IZOLAREA TERMICA SI FONICA CU VATA MINERALA

Definiţii, simboluri şi unităţi de măsură

Definiţii

Principalii termeni utilizaţi în prezentul normativ au următoarele semnificaţii:

Material termoizolant – material sau produs uzinat, având conductivitatea termică de
calcul mai mică sau egală cu 0,10 W/(mK), destinat să confere elementului de
construcţie, în structura căruia sa înglobează, performanţe higrotermice corespunzătoare
nivelurilor de performanţă stabilite prin reglementări;
Suport al stratului de izolare termică – componentă a unui element de construcţie
care asigură rezistenţa, rigiditatea şi planeitatea necesară pentru a putea aplica pe
suprafaţa sa un strat de material;
Strat de protecţie a izolaţiei termice – componentă a unui element de construcţie
interpusă între componenta termoizolantă a acestuia şi mediul înconjurător (exterior sau
interior) care asigură protecţia termoizolaţiei faţă de acţiunile de orice natură ale
agenţilor de mediu şi mecanici; poate fi aplicat direct sau distanţat, creând un strat de
aer ventilat;
Barieră contra vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie, dispusă
perpendicular pe direcţia de migrare a vaporilor de apă cu rezistenţă neglijabilă la
transfer de căldură dar cu o foarte mare rezistenţă la permeabilitate la vapori, având
rolul de a reduce riscul de condens al vaporilor de apă în structura elementului;
Barieră antivânt – componentă a unui element de construcţie permeabilă la vapori de
apă dar care împiedică pătrunderea curenţilor de aer din stratul ventilat în termoizolaţia
alcătuită, de regulă, din materiale de natură fibroasă (de ex. produse din vată minerală
sau din vată de sticlă);
Strat de aer ventilat – componentă a unui element de construcţie prin care se permite
circulaţia aerului prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea
vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant; poate fi realizat continuu sau sub formă
de canale;
Strat de difuziune a vaporilor de apă – componentă a unui element de construcţie,
aflată înaintea unei bariere de vapori (în raport cu sensul de circulaţie a acestora) şi al

1
cărui rol este de a asigura difuzia tangenţială a vaporilor de apă şi/sau o destinaţie a
aerului sau a vaporilor de apă sub presiune;
Deflector – element prin care se asigură:
- tirajul stratului de aer ventilat şi evacuarea în atmosferă a vaporilor de apă, la
acoperişuri şi alcătuiri de şarpante cu învelitori neetanşe la vapori de apă;
- comunicarea cu atmosfera stratului de difuziune a vaporilor de apă;
Accesorii – elemente care asigură:
- fixarea (legătura, solidarizarea) straturilor de termoizolaţie, suport şi protecţie;
- continuitatea izolaţiei termice;
- admisia şi evacuarea aerului din stratul ventilat.
Tratamente de protecţie – tratamente de ignifugare, biocizare şi hidrofobizare sau de
protecţie a armăturilor expuse la degradare (metalice, fibre de sticlă);
Vitraj termoizolant – vitraj care limitează pierderile de căldură, fiind construit din
două sau mai multe foi transparente/translucide (din sticlă obişnuită sau cu proprietăţi
speciale, din policarbonaţi etc.), dispuse distanţat, întreg ansamblul fiind închis etanş pe
margine, spaţiul dintre foi fiind umplut cu aer sau un alt gaz mai termoizolant decât
aerul;
Punte termică – zonă a unui element de construcţie în care rezistenţa termică specifică
în câmp a elementului de construcţie respectiv;
Anvelopa clădirii – totalitatea elementelor de construcţie perimetrale care delimitează
volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîncălzite din
interiorul clădirii;
Amplitudine de oscilaţie a temperaturii aerului interior – variaţia maximă a
temperaturii aerului interior faţă de temperatura convenţională de calcul;
Coeficient de asimilare termică a materialului termoizolant (s) – densitatea fluxului
termic maxim, corespunzătoare amplitudinii temperaturii pe suprafaţa interioară, egală
cu unitatea. Această mărime depinde de parametrii materialului străbătut: conductivitate
termică, densitate, capacitate calorică masică la presiune constantă şi de perioada
oscilaţiilor densităţii fluxului termic;
Coeficient global de izolare termică a unei clădiri (unităţi funcţionale) (G) – suma
pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă prin aria anvelopei clădirii, pentru
o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1 K, raportată la volumul clădirii,
la care se adaugă pierderile de căldură aferente reîmprospătării aerului interior, precum
şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece;

