Chimie organică

Generalități

 sunt hidrocarburi saturate

 au formula generală CnH2n+2

109°28´

 toți atomii de C sunt hibridizați sp3

 Prezintă numai legături σ (sigma)

 Geometria CH4 Fig 3.1 – Conformația spațială a metanului

-tetraedru regulat

-unghiul dintre 2 valențe: 109°28´

-lungimea legăturii C-C: 1,54 Å

-lungimea legăturii C-H: 1,094 Å

Fig 3.2 – Lungimea legăturilor C-C,

respectiv C-H

Serie omoloagă

n=1 CH4 metan n=8 C8H18 octan

n=2 C2H6 (CH3-CH3) etan n=9 C9H20 nonan

n=3 C3H8 (CH3-CH2-CH3) propan n=10 C10H22 decan

n=4 C4H10 butan n=11 C11H24 undecan

n=5 C5H12 pentan n=12 C12H26 dodecan

n=6 C6H14 hexan n=20 C20H44 eicosan

n=7 C7H16 heptan

7
Chimie organică

Omologi = compuși care diferă între ei prin cel puțin o grupare -CH2- (gruparea se numește diferență de
omologie).

Ex: Propan – CH3-CH2-CH3

Omolog inferior – etan – CH3-CH3

Omolog superior – n-butan – CH3-CH2-CH2-CH3

Omologi: Toți alcanii

Izomerie

 Prezintă numai izomerie de catenă și izomerie optică

Exemplu de izomeri de catenă:

C4H10 – butan

CH3-CH2-CH2-CH3 n-butan (”n”= ”normal”)

Uzual, n-butanul poartă numele de butan

CH3-CH-CH3
izobutan
CH3

C5H12 – pentan

CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 n-pentan

CH3-CH-CH2-CH3 izopentan

CH3

CH3
CH3-C-CH3 neopentan

CH3

-8-
Chimie organică

Radicali

Radicalii sunt molecule care nu se găsesc în stare liberă.

Ei au cel puțin o valență liberă. Această valență liberă necesită combinare cu un alt atom/o altă
moleculă.

Atomul de carbon are 4 valențe, astfel că putem avea:

1. Radicali monovalenți

-alcanul are 1 valență liberă

-terminația ”-an” este înlocuită cu terminația ”-il”

Exemplu:
 Radicalul metil CH3-

H H
H-C- H H-C-
H H
Metanul are toate Metanul are o valență neocupată, astfel

valențele ocupate cu H că se va numi radicalul ”metil”

 Radicalul etil
CH3-CH2-

 Radicalul propil
CH3-CH2-CH2-

 Radicalul izopropil/secpropil (”sec” provine de la ”secundar” –

carbonul cu valența liberă este un carbon secundar)
CH3-CH-CH3

 Radicalul butil
CH3-CH2-CH2-CH2

-9-
Chimie organică

 Radicalul secbutil (”sec” provine de la ”secundar” – carbonul cu valența

liberă este un carbon secundar)
CH3-CH-CH2-CH3

 Radicalul izobutil

CH3-CH-CH2
CH3

 Radicalul terțbutil (”terț” provine de la ”terțiar” – carbonul cu valența

liberă este un carbon terțiar)

CH3-C-CH3
CH3

2. Radicalii divalenți
Alcanul are 2 valențe libere.
Cele 2 valențe pot proveni fie de la același atom de carbon, fie de la atomi de carboni diferiți

2. a) de la același atom de carbon

Terminația ”-an” este înlocuită cu terminația ”-iliden”

Exemplu:
 Radicalul etiliden

CH3-CH ─

 Radicalul propiliden
CH3-CH2-CH ─

 Radicalul izopropiliden

CH3-C-CH3

2. b) de la atomi de carbon diferiți

Terminația ”-an” este înlocuită cu terminația”-ilen”

 Radicalul etilen
CH2-CH2

- 10 -
Chimie organică

 Radicalul 1,2-propilen
CH2-CH-CH3

 Radicalul 1,3-propilen

CH2-CH2-CH2

3. Radicalii trivalenți
Alcanul are 3 valențe libere
Terminația ”-an” este înlocuită cu terminația ”-in”
Exemplu:
 Radicalul metin

HC─

Proprietăți fizice

Sunt molecule nepolare, deci prezintă forțe fizice Van der Waals de dispersie (sunt cele mai slabe forțe).

