ansamblu de secretii ale glandelor din conductul auditiv. Caiitatea
~i consistenta cerumenului este specifica fiecaruia.
Pentru a preveni formarea dopurilor de ceara procedap
astfel:
• Picurati in ureche putin ulei de masline care va inmuia
dopul.
• Stati in~i pe 0 parte 10-15 minute, cu cealalta ureche in sus.
• Repetati actiunea ~i pentru cealalta ureche.
• Ceara intarita va avea nevoie de un tratament de cateva
zile, de 2 ori pe zi. S-ar putea ca lichidul pentru inmuiere initial sa
se localizeze in spatele dopului de ceara, agravand pe 0 perioada
142
'l
scurta simptomele.
• Dupa ce s-a inmuiat ceara, luati un castron ~i il umpleti cu
apa calduti.
• Umpleti 0 seringa de plastic cu apa calduti.
• Injectati u~or fiuidul in canalul urechii, tinand urechea
aplecata deasupra bolului. Jetul de apa trebuie sa aiba 0 presiune
redusa. Aplecati apoi capul pe partea cealalta.
Nota: nu folositi aceasta metoda dad aveti timpanul perfo-
rat. Chemati medicul pentru a va indepirta ceara din urechi prin
aspirare.
Regenerarea ~i fortifierea organului auditiv
Audia - produs FAVISAN, este un extract din plante ~i gli-
cerina. Pe langa faptul ca regenereaza ~i fortifica organul auditiv,
curata ~i extrage din tesuturi substantele patogene ~i grabe~te in-
sanato~irea.
Mod de utilizare. Se impregneaza un mic tampon de vata
cu 3-5 picaturi dE solutie ~i se introduce in fiecare ureche, dupa ce
in prealabil ati uns interiorul urechii cu crema de circula\ie (SAL-
VAMIN - produs FAVISAN). In completare, face\i bai de aburi
la ureche ~i puneti in ureche cateva picaturi AUDIA. Cu picaturi
caldute ~i aburi actionam direct asupra urechii, dar pentru insana-
to~irea sa trebuie sa actionam ~i asupra intregului organism.
Utilizand aceste picaturi regeneratoare ~i fortifiante i\i
po\i rezolva tulburari de auz, otite, acufene (zgomote in urechi) etc.
Care este pericolul introducerii corpurilol' straine in
ureche?
I. Poate impinge cerumenul la baza canalului auditiv ~i
exista riscul formarii dopurilor de ceara. Dop de ceara inseamna
obstructie care cauzeaza pierderea auzului, tiuitul urechilor,
dureri, senzatie de umplere a urechii.
143
,--

2. Aceste simptome apar dintr-o data

, atunci ciind se striinge
apa'in spatele dopului de ceara; dupa
ce inota~i sau v-ati spalat pa-
ml, apa poate riimane blocata intre
dop ~i timpan. De asemenea,
dopul de ceara poate atrage bacteriile,
cresciind riscul infec~iilor.
3. Poate perfora timpanul. STRANUTUL, MIJLOC DE
4. Bumbacul se poate deta~a de be~i
Care este consecin~a asupra urechii?
~or ~i ramiine 'in ureche. DETOXIFIERE
Eczeme, micoze, diminuarea
auzului, ame~eli, dureri.
•
Mii de ani stranutul a fost folosit ca
Evi tap ! terapie .
Str anu tul iti cur iita cap ul ~i te fac
• Nu introduce~i niciodatii corpuri stra e sa gande~ti rnai dar .
ine in ureche ~i nirnic Este un proces natural de curatire
ascu~it (briceag, varful unu - deci a stiinuta din cand in
i creion, agrafe). cand este benefic pentru sanatate. Sig
• Nu folosi~i be~i~oare cu vata sau deg ur, trebuie sa tineti 0 batistii
etul. In loc sa va cu- la nas, pentru ca rnicrobii se pot 'im
re~e urechea, de fapt 'irnp
ing ceara ~i rnai adiinc, astfel incat pra~tia pan a la 6 rne tri in
ajunge sa se cornporte ca un dop dea ea jur ul vos tru .
supra tirnpanului. Inainte se cuno~teau plante care
Agrafele de par sunt ~i ele periculoa provocau stranutul: de
se daca sunt utilizate exernplu, iar ba stra nut ulu i.
drept instmrnente de cura~ire, deoare
ce pot per fora stratul fin de Stranutul imbunatiite~te circulatia san
piele ce captu~e~te canalul auditiv, pro guina la cap ~i ajuta 'in
vocand astfel infectii. cazul crarnpelor musculare ~i al star
ilor de incordare.
Ca re este rolul cerii de la nivelul ure No ta.
chi i? • In Africa exista ~i astazi triburi car
• Previne patrunderea bacteriilor ~i fun e continua obiceiul.
gilor la nivelul cana- • In Japonia ~i China striinutul este con
lului auditiv. siderat foarte sanatos.
• Curata conductul auditiv, fixeaza imp , • La noi se foloseau pentru a pro
uritatile (praf, nisip, voca striinutul rnirosul
rnurdarie) apoi, datorita rni~ciirii sale plantelor putemic rnirositoare: florile
, Ie ant ren eaz a la ext erio r de tei, de crini, precum ~i
cu viteza cre~terii unghiei. ranul proaspat cosit.
.
• Este un lubrifiant care protejeaza
'irnpotriva uscaciunii ~i
irita~iei rnucoasei.

Fiecare dintre noi secreta cantitati var

iabile de ceara la ni-
velul canalului auditiv. Cateodata exi
sta 0 secretie 'in exces, ceara
blocheaza canalul auditiv, Iaciind difi
cil auzul. In acest caz, ceara
se poate indeparta cu un jet de apa cald
a.
.
I':
---
•
144
145
;:,

DETOXIFIERE PERMANENTA
PRODUSE CARE CURATA iNTREGUL
ORGANISM
Fonnulele exemplificate mai jos curata organismul intreg
(Iimfii, oase, articulatii, sistem circulator, intestine etc.).
Daca nu supradozati, se pot lua perioade de timp indelungat.
Ridichea neagra
1. Rp.: 3 kg de ridiche neagra curatitli de impuritati, spalata
bine, se taie felii ~i se pun bucatile in storcator. Se obtine cam I
litru de suc.
Acest suc seplistreaza la frigider intr-un ambalaj de sticla
de I litru, bine inchis.
Mod de utilizare: a lingurita de 3 ori pe zi la a ora dupa
fiecare masa. Nu supradozati!
2. Tinctura de ridiche neagrii.
• Nu aruncati pulpa de la ridichi.
• Puneti-o intr-un borcan de sticla, adaugati alcool alimen-
tar sau tuica de casa (la a parte pulpa, 2 paqi alcool sau tu ica).
• Acoperiti bine ~i lasati la macerat 21 de zile, agitiind zilnic
de 2-3 ori. . "vrSVEI 1: (produs FAVISAN), un ceai nu numai pentru slabit, dar
• Dupa'21 de zile se strecoara.
'-Mod de utilizare: se bea a lingura dimineata pe stomacul
gal. Este bine ca dupa administrare sa stai intins pe partea dreapta
30 de minute.
3. Tinctura de ridiche neagra (produs FAVISAN)
Este tonic respirator, u~ureazli respiratia, fluidifica secretiile
146
~
bronhice, ajutli la eliminarea microorganismelor patogene ~i aler-
genilor din tractul respirator.
Mod de utilizare: 1 lingurita de 3 ori/zi, diluatli in putina
apa sau ceai.
4. CEAlURl DETOXIFlANTE
Poti face ciiteva cure pe an ~i cu ceaiuri detoxifiante care ti
se potrivesc cel mai bine. Aceste ceaiuri sunt fiicute din plante ale-
se cu grija pentru proprietatile lor detoxifiante. Ele sunt create in
mod special pentru a curati organismul ~i a imbunatati siinatatea.
Sunt mai multe tipuri de ceaiuri detoxifiante.
•.!lnele purificii sanggle ~i stimuleaza sistemul circulator
care va aduce mai multi nutrienti ~i oxigen in tot corpul (piipiidie,
"'~ ojpraznicl·
- • Alte ceaiuri .stimuleazii ficatul, fierea san rjnichii (ceai
. ~, Favibil, ceaiuri pentr~ rinie .
• Riidiicinade ghimbir detoxl ca nnichii, tractul intesti-
nal, pielea.
~ Echinacea curata sistemul limfatic (este "motoml" lim-
fei) si stimnleaza imunitatea. =--
• Le ul dulce alunga nicotina din corp, ajut1indu-i e c i
care vor sa renunte la mat.
• Sunt ceaiuri care detoxificii tubul digestiv - care ar tre-
bui folosite frecvent, pentru ca in tubul digestiv se aduna cele mai
multe toxine. Femeile ar trebui sii ~tie cii un sistem digestiv
siiniitos inseamnii 0 siluetii frumoasii. Este vorba de ceaiul ~
~iyn §eai_d~toXifiilDt al tubulni digestiv ;:are_~ obicei
~ara, upa cma.
fuPmnele c1iteva zile de curii, dupa ce beau acest ceai, ma-
joritatea persoanelor vor avea scaune mai dese ~i mai u~oare, pre-
cum ~i ~oare crampe intestinale. Aceste efecte secundare vor dura
putin (piina ciind corpul se obi~nuie~te) ~i sunt perfect nonnale.
147
 La inceputul curei s-ar putea sa ai scaune apoase. Nu te
speria! Consistenla scaunului depinde de tine; tu poli ajusta canti-
tatea de ceai ~i timpul de decoctie (de la 2 la 5 minute). Daca apar
efecte neplacute, redu cantitatea de ceai ~i1sau timpul de decoctie.
In perioada de detoxifiere bea muM apii pentru a avea un
nivel de hidratare optim.
5. FAVIDETOX (produs FAVISAN) - este un ceai exce-
lent cmiilitor al sangelui, este diuretic, desensibilizant.
o.Ceaiul FAVIDETO~ luat in cure elimina excesul de acid
-
..llIic,.colesterol, roxine. tuman . '-
° Nu exista produs care sii aiM 0 aCliune detoxifianta mai
bine resimtita. De exempl~ cazuri de reumatism, chiar ~i in
,-cele mai avansate, produce intotdeauna ameliorare. $i dacii nu
~tili ce organ este afectat, mai "intoxicat", faceti 0 curii cu acest
produs. Este eficient in cazuri de intoxicare a organismului ~i da-
torim exceselor alimentare, ~i datoritii disfuncliilor organelor de
eliminare. Ceaiul este ~i un antialergic de excePlie.
6. COLONSAN (produs FAVISAN) este un produs care
conlin(seminle de in 50%~i restul pana la lOa mai conIine pa-
tlagina, psilium, chimen, cimbri~or, coriandru, argila.
Acest produs dezintoxica intreg organismul, pentru cii in-
siinatoseste flora intestinalii, curiilii ca un detergent intreg tub -.
digestiv. ~de cOlesterolU1 ~i trigliceridele. Este. sursii naturala
de acizi gra~i 003. --
Este util: in cure de detoxifiere, balonari, gastrite, reflux
gastric, colite, hemoroizi, fisuri anale, obezitate.
148
~
PROGRAMUL ANTIPARAZITAR
Prima metoda:
Se administreazii, timp de 10 zile, urmiitoarele:
° 2 lingurile tinctura de nueil (Tonic GL), inaintea celor
trei mese (3 x 2 lingurile/zi)
° 2 capsule de pelin inaintea celor trei mese (3 x 2 cps.lzi)
• 3 capsule de cui~oare dupa cele trei mese (3 x 3 cps.lzi).
Pastilele se iau una cite una. .
Programul de intretinere. Parazilii se intalnesc pretutin-
deni in jurul nostru. Ii putem lua cu u~urinla de la membrii fami-
liei, de la alte persoane, din carnea insuficient fiarta sau prajim,
din lactate. Dupa ce ne infestam, ni-i transmitem unii altora prin
sange, saliva, spermii, lapte matern, adica prin siirut, sex, aliiptare,
sarcina. Membrii unei familii au, aproape intotdeauna, aceia~i pa-
razili. Daca 0 persoana face cancer, ceilalli au. mai mult ca sigur,
trematodul. Pentru a ne feri de reinfestare, nu e nevoie sa adoptam
un program strict. Putem alege oricare zi a saptiimiinii pentru a
lua aceste plante, toate deodatii, astfel: 2 lingurile tinctura de nuca
(Tonic GL), 7 capsule de pelin ~i 7 capsule de cui~oare. Singurele
efecte u~or neplacute ce ar putea interveni se datoreaza eliminani
bacteriilor ~i virusurilor de la parazi(ii care au fost omorati.
Unii au "colectat" tenie, aflam in diferite stadii de dezvol-
tare. Ea produce acid malonic, care deterioreaza ciclul Krebs. Dr.
Otto Warburg a descoperit ca inhibitorii ciclului Krebs declan~ea­
zii tumari. Stadiile teniei sunt insotite de bacterii ~i virusuri deo-
sebit de toxici. Streptomyces, 0 bacterie asemiinatoare unui fung,
149

este una dintre cele mai nocive. Programul antiparazitar pe care
vi-l propun poate anihila tenia: 8 lingurite de tinctura de nuca,
dupa 0 ora alte 8 lingurite de tinctura de nuca, 10 capsule de cui-
~oare ~i 10 capsule de pelino
Exista cateva varietati de tenie care au larve in interiorul
lor. Chiar ~i aceste larve de a doua generatie pot purta larve, care
sunt cat se poate de protejate. Ele se numesc nisip hidatic ~i nu pot
fi distruse nici de plante1e antiparazitare, nici chiar de biorezonan-
til. Echinococcus granulosus este varietatea de vierme cea mai
des intiilnita ~i infesteaza oi, vite, porci, cai, capre, caini. Pentru a
distruge larvele, chistul nu trebuie deschis, ca sa nu se impra~tie,
ci se penetreaza, pentru a distruge continutu1.
Din arsenalul de produse obtinute din plante medicinale,
concepute ~i fabricate In LABORATOARELE FAVISAN cu efect
antiparazitar, va retin atentia cu Favigiardin, care se administrea-
za conform indicatiilor de pe eticheta ~i Favisept - se ia in apa sau
ceai, cinci picaturi pe zi ~i se cre~te cu cate 0 picatura in fiecare
zi piina la 20 de picaturi, apoi se scade cu cate 0 picatura, piina
se ajunge iara~i la cinci picaturi pe zi. Cu aceste doua preparate
distrugeti ~i bacteria filamentoasa Streptomyces, care lnsote~te
larvele de tenie.
A doua metoda:
Orez crud (reteta lui Georges Ohsawa - Le Zen Macrobio-
tique, pag. 138)
-,Consuwati !a mieul dej)ln )In p"mn de orez cOld ~i v~
mina toti parazitii 4inintes!in. in special din ~Daca vetl
_continua acest lucru timp de 5 zile, yeti fi surprin~i sa vedeti ca
eliminati paraziti ~i prin nas sau prin'gura. Nimic nu este mai efi-
- -----
cace, dar trebuie sa mestecap fiecare imbucaturli de 100 de ori.
...........
150
i
UL ACID-ALCALIN
DE TEREN BIOLOGIC
Claud Bernarj spunea: "Terenul este totul, microbul e ,
nimic." Deci, un terenl bun nu favorizeaza boala; terenul este cel
pe care trebuie sa-lluab in considerare ~i nu eventualii agresori.
Prin. intermediu\ Bioelectronicii lui Vincent (B.E.Y.) se
poate concretiza conceptul de teren biologic, subliniindu-i impor-
tanta ~i valoarea ~tiintirca.
Conceptul de teren este foarte important nu doar in biolo-
gie, ci mai ales in cercbtiirile de laborator, pentru experimentarea
alimentelor ~i medicarltentelor ~i pentru toate cereetarile funda-
mentaIe asupra patolo~iei umane. In plus, da posibilitatea de a
stabili gradul ~i direetia deviatiilor patologiee ~i, prin corelare cu
valorile sanatapi optilne, I
confera posibilitatea de a Ie corecta
pentru a restabili echilibrul vital originar.
Cereetiirile apte Ja determine terenul ~i sa analizeze medi-
camentele ~i alimentelcl sunt indreptate pentru oblinerea bioeom-
patibilitiitii ~i biodispo9ibilitiitii, astfelineiit medieamentele ~i ali-
mentele sa fie in masura sa determine asupra terenului modifieari
pozitive. I
Ciind se moare? Se moare atunci cand nu se reu~e~te in-
departar'ea de~eurilorll~i cand puterile distructive Ie depa~esc
pe cele constructive. " , . , '
Pentru a ajuta 0 persoana bolnava sa-~i redobiindeasca sa-
niitat~a sail pe cea siinafuasa.sa ~i-o mentina, eu ajutorul Bioelec-
tronicii lui Vincent se p~t determina medieamentele ~i alimentele
151
 care ii vor fi adecvate, potrivite.
Ce este Bioelectronica lui Vincent (D.E.V.)
Tennenul de bioelectronica apare in 1925 iar astiizi este re-
cunoscut §i confinnat in Europa ca instrument de cercetare pre-
ventiva§i supraveghere in diferite patologii.
Prin intennediul masuriirii a trei factori fundamentali "pH",
"rH2"§i "ro" ai siingelui uman §i extensia cercetiirii asupra salivei
§i urinei, metoda este in masura sa stabileasca bioterenul.
Care este conceptul?
Conceptul este simplu. Echilibrul viefii noastre celulare
este reglat de variatiile electromagnetice. Tot ceea ce exista este
legat de legile electromagnetismului. Prima manifestare vitala a
acestei afinnatii are 0 exemplificare clara: intre un spennatozoid
§i un ovul exista 0 diferentii de potential de 480.000 de volti.
Cum se comporta celulele noastre?
Celulele noastre se comportii ca oscilatpri-emitatori elec-
tromagnelici, cufundati in mediu lichid ce reprezinta mai mult de
70% apa. Celulele vii au in evolutia lor acela§i destin ca al unei
microqacterii in variabila timp (adica degenerarea sistemului).
Important!
Toate reactiile biochimice cunoscute pana acum ce se pro-
duc in corpul uman au loc doar in domeniul delimitat de inter-
actiunea celor trei factori: "pH", ,,rH2"§i "ro". insa§i viata este
reglalii de ace§ti trei factori.
Sa-i discutam putin pe rand.
1. Factorul magnetic "pH"
Indica numeric concentratia de ioni de hidrogen (H') liberi;
. pH-ul este fundamental pentru mentinerea echilibrului organic §i
reprezinta gradul de aciditate §i de alcalinitate al unei solutii.
in boli degenerative pH-ul va deveni tot mai alcalin.
152
.;.
2. Factorul electric rH2 (raportul de oxido-reducere)
Define§te concentratia ionilor negativi de hidrogen (H-), de
care depind numeroase reactii biochimice care pennit na§terea §i
existenta organismelor vii.
Ce este oxidarea?
Pierderea de atomi de hidrogen sau de electroni sau accep-
tare de atomi de oxigen, rezultiind atomi anonnali, definiti "ioni
pozitivi".
Ce este reducerea?
Fenomenul opus, deci primirea de atomi de hidrogen sau
de electroni, sau pierderea de atomi de oxigen, rezultand atomi
anonnali, definiti "ioni negativi".
Ce este oxidoreducerea?
Oxidarea unei molecule, concomitent cu reducerea altora,
fapt ce detennina 0 trecere de electroni de la prima la cea de-a
doua, definind capacitatea de schimb dintre componentii organici.
to boli degenerative (in dezechilibre), factornl electric rH2
(raportul de oxido-reducere) se va deplasa tot mai mult in zona
oxidalii.
3. Factorul dielectric "ro" (rezistivitatea)
Reprezinta capacitatea unei anumite substante de a se com-
porta ca izolant sau de a impiedica trecerea energiei electrice.
in boli degenerative, in dezechilibre, factorul dielectric "ro"
(rezistivitatea) se va deplasa spre valori tot mai mici, adica orga-
nismul este incapabil de a mentine energia potentiala.
Dupa valorile celor 3 parametri, yeti putea avea 0 imagine
a imbatranirii celulare.
~titi ceva? Exislii in mod firesc limite, masurate in siinge,
dincolo de care, sau sub nivelul carora viata nu mai este posibila.
Acesta sunt:
153
 ~