2
Coeficient de transfer termic (transmitaţă termică) (U) – fluxul termic, în regim
staţionar, raportat la aria de transfer termic şi la diferenţa de temperatură dintre
temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta ale unui element de închidere;
Conductivitate termică (λ) – proprietatea materialelor de a permite trecerea fluxului
termic, exprimată prin fluxul termic ce străbate prin unitatea de suprafaţă un strat
omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan, când
diferenţa dintre temperaturile pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu unitatea;
Densitate aparentă a unui material termoizolant (ρ) – masa unităţii de volum a
materialului în stare uscată;
Densitate a fluxului termic – fluxul termic raportat la aria prin care se face transferul
de căldură;
Diferenţă de temperatură pe verticală între nivelul capului şi nivelul gleznelor –
diferenţa de temperatură pe verticală, între temperatura aerului măsurată la 1,7m şi la
0,1 m deasupra pardoselii (pentru o persoană în picioare) sau la 1,1 m şi respectiv 0,1 m
(pentru o persoană şezând);
Flux termic – cantitatea de căldură transmisă în unitatea de timp, la sau de la un sistem;
Indice PMV – opţiunea medie previzibilă a unui grup important de persoane asupra
senzaţiei termice produsă de un anumit mediu, exprimată prin referire la o scară cu 7
nivele cuprinse între „frig” şi „cald”; indicele PMV este bazat pe bilanţul termic al
corpului uman;
Permeabilitate la aer – proprietatea materialelor de construcţie de a permite trecerea
fluxului de aer, exprimată prin fluxul de aer care străbate prin unitatea de suprafaţă un
strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de construcţie plan,
când diferenţa dintre presiunile aerului pe cele două suprafeţe ale stratului este egală cu
unitatea;
Permeabilitatea la vapori – proprietatea materialelor de construcţie de a permite
trecerea vaporilor de apă, exprimată prin fluxul de vapori care străbate prin unitatea de
suprafaţă un strat omogen, cu grosimea de un metru, din cadrul unui element de
construcţie plan, când diferenţa dintre presiunile vaporilor pe cele două suprafeţe ale
stratului este egală cu unitatea;

3
Temperatură a punctului de rouă (θr) – temperatura aerului la care presiunea parţială
a vaporilor de apă devine egală cu cea de saturaţie şi de la care se produce fenomenul de
condens;
Rezistenţă termică specifică (R) – diferenţa de temperatură raportată la densitatea
fluxului termic, în regim staţionar;
Rezistenţă la permeabilitate la aer a elementului de construcţie plan (Ra)- suma
rezistenţelor la permeabilitate la aer a straturilor elementului de construcţie plan;
Rezistenţa la permeabilitate la vapori a elementului de construcţie plan- suma
rezistenţelor la permeabilitate la vapori a straturilor elementului de construcţie plan;
Tasare – caracteristică mecanică privind deformabilitatea unui material termoizolant,
exprimată prin variaţia relativă a grosimii acestuia sub efectul unei încărcări statice
prestabilite, în funcţie de tipul materialului;
Temperatură medie a suprafeţei interioare a unui element de construcţie – media
temperaturilor de pe suprafaţa interioară a elementului de construcţie, calculată pe baza
câmpului de temperatură determinat prin calcul numeric sau a rezistenţelor termice
specifice determinate experimental;
Umiditate relativă a aerului (φ) – raportul dintre presiunea parţială a vaporilor de apă
din aerul umed şi presiunea de saturaţie a vaporilor de apă la aceeaşi temperatură şi
presiune totală;
Umiditate a materialului (masică/volumică) (ωm/ωv) – masa apei evaporabile
raportată la masa/volumul materialului uscat.

Generalităţi

a) Lucrările de izolare termică se execută pe baza proiectelor întocmite de proiectantul

lucrărilor de construcţie, verificate şi aprobate conform legislaţiei în vigoare.
b) Ori de câte ori apar abateri de la proiect, care presupun înlocuirea totală sau parţială a
materialelor prevăzute în proiect sau care conduc la majorarea încărcării elementelor de
construcţie, se va obţine în mod obligatoriu avizul proiectantului de specialitate şi de
rezistenţă.

4
Lucrări pregătitoare

a) Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor termice trebuie să aibă

planeitatea necesară, în funcţie de tipul şi modul de fixare a stratului termoizolant.
b) Dacă suprafaţa suport prezintă denivelări, după caz, se va executa o racordare cu
pantă de minim 1:10, un strat de tencuială sau o şapă de egalizare, dar numai cu avizul
proiectantului de rezistenţă.
c) Suprafeţele suport pe care urmează a se aplica direct bariera contra vaporilor de apă
sau izolaţia termică vor fi curăţate şi amorsate.
d) Pe cât posibil, se va evita pozarea instalaţiei electrice pe faţa elementelor de
construcţie pe care urmează a se aplica izolaţia termică, iar când acest lucru nu se poate
evita, tuburile electrice se vor îngloba, după caz, în straturile de tencuială, betonul de
pantă sau şapa generală de nivelare. Nu se admite înglobarea tuburilor electrice prin
teşirea sau tăierea plăcilor termoizolante.

Executarea lucrărilor

a) Lucrările de izolare termică se execută numai cu personal specializat. Acesta va

verifica tot timpul atât grosimea şi calitatea materialului termoizolant cât şi respectarea
dimensiunilor punţilor termice din proiect.
b) Executarea lucrărilor de izolare termică se face respectându-se prevederile cuprinse
în normele tehnice de folosire specifice fiecărui material termoizolant (standarde de
produs, agremente tehnice, norme tehnice de produs, mărci de fabricaţie etc.)
c) La punerea în operă a materialelor termoizolante se vor avea în vedere măsurile de
transport, manipulare şi depozitare prevăzute în normele tehnice ale produselor
respective, precum şi recomandările producătorului pentru evitarea degradării acestora.
d) La realizarea stratului termoizolant se interzice utilizarea materialelor degradate (cu
spărturi, ştirbituri, grosime necorespunzătoare şi neuniformă etc.) sau cu caracteristici
fizico-mecanice inferioare celor prevăzute în normele tehnice specifice.
e) Câmpul termoizolant cu materiale sub formă de plăci se va realiza prin aşezarea
acestora cu rosturile strânse. Eventualele spaţii dintre plăci vor fi completate cu bucăţi
tăiate la dimensiunile necesare, din aceleaşi materiale, pentru a se obţine un strat
termoizolant continuu. În cazul în care izolaţia termică din plăci se realizează în mai
multe straturi, acestea se vor dispune astfel încât rosturile dintre plăcile unui strat să fie

5
decalate (recomandabil cu cca.1/2 …1/3 din dimensiunea plăcii) faţă de rosturile dintre
plăcile straturilor adiacente.
f) În caz de ploaie, în timpul execuţiei termoizolaţiei, suprafaţa stratului termoizolant se
va acoperi provizoriu cu folii de protecţie, asigurându-se scurgerea apelor.

