Universitatea “POLITEHNICA” din Bucureşti

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii

şi Tehnologia Informaţiei
Departamentul de Tehnologie Electronică şi
Fiabilitate

Tehnologii de interconectare
în electronică

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 4

SISTEME “CAM” DESTINATE VIZUALIZĂRII ŞI EDITĂRII
FIŞIERELOR DE FABRICAŢIE

Scopul lucrării: Scopul prezentei lucrări de laborator este de a familiariza studenţii

cu sistemele CAM ce realizează interfaţarea dintre proiectare şi fabricaţie, sisteme ce
pregătesc fabricaţia efectivă ce se execută cu echipamentele de producţie. În lucrarea
de laborator anterioară a fost studiată, pe scurt, procedura de interfaţare dintre un
sistem de proiectare CAD şi un sistem CAM de vizualizare/editare a fişierelor de
fabricaţie. Lucrarea de faţă doreşte să aprofundeze problema fişierelor de
postprocesare şi să evidenţieze tipurile de fişiere obligatorii pentru producţia circuitelor
imprimate. În plus, lucrarea prezintă o modalitate interesantă de proiectare rapidă a
structurilor pasive de interconectare sau de RF/microunde în condiţiile în care
utilizatorul nu dispune de un mediu CAD adecvat, circuitul imprimat de realizat este de
complexitate foarte redusă sau trebuie generată o structură planară specială ce nu se
încadrează în clasa “PCB standard” (de exemplu microstrip, stripline, coplanar -
waveguide, slot-line sau alte structuri planare de microunde).

Desfăşurarea lucrării
Se va utiliza sistemul CAM (Computer Aided Manufacturing) GerbTool (redenumit în
prezent VisualCAM), program ce permite, pe lângă activităţi specifice de verificare şi
editare, generarea (este adevărat, într-o manieră neprofesională) unor structuri de
interconectare de calitate foarte bună. Trebuie făcută observaţia că această cale este
urmată, în general, de proiectanţi cu experienţă, începătorii putând face erori grave
care să compromită complet proiectarea şi fabricaţia modulului electronic.

Sesiunea de lucru începe cu deschiderea sistemului CAM prin butonul Windows de

start din stânga jos, scrolarea până la litera W și alegerea splicației WISE Software >
GerbTool. În zona de jos a ecranului se selectează tab-ul “Main” pentru vizualizarea
ariei de procesare a mediului CAM (figura 1) și, în cazul în care există diverse structuri
în aria de lucru, alegerea meniului File > New....

După acest pas se ajunge la etapa importului fişierelor de fabricaţie (Gerber şi N.C.
Drill/Excellon) în vederea vizualizării, editării şi optimizării pentru pregătirea fabricaţiei.

1
Importul unui fişier Gerber (corespunzător unui layer electric/neelectric) se realizează
pe calea: meniul File > Import > Gerber… şi selectarea fişierului de fabricaţie Gerber
(Gerber-X de fapt, formatul cel mai utilizat în prezent).

După import, filmul tehnic virtual de fabricaţie (fiecare fişier Gerber va conduce în final
la realizarea unui film tehnic real) este procesat în vederea începerii fabricaţiei. Trebuie
menţionat că filmul tehnic real reprezintă matriţa după care se realizează fabricaţia
PCB pentru layer-ul respectiv.

Similar, importul unui fişier N.C. Drill/Excellon (corespunzător desenului/„hărţii” de

găurire) se realizează pe calea: meniul File > Import > NC (Drill/Mill)… şi selectarea
fişierului de fabricaţie N.C. Drill (de fapt, tot un format extins, care are înglobate
informaţiile legate de burghiele cu care se face găurirea).

După import, se verifică suprapunerea şi corespondenţa dintre layer-ele electrice şi

desenul/„harta” de găurire, apoi se poate pregăti fabricaţia. Trebuie menţionat, și în
acest caz, că fişierul de găurire reprezintă fişierul de comandă cu care se realizează
găurirea completă a plăcii de circuit imprimat.

