CUPRINS

ul 1. Proprieteti generale ale componentelor pasive

,

Notiuni teoretice
1.1.'l.Parametrii comuni componentelor pasive.......... 'l.1.2.Determinarea tolerantelor parametrilor circuitelor electronice in functie de toleranlele componentelor pasive..................... 1.1.3. Determinarea coeficientului de varialie cu temperatura al parametrilor circuitelor electronice in functie de coeficientii de varialie cu temperatura ai componentelor pasive .............................. 1.1.4. Determinarea toleranlei globale a parametrilor circuitelor electronice in functie de abaterea componentelor pasive........................ 1.1.5.Solicitarea termicd a componentelor pasive.................. 1.1.5.1. Determinarea temperaturii corpului componentei ....................... 1 .1.5.2. Puterea nominald gi puterea termicd maximd admisibild 1.1.6. Determinarea puterii nominale

Probleme rezolvate eme propuse

ul 2. Rezistoare liniare
1.1
1

. Parametrii rezistoarelor .2. Solicitarea electric6 maximd a rezistoarelor. Determinarea valorilor maxim admisibile ale mdrimilor electrice ................................

1.4. Proiectarea rezistoarelor realizate Drin tehnolooia

straturilor groase
1,5. Relelele rezistive ..............
1.6. Alegerea tipului de rezistor................

rezolvate propuse

| 3. Rezistoare dependente de temperaturi - termistoare ...., uni teoretice

1.2. Termistoare PTC

rezolvate propuse

onente electronice

Qompotrorrlrr r'['clto|lico pasjvo

Probleme

Capitolul 4. Condensatoare

Capitolul

PROPRIETATI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE

4.3.
Componentele electronice pentru

putea

fi

utilizate

la

alcituirea

Capitolul 5. Inductoare ......-..

5.'1.

5-2. 5.3.

Anexa A1. Valorile nominale ale seriilor de valori E6_E192 Anexa A2. Parametrii rezistoarelor RMG, RCG, RpM, RBC. RBA Anexa A3. Parametrii unor termistoare NTC produse de EPCOS..................... Anexa 44. Termistoare pTC de tip RXE fabijcate de firma Raycne. ........ . Anexa A5. Caracteristicile conductoarelor de bobinaj a;-Ern ..... .... ... Anexa 46. Tehnologia 9i proiectarea transformatorului de relea monofazic de micd putere

montajelor electronice (ansarnblelor gi subansamblelor) avdnd la bazi scheme llectronice ce evidenliazi funcliunile cerute aparatului sau echipamentului din fac parte montajele, sunt caracterizate prin intermediul unor parametrii ce dimensiunile funclionale, constructive Si tehnologice. Numai parametrilor in intreaga lor diversitate face posibili utilizarea onali a componentelor, asigurAnd echipamentului electronic funcliunile in condiliile unor costuri minime. Dezideratul economiei de piafd, acela de a realiza produse competitive, se poate atinge fbrd o cunoagtere profundi a specificului fiec6rui tip de in pafie, utilizandu-se in final aceea componentA a cdrei dimensiuni ce qi neelectrice corespund dimensiunilor functiei electrice proiectata. pentru a se asigura o anume stabilitate frecventei oscilaliei unui oscilator, necesar ca bobina $i condensatorul sd prezinte la randul lor caracteristici in

in

cadrul acestui paragraf se abordeazi o pane din parametdi nentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor componente. Se au in
de fapt acei parametrii care conduc putemic la modificarea valorii reale a

cu stabilitatea impuse.

Bibliografie

avdnd in vedere condiliile in care poate functiona componenta. Se [nalizeazi de asemenea solicitarea termicd maximd a componentelor pasive.

Ll, No{iuni teoretice

l.l.l,

Parametrii comuni componentelor pasive

Valoarea nominali XN $i toleranta t. Valoarea nominalS XN reprezind valoarea componentei ce se dorefte a fi oblinutd in urma procesului tehnologic, nominalizeazi componenta gi este marcate in general pe corpul acesteia in cod sau in clar. Toleranla t, rezultata in procesul de fabricaJie al componentei, exprimd in Procente abaterea maximd relativd a valorii reale X. fafe de valoarea nominalS
XN; pentru toleranle simetrice, rezult6:

x. t=lmrr;ltcgiltivir t

-x,

(l.l)

^rV PentrLl tolcrnn.tc ersimctricc, cind tolcr n(a pozitiva t* este diteritd de cea , ccslcil sc vor dctcrruinu crr lL'llrliilc:

Cap. 1 proprietdti qenerale ale comoonentetor pasive

rlr

r,[)(jlfor]lqo

oasive

Probleme

,- =X'u-Xtv
r=
y

X,.- X*
XN

x,

icntul tlc vafiafie cu temperatura exprime abaterea relativA a valorii la

tenrpcrirturii cu un grad Celsius.

Rezulti pentru toleranla simetrica relalia:

Tolerante datorate actiunii unor factori externi, t;, cum ar fi: vibralii mecanice, qocuri termice, electrice, etc.; sunt definite prin
X

rlr.l=

!r-l
(r.s) valoarea minimi, respectiv maxinr;i
tr

j
Xo

Xo

x = 1x,LL-4L - *! u - *, .* XN ^1y' ::,1:l,ITj, i"rp."tiv X.M, reprezinrd valonl reale a componentei.

'

(1.10)

X0 este valoarea componentei inainte de acliunea factorului 4 este valoarea componentei dupe acfunea factorului j.

j;

i","ld.i:ii,a

nominale $i tolerantele sunt standardizate ,^. internarlonal, date pnn seriilede valori Eo (prezentate ^ in anexa Al). Pentru definirea valorii -ii""i,*s,a' ,:';d:i""T,?

V"l-li:

Toleranlele

tj sunt precizate in

cataloagele producitorului de

fii'(l

pasive sau pot rezulta din clasa de stabilitate din care face parte

nominald XN qi toleranla

a'i",","":;il:f

tt,

umiditatea, presiune".

o Domeniul temperaturilor de utilizare t0,", oyl, reprezinta ,rr"r-llli,l maxim de temperature in can componentei in rimpur corpul componenrei in timpur ,"_0".",u,,, maxrmd. 1r'c^" Confotm unor nonne prezeTl: cararog prin caief.il,lill"lllll'i;f ITT:Th::.1.*:K,i,ii,l :n reprezinti 0., Nz este 0v si Nr esf, o":ile pentru care componenta e sri' supusd la r"."."rJ-.ffii.j -unrorm normelor ce precizeazd temperaturir,

X, [XN(l_t), XN(l+r)]

va avea valoarea r"uta

l-.--"'*

##":1.., ji:ill; "*"'

respecdve.

