UTILAJE PETROCHIMICE

U4. Rezervoare petroliere 6h

Obiective
Principalele obiective pentru unitatea de învătare U4, sunt:
- analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de rezervoare atmosferice de
depozitare a produselor volatile;
- rezervoare cilindice verticale;
- calculul de rezistenţă al rezervoarelor cilindrice verticale;
- sistemul de respiratie si supapele mecanice de respiratie;
- rezervoare sferice;

Teste de autoevaluare
Răspunsurile testelor de autoevaluare
Rezumatul
Bibliografia
Timpul alocat 6h

1.Analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de rezervoare atmosferice de

depozitare a produselor volatile

Rezervoarele sunt constructii metalice care se folosesc la depozitarea fluidelor (materii

prime, semifabricate sau produse finite).
Depozitarea materiei prime de bază, a celorlalte materiale care vin din afara unitătii şi a
produsului finit este inevitabilă şi necesită spatii de depozitare care se asigură cu ajutorul
rezervoarelor.
Aceste depozite sunt amplasate de preferintă la periferia întreprinderii, în afara
platformelor instalatiilor, însă în apropierea căii ferate. Depozitele se prevăd cu drumuri de
acces şi în apropiere se amplasează rampa de expediere a produselor.
Parcurile de rezervoare au legături prin conducte cu sectiile tehnologice, precum şi cu
rampa de expediere.
Industria petrolieră şi petrochimică deŃine în prezent o capacitate de depozitare foarte
mare. Sub aspect valoric, rezervoarele de depozitare reprezintă circa 10% din investitiile
sectorului de rafinării şi petrochimie. Sub aspectul volumului de metal, alături de retelele de
conducte, rezervoarele constituie, de asemenea, un procent destul de important (8…12%).
Prin rezervoare se înteleg recipientele având capacităti de depozitare mai mari de 3m3,
forme şi dimensiuni variate şi diferite, executate din diverse materiale şi destinate
receptionării, depozitării, desfacerii şi prelucrării tehnologice a diferitelor produse în stare
lichidă sau semilichidă.
Recipientele cu capacităti reduse (de obicei, între 3m3 şi 100m3), destinate transportului
diferitelor medii aflate în stare lichidă sau semilichidă, se numesc cisterne.
Rezervoarele de depozitare sunt recipiente cilindrice cu funduri plate, montate vertical,
folosite pentru stocarea lichidelor volatile la suprapresiuni de pană la 5000 mm H2O → 50
kN/m2. Urmărindu-se formele constructive de rezervoare atmosferice cilindrice verticale, se
poate constata o mare varietate a acestora, dintre care cele mai importante sunt: rezervoarele
atmosferice cu capac fix (forma capacului fiind plată, conică sau bombată), denumite şi
rezervoare de tip standard; rezervoarele atmosferice cu capac plutitor, de mare şi foarte mare
capacitate; rezervoarele atmosferice cu capac respirator (rezervoarele cu capac autoportant fără
moment). Din punct de vedere constructiv, mantaua şi fundul acestor rezervoare se
soluŃionează în mod identic, de la caz la caz diferind doar constructia capacului.
Având în vedere factorii pe care trebuie să-i îndeplinească rezervoarele atmosferice
cilindrice verticale, varietatea constructivă şi dimensională a acestora, în continuare, se va
U4. Rezervoare petroliere 1
UTILAJE PETROCHIMICE
prezenta în ordinea gradului de utilizare practică.
Rezervoarele cilindrice verticale cu capac fix sunt rezervoare mult utilizate în practica
curentă, datorită simplitătii constructiei şi problemelor de montaj uşor rezolvabile. Aceste
rezervoare sunt echipate cu dispozitive de deservire şi exploatare comune echipamentului
obligatoriu al rezervoarelor atmosferice. În figura U4.1. se prezintă, schematic, structurarea
constructivă a unui rezervor atmosferic cu capac fix. În general, aceste rezervoare se compun
din fund, manta, constructie metalică de sustinere şi capac.
Rezervoarele pentru depozitarea petrolului si a produselor petroliere sunt recipiente de
constructie complexa si de capacitati variabile. Principalele tipuri de rezervoare atmosferice sunt:
a) Rezervoarele cilindrice verticale
Au fost elaborate mai multe tipuri de astfel de rezervoare, dintre care se
mentioneaza urmatoarele :
-rezervor cu capac sferic cu curbura mica;
-rezervor cu capac sferic cu racordare, fara constructie matalica portanta;
-rezervoare cu capac sferoidal;
-rezervor cu capac si fund bombat, care datorita rigiditatii spatiale, asigura echilibrarea
efectelor suprapresiunilor;
-rezervoare cu capace si funduri radiale;
-rezervoare cu spatiu de gaze variabil;
-rezervoare cu capac conic cu aport de gaze inerte in spatiul de gaze si cu stropire cu apa
pe capac;
-rezervor cu capac conic, cu membrane interioara plutitoare sau cu ecran interior plutitor;
-rezervor cu capac bombat fix si cu membrane interioara plutitoare sau cu ecran interior
plutitor.
Un rezervor cilindric vertical cu capac fix pentru lichide, este constituit din 3 parti
principale si anume :mantaua cilindrica, fund si capac .
Mantaua cilindrica constituie partea cea mai importanta, deoarece aceasta primeste
sarcina principala produsa de presiunea exercitata de lichidul depozitat in interior.
Mantaua este alcatuita din mai multe randuri de virole, imbinate prin sudura sau nituire,
a caror grosime creste catre baza rezervorului, unde presiunea hidrostatica este cea mai mare.
Capacul este de forma conica sau sferica pentru a permite scurgerea apelor pluviale sau provenite
din topirea zapezii.
Capacul se asambleaza de manta prin intermediul unui inel de otel cornier. Capacul
trebuie sa reziste fara deformare la sarcini nominale permanente si accidentale, precum si la
variatiile de presiune din interior.
Fundul rezervorului este confectionat din tabla de otel si este constituit dintr-o zona
centrala formata din table dreptunghiulare si dintr-o zona periferica, compusa din table fasonate,
pentru obtinerea formei circulare.Fundatia rezervorului este elementul,care are rolul de a prelua
in bune conditii solicitarile transmise atat de rezervor cat si de fluidul stocat in acesta. In fig.
U4.2 este prezentata o fundatie pe inel de beton .

