Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
U4 - Utilaje Petrochimice
U4 - Utilaje Petrochimice
Obiective
Principalele obiective pentru unitatea de învătare U4, sunt:
- analiza constructiv-functionala a principalelor tipuri de rezervoare atmosferice de
depozitare a produselor volatile;
- rezervoare cilindice verticale;
- calculul de rezistenţă al rezervoarelor cilindrice verticale;
- sistemul de respiratie si supapele mecanice de respiratie;
- rezervoare sferice;
Teste de autoevaluare
Răspunsurile testelor de autoevaluare
Rezumatul
Bibliografia
Timpul alocat 6h
6
3
4
2
5
1
a) b) c)
Fig. U4.3. – Tipuri constructive de mantale
U4. Rezervoare petroliere 3
UTILAJE PETROCHIMICE
1
3 2
4
5
6
7
a b
Fig.U4.5. – Tipuri de semiferme:
a)- traperzoidala; b)- triunghiulara
Fig. U4.7. – Tipuri de sisteme de etansare ale capacelor rezervoarelor cilindrice verticale.
Fig. U4.8. – Rezervor sferic, cu rezemare pe inel continuu si sprijinire in zona subecuatoriala.
capac
subansamblul
corp
subansamblul
Racord clapetei de inspiratie
Nr cs 1 cs 2
Material
crt
1 Oţeluri (cu excepţia celor turnate) 1,5 2,4
2 Oţeluri (cu excepţia celor turnate) – recipiente pentru substanţe letale 1,8 3
Oţeluri (cu excepţia celor turnate) caracterizate la coroziune fisurantă sub
3 1,8 3
tensiune, cu tensiunea de încercare mai mare de 0,5 Rp
Oţeluri (cu excepţia celor turnate) caracterizate la coroziune fisurantă sub
4 2 3
tensiune, cu tensiunea de încercare 0,5 Rp sau mai mică
Oţeluri (cu excepţia celor turnate) necaracterizate la
5 2 4
coroziune fisurantă sub tensiune
Printre factorii ce hotarasc alegerea unui anumit echipament, rezervor, pentru depozitarea
hidrocarburilor sau a altor lichide volatile se numara si conditiile climaterice, care exercita o
anumita influienta asupra procesului de vaporizare, determinand marimea pierderilor de lichide
prin vaporizare. In functie de debitul de gaze stabilit anterior se alege un tip de supapa,astfel
incat acesta sa aiba valori cuprinse intre un debit minim si maxim de gaze ce pot fi vehiculate cu
acel tip de supapa.
Supapele de securitate (siguranta) sunt armaturi destinate protejarii instalatiilor mecanice
sub presiune, care, fara aportul altei energii decat cea a fluidului de lucru, se deschid automat si
deescarca o cantitate de fluid, astfel incat sa previna depasirea presiunii maxime admisibile a
instalatiei.
Clasificarea opritoarelor de flacari se poate face dupa mai multe criterii si anume:
-criteriul naturii stratului, opritoarele pot fi: uscate sau umede;
-criteriul plasarii opritoarelor de flacari: de descarcare; de comutatie; de blocare;
-criteriul constructiv (al elementelor componente):
- cu umplutura din materiale granulare: bile de portelan sau sticla, bile metalice,
graunti de cuart, alte materiale necombustibile;
- cu benzi casetate;
- cu placi casetate;
- cu site metalice;
- metaloceramice;
-criteriul tehnologic, opritoarele pot fi:
- rezistente la explozii;
- rezistente la foc;
- rezistente la socuri de presiune;
- rezistente la socuri termice.
Opritoarele de flacari se compun dintr-un corp, de obicei turnat din fonta, prevazut cu
doua racorduri cu flanse si cu doua capace laterale patrate sau dreptunghilare, in interiorul caruia
este fixate o casata metalica detasabila care cuprinde elementele cu sicane pentru racirea si
stingerea flacarii. Elementele cu sicane se executa din benzi sau placi metalice subtiri ondulate,
alternand cu benzi sau placi metalice subtiri plate, bune conducatoare de caldura si rezistente la
corozi8unea mediului in care se lucreaza. Grosimea placilor sau benzilor este de 0.3…0.5 mm,
distanta intre ele de obicei nu depaseste 1 mm, iar materialele folosite sunt: aluminiu, alama,
cuprul Avantaje:-constructie simpla;-rezistenta hidraulica mica;exploatare nepretentioasa.