Toleranta globali,

tg reprezinte abaterea maxima a valorii reale a i fati de valoarea nominald care poate sa aparA in dmpul funcJiondrir intr-un circuit electric avind in vedere conditiile reale de

determinarea toleranJei globale t- vom aplica definitia tolerantei,

r"*r,r.'l8l,"d:#,r":jil.j;fifffr:llr"?Xjlll:

'\M ^N

^N

^N -^ot ^
N

1.1 1)

l*l::,

fril;;;,;;; ,i

XM reprezintA valoarea maximd,

X. Xu=Xr (l+t)(l+texl+tr)...( I +tj) X. = XN (1 -tXl-ts)(l -tr)...(l-tt

valoarea minime. (1.12) (1.13) (1.14)

expnmd modificarea valorii comoc

o Coeficientul de variatie c:
^tempratura^
_

;;;.-"*

il"-I3t:l

Xr,r = XN (l +t+te+I'!+tt6+tt1+t!+... )

a valorii

componentei, rrr,

...,

H}ff,H::,::'"ponente
(h'

l:Tf**il #ffi#""":,:,iff::l"ff.:,"#ff,,ijiJii;, 0". , pasive prin derinitie'"co;.;;;i;

' =-XdT -

variatic r||

Avdnd in vedere cd t, to 9i tj sunt mult mai mici decat 1, se poate aproxrma: (1.15) XM XN (1+t+to+ttj) = Rezulta: (1.16) tg = t+to+ttj . ToleranJa de fabricalie t gi toleranlele ti sunt prezentate de producetor in Toleranla datorata temperaturii ts, trebuie insd determinati in funclie de Orice componentd funcJioneazd intr-un mediu ambiant cu temperatura 0", ( 1.17) 0.e [0-, 0rur], oa,n este temperatura minima a mediului gi 0"M, este temperatura maximaIn timpul funclionirii temperatura componentei 0",
0"e [0",", 0"n],
( 1.

tdx

componentele pasive au temperatura do, va fi:

Dacd variafia valorii X.cu temperatura este liniare o variafie liniard) atunci coeficientul

"

x. - x. X, or-e

d;

,"

0".,"t',,1,1

";.i;;"

;.,;

18)

(1.8)

temperatura 02. Considerdnd 0: - 0r=1 oC, rezultd:

unde X1 este valoarea componentei la temperatura

0l $i X2 este valoarcrr lrr

9". este temperatura minimi 0"* = 0".

a corpului componentei gi

gcM

0"v=0"v+A0

este cea maxlma. (1.1e) (1.20)

xt oc Dcci. i;r rr v:rliirlit. lirriir.t

"

x) - X,

l
(

I))

cu tentpcritlUtil

ir vitblii

co|l1l)()nclll(.1,

A este supratemperatura datorata disipdrii de putere de cAtre componentd. In functie de coeficientul de variafie cu temperatura se poate determina cu tolc|irnta datoratd temperaturii, rezultand o anumita abatere pozidve, $i ncgativii. Dc oxcrrplu, (lilcar o1.> 0, rczultir,

Qjp. 1 Proprieteti qenerale ale componentelor

tr+

pasive

_
(1.21)

;(J llx)ttolllo ()II)(I||()|I|(i() l)ilsivo

l'rob
Xiru

= oe (0"u-00)

,.X11y r'!l Xi

(1.22) vedere cazul cel mai defavorabil, abaterea maximi, toleranta datoratd temperaturii, indiferent de serrnul lui c,e, se poate determina cu relalia,

te = cre (0.--00)

Avdnd

in

t=t crelaeM,
A01a

0.23)
(1

L,. , x,, ax, =s n,,, ; 1 t,

lr tiir{l nlrrrtico(licienli
de pondete.

I t,;x, x;

(l

= 11;1^ito {0"M-00, eo 0",,,}

)t\

,, -

*jt

,'j ./N u^/ x,=xr,\,

I

1.1.2. Determinarea tolerantelor parametrilor circuitelor electronice in functie de tolcrantele componentelor pasive
Se considerd un parametru y al unui circuit electronic care depinde de valorile componentelor pasive, pe care le vom nota cu X1, X2. .. X.. parametrului y rl circuitului i se poate pune in legitura o functie f(Xr, Xr...X") ce stabile$te corespondenla intre componentele circuitului gi respectivul parametru y = f(Xr, X2..Xn). Componentels prezinta corespunzator tolerantele tr, t2...t,,. Toleranla parametrului y, notatl cu tv se poate detemina in mai multe moduri.
a) Aplicarea defini{iei tolerantei

Pontru toleraIlte sinetrice, de forma

tti, toleran[a parametrului y, devitl

/,, = tIl/tiliL
)(

r'

lalculul probabilistic. Un circuit este o alcltuire de componente electronice llterconectate r'lc irr vedcrca realizirii unei anumite funclii electronice' amplificare de set
1,r'rrcrare dc semnal etc. Funclia obfinutd

l) *
rt,

l,u -

Ir,,

}N ),, - trv

1.2s)

(t.26)

in unna interconectdrii cste depen ,1,' clcnrcntele schemei, are Proplietili in shlnsd legAture cu caractelil pentru fi r orrrlxrnentelor ce o alcdtuiesc Cum valotile acestom reprezinta r'orlponentA in pafie o variabili aleatoare daci se au in vedere operaltl rirl.itbile aleatoare, se poate conclttziona cd Si funclia electrolicd a circu r( irlizat este tot o variabili aleatoare 9i deci se supune proprietalilor acestora in acest caz tolerauta parametrului y, ty, poate fi determinata cu relafi'

unde

yN1,

respectiv yn} estc valoarea maximi respectiv minimd a parametrului y;

/r = rlE/,#

yN este valoarea nominalA.

b) Calculul " Taylor"

y=f(Xr,X:...X")
Valorile X1, X:...Xn, sunt independente. Daca functia derivabild, sc poate dezvolta in serie Taylor,

este de

ori

"=1'

+(x1

-r,r*lr,=",*+(x'
, (x,

Aceste relalii servesc analizei inginerului la proiectarea ctrcu lrllirrcrul nebuie sd aleagd, pe baza experienlei' anunlite toleranle I ln lil , orrponente astfel incat parametrul de ieEire y se fie mcnlinut .,lx ci!ictte. Calculul coeticien{ilor de pondere ajuta la detennirarea compo ,r',ri|ci atutere are lrarc il]fluen.td asupra functioldrii circuitului, deci a Iol( fiinli (]ste bine si fie men{inutd scAzutd

xz;LO',

*....*

,,="*

*tr,-r,,r*lr,=r,r

xr*)z

a2yi
dtt x,.x,*

(x,

2l

- xrr)2 a21 2L d]

l.l.-1. l)cterminarea coeficientului de varia{ie cu temperatura al param( circuitelor clectronice in funcfie de coeficienfii de variatj

x,-x;r,
(t .21)

Avind in vedere cd abaterile de forma X; - XiN sunt mult mai mici decit unu, se pot retine numai termenii de rangul intii, rezultdnd,

tcnlpcrilturil ai componentelor pasive. Sc consitleri un circuit electronic cancterizat de un parametru l'ce d( rl, virIrlilc c0rrtpomentelor, pe clue le Vom nota cu Xt' X2 X. Componentr , rx ticieolii cla varia{ie cu tenperatura o1, t[2...c[1, corespunzator' Notand dcPe] r rx lit icrrlul (lc va[ialic cu tcmper-atura al paramefiului y Si cunoscand f(Xr, X:.. X.), se propune determinr lrri y rlc valotilc corlllonentelor, Y =
( i,rr l'

\-/N-:(x,-x'^*. a
,

*l

jly, ),r lo

.2r)

)t]r r! l:rlrL i ,Ir'rI, littiti,.

tl,

I
'

r1r'

t rl0

t*1tt':

temperatud prin in*,,"o,, alura pnn intermediul

jla, "r=l
'\i q
=

t(4 ax. .r

Xr.X:...X" sunr in.rpn.-,r--.^ ^ ,ninmi,jTitrJTl;, rarameftul

-olmoonente electronice

oasive
ca
t_to

Probleme

rrri-ir"l
sw

dr ",=t:++=i\ A, X,-iA i=lj dxi d0 f

i?r

*.7h#*..r++ zd0 4*)

ax,

"'"'^llirt. af dx"\

depinde de

llunci, temperatura corpului componentei va cre$te in timp

conforrnitate cu

in figura 1.1.b

qi

relatia,, '{

(i.34)

,, =' )" .rr,*-,

';:'

"

(1.40)

(1.3s)

7 fi

iit

1 dxt

't

' "o"6cienfi de pondere

(1.36)

= o'
(1.37)