Valori in sange
~
Tab.! un echilibru mai bun, 0 mai buna apiirare fatli de agresiuni, nu
Parametrii Limita inferioara Limita superioara doar in ceea ce prive~te sindroamele degenerative, dar ~i pentru
patologiile corespunzatoare altor terenuri.
pH 6,40 9,40
Avantajele unei cercetari bioelectronice sunt:
rID 15mV 36mV • A cunoa~te pacientul prin intermediul evaluiirii in cifre.
Ro 90 ohm 400 ohm • Caracterizeazli medicamentele ~i alimentele care vor ajuta
la corectarea stani terenului. Analizate, selectionate ~i dozate cu
Sa vedem care sunt valorile ideale. Urmariti cu atentie atentie, tinand constant sub control efectele lor ~i aviind astfel po-
tabelul de mai jos. sibilitatea unei interventii imediate, ele vor trebui sa fie in masura
sa restabileasca sau sa mentina coordonatele vietii.
Valori ideale Tab. 2 Bioelectronica lui Vincent (H.E.V.) este un instrument
pH rh2 ro pretios de diagnosticare, prevenire, supraveghere ~i corectie, in
toate situatiile in care, din diferite motive, se manifesta dezechi-
siinge 7,3 22 210 libre celulare.
saliva 6,5 22 180 Toleranta pana la care se mai poate vorbi de sanatate:
urina 6,8 24 29 Tab. 3
pH rh2 ro
siinge 7,3-7,45 22-24 210-175
saliva 6,5-6,85 22-25 180-210
Echilibrul celular ~i degenerarea urinli 6,8-5,8 24-21,5 29-50

Bioelectronica lui Vincent (H.E.V.) este in masura sa inca- Valori corespunzatoare persoanelor in stare de perfecta
dreze diferitele patologii in cele 4 terenuri posibile (vezi fig. 4 ~i sanatate, precancero~i1or~i stadiului final:
5 ~i sa evalueze indicele de risc sau distanta fata de valorile ideale Tab. 4
ale starii normale. pH rh2 ro
Echilibrul este rezultatul aetiunii fortelor antagoniste ~i de-
pinde de factorii "pH", "rH2"~i "ro". Valorile acestor 3 factori slnitate precan- stadiu sanitate precan- stadiu sanitate precan- stadiu
perfect! cero~i final perfecti ccro$i final perfecti cero~i final
electromagnetici sunt suficiente ~i necesare pentru a defini global
o oarecare conditie biologica. sange 7,3 7,6 7,7 22 26 27 210 150 120
Bioelectronica lui Vincent (H.E.V.) traseazli indicii de ten- saliv~ 6,8 7,1 7,3 22 26 27 180 300 450
dinta ~i in mod firesc, corectia acestor valori perturbate va asigura urin~ 6,8 5,6 5,2 24 19 18 29 135 200

154 155
 Nota:
Fig. 4
• pH-ul contitioneaza toata viata celulara, care poate exista ,
doar in anumite limite.
_
"
34
teren

~
.. 33 micoze alcalin - oxidat
:E 32 teren fungi ,
~ acid· oxidat
"""
J
31
• Szent-Gyiirgyi scria ca energia fumizat1i de electronul 30
lichen; m*iII c:Piizriel
atomului de hidrogen este combustibilul viefii. Neutru 28
29
:l7
----- .--- ----- ---- --~- I~
,
---- .----
• Fluxul de electroni este reglat de toate fenomenele de oxi- 2' ,
do-reducere ~i are un rol esenfialin fenomenele de reglare a viefii. ~ ~,
• La nivelul organismului pH-ul masoara potentialul mag- ¥ ~~ ---- .---- ---- ----- ---- ----- ~~---r---- -----
~~
netic ~i capacitatea energetica a mediului.
• rh2 masoara potentialul elecric ~i capacitatea ,,reglatorie" 1;~ ~I)
te,en
acid - redus
I micmbl nepatogeni
alge ve",1
fermentare
"
,
teren
.Icalin - redus
a mediului. l~5
14
, mlerabi p810genl
111118 bnJt'Ill
• Rezistenta, ro, exprima u~urinfa de redare a energiei elec- {l g 4
tro-magnetice. ~~ 1
N
of ,_ ___ __ _
• Potenfialul continut in zona sau indus ~i din mediul ex-
4 4.5 S.5

- Acid Alcalin -+
tern. Ph'"
Neutru

Dona variabiJe, patrn terennri. BIO-TERENUL

Acesta este un panou ce ne fumizeaza informafii valoroase B• Limite vitale ale sAngetui

mlcoze PoliomelilA
Epilepsie

referitoare la mediul existent in corp (vezi fig. 4 ~i 5).

ViN'
1ii

_
"D Cancer
.§
.+~J Tube,""loza =t ~I~;-eucemla

•
~ Lep",
/
II> ~'~~~
P$ ~ Dlne.e
---Tl1'os
bIlCtenl coIltonne

mlaobl

i microbl
nepetogonl T"l8nos_
_Clum'
_ "'too plltogenl

...-Molara
1 4

Acid Alcalln §]
Fig. 5

156 157
t

Expresia grafica a celor 2 parametri e reprezentatli de 4 re-
giuni (teren;. :;, fiecare dintre ele fiind favorabila pentru 0 forma
de viapi bine precizatli.
Regiunea 1: zona acidii ~i redusa. Este zona favorabila pen-
tru crearea vie~ii, pentru algele verzi, a microbilor nepatogeni.
Regiunea 2: zona acida ~i oxidata. Este zona favorabila mi-
cozelor, fungilor ~i lichenilor.
Regiunea 3: zona alcalina ~i oxidata. Zona favorabila viru-
surilor, cancerului ~i bolilor degenerative.
Regiunea 4: zona alcalina ~i redusa. Favorabila microbilor
patogeni ~i algelor brune; sangele este gros ~i dulce, incurajand
bolile cardiace.
• PS = perfect siinatos.
• Mediul ideal este acela in care parametrii terenului sunt
foarte aproape de neutru (PS).
• Parazi~ii (microbii) prospera in afara punctului neutru.
• Orice deplasare spre stanga indica detoxifiere ~i regene-
rare.
• Deplasiirile spre dreapta indica intoxicare ~i degenerare.
• Deplasanle in sus reprezinta stres ~i blocaj.
• Deplasiirile in jos indica degenerare ~i eroare metabolica.
Sanatatea se deplaseaza spre stanga ~i in jos pe seaH'!
~aca te alii in terenul3.
Scopul terapiei este sa-~i creeze un BIO-TEREN prin ali-
menta~ie care sa fie propice pentru siinatate ~i in care patogenii sa
nu poata supravie~i - punctul neutru (PS).
• 0 hidratare corectli, minerale adecvate ~i un pH echilibrat
vor asigura BIO-TERENUL ideal.
• Incarca-~i corpul cu minerale ~i nutrien~i pentru a cobora
in josul scalei.
158
:.
• Manca~i legume fermentate lactic pentru a merge spre
stanga scalei.
• Nu faceti economie de magneziu pentru a mentine echili-
brul electric.
• Privind figurile 4 ~i 5, vedem catli dreptate a avut En-
derlein, care releva mai multe faze in dezvoltarea pleomorfica a
bacteriilor ~i ajunge la concluzia ca bolile precum ~i procesul de
vindecare a acestora este in legatura cu BIO-TERENUL.
Ulterior ~i Wilhelm Reich, Raymond Rife, Antoine Be-
champ etc. au aratat ca germenii, in functie de conditiile interne
existente (teren biologic) se formeaza in corp, unde nu sunt cau-
za, ci rezultatul unei boli. Ei sustineau ea baeteriile, in anumite
eondipi favorabile de eultura se pot metamorfoza in forme
atat de mici, incat pot treee prin filtre, care nu pot fi trecute,
decat de mierobi mai mici decat virusurile. Desigur ca se ridica
permanent intrebarea daca aceste "virusuri" de care ne vorbesc
alopa~ii astlizi nu sunt cumva de fapt propriile noastre bacterii
care, ca urmare a unor conditii exceptionale (de boala), se meta-
morfozeaza in aceste minuscule a~a-zise virusuri.
De asemenea, este cunoscut faptul ca Pasteur, pe patul de
moarte ar fi spus: "... microbul nu e nimie, terenulul este totul".
In acest fel, parintele teoriei germenilor - care inca mai este evan-
ghelia medicinei alopate - recunoa~te faptul ca rolul primordial
in aparitia unei boli nu-I au germenii (care invadeaza din exteri-
or corpul) ci evolutia interna a organismului uman care, datorita
unor factori naturali perturbanti, declan~eaza dezvoltarea germe-
nilor din interior.
Prive~te fig. 5.
Se ~tie ca tromboza, pentru a se manifesta, are nevoie de
precipitarea proteinelor in vasele de sange. Dar asta nu poate avea
loc daca nu este prezent un anumit pH, un anumit indice de oxido-
reducere ~i 0 anumita rezistivitate.
Acum sa vedem cine a fost Gunther Enderlein.
159

Gunthei Em~erJein ~i microorganismeJe poJimorfice
Gwlther Enderlein, zoolog german, In urrna studiilor §i cer-
cetiirilor efectuate, a ajuns la concluzia ca bacteriile se pot meta-
morfoza intr-un mare numar de forme, denumind astfel bacteriile
ca un "monstru cu 0 mie de capete".
Conform convingerilor lui, microorganismele traiesc in
corpul nostru Intr-o relatie de simbioza benefica. In momentul in
care in organism se produce 0 deteriorare severa a acestor conditii
(prea multa aciditate sau prea multa alcalinitate), aceste micro-
organisme nepatogene se transforma in patogene. Aceasta meta-
morfoza este pusa de Enderlein pe seama instinctului de conser-
yare a microorganismelor, care se metamorfozeaza In scopul de
a supravie\Ui unor conditii nou create (aciditate sau alcalinitate).
"in faza inifiala microorganismele traiesc in sange ~i
presteazii functii benefice organismului, dar apoi, in condifii
modificate (teren modificat), ele i~i abandoneaza funcpa initia-
la, pentru a-~i asigura propria supravietuire", spune Enderlein.
In ciuda unor atacuri virulente, Enderlein a fost sustinut de
unii colegi curajo§i, cum a fost fizicianul §i cercetatorul dr. Wil-
helm von Brehmer (microbiolog) care considera ciclul bacterian
conceput astfel de Enderlein ca fiind agentul cauzal al dezvoltiirii
maligne in celulele canceroase.
Mentine-fi tineretea cu ajutorul pH-ului
Paradox: pH sange
7,6 inseamnii teren precanceros
7,7 inseamna stadiu flnal
160
t
pH saliva . 7, I insearnna teren precanceros
7,3 insearnna stadiu final
pHurina 5,6 inseamna teren precanceros
5,2 inseamna stadiu final
Organismul nostru a fost proiectat a fi alcalin prin con-
strucpe ~i producator de acizi prin funcponare.
Dar, atenfie, nu mai multI
pH sange - nu mai mult de 7,45
pH saliva - nu mai mult de 7
pH urina - nu mai mult de 6,8
pH-ul este principalul reper de sanatate.
Dr. Vincent a masurat 3 parametri ai apei:
1. Valoarea pH (puterea hidrogenului) - indica gradul de
aciditate sau alcalinitate a unei solutii. Se masoara concentrap«
ionilor pozitivi de hidrogen, pe 0 scala de la 0 la 14.
Un pH=7 inseamna ca solutia contine 600 miliarde de H+/
cm3 de solutie, iar un pH=6Inseamna 6 bilioane de H+/.
~.
2. Valoarea rH-ului (relative hidrogen) - da informalii
despre cantitatea de ioni negativi de hidrogen (H-) din apa. Pe
scala de la 0 la 42, valoarea 28 reprezintii zona unde se mai gasesc
in apa cantitati foarte mici de (H)
• Deasupra valorii 28, nu mai exista (H-) in apa.
• Sub valoarea 28, valoarea (H-) cre§te cu puterea lui 10.
Ce inseamna acest lucru?
La rH=28, numiirul de (H-) este foarte mic (N).
La rH=22, numiirul de (H-) este N x I 000 000.
Deci va trebui sa beti I 000 000 de pahare cu apa cu rH
28 pentru a primi aceea§i cantitate de electroni existenta intr-un
pahar cu apa rH 22. .\
'.'
161

3. AI treilea parametru (ro) - rezistivitatea electrica dli
informatii despre conpnutul mineral al apei ~i in acel~i timp ca-
racterizeazli puterea dielectrica K; spre exemplu, C=f(K).
Ce se intllmpla cu tine daca ai un teren denaturat ~i te
invadeaza microbii? (vezi fig. 4 ~i 5)
Ei secreta toxine - care obliga organismul sa-~i consume
electronii ~i sa-~i modifice terenul biologic ~i mai mult in favoa-
rea microorganismelor invadatoare.
Trebuie sa omori virusurile?
Nu. Fiindca orice organism Yiu, cllnd este atacat direct,
el va raspunde agresiunii, construind 0 linie de aparare, prin-
tr-o mutatie. Daca insa vei schimba mediullui de viata, el nu va
putea face nimic impotriva, nu va mai putea trai, caci nu are nici
un rlispuns de aparare pentru a~a ceva.
Nota: • Mediul de viata neprielnic pentru microorganisme ar
trebui sa constituie prima linie de aparare a organismului, iar
celulele tale n-ar trebui sa fad nimic pentru propria lor aplirare,
pentru ca acolo unde terenul biologic este slinatos, nici un micro-
organism patogen nu poate supravietui.
• 0 persoana slinatoasa are rH al slingelui de 22. aceasta
inseamna ca organismul este plin de electroni.
• Un stadiu precanceros are rH al siingelui de 26. Aceasta
inseamna ca celulele canceroase existente incep sa emitli toxine,
care conduc la pierderea de electroni, care se elimina prin urina.
Urina contine cantitliti masive de electroni, in timp ce siingele
este oxidat.
• In stadiu de cancer, care este vindecabil, siingele este ex-
trem de oxidat - rH=26, dar mai existli 0 rezerva alcalina, iar uri-
na elimina cantitati serioase de electroni. Aici cancerul pregate~te
terenul pentru a putea el supravietui, emite toxine, care secatuiesc
organismul de electroni.
• In stadiu final, cancer incurabil- rH-ul sangelui =27 sau
162
1
mai mare, siingele este extrem de oxidat, de milioane de ori mai
oxidat decat un siinge sllnatos, iar urina prezintli cantitlip uria~e
de electroni.
Dr. Morell in Franta a aratat ca celulele canceroase nu mai
contin hidrogen. Mlirind cantitatea de electroni din organism prin
consumul sucurilor de legume, cancerul poate fi fiicut reversibil.
In Germania, dr. Morell, inspirat de luclirile dr. Vincent, a
conceput un aparat numit Bio-Terrain Analyzer (B.T.A).
Cu acest aparat a mlisurat pH-ul, rH-ul ~i conductibilitatea
electrica a sangelui. A tratat peste 1000000 de pacienti ~i a desco-
perit ca toti erau supraoxidati, adica au deficit de H-.
Dr. Morell a administrat acestor oameni cruditlip, legume
~i fructe ~i a constatat ca slinatatea lor s-a imbunatatit ~i fire~te,
cantitatea de H- a crescut.
Din pacate, pregatirea traditionala a miinclirii distruge ace~­
ti H'. Fierberea in vase de metal duce la pierderea ~i mai rapida a
acestor ioni, pentru ca electronii se scurg foarte repede prin obiec-
te de metal. $i astlizi sunt unele comunitliti care sustin ca prin
atingerea hranei cu obiecte de metal, soar distruge energia vietii
(viata) pe care hrana 0 contine. Dr. Morell a aratat ca absenta
electronilor conduce la boala.
Terenul biologic pentru celulele noastre este reprezentat de
lichidul care Ie inconjoara. Apa este un element de baza pentru
desfii~urarea vietii.
Cu fiecare minut cu care te hrane~ti gre~it, bei 0 apa de
proasta calitate sau devii supraoxidat, iti degradezi terenu! bio-
logic ~i devii mai vulnerabil in fata virusurilor, bacteriilor, ciu-
percilor, sporilor. Ace~tia nu pot supravietui intr-un teren sanatos
pentru celulele tale.
163