Alegerea tipului si stabilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului de
flacari. La rezervoarele petroliere, opritoarele de flacari se monteaza in serie cat unul cu supapa
mecanica de respiratie si cu supapa hidraulica de securitate in paralel.Aceste opritoare de flacari
sunt de tip uscat, cu discuri casetate. Caseta este o baterie de elemente din Al, Cu executata sub
forma infasurarii pe o inima (bucsa centrala) a unor benzi late si profilate (ondulate) care au
functie de laminare a flacarii si de stingerea acesteia.Eficacitatea tehnologica a opritoarelor de
flacari depinde de dimensiunea canalelor de stingere (de laminare), de latimea lor si mai putin de
lungimea lor.Structura casetei, schema opritorului de flacari precun si partile componente sunt
date in figurile urmatoare.
1 5 2 6
4 3
Realizarea grilelor pentru opritoarele de flacari se face prin rularea succesiva, fig. U4.13,
a benzilor netede (1) si a celor ondulate (2).
1
2 2
h=0.20...1.15
0.05..0..20
b=0.05...0.20
75°
10
1
8.9
13
13
2
3 4 5 6
10
15
11
13
16
12.13
14
1. Racordul de incarcare-descarcare
Racordul de incarcare-descarcare este elemental care face legatura intre conducta de
incarcare-descarcare si sorbul mobil montat in interiorul rezervorului. Numarul de racorduri se
stabileste in functie de frecventa si productivitatea pomparii. Racordurile se monteaza pe virola
de baza (pe prima virola).Diametrul racordului de incarcare-descarcare se poate determina, in
functie de productivitatea pomparii si de viteza admisibila a lichidului prin conducta, conform
U4. Rezervoare petroliere 13
UTILAJE PETROCHIMICE
nomogramei din fig. U4.15.Asemenea grafice se pot construi pentru diferitele categorii de
lichide volatile si pentru productivitati de pompare diferite intalnite in practica. Controlul
racordurilor de incarcare-descarcare se face la fiecare operatie de pompare, dar nu mai rar decat
de doua ori pe luna.
2.5
Viteza lichidului in
Dn=150
Dn 00
0
00
2.0
=2 5
00
0
2
35
=4 0
=3
conducta, m/s
Dn=
=50
n=
Dn n
Dn
D
D
1.5
1.0
0.5
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Productivitatea pomparii, m3 /h
1 1
4
3
Df
Dic
R=D/2
4 5 6
4 3
2
l
hf hi hf
s
e L e
D1
Dcs
Dic
Df
h
4 4
2
1
5
Fig. U4.17. – Racord de incarcare-descarcare
1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flanse;
5-fundul rezervorului; 6-racord de incarcare cu ajutaj.
Pozitiile caracteristice ale robinetului de sifonare, care se pot stabili prin simpla rotire a
manerului prevazut pentru aceasta, sunt urmatoarele:
-pozitia A, de lucru, corespunde scurgerii din rezervor a apei decantate sub actiunea
presiunii hidrostatice, golirea din rezervor a apei se face pana cand nivelul de separare apa-lichid
depozitat atinge inaltimea de 30..40 [mm] deasupra fundului, aceasta fiind considerate ca
inattimea normala a pernei de apa
-pozitia B, de spalare, corespunzatoare spalarii robinetului de lichid depozitat, aceasta
spalare se face in scopul indepartarii apei, pentru a evita inghetarea robinetului pe imp de iarna;
-pozitia C, de repaus, cand robinetul nu functioneaza.