RezuIe,

dy = 2hiai

ilil:

ll3^.*ll J ;*#;l.jJ
J,lf, t"..:[, :f

cu ajulorul relaliei

(1 38)

rl

tR) "- -^-:,?,::"1".,:,

*,:-"a

_coencienrur de variarie cu

*ifj,,#;#ro*tr

ffiHT ;.ff".Ti:
circuiteror erectronice

b) Temperatura corpului componentei

Fig. 1.1 incdlzirea componentei

1.1.4, Determinarea tolerantei t in runcgie de

abiteffiillJ,lfiffi:ff:"ror

Considerdnd. ca gi in cazur

fi :ffi',ili,'.;.ffiJ;;3#+3,:eh:t::Tl::::Ticcarac,erza, u qn' bebu trf

l
T

iifl i*li:i:lxfi::#llTi','","
termici a componentelor pasive
past

o-'i'* i'i;

ie

1.5. Solicitarea

(1.39)

_ 1.1.5.1. Determinarea temperaturii corpului componentei Considerdnd

.t..*,lu.n1T ,componenrd. iJ, :'#i,:'*" il, :Tff

orice

va. ca de ahfel penrru ori.,

3tr

,,:

"n

:l::in: f #;li:

;",*
l::!! e, = e" +le,M

b) Temperatura corpului componentei

Fig. 1.2 Rdcirea componentei

;:,1;l:"'' "#; {':;:#J;lli.'::';X,;i lfrl"T;"i3'H".liii,'i,l i;ll - Dactr puterea disipatd

e1
este ca cea din

o .^hn^_^_.

- DacA puterea disipa6 este de forma din figura 1.2.a (r-acirea componentei), atunci, temperatura componentei va scidea ca in figura 1.2.b gi in conformitate cu relalia,

figura Lla,

inc

-e,h '''

(1.41)

zirea componentei,

S-au utilizat notaliile: 0,,, temperatura mediului ambiant; 0"M. temperatura

Cap. .l proDrietdti oenerale ale componentelor Dasive

maxime ia care ajunge comul comnrlna.ra;._ _, rerruca de rimp. care ]i] TTo"jt"tei in regim pemanenr: r,h. consrirrlir Trebuie fricurd ob-*"i], j''.j^I:hL rh = .R$mc; C,h este capacrratea rermi(ii. "r,. vedere doar ,."r;-t;;';;],j:rrat]'re (140) {l'41) au fost deduse avdnd " irr conveclie; *, evacuarea cat,e m.oiu p,i,,
Considerdnd cd temper :atura mediului ambiant 0", ia valon in intervalul, 0"e

l0QMAonorlo oloctronice

pasive

Probleme

Raportul ,, = I se numegte coeficient de umplere al semnalului dreptunghiular - tp periodic.

1.1,5.2. Puterea

""rG."olri#;'.H [0"..0,r] -

jr'ff

i[#:ii

norninali !i puterea termici maxirnl admisibili

componentei.
u",

"*"tJ::ror::1:; co.puftii "omponenrei va lua valori in intervarul, (.42) (1.41) 'n9:, t"., 0o1a reprezintd temperatrr* hi-;-x _^- . ambiant ; g"*, g"r..p."rinta:0"1""* minime, respectiv maximi a mediului temperatura
minimd, respectiv maximd a corpul.i
Temperaturile e"h,
ocM

Din punct de vedere termic, un parametru foarte important pentru orice componente pasive (electronicA) este puterea nominali, PN care reprezintA puterea maxima pe care poate si o disipe o componente la o functionare lndelungati intr-un mediu ambiant cu temperatura egald cu cea nominala, 0p 9i amplasatd in anumite condilii prezentate de producetor.
Dupd cum s-a prezentat puterea evacuata de cdtre o componentd este,

0"u=0ur,.r+A0p il"":"1tt
este supratemperatura corpurui componentei auro.i,,

=8-

sunt (1,.44)

P",=o(e,-eo)
= 0M, Avdnd in vedere definilia putedi nominale, rezulte ce in acest caz 0o = eN, respectiv, pN = D(ou

(1.51)
Pev= PN.

ai.io#ioil
$i

Supratemperalura A0o depinde de tipul componentei rinrrt ^^_^^-(qh, D), puterea forma disipati

- er)=euU

eu

(r.s2)

acesteia.

Puterea nominale depinde

de factorul de disipaJie, de

temperatura

cateva cazuri intdlnite frecvent ,"tu1rtf,"n"u

0"rl = 0*r+

in practica, 0"M se determina Pent: regim pe;manent (puterea disipatd p0 este constanta

cu

?n

ump),

l/Rrh , coeficienrul de disipare _= -, rentru puterea sub formd de in "^-_-? singular, cu durata impulsului decdt r,1 ii puterea

termicd.

(1.46) mai mare

( | .411

;;;;;

;,:o"tt

t1

e"u=
-.

o"r+#
imouls singnlar, cu durata sind,,r-- ^.. , impulsuiui t,oor'ffi, a,.n"'"

maximd de utilizare a componentei gi de temperatura nominald. Temperatura nominalS este practic aleasa de proiectantul de componente. Ia valori in general ln intervalul 20'C....70 "C. Prin puterea temice maximd admisibild, notatd cu PAe se va injelege puterea maximd pe care poate sd o disipe o componente ce funcfioneaze intr-un mediu ambiant cu temperatura 0", astfel incat sA nu se depd$eascA puterea nominala PN, respectiv temperatura maximi 0y. Depiqirea puterii nominale a unei componente, conduce la o modificare nepermis de mare a parametrilor acesteia gi in ultima instanfa la distrugerea termice a componentei.

Pe-ntru putere sub formd de decdt t,6 9i puterea

q"= 6"rajt,

mai micr.i

(1'4{i) - Pentru puterea sur rorma de imnursnri periodice' cu durara impulsului ro mare decat r,1 nrai tt

UT,,

Pentru regim stafionar (permanent), avand in vedere ci puterea Pa6 reprezinte puterea maxima disipatA, rezulte cA in acest caz temperatura componentei este egal6 cu cea marimd, 0l,,I 9i in conformitate cu relatia (1.51), va fi-

r:;;;rll'j,'J:uri

hali^r:^^

Pm=Dl9u-0")
Av6nd in vedere gi relajia (1.52), rezulti,

( 1.5

3)

o"r =

o*+3
sub forma de

Pee-Pw#I,

ta-. _a

rl

54\

;il:'J.iJi::'"

e",=e^,*ff=a,

*!

impulsuri periodice, cu durata impulsurui r" nrai

(

| | .4q)

\aM

-aN l

Reprezentand grafic pe Pa6 in functie de 0", rezulte aga zisa diagramd de

disipafie a componentei.

r.50)

Conform relaliei (1.54) 9i figurii 1.3, rezulti ce puterea temici maximd udmisibila poate fi mai mare decit puterea nominala dace temperatura mediului cste mai mic6 dccAt cca norr.rinalil 5i cstc urai micd decAt puterea nominald daci

t4

ts

temperarura mediutui Lcrnperarura mediur"i

lemperatura mediului esle mai mare.tc.;r

llag_pAgve -^_-,

Probleme

"rru.",;#.lffi "grra

^-.u t"n.il.l:il'l:1Ty,"nu,_devine egali cu zerr ;."xilfl:

j;,*:.:";.:*ll*;l

,-

lrr

('azurile b11- r'egim de impuls singular cu ti > 3trh gi b2r - regim de lsLrli periodicc cu ti; tp > 3tr1, devin echivalente cu a, deci Fi pentru aceste ii l)a6 va fi deterninatd cu relaliile (1.55) 9i (1.56).
b12 Regim de inpuls singular cu durata irnpulsului ti mult mai mici ronstanta termici de timp tth.

I)unand condilia ca temperatura maximd a componentei in regim de ls sa devind egala cu temperatura maximi de utilizare, rezulte din relalia
,41{),
0N
0r,r

Fig, L3 Diagrana de disipalie

U,
pi =

U",

=**
r

(1.s7)

;1,

iff

Din molive de simplificare.