Tehnologii specifice pentru termoizolarea pereţilor

Aşezarea plăcilor termoizolante se face cu rosturi strânse, în rânduri astfel aşezate ca

rosturile să fie ţesute.
În funcţie de tipul şi greutatea plăcilor termoizolante, fixarea lor (provizorie sau
definitivă) de perete se face, după caz, prin lipire (de ex: mortar, pastă adezivă etc.)
şi/sau prindere mecanică (de ex: cu agrafe metalice din oţel inoxidabil, şuruburi
prevăzute cu rondele din plastic, şaibe late etc.)

Tehnologii specifice pentru termoizolarea acoperişurilor

Materialele termoizolante trebuie să fie aşezate fără rosturi şi strâns îmbinate cu

elementele de construcţie în relief care străpung termoizolaţia (coşuri, parapete, guri de
vizitare, tuburi de aerisire).
Aplicarea stratului termoizolant se face pe fâşii, astfel încât să existe posibilitatea
acoperirii lor cu straturi de protecţie într-un interval de timp în care să nu existe riscuri
de umezire a termoizolaţiei datorită precipitaţiilor atmosferice şi fără a se călca pe
plăcile termoizolante.
Circulaţia directă pe plăcile termoizolante este interzisă. Se admite circulaţia peste plăci
doar prin intermediul unor podini.
Executarea izolaţiilor termice la acoperişurile cu poduri ventilate se face prin aplicarea
materialului termoizolant pe faţa superioară a planşeului spre pod.
Stratul termoizolant va fi protejat cu un strat cu rol de barieră antivânt, în cazul
podurilor necirculabile, sau cu un strat de protecţie care să preia încărcările statice şi
dinamice la care poate fi supusă pardoseala în timpul exploatării, în cazul podurilor
circulabile.
Racordările suprafeţelor orizontale cu cele verticale se realizează cu scafe din mortar, ca
suport al straturilor de difuzie, barierelor contra vaporilor şi al hidroizolaţiilor.

6
În dreptul scafelor se asigură o rigidizare suficientă a stratului suport al hidroizolaţiei
pentru a împiedica forfecarea acestuia, iar la izolaţiile termice din materiale elastice
trebuie să se prevadă prelungirea şi legarea de parapete a şapei armate ce constituie
suport al hidroizolaţiei.
Straturile de barieră contra vaporilor, difuziune şi hidrofuge se execută în conformitate
cu prevederile din normativ C 112.
Învelitorile şi lucrările de tinichigerie se execută în conformitate cu prevederile din
normativ C 37.

Tehnologii specifice pentru termoizolarea planşeelor peste spaţii reci

În cazul termoizolării planşeelor la partea inferioară (pe intrados) izolaţia termică se

execută, de regulă, fie prin fixare mecanică, fie prin fixare mecanică şi lipire.
Aplicarea plăcilor termoizolante necesită în general operaţii de:
- rectificarea planeităţii suprafeţei inferioare a planşeului;
- ancorarea de elemente de rezistenţă ale planşeului, a elementelor de prindere a
stratului de izolaţie termică şi eventual a stratului de protecţie;
- după caz, aplicarea stratului de amorsaj pe suprafaţa inferioară a planşeului şi pe faţa
plăcii termoizolante care se lipeşte;
- după caz, aplicarea pastei de lipire pe suprafaţa plăcilor termoizolante amorsate;
- aplicarea plăcilor termoizolante concomitent cu trecerea prin rosturile termoizolaţiei a
elementelor de fixare (ancorare);
- după caz, corectarea continuităţii stratului termoizolant, prin completarea cu material
termoizolant de acelaşi tip a rosturilor rezultate cu dimensiuni mai mari decât cele
admise;
- după caz, sprijinirea provizorie a stratului în timpul şi prizei şi întăririi soluţiilor de
lipire;
- aplicarea straturilor de protecţie şi de finisaj;
În cazul termoizolării planşeului la partea superioară, plăcile termoizolante se aşează pe
planşeu cu rosturi strânse, în acelaşi mod ca la acoperişuri. Peste ele se realizează stratul
de protecţie, eventual un strat de separaţie care să protejeze plăcile termoizolante
împotriva umidităţii din şapă sau, dacă este prevăzut în proiect, să realizeze şi bariera
contra vaporilor (bariera contra vaporilor se aplică numai pe faţa „caldă” a
termoizolaţiei).

7
Realizarea planşeelor cu izolaţie termică înglobată necesită următoarele operaţii
principale:
- execuţia feţei interioare a planşeului, care constituie şi stratul suport al termoizolaţiei;
- aşezarea materialului termoizolant între grinzile planşeului;
- după caz, aplicarea barierei contra vaporilor de apă pe faţa „caldă” (pe faţa inferioară
sau superioară, în funcţie de poziţia planşeului în raport cu spaţiul mai rece);
- execuţia feţei superioare a planşeului.