Tipul mantalei rezervorului este conditionata de tehnologia de montaj adoptata,

Indiferent de tipul constructiv realizat, mantaua rezervorului se executa in constructie sudata din
table de lungimi si latimi standardizate. Dupa pozitia relativa a virolelor se deosebesc :
-mantale cu virole sudate cap la cap : fig. U4.3 a) ;
-mantale cu virole montate telescopic: fig, U4.3 b) ;
-mantale cu virole montate suprapus:fig. U4.3 c).

Capacul fix este specific rezervoarelor de depozitare atmosferice de constructie

normal.Acestea pot fi: conice, sferice sau plate.

U4. Rezervoare petroliere 2

UTILAJE PETROCHIMICE
10
11
7
9
8

6
3
4
2
5
1

Fig. U4.1. – Rezervor cilindric vertical

1-fundatie; 2-fund; 3-manta cilindrica; 4-virole; 5-gura de vizitare, GV;
6-racord incarcator spuma; 7-capac; 8-constructie de sustinere a capacului;
9-invelitoarea capacului;10-racord echipament respirator;
11-racord ventilatie; 12-racord de luat probe.
1 2
3

Fig.U4.2. – Fundatie pe inel de beton armat

1-argila compactata ; 2-inel beton; 3-rezervor; 4-strat izolator;
5-strat de nisip; 6-material de umplutura.

a) b) c)
Fig. U4.3. – Tipuri constructive de mantale
U4. Rezervoare petroliere 3
UTILAJE PETROCHIMICE

1
3 2

4
5
6
7

Fig. U4.5. – Capac fix pentru rezervor cilindric vertical

1-elemente de fixare la manta; 2-invelitoarea capacului;
3-semifermele; 4-pene; 5-contravinturi; 6-capriori; 7-manta.

Semifermele servesc la sustinerea capacului, sunt confectionate din profile laminate si

asamblate ca in figura de mai jos. Rezervorul cu capac plutitor a fost realizat pentru reducerea
pierderilor prin respiratie.
Avantaje:
-asigurarea unei bune etanseitati intre capac si corpul rezervorului pe toata perioada
incarcarii si descarcarii rezervorului;
-aerul ce se gaseste in interiorul pontoanelor, nefiind bun conducator de caldura,
protejeaza lichidul din rezervor contra incalzirii, datorita razelor solare;
-spatiul liber intre suprafata lichidului si capacul rezervorului este mic si constant. In
fig. U4.6 este prezentat un rezervor cu capac plutitor sau flotant.

a b
Fig.U4.5. – Tipuri de semiferme:
a)- traperzoidala; b)- triunghiulara

Fig. U4.6. –Rezervor cu capac plutitor (flotant)

1-manta cilindrica verticala; 2-fund; 3-capac plutitor; 4-sistem de etansare; 5-suporturi capac;
6-sistem de rigidizare si platforma de serviciu; 7-scara mobila; 8-scara fixa.
U4. Rezervoare petroliere 4
UTILAJE PETROCHIMICE

Tipurile de sistemele de etansare ale capacelor plutitoare sunt:

- a) -sistem de etansare flexibil cu lichid incongelabil,
- b) -sistem de etansare cu inel elastic de sectiune trapezoidala
- c) -sistem de etansare cu inel elastic de saectiune circulara,

Fig. U4.7. – Tipuri de sisteme de etansare ale capacelor rezervoarelor cilindrice verticale.

Sistemele de etansare adoptate trebuie sa asigure o completa ermetizare a

spatiului de lucru al rezervorului, in cazul trecerii peste unele neregularitati ale mantalei, peste
cusaturile sudate si sa mentina un permanent contact, suficient de strans, intre ecran sau capac si
manta, fara ca apasarea necesara sa duca la forte mari pentru realizarea deplasarii ecranului sau
capacului.
b) Rezervoarele sferice se utilizeaza pentru depozitarea sub presiune a produselor
petroliere cu presiuni de vapori ridicate, a anumitor lichide volatile, a gazelor comprimate, a
gazelor lichefiate obtinute in rafinarii.
Acestea pot fi:
-cu rezemare pe inel continuu;
-cu rezemare in zona ecuatoriala pe stalpi verticali;
-cu rezemare in zona ecuatoriala pe stalpi inclinati tangenti la mantaua sferica;
Schita unui rezervor sferic cu sprijinire in zona subecuatoriala este prezentat in fig. U4.8.
c) Rezervoarele sferoidale se mai numesc si rezervoare in forma de picatura,
deoarece forma mantalei corespunde, in general, formei unei singure picaturi sau a mai multor
picaturi suprapuseasezate pe o suprafata orizontala. Principalele tipuri de rezervoare sferoidale
sunt:
-rezervoare sferoidale axial simetrice;
-rezervoare torosferoidale;
-rezervoare multisferoidale.