BEIAPA IMBUTELIATA?
In timpul Imbutelierii ~i transportului, apa este oxidatii, da-
toritii luminii ce trece prin sticlii ~i distruge electronii. Oxidare
Inseanmii pierdere de electroni. OXigenul, fiuorul, clorol sunt oxi-
danli pentru cii furii electroni. In principiu, toli radicalii liberi furii
electroni din celulele noastre. Astiizi se considerii eli denatura_
rea ADN-ului celular prin radicali liberi stii Ia baza procesu-
lui de imbiitranire. Fiecare celulii este atacatii in fiecare secundii
de 100.000 de radicali liberi. Tot ce vor ace~ti radicali liberi este
sii-li fure electronii din celuIe.
Ce sunt antioxidanlii?
TOli au un Iucru In comun: cedeaza electroni mai U~or de-
cat 0 Cac celulele.
Un singur antioxidant nu este suficient, avem nevoie de tOli
ace~ti antioxidanli (vitamina C, E, seleniu, fiavonoizi) _ numai
impreunii pot ajuta la Proteclia organismului.
Nota: • IonuI negativ de hidrogen (H-) este singurul donor de
eIectroni care nu devine radical Iiber prin cedare de electroni; ce-
deazii electronul, arde oxigenul ~i formeazii apa; (H") este cel mai
putemic antioxidant, pentru cii se poate deplasa in orice parte a
corpului, acolo unde este nevoie de el.
• In intuneric absolut, nici un electron nu se pierde prin fot-
odeta~are din apii ~i alte lichide.
• Dacii se poate, beli apii cu pUline minerale. Nu beli apii
prea mineralizatii ~i cu bioxid de carbon.
• Dacii apa este durii de la calciu, nu este bunii pentru ini-
mii; aceasta duce la migrarea calciului din oase ciitre lesuturile
moi, care se calcificii ~i avem mu~chi duri etc. (aceasta pentru
cii, In exces, calciul furii suficient magneziu). Clnd exista sufi-
164
~
cient magneziu in corp, se declan¥eazi un raspuns hormonal,
ce conduce la migrarea inversa a calciului, din tesuturile moi
inspre oase. Noi tratiim osteoporoza cu magneziu, legume ~i
Cruete. Adicii 0 facem reversibila. Allii 0 trateaza cu chimicale, in
Ioc sii 0 Cacii reversibilii.
APA DE CALITATE ESTE FOARTE
IMPORTANTA PENTRU SANATATEA TA.
• Cu cat va fi mai purii, adicii lipsitii de poluante ~i cu valoa-
rea energeticii mai mare, cu atat va fi mai beneficii.
• Vincent a stabilit cii se declan~eaza intotdeauna cancer pe
un teren oxidat (lara electroni), alcalin ~i cu slaba rezistivitate
electricii.
• Aparatul numit Bioelectronimetrullui Vincent evalueaza
automat toli cei 3 pararnetri (pH, rH, ro).
Cum putem modifica ace~ti parametri?
1. • Daca pH-ul este prea bazic, puteli adauga cateva pica-
turi de suc de lamaie.
• Daca apa este prea acidii, nu trebuie s-o beli.
2. Daca rH-ul este peste 28, puteli agita apa timp de 30 de
secunde intr-un pabar sau recipient de sticlii.
• Mai puteti sa dinamizali apa, pur ~i simpIu linand-o cateva
secunde Ia soare. Daca pabarul In care 0 soIarizali este albastru
este ~i mai bine.
Nota: • Apa poate fi poIuatii cu metale grele, ing~aminte chi-
mice, fosfati, ape menajere, medicamente, hormoni de cre~tere.
Toate aceste substante contribuie la scaderea dimensiunii vibra-
torii a apei; situatia este aceea~i ~i in cazul alimentelor ~i medi-
camentelor.
• Evitati consumul apelor minerale imbuteliate cu un rezi-
165

duu uscat (mineralizare totalii) mai mare de 18Omg/l (mentionat
pe etichetii), dedit in cazul unei boli ~i cand medicul vii recoman-
dii 0 apii cu reziduu mineral mai ridicat.
oAtentie la apa imbuteliatii bogatii in calciu!
oEvitati apele carbogazoase, care au aciditate prea mare.
o.Piicat cii apa nu este vandutii in recipiente de sticlii!
oAtentie, apa se poate altera, dacii este tinutii prea mult in
depozite ~i la temperaturii prea ridicatii.
o Evitati cafeana cu lapte. Taninurile din cafea precipitii
proteinele din lapte, care face sii se formeze in stomac un coagul
foarte greu de digerat ~i asimilat. Limba inciircatii ~i migrenele
pot fi consecinta acestui amestec nefast.
Hidrogenul este combustibilul vietti.
(Albert Szent Gyorgyi)
Ceea ce este numit circuitul carbonului in naturii este de
fapt un circuit al hidrogenului. Plantele ne dau hidrogenul care
este ars ca un combustibil de organismul nostru.
• Plantele iau lumina solarii ~i apa ~i desfac apa cu ajutorul
luminii, in hidrogen ~i oxigen.
o Hidrogenul ia parte la producerea de glucide, lipide ~i
proteine, in timp ce oxigenul este eliberat formand aerul pe care-l
respiriirn.
• Dehidrogenazele sunt enzime care scot hidrogenul din
hrana vegetarianii ajunsii in corpul nostru. Glucidele sunt formate
1/3 din carbon, 1/3 din oxigen ~i 1/3 din hidrogen.
• Dehidrogenazele scot hidrogenul (combustibilul) din glu-
cide, care este apoi arsde oxigen, rezultfuld astfel energia nece-
sarii organismului, iar carbonul ~i oxigenul formeazii bioxidul de
carbon, ce este eliminat ~i reabsorbit apoi de plante.
166
i
o 60% din caloriile pe care Ie ingeriirn sunt transformate in
ATP, un produs chimic de depozitare a energiei.
o Producerea ATP-ului este un proces de hidrogenare.
oEste nevoie de 1/4 kg de hidrogen pentru producerea ATP-
ului zilnic necesar corpului nostru.
o Restul, de 40% din calorii sunt folosite pentru inciilzirea
corpului la 37°C.
o Albert Szent Gyorgyi a descoperit ~i faptul cii organismul
depoziteazii hidrogen in ficat, intestine, pliimani, splinii (in ordine
dupii cantitatea de hidrogen depozitatii).
• Hidrogenul miisurat era de fapt ionul negativ de hidrogen
(H"). Hidrogenul obi~nuit (atomul) are un singur electron; (H·)
este un atom de hidrogen ionizat, are doi electroni. Electronul
suplimentar este foarte slab legat ~i-l cedeazii cu ~urintii.
• Szent Gyorgyi era de piirere cii electronii (viata) nu se
mi~cii in organism dacii nu sunt asociali cu hidrogenul.
o in sucurile proaspiit stoarse - de portocale, morcovi, gra-
pefruit - sunt cantitiiti enorme de (H").
• Hidrogenul ajutii la hidratarea celularii. Cand celulele
noastre se hidrateazii, ele se umflii. Organismul trece in stadiu
anabolic, cu formare de noi celule, ceea ce este bine. Cand celule-
Ie sunt deshidratate, rapid organismul trece intr-o stare catabolicii,
in care se consumii din masa muscularii ~i apar tot felul de boli.
• Organismul este apii 70%, creierul chiar 90%, a~a cii 0
hidratare insuficientii duce la deprimare, Iipsii de energie. Orga-
nismul are nevoie de multii apii, dar apa de la robinet are tensiu-
nea superficialii TS=73 dynlcm ' , care nu poate hidr.ata celulele.
Dacii se scade TS a apei, aceasta va hidrata din plin celulele.
167
 4. stimularea dezintoxicarii;
Lupta impotriva ftagelelor moderne Aceasta actiune de corectare trebuie sa fie controlata prin
masuratori bioelectronice regulate (pH salivar ~i pH urinar). Yn
Obi~nuintele vietii din tfuile industrializate au condus sis- cartea ,,Adevarul despre alimentatie" (pag. 234-248) am detaliat
tematic terenul nostru spre regiunea 3 cu tendinta nepllicuta de a cum se masoara cei doi indici personali de sanatate. Este 0 mo-
fi intotdeauna prea alcalini ~i intotdeauna prea oxidati. Aceasta dalitate simpla ~i eficace de testare a organismului; prin aceasta
deviatie poate fi caracterizata de: metoda poti testa rezistenta organismului tau la 0 alimentatie ne-
• alimentatie dezechilibrata; chibzuita, pop preintampina boala corectand alimentapa.
• alimente rafinate ~i sterilizate;
~ aditivi chimici ~i de multe feluri;
•
• abuzul de fertilizanti chimici care otriivesc solul;
• ape alcaIine, oxidate ~i prea mineralizate; Desigur, tu nu ai nici Bio Terrain Analyzer (B.T.A) ~i nici
• folosirea enonna ~i exagerata a medicamentelor; Bioelectronimetru. Dar poti sa ai 0 hlirtie indicatoare de pH, pen-
• variatiile climei telurice; tru a-ti masura pH-ulurinar ~i pH-ul salivar.
• contarninarea electrica a atmosferei ~i poluarea aerului ~i
a apei;
• radiatiile ionizante naturale ~i artificiale;
• folosirea intensivi a materialelor sintetice;
• cateva atitudini psihologice negative (fuca, adversitatea,
~ocurile afective, hiperactivitatea).
Lupta impotriva acestor flagele moderne care sunt: afecti-
unile cardiovasculare, cancerul, scleroza ~i diversele degenernfii
trebuie sa inceapa de la 0 reechilibrare a terenului obtinuta astfel:
I. folosind 0 alimentatie echilibranta, daca este posibil de
origine controlata, de preferinta alimente crude (acide ~i reduse)
~i sa se reduca cantitatea de alte alimente (pentru ca aceste ali-
mente conduc la 0 alcalinizare ~i 0 oxidare importanta);
2. sase recurga la ape potabile pure, putin mineralizate
(care provin din pamanturi vulcanice ~i nisipoase);
3. protectia fata de dive~i contaminanti, in particular impo-
triva acelora supraincarcati electric;

168 169
t
 1

Interpretarea testului salivar

TESTUL SAUVEI, INDICELE NR. 1 • Cel mai important reper este diferenta mare a valorilor
pH-u1ui salivar de la prima masuratoare (cea inainte de masa) ~i
DESANATATE urmatoarea, efectuam la 4-5 minute dupa masa.
• Cre~terea pH-ului salivar dupa mancare arata ca orga-
nismul inca functioneaza ,,natural". Daca preferati alimente acide
• Dezvaluie cum functioneaza organismul ca intreg; este re-
(carne, lactate, rainoase, paine alba, dulciuri, bauturi racoritoa-
prezentativ pentru toate lichidele interne.
re sintetice, cafea, tutun, oua, nuci, cereale), fortati organismul;
Valoarea pH-ului salivar.
se rupe echilibrul acido-bazic, iar consecinta pe termen lung se
• Nu este nevoie sa faceti determiniiri zilnice, intrucat mo-
cheama boala.
dificarile nu sunt semnificative de la 0 zi la alta.
1. Daca pH-ul salivar se gase~te in limitele 5,5-6 ~i cre~te
• Abia dupa 2-3 zile de ciind ati schimbat dieta, masurati din
dupa ce ati mancat, inseamna ca rezerva ta alcalina este scazuta,
nou pH-ul salivar ~i notati rezultatul.
dar organismul inca e in masura sa raspunda cerintelor de urgenta
Cum procedati?
impuse de alimentatie.
• Colectati pUlina saliva intr-o lingura, inmuiali in ea hiirtia
2. Daca pH-ul salivar de 5,5-6 nu fiuctueaza dupa manca-
indicatoare ~i comparali culoarea sa cu aceea de pe etalon.
re, insearnna ca organismul tau este extrem de acid. Va trebui sa
• Comparati pH-ul salivar inainte de miincare cu acela de
manifestati mai multa preocupare in intelegerea de a fi sanatos.
dupa masa, la 4-5 minute. Notati rezultatele cu cele pe care Ie yeti
la aminte ca celulele tale produc in permanenta acizi. Efortul
obline in zilele ~i saptamanile urmatoare.
fizic in sine produce ~i el 0 mare cantitate de acizi.
Semnificapa pH-ului salivar
3. Yn cazul in care saliva de dinainte de masa are valori si-
• Nivelul pH-ului salivar este identic cu majoritatea fluide-
tuate intre 6-6,8 ~i cre~te dupa masa, insearnnli ca rezerva alcalinli .
lor din corp.
e adecvam, dar sistemul nervos autonom e programat pentru pe-
• Este bine ciind pH-ul salivar este 6,8. Aceasta este valoa-
rico! sau supravietuire.
rea sa naturala.
• Daca valoarea pH-ului salivar scade dupa mancare, chiar
• Se admit ~i valori mai mici (6,2-6,8), obtinute la masura-
daca tu te alimentezi corect, e semn cli nu alimentatia este cea
rea de dimineata, imediat dupa ridicarea din pat.
care iti controleazli reactiile fiziologice, ci emotiile, ingrijorlirile,
• Aceasm dereglare este in legatura cu faptul ca majoritatea
caci saliva se conformeaza ~i tulburiirilor emotionale.
populatiei s-a obi~nuit sa duca boala pe picioare, consideriind ca
• Yn situatia in care pH-ul salivar se mentine in jurul valorii
nu este important sa se implice in corectarea conduitei de viata.
de 6 (nu cre~te), de~i dieta ta se compune din 75% alimente alca-

170 171
 linizante ~i 25% din alimente acidifiante, inseamna ca nu toxici-
tatea generala este responsabila de acest e~ec, ci faptul ca te afii
sub dominalia neinduratoare a stresului intern. De cele mai multe
ori acesta se declan~eaza ca urmare a unor incidente sau impre-
sii din trecut; amintirile din subcon~tient influenleaza dramatic
funcliunile fiziologice. fn cazul oamenilor afiap in continua stare
de incordare, imbunatalirea dietei aduce 0 schimbare miirunta,
aproape imperceptibila, a valorilor pH-ului salivar ~i, implicit, 0
imbunatatire abia sesizabila a stiirii de sanatate.
4. Daca pH-ul salivar este 6,8 (inainte de masa) ~i mai mare
(chiar 8) dupa masa exista doua posibilitali.
a. Ai 0 rezerva alcalina destul de bogata pentru a menline
organismul in stare de sanatate.
b. Sistemul intern de control, care pregate~te organismul sa
se apere sau sa se relaxeze, este bine echilibrat.
172
~
TESTUL URINEI, INDICELE NR. 2
DESANATATE
• Valoarea pH-ului urinar exprima starea de sanatate pre-
zenta ~i viitoare, in baza unor informapi concrete, dincolo de ceea
ce comunicam prin "rna simt bine" sau "rna simt rau".
• Urina e mesager ~i factor de echilibru. Ea antreneazii toxi-
ne, poate chiar ~i substante vitale, pe care corpul- confuz, agresat
~i dezechilibrat - nu Ie mai asimileazii.
• Valoarea pH-ului ofera indicii asupra condiliilor in care
traiesc ~i funcponeaza celulele. De fapt noi traim ~i murim la ni-
vel celular.
• Nivelul pH-ului urinar ilustreaza modul in care corpul tau
a prelucrat alimentele ingerate in ultimele 24 de ore.
• Urina de dimineala contine 0 mare parte din materialele
care au fost colectate, sub forma de de~euri, in timpul somnului.
• Nu a~teptati sa apara simptomele unei boli pentru a sesiza
ca este ceva in neregula cu dumneavoastra.
Cum procedati?
• Testarea pH-ului este simpla ~i ieftina; va ajuta sa va con-
turali propria imagine despre sanatate.
• Avet i nevoie de hiirtie indicatoare de pH (5,5-8) cu divizi-
unile necesare.
• Primul pas pe care trebuie sa-I faci, dimineata imediat ce
v-ati trezit este colectarea urinei intr-un vas curat. Testati-o apoi
cu hiirtia indicatoare de pH.
• Cand hiirtia s-a umezit ~i schimbarea de culoare a devenit
173