"

"r

"0,,,"i. i"'., ffi J..,."",.,,,.

j:.T."l'"ffi
,

r,iTi;,*,"L.,il _::::1,

-A D\ou - oo, )'", = p, II UM UN Ii

aa-&Lrl,
A

( 1.5

8)

'^'".,r*;;ii.;;;.lHffi

ji:l* j:t:i;:ru;f

lil :, :: $,:.,

ffi i;

fl-

Avdnd in vedere qi relaliile (1.55), (1.56), rezultA puterea tennica maxrm sibild in regim de impuls singular cu t;< 3t,6,
Pea =

Pufu
ti
VM -VN

, dacd O,nr e

[0., 0r]
I

(r.s9)
(

t'na = Pu

o! - oau ttt', dacd o,v e lory. ov

li

1.60)

Deci in acest caz puterea termica maxim admisibild este de (t,5/t1) on mar dcc0t cea de regim permanent, putand depAfi puterea nominalA.
011

Fig. 1.4 Diagrann de disipalie 2 t( maxim. admisibili este egare cu ceir n."t- e" it,,, 'i; ':T:: mai micd 'il este gru]. decat ."u no-inula p.ntru

constanta

b22 Regim de impuls periodic cu durata perioadei mult mai micl termici de timp.

nomr-nala, 0"e [0N,

acest caz puterea

PunAnd condilia ca temperatura maximd in regim de impuls maxime de utilizare, rezultd din relalia (1.50), ccr

si he

egald

0u,0"v

P.

a) putere disipari

**r.i::'j#i,,i:"ff ff ff ?T"fi) nd-predominanr, in ucrarea de fale, in , . -Ca $j in paragraful precec admisibira p."r, ,i""rl"ij;:'":::. ".": derermina purerea rermica maxinl idenric pentru
I

,T

(1.61)
I

4-D@M
AvOnd

I A -ouu e"rli %ffi,

(t .62)

in vedere gi relaqiile (1.55), (1.56), rezultd puterea termicd maxrm [0.. 0r]
0p1l

Avdnd in vedere cele ""r"r#llte expuse anterior,

Pa6

tn,r-o

$i

0! [0rn, oar{].

ld in acest caz,
Pnet

rezultd. 1.55)

=;
en

, dacd 0,r4

(1.63) (1.64)

= Pry, daci 0uye [0",,

Ory]
(

PAe

pN !u-&L

t'no

qyt
oM

01u . daca 0,r e 105. oN --1 /

= D(0M _ \oM

daci 0,e [0N, 0v].

(r.56)

l)cci in regim de impuisuri periodice dreptungbiulare cu perioada mult illti r)ricii (lccart constanla tennici, Pulerea termica maxim admisibili este de l/y lll'l ttriri nrirlc lulii (lc cea clc rcgirrr Pclnrirrrcnt, putand 1i mai mare clecat puterea
It||nrinirlil.

I(r

It

Cap. 1 Proorietdli oenerale ale comoonentelor oasivc 1.1.6. Determinarea

Cortrpon(rrlc clr:r:lrorrrrr. l,r'.rv,,

l'robloIrc

puterii nominale

la care este solicitate, putandu-se detennina pute."u ii.ipo,a. Pundnd condilia ca puterea disipatd si fie mai micd sau cel mult egali puterea maxim admisibilA rezulte, din paragraful 1 .1.5.2, puterea nomrnalA:

circuitelor electronice rezulta valoarcl parametrului fundamental al componentelor pasive (RLC) gi mdrimile electrict, ----'^-crr

Din

proiectarea electricA

t .-LrtUAO r ). / '//.\, ). r t,t,,.o t 8 \ itt t if l. '+0.16 I(l - r0.5 l0 -+10 - 016 l0 ' 110 I 0.5 ro I * ro
lo.ro
+

r tralto
+

i ! ,',.J

10

0.51

' ' ..1*

l0 . . 0.16. l0

0,51

0 .) = i0,0166856 = 11.668567o

- renrru regtm permanent, impuls singular cu ti > qh.impuisuri periodice

PN>

crr

Pd, pentru

pentru e,,_q," - Pentru impulsuri singulare cu t; < r,1 Pn2 p t p.ntru 0,\,1 i0N
'f
t,

p ., tr." ou-0,

0", s

0N

(1.6s)
0N < 0.M <
eN1

(l.661

1.2.2. SI se determine toleranfa globald a unui rezistor ce are toleranta de lhbricalie t = t 27o, coeficientul termic ar = 200 ppm/oC, abaterea datorati procesului de conectare a terminalelor este t 0,3 Vo, abaterea in timp datorata $olicidrii termice este t 3 o/o, abaterea datorati factodlor climatici este t 1 7o. ln timpul funcfionArii temperatura corpului rezistorului ia valori in intervalul I 20, 100]0C. Temperatura de referinlA este 200C. Rezolvare:

(t

.6'7

! A -A "N P,>P.L"M

'' ''
P|r

r..

a^,

o,
to

Penlru e\ < < rrr.

.

o't

< ov

(|

.68)

| =t !
tg=!2

a-LT

lrl "J

- Pentru impulsuri periodice cu

_de componenta cu valoarea puterii nominale imediat superioar.d. 1.2. Probleme rezolvate

^-

) Pay pentru 06q ( 051 p -A P^>P,y-t "^ pentru e11 < 0"11 < 0y " e, -e," in funcfie tipul componentelor avute Ia dispozifie,

AT = max
(

1.69)

vo

{100 20,20 + 20}o C = 80oC ! 200 x80 x l0'4 Ea !o,3Ea + 3Vo + lo/a

(1.70)
se

t8= X1 ,9 Vo
1.2.3 Se considerd un oscilator cu punte Wien, cu fiecven{a de oscilalie

va

ale-9c

ce duce la notlificaiea rezistenler cu U,5? Temperatura de referinf6 este de 20"C

ceea-

ridicat al vibraliilor mecanice,

1.2.1. Sd se calculeze toleranta globala a unui rezistor.cu toleranla t = $i coeficientul de variatie cu temperatura s = 120 ppm/0C ce func{ioneazi intr u.n..medi-u ambiant cu temperaturi cuprinsi in intervalul

h = 2rRC . Sd se detennine toleran(a globale a lui fqy, Etiind cd R =1 KQ, tR - tl " =+= 70, OR = -100 ppm/"C, C = I nF, tc = ll Vo, ac = +30 ppm/"C, 0o = 20"C, temperatura componentelor 0q in tinlpul funcJiondrii ia valori in intervalul [20,801'c.
Rezolvare:

tl,l

[-30, 100]0C

Ai un nivcl
.

trfu =x\t,"1+1a,,,rc,
t

Rezolvare:
Folosind relafia 1.16, avem:

,,, =

1r,

tH-tlt "al ar+ .l.r" l-+[ to -2 +zo.(too-zo).t0 6+0,5.r0 ',, \ l=t

1

(,,

=2vp,6!l= ' = f,, ,lR 2nC R'

t,

x\4t +ln.t,l) ^ L 4t

Prin simetrie,

t4t,,

tr, = +\l + l)Eo = +zo/a

c{

= +0,0166 = +1,66Ea

t00 t0'' t"

c x30 10-6 f c -

(70...1 30) 1 0

/' c.

Utiliziind rclatia exacti

( | .l

I) vorrr rvea:

A4, = nln^{80 20,20+20}c-60'c r,,,, =12'1,tIl0 l0 " 607 |2.78t'/,,

l(,

til

Cap. 1 Propriotdli oonsrale al componentelor paslvg

..lQQltporronto

dQEtq!]hqIqqryL
n, lnr+nrl or\or* or)- oro, _ o,

Problem

t, = *14ctr = +25 ppnPc $' R: = 2,2 tz = cr, = +25 ppnPc. Rezistoarele Rr $i R2 funcfio-neazd inft-un mediu cu temperatura cupnnsA in inrervalul l-40. I I010C.00=250C.