1. Starea de agregare

Primii 4 termeni + neopentanul – sunt gaze

De la n=5 la n=16 (inclusiv) – sunt lichizi
Peste n=17 (inclusiv) – sunt solizi

2. Punctele de fierbere și punctele de topire

Cresc cu creșterea numărului de atomi de carbon.

Scad cu ramificarea catenei.

Cu cât ramificările catenei sunt mai apropiate, cu atât punctele de

fierbere/topire sunt mai SCĂZUTE.

3. Solubilitatea

Sunt insolubili în apă (deoarece sunt molecule nepolare, iar apa este un compus
polar).
Sunt solubili în solvenți nepolari (ex: CCl4, benzină).

- 11 -
 Chimie organică

4. Densitatea

Au densitatea mai mică decât densitatea apei (1 g/cm3) =˃ alcanii solizi

plutesc la suprafața apei, iar alcanii lichizi stau la suprafața apei (importanță
deosebită în deversările de petrol sau benzină în apă)
Amestecului de alcani din
alcătuirea gazelor i se
adauga compuși organici 5. Mirosul
ce conțin sulf (numiți
mercaptani) cu miros -alcanii cu n˂5 sunt inodori
neplăcut. Astfel,
-alcanii cu n˃16 au miros specific
scurgerile de gaz pot fi
depistate ușor.

Proprietăți chimice

Alcanii se mai numesc parafine, datorită faptului că nu reacționează la temperaturi scăzute.

Alcanii au o mare stabilitate chimică și participă la două tipuri de reacții:

 Reacții care au loc cu scindarea (ruperea) legăturii C-C

-cracarea
-izomerizarea
-arderea

 Reacții care au loc cu scindarea (ruperea) legăturii C-H

-substituția
-dehidrogenarea
-oxidarea

Este reacția caracteristică substanțelor organice care conțin în moleculă legături σ (sigma). În timpul său,
un atom de hidrogen este substituit.

- 12 -
Chimie organică

Reacția de halogenare
Alcanii reacționează direct cu Cl2 și Br2.
Catalizatori:
– la lumină (hν)
─ încălzire (termic, la 300-400o C)

La clorurarea fotochimică, se formează întotdeauna un amestec de mono și policloroalcani.

Alcanii reacționează cu F2 și I2 prin metode indirecte.

CnH2n+2 + aX2 CnH2n+2-aXa + aHX

Exemplu: clorurarea metanului

CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl

Clorură de metil

CH4+ 2Cl2 CH2Cl2 +2HCl

Clorură de metilen

CH4 + 3Cl2 CHCl3 + 3HCl

Cloroform

CH4 + 4Cl2 CCl4 + 4HCl

Tetraclorură de carbon

Halogenarea se realizează la temperatură:

 130°C – bromurarea propanului și se obține:
o 2% 1-bromopropan
o 98% 2-bromopropan
 300°C – clorurarea n-butanului și se obține:
o 28% 1-clorobutan
o 72% 2-clorobutan
 130°C – bromurarea izobutanului
 300°C – clorurarea izopentanului

Florurarea conduce la descompunerea moleculei.

CnH2n+2 + (n+1) F2 nC + (2n+2) HF

- 13 -
Chimie organică

Reactivitatea atomului de carbon

În cazul halogenării, substituția se poate face la oricare din atomii unui alcan. Randamentul cu care
decurge fiecare dintre halogenări depinde de tipul atomului de carbon.
Atomii de carbon terțiari sunt mai reactivi decât cei secundari, care sunt mai reactivi decât cei primari.

Cterțiar ˃ Csecundar ˃ Cprimar

Exemplu: H3C-CH1-CH22-CH33
CH3

Halogenarea va decurge cu randamentul maxim la atomul de carbon terțiar (1).