Fig. 1 Interf aţa cu utilizatorul a sistemului CAM GerbTool

În figura 2 se prezintă tipurile de aperturi utilizate uzual de sistemele CAM (aperturi ce

corespund pastilelor THD/SMD şi găurilor de trecere (vias), prin entitatea “flash” şi
traseelor/ariilor de cupru prin entitatea “draw”, ce este un “flash” continuu (impresionare
continuă a filmului tehnic), cu deplasarea capului de fotoplotare). După cum se poate
observa, paleta de aperturi nu este foarte bogată, dar este, în general, suficientă pentru
majoritatea proiectelor PCB. În figura 2 se pot recunoaște următoarele aperturi: cerc
(“circle”/”round”), pătrat (“square”), dreptunghi (“rectangle”), țintă (“target”), relief termic
(“thermal relief”), coroană circulară/inel (“donut”/”annulus”) și octogon (“octagon”). În
situaţii deosebite, se pot genera aperturi “custom”, care să fie în concordanţă cu

2
anumite pastile speciale create de proiectantul PCB în conformitate cu specificaţiile
tehnice ale capsulei din foaia de catalog a componentei electronice reale.

Fig. 2 Tipuri de aperturi utilizate uzual de sistemele CAM

În figura 3 se prezintă faptul că în sistemele CAM nu mai există pastile, trasee, găuri
de trecere, arii de cupru etc., ci numai cele două articole/entităţi CAM, “flash” şi “draw”,
entităţi independente una de alta, care se pot deplasa liber, cu pierderea conectivităţii
din proiectul CAD.

Fig. 3 Deplasarea “flash”-urilor şi “draw”-urilor (săgeţile arată poziţiile originale ale articolelor)

În cadrul sistemelor CAM, utilizatorul poate realiza cu uşurinţă copierea repetitivă a

diferitelor structuri şi entităţi (figura 4), operaţie ce permite panelizarea proiectelor PCB
individuale, adică multiplicarea lor într-o structură matriceală în cadrul unui panel unic.

3
 Fig. 4 Copierea repetivă a structurilor şi entităţilor PCB din proiectul CAD iniţial

În cazul lucrului cu aperturi (care corespund, după cum s-a menţionat anterior, pastilelor
THD/SMD, găurilor de trecere (“vias”) şi traseelor/ariilor de cupru), trebuie reţinut că
schimbarea codului de apertură este o operaţie “de forţă” care “umblă la miezul
problemei”, modificând elementele fundamentale ale fișierului generat prin
postprocesarea PCB.

În figura 5 este prezentat cazul unui traseu care interconectează două pastile.
Modificându-se aperturile (numite şi “Dcode”-uri) entităţilor de tip “flash” şi „draw”, se
observă apariţia unor modificări majore, modificări ce pot fi locale sau globale (în tot
layout-ul PCB). Astfel, pastilele circulare mici au fost înlocuite cu pastile circulare mai
mari, iar traseul lat a fost înlocuit cu un traseu mai îngust.

a) b)
Fig. 5 Modificarea codurilor de apertură pentru o structură dată
a) înainte de modificare; b) după modificare

În figura 6 se prezintă modificarea formei (şi dimensiunilor, dacă este cazul) unui cod de
apertură dat, în vederea realizării unei optimizări a structurii PCB iniţiale, structură care,
poate, nu era compatibilă cu fabricaţia respectivului producător PCB sau care fusese
proiectată în mod eronat.

4
 Fig. 6 Modificarea formei (şi dimensiunilor, dacă este cazul) unui cod de apertură dat
a) înainte de modificare; b) după modificare

Cu simbolurile din figura 7 se pot face măsurări de precizie în cadrul proiectului CAM
între două puncte, între marginile a două articole/obiecte din aria de lucru (pentru
măsurarea spațierii/gardării dintre articole) sau între centrele respectivelor obiecte
(pentru măsurarea distanței dintre ele).