7.2.4. Sd se calculeze toleranla globald a rezistorului echivalent obtinut pnn conectarea in serie a dou6 rezistoare Ri R2 $i , $tiind cA:

Rr= I KO,

,- ", J*o "t- R q-

Ri\

Rr*

Rz

Rr* R2

KQ,

ll%o,

R ,R p_ 'I R h _"2. '2 *, ,*, R1 +R2

Rezolvare: Rezistorul echivalent R.= R,1(r. Notand cu t, toleranta sa in conformitate cu relalia ( 1.31), vom avea:

.p --1Rztr * Rt'z l .l
Rt'R, l
Coeficientul de varialie cu temperatura [[p al rezistorului Rp va fi: dp= hlGr+ h2CL2 R.a, + R,s.

r.= 1( | hrrr

l* lr,rt, ll R. ,R s_ R "_ '1 I 7,_ t =0.312 I Rr ,Rl Rl*RZ=2,2+I "'"' R^,R R. i,. =-2 ---- = "2 - 2'2 =o.tgl 2 Rs aR2 Rl *R, t+2,2 "'""'
t(0312.r + 0,687 .1) = +1Eo s=

"

R,

+R,

Coeficientul de variafie cu temperatura al lui Rs va fi, a, = h)a, + h,a2 = 03lz(t 25) + 0,687 (X Z5) = +25 ou,n1o

1.2.6, Un condensator cu capacitatea nominald Cr, toleranta tr Ei coeficientul de varialie cu temperatura o,r, se conecteaze in paralel cu un

condensator cu capacitatea nominala C2,

'toleran{a

cu temperatura d2. Sd se calculeze toleranla gi coeficientul de varialie

temperatura al condensatorului echivalent.

t2 si coeficientul de varialie cu

t,"=tQ,+ u"rcl)
Le = maxftro -25, 25 + 40)= 85"C /," = 1(1+ 85. 25 1o')=!r,ztE" Rezulti deci prin conectarea in serie a celor doua rezistoare, un rezistor echivalent cu toleranta de tlqo, coeficientul de varialie cu temperatura t25 ppmfC qi o toleranl| global| de !1,21Vo.
1.2.5. Sd se calculeze toleranta gi coeficientul de variatie cu remperaura al unui rezistor echivalent obfinut prin conectarea in paralel a doud rezistoare de valori R, gi R2, gtiind cd Rr are toleranla tr $i coeficientul de temperaturA c[r, R2 are toleranla t2 gi coeficientul de variatie cu temperatura d2.

Rezolvare:
cl

t-

I"=^ri:---t

1----J

c2

Fig. 1.6 Condensator echivalent paralel

= Cr+Cz Toleranla tp a condensatorului Co, conform relaliei (1.3i) va fi:

Cp
t

Rezolyare: Conform problemei avem:

. - | t. t\ p = +\lhlt 1l+ lh2t 2ll

^
r(

R, .R,

.J- tL_]] -F.

R:

&
"-l l-o

h.=:.-=-, ''t cp act c) dco

c' dco
c^ aC1

cr

ct+c2
c.y C1

h^=-.-='z

Fig. 1.5 Reaisror e(hivalenr paralel

+C1

Pentru calculul tolerantei

tp=
|

tp

a rezistorului Rp, conform relatiei (1.29)

hrtr l+ Ihrt:

l)

rezllltl:

'p-

C1 t1+C1

r1

q+c2

Aplicdnd calculul absolut, relalia (1.25) se obline:

20

Cap. 1 Proorietdti qenerale ale comoonentelor pasive

_Q.srnpg!9n.!e_e]ectq-!b9.

pqelvs .. .,,-_-.

Probleme

, I c,," - c,, r,=rm,'t c, c,c,

CN

q,"

Rezolvare:
L

Conform figurii | .7, tcnsiune$ U2 este,

R,
C,

C! C, Ct-cp. q+ C,- q(1-tt)- c|O-t) _qtt+c,t? q+c, ct+c1 cP

Rezurte I Cr, + C.r. re=1-izl3J
I

-Ct

_Ct(1+

t)+

C10+ Ct+

t,)- Ct-

_Cl)+C2t! q+C1

"2-Rr *Rz"l
Toleranla lui U2. pe care o vom nota tu?. va fi:
t

, R U, ^ ,, "-U, aRt- R,Ut "'"' , Ut auz Ut\R\+Rr) R,

2 = x(ln hl + ln2t 2l + lb4l) a Rr{R +R.,

rR,.r

-l &)'-

R,

R,

+R.

Observalie: Se observd ci rezultatul obJinut prin utilizarea relatiei Taylor este identic cu cel oblinut aplicdnd calculul absolut, aceasta pentru ce:
t2^

, & a u, n,(n,-n,) ,, R,-R?-R, R '.- u, aR,- Rru. '' (R, , nr)' - R,-n. ' u, du, u,R,
,

-=u a"xi
Coeficientul de varialie cu temperatura ch al condensatonrlui 0p= ht Clt*hz C[z inlocuind, se obtine: Ctal +Crd)
*P
Co va

R,+

&

fi:

'.={6{',.',)r',]'
cu datele numerice, se obline: l^ r0 2 F2.s I0-2i-10.058J=-5.83?o /,2

Ct+Cz

-=li.(s+51

1,2.7. Sd se calculeze toleranla gi coeficientul de varialie cu temperatura

frecvenlei de rezonanli a unui circuit oscilant serie LC, qtiind c6 parametrii t1 qi o1 qi C are parametrii t2 gi d,2.
Rezolvare:

are

Coeficientul de varialie cu temperatura al lui U2 va fi: (X'uz = ht dtahz d,z*h: (xs

du2 =

Rr,

Rt

+ R2\d2

dl l+ d3

rl tutemperatura

ofi coeficienfii de varialie cu temperatura fiind de forma 1o, rezulta:

2rJrc
tp gi coeficientul de variajie
cu
q4o,

Notand toleranta frecvenlei fs, cu

rezulta:
C

4,, = tll(100 ', .3

+ 100)-

I00l-,r l6b.6pp,n/oc

tro=t(lhtttl+lh2tzl) /rr -- -;- - L 2L lL(

' Is at

L dfn

2LC.,J LC

Prin simetrie:

1.2.9. 56 se determine intervalul in care ia valori durata 1a impulsului unui figura 1.8, gtiind cd R = I MCr, cu tr = 12,570, dr = +50 pPnaryC qi C 100 pF, cu t = +5Vo Qi oz = 100 ppm/C. Circuitul funclioneaze intr-un mediu temperatura cuprinsd in intervalul t-30, 1001'C 9i r = RC/Z. Temperatura de :rinti este 20"C.

. c afo '' fo dc

I
2

tJ0=!,tt+tz 2
qfo
= htqr + h2q2 =

Ce Ce/Fe

-*

Lt1

4.

sro oo

1.2.8, Se se determine toleranta gi coeficientul de varialie cu temperatura al tensiunii U2 din figura 1.8, ;tiind cd: Rr= 1kCl, tt=!5Vo, ar = 1100 ppm/C, Rz= 2 kCr, b=!5Vo, az=t100ppm/C, u' Ur = l0 V h= !2,5Va, a: = 1100 ppm/C.
Fig. 1.7 Divizor rezistiv

Fig. 1.8 Circuit monostabil

Rezolvare:
Toleran{a duratei

t, notata cu t! este: t"= t( | hrtr l* ll.rrt,ll

22

L-1

CaD. 'l Prooriet6ti qenerale ale componentelor pasive

Probleme

R at 2R \=_aR= .I c=r
h^=_
r. =

' taC

Car __._p=l 2C I
RC

2'

1.2.11. SA se detcrrrrinc cotrdilia pe care tlebuie sd o indeplineasci ien{ii de variafie cu lemperatura ai inductorului si condensatorulur unur rezonant serie LC, astfel incdt frecvenla de rezonante si fie cit mai
lli cu temperatura.
,5Ea
cr,t,

t(tr+t:) =+(2,5+5).102=+7

Coeficientul de variatie cu temperatura al duratei r, d, = h,ct,+h,0,, dt= (+50)+100 = ts0, 1501 ppm/C
Valoarea nominali a duratei, 10, este: II
ro

va

fi:
Pentru ca frecventa de rezonantd si fie cdt mai stabile cu temperatura, de variatie cu temoeratura al acesteia trebuie sd fie zero.