Fig. U4.8. – Rezervor sferic, cu rezemare pe inel continuu si sprijinire in zona subecuatoriala.

U4. Rezervoare petroliere 5

UTILAJE PETROCHIMICE
In fig. U4.9 este prezentat un rezervor sferoidal axial simetric, utilizat de regula
pentru depozitarea indelungata a produselor petroliere, asigurand cele mai mici pierderi prin
respiratie.

Fig. U4.9. – Rezervor sferoidal neted sub forma de picatura

2. Echipamentul rezervoarelor cilindice cilindrice verticale ale rezervoarelor cilindrice

verticale
Prin destinatia lor, elementele ce constituie echipamentul rezervoarelor sunt
destinate asigurarii unei exploatari corecte si in conditii de deplina securitate a rezervoarelor , in
principal permitand efectoarea urmatoarelor operatii:
-incarcarea si descarcarea rezervoarelor;
-masurarea si indicarea temperaturii si a nivelului lichidelor depozitate in rezervor;
-luarea de probe din lichidele depozitate;
-scurgerea (drenarea) rezervoarelor;
-mentinerea suprapresiunii si a vacuumului din rezervor in limitele admisibile;
-controlul, revizia, curatirea si repararea rezervoarelor.
- Indicatoarele de nivel sunt dispozitive destinate masurarii nivelului lichidelor
depozitate in rezervoare cu capac sau fara capac.
- Supapele de respiratie au rolul de a proteja rezervorul prin punerea imediata si in
mod automat a spatiului de gaze-vapori in comunicatie cu atmosfera numai atunci cand
suprapresiunea sau vacuumul din rezervor atinge anumite valori nepermis de mari.Alegerea
dimensiunilor si numarului supapelor de respiratie se face in functie de productivitatea pomparii.

capac
subansamblul

corp

subansamblul
Racord clapetei de inspiratie

Fig. U4.10. – Supapa mecanica de respiratie tip SMR-U.P.G.

-Supapele de siguranta hidraulice - SHR au rolul de a proteja rezervoarele in cazul

defectarii supapelor de respiratie sau atunci cand capacitatea de evacuare a supapelor de
U4. Rezervoare petroliere 6
UTILAJE PETROCHIMICE
respiratie se dovedeste insuficienta pentru ecilibrarea presiunii din spatial de gaze-vapori.
-Opritoarele de flacari - OF au rolul de a impiedica propagarea in interiorul rezervorelor
a flacari sau a scanteilor, in cazul cand acestea ar patrunde prin supape, racorduri.
-Gura de vizitare - GV, amplasata pe prima virola de jos a mantalei cilindrice, permite
pe de o parte accesul in interiorul rezervorului pentru control, revizii, reparatii, curatiri si, pe de
alta parte asigura ventilatia si iluminarea spatiului interior al rezervorului in cazul efectuarii
acestor operatii.
-Gura de lumina este amplasata pe capacul rezervorului, servind, pe de o parte la
iluminarea si ventilarea spatiului interior al rezervorului, iar pe de alta parte la evacuarea din
rezervor a unor piese avariate.
-Gurile de luat probe se amplaseaza pe capacul rezervorului si servesc pentru eventuala
masurare a nivelului lichidului depozitat sau a nivelului apei decantate si pentru luarea probelor
de lichide.
-Instalatia de incarcare-descarcare cuprinde:
-Racordul de incarcare-descarcare - RID amplasat pe virola de baza si este
elemental care face legatura intre conducta de incarcare-descarcare si sorbul montat in interiorul
rezervorului;
-Sorbul sunt de diferite tipuri, in functie de tipul lichidului depozitat: sorb cu
inchizator tip clapeta (actionat prin cablu sau prin tija), sorb mobil;
-Sistemul de scripeti montat etans pe capacul rezervorului asigura ridicarea sau
coborarea tevii basculante a sorbului mobil, prin intermediul unui cablu de manevra;
-Troliile de mana montate direct pe mantaua rezervorului sau pe fundatii speciale
realizeaza ridicarea sau coborarea tevii basculante;
-Dispozitivul de transvazare si echilibrare a presiunii asigura transvazarea
lichidului din rezervor in spatial tubular din amontele clapetei, in cazul sorbului cu clapeta, in
scopul echilibrarii presiunilor pe cele doua fete ale clapetei inainte de deschidere si descarca de
greutatea lichidului sorbul mobil, in scopul usurarii conditiilor de lucru ale tevii basculante;
-Instalatia de incalzire a rezervoarelor este folosita in scopul reducerii vascozitatilor,
modificarii starii lor fizice prin incalzire, lichidelor depozitate in timpul pomparii sau in timpul
decantarii.
Principalele tipuri de incalzitoare, generale sunt:
-Incalzitoare tubulare sectionate;
-Incalzitoare cu serpentine de incalzire interioare sau exterioare;
Principalele tipuri de incalzitoare locale cele mai folosite sunt:
-Incalzitoare cu elemente tubulare;
-Incalzitoare cu serpentine elicoidale;
-Incalzitoare cu fascicol tubular;
-Incalzitoare cu tevi nervurate.
-Ecranele plutitoare sunt folosite pentru a micsora sensibil intensitatea procesului de
vaporizare, reducerea pericolului de incendiere, permit captarea si indepartarea sarcinilor
electrostatice ce se acumuleaza pe suprafata lichidului depozitat.
Principalele tipuri de ecrane plutitoare sunt:
-ecrane plutitoare rigide din pentoplast uretanic;
-ecrane plutitoare elastice din tesaturi textile speciale;
-ecrane plutitoare din aluminiu, sustinute de pontoane
-ecrane plutitoare din materiale plastice poliamidice (de tip nailon).