Tehnologii specifice pentru elementele vitrate

La realizarea elementelor vitrate se va avea în vedere asigurarea etanşeităţii acestora atât

între geam şi ramă cât şi între cercevele şi toc.
La montarea elementelor vitrate în golurile elementelor de construcţie se va realiza
umplerea pe tot perimetrul, a rosturilor rezultate între acestea, cu materiale izolante
adecvate (şnururi din vată minerală sau vată de sticlă, spumă de poliuretan sub formă de
spray etc.), precum şi etanşarea lor pentru protecţia împotriva agenţilor climatici
(exteriori şi interiori).

Măsuri privind executarea lucrărilor de izolaţii termice pe timp friguros

Lucrările care presupun procedee umede nu se vor executa la temperaturi mai mici de
+5 oC. De asemenea, lucrările de izolaţii termice nu se vor executa la temperaturi
inferioare celor prevăzute în normele tehnice ale produselor, pe timp de ceaţă sau cu
precipitaţii atmosferice.

IZOLAREA TERMICA SI FONICA A CLADIRILOR CIVILE

Izolarea peretilor exteriori

Peretii exteriori (portanti, autoportanti sau purtati) trebuie sa corespunda din punct de
vedere higrotermic si acustic cerintelor utilizatorilor.
Pentru realizarea acestor deziderate folosirea produselor din vata minerala prezentate in
capitolul anterior este ideala in alcatuirea structurilor.

8
Structura peretilor exteriori utilizind ca termofonoizolatie produse din vata minerala
este alcatuita din:
a) – stratul portant sau autoportant al peretelui exterior
b) – bariera de vapori
c) – stratul termofonoizolator din produse din vata minerala
d) – un sistem de fixare a stratului termofonoizolator
e) – strat de aer ventilat
f) – un strat de protectie al termofonoizolatiei

a) Stratul portant sau autoportant al peretelui exterior

Acest strat reprezinta atat pentru peretii structurali cat si pentru cei nestructurali
scheletul peretelui care ii asigura acestuia durabilitatea, rezistenta si rigiditatea necesare
in exploatare.
Stratul portant poate fi realizat din beton armat, din zidarie de caramida, zidarie de
BCA, lemn sau produse din lemn etc.

b) Bariera de vapori (poate lipsi în anumite variante)

Bariera de vapori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de apa din interiorul
incaperilor inspre zona termofonoizolatiei si eventuala condensare a acestora in
structura peretelui exterior.
Bariera de vapori se realizeaza din materiale impermeabile de tip folie (carton bitumat,
folii din polietilena, folii din aluminiu, folii de poliester etc.) si se pozeaza in fata
termofonoizolatiei inspre interiorul incaperilor (pe fata mai calda a termofonoizolatiei).
Caserarea materialelor termofonoizolatoare din vata minerala cu o folie asigura bariera
de vapori necesara cu conditia realizarii prin lipire cu benzi adezive de inalta fiabilitate
a continuitatii stratului.
Bariera de vapori poate lipsi in cazul unor pereti exteriori exploatati in conditii de
temperatura sau/si umiditate care nu pot conduce la condensarea vaporilor de apa in
structura acestor pereti.

c) Stratul termofonoizolator din produse din vata minerala

Stratul termofonoizolator poate include o gama foarte larga de produse din vata
minerala din bazalt si va fi constituit, in functie de solutia constructiva si tehnologia de

9
executie alese si in functie de performantele impuse peretilor exteriori de catre
utilizatori din:
- saltele rulate fara suport: SR 40, SR 50
- saltele rulate caserate: SRA 40, SRA 50
- pisle in placi necaserate: PI 30, PI 40, PI50
- pisle in placi caserate: PIA 30, PIA 40, PIA 50
- placi semirigide necaserate: PS 70
- placi semirigide caserate: PSA 70
- placi rigide necaserate: PG 80, PG 100, (PG-N, PG-CU)
- placi rigide caserate: PGA 80, PGA 100, (PGA-N, PGA-CU)
Tipodimensiunile stratului termofonoizolator se stabilesc in functie de exigentele
utilizatorilor precum si din conditiile constructive si tehnologice de realizare a peretilor
exteriori, recomandindu-se in cazul in care tasarile ar putea fi insemnate, placi rigide.

d) Sistemul de fixare a stratului termoizolator

Stratul termofonoizolator se fixeaza de stratul portant, in functie de structura acestuia
(perete fara strat de aer ventilat sau cu strat de aer ventilat), in functie de materialele din
care este alcatuit stratul portant, astfel: prin inglobare in perete la turnarea betonului (in
cazul peretilor tip sandwich), prin inglobare o data cu executarea zidariei mixte, prinse
cu agrafe din otel protejate anticoroziv (zincate sau inoxidabile etc.) cu suruburi pentru
lemn sau cuie, prin lipire, s.a.

e) Stratul de aer ventilat (poate lipsi în anumite variante)

Stratul de aer ventilat are rolul de a elimina in atmosfera vaporii de apa din incaperi
rezultati in urma proceselor biologice sau tehnologice specifice si a mentine astfel
peretele, inclusiv termofonoizolatia, in stare uscata. Grosimea optima a stratului de aer
ventilat, este de 2-5 cm si se poate asigura in procesul de fixare a materialelor
termofonoizolante din vata minerala prin solutiile constructive si tehnologice precizate
mai sus si in detaliile ce urmeaza.
Pentru asigurarea ventilatiei stratului de aer se vor prevedea solutii constructive care sa
asigure existenta unor prize (goluri) de aerisire (protejate corespunzator impotriva
intruziunilor prin plase de sirma), care sa permita admisia si evacuarea aerului.