evidentii, comparati-o cu aceea a mostrelor din setul de testare §i
notati-o.
Cum interpretap. mesajele pe care vi Ie transmite pH-ul
urinar?
• E§ti sanatos daca pH-ul urinar de dimineapi este 5,5-5,8
dupa ce ai mancat cu 24 de ore in urma numai alimente acidifi-
ante (came, oua, lactate, grasimi, cereale, fiiinoase, paine alba,
dulciuri, bauturi riicoritoare sintetice, cafea, tutun). Aceasta in-
searnna ca organismul tau raspunde bine la alimenta!ia pe care i-o
oferi; mai are inca minerale alcalinizante alcaline disponibile, dar
nu te intrece cu firea in a consuma alimente care produc reziduuri
acide.
• E§ti sanatos daca, dimineata pH-ul urinar este 7, dupa ce
in urma cu 24 de ore ai consumat numai alimente alcalinizante
(legume §i fructe).
• E§ti sanatos, daca dimineata pH-ul urinar este 5,8-6,8,
dupa ce in urma cu 24 de ore ai consumat alimente sanatoase §i
echilibrate din punct de vedere al pH-ului (75% alimente alcalini-
zante §i 25% alimente acidifiante).
• Daca urina ta de diminea!a are pH = 6,8-8, dupa ce in urma
cu 24 de ore ai mancat doar alimente acidifiante, inseamna ea e~ti
bolnav indiferent de cat de bine te simP.. Ai treeut pragul in care
organismul dispunea de minerale alcalinizante pentru a neu-
traliza reziduurile acide. Drept urmare, intervine amoniacul §i te
salveazii, neutralizand urina, caci numai astfel poate fi eliminatii.
Apare un paradox, eel pu!in la prima vedere.
1. De ee este urina acida, daea rezerva alealina este su-
ficienta?
Reziduurile acide din came, lapte, oua, branza, alcool, ca-
fea, bauturi carbonanate, grasimi sunt agresive fa!a de tractul uri-
nar. Ca atare, ace§ti acizi putemici (acid sulfuric, acid fosforic),
pentru a fi elimina!i, trebuie sa fie diluati sau neutralizati.
174
1
Existii doua modalitiiti la care organismul apeleaza pentru a
neutraliza urina putemic acida.
a. Apeleazii la rezerva alcalina daca existii. In acest caz, pH-
ul urinei de dimineata este 5,5-5,8, daca consumi numai alimen-
te acidifiante. Valoarea 5,5 indica rezerve minerale alcalinizante,
semn de sanatate, dar nu inseamna ca e bine sa consumati, in ex-
ces, alimente care produc reziduuri acide. inca Ie puteti prelucra,
insa cu timpul rezerva de minerale neutralizante se va epuiza.
b. Daca unui acid putemic i se adauga minerale moderat
alcaline, acidul devine mai slab §i nu mai irita tesuturile sensibile
ale rinichilor.
2. Al doilea paradox.
De ee urina este alcalina, dad in urma eu 24 de ore ati
eonsum'at doar alimente aeide?
Am spus §i repetam ca e§ti bolnav, indiferent cum te simti .
Rezerva alcalina iti este epuizata, la fel capacitatea de aparare.
Daca rezerva alcalina iti este epuizata, mineralele nu mai
sunt disponibile pentru a tampona acidu!. Organismul incepe de
acum 0 lupta pentru supravietuire. Neutralizeaza acidul folosind
amoniac (NH3), chiar daca acest fapt altereaza apoi modullui na-
tural de functionare. A fost nevoit sa se adapteze, sa faca fata unei
situatii de urgenpi, primejdioase. Cand alcalinitatea (urina alcali-
na) mascheazii excesul de acid din organism, datorita sistemului
de urgenpi, urina are miros de amoniac; este un avertisment.
Mirosul de amoniac al scutecelor bebelu§ilor; avertizeaza
asupra carentei de minerale din hrana acestuia, datorita unei ali-
mentatii deficitare. Urmiirile pot conduce la 0 tragedie de pro-
portii.
175
 Ce poate face alimentatia pentr u tine?
• 0 conditie esentiala a sanatiitii este sa ~tii ce actiune are
fiecare aliment in parte introdus in organism (acid sau alcalin) ~i
sa pastrezi un echilibru, incat organismul tau sa poata functiona
normal.
,. Alimentatia sanatoasa presupune ca rata zilnica sa se com-
puna din legume ~i fructe (75%) ~i doar 25% altele (carne, lactate,
grasimi, oua, cereale) care sunt acide. Legumele ~i fructe le fur-
nizeaza substa ntele nutrit ive pentru preluc rarea celorlalte.
• In realitate tu ce faci? Urmezi indemnul gustului ~i te situ-
ezi la polul opus. Studiile de specializate arata cii hrana oamenilor
consta in 5% legume ~i fructe ~i 95% alimente bogate in proteine
generatoare de acizi ~i stres, mari consumatoare de energie (pen-
tru digestia lor).
• Corpul u~or alcalin este saniitos. Dad faci pe dos intr-
ale hrane i, te situezi pe contra sensul vietii. Te imbolnave~ti cu
lingura ~i cu furculita; dar pretinzi a nu ~ti de unde ti se trag su-
ferintele.
• incear ca sa intelegi de ce ai pH-ul pe care-l ai ~i cum ip
corectezi stilul de viali, ca pH-ul sa reflecte sanata te, nu. boala.
Concluzie: Testul salivei ~i testul urinei, folosind hfutia de
pH, reprezinta un bun instrument in a-ti cunoa~te mai bine orga-
nismul ~i a-I sluji in numele sanatiitii, a~a cum se cuvine.
Scopul arunciirii in organism (in cazul pH-ului urinar) a
unor alimente cu reziduuri numai acide sau numai alcaline, este
de a-I pune intr-o situatie limita temporar, sa gaseasca solutii po-
trivite la acest asalt de hrana unilaterala.
Repet: nivelul pH-ului urinar arata modul in care corpul tau
a prelucrat alimentele ingerate in ultimele 24 de ore.
176
t
pH-u l corpului ,
Mentineti-va tinere tea cu ajuto rul pH-ului
Cand vorbim de pH-ul corpului, ne referim la acizii pe care
i-am acumulat, la alimentele care genereazii siiruri acide, la aci-
ditate in exces. Toate lichidele corpului, exceptie fac cele din sto-
mac, sunt sau pot fi alcaline. Schimbiiri minore ale pH-ului pot
determina alteriiri grave in dinamica reactiilor chimice intracelu-
lare.
Acizi ce nu imbol naves c organ ismul: acizii metab olici ~i
acizii din fructe.
Organismul uman in ansambul este 0 entitate alcalina, dar
genereaza acizi prin functionare. Ace~ti acizi nu vor afecta nega-
tiv organismul pentru ca sunt acizi slabi, ce se elimina u~or prin
plamani.
Nici acizii din frucie nu imbolnavesc organismul. Contin
acizi organici, pe care corpul ii poate elimina prin plamani. Con-
tribuie chiar la refacerea rezervei alcaline. Exercitii un stres minor
asupra organismului.
Acizi ce imbolniivesc organ ismu! .
Excesul de acizi (reziduuri acide) din carne, produse lacta-
te, oua, cereale, nu se elimina prin plamani, ci prin rinichi. Acizii
sunt puternici. Trebuie neutraliazati inainte de a fi eliminati , cu
minerale din rezerva alcalina (daca exista); exercitii un stres ma-
jor asupra organismului. Consuma mineralele din rezerva alcalina
a organismului..
Daca nu ar fi neutralizati, ace~ti acizi ar arde tesuturile afia-
.Ie de-a lungul tractului urinar.
Acele persoane care prezinta usturime ~i disconfort cand
urineaza s-ar putea intreba daca nu cumva s-a diminuat capacita-
177

tea de eliminare a acizilor alimentari - durere a sau usturi mea
au rolul de a indica faptul eli rezervele de substa nte miner ale
neutra lizant e sunt epuiza te ~i cii organ ismul a incepu t sii-~i
adapte ze modu l de funcp onare pentru suprav ietuire .
Singurul mod de a imbunatiiti conditiile care au dat na~­
tere problemei, este consurnarea unor alimente (sau suplimente)
capabile sa refaca depozitele de minerale neutralizante - rezerva
alcalina.
Daca acizii produ~i nu sunt neutralizati, mediul intern va fi
atiit de toxic, incat sistemele nu vor mai putea functio na .
Ce este rezerv a alcalinii?
Rezerva alcalina este constituitii din minerale care contra-
careaza efectele acizilor alimentari. Aceste minerale sunt: Na, Ca,
K, Mg. Acestea se pot obtine doar din legum e ~i fructe ~i nu din
sarea de masa sau suplimente anorganice.
Organismul tau folose~te mineralele organice pentru a neu-
traliza acizii (reziduurile acide din alimente). Cel mai impor tant
dintre aceste a este sodiul organ ic. Cea mai mare parte a sodiu-
lui folosit pentru tamponare este stocatii in ficat ~i mu~chi, gata sa
fie folosit la nevoie.
Sodiul din rezerva alcalina este folosit de fiecare data cand
mananci proteine in exces sau alte alimente ce produc acizi. Dad
nu-l completezi mancand legume ~i fructe, rezerva se va epuiza
ca painea calda. Ciind sodiul organic lipse~te, organismul are alte
resurse de minerale, precum calciul care se gase~te din bel~ug in
oase.
Dar calciul indepline~te alte funclii - asigura duritatea oa-
selor. Daca este folosit in alte scopuri, nu i~i va mai indeplini
funclia sa primara.
Osteo poroz a apare atunci cand Calciu l a fost folosit pi
lPost de inlocu itor pentru a te scoate din necaz ul provo cat d
IObiceiurile alimen tare.
178
1
Pentru supravie!Uire, organismul a~a giinde~te; se poate
trai pe termen scurt cu oase sf"aramicioase, dar nu se poate trai
daca mediul intern este prea acid.
Atenp e! Ai nevoie de mai multe alimen te alcalinizantE
75-80 %), decat acidifiante (20-25%).
• Unul din cele mai mari stresuri se exercita atunci ciind se
maniincii'mai multe alimente generatoare de acizi, decat alimente
care refac rezerva alcalina.
• Legum ele ~i fructe le refac aceste rezerve de minerale or-
ganice, alimentele producatoare de acizi Ie epuizeaza.
• Trebuie sa consumi cantitali corespunzatoare de legume ~i
fructe, ca organismul sa fie capabil sa proceseze acizii proveniti
din carne, pe~te, lactate, oua, seminle, nuci, cereale, grasimi.
• E~ti intr-un pericol real ciind consumi prea multe alimente
producatoare de acizi, lara sa Ie echilibrezi cu minerale alcalini-
zante (neutralizante).
Ciind organismul trebuie sa lupte pentru a-~i mentine pH-ulll
Evel de supravietuire, e~ti predispus la boli care se dezvoltii in timp
Acidoza metabolieli stimuleaza catabolismul proteinelor
musculaturii scheletice. Scade masa musculara. Catabolismul
musculaturii scheletice produce glutamina, pe care rinichii 0 ex-
trag pentru a forma amoniac (NH3). Astfel, muscu latura a de-
venit rezervo'r de baze, ca miisurii de urgentii. Amoniacul este
mai alcalin decat mineralele din rezerva alcalina, are, pH 9,25.
Ciind neutralizarea excesului de aciditate se face cu amoni-
ac, pH-ul mediului intern (siinge, saliva, umori) devine prea alca-
lin; este 0 alcalinitate falsa, datoritii excesului de aciditate ~i lip-
sei mineralelor vitale din rezerva alcalina. Organismul incepe de
acurn 0 luptii pentru supravietuire. Neutralizeaza acidul folosind
179
amoniac, chiar daca acest fapt altereazii apoi modullui natural de
functionare (trece in parametrii cadranului 3 sau 4). A fost nevoit
sa se adapteze, sa facii fatii unei situatii primejdioase, de urgentii.
Frecven!a verificarilor ~i evaluarilor pH-ului
Este indicat in funetie de situatie sa-ti controlezi frecvent
evolutii1e terenului, efectul terapiilor aplicate, prin intermediul
datelor referitoare la saliva ~i urina.
Valorile salivei ~i ale urinei care vor fi in schimb masurate
zilnic, trebuie pe d.t posibil reprezentate grafic, ca sa permita ti-
nerea, in mod vizibil, sub control a situatiei.
Care ar putea Ii cauzele unui pH marit al sangelui?
Alimentatia acida, voma, spalatura gastrica, deficit de pota-
siu, diuretice, acumulare de sulfati, fosfati, nitriti, arsuri extinse,
administrare de steroizi, laxative, terapiile cu ultraviolete, toate
terapiile prin iradiere, stadiile initiale ale terapiilor cu salicilat,
sulfamide la inceput, chinina, alimentatie constand din miinciiruri
gatite (tara cruditati), apele urbane, multe ape minerale, multe
medicamente (de exemplu, chimioterapie).
Care sunt cauzele unui pH al sangelui' scazut?
Anumite tulburiiri endocrine, dezechilibre in asimilarea
miincarii, anumite alteriiri ale functiei hepatice, exerc:itiu fizic vi-
olent, ~oc, hipoglicemie, intoxicatie cu salicilat in stadiu avansat,
otravire cu alcool metilic, acumulare de clorilra de amoniu, de
clorura de calciu, diaree, boala Addison, insuficienta renala tubu-
lara, alcool, barbiturice, anhidrida carbonica, mortina, anestezie
chirurgicala, asfixie, emfizem, hipoventilatie etc.
Care sunt cauzele unui rH2 marlt in sange?
Pe scurt, tot ceea ce produce incarcari electrostatice in ex-
ces: izolarea de pamant, folosirea m~inilor la care exista frictiuni
180
t
cu formare de ioni pozitivi, aerol conditionat, tesaturile sintetice,
cutiile lui Faraday care sunt locuintele noastre, trenurile, avioa-
nele, automobilele, ozonoterapia, oxigenul, ciildura, apele pota-
bilizate, culoarea ro~ie, marea, 0 multime de miincaruri moderne,
de medicamente moderne, printre care pilula anticoncePtionala,
pingelele de gurna, caldura.
Care sunt eauzele unui rH2 scazut in sange?
Alimentatia bazatii pe cruditiiti, muntele, frigul, tot ceea ce
este a~ezat pe pamiint, alcoolul etilic, anestezicele, culoarea violet.
Care sunt cauzele unui ro marit in sange?
Desigur, apa pura.
Care sunt cauzele unui ro scazutin sange?
In principal tot ceea ce este praces intern de formare a sa-
rurilor ce exista in regnul mineral extern. De asemenea ~i terapi-
ile care intr-un mod oarecare vi se indica pentru scaderea ro din
sange.
Nota: In legatura cu scaderea sau cre~terea valorii factorului
ra, trebuie remarcat ca aceasta valoare depinde in mod principal
de rinichi. Rinichii se comporta ca 0 pompa contraosmotica,
din moment ce patrunderea prin membrana are lac in cantrasens;
electralitii lichidului cu presiune mai mica - siingele, se vor in-
drepta spre lichidul cu presiune mai mare, urina.
Membrana renala este eomparabila eu un catod polari-
zat diferit, ce permite atragerea ionilor in functie de eliminarea
lor. Rinichiul filtreaza intr-o zi in medie 1,5 litri de urina.
Daca vreti viata, maneati viata ~i mentineti-va in coor·
~onatele sale.
Cateva informatii ~i eonsideratii despre posibilitatile te-
rapeutiee.
Dupa cum ati vazut, caordonatele bioelectronice permit
181

cunoa~terea caracteristicilor proprii alimentului, medicamentului
sau al altui corector biologic, 'precum ~i confruntarea acestora cu
cele ale subiectului inainte ~i dupa introducerea in organism. In
aceste condiiii se masoara efectul ~i rezultatele.
Holile alcalino-oxidate (degenerative) se corecteazii cu
acizi reduciitori.
Alimentatie: toatl::. citricele, produsele fermentate ale lapte-
lui (iaurt), hrana crudii, germenii cerealelor, toate derivatele api-
cole.
Fitoterapie: Toate plantele sunt acide ~i reduciitoare,
deci corecteazii terenul alcalino-oxidat. Acesta este motivul
pentru care eu folosesc plantele ca aliment-medicament in 1£ata-
mentul bolilor degenerative. De aceea eu recomand ceaiul din
plante sii fie a treia masii a zilei - tocmai pentru a preveni
bolile degenerative prin corectarea terenului alcalino-oxidat.
Negativarea (iMPAMA.NTAREA)
In fiecare dintre voi, siinato~i ~i bolnavi, se gase§te 0 imensa
masa de electricitate pozitiva in exces cu valori crescute ale fac-
torului rH2, datorate in special inciirciirii cu electricitate pozitivii.
Sursele vi Ie-am prezentat in Capitolul Cauzele cre~terii fattoru-
lui rH2 al siingelui.
. Ce inseamnii electricitate pozitivii?
Inseamna oxidare, inseamna lipsa de electroni, inseamna
cre~terea valorilor factorului rH2.
Daca e~ti con~tient ca prezenia electricitaiii pozitive in-
seamna boala, tu poti scapa de aceasta. Cum?
Prin legarea la pamiint a organismului tau ~i desciircarea
astfel a sarcinilor pozitive nedorite. Corpului i se permite sa ab-
soarbii electroni naturali din inepuizabilul rezervor de elec-
'roni al pamantului.
182
~
~tip care este ~!l!!ai bun erect negativant?
• Este mersul descull ciiteva minute prin zapada ::.-
-. Este mersulla mati inallimi, in jur de 3000 m_
o Mersul III fiecare seara, in amurg s( dimineata devreme
timp de 15 minute cn Plcloarele..g~eiarba..umec!a...de-J".ouiL.
- • Puneti in fiecare sel!!a apa rece in cada de baie si calcati-o
_putemic cu picioarele cel pUlin 10 minute. Acest mod de negati-
yare il putep realiza fiecare acasa.
De asemenea orice contact direct cu un obiect bun conduc-
tor care este in legatura cu piimiintul - un cablu electric, 0 teava,
un copac este 0 metoda buna de ate incarca cu elec1£oni negativi.
In timp ce stai la birou. pOli sta cu pjcioarele pe 0 tabla de cUPru'"
legatii prin1£-un fir de caJorifer, Fste 0 forma buna de negativare
(imJlamiin~.
o alta solutie pe care 0 folose~ti rara sa-ti dai seama este_
dusul. In timp ce faci du~, esti in contact cu energJa pamantului
prin apa care curge prin tevile ingropate in pamiint. A~a se explica
de ce te simii a~a de bine dupa ce faci du~.
Negativarea este absolut indispensabila ~i trebuie sa 0 aplicati.
Apliciind negativarea, reu~iti rara nici un risc §i rara efecte
colaterale sa restabiliti conditiile afectate de dezechilibru electro-
nic ce determina tulburari grave (dureri de cap, alterarea ritrnului
biologic al somnului), cu dobiindirea imediata a vitalitatii ~i func-
tionalitiitii iJ;ltegrale a organismului.
183
 CAPITOLUL II
SANATATEA HOL ISTI CA