Fig. 7 Măsurarea distanțelor dintre articolele/obiectele din aria de lucru

De exemplu, în figura 8 se prezintă măsurarea distanţei dintre două pastile (“pad”-uri)

THD (mai exact, dintre centrele pastilelor), pastile definite prin aperturi circulare în
sistemul CAM. În figură, distanţa este dată în “mil”, unitate ce reprezintă miimea de inch.

Fig. 8 Măsurarea distanţelor şi dimensiunilor articolelor de proiectare

5
Pentru realizarea temelor de proiectare care urmează, trebuie să fie parcurși câțiva pași
în cadrul sistemului CAM.

Primul pas îl reprezintă comutarea grilei de lucru în “vizibil” (butonul “Toggle grid display”),
comutarea cursorului pentru a sta pe grilă (butonul “Toggle grid snap”), setarea unității
de măsură și setarea valorii pasului grilei de lucru (butonul “Units/Precision”, tab-urile
“Units and Precision” și “Display”). Accesarea configurărilor de mai sus este prezentată
în figura 9.

Fig. 9 Configurarea grilei de lucru și unității de măsură

Al doilea pas este cel în care se introduce manual lista de aperturi (în cazul unei proiectări
profesionale lista de aperturi este generată automat de sistemul CAD și este inclusă în
fișierul de postprocesare Gerber X). Pentru deschiderea ferestrei de introducere a
aperturilor se selectează butonul “Setup Apertures” (figura 10), fereastra în care se face
introducerea fiind prezentată în figura 11.

Fig. 10 Accesarea ferestrei de introducere a aperturilor

Fig. 11 Fereastra de introducere a aperturilor

6
Ultimul pas este cel de plasare în aria de lucru a entităților de tip “flash” și “draw”, entități
cu care se realizează structurile din cadrul temelor de proiectare (figura 12).

Fig. 12 Butoanele “Add Flash” și “Add Draw” cu care se realizează structurile planare în sistemul CAM

Teme de proiectare:
1. Din directorul „Proiecte_de_postprocesat” al arhivei asociate laboratorului TIE_L4,
se deschide proiectul PCB TIE_L4-PP_PCB și se fac următoarele activități pentru
pregătirea trimiterii în fabricație: optimizare structură de interconectare,
optimizare „solder mask”, optimizare „solder paste mask” și optimizare „silk
screen”. La final, se salvează și se arhivează proiectul într-un director numit
„TIE_L4-PP_PCB-arhiva”. Se generează fișierele de postprocesare Gerber X
pentru layer-ul TOP (TOP), „solder mask” pentru layer-ul TOP (SMTOP), „solder
paste mask” pentru layer-ul TOP (SPTOP), „silk screen” pentru layer-ul TOP
(SSTOP) și pentru desenul de găurire (DRDWG). Se remarcă faptul că acest
proiect nu necesită operația de găurire și că, în consecință, nu este necesar să se
genereze fișierele N.C. Drill/Excellon. După obținerea fișierelor Gerber X, acestea
se importă în GerbTool și se vizualizează, validându-se unul câte unul.
2. Să se realizeze structura din figura 13 direct într-un mediu CAM (ex. GerbTool,
VisualCAM etc.) folosind doar aperturile prezentate în tabelul 1.

F
C

A A A A

B A
A B B A

D A B D

C C

E E E

C C
C
F

Fig. 13 Structură PCB de realizat prin metode CAM, amplasată pe stratul electric TOP

7
Aceasta reprezintă layout-ul unui multivibrator cu 2 tranzistoare bipolare (cu frecvenţa
dată de componentele pasive alese) şi vizualizare prin 2 LED-uri. Layout-ul va fi amplasat
pe stratul electric TOP. Distanţa dintre 2 puncte adiacente de grilă în figură este de 1M =
2,54 mm. Să se salveze structura cu numele TIE_L4-proj1.gtd şi să se genereze fişierul
Gerber asociat.