U4. Rezervoare petroliere 7

UTILAJE PETROCHIMICE

Fig. U4.11. – Schema rezervoarelor echipate cu ecrane plutitoare

a) - fara bordaj de inchidere; b) - cu bordaj de inchidere in forma de Z.
1-manatua rezervorului; 2-capacul standard; 3-fund; 4-armaturi de respiratie si de aerisire;
5- ecran plutitor; 6- lichidul depozitat; 7-vaporii lichidului depozitat.

Capacitatea totala de depozitare, capacitatile diferitelor parcuri, numarul de rezervoare,

ca si capacitatile unitare ale rezervoarelor incluse in parcuri, sunt determinate atat de ordinul de
marime al capacitatilor de prelucrare a instalatiilor, complexelor, rafinariilor si combinatelor
deservite, cat si de multi alti factori, printre care cei mai importanti sunt: cerintele de flexibilitate
si duratele de flexibilitate.
Primul aspect, urmarind o selectionare a tipurilor, constituie o problema specifica
tehnologico-economica. Fixarea elementelor dimensionale (diametru, grosimi pentru fund,
capac, manta), constituie o problema specifica cu caracter de constructie-proiectare pe criterii
economice, cunoscute sub denumirea de "calculul dimensiunilor optime".
In literatura de specialitate sunt cunoscute doua metode de calcul si anume:
-calculul dupa metoda costurilor unitare;
-calculul dupa metoda consumurilor de metal minime (metoda Suhov).

3. Calculul de rezistenţă al rezervoarelor cilindrice verticale

Mantaua se asimilează cu o membrană cilindrică, presiunea hidrostatică având o
distribuţie triunghiuară.
În figura U4.12 s-a notat:
i – numărul virolelor;
D = 2R – diametrul interior al cilindrului din tablă, [mm];
H – înălţimea maximă a coloanei de apă, [m];
Si – grosimea virolei i, [mm];

Grosimea de rezistenta a virolei se calculează cu relaţia:

pc i  D
snex   sa [mm]
2     a  pc i
sa  sa 1  sa 2  sa 3  sa 4 [mm]
pc i  hg  ph i  pd i [N/mm2]
sa 1  wc  s [mm]

pd i   R  g    k  k s  k3 [N/mm2]
4

U4. Rezervoare petroliere 8

UTILAJE PETROCHIMICE
  ct sau  0t , 2  r20 
 a  min  ;  [N/mm2]
 cs 1 cs 2 
în care s-a notat:
s nex – grosimea de rezistenta, necesara, de perete, [mm];
pci – presiunea de calcul la baza a virolei i ,[N/mm2];
hg – suprapresiunea din spaţiul de vapori al rezervorului, [mmHg];
phi – presiunea hidrostatică exercitată de lichidul depozitat la baza virolei i, [N/mm2];
pdi – presiunea hidrostatică exercitată în condiţii dinamice la baza virolei i, [N/mm2];
g – acceleraţia gravitaţională [m/s2];
k – coeficient de corecţie care ţine seama de, k=1,07;
ks – coeficient de seismicitate, ks = 0,05;
k3 – k3 = 0,4;
 a – tensiunea admisibila pentru solicitarea de scurta durata, [N/mm2];
 ct – valoarea limitei tehnice de curgere la temperatura de calcul, [N/mm2];
 0t , 2 – valoarea limitei de curgere conventională la temperatura de calcul, [N/mm2];
 r20 – valoarea minimă a rezistentei de rupere la tractiune, la 200C, [N/mm2];
sa – adaos de grosime de perete, [mm];
sa 1 – adaosul de coroziune, [mm];
sa 2 – adaosul de uzură, [mm];
sa 3 adaosul pentru prelucrări mecanice care se adaugă la grosimea elementelor de
–
conductă ce urmează a fi prelucrate mecanic, [mm].
sa 2 adaosul pentru abaterea negativă la grosime şi adaosul care ţine seama de valoarea
–
grosimii standardizate imediat superioare, [mm].
cs1, cs2 – coeficienti de siguranta, pentru ruperea materialului si curgerea materialului.
wc – viteza de coroziune, [mm/an];
s – durata de serviciu a echipamentului, [ani], [ore];

Nr cs 1 cs 2
Material
crt
1 Oţeluri (cu excepţia celor turnate) 1,5 2,4
2 Oţeluri (cu excepţia celor turnate) – recipiente pentru substanţe letale 1,8 3
Oţeluri (cu excepţia celor turnate) caracterizate la coroziune fisurantă sub
3 1,8 3
tensiune, cu tensiunea de încercare mai mare de 0,5 Rp
Oţeluri (cu excepţia celor turnate) caracterizate la coroziune fisurantă sub
4 2 3
tensiune, cu tensiunea de încercare 0,5 Rp sau mai mică
Oţeluri (cu excepţia celor turnate) necaracterizate la
5 2 4
coroziune fisurantă sub tensiune