Fiecare dintre noi consideriim sanatatea in functie de ni-

velul de educatie, capacitatea de intelegere ~i irnportanta pe care
o acordam ei. Majoritatea oamenilor dau mai putina importantli·
sanatatii lor dedit bunurilor, distractiei, modei, indiferent de re-
. percursiunile ulterioare. Oferind putina atentie, putina importantli
~i ca urmare putin timp, in cadrul activitatilor noastr
e zilnice, ca-
litatea vietii se depreciaza zi de zi. Multi dam importanta sanatatii
doar dupa ce am pierdut-o. Unii oameni pana nu apare 0 durere
majora, se considera sanato~i si spera ca 0 sa ramana in aceasta
stare toata viata. Altii "trag" de sanatate pana se "gripe aza mo-
torul" ~i apoi spera ca "meca nicul" sa-I repare, sa puna piesa
lipsa sau sa schimbe motoml eu unul cat mai bun ~i cat mai ieftin
care sa-I puna pe veehea caroserie.
Oamenii definese sanatatea in diferite moduri. 0 persoana
eu struetura atletiea spune ea sanatatea insearnna practiearea cu
regularitate a unor exereitii ~i asiguarea unor mese pregatite eu
atentie, pentru mentinerea unei greutati normale ~i a unei condi-
tii fizice bune. Un medic va eonsidera sanatatea ea fhnd absenta
bolii. Un psiholog va argumenta ea sanatatea include capacitatea
de solutionare a problemelor emotionale ~i a traumelor. Un preot
va considera sanatatea ca renuntarea la pacal. Totu~i, majoritatea
speciali~tilor privesc aceste definitii referitoare la sanata
te ca fiind
incomplete ~i limitative, ele adresandu-se unei piirti decat intre-

185
~

gului ~i definind-o mai mult ea 0 lipsa (siinatatea este lipsa bolii)
decat ea 0 stare.
Siinatatea este eel mai important revelator, modelator ~i de-
terminant al ealitatii Vietii. Cu cat suntem mai siinato~i, cu amt
cre~te vigoarea, entuziasmul ~i tonusul ~i astfel yom simp, acpo-
na ~i dobandi rezultate mai importante. Sanatatea este 0 dovada
a functioniirii optime a Intregului sistem uman (fiintei) la toate
nivelele, pe toate dimensiunile ei.
Multe aspecte ale siinatiitii noastre sunt afectate de ceea
ce facem, ce simtim si gandim. Avand informatiile corecte ~i la
timp putem alege in cuno~tintii de cauza, ceea ce ne ajutii sa ne
mentinem ~i sa imbunatiipm amt siinatatea cat ~i calitatea viepi
In anasamblu ei. Lipsa informapei despre sanatate conduce la
limitari semnificative, generate de problemele care apar in buna
functionare a organimului, a psihicului ~i a con~tiintei umane.
In acest mileniu - eu amt de mult trambitate Incercari - este
nevoie stringentii de 0 definitie clara, cuprinzatoare dar mai ales
corectii a conceptului de siinatate, care sa cuprinda nivelele, di-
mensiunite, factorii care determina starea de sanatate, precum
si educarea, preventia, Intretinerea, ~i tratamentul problemelor de
sanatate care apar datoritii convingerilor, trairilor ~i acpunilor ne-
corespunzatoare.
Evolupa conceptului de sanitate
In ultimul secol conceptul de siinatate a evoluat foarte in-
teresant:
- 1924, Dr. C.E. Turner: Siinatatea reprezintii functionarea
normala ~i In ansamblu a tuturor partilor organismului, 0 comple-
ta forma fizica (0 singura dimensiune a sanatapi).
- 1942 Organizatia Mondiala a Siinatiitii: Sanatatea nu in-
seamna numai absenta bolii sau infirmitatii ci ~i existenta unei
186
~
stiiri complete de bine la nivel fizic, mental ~i social (trei dimen-
siuni).
- 1991 Paul M. Insel In cartea "Core Concepts in Health"
extinde definitia O.M.S. de la 3 dimensiuni la 5 dimensiuni (fizic,
emotional, mental, social ~i spiritual).
- 2005 Anatecor define~te Conceptul de Siinatate Holistica
pe 3 corpuri (fizic, psihic si spiritual) ~i la 6 dimensiuni (fizica,
volitiva, emotionala, mentala, sociala ~i spirituala).
- 2007 Parlamentul Romaniei prin Legea nr 118 Publicatii
Monitorul Oficial Partea I, Nr. 305 din 08 Mai 2007 define~te In
mod juridic in: Art. I "Prezenta lege are drept scop reglementarea
activitiiplor ~i practicilor de medicina complementarii/altemati-
va care vizeaza prevenirea Imbolnavirilor, promovarea siinatiitii,
vindecarea bolilor ~i optimizarea din punct de vedere biopsihoso-
cial ~i spiritual a fiintei umane."
Este cea mai cuprinziitoare definitie scrisa intr-o lege a sa-
natatii.
Ce este atunci sanatatea?
FritjofCapra sPune despre sanatate: "a ne concentra pe par-
tile ~i fragmentele mai mici ale corpului omenesc, face ca medi-
cina modema sa piarda din vedere faptul cii pacientul este 0 fiinta
omeneasca, reducand medicina la functii mecanice, astfel nemai-
fiind in stare sa se ocupe de fenomenul vindeciirii." Medicina
alopata (construita pe filozofia reductionista) este concentrata
pe boala, nu pe persoana umana, tratand doar partite ce su-
fera ale corpului.
Sanlitatea holistici este un fenomen multidimensional ce
implica aspecte, anatomice, fiziologice, patologice in interdepen-
denta interioara ~i exterioara. Ea pune accentul: • pe mentinerea
stiirii de functionare perfecta a fiintei umane in ansamlul sau (ca
sistem in interrelatie cu alte sisteme); • pe conditiile intretinerii
187
~
perene a acestei stiiri; • pe terapia holisticii; • pe modul in care
trateazii disfuncliile in condiliile pierderii acestei stan, ceea ce
insearnnii refacerea valorilor, capacitiililor §i funcliilor la toate
nivelele lor - trup, suflet (psihic) §i spirit (con§tiinlii) _ luandu-
se in considerare aspectele sociale ale vielii, omui fiind tratat ca
partener unicat §i nu ca pacient incadrat intr-o grupii de bolnavi.
Punctul de vedere al §tiintelor moderne recunoa§te cii, sii-
niitatea are §apte dimensiuni - biologicii, intelectualii, emolionalii,
decizionalii, socialii, spiritualii §i holisticii, fiecare dintre acestea
§i toate impreunii, contribuind la condilia de buniistare a persoa-
nei. Mentinerea unei siiniitiili bune pretinde persoanei sii-§i exa-
mineze, defineascii §i sii optimizeze fiecare din aceste dimensiuni
orientandu-se spre a triii 0 perioadii lungii de timp, in care sii se
bucure de vialii in intregul ei §i la cel mai bun nivel de calitate.
Conceptul de siiniitate integralii (holisticii) se concentreazii
asupra cunoa§terii intregii persoane, a punerii in valoare a funclii-
lor in parte §i in ansamblu precum §i a calitiitii relatiei acesteia cu
mediul ce 0 inconjoarii (extern si intern).
Siiniitatea reprezintii 0 garanlie a orientiirii, libertiitii §i an-
gajiirii corecte a individului. 0 persoanii la care s-a dezorganizat,
limitat, diminuat sau alterat sistemul funcliilor Vielii _ de liberta-
te, armonie §i unitate - alunecii in afara marelui cerc al existen-
lei, devenind un instriiinat, un prizonier, un suferind, un bolnav".
Ecosistemul uman unde se manifestii §i implinirea, §i siiniitatea, §i
boala nu este nici izolat, nici static §i nici intampliitor.
DimensiuniJe saniitafii
Siiniitatea include mai mult deciit funclionarea fiirii proble-
. me a organismului. Ea implica relatlile decizionale, intelectu_
ale, emoponale, sociale cat §i valorile reale asumate. Astfel,
pentru 0 mai bunii inlelegere a siiniitiitii este necesar sii examiniim
188
t
in profunzime fiecare dintre aceste dimensiuni, care luate impre-
unii constituie siinatate §i buniistare in ansamblu.
Sa definim, 3§adar, starea de siiniitate pe cele trei nivele: fi-
zic, sufletesc (psihic) §i spiritual §i pe cele §ase dimensiuni ale lor:
1. Sanatatea biologica (a corpului fizic).
Siiniitatea fizica se refera la starea organismului §i la riispun-
surile acestuia in fata situatiilor, agresorilor §i a bolii. Ea constii
in buna functionare a aparatelor, organelor, tesuturilor §i celulelor
individual, in ansamblu §i in orice conditii. .
Corpul uman este 0 "ma§inane" cu adeviirat extraordinara.
Cel mai mare organ al corpului este pielea, care contine peste
patru milioane de pori prin care se asigura controlul temperaturii
corpului la 36-37°C. 'Scheletul, cu 206 oase, asigurii cadrul su-
port care permite corpului sa ramiina vertical §i sa se deplaseze.
Cei 650 de mu§chi, inclusiv inima, care poate bate de mai bine
de 3 miliarde de ori, tara oprire, de-a lungul vietii, §i pompeaza
§ase litri de sange prin 150.000 krn de vase sanguine. ~apte mi-
lioane de celule sanguine sunt reimprospatate in fiecare se-
cunda. Plamanii asigura oxigenarea. Mai mult de 1000 de mile
de tuburi capilare care imbracii perelii alveolelor pulmonare in
interiorul plamanilor. Sistemul digestiv §i metabolic au sarcina
remarcabila de a transforma hrana pe care 0 mancam in san-
ge sanatos, oase sanatoase §i alte structuri celulare sanatoase,
toate coordonate de miliarde de circuite electrice prezente in
organism sub forma de celule nervoase, peste 0 suta de trili-
oane de celule care §tiu sa se dezvolte in concordanla cu un
plan central, care este codificat la nivelul nucleului fiecarei
celule in interiorul unei molecule uluitoare numita ADN - iatii
caracteristicile rninime ale acestui sistem extrem de sofisticat, 0
capodoperii a artei universale care este corpul fieciiruia dintre noi.
~i peste toate, aceastii "ma§inane" extrem de complexii este in
189
 ,
stare sa se reproduca singura!
Corpul omului este cea mai rafinata creatie a naturii. Este
neasemuit de putemic, plin de capacitati ~i putere de adaptare.
Echilibrul perfect al organismului este mentinut in permanenta.
Organismul nostru dispune de un calculator foarte bine programat
pentru managementul corpului. La baza lui se afla intelepciunea
inmagazinata in fondul genetic al ADN-ului, la care se adauga
creierul uman. Putem vorbi rara echivoc de inteligenta corpului.
Sa ne gandim numai ca sub-cortexul ocupa mai bine de 80%
din creier. Cortexul are doar de 1-2 mm grosime. Toate pro-
gramele de conducere ~i optimizare a activitatilor din corp se fac
automat in celulele specializate ~i supervizate de catre sub-cortex.
Este yorba de programe de lucru puse la punct prin adaptare na-
turala, in miliarde de ani de evolutie a lumii organice, in sute de
milioane de ani de evolutie a lumii animale ~i pastrate in fondul
genetic. incepand cu simturile obi~nuite, lucrul pentru producerea
celulelor specializate pentru diferite organe, necesare inlocuirii
celor care au murit, conducerea lucrului optim al tuturor orga-
nelor componente ale corpului ~i termindnd cu sistemul limfatic
care controleaza imunitatea corpului. Este 0 activitate condusa
automat, de care noi nu mai suntem con~tienti. "Ne trezim" nu-
mai atunci dnd ne doare ceva, atunci cand am neglijat prea
mult cerintele naturale ale organismului ~i cautam ca altcine-
va sa faea ceva pentru noi, pentru ca noi "sa continuam viata
dinainte". Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sa-
natati fizice optime este important sa adoptiim acele conduite ce
ne confera bunastare fizica, confort psihic ~i libertate spirituala.
Avem ~i 0 inteligenta biologica (18). Inteligenta fizica se
reflecta in modul in care avem grija de corpul nostru - ce hrana
ii oferim, cum ne odihnim, ce activitate fizica facem, cum ne re-
lax~m sau refacem capacitatile. lar daca nu ii acordam suficienta
atentie (~i dragoste), acesta ne va comunica acest lucru. Pentru
190
~
corp, eel mai simplu mod de comunicare este somatizarea
(durere sau placere). Somatizarea este modalitatea inteligenta
a corpului de a arata ca avem nevoie sa ne mai dezvoltiim inteli-
genta in acest domeniu. ~i astfel, daca suntem tensionati, faeem
hipertensiune, daca "nu ne mai vedem capul de treburi", su-
ferim de migrene sau daea "nu mai putem inghiti 0 situatie"
ne imbolnavim repetat sistemul digestiv. Corpul fizic poate fi
hriinit sau otravit in functie de modelul de alimentare ce se face
prin cele 5 simturi fizice (tactil, miros, gust, aoz, viiz).
o stare buna de sanatate fizica necesita ca 0 persoana sa
acorde atentie mesajelor primite de la corp (asupra a ceea ce el
are/nu are nevoie) carora sa Ie raspunda intr-un mod adecvat, co-
erent, calitativ. Aptitudinile de auto-ingrijire pot ajuta persoanele
sa previna ~i sa-~i solutioneze micile probleme de sanatate. Este
la fel de importanta acceptarea responsabilitatii pentru controale-
Ie periodice a stiirii sanatatii, abordand cu discemamant instituti-
ile ~i serviciile de sanatate atunci cand apar probleme. Alegerea
inteligenta a hranei, alimentatia de calitate, corecta, moderata,
evitarea dependentelor, exercitiile fizice adecvate, respiratia co-
recta, expunerea la soare (vitamina D) un efort cat ~i un repaus
echilibrat, recuperare ~i punere in forma, iata cateva dintre activi-
tatile unde avem nevoie de dezvoltarea inteligentei.
2. Sanatatea emotionala.
Emotiile sunt sentimente intense acompaniate de reactii
fizice. Multe dintre comportamentele noastre sunt motivate de
emotiile noastre. 0 sanatate emotionala slaba poate afecta ca-
pacitatea noastra de a ne concentra asupra problemelor cu care
suntem confruntati·~i puterea de a gasi solutii pentru a Ie rezolva.
Calitatea sanatatii unei persoane reflecta sentimentele acesteia
fata de sine, situatii, alte persoane ~i divinitate. Sanatatea emo-
tionala include intelegerea, alegerea ~i trairea emotiilor care
191
 --~--

adu c vita lita te ~icapacitate de solu

p.onare a pro ble me lor co- identifica ~i utiliza emotiile in vedere
tidi ene ~i a stre sul ui pre cum ~i cap a luiirii celor mai bune de-
~i ind epl ini activimp. efic
aci tate a de a stu dia , decide cizii ~i apliciirii lor in practica. Nivelu
iente ~i ma i ales cu bun a dispozip.e. l de inteligentii emotionala
este un foarte bun indicator al echilib
San ata tea emop.onala ins eam na sa rului dintre giindire, emopi
egal al emop.i1or ~i sen tim ent elo r
stabile~ti un rap ort ~i actiune . Studiile recente arata ca
tale, fie ca Ie apreciezi ca inteligenta emotionala este
pozitive sau negative. Oamenii car mai importanta la locul de mundi
e se pot miindri cu aceastii decat abilitiitile cognitive ~i
stare de bine sunt capabili sa fad fata expertiza tehnica la un loc.
provociirilor vietii, sa con- ,,Inteligenta emotionala se refera la cap
struiascii relatii puternice ~i sa se buc acitatea de recunoa~-
ure de 0 existenta implinitii . tere a sentimentelor proprii ~i ale celo
o san ata te emop.onala perfecta ins eam na: de manageriere a sentimentelor a13.t
r dinjur, de automotivare ~i
• capacitatea de a controla stresul ~i intern, cat ~i in relatiile cu aW
de a te deta~a de micile oameni", a explicat Daniel Goleman
dificultiiti cotidiene, in cartea lui, "Working with
• echilibrul intre sarcini ~i relaxare, Emotional Intelligence" (1999).
odihnii ~i munca, "lncepiind cu modele biologice ccr
• stima de sine crescutii ~i incredere cetate, ~tim ca inteli-
in foqele proprii, genta emotionala detine cheia cre~teri
• convingerea ca e~ti util, necesar ~i i coerentei interioare ~i a
ai un scop in familia echilibrului unei persoane. Nu mai
din care faci parte, existii indoieli asupra faptu-
lui ca starile noastre emotiona1e ne afec
• placerea de a trai ~i pofta de a te dist teazii creierul ~i abilitatea
ra, de a rade ~i de ate acestuia de a procesa informapa", a
simp bine, declarat Bruce Cryer, autor
al volumului "From Chaos to Cohere
• disponibilitatea de a invata lucruri nce: Advancing Emotional
noi ~i de a te adapta and Organizational Intelligence Thr
schimbiirilor, ough Inner Quality Manage-
ment" (1998). Int elig ent a em otio nal
• un sentiment de imp linire pe toate a det erm ina cap aci tate a
planurile. fiecaruia de a pra ctic a abi lita p car
Pro ble me le apa r atu nci can d nu se e sun t baz ate pe cele cinci
rea lize aza aceste ca- elemente - Daniel Golleman (1995)
rac teri stic i esenp.ale. :
In timp ce ele sunt importante pentru • Con~tienta de sine insa~i ~i de pro
sanatatea emotionala priile emotii (bune sau
influenteazii, de asemenea, sanatatea rele)
fizica. Medicii vad in mod • Empatia - a-i intelege ~i a-i accept
frecvent demonstrarea conexiunilor a pe ceilalti a~a cum
organism-eniotional-mintal.
Somatiziirile sunt expresia unor astf sunt
el de manifestiiri. De exem- • Motivatia - diiruirea, initiativa, opt
plu, un individ cu 0 bun a sta re em imismul
op.onala ma nif est a 0 rat a • Auto-controlul - gestionarea emotii r
sca zut a la boli legate de stre s, cum lo
ar fi ulcere, mig ren e ~i • Aptitudinile sociale - influenta,
astm. Atunci ciind tulburarea emotio comunicarea, ma nag e-
nala continua pentru 0 lunga me ntu l conftictului, conducerea, sta
perioada de timp sistemul imunitar clac bili rea de rela pi, col abo ra-
heaza, accentuiindu-se ris- rea , coo per are a, arm oni zar ea, cap
cui de dezvoltare a diferitelor boli. aci tate a de luc ru in ecbipa.
Int elig ent a emop.onala (EQ ) este cap Atunci ciind ne intelegem sentiment
acitatea de a percepe, ele, situatia in care ne
aflam devine mai limpede. Descop
erim chiar un nou mod de a
192
193
0:

privi cauzele bolilor care ne macina pe noi, familia ~i societatea.
Chiar daea uoo oameni se nase mai inzestrati'Cledit altii
eu privire la inteiigenta emotionala, ea poate fi dezvoltata ~i
rafinata de catre orieine i§i dore§te, iar aeeasta se nume~te
maturizare. Spre deosebire de inteligen~ intelectuala-IQ care se
schimba destul de putin dupa adolescen(A, inteligen~ emopona-
la-EQ continua sa se dezvolte pe masura ce 1£ecem prin viata ~i
invatam din experienta. Mai mult, IQ nu poate fimctiona la poten-
tialul ei maxim lara EQ, aceasta asiguriindu-i suportul energetic
necesar.
3. Sanatatea inteleetuala.
Consta in abilitatea de a reactiona la informatii, de ale del
codifica ~i a ne reaminti informatiile pertinente. 0 buna sanata-
te intelectuala ne permite sa rezolvam problemele care ar putea
provoca perturbari biologice, emotionale sau sociale. De~i s1£iins
in1£epatrunsa cu emotiile, gandirea intelectuala se diferentiaza de
acestea. Emotiile pot altera capacitatea de a gandi a unei persoa-
ne, iar gandirea confuza poate accentua ~i mai mult problemele
emotionale. Sanatatea mintala, de~i foarte asemanatoare cu cea
fizica, nu este u~or de delimitat, caci granita din1£e sanatoqi bol-
nay nu se poate fixa totdeauna cu precizie.
Inteiigenta inteleetuala (lQ). Este obiectiva ~i analitica ~i
poate fi masurata prin anumite teste de inteligenta. Capacitatea
intelectuala variaza de la persoana la persoana, dar toti suntem
eapabili sa ne dezvoltam intelectual ~i sa dobandim, sa eva-
luam §i sa folosim informatiile care permit refaeerea, intreti-
nerea §i imbunatatirea sanatatii. Cercetatorii au demons1£at ca
inteiigenta mentala ajuta la intiirirea sistemului imunitar chiar in
conditiile efectelor daunatoare ale s1£esului. Aceasta forta inseam-
na dezvoltarea unui mod optimist, increzator, pozitiv de asuma-
re in abordarea evenimentelor vietii, in vizualizrea problemelor,
194
~
suferintelor ~i bolilor ca provocari ce pot fi modelate. De aceea,
putem spune ca 0 persoana este inteligenta ~i sanatoasa din punct
de vedere mintal daca: este multumita de ea insa~i, ~tie sa rezolve
dificultaple obi~nuiteale vietii ~i 1£aie~te in armonie cu ceilalti.
Multumita de ea insa§i
• S~ respecta pe sine (autostima),
• Are un concept echilibrat despre sine,
• Prive~te 1£ecutul sau din punct de vedere pozitiv,
• Manifesta 0 dorinta constanta de autodepa~ire in prezent,
• A~teapta viitorul cu incredere,
• Evalueaza ~i recunoa~te propriile aptitudini, la fel ca ~i
limitele personale.
Capabila sa rezolve difieultatile
• Se adapteaza situatiilor deosebite care pot veni,
• Are atitudine calma in infruntarea problemelor,
• Este realista atunci cand i~i fixeaza tinte,
• I~i realizeaza sarcinile cu toata puterea ~i obtine astfel sa-
tisfactie prin realizarea lor,
• Are ,capacitatea de adaptare a aspiratiilor proprii la cele
ale grupului,
• Are capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite
tipuri de reiatii cu ceilaiti indivizi,
• Are capacitatea de a tolera tensiuni suficient de mari ~i de
a Ie reduce in1£-o forma satisIacatoare pentru individ,
• Are capacitatea de identificare atat cu fortele conservatoa-
re, cat ~i novatoare ale societatii.
in armonie eu eeilalti
• Are un vadit sentiment de responsabilitate fata de binele
celorlalti,
• Este capabila sa-i aprecieze pe ceilalti ~i sa imparta cu ei
ceea ce are;
• Este deschisa ca1£e experiente ~i idei noi,
195
 • Stabile~te relapi durabile cu alte persoane,
eforturilor intelectuale ~i emoponale ~i fizice in atingerea scopu-
• Simte un profund respect ~i recuno~tinfii pentru ceilalp,
lui sau repnerea lor.
• Se simte integratii in mediul, grupul ~i acpunile sale de viafii. Efortul volitiv striibate toate verigile actului volitiv:
A ne antrena mintea inseanmii a studia sistematic ~i disci- con~tientizarea motivatiei, definirea cu claritate a scopului, luarea
plinat, a vizualiza, a crea. Adicii: A citi. A ne informa. A Inviita. A
deciziei, alegerea modalitiitilor ~i realizarea practicii a deciziei.
ne antrena mereu mintea pentru a fi deschisii, lucidii, elastica, li-
Acest mecanism este consumator de resurse ~i prin rezultatele
bera, curioasii ~i onesta. A ne pune sub senmul intrebiirii presupu-
oblinute ne avizeazii asupra abilitiitilor volitive dezvoltate ~i ne
neri}e pe care pornim orice rationament. A inviila implicii ~i a ne
atrage atentia asupra imbuniitaprilor care a~teapta sa fie aduse.
redefini mereu "hiirtile mentale" prin care privim lumea precum
Rezultatele pe care Ie oblinem sunt total legate de capacita-
~i a ne menline concentrarea, triiirile ~i actiunile pe obiectivele
dorite pana la final, fiira a ne lasa perturbali. tea de a lua decizii.

4. Saniitatea volitivii Inteligenla Volitivii (QV). Siiniitatea volitiva depinde ~i de

capacitatea de a lua u~or decizii, cu aplicabilitate rapida ~i efici-
Vointa este un mecanism specific de pornire, inhibitie sau
enta pe termen lung ~i care sa puna in actiune resursele necesare
oprire a unui proces cognitiv, emotional sau actional in functie de
In vederea atingerii telului decis. Aceasta inseamna Inteligentii
valorile, convingerile sau motivatiile persoanei. Vointa este un
Volitiva(QV). Ea permite omului sii aleaga intre alternative
proces psihic regulator care constii in capacitatea de a actio-
~i sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri de situatii aparute.
na in vederea reaIiziirii unui scop con~tient stabilit, prin de-
Contribuie la luarea deciziilor importante ~i joaca un rol crucial In
pa~irea unor obstacole interioare sau exterioare. Prin vointa, starea de sanatate ~i de bunastare a individului. Se cuantifica prin
omul delibereazii, initiaza, organizeazii, acponeaza, controleazii,
coeficientul de intrare in actiune ~i prin valabilitatea in timp a de-
regleazii, amana sau suspendii in mod con~tient activitatea. Vointa
ciziilor luate ~i se califica prin rezultatele pe care Ie aduce in toate
se manifesta atat ca iniliere-acceleralie, suspnere-retinere cat
domeniile ~i pe toate planurile vietii. Situapa, mediul ~i starea
~i ca fran ii- abpnere, amanare sau renunlare a unei activitati. in care se afla un om este rezultatul deciziilor luate. Este ma-
Actul de vointii este unul foarte complex, de sintezii, in care
rele regulator al destinului uman. Educarea Inteligentei volitive
sunt antrenate toate celelalte procese psihice ~i Intreaga persona-
(QV) este 0 condilie fimdamentalii a calitatii vietii personale.
litate a omului: viziune, imaginatie, motivatie, gandire, memorie,
Inteligenta volitiva depinde de capacitatea persoanei de a fi
afectivitate ~i triisiituri temperamentale ~i caracteriale.
un observator deta~at, un decident con~tient ~i un evaluator sin-
Libertatea vointei inseanmii capacitatea de a lua decizii in
cuno~tintii de cauzii. cer ~i clar a tuturor informatiilor, stiirilor ~i proceselor care ajung
la el. Un om sanatos volitiv i~i asuma responsabilitatea situatiei
Manifestarea vointei se regiise~te ~i in exprimarea activitiitii
cognitive, emotionale ~i practice a omului. in care se afla ~i este convins ca de calitatea motivapilor, dis-
cernamiintului ~i a deciziilor sale depinde ~i calitatea aCliunilor,
Reglarea volitiva a comportiirii este orientarea con~tientii a
relatiilor ~i rezultatelor sale. Aceasta inseamna calitatea folosirii
196
197
t

actului decisional, ceea ce aduce bunas tare sufleteasca iar ca
rezult ate directe: multu mire, bucur ie ~i fericire.
5. Sanat atea sociala
Lucrurile pe care Ie facem ~i modul in care ne simtim fizic
sunt infiuentate foarte mult de factorii sociali. Omul este 0 creatu-
ra sociaUi ~i calitatea vietii noastre depinde de calitatea relatiilor
interpersonale. A~a cum mu~hii putenici sunt importanti pentru
siinatatea fizica, in acel~i fel abilitap!e sociale sunt impor tan-
te pentru sanata tea person ala ~i sociala. Siinatatea sociala se
refera la capacitatea de realizare a rolului din viatii: rolul de fiu,
prieten, sot, parinte, apropiat sau cetiitean, mtr-un mod eficient ~i
confortabil, cu placere, fiira a tulbura climatul de armonie, eco-
logie sociala, de protectie al altor persoane. Oricare dintre aceste
roluri presupune relatii diferite care genereaza responsabilitiiti,
riscuri ~i actiuni iar acestea ne ofera standardul la care ne rea-
lizam calitatea Vietii. Implinirea nevoilor umane de intimitate,
apartenenta, prietenie constituie un factor important in realizarea
siinatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte
pot dezvolta comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor
de siinatate ~i buna dispozitie, purtiindu-Ie in sfera anomiei, de-
viantei ~i patologiei sociale. Omul are nevoie sa aparp nii unor
anume grupu ri ~i sa se simta acceptat.
Inteligenta sociala (SQ).
Indeplinirea rolurilor ~i a unei serii intregi de nevoi sociale
necesita comunicare. Prin comunicare realizam de asemenea un
volum aproape imposibil de masurat de schimburi de informat ii
utilitare care au un rol extrem de important in viata de zi cu zi.
Ce soar intampla daca atunci cand mergeti la medic, terapeut sau
preot nu ati putea comunica nimic cu privire la starea dvs. de sa-
natate: unde, ciind ~i cat de tare va doare. In absenta comunicarii
198
i
nu am putea impiirtii~i prietenilor no~tri sau celor dragi necazuri-
Ie, bucuriile, emotiile, simtamintele noastre, toate acele trairi in-
terioare care constituie vehiculul ~i substratul celor mai pretioase
relatii. Indeplinirea cu satisfactie a nevoilor sociale necesita 0 co-
municare sincera, eficientii, completa de genul ofera ~i prime~te,
caci relationiirile siinatoase se deruleaza eu dublu sens. Tot prin
comunicare sunt implinite celelalte nevoi sociale care conditio-
neaza siinatatea emotionala ~i echilibrul mental al tuturor fiintelor
umane: nevoia de a influenta pe altii - sfiituire, indrumare, ajutor,
afectiune, apreciere, respect, recuno~tinta.
Comunicarea inteligenta este un factor de promovare a sa-
natat\i ~i longevitiitii, indiferent de felul relatiei interpersonale
(casatorie, prietenie, colegialitate etc.) Studiile ~tiintifice dove-
desc lucrul acesta cu prisosinta. Prin insa~i natura sa, stilul de
viata mode rn submi neaza calitatea ~i durat a relatiilor noastr e
unH cu alti\. De~i nu este u~or, depinde de noi daca facem din
comun icarea de calitate 0 priori tate person ala ~i ne bucur am
de avanta jele pe care ni Ie ofera. Acordiind atentie acestei nevoi
esentiale, facand efortu ri pentru a cultiva in mod activ ~i inte-
ligent relatiile bune cu cei din jurul nostru , vom exper imen-
ta longevitatea sau sanata tea fizica, ~i un plus de multu mire,
bucur ie ~i fericire sufleteasca. Reactiile pe care Ie avem fata de
ceilalti, ca ~i ale lor fata de noi, au un impact biologic mult mai
extins decat ne inchipuim. Fiecare reactie duce la declan~area
unor fluxuri de hormo ni care ne regleaza intreg ul organ ism,
de la inima paRa la sistemul imuni tar. Relatiile bune actionea-
za ca ni~te vitamine, iar pe cele proaste ca ni~te otravuri. Ne pu-
tem "moli psi" de emotiile celorlalp tot a~a cum luam 0 gripa
~i consecinlele unui stres social intens (neacceptarii
, refuzului,
izolarii) ne pot scurta viata.
199
 6. Sanatatea spirituala.
computerele ~i nici animalele nu au Iiberul arbitru sa deci-
Exista diferente intre spiritualitate, pe de 0 parte ~i Con~ti­
da ~i nu se intreaba de ce exista aceste reguli sau situatti sau
inta, Inteligenta ~i Siinatatea spirituala, pe de alta parte.
daca una sau alta dintre ele ar putea fi diferita ori mai buna,
• Spiritualitatea, in fonna ~i in dimensiunea actuala, in-
mai sanatoasa mai inaltatoare. Ele actioneaza in interiorul unor
seamna acele valori fundamentale ale unei persoane care gene-
granite, juciind un ,joe predefinit" dar extrem de important ~i el
reaza credinte, care 0 ajuta sa distinga binele de rau, asiguriindu-i
in ansamblul biologic global. IS Ie pennite fiintelor umane sa fie
astfel baza detenniniirii, moralei, eticii ~i echitatii, care aduc stari
con~tiente - intelegiind efectele, granitele, cauzele ~i situatiile pe
de co.n~tiintii, trairi ~i comportamente specifice:
careacestea Ie produc - ~i sa activeze creativitatea, sa schimbe
'. Con~tiinta spirituala inseamna sa ~tii crne e~ti, de unde
vii ~i care este rostul tau pe aceasta planeta. regulile ~i sa modifice starile. Ne pennite sa modelam granite-
Ie, sa flexibiliziim limitele ~i sa participam la un ,joe infinit". IS
• Inteligenta spirituala inseamna sa con~tientizezi, sa
ne ofera capacitatea de a discerne. Ne confera sensul moral,
"realizezi" cine e~ti ~i sa-ti traie~ti viata din aceasta dimensiune.
abilitatea de a tempera rigiditatea unor reguli, stari ~i actiuni
Prin inteligenta spirituala recunoa~tem faptul ca a trai insearnna
prin intelegere, acceptare ~i compasiune precum ~i discerna-
a ne schimba ~i ea ne ofera directia, scopul si resursele necesare
mantul de a remarca limitele, de a face diferenta ~i a permite
schimbarilor. Fiira 0 dimensiune spirituala schimbiirile vor fi tem-
modelarea lor. Ne folosim de IS pentru a lupta cu intrebiirile
porare, haotice ~i regresive, pe cand in prezenta siinatatii spiritu-
despre ce e bine ~i rau ~i pentru a intrezari posibilitati nerealiza-
ale schimbarile vor fi ordonate, progresive ~i perene. Inteligenta
te inca - pentru a ne ridica, aspira ~i visa. Inteligenta spirituala
Spirituala este capacitatea de a con~tientiza identitatea noastra
este legata de sensul vietii noastre, de a ne trai misiunea noastra
profunda, de a gasi caile cele mai scurte, simple si annonice pen-
tru a 0 trai. personala, de a fi autentici ~i a ne exprima propriile valori. Prin
spirit, De depa~im granitele ego-ului (purtatorul suferintei) ~i
• Saniitatea spirituala inseamna rezultatatele dobandite
~i nivelele trairii lor. aflam raspunsul la modul in care putem contribui la binele co-
mun. Aflam cum ne putem conecta la sistemele din jurol nos-
Inteligenta spirituala (IS). Nici IB, nici EQ, nici IQ, nici
tru (familie, societate, organizatii) ~i cum putem aduce 0 contri-
VQ ~i nici SQ, luate separat sau impreuna, chiar daca sunt capaci-
bulie reala, sincera, pozitiva. Conceptuallnteligenta spirituala se
tati fizice ~i suflete~ti deosebite, nu reu~esc sa explice in totalitate
define~te ca reprezentiind 0 nevoie (aspiratie, ideal, misiune) cu
complexitatea inteligentei umane sau vasta bogatie a spiritului
semnificatii profunde, valori fundamentale, scopuri superioare ~i,
uman: a imaginatiei, intuitiei ~i revelatiei omene~ti. Spre deosebi-
in acela~i timp, calea de acces catre acestea. Inteligenta Spirituala
re de IQ, care este specific ~i calculatoarelor, sau de EQ, intalnit
este instrurnentul pe care-l folosim pentru a ne satisface setea de
~i la unele mamifere superioare, IS este 0 caracteristica specific
a descoperi sensuri, de a dezvolta viziuni, de a face deosebirea ~i
umana. Computerele au IQ ridicat: cunosc regulile ~i Ie pot urma
a aprecia valoarile creatoare, transfonnatoare, ziditoare, a urma
tara gre~eli. Animalele au deseori un EQ ridicat: pentru fiecare
caile cele mai siinatoase spre Marelia Interioara Revelata. Pune
situatie in care se afla simt care este raspunsul adecvat. Dar nici
accentul pe valorile in care credem ~i pe rolul jueat de credinte
200
201
.:,