Energia de legătură:
 Este energia absorbită la ruperea unei legături
 După valoarea energiei de legătură se poate aprecia tăria unei legături
 Legăturile slabe au energii de legătură mici

85 kcal/mol 95 kcal/mol
89 kcal/mol

Carbon terțiar Carbon secundar Carbon primar

Așa se explică de ce atomii de carbon terțiari sunt cei mai reactivi.

REACȚIA DE IZOMERIZARE

Este o reacție de transpoziție, reversibilă.

Catalizatori:
- AlCl3/AlBr3, cu urme de apă, la temperaturi joase (50-100°C
-silicați de aluminiu (naturali sau sintetici, numiți zeoliți), la 250-300°C

Ecuația generală: n-alcan ⇌ izoalcan

Exemplu 1: izomerizarea butanului
Catalizator: AlCl3, H2O
CH3-CH2-CH2-CH3 ⇌ CH3-CH-CH3
CH3
20% 80%

La izomerizarea butanului, amestecul final de reacție conține 20% n-butan și 80% izobutan.

- 14 -
Chimie organică

Exemplu 2: izomerizarea n-pentanului

Catalizator: Pt/Al2O3
CH3
CH3-CH2-CH2-CH2-CH3 ⇌ CH3-CH-CH2-CH3 + CH3-C-CH3
CH3 CH3
În amestecul final de reacție, neopentanul se află în proporție de 50%.
Izopentanul obținut prin izomerizarea n-pentanului se folosește la obținerea izoprenului
(CH2=CH-C=CH2)

CH3

O aplicație practică a izomerizării este obținerea benzinelor de calitate superioară (benzinele conțin
izoalcani). Calitatea benzinei se apreciază prin cifra octanică, C.O. :
 C.O. este un parametru prin care se caracterizează rezistența la
detonare
 Cu cât cifra octanică este mai mare, cu atât benzina este mai rezistentă
la detonare.
 Izooctanul (2,2,4-trimetilpentan) are C.O.=100
n-heptanul are C.O. = 0
=˃ izooctanul este foarte rezistent la detonare
 Valoarea C.O. reprezintă procentul masic de izooctan dintr-un amestec
cu n-heptan

REACȚIA DE DESCOMPUNERE TERMICĂ

Este o reacție ce se produce la temperaturi ridicate. În funcție de valoarea temperaturii, poate fi

de 2 tipuri: cracare și dehidrogenare (piroliză).
Cu cât un alcan are dimensiunea mai mare, cu atât el se descompune termic mai ușor (la
temperaturi mai joase). Astfel:
 Metanul este stabil până la aproximativ 900°C
 Alcanii superiori se descompun la temperaturi mai joase (400 – 600°C)

- 15 -
Chimie organică

1. Reacția de cracare
Are loc la temperaturi mai mici de 650°C.
Se rup simultan legături C-C și legături C-H.
Ecuația generală: CnH2n+2 CaH2a+2 + CbH2b n=a+b
alcan alchenă
Exemplu:
CH3-CH2-CH2-CH3 CH4 + CH2=CH-CH3
CH3-CH3 + CH=CH

2. Reacția de dehidrogenare (reacția de piroliză)

Are loc la temperaturi mai mari de 650°C.
Se rup doar legături C-H.
Ecuația generală: CnH2n+2 CnH2n + H2

Exemplu:
CH3 - CH2-CH2-CH3 CH2=CH-CH -CH3 + H2
CH3-CH=CH-CH3 + H2

Piroliza metanului
Are loc la temperaturi mai mari de 1200°C (1200-1500°C), deoarece metanul are o dimensiune mică.

2CH4 HC≡CH + 3H2

Acetilenă

CH4 C + 2H2
Negru de fum – produs secundar

La 1200°C, acetilena este instabilă =˃ temperatura trebuie scăzută rapid sub 100°C, pentru a
se împiedica descompunerea ei.

- 16 -
Chimie organică

REACȚIA DE OXIDARE

O reacție de oxidare este o reacție în care are loc una din următoarele:
 Crește conținutul de oxigen al compusului organic

Exemplu: CH4 + O2 CH3-OH

Metanol

CH4 are 0% oxigen, iar metanolul are 50% oxigen.