4. Sistemul de respiratie ale rezervoarelor cilindirce verticale. Supapele mecanice de

respiratie
Cu cresterea temperaturii mediilor lichide depozitate in rezervoare, presiunea
manometrica din spatiul de vapori-gaze creste, datorita vaporizarii suplimentare a mediilor
respective si a ameliorarii temperaturii amestecului de aer-gaze-vapori aflat in spatiul de gaze-
vapori.
La alegerea tipului de rezervor se are in vedere urmatoarele:
-lichidele cu punct de fiebere coborat se depoziteaza in rezervoare suportand presiuni
interioare ridicate;
-lichidele cu punct de fierbere mediu se depoziteaza in rezervoare ce suporta
suprapresiuni interioare coborate;
U4. Rezervoare petroliere 9
UTILAJE PETROCHIMICE
-lichidele cu punct de fierbere ridicat se depoziteaza in rezervoare avand comunicatie
libera cu atmosfera.
Variatiile diurne de temperatura ale aerului atmosferic provoaca variatii ale temperaturii
si presiunii amestecului eterogen din spatiul de gaze-vapori al rezervorului.
Ziua, rezerevorul si mediul depozitat incalzindu-se, cantitatea de vapori si presiunea creste,
atunci cand aceasta atinge o valoare ce nu o depaseste pe cea admisibilao parte din amestecul de
gaze-vapori-aer este evacuate automat din rezervor.
Noaptea fenomenul se inverseaza, rezervorul si lichidul depozitat racindu-se, o parte din
vaporii aflati in spatiul de gaze-vapori condenseaza. In asemenea circumstante, presiunea din
rezervor scade si apare o anumita subpresiune, vacuum, si trebuie avut in vedere ca armaturile de
securitate amplasate pe capacul rezervorului sa comunice cu atmosfera pentru a egaliza astfel
presiunea din interiorul rezervorului.
Cele doua procese de respiratie si de inspiratie realizat prin intermediul echipamentului
respirator este definit ca fiind mica respiratie a rezervorului.
La incarcarea si descarcarea rezervorului cu mediul de lucru, aerul aflat in el, saturat sau
nesaturat cu vaporii de lichid este dizlocuit si evacuate in atmosfera prin intermediul armaturilor
de securitate.
Acest process de respiratie, realizat prin intermediul echipamentului respirator, la
incarcarea si descarcarea rezervorului constituie marea respiratie a rezervoarelor.
Supapele mecanice respiratie are functia de a proteja rezervoarele atmosferice, prin
punerea imediata si in mod automat a spatiului propriuzis de gaze-vapori in comunicatie cu
atmosfera, numai cand suprapresiuneea sau vacuumul din spatiul lor tehnologic atinge anumite
valori, nepermis de mari .
Din punct de vedere al constructiei si modului de actionare, supapele mecanice de
respiratie pot fi:
-supape cu discuri-clape, actionate direct de catre presiunea gazelor, vaporilor, aerului;
-supape cu bile, actionate direct de catre presiunea gazelor, vaporilor, aerului;
-supape cu ventile, actionate prin intermediul unui flotor sau al unei membrane.

Printre factorii ce hotarasc alegerea unui anumit echipament, rezervor, pentru depozitarea
hidrocarburilor sau a altor lichide volatile se numara si conditiile climaterice, care exercita o
anumita influienta asupra procesului de vaporizare, determinand marimea pierderilor de lichide
prin vaporizare. In functie de debitul de gaze stabilit anterior se alege un tip de supapa,astfel
incat acesta sa aiba valori cuprinse intre un debit minim si maxim de gaze ce pot fi vehiculate cu
acel tip de supapa.
Supapele de securitate (siguranta) sunt armaturi destinate protejarii instalatiilor mecanice
sub presiune, care, fara aportul altei energii decat cea a fluidului de lucru, se deschid automat si
deescarca o cantitate de fluid, astfel incat sa previna depasirea presiunii maxime admisibile a
instalatiei.

Supapele de securitate se pot grupa dupa urmatoarele criterii:

- criteriul materialului corpului:
pot fi din fonte
din oteluri;
- criteriul constructiv (dupa numarul ventilelor):
supape de securitate simple (cu un sungur ventil),
supape de securitate duble (cu doua ventile);
- criteriul lungimii cursei organului de inchidere:
supape de securitate cu cursa scurta,
supape de securitate cu cursa lunga;
- criteriul functional (criteriul mecanizmului care exercita functia de inchidere a
ventilului):
supape de securitate cu greutate, la care apasarea ventilului pe scaun se face sub

U4. Rezervoare petroliere 10

UTILAJE PETROCHIMICE
actiunea greutatii proprii a ventilului;
supape de securitate cu parghie si contragreutate;
supape de securitate cu arc;
- criteriul tehnologic sau criteriul modalitatii de evacuare a fluidelor:
supape de securitate deschise, la care evacuarea fluidelor tehnologice se face
direct in atmosfera;
supape se securitate inchise, care sunt prevazute cu record de evacuare in sisteme
colectoare adecvate;
supape de securitate etanse, care nu permit scapari de fluide in exterior;
supape de securitate cu incarcare suplimentara, la cere forta de etansare este
asigurata prin intermediul unei incarcari suplimentare, a carei actiune inceteaza odata cu
atingerea presiunii de deschidere;
supape de constructie neetansa, la care spatiul supapei din aval de ventil este
neetans;
- criteriul actionarii:
supape de securitate cu actionare directa, la care actionarea se face de catre fluidul
de lucru aflat sub presiune;
supape de securitate cu actionare auxiliara prin impuls, la care se utilizeaza o
supape pilot;
supape de securitate cu actionare auxiliara electrica;
- criteriul efectului contrapresiunii asupra actionarii lor:
supape de securitate conventionale, al care presiunea atmosferica actioneaza drept
contrapresiune, care pot fi cu capac deschis in atmosfera sau cu capac inchis, la care
contrapresiunea este cea din colectorul de evacuare;
supape de securitate echilibrate, la care solutionarea constructive permite
reducerea sau eliminarea definitive a efectului contrapresiunii asupra functionarii
supapei;
supape de securitate cu piston de echilibrare;
supape de securitate cu burduf de echilibrare;
- criteriul cursei de descarcare: supape cu deschidere brusca;
supape cu deschidere completa;
supape cu deschidere incompleta;
supape cu deschidere proportionala.