10
f) Stratul de protectie al termofonoizolatiei
Acest strat are menirea de a proteja peretele si in special stratul termofonoizolant de
umiditatea exterioara, de ploaie etc., precum si de a asigura umbrirea peretelui pe timp
de vara.
Stratul de protectie poate fi alcatuit din diverse materiale si in diverse moduri: din beton
armat (in cazul panourilor tristrat din beton armat cu miez termofonoizolant din produse
din vata minerala), din zidarie de caramida, din lemn sau produse din lemn (scindura cu
lamba si uluc, caplama, PAL, placaj etc.).
Modul de fixare al stratului de protectie difera in functie de structura constructiva a
peretelui exterior si tehnologia de realizare a acestuia (in cazul peretilor tristrat din
beton armat prinderea se face cu nervuri, agrafe, ploturi; placile din armociment,

azbociment, mase plastice, sticla armata etc. se fixeaza cu suruburi, agrafe etc., fixarea
fiind, de preferat, elastica)

11
Fig 1 Alcatuirea de principiu – perete exterior cu temoizolatie din vata minerala fara
strat de aer ventilat; 1. perete exterior ; 2. termoizolatie ; 3. protectie termoizolatie ; 4.
profile de fixare

Fig. 2 Izolare perete exterior cu strat de

aer ventilat – varianta
1. element protectie exterioara
2. profil fixare
3. element ancoraj
4. gaura pentru fixare bulon
5. spatiu de aer ventilat
6. termoizolatie vata
7. banda fixare termoizolatie
8. element de ancoraj termoizolatie
9. zid exterior

Izolarea acoperisurilor mansardate si a podurilor

Ca si in cazul izolarii peretilor, izolarea mansardelor presupune existenta unui strat

portant de sustinere a stratului termofonoizolator din produse in vata, a unui sistem de
fixare a acestuia, a unui strat de aer ventilat, a barierei de vapori, a unui strat de
protectie al termofonoizolatiei.

a) Stratul portant al termofonoizolatiei il constituie structura de rezistenta a sarpantei

mansardei (capriori, pane etc.), in functie de solutia constructiva a acestuia.

b) Fixarea termofonoizolatiei se realizeaza, in functie de tipul acestuia, cu sipci din

lemn, cu retele de plase din mase plastice sau cu elemente care constituie finisajul
interior al mansardelor (lambriuri, placi gips-carton etc.) si care asigura si protectia
termofonoizolatiei spre interiorul incaperilor mansardei.

12
c) Stratul de aer ventilat are menirea de a impiedica mentinerea umezelii in zona
elementelor sarpantei mansardei si in zona termofonoizolatiei. Ventilarea acestui strat se
asigura prin fante prevazute in zona streasinei, intre capriori si prin elemente speciale
pentru aerisire prevazute in invelitoare (elemente de aerisire in cimpul invelitorii sau in
zona coamei).

d) Pentru stratul termofonoizolator se recomanda:

- saltele rulate din vata minerala caserata pe alufolie: SRA 40, SRA 50
- pisle in placi: PI 30, PI 40, PI 50
- placi semirigide: PS 70
- placi semirigide caserate pe alufolie PSA 70
- placi rigide: PG 80, PG 100, (PG-N, PG-CU)
- placi rigide caserate pe alufolie PGA 80, PGA 100, (PGA-N, PGA-CU)

In functie de nivelul de izolare cerut de utilizatori si tinind seama de faptul ca placile

caserate pe alufolie asigura reducerea substantiala a componentei radiante a fluxului
termic, fiind mai avantajoase din punct de vedere al eficientei higrotermice (alufolia
caserata pe produs poate constitui si bariera de vapori daca se realizeaza continuitatea
acestuia la rosturi).

e) Bariera de vapori are rolul de a impiedica migratia vaporilor de apa din interiorul
incaperilor inspre zona termoizolatiei si eventuala condensare a acestora in structura
peretelui exterior. Bariera de vapori se realizeaza din materiale impermeabile de tip
folie (carton bitumat, folii din polietilena, folii din aluminiu, folii din poliester etc.) si se
pozeaza in fata termofonoizolatiei inspre interiorul incaperilor.

f) Protectia termofonoizolatiei spre invelitoare se face printr-un strat impermeabil

discontinuu (pentru a permite ventilarea termofonoizolatiei) plasat intre capriori, sub
invelitoare. Invelitoarea poate fi de tip discontinuu (tigle ceramice sau din beton, placi
din azbociment ondulat etc.) sau de tip continuu (tabla zincata, sindrila bitumata etc.).

Se prezinta in continuare detalii cu solutii de realizare a izolatiilor mentionate mai sus.

- Figura 3 - Detalii de principiu pentru realizarea unei mansarde

13
 - Figura 4 - Izolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator din vata minerala
placata cu gips carton
- Figura 5 - Izolarea termica a podurilor sub invelitoare - varian

Fig. 3 Detalii de principiu pentru realizarea unei mansarde

1. invelitoare
2. sipci
3. finisaj interior
4. folie higrofuga
5. caprior
6. aer ventilat
7. bariera de vapori
8. termoizolatie vata

Fig. 4 Izolarea acoperisurilor mansardate cu strat izolator de vata minerala

placata cu gips carton

1. panou gips carton

2. bariera vapori
3. sipci verticale
4. strat aer
5. sipci orizontale
6. element prindere
7. strat suplimentar vata

14
8. termoizolatie vata
9. strat aer ventilat
10. folie
11. prindere cu surub
12. sipci de lemn
13. caprior
14. etansare
15. talpa
16. planseu pod