= -12" RC -;. t06.l0-r^

L

50lA

',-TifE h,a, +h^da

I

f _

Lc

emin, lmart

c.i" = to(1-t")[1-a-( e0-e.)]=50.10-6(

-7,5.10 1(l-150.50.10

t.i" = 45,9ps r,* = r0(l+t )[1+ddoy-00,1=59. 1 g'011+7,5 10')(1+150.80. 10{)

t^

54,4Va

, Lof, "l fr oL , cof, '"2 fr oc

d

" Jr= rL

tc
1

z I
2

Deci te [45,9; 54,4] ps

fr

-;l'/ L+ clc )
aibi coeficienlii de

1t

1.2,10. Se se calculeze valorile rezistenlelor R1 qi R2, astfel in(nl rezistenla echivalent5 conecterii lor in serie sd aibd valoarea R, = 2.000 O fl coeficientul de varialie cu temperatura o,= 0, Stiind c6 ar = 200 ppm/C ti rr., 400 ppm/C.

CX,h

= 0 rezulte, c[L = c[c

Deci pentru o stabilitate termica cat mai bund a frecventei de rezonanfd,

$i

condensatorul trebuie sA

vada,tie cu

egali in modul gi de semn opus.

Rezolvare:
R' = Rr+Rz d. = hlcLl+h20,2 , Rl ,Rs Rl 1.2,12. SA se calculeze toleranta globalA a 1.9 qtiindc6: Rr = I KCr, =!2%,or

amplificirii amplificatorului din =t 100ppm/"C, Rz= 10KQ, tr=

-i .

Rr

,RI

Rl + R2

Vo,c'r=a100 ppm/c,0" e [-10,90] 'c,00 = zo'c.

R,

e=fr=\{z

R.
R"

'R" dR2 \+R)

R.

-s

Rtat + R )cr)
Rl +R2

PunAnd condiliile date in problemd rezulte sistemul:

:_

[R,+R.r=2ggg
I n,o, * n,^ n, rn,

l,>.----..---o

>.' 4.,,/ I t'

\t

r--{ l-l AI,

t------I

Din ecuatia II-a ob{inem:

a, Rt = R2-- -400 R,-2 '(\-2|J\)' ^^^

R2 + R2

Rrd,r+R2c,2b = 0
R2

Fig. 1.9 Amplirtcatur neintiersor cu circuit operalional

AI

.1,u

lu.

=2000

R2=-=666c)
Rr

2000

'6
r

t-

A-='A-l-A"'

+t +la ttT)
I

=2 Rr=1332r)
24

n=tln,t,lxlratrl
')s

Cao. 1 Proorietati qenerale ale comoonentelor pasive

a -R, , Rr OA Ri. fir' -nr.= -=* 4=-= I A OR, R, +R. R?

R.
Rr

relafia exactd ( 1.40), va,,rezulta:

Ilzr

+R) =_0-9

, '
t

R't

oe RrR, I A OR2 Rl*R2 Rt

R^

R.,

0,, =0 ", ,P,

cM

+(o,,-q,\{t-

" ^\

oara

+a

= 90oC

RI+R2

o,u = 6o+ 3o(l- e

T)

= 6o,ooeoc
.

A=! p rp \r zJ ---a n -'1 -l| | +t.l= "2

=

+0.9* 4Ea = +3,60/0

c) to =
tp

deci aceleagi valori pentru 0"y I p5, y= 1/3, tn =5s

({

T6

"e

\ot

t2a,

R^
=

(1.50), 0"v va

fi,
1

Uft-@, "1 '"2

- a,)

300

at=o,9lzoo)ppnlo c =+18oppmto AT = maxp} - 20,20 + t0]| = 7 go g

tg

0c e [-10, 70]'C. 1.2.14. O componentA pasivb cu Py = 0,5 W, 0M = 130 'C, 0N = 70oC, t,'= func{ioneaz[ intr-un mediu ambiant cu temperatura 0" e [-20,90]"C. Sd se puterea maxim admisibili dacd: componenta funclioneaze in regim permanent;

A=

+3,6Ea + 180 *10- 4 *7 OVo =

!4,86Vo

1.2.13. O componente pasivd cu constanta termicd de timp qh = 5 s gi coeficientul de disipalie temice D = l0 mWfC, funclioneaze intr-un mediu ambiant cu temperatura 0" et-10,601.C. ln timpul funclionirii componenra disipi o putere de 0,3 W. Sd se determine intervalul in care ia valori temperatura

componenta functioneaze

in regim de impulsuri singulare cu durata ti =

10

componenta func(ioneazd

in regim de impulsuri
1=
1/2.

periodice cu perioada

corpului componentei dac6:

a) componenta funcfioneazi. in regim permanent; b) componenta functioneazd. in regim de impulsuri singulare, cu durata

10ms Si coeficientul de umplere

impulsurilor t;= 1 ms; c) componenta functioneaze in regim de impulsuri periodice tp = 1 ms $i coeficientul de umplere 1= 1/3. Rezolvare:

cu

perioada

a) OaM= 90'C, eM= 130'C, eN= 70'C,Ory < Ouy < 0y conform (1.54), puterea maxim admisibile este,
PAe

PN

e,,

e;

-e,,, 0.5 130 - 90 0.333rv _;: - 130_?0 -

b)

in toate cazurile (a,b,c) temperatura minimi a corpului componentei este egale cu temperatura minimd a mediului ambiant, 0"- = ean= -10'C a) Conform relaliei (1.46),
0.v =

< eM , ti= 10 ms, ti << Tth.Tft= 4 s, rezult6, I',0M O.t't <1 130 - 90 r1u/ D -D -' -"-.to 'Ae-'N t, e* _e, - ^ 'tJo_70-',."
0N

<

0"1'4

evident cA aceaste putere este foarte mare, gi cd de fapt in asemenea i puterea maxim admisibili va fi limitard de tensiunea nominal6 a
c)
tD

0-+ ,!

P^

= 60+300/10 = 90oC
s

eN

<

e,r\4

Rezultd 0"e [-10, 90] 'C b) ti=1 ms; c* =5

t1

<<

'Eih.

< eM , to= 3 6s,.1*={ s,y=112. rezultand (vezi relalra 1.64)

((

'[6

Av6nd in vedere relalia (1.48), rezultd:

^ - Pr 0, -e.M ^ 0.sr,o _ - 0.666nl * ; (;=;, 2 ^ -130-90 r-

0." = 0"v+* = 66* !00J91= uT,,, lu.