Supapele de securitate, pentru a asigura continuitatea procesului din sistem, trebuie sa

indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa deschida automat la atingerea presiunii pentru care au fost calculate instalatia sis a
evacueze o anumita cantitate din mediul de lucru, astfel incat presiunea din instalatie sa nu
depaseasca limitele admisibile;
- sa inchida etans la scaderea presiunii sub valoarea presiunii de reglare;
- indiferent de sistemul de actionare, valoarea presiunii de declansare si de inchidere san
nu varieze in timp;
-diferenta dintre presiunea de deschidere si cea de inchidere sa fie cat mai mica;
in timpul descarcarii, supapa sa nu genereze vibratii sau alte fenomene perturbatoare;
-functionarea supapei, in regimul de descarcare, sa se faca dupa o caracteristica
cvasiconstanta, adica debitele instantanee sa aiba valori cat mai apropiate de debitul nominal;
-sa nu prezinte pericolul dereglarii in timpul functionarii si sa prezinte rezistenta
mecanica in prezenta solicitarilor de regim.

Opritoarele de flacari sunt dispozitive ce au rolul de a impiedica propagarea in interiorul

rezervoarelor a flacarii sau scanteilor, in cazul cand acestea ar patrunde prin supape , racorduri
de ventilatie. Principiul lor de functionare avand la baza mecanismul stingerii flacari si scantei la
patrunderea in canale de laminare (canale inguste); flacara nimerind in opritor este obligate sa

U4. Rezervoare petroliere 11

UTILAJE PETROCHIMICE
treca printr-un sistem de canale de sectiune redusa, divizandu-se si orientandu-se dupa mai multe
directii; in acest mod suprafata de contact cu elementele de racire-stingere creste, se intensifica
schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge. La dimensionarea opritoarelor de
flacari se va tine seama de conditia ca, la o viteza a aerului sau a amestecului de aer si gaze in
sectiunea sa de trecere de 14 m/s, pierderile de presiune in opritor san u depaseasca 25 mm H2O.
Corpul opritoarelor de flacari trebuie sa reziste la presiunea ce ar apare in interiorul lui, la
explozia amestecului de aer si gaze aflat su o suprapresiuneinitiala de 600 mm H2O .Pentru buna
functionare a opritoarelor de flacari este foarte important ca sicanele pentru racire-stingere sa fie
permanent curate, neinfundate si controlate frecvent.

Clasificarea opritoarelor de flacari se poate face dupa mai multe criterii si anume:
-criteriul naturii stratului, opritoarele pot fi: uscate sau umede;
-criteriul plasarii opritoarelor de flacari: de descarcare; de comutatie; de blocare;
-criteriul constructiv (al elementelor componente):
- cu umplutura din materiale granulare: bile de portelan sau sticla, bile metalice,
graunti de cuart, alte materiale necombustibile;
- cu benzi casetate;
- cu placi casetate;
- cu site metalice;
- metaloceramice;
-criteriul tehnologic, opritoarele pot fi:
- rezistente la explozii;
- rezistente la foc;
- rezistente la socuri de presiune;
- rezistente la socuri termice.
Opritoarele de flacari se compun dintr-un corp, de obicei turnat din fonta, prevazut cu
doua racorduri cu flanse si cu doua capace laterale patrate sau dreptunghilare, in interiorul caruia
este fixate o casata metalica detasabila care cuprinde elementele cu sicane pentru racirea si
stingerea flacarii. Elementele cu sicane se executa din benzi sau placi metalice subtiri ondulate,
alternand cu benzi sau placi metalice subtiri plate, bune conducatoare de caldura si rezistente la
corozi8unea mediului in care se lucreaza. Grosimea placilor sau benzilor este de 0.3…0.5 mm,
distanta intre ele de obicei nu depaseste 1 mm, iar materialele folosite sunt: aluminiu, alama,
cuprul Avantaje:-constructie simpla;-rezistenta hidraulica mica;exploatare nepretentioasa.
Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului de
flacari. La rezervoarele petroliere, opritoarele de flacari se monteaza in serie cat unul cu supapa
mecanica de respiratie si cu supapa hidraulica de securitate in paralel.Aceste opritoare de flacari
sunt de tip uscat, cu discuri casetate. Caseta este o baterie de elemente din Al, Cu executata sub
forma infasurarii pe o inima (bucsa centrala) a unor benzi late si profilate (ondulate) care au
functie de laminare a flacarii si de stingerea acesteia.Eficacitatea tehnologica a opritoarelor de
flacari depinde de dimensiunea canalelor de stingere (de laminare), de latimea lor si mai putin de
lungimea lor.Structura casetei, schema opritorului de flacari precun si partile componente sunt
date in figurile urmatoare.
1 5 2 6

4 3

Fig. U4.12 – Caseta opritorului de flacari

1-inelul superior al casetei; 2-grila superioara; 3-inelul inferior al casetei;
4-grila inferioara; 5-element distantier; 6-piulita; 7-prezon.
U4. Rezervoare petroliere 12
UTILAJE PETROCHIMICE

Realizarea grilelor pentru opritoarele de flacari se face prin rularea succesiva, fig. U4.13,
a benzilor netede (1) si a celor ondulate (2).
1
2 2

h=0.20...1.15

0.05..0..20
b=0.05...0.20
75°

10

Fig. U4.13 – Constructia benzilor casetate

1
8.9

13
13
2
3 4 5 6
10
15
11
13

16
12.13
14

Fig. U4.14. – Opritorul de flacari cu benzi casetate

1-racordurile opritorului, de intrare si de iesire; 2-corpul port caseta;
3, 14-garniturile de montare si de etansare; 4-inelul superior al casetei; 5-elementul distantier;
6-inelul inferior al casetei; 7-grilele casetei; 8, 9-suruburile si piulitele de strangere si fixare ale
casetei; 10-manerul corpului port-caseta; 11, 12, 13-suruburile de montaj, cu guler si piulitele
coirespunzatoare; 15-balamaua de pivotare; 16-inelul de rezemare.