Fig. 5. Izolarea termica a podurilor sub invelitoare – varianta

15
Fig. 6 Izolarea termica a podurilor sub invelitoare – varianta

a), b) - dispunerea termoizolatiei la partea superioara

c), d) - dispunerea termoizolatiei in zona mediana
e), f) - dispunerea termoizolatiei la partea inferioara
g), h) - dispunerea termoizolatiei in zona mediana si la partea inferioara

1. invelitoare; 2. sipci; 3. scindura; 4. folie de protectie la infiltratii; 5. strat de aer sub

invelitoare; 6. strat de aer peste termoizolatie; 7. termoizolatie vata; 8. bariera de vapori;
9. element de finisaj; 10. caprior ; 11. sipci ; 12. strat de aer sub termoizolatie

16
Fig. 7. Detaliu de coama - acoperis cu astereala, cu termoizolatia intre capriori, cu
spatiu dublu de ventilare:
1.invelitoare; 2. sipci de lemn transversale pentru prinderea invelitorii; 3.folie
hidroizolante; 4. capriori; 5. vata de sticla intre capriori de 10 cm; 6.vata minerala de
sticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de 5 cm grosime; 7.sipca pentru

17
fixarea termoizolatiei; 8. clesti, scandura de lemn; 9. coama; 10.placi gips carton
finisate.

Fig. 8. Detaliu de coama - acoperis fara astereala, cu termoizolatia intre capriori, fara
ventilare: 1.invelitoare; 2. sipci de lemn transversale pentru prinderea invelitorii; 3.folie
hidroizolante; 4. capriori; 5. vata de sticla intre capriori de 10 cm; 6.vata minerala de
sticla caserata cu folie de aluminiu la fata capriorilor de 5 cm grosime; 7.sipca pentru
fixarea termoizolatiei; 8. clesti, scandura de lemn; 9. coama; 10. lambriu de lemn.

Izolarea acoperisurilor terasa

Acoperisurile terasa pot beneficia in toate variantele constructive de termofonoizolatii

cu produse din vata tip MACON. In situatiile in care incaperile de la ultimul nivel
adapostesc utilizatori sau procese tehnologice generatoare de vapori de apa este
obligatorie o bariera continua contra vaporilor plasata sub termofonoizolatie spre a
impiedica producerea condensului in straturile acoperisului si mai ales in stratul
termofonoizolant.

Termohidroizolatia acoperisurilor este un tot unitar, calitatea lor depinde in egala

masura de materialele termo si hidroizolatoare.

Acoperisuri terasa circulabile

18
In cazul acoperisurilor terasa circulabile, pentru evitarea tasarii stratului
termofonoizolant se recomanda:
- placi superrigide: PSG 200
- placi rigide necaserate: PG 160 (PG-C) numai prin aplicarea de masuri adecvate
(sape armate)
Caserarea produselor din vata cu alufolie asigura bariera de vapori, de obicei necesara si
in cazul acoperisurilor terasa circulabile, cu conditia realizarii prin lipire cu benzi
adezive de inalta fiabilitate a continuitatii stratului de alufolie.
Se prezinta in continuare detalii cu solutii de principiu pentru realizarea de
termohidroizolatii cu placi de vata minerala.

Fig. 9. Detaliu de racord perete –terasa inversata circulabila

1. polistiren extrudat; 2. membrane hidroizolatoare; 3.folie bariera impotriva
vaporilor; 4. strat difuziune; 5.beton de panta; 6. placa BA; 7. perete zidarie; 8. dala
prefabricata BA; 9. strat uzura

Fig. 10 Detaliu de camp-traversa inversata, circulabila-tip deck, cu trafic redus-

sectiune longitudinala
1. polistiren extrudat; 2. membrane hidoizolante; 3. geotextil; 4. strat difuzie; 5. beton
de panta; 6. placa de BA; 7. structura de sustinere deck; 8. deck- scandura de lemn

19
 Fig. 11 Detaliu de camp- terasa inversata, circulabila - tip deck, redus- sectiune
transversala
1. polistiren extrudat; 2. membrane hidroizolatoare; 3. geotextil; 4. strat difuzie; 5.
beton de panta; 6. placa BA; 7. structura de lemn; 8. deck – scandura de lemn.

Fig. 12. Detaliu de record la perete – terasa inversata, circulabila cu trafic intens si
pardoseala pe picioruse

20
Vata minerala bazaltica ROCKWOOL

Vata minerală Rockwool se fabrica din roca bazaltica, amestecata cu cocs si calcar.
Acest amestec se topeste in cuptoare cupola la temperaturi ce depasesc 1500 de grade C.
Materialul topit rezultat se dirijeaza catre un sistem de tamburi metalici care prin viteza
mare de rotatie il transforma [n fibre minerale cu un diametru mediu de 0.005 mm si o
lungime de 1-2 cm.
In urmatorul proces de fabricatie se va adauga liantul si un adaos special care inveleste
fibrele intr-o pelicula hidrofoba, dupa care este incalzit in cuptoare speciale care
transforma liantul in bachelita. Produsul brut rezultat este o saltea continu de
aproximativ 30 cm grosime. Acesta este modul in care se produce vata minerala
bazaltica.
Vata minerala bazaltica este un produs incombustibil care suporta temperaturi de pana
la 1200 grade C fara a se topi.
La temperatura de 250 grade C se va topi liantul doar in stratul superficial incins.
Chiar si in lipsa liantului fibrele minerale raman intacte, coeziunea si stratificarea lor
pastreaza forma si rigiditatea materialului protejand elementele de constructie de
actiunea focului.
Materialele termoizolante incombustibile, cu punct inalt de topire servesc drept
elemente rezistente la foc si ecrane impotriva actiunii focului.
Nu intretin focul si pastreaza proprietatile termoizolante in conditii de incendiu.
Nu degaja gaze toxice.