Deci 0" e [-10,601"C

60.006

"C = 60oC

disipl in timpul func{iondrii o putere de 110 . Componentele utilizate prezintA parametrii: Pr e {0,1 W; 0,3 W; 0,5 W; W; I W); 0v = 125"C, 0r = 70"C, Trr > l0 s. Sa se determine puterea
1.2,15, O componentA pasivd

zo

Cao. 1 Proorietdti qenerale ale comoonentelor paslve

'lQqoponorloeloclronicepasive
Se gtie cd

robleme

nominala a componentei ce poate fi utilizate $dind cd funcfioneazd inlr rrrl mediu cu temperatura e" [-25,95]'C, daca: a) componenta funclioneaze in regim pernanent. b) componenta funclioneaze in regim de impulsuri singulare cu durata ti= l0 ttts c) componenta funclioneazA in regim de impulsuri periodice cu perioada 11, 1 ms qi coeficientul de umplere Y= 1/4.
Rezolvare a) 0"M = 95'C, = 70'C, 0u = 125'C,

Rczolvare: alrplificarea unui etaj diferenfial este data de relalia:

u^=-Lu,,,[,*o' ] o' u,,' " R2 " R2JR3+R1

I
U

dacd se inlocuiesc rapoartele date in enun! se obline:

s =\U, -

0r.r

Au=-. Uit-U,z -- t

u^ ".

U;2 )/

| : tA=-]=-tt. du,
Ua

cu soluliile:

dt --.-------a=-c(..

^ ua

). du^
dr

05(Ouy<0y
Conform relaliei (1.66), rezulte,
D >D - .,_.n0,_0-,
0,,
0^,

1.2.L7. Se considerd puntea Wheastone din Figura l.9ab. ale cdrei

Ri au toleranlele ti Q=|,2,3,4).

Se

ni = poate deci utiliza in acest caz componenta cu putere nominale de 0,3W. b) 0N < 0"M < 0M, ti=10ms, t;(('Etr. Ttn= lOs, rezulti conform relaliei (l ('li) p -'" '' ,, p L0'-0' 1,,0, -0,, l0-2 125 -'to PN >o'll lo-125-95
_

Prv > 0.1

l;;

t)

-'70

0.2016w

Fig. 1.9ab. Conectarea rezistoarelor Rj-Rl in punte Wheastone

Sa se calculeze tensiunea la ieqire Up

Pp 20,2016m\l
Se poate deci

utiliza in acest caz componente cu puterea nominale de 0,1W.

Rezolvare:
ea la iegirea Uoeste data de relaliL.

< e"M < 0M , tp=5ms,,'trh>1Qs, tp << ln. Rezultd conform relaliei ( 1.70), c)
0N

p >pvL .,_.0,e"_0,"
PN >
PN >

0..

e,,

u^=t---.u, " \Rl+R4

',IIr1|1,

lpp\

R2+Rt)
scrie sub

se noteazA cu

r1=(t/8, gi cu r2=R3/Ra atunci U6 se poate

I r25 10 o, t.l25_95
0'0504w
0,

Se poate

utiliza in acest caz componenta cu puterea nominal6 de

tW.

| u^=l 1 - 1+r' \u "

[1+r,
]
demonstrat cA toleranla rapoartelor de rezistenle este trl= tr-t: 9i trz=t:-t+ ceea conduce la solu{ia:

din figura 1.9a. Pcrrlrll care se noteaz6: R1/R2=R3lRa=r cu toleranJele t. 9i coeficienlii rh' temperature oq , s6 se calculeze ALr (amplificarea in tensiune) 9i coeficicntrrl r'l
1,2.16. Dacd se consideri amplificatorul diferenlial
de varia(ie cu temperatura.

-ua

r{l rr,)

(t r

',)(a -rr)

''i

r,(t
(1

',r)
12)

rr)(r,

'')

Probleme propuse
1.3.1. Sn se determine toleranla globali a unui inductor ce arc t = 5Vo, u4 300 ppm fC Si functioneazA intr-un mediu cu temperatura 0a [-20, 90]"C, e"

20"c.
Fig. 1.9a. Anpli.litrrtontl di.ftt?tllial

fl

(i1't\il ol4oli(itnl

R: tg= 41,1

qo

2fl

l()

Cao.

'1

Proorietdti oenerale ale componentelor oasive

Compononto electronice

pasivs

Probleme

solicitArii termice este + 6%. in timpul functionirii temperatura corpului rezistorului ia valori in intervalul t-20, 110] oC. Temperatura de referinfa este
de 20oC.

1.3.2. Si se determine toleranla globali a unui rezistor care are toleranta dc fabricaJie t = + 5Vo, coeficientul termic -500 ppm / oC, abaterea in timp datoratii

Se dau:U2

=;:=Ul rrl i^2

R.

UI

Rl, tl,Ct'1;R:, tz, (!zl

Ur. t3, (r3;

l"

t,,
ppmlc

Fig.

I.l2 Diri?or rc?irtiv

R: rg 1 I5.5o; 1.33. Se

R:

t,2 = 14. | 8 Vo. a.,2el-52:2521

termic _ 300 ppmPC. in timpul funclionarii temperatura condensatorului se modifica in intervalul t_10, g0]oC.
Temperatura de referinta este 20oC.

de fabricafie

se determine toleranta globala a unui condensator ce are toleranta

t = + 2,5Vo, coeficientul

1,3.7. Si se calculeze toleranfa qi coeficientul de varialie cu temperatura a amplificdrii amplificatorului din figurd, in funcfie de toleranfele $i coeficienJii
de varialie cu temperatura ai rezistoarelor R1 9i R2. Se dau:

R:tg+43qo
1.3.4 Si se calculeze toleranla gi coeficientul de variaJie cu temperalura a unui rezistor echivalent conecterii serie a doui rezistoare, Rr 100 e cu = toleranfa tr = t57o gi coeficientul de variatie dr = tl00 ppm/.C 9i Rz = 510 e cu toleranfa t: = 157o gi coeficientul de variatie cu temperatura d2 1250 ppm/"C. =
u-------r-

"

UN ui

R'I

Rl

R1, t1, o,1; R2, t2, d2l

Rr&Rs _{--

R: to=111ra,t; ga=c[z-c[r

Fig. 1.13 AilrpliJicator inversor

^ --r--^
R:
r"

Fig. 1.10 Conexiune serie rezistoare

L.3.8. Sd se calculeze toleranta $i coeficientul de varialie cu temperatura a amplificdrii amplificatorului din figuri, in funciie de toleranfele gi coeficienlii de varialie cu temperatura ai rezistoarelor Rr 9i R2.
Se dau:

= 152o. a,

"=

1225,4 ppm/C

Un ^- u,
R)

Rr+R)
Rr

ppm/"c.

1.3.5. Sd se calculeze toleranla $i coeficientul de varia{ie cu temperatura al rezistenlei echivalente conectArii in paralel a dou6 rezistoare R1 gi R2, gtiind ci Rr = l0KQ, !2,5Va, or = 200 ppm/C qi R, = 8,2 Ke,t2= !5Ea d2 tl00 $i =

Rr, tr, ctr;R2, t2, c2;

rA = l:

\=

R:

R;;lrr

12 |

q^ =; {rt i^2 =-\q-q)

^l

Fig. 1.14 Atnplilitaror nei versor

tJ

UI

JU"

R,

Fig. 1.11 Coneiune paralel de rezistoare

R: to= 13,377o.

croe

[35,16; 145]

ppn/c

1.3.6. Sd se calculeze toleranfa Si coeficientul de varialie cu temperatura al tensiunii U2, gtiind ce Rr = 510 d2, t, = 12,5o7o, c[rr = 200 ppmfC, Rz I Kf,), rr = =+2.5Va, arz= 1250 ppmfC, Ur=10 V, cu h= !2,5Vo $i 61rr=100 ppm/"C.