Instalatiei de incarcare-descarcare si ale robinbetului de sifonare

Principalele componente ale instalatiei de incarcare-descarcare sunt: racordul de
incarcare-descarcare si armaturile de drenare (scurgere) a rezervoarelor

1. Racordul de incarcare-descarcare
Racordul de incarcare-descarcare este elemental care face legatura intre conducta de
incarcare-descarcare si sorbul mobil montat in interiorul rezervorului. Numarul de racorduri se
stabileste in functie de frecventa si productivitatea pomparii. Racordurile se monteaza pe virola
de baza (pe prima virola).Diametrul racordului de incarcare-descarcare se poate determina, in
functie de productivitatea pomparii si de viteza admisibila a lichidului prin conducta, conform
U4. Rezervoare petroliere 13
UTILAJE PETROCHIMICE
nomogramei din fig. U4.15.Asemenea grafice se pot construi pentru diferitele categorii de
lichide volatile si pentru productivitati de pompare diferite intalnite in practica. Controlul
racordurilor de incarcare-descarcare se face la fiecare operatie de pompare, dar nu mai rar decat
de doua ori pe luna.
2.5

Viteza lichidului in

Dn=150

Dn 00
0
00
2.0

=2 5
00

0
2

35
=4 0

=3
conducta, m/s

Dn=
=50

n=
Dn n

Dn
D

D
1.5

1.0

0.5
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Productivitatea pomparii, m3 /h

Fig. U4.15. – Grafic pentru alegerea diametrului racordului

de incarcare-descarcare al rezervorului
4

1 1
4
3
Df

Dic

R=D/2

4 5 6
4 3
2

Fig. U4.16. – Racord de incarcare-descarcare vedere

1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flanse;
5-fundul rezervorului; 6-racord de incarcare cu ajutaj.

l
hf hi hf

s
e L e
D1

Dcs
Dic

Df
h

4 4
2
1

5
Fig. U4.17. – Racord de incarcare-descarcare
1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flanse;
5-fundul rezervorului; 6-racord de incarcare cu ajutaj.

U4. Rezervoare petroliere 14

UTILAJE PETROCHIMICE
2.Armaturile de drenare (scurgere) a rezervoarelor
Pentru drenarea sau scurgerea din rezervoare a apei decantate se folosesc robinete de
sifonare, montate pe virola inferioare a mantalei cilindrice.

Pozitiile caracteristice ale robinetului de sifonare, care se pot stabili prin simpla rotire a
manerului prevazut pentru aceasta, sunt urmatoarele:
-pozitia A, de lucru, corespunde scurgerii din rezervor a apei decantate sub actiunea
presiunii hidrostatice, golirea din rezervor a apei se face pana cand nivelul de separare apa-lichid
depozitat atinge inaltimea de 30..40 [mm] deasupra fundului, aceasta fiind considerate ca
inattimea normala a pernei de apa
-pozitia B, de spalare, corespunzatoare spalarii robinetului de lichid depozitat, aceasta
spalare se face in scopul indepartarii apei, pentru a evita inghetarea robinetului pe imp de iarna;
-pozitia C, de repaus, cand robinetul nu functioneaza.
11
3
7 5
120 25
4

1
11 7
5 10 7
6
380

4 11
450

A 2
150
88

7 Vedere din A
R
250 165 (reprezentare principala)
70 15
350

9 8

430 190 2

10
560 380

Fig. U4.18 – Constructia si elementele geometrice ale robinetului de sifonare

1-mantaua rezervorului; 2-fundul rezervorului; 3-aparatoare de tabla;
4-racord de scurgere; 5-cutie de etansare; 6-robinet; 7-cot de evacuare; 8-guler;
9-maner pentru rotirea robinetului de sifonare; 10-surub de blocare; 11-inel de protectie.

5. Rezervoare sferice
Pentru depozitarea gazelor lichefiate (GL) sunt folosite următoarele patru tipuri de
rezervoare sferice: rezervoare sferice de presiune (fără izolatie termică, fără răcire) destinate
depozitării gazelor petroliere lichefiate (GPL); rezervoarele sferice de acest tip, frecvent folosite
în prezent, sunt cele cu capacităti nominale de depozitare V ≥ 600 m3;
rezervoare sferice cu răcire partială, destinate depozitării amoniacului, propanului, propilenei
etc.; în acest caz, printr-o refrigerare medie se asigură o depozitare economic avantajoasă,
deoarece are loc o considerabilă reducere a presiunii de depozitare;
rezervoare sferice cu răcire totală (cu refrigerare maximă), destinate depozitării gazelor lichefiate
obŃinute din gaze naturale (GNL), clorului, etilenei etc.;
rezervoare sferice de presiune ridicată cu răcire totală, destinate, mai ales, depozitării
hidrogenului, heliului; în acest caz, termoizolarea se realizează prin vacuumare.
Rezervorul sferic se prezintă ca o constructie complet sudată, compus dintr-o serie de
U4. Rezervoare petroliere 15
UTILAJE PETROCHIMICE
segmenti ambutisati (fig. U4.19) şi rezemat pe un sistem care poate fi realizat în diverse
variante constructive.
Rezervorul este prevăzut cu un podet superior, care permite accesul la armăturile de
deservire ale rezervorului, constituite din: supapă de sigurantă (1), indicatorul de nivel cu
plutitor (2), aparatura complexă de măsurare a nivelului, temperaturii şi recoltarea probelor (3),
robinetul cu deschidere rapidă (4). La partea inferioară a rezervorului sunt prevăzute racorduri
pentru încărcarea şi descărcarea rezervorului (5), precum şi racordul de drenare (6). Rezemarea
şi fixarea pe fundatie a rezervoarelor sferice se poate executa în una din următoarele solutii:
rezemare continuă pe inel (fig. U4.20), la care sistemul de rezemare se compune dintr-un inel
continuu, sudat pe manta, fie în zona subecuatorială (fig. U4.20 a), fie în zona ecuatorială (fig.
U4.20b) şi fixat pe fundatie în puncte distincte prin intermediul stâlpilor;