21
Proprietati

Termosistemul este o solutie de izolare termica a constructiilor la exterior. Pentru a

realiza acest lucru se imbraca cladirea cu un strat de vata bazaltica de fatada, care se
acopera cu un pachet armat de mortare. Termosistemul se poate aplica pe toate straturile
suport portante (zidarii, beton, fatade tencuite, placaje diverse). imbunatateste izolarea
termica atat in cazul cladirilor noi cat si la cele vechi, renovate. Principalul avantaj al
acestui sistem este ca are o foarte buna rezistenta la foc.
Sistemele termoizolante pentru fatade, ca si cele pentru izolarea si finisarea fatadelor
ventilate realizate cu materiale din vata minerala bazaltica garanteaza rezistenta la
intemperii, o buna permeabilitate la vapori si stabilitate in timp.
Absortia de umiditate din aer a vatei bazaltice Rockwool la 90 % umiditate relativa este
de 0.004 % volumetric care reprezinta o valoare neglijabila.
In realitate doar cativa mm de la suprafata sunt intradevar umezi dar apa se va evapora
iar produsul va deveni din nou uscat recapatandu-si integral proprietatile termice.

22
Capacitatea de izolare termica depinde de continutul de apa. Scufundata in apa vata
bazaltica Rockwool nu absoarbe apa mai mult de 1 % volumetric.
Produsele din vata minerala bazaltica ofera o mare eficienta termoizolanta si o buna
rezistenta la compresiune datorata orientarii fibrelor dupa o structura generala
nedirectionala - majoritar orizontale iar restul predominant verticale - ce asigura
rigiditatea si stabilitatea dimensionala a materialului.
Materialele termoizolante incombustibile, cu punct inalt de topire servesc drept
elemente rezistente la foc si ecrane impotriva actiunii focului.
Nu intretin focul si pastreaza proprietatile termoizolante in conditii de incendiu.
Nu degaja gaze toxice.

Avantajele sistemului :

 izolare termica buna - pierderile de caldura prin peretele cu termosistem sunt

minime;
 termoizolatie exterioara - elimina pierderile de spatiu locativ;
 are greutate redusa;
 rentabilitate mare in timp - economie de energie;
 eliminarea puntilor termice;
 termoizolatie cu aspect estetic;
 foarte buna rezistenta la foc.

Putine materiale termoizolante au o rezistenta mare la actiunea focului, vata minerala

bazaltica se numara insa printre acestea. Suporta temperaturi de peste 1000ºC fara a se
topi timp de pana la 120 minute.

Elementele componente ale termosistemului

1.- mortar adeziv - este un mortar pe baza de ciment imbunatatit cu dispersii sintetice,
utilizat pentru lipirea placilor din vata bazaltica de suport si ca strat de baza pentru
aplicarea plasei de armare din fibra de sticla ;
2.- placi din vata bazaltica - grosimea acestora se stabileste in functie de calculul
termotehnic specific;

23
3.- plasa de armare din fibra de sticla - greutate specifica minim 145 g/m2;
4.- tencuiala de acoperire - este un mortar preamestecat in fabrica pe baza de var
ciment. Contine pigmenti rezistenti la variatiile meteorologice si adaosuri de
imbunatatire a calitatii si lucrabilitatii. in functie de granulatia tencuielii si modalitatea
de driscuire se obtin diferite structuri ale fatadei;
5.- profil pentru soclu;
6.- dibluri pentru polistiren;
7.- profil pentru colt, cu plasa.

Conditii de punere in opera

 temperatura aerului, a stratului suport si a mortarului trebuie sa fie mai mare de +5º
C pe durata aplicarii si a prizei. Suportul trebuie sa fie solid, uscat si curat, iar zonele cu
aderenta scazuta trebuie curatate. A se evita o umezire ulterioara a peretelui ;
 stratul suport poate fi : zidarie netencuita (caramida, blocuri ceramice, b.c.a, etc.),
beton netencuit,tencuiala aplicata pe zidarie sau beton ;
 stratul suport trebuie sa aiba indepartat finisajul existent (daca este cazul) ;
 stratul suport de tip tencuiala trebuie sa fie aderent la stratul de baza. Verificarea
aderentei stratului de tencuiala de stratul de rezistenta (zidarie sau beton) se poate face
prin ciocanire. Acolo unde sunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii
neaderente si la refacerea ei ;
 stratul suport nu trebuie sa prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau
adancimea mai mare de 10 mm). In caz contrar, tencuiala se va inlatura si se va reface ;
 diferentele de planeitate ale suportului pana la 1 cm se pot prelua in mortarul adeziv
la lipirea polistirenului. Diferentele mai mari se preiau folosind grosimi diferite ale
stratului de vata bazaltica sau tencuind in prealabil suportul ;
 prinderea de suport a placilor izolatoare se realizeaza cu dibluri si mortar adeziv ;
 pentru evitarea fisurarii specifice, este obligatorie armarea colturilor, golurilor de
usi si ferestre, prin pozitionarea de cupoane de plasa de armare orientate diagonal ;
Pentru realizarea tehnica si estetica a detaliilor se recomanda folosirea profilelor
speciale.