Apertură Formă Valoare

A Octogon 80 mil
B Cerc 60 mil
C Pătrat 75 mil
D Cerc 75 mil
E Coroană circulară (“Donut”) 75 mil
F Cerc 20 mil
Tab. 1 Lista de aperturi pentru proiectul 1

3. Să se proiecteze pe layer-ul TOP structura PCB de mai jos (figura 14; imaginea
nu este la scară) direct într-un mediu CAM (GerbTool, VisualCAM etc.) utilizând
doar aperturile prezentate în tabelul 2. D71 (apertura pentru traseul de
interconectare dintre pastila pătrată centrală şi cea rotundă din dreapta) trebuie
calculată astfel încât să se obţină o spaţiere de 20 mil pe verticala centrală
(marcată prin linia verticală). Să se salveze proiectul sub numele TIE_L4-
proj2.gtd şi să se genereze fişierul Gerber asociat.

D11 D11

D50 D10

D110
D71

D110

D11
D200

Fig. 14 Structură PCB destinată calculului aperturii D71 D100

Apertură Formă Valoare

D10 Pătrat 8 mil
D11 Pătrat 70 mil
D50 Cerc 0,4 mm
D71 Pătrat de calculat
D100 Cerc 20 mil
D110 Cerc 1,8 mm
D200 Cerc 4 mm
Tab. 2 Lista de aperturi pentru proiectul 2

8
Figura 15 prezintă structura planară de obţinut în cazul proiectului 2.

Fig. 15 Structura de obţinut în cazul proiectului 2

Întrebări
1. Care este rolul sistemelor CAM în fluxul de proiectare și fabricație PCB?

2. Ce sunt entitățile de tip “flash” și “draw” și pentru ce se utilizează?

3. De ce trebuie introdusă manual lista de aperturi în proiectele din cadrul

laboratorului?

4. Poate fi comandat un fotoploter cu un fișier generat de un sistem CAM?

5. Care este diferența dintre un fișier de postprocesare Gerber și un fișier de

postprocesare N.C. Drill/Excellon?

6. Se poate realiza fabricația PCB fără fișiere de postprocesare Gerber? Dar fără
fișiere de postprocesare N.C. Drill/Excellon?

Teme suplimentare
1. Să se utilizeze sistemul CAM de la laborator sau un vizualizator CAM de pe
Internet (de exemplu, https://gerber-viewer.com/) pentru a se vizualiza și verifica

9
 fișierele de fabricație ale altor proiecte propuse în cadrul disciplinei sau ale unor
proiecte personale.

2. Să se realizeze prin metode CAM un filtru de microunde microstrip de tip “trece-

bandă” cu linii cuplate (numit şi “cu rezonatoare cuplate marginal”), numit TIE_L4-
proj3.gtd şi să se genereze fişierul Gerber destinat fabricaţiei. Constructiv, acest
tip de filtru este format din perechi de rezonatoare de lungime λ/2 deschise la
ambele capete şi cuplate marginal paralel. Să se precizeze structura de straturi
electrice pentru a respecta topologia “microstrip”.

W1
W2
L1
L2 L3
L3 L3
L3 L3 W1
L3
W3 L3
W3
W3
W3 W3 L2
W3 L1
W3
W2

Fig. 12 Filtru microstrip cu linii cuplate realizat prin metode CAM

3. Spaţierea între elementele 1 şi 2 este de 0,3 mm (similar, între elementele 8 şi 9).

Între toate celelalte elemente ale filtrului spaţierea este de 0,2 mm.

L1 10 mm
L2 10 mm
L3 20 mm
W1 2 mm
W2 1 mm
W3 0,8 mm
Tab. 3 Lista de aperturi pentru filtrul de microunde microstrip

•

10