11
3
7 5
120 25
4
1
11 7
5 10 7
6
380
4 11
450
A 2
150
88
7 Vedere din A
R
250 165 (reprezentare principala)
70 15
350
9 8
430 190 2
10
560 380
5. Rezervoare sferice
Pentru depozitarea gazelor lichefiate (GL) sunt folosite următoarele patru tipuri de
rezervoare sferice: rezervoare sferice de presiune (fără izolatie termică, fără răcire) destinate
depozitării gazelor petroliere lichefiate (GPL); rezervoarele sferice de acest tip, frecvent folosite
în prezent, sunt cele cu capacităti nominale de depozitare V ≥ 600 m3;
rezervoare sferice cu răcire partială, destinate depozitării amoniacului, propanului, propilenei
etc.; în acest caz, printr-o refrigerare medie se asigură o depozitare economic avantajoasă,
deoarece are loc o considerabilă reducere a presiunii de depozitare;
rezervoare sferice cu răcire totală (cu refrigerare maximă), destinate depozitării gazelor lichefiate
obŃinute din gaze naturale (GNL), clorului, etilenei etc.;
rezervoare sferice de presiune ridicată cu răcire totală, destinate, mai ales, depozitării
hidrogenului, heliului; în acest caz, termoizolarea se realizează prin vacuumare.
Rezervorul sferic se prezintă ca o constructie complet sudată, compus dintr-o serie de
U4. Rezervoare petroliere 15
UTILAJE PETROCHIMICE
segmenti ambutisati (fig. U4.19) şi rezemat pe un sistem care poate fi realizat în diverse
variante constructive.
Rezervorul este prevăzut cu un podet superior, care permite accesul la armăturile de
deservire ale rezervorului, constituite din: supapă de sigurantă (1), indicatorul de nivel cu
plutitor (2), aparatura complexă de măsurare a nivelului, temperaturii şi recoltarea probelor (3),
robinetul cu deschidere rapidă (4). La partea inferioară a rezervorului sunt prevăzute racorduri
pentru încărcarea şi descărcarea rezervorului (5), precum şi racordul de drenare (6). Rezemarea
şi fixarea pe fundatie a rezervoarelor sferice se poate executa în una din următoarele solutii:
rezemare continuă pe inel (fig. U4.20), la care sistemul de rezemare se compune dintr-un inel
continuu, sudat pe manta, fie în zona subecuatorială (fig. U4.20 a), fie în zona ecuatorială (fig.
U4.20b) şi fixat pe fundatie în puncte distincte prin intermediul stâlpilor;
a b
Fig. U4.20. – Schema rezemării pe inel continuu:
a – cu sprijinire în zona subecuatorială; b – cu sprijinire în zona ecuatorială
U4. Rezervoare petroliere 16
UTILAJE PETROCHIMICE
Fig. U4.21 – Schema sprijinirii rezervorului sferic în zona ecuatorială pe stâlpi verticali
a b
Fig. U4.22. – Schema sprijinirii rezervorului sferic în zona ecuatorială pe stâlpi înclinati:
a – în mai multe puncte; b – în trei puncte
Fig. U4.23 – Schema sprijinirii rezervorului sferic pe stâlpi verticali în zona subecuatorială
a b
Fig. U4.24 – Schema sprijinirii rezervoarelor sferice pe stâlpi înclinati în zona subecuatorială:
a – pe stâlpi comuni; b – pe stâlpi individuali
Teste de autoevaluare
1. La un rezervor cilindric vertical atmosferic, care virolă are grosimea cea mai mare:
a) virola de vârf;
b) virola de bază;
c) virola a doua de la vârf;
d) virola a doua de la bază.
pc i D
2. Se da relatia snex sa . Ce reprezinta?
2 a pc i
a) grosimea de rezistentă a unui rezervor sferic;
b) grosimea de rezistentă a unei mantale cilindrice solicitată la presiune interioară uniformă;
c) grosimea de proiectare a mantalei unui rezervor sferic;
d) grosimea de proiectare a mantalei cilindrice a unui rezervor cilindric orizontal.
Rezumatul
Bibliografia