 Cresc numărul de legături pe care atomul de carbon le stabilește cu oxigenul

Exemplu: CH3-OH + O2 CH2=O + H2O
Formaldehidă

În molecula de metanol există o legătură simplă între carbon și oxigen, pe când în molecula de
formaldehidă există o legătură dublă între carbon și oxigen.

 Scade conținutul de hidrogen al compusului organic

Exemplu: CH3 – CH2 – CH3 CH3 – CH = CH2 + H2
propan propenă
Propanul conține 18,18% hidrogen, pe când propena conține 14,28% hidrogen.
Oxidarea compușilor organici poate fi de două tipuri:
1. Oxidare completă (=ardere), prin care se formează CO2 și H2O și se degajă căldură și
lumină
2. Oxidare incompletă (=parțială) – uzual se numește oxidare. Produșii finali nu sunt CO2
și H2O, ci compuși organici cu grupe funcționale care conțin oxigen

1. Oxidarea completă (arderea)

Prin ardere, orice alcan se transformă în CO2 și H2O. Arderea poate avea loc:
 În oxigen
 În aer (aerul conține 20% oxigen)
Ecuația generală:

CnH2n+2 + O2 nCO2 + (n+1) H2O + Q

Q = cantitatea de căldură degajată din reacție

În momentul arderii, alcanii eliberează o mare cantitate de căldură, astfel ca sunt
utilizați drept combustibili.
- 17 -
Chimie organică

Gazul metan
Aragazul (amestec de propan și
Folosite pentru încălzirea locuințelor
butan)
Butanul

Gazul natural
Folosite pentru prepararea hranei
Aragazul

Benzinele sunt folosite pentru punerea în mișcare a vehiculelor.

Înainte de descoperirea curentului electric, lămpile cu gaz lampant erau folosite la

iluminare.

Căldura de ardere (Q)

- Este căldura degajată la arderea unui mol de substanță

- Se măsoară în kJ sau kcal

A NU SE CONFUNDA CU PUTEREA CALORICĂ:

- Este o mărime ce caracterizează combustibilii
- Este căldura degajată la arderea completă a 1kg de combustibil solid sau
lichid SAU 1 m3 de combustibil gazos
- Combustibilul cu cea mai mare putere calorică este benzina
- Combustibilul cu cea mai mică putere calorică este lemnul
- Puteri calorice intermediare (între lemn și benzină): cărbune brun,
antracit, cocs, gaz natural

2. Oxidarea incompletă
Oxidarea incompletă se realizează atât la alcanii superiori, cât și la alcanii inferiori (metanul).
În prezența unor catalizatori, alcanii superiori (parafina) se oxidează (cu ruperea moleculei sau
fără), rezultând acizi carboxilici superior (=acizi grași – au număr mare de atomi de carbon):

CH3 – (CH2)n – CH3 CH3 – (CH2)n – COOH

alcan superior acid carboxilic superior

Acizii carboxilici superiori sunt folosiți la fabricarea săpunurilor.

Oxidările incomplete la care participă metanul sunt:

- 18 -
Chimie organică

- Arderea metanului în atmosferă săracă - Obținerea metanolului (alcoolul metilic)

în O2 - Obținerea metanalului (aldehida
- Arderea incompletă a metanului formică)
- Oxidarea incompletă (conversia)
- Dubla conversie
- Amonoxidarea

2.1. Arderea metanului în aer, în atmosferă săracă în O2

CH4 + O2 C + 2H2O

negru de fum

Negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor și a anvelopelor de automobile.

2.2. Arderea incompletă a metanului

CH4 + O2 CO + 2H2
gaz de sinteză

Gazul de sinteză (CO + 2H2) este folosit la sinteza alcanilor superiori și a metanolului.

Hidrogenul rezultat este folosit la sinteza amoniacului și pentru alte scopuri.

2.3. Oxidarea incompletă (conversia)

Ni
CH4 + H2O CO + 3H2
800°C
gaz de apă

Apa se găsește sub formă de vapori.