in conturarea comportamentului, calitatii ~i rezultatelor vietii
noastre. Conceptul de inteligenta spirituala a ca~tigat importanta
odatii cu inceputul acestui de mileniu atat in cerecetare, cat ~i in
traire ~i organizare.
"IS pune intr-o lumina cu totul noua adevarata natura a inte-
ligentei ~i ne arata cum 0 putem folosi in reinventarea organizati-
ilor noastre ~i in retrasarea granitelor cu care eram obi~nuiti:'
Mats Lederhausen, Vicepre~edintele Departamentului de Strate-
gie, McDonalds Corporation
Ne intrebam de multe ori de ce Inteligenta spirituala
merita trezita ~i adusa la viata? Conectarea la inteligenta noas-
tra spirituala este cea mai precisa, autentica ~i sincerii calato-
rie inspre autodescoperirea sinelui, a celorlalti ~i a lumii in
care traim. Inteligenta spirituala facilieaza capacitatea de adap-
tare, schimbarea, performanta, creativitatea, starea de pace ~i de
Iini~te,intelepciunea, bucuria, entuziasmul, eliberarea, refacerea
~i purificarea sinelui dupa durere. Ea ne ajuta sa traim cu bucurie,
incredere ~i entuziasm prin valorile noastre celemaiinalte.prin
simpatie, armonie, compasiune ~i recuno~tinta fata de relatiile
noastre ~i sa ne indreptam plini de motivatie catre scopurile cele
mai reale in viata noastra.
Apelam la Inteligenta spirituala cand avem nevoie sa fim
flexibili, vizionari sau spontani in creativitate, in a rezolva pro-
blemele existentiale, probleme in care simtim ca ne impot-
molim, incarcerati de vechile obiceiuri, nevroze, probleme, de
incercari sau de necazuri. Inteligenta Spirituala este eel mai de-
savar~it instrument in sensulimplinirii noastre:
• reprezintii busola, calauza noastra interioara ciind ajun-
gem "Ia limita", atunci cand problemele vietii depa~esc cunoa~te­
rea obtinuta din experientele trecute.
202
t
• ne con~tientizeaza asupra problemelor existenliale ~i cum
sa Ie rezolvam sau sa ne impacam cu ele.
• ne ofera solutii pentru a transcede problemele binelui ~i
ale raului, ale vietii ~i m0rtii ~i deseori ale disperarii - cele mai
profunde cauze ale suferintei umane.
• ne confera 0 cunoa~tere, traire, un simt "profund" asupra
esentei experienlelor vietii.
• ne poarta in miezul evenimentelor, ne prezinta unitatea
din spatele diferentelor, potentialul ce transcende orice forma de
limitare ~i puterea ce modeleaza orice forma de exprimare.
• ne integreaza in spaliile intra, inter ~i multipersonale, aju-
tandu-ne sa traversam prapastia dintre sine, celalalt ~i universal.
• ne motiveaza sa inlelegem cine suntem ~i ce valoare au
lucrurile ~i fiintele pentru noi.
• ne anima sa evoluam cat mai mult catre persoana comple-
tii care putem deveni.
• ne ajutii sa ne traim viala la nivelul eel mai plin de semni-
ficatie, eliberand tensiunea intre ceea ce facem ~i lucrurile maret e
pe care Ie putem inraptui. .
Acest simi profund intuitiv al semnificaliei, simbolului, ~i
mareliei, este ~ansa noastra pentru a deveni liberi, prosperi, unici.
7. Slinatatea holistica
Cum putem trai inlelept intr-o societate saraca material,
sufletesc ~i spiritual? Suferim de 0 teribila saracie a cunoa~terii,
trairii ~i .imaginaliei simbolice. Ignoram calitalile umane ~i ne
concentram asupra unor acliuni frenetice, a demersurilor de "a
obline, a deline ~i a cheltui". Ne intoxicam ~i folosim gre~it inteli-
gente1e, relaliile ~i mediul, ~i cele mai profunde semnificalii uma-
ne de care dispunem. Neglijam excesiv detoxifierea, intrelinerea
~i dezvoltarea capacitiililor biologice, emolionale, decizionale,
relationale, a sublimului ~i sacrului din i\lteriorul fiinlei noastre,
203
al celorlalti, al lumii inconjuratoare. A trii intelept inseamna a
atinge maturitatea in toate dimensiunile ei. Maturitatea nu
este numai la nivel biologic. A fi con~tient de sine, de trupul tau,
de potentialul tau ~i de miiretia din care e~ti creat este esential
pentru dezvoltarea maturitatii. Maturitatea implica armoniza-
rea viepi interioare cu viata exterioara, cu acpunile personale
~i serviciul in slujba omenirii. Ea se exprima prin unicitate, in-
telepciune ~i actiunea plina de compasiune manifestata fata de
ceilalp oameni indiferent de crez, sex, etnie, varsta ca 0 forma
de respect pentru orice forma de viata. Ea presupune ~i un simt
al introspectiei ~i intelegere bazata pe dorinta de a recunoa~te ilu-
ziile, de a te deta~a de ceea ce este efemer ~i a-ti c1arifica intreba-
rile legate de libertatea existentiala, traire ~i moarte. Maturitatea
este calitate complexa care cuprinde toate planurile existentiale,
la toate dimensiunile lor. Este un criteriu unificator care regleazii,
in mod optim, toate componentele Fiintei umane pentru obtinerea
celui mai bun rezultat. Maturitatea fiecarei inteligente se combina
cu toate celelalte rezultiind Maturitatea Holistica ~i aceasta, la
randul ei, este regulatorul spre eficient, optim, sublim al tutu-
ror celorlalte.
Inteligenta Holistica (lH). Organismul este capabil sa se
adapteze la multe dintre amenintiirile indreptate asupra propriei
identitati ~i astfel sa revina la starea de normalitate. Pentru a do-
bandi aceasta capacitate, organismul cauta continuu sa riJentina
echilibrul intre factori constanti, precum temperatura, puis, ten-
siune arteriala, conpnutul de apa ~i nivelul de zahar in sange.
Acest echilibru natural sau homeostazie este realizat prin activita-
tea unor mecanisme automate din organism. Organismul uman
se poate regenera in mod automat sau poate sainlocuiasca
majoritatea celulelor pe baza unor procese normale. Vinde-
cand ranile ~i inlocuind materialele "uzate" in procesul vindeca-
rii, corpul reu~e~te sa revina la starea de homeostazie.
204
t
Starile emoponale pot genera efecte fiziologice (soma-
tiziri) $i astfel pot juca un rol important atat in distrugerea
cat $i in refacerea echilibrului nostru fiziologic. Din punctul
de vedere al emopilor, creierul produce diferite substante chi-
mice care se varsa in lIuxul sanguin $i afecteaza procesele de
homeostazie a organismului. Deoarece emotiile apar ca raspuns
la toate aspectele vietii, se impune cu necesitate mentinerea unui
echilibru pe toate dimensiunile siinatlipi emotionale, fapt impor-
tant pentru funcponarea normala a organismului. Emopile accen-
tuate sau pe termen lung $i incapacitatea solutionarii adecva-
te, afecteaza - prin intoxicare - sistemul endocrin, in special
glanda tiroida. Pe de alta parte, lipsa alimentelor esentiale in
alimentape produce tulburari ale funcpilor endocrine. Dere-
.glarea homeostaziei emotionale produce deregliiri atat hormonale
cat ~i mintale.
In acela~i fel, de/reglarea homeostaziei mintale, volitive,
sociale ~i spirituale duce la blocarea unor functii, uneori pana la
suprimare, sau la eliberarea, optimizarea ~i sublimarea lor.
Fiecare persoana confera 0 anumita importanta fiecareia
dintre cele ~ase dimensiuni ale sanatatii. Unii indivizi sunt mult
mai interesati de sanatatea emoponala sau intelectuala decat
de sinatatea fizica. Altii i~i pot extrage.o mare satisfactie din
relatiile lor cu alte persoane sau din implicarea lor in munca pen-
tru idealurile religioase. Dimensiunile sanatatii formeaza un tot
_ fiecare are un efect asupra celorlalte. Sa presupunem ca mun-
ca noastra se desfii~oara in armonie cu valorile noastre de baza.
Aceasta armonie poate contribui la sustinerea sanataW noastre
spirituale: Pe de alta parte, 0 sanatate spirituala poate avea
efecte profunde asupra sanatapi emoponale. Siinatatea emoti-
onala se rasfrange asupra relatiilor sociale ~i toate aceste dimensi-
uni ale sanatatii ii va permite fiintei noastre sa solutioneze ~i mai
bine problemele fizice, suflete~ti ~i spirituale.
205

Dereglarea homeostaziei biologice, emotionale, mintale,
sociale, decizionale si spirituale creeaza dereglari homeostazi-
ce in toate celelalte dimensiuni. Si de aceea este de importanta
vitala cunoa~terea, dezintoxicarea, nutrirea, educarea ~i dezvolta-
rea fiecareia dintre ele in parte ~i a tuturor impreuna, generand ast-
fel un fenomen homeostazic holistic posibil doar Fiintei Umane.
Toate aceste dimensiuni distincte lucreaza impreuna pentru
obtinerea randamentului functiilor care asigura astfel confortul
la nivel fizic, sufletesc ~i spiritual. Cultivarea unei anumite di-
mensiuni atrage dupa sine dezvoltarea celorlalte dimensiuni.
Neglijarea unei singure dimensiuni poate induce consecinte se-
vere asupra sanatatii pe ansamblu, cat ~i bunei dispozitii ~i ca
urrnare a calitatii vietii. Pentru mentinerea sanatatii, trebuie sa
acordam atentie constanta tuturor celor ~ase dimensiuni, identi-
ficand legaturile dintre ele ~i incerciind sa Ie mentinem in echi-
libru dinamic, modelator, evolutiv, astfel incat ele sa asigure un
optimum de functii necesare realizarii noastre ca indivizi unici,
intr-un mediu planetar, social ~i spiritual sanatos, propice oricarei
dezvoltiiri benefice.
Dimensiunile sanatatii pot fi influentate de cativa fac-
tori. Pentru mentinerea sanatatii holistice este importanta c\lnoa~­
terea deterrninantilor principali ai Sanatatii.
• FACTORII EREDITARI. Greu de controlat sunt aspec-
te ale vietii care sunt "manipulate" prin gene. Genele sunt "co-
durile" innascute ~i incastrate in fieeare celula a organismului
uman. Ele controleaza multe aspecte ale dezvoltarii ~i funetiona-
rii indivizilor, de la desemnarea sexului ~i pana la tendintele catre
anumite boli. Ele pot afecta sanatatea fizica, emotiile, intelectul ~i
chiar viata sociala. J\cestea sunt aspectele fundamentale ale vietii
~i sanatatii individului. Si pe viitor vor fi oameni cu predispozitie
genetica spre boala sau vor avea 0 viata intrauterina nesanatoasa,
dar nurnaml ~i implicatiile acestora raportat la intreaga populatie
206
'1
va fi mic. Factorii genetici pot Ii compensati, pot Ii controlati
de catre individ, conform ultimelor cercetari ale epigenetieii,
ei ramanand in zona ponderii de 3% dupa previziunile spe-
eiali~tiIor .
• Aecesulla un sistem de ingrijire medicala ~i edueatie in
sanatate competent ~i complet de care 0 persoana poate beneficia
nu doar din perspectiva fizica cat ~i psihica, spirituaHi ~i sociala,
in aceea~i masura. Acest factor ar contribui cu 12% dupa parerile
speciali~tilor. Sunt doua aspecte care vor contribui la ameliorarea
stiirii de sanatate, reducerea morbiditatii ~i a mortalitatii:
• cre~terea prin edueatie a interesului in autoexaminare
~i autoingrjire. Astfel in S.U.A, multe universitati au cursuri de
autoingrijire medicala , psihica ~i spirituala.
.aparatura ultramoderna de investigatii la nivelul sa-
natatii biologice, energetice ~i informationale ce permite depis-
tarea afectiunilor 1n stadiile de 1nceput precum ~i solutiile, ele-
mentele nutritive ~i procedurile ce permit stabilizarea, reversarea
~i vindecarea acestora;
• Factorii de mediu - contributie 25%, indud siguranta
caminului ~i a vecinatatii, locului de munca, serviciile publice
adiacente ~i factorii negativi, de genul volumul de substante to-
xice 1n sol, aer, apa, lumina, energie ~i informatii. Cativa dintre
ace~ti factori pot fi controlati 1ntr-o oarecare masura prin 1nsa~i
capacitatea persoanei de a alege unde sa traiasca, iar alti factori
pot fi influentati prin vointa politica. Totu~i, pentru majoritatea
persoanelor, ace~tia se constituie 1n caracteristici vietii care pot
fi influentate ~i modificate cu mai mare sau mai mic,a dificultate.
• Stilul de viata - contribuie cu 60%, dupa alti speciali~ti
chiar mai mult. Daca ereditatea ~i mediul joaca roluri impor-
tanle in statutul sanatatii noastre, alegerile pe care Ie faeem
in eeea ce prive~te stilul de viata ne afeeteaza ~i ne determina
starea de sanatate intr-o mult mai mare masura. Conform cer-
207
 l
cetiitorilor americani, in SUA, stilul de viata contribuie in mare
• Ea este un proces continuu ~i plkut de detoxifiere, nutrire ~i
masura la 7-10 4in cauzele ce conduc la deces (70-80%). Stilul
lntre\inere pe toate dimensiunile, a carni rezultat firesc este sanatate,
de viata se refera la totalltatea activitiitiior care compun viata unei
bunastare ~i implinire. Exista mai multe dimensiuni ale sanatatii:
persoane, grup, colectivitate, la modul de ansamblu in care tra-
I. Sanatatea biologica se refera la conditia in care se men-
im - atitudini, obiceiuri ~i comportamente ale persoanei in viata
cotidiana. tine organismul ~i la raspunsul acestuia in cazul incerciirilor, su-
ferintei ~i a bolii.
Stilul de viata include cateva componente prin care oamenii
2. Sanatatea emoponala se refera la capacitatea optima de
i~i d~sIa~oara aspectele majore ale vietii lor, componente cum ar traire, de exprimare ~i de solutionare, intr-un mod constructiv, a
fi: hranirea, munca, recreerea, solutionarea problemelor ~i altele.
tuturor emo!iilor unei persoane.
Fiecare individ i~i dezV'olta un stil de viata in mare parte prin
3. Sanatatea intelectuala se refera la capacitatea de pre-
incercare ~i eroare. Oamenii incearca diferite actiuni ~i, de obicei
luare, metabolizare ~i transmitetere a informatiei in mod optim
adoptii ca obiceiuri acele comportamente care confera cea mai
indiferent de volum.
mare reu~ita ~i satisfactie. Aceste comportamente pot fi grupate
4. Sanatatea volitiva reprezm\a capacitatea de perceptie,
intr-un numiir de structuri intrepatrunse, ceea ce creaza compo-
evaluare ~i luare a unor decizii.
nentele stilului de viata . Fiecare componentii poate declan~a un
5. Sanatatea sociala reprezinta capacitatea de a se angaja,
anume efect asupra catorva dimensiuni ale sanatatii persoanei.
contribui, beneficia ~i de a se bucura de relatiile dezvoltate cu alte
Exista mai mufte stiluri de viata: Stilul de alimentatie,
persoane.
Stilul de consum, Stilul de lucru, Stilul recreational, Stilul de re-
ie 6. Sanatatea spirituala se refera la capacitatea de constien-
act placere/durere, Stilul de solutionare a problemelor, Stilul de
ta, de echilibru ~i armonie ce apare in folosirea energiei ~i autoe-
cuno~tere, Stilul de Wire, Stilul de comunicare, Stilul de moti-
ducarea sanatatii in ansamblu.
Yare, Stilul de relationare, Stilul ecologic, Stilul de sanatate ~i au-
7. Sanatatea Holisticii (integrala). De~i oamenii se pot
toeficienta· Diversitatea de conduite ce alcatuiesc stilul de via!a al
orienta pe diferitele aspecte ale sanata\ii, toate aceste dimensiuni
unei persoane, indica faptul ca stilul de viata este afectat de multe
sunt interrela\ionate. Efectele pozitive dobandite intr-o anumita
variabile ~i pare (doar) greu de a fi controlat ~i modificat.
direc\ie tind sa antreneze ~i 0 alta dimensiune, la fel ~i inftuen-
\ele negative pot genera probleme pentru celelalte. Con~tiin\a
REZUMAT.
Holisticii este spiritualitatea intregului Realizat, Armonic si
Sanatatea inseamna mult mai mult dedit
implinit.
absen!a bolii.
Toate dimensiunile sanatatii sunt afectate, inftuentate ~i
• Sanatatea reprezintii un concept complex care constii in pu- modelate de mai multi factori, grupati in: factori genetici, fac-
nerea in valoare, in mod holistic, a inteligentelor innascute (fizica, tori ai mediului, factori ai sistemului de ingrijire a sanatapi, ~i
emotionala, intelectuala, decizionala, sociala, spirituala ~i hollstica). factori ai stilului de viata. Factorii stilului de viata au inftuenta
208
209