Fig. U4.19. – Schema generală şi de componentă a unui rezervor sferic:

1 – supapă de sigurantă; 2 – indicatorul de nivel;
3 – aparatura de măsurare a nivelului temperaturii şi recoltării probelor;
4 – robinet cu deschidere rapidă; 5 – racord; 6 – racordul pentru drenare

a b
Fig. U4.20. – Schema rezemării pe inel continuu:
a – cu sprijinire în zona subecuatorială; b – cu sprijinire în zona ecuatorială
U4. Rezervoare petroliere 16
UTILAJE PETROCHIMICE

Rezemare discontinuă, folosită, în general, pentru fixarea rezervoarelor sferice de mici

capacităti, constând din rezemarea pe stâlpi sudati direct de mantaua sferică.
Stâlpii de rezemare pot fi sudati de manta în:
- zona ecuatorială:
o pozitionati, vertical (fig. U4.21) şi rigidizati între ei prin perechi de tiranti,
o tangenti la mantaua sferică (fig.U4.22);
- în zona subecuatorială,
o pe stâlpi verticali, rigidizati între ei prin perechi de tiranti (fig.U4.23),
o prin stâlpi înclinati tangenti la manta şi fixati la fundatie în puncte individuale sau
comune (fig.U4.24).

Fig. U4.21 – Schema sprijinirii rezervorului sferic în zona ecuatorială pe stâlpi verticali

a b
Fig. U4.22. – Schema sprijinirii rezervorului sferic în zona ecuatorială pe stâlpi înclinati:
a – în mai multe puncte; b – în trei puncte

Fig. U4.23 – Schema sprijinirii rezervorului sferic pe stâlpi verticali în zona subecuatorială

U4. Rezervoare petroliere 17

UTILAJE PETROCHIMICE

a b
Fig. U4.24 – Schema sprijinirii rezervoarelor sferice pe stâlpi înclinati în zona subecuatorială:
a – pe stâlpi comuni; b – pe stâlpi individuali

De asemenea, în constructia rezervoarelor sferice se mai poate întâlni şi rezemarea

discretă pe trei reazeme, constituită din stâlpi înclinati sau cuzineti (fig. 8.38). Rezervoarele
sferice sunt dotate cu scări de acces la armăturile prevăzute pe rezervor, precum şi cu scări de
incendiu şi de salvare.

.Fig. U4.25 – Schema sprijinirii subecuatoriale pe trei reazeme:

a – pe stâlpi înclinati; b – pe cuzineti

Teste de autoevaluare
1. La un rezervor cilindric vertical atmosferic, care virolă are grosimea cea mai mare:
a) virola de vârf;
b) virola de bază;
c) virola a doua de la vârf;
d) virola a doua de la bază.
pc i  D
2. Se da relatia snex   sa . Ce reprezinta?
2     a  pc i
a) grosimea de rezistentă a unui rezervor sferic;
b) grosimea de rezistentă a unei mantale cilindrice solicitată la presiune interioară uniformă;
c) grosimea de proiectare a mantalei unui rezervor sferic;
d) grosimea de proiectare a mantalei cilindrice a unui rezervor cilindric orizontal.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

1.a; 2.b
U4. Rezervoare petroliere 18
UTILAJE PETROCHIMICE

Rezumatul

Rezervoarele, aflate într-o indefinită diversitate de forme constructive şi implicatii functionale,

fac obiectul celui de-al optulea capitol într-o extensie constrânsă. Clasificarea rezervoarelor este urmată
de expunerea preferentială a problemelor de constructie şi calcul prin rezervoarele cilindrice
verticale singulare sau constituite în parcuri, pentru hidrocarburi lichide. Se succed apoi, mijloacele de
depozitare a gazelor lichefiate, cu detalierea rezervoarelor sferice.

Bibliografia

1. Buzdugan, Gh. (coordonator), Culegere de probleme din Rezistenţa materialelor, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.
2. Pavel, A. Stanescu Gh, Mandalopol D., Utilaj chimic si petrochimic, vol. I, II, Editura
Dobrogea, 2008.
3. Voicu, I., Utilajul industriei chimice şi petrochimice, Partea întâi, I.P.G. Ploieşti, 1986.
4. *** PT – C4/1 – 2003 şi PT – C4/2 – 2003, Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia,
instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune,
Colectia I.S.C.I.R. Bucureşti, 2003;
5. Nicolae, V., Utilaje statice petrochimice şi de rafinărie, Editura Universitătii Petrol-Gaze
din Ploieşti, 2007;
6. Pavel, A. ş.a., Inginerie mecanică în petrochimie, vol. I, II, Editura Universitătii din Ploieşti,
2001.

U4. Rezervoare petroliere 19