24
Etapele de punere in opera a sistemului de izolare termica :

1. Lucrari pregatitoare – desprafuirea suprafetei suport si stropirea ei cu apa.

Desprafuirea se va face prin periere energica, (cu perii de sarma), iar spalarea se
realizeaza cu carpe ude sau cu apa sub presiune.
2. Montarea profilului de soclu - la partea inferioara, fixarea primului rand de placi se
face cu un profil special de soclu, care asigura planeitatea placilor de vata bazaltica si o
realizare estetica a termoizolatiei. Profilul de soclu se monteaza pe stratul suport cu
dibluri.
3. Aplicarea mortarului adeziv pe placile de vata bazaltica - se intinde ca un cordon de-
a lungul marginilor placii izolatoare si punctual (5 puncte) pe placa. Mortarul nu trebuie
sa depaseasca suprafata placii termoizolante.
4. Montarea placilor de vata bazaltica pe stratul suport – placile se vor aplica pe perete
in contact, fara a permite patrunderea mortarului adeziv in rosturi. Randurile de placi se
monteaza decalat. Dupa pozitionarea catorva randuri de placi, se va rectifica pozitia lor
(planeitatea, orizontalitatea) cu nivela, apoi se vor apasa pentru fixarea definitiva. La
colturile cladirii placile se vor pozitiona in contact.
Diferentele de planeitate pana la 1 cm se pot prelua cu mortar adeziv. Rosturile dintre
placi ce depa]esc 2 mm nu se vor umple cu mortar adeziv ci cu material izolator. Dupa
respectarea timpilor de uscarea ai mortarului adeziv (min. 24 h), se vor taia bucatile de
placi ce depasesc marginile cladirii, se vor slefui canturile si se va indeparta praful
depus prin ]sefuire.
5. Armarea - se aplica un strat de mortar cu gletiera cu dinti (10x10 mm), in acest pat de
mortar se aplica fasii de plasa 30x50 in zonele de colt si pe diagonala deschiderilor, se
pozitioneaza plasa de armare (cu suprapuneri de 10 cm la imbinari), peste care se
"inchide" prin gletuire stratul de mortar. Grosimea stratului de mortar va fi de minim 2
mm.
6. Fixarea diblurilor – daca termosistemul se aplica pe beton sau pe o tencuiala veche,
sau daca inaltimea cladirii depaseste 5 m, este necesara o fixare suplimentara cu dibluri.
La o montare corecta capul diblului trebuie si ramana in planul stratului de mortar
adeziv.
7. Montarea profilelor pentru colt, cu plasa - la colturile exterioare si la intoarcerile
laterale ale deschiderilor este prevazut un profil special de colt cu plasa de fibra de

25
sticla. Profilul de colt asigura o protectie mecanica sporita pentru aceste zone sensibile,
si totodata o rezolvare estetica a muchiei fatadei.
8. Aplicarea tencuielii - se prepara si se aplica in conformitate cu indicatiile
producatorului. Este recomandabil sa se lucreze fiecare fatada separat pentru a nu crea
diferente de nuanta pe aceeasi fatada. Fronturile de lucru se protejeaza de ploaie sau
soare puternic.

Tabel de calculatie pentru sistemul termoizolant ROCKWOL

Material Consum aproximativ Observatii
Mortar adeziv 25 kg / sac 4-5 kg/mp Timp de prelucrare: cca. 2
ore
Vata minerala bazaltica 1 mp/mp Dimensiuni: 1200x200 mm
Grosime: 40-140 mm
Plasa de armare din fibra 1,1mp/mp Dimensiune ochi: 4x4 mm
de sticla Greutate specifica: 145 g/mp
Tencuiala colorata 2-3 kg/mp Grosimea stratului: 2-3 mm
Timp de prelucrare: cca. 3
ore
Profil pentru soclu 1 ml/ml Latime: 33, 43, 53, 63, 83,
103 mm
Dibluri pentru polistiren 6 buc./mp Recomandari:
o10mm, D 50 mm, L 70, 90 pt. grosimi de 2-4
L 70 - 150 mm cm
L 110, 120 pt. grosimi de 5-
7 cm
L 150 pt. grosimi > 8 cm.
Profil pentru colt, cu 1m/ml -
plasa

26
Etapele montarii :
Etapa I
Se aplica pe placa de vata bazaltica, mortarul adeziv preparat.Aplicarea se face
perimetral si in 3-5 puncte suplimentare la interior, pentru a evita dezlipirea.

Etapa II
Placile se monteaza decalat pe peretele de sustinere in randuri orizontale. Placile trebuie
decalate pentru a evita formarea de rosturi in plan vertical. Dupa fixare, este necesara
nivelarea placilor, utilizand dreptarul, pentru a asigura o montare corecta a
termosistemului.

27
Etapa III
Cu bormasina se fac gaurile pentru a introduce diblurile ce vor asigura stabilitatea
placilor.Se recomanda minim 5 dibluri/mp. Dupa fixarea diblurilor, utilizati un ciocan
de cauciuc pentru a le introduce pana la capat. Grosimea si lungimea diblurilor se alege
in functie de tipul de zidarie si respectiv de grosimea materialului termoizolant

28
Etapa IV
Vata minerala din dreptul golurilor peretilor este indepartata utilizand cutitul de vata.

Etapa V
Se intinde un prim strat de mortar adezic pe suprafata peretelui. Apoi se fixeaza plasa de
fibra de sticla, sustinuta de coltari. Peste plasa se intinde un al doilea strat de mortar
adeziv, pentru a fixa plasa de fibra de sticla.Cel din urma strat eset nivelat cu ajutorul
dreptarului, pentru a pregati peretele pentru tencuiala decorativa.

29
Etapa VI
Dupa aplicarea amorsei, se aplica stratul de tencuiala decorativa.

30
31