Gazul de apă este alcătuit din CO + 3H2.

2.4. Dubla conversie

Ni
CH4 + 2H2O CO2 + 4H2
800°C

Apa se găsește sub formă de vapori.

2.5. Amonoxidarea
Pt
CH4 + NH3 + O2 HCN + 3H2O
1000°C
Acid cianhidric

- 19 -
Chimie organică

Metanul este astfel folosit la obținerea acidului cianhidric. Acidul cianhidric este utilizat în industria
polimerilor (obținerea fibrelor sintetice), prin următoarele reacții ce vor fi descrise și în capitolul de
alchine:

HC≡CH + HCN CuCl, NH4Cl H2C=CH-CN

80°C Acrilonitril

Prin polimerizarea acrilonitrilului (adiția repetată a ”n” molecule de acrilonitril, molecule numite
monomeri) se obține polimerul numit poliacrilonitril (PNA), din care se obțin fibrele sintetice ce
înlocuiesc lâna.

2.6. Obținerea metanolului (alcoolul metilic)

CH4 + O2 400° C CH3-OH

60 atm
metanol

2.7. Obținerea metanalului (aldehida formică)

Oxizi de N2
CH4 + O2 CH2=O + H2O
400-600°C
Metanal

Chimizarea metanului prin oxidare

Chimizarea reprezintă introducerea procedeelor chimice în industrie.
Metanul se mai numește gaz de baltă deoarece el se formează prin acțiunea anaerobă a unor
bacterii asupra resturilor animale și vegetale de pe fundul lacurilor (un proces natural de putrezire). Acest
proces de putrezire se folosește și pentru descompunerea în produse netoxice a deșeurilor organice din
apele orașelor.
Metanul este componentul din gazele naturale (component principal), din gazele de sondă,
precum și din gazul de cocserie. Gazul de sondă conține: metan, etan, propan, n-butan și izopropan.
În gazul de cocserie, metanul se găsește în procent de 25%.
Metanul se găsește și în minele de cărbuni.
În concentrații mari, poate forma cu aerul amestecul exploziv denumit gaz grizu.

În concluzie, chimizarea metanului se produce prin:

 Oxidare
 Totală – arderea, astfel că alcanii sunt folosiți drept combustibili
 Parțială – se formează gazul de sinteză, gazul de apă, metanolul, metanalul,
acidul cianhidric
 Piroliză – se formează acetilena
Toți acești produși sunt folosiți în industrie.

- 20 -
Chimie organică

Acțiunea alcanilor asupra mediului și a oamenilor

Alcanii superiori în stare solidă:

a) Vaselina
o Are un grad mare de puritate
o Se folosește la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice ce se
comercializează sub formă de cremă
o Are efect emolient
o Ajută la menținerea umidității pielii

b) Parafina
o La fel ca și vaselina, are un grad mare de puritate
o Se folosește la fabricarea unor produse farmaceutice sau cosmetice ce
se comercializează sub formă de cremă

Benzina:
o Bun solvent pentru grăsimi (deoarece alcanii sunt solubili în substanțe nepolare,
grăsimea fiind un astfel de exemplu).
o Astfel, benzina (prin contact direct cu pielea sau prin inhalare) dizolvă grăsimile
de la nivelul membranelor celulare =˃ efecte fiziologice grave (iritații, inflamații,
chiar arsuri chimice)
o Este recomandată utilizarea mănușilor la alimentarea cu benzină a
autovehiculelor
o Vopseaua de pe mâini nu se curăță direct cu benzină (poate fi afectată
membrana celulelor), astfel că se folosesc diluanți speciali.
o În cazul deversărilor de petrol sau benzină în apele mărilor, vor pluti la suprafața
apei (alcanii au densitatea mai mică ca a apei) și împiedică schimbul de oxigen
dintre apă și aer =˃ moartea faunei și a vegetației =˃ dezastru ecologic
o Dacă deversările au loc la suprafața solului, petrolul și benzina pătrund în sol,
astfel că aerul și apa nu mai circulă normal =˃ solul este afectat

- 21 -