t

cea mai mare asupra sanatiilii in ansamblu. Stilul de viala inclu-
de modele de conduita ce afecteaza in mod diferit domeniul de
aCliune sau viala unei persoane. Componentele stilului de viata
sunt stilul de lucru, stilul de distractie, stilul de recreere, stilul
de comunicare, stilul de relationare, stilul de cunoa~tere, stilul
de consum, stilul de alimentatie ~i stilul de ecologie. Stilul de
viala este complex dar el este sub controlul personal ~i el depinde
de capacitatea de a alege conduite care aduc beneficii asupra vie-
Iii persoanei. Alegerile in ceea ce prive~te sanatatea implica mai
mult decat informalia obiectiva.
Sanatatea este un proces continuu, in care toate aspectele
vielii lucreaza laolalta, intr-un mod integrat, echilibrat ~i optim
pentru bunastarea, succesul ~i implinirea fiecaruia. Educalia, con-
~tiinla, convingerile, mintea, sentimentele, deciziile, organismul,
locul de munca, familia, comunitatea, lara, planeta sunt toate in-
terrelalionate generilnd multiple pozilionari ale starii de sine. De
atitudinea subiectului fala de ele (in baza direia omul ia decizii),
depinde propria sa sanatate care contribuie la imbogalirea vielii
unei persoane ~i ajuta la construirea caracterului de valoare, inte-
gritate, unicitate al persoanei, dar care totodata devine un suport
important pentru mediul social ~i planetar.
Realizarea unui caracter sanatos (nedureros) este cel mai
important obiectiv in modul prin care fiecare persoana I~i suslinel
modeleazallmpline~te starea de sanatate, In toate dimensiunile ei,
a caroi rezultat sa produca vitalitate, succes, fericire atilt In pre-
zent cilt ~i pe intreg parcursul vielii sale.
Dobilndirea, intrelinerea ~i menlinerea unei strai de echi-
libru dinamic este foarte importanta. Echilibrul este conceptul
cheie al starii de sanatate, fiinla cautilnd starea de homeostazie In
toate domeniile, la toate dimensiunile, la toate nivelele ~i pe toate
planurile ei(holiostazie) pentru a se revigora, cre~te ~i Implini pe
sme.
Inteligenlele Vielii sunt instrumentele cele mai de prelcu
210
1
ajutorul carora ne scriem Clirli1e Vietii. De nivelul manifestiirii
lor depinde nivelul real al calitatii vietii trliite.
Planul sliniitlipi holistice
APOCALIPSA MEDICINEI: Ziua in care 0 simpla infec-
lie ne va ucide este titlul cel mai vehiculat pe prima paginli a celor
mai importante ziare ale lumii.
"Medicina intra intr-o noua era in care un copil ar putea
muri dintr-o simpla zgarietura la genunchi, in care pacienpi
internati in spitale se vor teme din ce in ce mai mult cli exista
riscul sli i~i piardli viata ~i in care operatii de rutinli ar putea
deveni cu adevarat riscante", avertizeazli Margaret Chan, direc-
torul general al Organiza}iei Mondiala a Sanatiitii.
Un avertisment important a vizat antibioticele. OMS spune
cli am ajuns in situatia in care bacteriile au evoluat ~i au devenit
mult mai rezistente la tratamentul cu antibiotice ele devenind
complet inutile in tratamente. ,,0 erli post-antibiotic Inseam-
nli de fapt sfiir~itul medicinii modeme a~a cum 0 cunoa~tem azi.
Afectiuni comune, precum 0 infecpe in gat sau 0 simplli j uli-
turli la genunchi, pot deveni letale. Rezistenta antimicrobianli
este in cre~tere in Europa ~i in intreaga lume. Pierdem cei mai im- .
portanti antimicrobieni", spune Chan, potrivit independent.co.uk.
Solulia fiind "Promovarea slinlitatii este reprezentata de ori-
ce combinatie de educatie $i interventii organizationale, economi-
ce ~i politice destinate favorizlirii modificlirilor comportamentale
~i de mediu care duc la imbunlitlitirea starii de slinlitate" spunea
dr. Lawrance Green, director departamentul slinlitate ~i servicii
umanitare.
Programele de promovare a sanlitapi sunt destinate
schimbarii comportamentului oamenilor in' vederea reduce-
211
 rii factorilor de rise ~i pentru dezvoitarea unor noi abilitiiti ~i
comportamente care sii promoveze 0 stare de siiniitate continua
~i bunii.
Asumarea, Intretinerea ~i promovarea siiniitiitii este In pri-
mul rand responsabilitatea personalii a oricarui individ, apoi a or-
ganizatiilor ~i a guvemelor. Oamenii abordeazii stiluri de viat ii
care Ie afecteazii in mod direct siiniitatea, buniistarea ~i Implinirea.
De~i ,nu toate componentele stilului de viata se situeaza sub
controlul total al individului, acesta are la dispozitie cele sapte
nivele de inteligenta care pot juca roluri capitale in asigura-
rea unei vieti la nivelul sau eel mai inalt de caJitate, devenire
~i implinire.
Pentru aceasta este necesar sii ne punem cateva Intrebiiri.
Care sunt efectele diferitelor tipuri de comportarnente? Ce impor-
tant ii are planul Siiniitiitii In Viata noastrii? Este el pe lista noastrii
de prioritiit i? Pe care loc? Ce obiective dorim sii atingem pentru a
obtine confortul, buniistarea ~i Implinirea noastrii? Ge tehnici am
putea folosi pentru a modela In mod eficient aceste comportamen-
te? Ce rezultate dorim sii obtinem?
Pentru a obtine 0 viatii de calitate estenecesarii Intocmirea
unui Plan al Vietii care cuprinde: Planul sanatatii _ Planul
devenirii - Planul implinirii.
Planul sanatatii - este primul ~i cel mai important. EI se
referii la siiniitatea holisticii, pe toate dimensiunule sale. EI oferii
calitate vietii. EI trebuie sii fie fundamentat pe Intelegerea clarii a
informatiilor, stadiului ~i obiectivelor referitoare la siiniitate.
SCRIEREA UNUI PLAN AL VIETII. Pentru obtinerea
unei calitiit i superioare a vietii este nevoie de Intelegerea ~i alege-
rea obiectivelor de ansamblu ~i de detaliu ale persoanei. Obiecti-
vele oarnenilor se bazeazii In general pe trebuintele, necesitiitile
~i aspiratiile lor. Definirea intuitiv-optimist-realistii a obiectivelor
permite realizarea de actiuni specifice In sensul indeplinirii lor.
212
~
Atunci ciind sunt de dezbiitut mai multe obiective este bine sii se
acorde prioritiitile ~i confortul necesar. Desemnarea prioritiitilor
este un proces de continua examinare a motivatiilor unei persoane
(trebuinte, necesitiiti ~i aspiratii), exploriind tipologiile de com-
portamente din stilul de viatii ce faciliteazii sau obstructioneazii
atingerea lor, creiind astfel premizele planificiirii adaptiirilor, mo-
deliirilor ~i setiirilor adecvate In comportament. Dezvoltarea unor
comportamente siiniitoase are beneficii pe termen scurt, mediu ~i
lung.
Trei etape principale sunt necesare In realizarea Planului
Vietii. Oamenii au liber arbitru iar deciziile odata luate Ie vor
influenta viata afectandu-Ie sau imbunatatindu-Ie siiniitatea,
buna dispozitie, caracterul ~i chiar intregul destin (personal,
social ~i spiritual). Fiecare dimensiune exprimii clipii de clipii ni-
velulla care este folositii, Intretinutii ~i sustinutii ~i ne dii riispun-
surile exacte: boala sau vitalitate, rigiditate sau flexibilitate,
limitare sau libertate. Multe dintre obi~nuintele noastre au
creat intoxicarea corpului fizic, rigidizarea corpului psihic
sauf~i limitarea con~tiintei care au stopat exprimarea Inteli-
gentelor personale la cele mai inalte nivele la care ne-au fost
setate. De aceea pentru determinarea solutiilor corecte este ex-
trem de importantii evaluarea situa(iei, terapia ~i nutrirea fieciirei
componente care este partial exprimatii, deranjatii sau afectatii. In
acest sens prima ~i cea mai importantii dintre ac\iunile necesare
este evaluarea cauzelor care au dus la degenerarea functiilor
Fiintei Umane la toate dimensiunile ei iar apoi propunerea
unei terapii.
Multe dintre bolile noastre se manifesti ca urmare a in-
toxicarii noastre, a nutririi necorespunzatoare sau a functio-
narii nespecifice ~i majoritatea dintre ele soar videca dad am
face curiitenie.
Hriinirea sau intoxicarea fieciirei dimensiuni este 0 respon-
213
 '/

sabilitate personalii care nu poate fi delegata altor persoane. Ele

sunt procese holistice.
Aceasta carte este scrisa in unna analizei starii siinatatii
multor oameni din Romania de catre speciali~ti ai Asociatiei Na-
tionale de Terapii Complementare din Romania (ANATECOR)
din dorinta de a oferi soluW complementare ~i alternative pentru
refacerea siinatatii. Prima ~i cea mal importanta dintre cauzele
constatate, care duc oamenii din tara aceasta pe cele mai de
jos locuri din Europa ~i chiar din lume din punctul de vedere
al sanatatii, este INTOXICAREA adica stilul de alimentatie
pe toate cele ~apte dimensiuni. Ca atare dezintoxicarea este pri-
mul demers therapeutic, acestuia unniindu-i nutrirea. E clar ca
doar dupa curatire celulele corpurilor noastre se vor reface ~i vor ON. ON 12
putea asimila corespunziitor substantele nutritive. A. DejIII. ImediaI dupi mIncate _ A. llej<ln • 4 ore dlJpl ~
Mancarea a ajuns I. sUPijla 11.0-
Rostul acestei ciirti este de a va oferi 0 imagine de ansamblu cecaIl. ~ eI ~ still complete
~i JeZlduurile SUI1l g8ta sA treecl in COlon
a sanataW precum ~i de a oferi solutii concrete ~i la indemana
pentru redobandirea sanatatii biologice. Prin intermediul aces- -------r't,-_------,'C' IJ . . .

tui Manual de DEZINTOXICARE aflam exact ce avem de flicut

~i tot ce ne riimane fiecaruia este sa ne planificiim ~i sa actionam
piina la redobiindirea sanatatii fizice, care se va continua apoi ~i
pe celelalte dimensiuni.
Sanatatea este responsabilitatea fiecaruia dintre noi si
rezultatul actiunilor noastre. Siinatatea este baza dobandirii ori-
ciiror realiziiri, impliniri ~i virtuti. Nu putem sa Cacem respon-
sabili pe altii de pierderea ei. Nu putem a~tepta piina 0 pierdem.
Merita sa 0 recuperam, s-o intarim ~i s-o intretinem. Nu e nici
complicat, nici dificil.
In acest secol SANATATEA ARE PRIORITATE. S-o pu- a 4
nem pe locul intai. 0r1I17- .
0r1I13
Stirn cu totii ca decizia ne apartine. Sa trecem la Capte! _
A. Reziduurt'- de III dejun tree prin
116cH:eeaII- in ~. A. Rcziduurlle de III dejun auril in 0o-
ten.
B. M&ncarea de prtnz _in SCXlmsc. B. Reziduuriko de I. prinz sunt pe
~ de • inInlln-.

214 215
 -
~
. '~ii~
ir_~ .. )
[.1; .< /

-~~.
~ttt til

~'bJ
Oro 18
A. Aeziduutlle de Ie dejun SUIll, III ma",
parte, in coIonul d.....lldellt Oro 2t
~
R.ziduuttle de I. dejun sun! 1n oig.
B. A8ziduurilt de Ie pnlnz tme III COlon , maid,A.gats 01'8 6,30 _~_. .
~j SO adauga color do Ie dajun. de elimfnare. A La jumllate de onI de fa ..."••re, 01'8 •
C. Aument... da Ie clnA tocmaI ....,.
in stomac.
I 8. R.zJ<iJutira de Ie pnlnz SUn! In cec.
Tn COJonul ascendent Qi transvers.
_ duRA conlnooliti· .
B. Aezid_ de fa etnI_ln ooIon. 'aI",,*,.
A. AP_mole do la d.jun aunt In
Inl_ sunt compte! geille.

--
-==..,;:-.... C. RazJdwrile de Ie dna suntle inIraroa :......... pNiII nouI vat de . . . . . .
~~!1
----- I .... _.....

(----
j _1
;

Ore 22
A. Ae2II:lJuriIe de Ia.do!un_ e&nInat
(..ollh8C\l1l do -.t). 0 ............111....
A. ~ dole clnA .. gIseoo ill
J:" I '-~u
B. ~do Itp.811ZIlltbiiCQarU.
C. Ro,"- dole oIbI ...... d
Inlre Ih colon.
oolonui JlOIWl. gota do ellrrMnere.
In\lIOinM e:ZlnII
COIldIlIa colonuIUI.1ImaglMa &rolll c:ondI1ia cdonului aflat .
<llInd........1I lOll.lID I) 1IngIBI. In conatipa\io crnnicil: 9 S8U mel mull. mese
;dIIlI1h ;II. ~ rezldulI de 1811_: ....vacuole. '. :

216
217
t
 ~

. ...
Sit .; . 'm"nil'"
. ;1-
Irk ) "liL":,';';~
•''='\
tn, •',.'...
1'....
BIBLIOGRAFIE
.........~ ~trt..,

.~'"==''''....
. .~ . "
1/' ".....)'
A
. . ."....IW.......
'. .. -..-.a~
1. Chase Revel ~i staff-ul Universitiilii Medical Research
. . . . .·. . . . .' d ' ...
-_. 'II Co., Medicamente miraculoase, Editura Elit, Ia~i, 1995;
-.~' ;
18i!ttn' fll'lii.olIt ClOUT" URlC,tUtJA • 2. Cezar CUlda', Medicina tradilionalii chinezii ~i Qigong-
'!It." . .. u1 terapeutic, Editura Licoma, Bucure~ti, 2009;
3. Daniel Reid, Cartea completii de medicinii tradilionalii
chineza, Editura Colosseum, Bucure~ti, 1996;
4. Virginia Faur, Mircea Goian, Plantele ~i siiniitatea,
Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 1996;
5. Virginia Faur, Mircea Goian, Fitoterapie ~i fitoprotec-
lie alimentarii, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 1998;
. 6. Virginia Faur, Ciit de putin se cuno~te omul pe sine,
Editura Nagard, Lugoj
COLON NORIIAL
7. Virginia Faur, Favisan 0 nouii filozofie de vialii, Editura
DlVER1lCUlI1'l PROlAPS
Nagard, Lugoj, 2010;
, 8. Virginia Faur, Adeviirul despre alimentalie, Editura Na-
gard, Lugoj, 20 11;
9. Virginia Faur, Relete pentru trup ~i suflet, Editura Na-
gard, Lugoj, 2011.

MOIAP8.cu. NI's, ..
81'• •
~~"I!I­
DEJOS

218 219
 CUPRINS

Capitolul I. Redobandirea sanatapi biologice ~ :. 11

· ."
1. Viole~tt sa te, laCI sanatos?'
Co .. . . . . ,
~ .. 11
2. Ce este boala? ::.:.: : : 17
3. Curiiprea colonului ~ ~ : : 20
4. Curiitirea ficatului de calculi ~ ..: :.: 34
5. Curiiprea vezicii biliare de mal ~i pietre ::..: 45
6. Curiiprea pancreasului, splinei~i stomacuiui : 52
., I'1mfi'
7. Curattrea el . ' ' , . 58
8.,Curiitirea rinichilor : :..: : : 63
9. Curiitirea vezicii urinare 72
10.Curiiprea pliimanilor 76
11. Pielea, al treilea rinichi ~i al treilea pliiman 83
12. Curiiprea oaselor ~i articulapilor 94
13. Curiitirea sistemului cardio-vascular 98
14. Curiiprea sistemului nervos 114
15. Curiitirea dintilor ~ 130
"o
16. Curiiprea limbii 132
17. Curiitirea nasului 134
18. Curiiprea ochilor 136
"
19. Curiiprea urechilor .. 142
20. Striinutul, mijloc de detoxifiere 145
21. Detoxifiere permanenta (produse care curiitii
intregul organism) 146
22. Programul antiparazitar 149
23. Raportul acid-alcalin 151
23.1. Bei apii imbuteliata? : 164
23.2. Hidrogenul este combustibilul vietii 166
24.1. Testul salivei, indecele nr. 1 de siinatate 170

221
t·
 1
24.2. Testul urinei, indecele nr. 2 de siiniitate 173
25. Frecventa verificiirilor ~i evaluiirilor pH-ul 180
26. Negativarea (impiimantarea) 182
Capitolul II. Siiniitatea holisticii 185
1. S1matatea bio1ogicii (a corpului fizic) 189
2. Siiniitatea emotiona1ii 191
3. Siiniitatea intelectualii :.. 194
4. Saniitatea volitivii 196
5. Siinatatea socialii 198
6. Siiniitatea spiritualii 200
7. Siiniitatea holisticii (integralii) 203
8. Planul saniitiitii holistice 211

222