1.3.9. Se dau doud rezistoare R1 pi R2 conectate in serie $tiind cd rezistenla echivalenti rezistorului sede este de 1,4kQ, sA se determine ce tipuri de rezistoare pot fi Rr fi R2, astfel incat sd se obtind coeficientul variaJiei cu temperatura al rezistorului echivalent zero gi sd se calculeze R1 9i R2. Rezistoarele Rr $i R2 pot avea coeficien{ii de variaiie cu temperatura: 200ppm./ oc; -3ooppnr/ oc; tlooppm/ oc. R: Rr= 560 Q qi R2= 840 Q, dacd dr=-300 ppm/C qi or=200 ppm/OC Rr=ti40 Q si Rr= 566 I, dlcl cxr=200 pprnlc 9i oz=-300 ppm/C.
sau

30

.il

CaD. 1 Proorietdti qenerale ale componentelor pasive

Comoononte electrollico prulv0

Probleme

1.3.10. Se dau doui rezistoare Rr 9i R2 conectate in paralel. $tiind cd valoarea rezistorului echivalent paralel este de 300Q, sd se determine ce tipuri de rezistoare pot fi conectate in paralel astfel ca rezistorul echivalent sA aibi coeficientul de varia{ie cu temperatura zero gi sd se calculeze valorilc rezistoarelor R1 gi R2. Rezistoarele R1 gi R2 pot avea coeficienlii de varialie cu temperatura: 200ppm/C; -3O0ppm/c; +sopp6/9.
Si Rre 500 Q, dacd c,=-3QQ ppm/C 9i crr=200 pp-/C sau R1=500Q Fi Rr= 750 Q daci a'=200ppm/C Fi cxr=-300ppmpc.

1.3.14. 56 se calculczc irrtcrvulrrl (lc vnriatie al

amolilicirii circuitului din

ligura 1.t8.
Se dau:

"

Rj

Rt'

R: Rr= 750 Q

Rr=100 0, t5%,-300 ppm/C; R2=l kf2, +2,5Eo, -250 ppmfC;

e" [-40,105]oCl
0o=250C.

J""
Fig. 1.18 Amplificator inversor

1.3.11. Se se calculeze intervalul in care poate lua valori tensiunea U2, pentru circuitul din figurd. Se precizeazi:
u2

=; Rr i;u1: f^2
^t
70, 7o,

R: Ae [-10,79; -9,21]
1.3.15. Sd se calculeze toleranfa $i coeficientul de varialie cu temperatura a in serie a doua capacitali Cr, parametrii tr li dr, cu capacitatea C2 avand parametrii t2 gi ct2. avand

U r= 1OVt 17o;

Rr=l kO, +l Rz=1kQ, tl

0o=2ooC.

1100ppml',C;

Ur

capacitiJii echivalente oblinute prin conectarea

+100ppmfC;

Cr

Cu

C,

e, [-30,100]oC;

R: Uze [4,86: 5,14] V

Fig. 1.15 Divizor rezistiv

-Hl-----rc Conexiwte serie Fig. 1.19

'--f l'-.' R:r =l]::ry-.' .^ _Cg,+C

al

1,3,12,
Se

Se consideri circuitul din figura 1.16. Cunoscdndu-sc

1.3.16.

caracteristicile componentelor gi a tensiunii de intrare U1 si se calculeze limitelc intervalului de valori in care se poate afla tensiunea U2.

di:

"2= &+R2"1'
Rr=2kQ, +570,

,,

Rz

Si se calculeze toleranla si coeficientul de variatie cu temperatura a de rezonante a circuitului oscilant paralel, $tiind c6: L=100 pH, t;X2,57o. ar=200 ppm/C, C=100 pF, tc = tl7o, ac=100 ppm/C

200ppnPc' +5%, -5O0ppmfc; Rr=l kQ, U r9Y,+lVo, -1O0ppmfC;

e" [-40,100]oC; go=2ooc.

r--r o--.1
U, Fig 1,16 Dirizor rezistiv

t---t

ts

Fig. 1.20 Circuit oscilant paralel

R:

11"

R: Uze [2,63; 3,36lV

1.3,13,
Se dd:
^ ^ -uo u,-

= 11 .75o;, ct," =

-I

50 ppm/C

Si

se calculeze intervalul

in care ia valori amplificarea circuitului

din figura 1.17.

1.3.17. Se se determine interyalul de variatie al frecventei de teiere f,, a ui trece jos din figura 1.21, gtiind cn R=100 f), cu tp= !1Vo, ur.= !50 9i C = 1 nF, c! tc= llEa, ct=t 3oppm/"C. Circuitul funclioneaze intrmediu cu temperatura cuprinsi in intervalul [-40,120]0C qi 00=200C.

Rs+Rz
R,

r}kt2,

X2,5Vo, +25Oppm/C;

F\z=l}k{), +2,5vo, +25Oppmf

0"e [-55,125]"C;
0o=200C.

c;

I Fig. Ll7 Atnplifcan'r neinv nar

l{: Ae 15,49;
.lL
6,5 |
|

1; L

J".

l*
Fig. 1.21 Filtru RC ttece jos

R: f,e [1,545: 1,634]MHz

.l.l

Cap.'1 ProDrietdti 06nrale ale comDonentelor paslve

puulva

Probleme

1.3.18. Si se determine intervalul de varialie al duratei t a impulsulrri mono^stabilului din figura 1.22, ttiirrd ci R=10 kC2, cu tR= tl7o, c[R= t50 ppmfC 9i C = l0 nF, cu tc= lIVo, oc= +30 ppm/C. Intervalul de temperarur,n

in care func{ioneazd circuitul este [-20, 90]'rC

Si e0=200C.

R:

r,, =r(r, +r.);

o,,= (o,*o,)' ,,,={+j#.

,.),",,=fryg+",),

t=RCln2

1.3.22. SA se determine toleranJa qi coeficientul de varialie cu temperatura frecventelor de teiere f1 9i f2 ale relelei divizoare de tensiune din figura 1.25.
Se dau:

'
serie^se obtine o capacitate echivalenti C,

Fig. 1.22 Circuit nbnostabil

lt s

I
2t Rrc,
R,R. 2tr1;fiGt+cz)

R: ce

167

,52

71,071tt

1.3,19. Se se calculeze capacitdfile C1 9i C2, gtiind

9i ([r= -150

ppm/c

ppm/C.

conectarea lor in 100 pF gi d.=0. Se de clr=100

ci prin

tr,
t+,

C[r,
C[q

Rz,

Lz, A,z,

Ct,tz,0,z,
Fig. 1.25 Relea RC

R: Cr=166,66 pF'

z=250 pF

1.3.20. Sd se determine intervalul de variatie al frecventei de frdngere fn

ryr =1(rr

+r:); ayt=

\ar

a):
11

relele-i de intarziere din figura 1.23, qtiind cd R=10 ke, tR=112o, c(R=150 ppm/C qi C=10 pF, tc=+lEo, o"c=+30 ppm/C. Circuitul funclioneazA intr-un
mediu cu temperatura cuprinsd in intervalul [-40, 1 10]0C $i 00=200C

n,

r,

= +lzon.,

nrffi {or,' * ^,,

or2 =

.2oRtR2#+1nro, * n,or\

-9ffff

ff4),

'u

.--

I
2zRC

1.3.23. Si se determine toleranla fi coeficientul de varialie cu temperatura frecvenlei de oscilalie a oscilatorului cu punte Wien din figura 1.26.

Fig. 1.23 Circuit RC

Se dau:
1

R: fje [1,547; 1,634]MHz.

1.3.21. Sd se calculeze toleranla gi coeficientul de varialie cu remperarurir al frecvenfelor de teiere fr gi f2 ale refelei de avans a fazei din figura 1.24, $tiind ce Rl are parametrii t1 gi cr1; R2 are parametrii t2 o2l C are parametrii t3 qi c[3. $i Rr, tr,
Rz, tz,

Ctr Clz

Cr, t3, c[3 C2.ta, aa

"

r.- -L |'"-

21rR1C

Fig. 1.26 Oscilator cu punte Wien

Rr+

R,
Fig. 1.24 R?|ru ItC

R: rrl=T,ttrlttlt+14

i",,=

d lat+q,+q,
2

34

].5

Cao.

'1

Proprietdti oenerale ale comDonentelor pasive

..lQe0pg!e!!e_q!eq[qtico pi riivr

Probleme

1.3.24. SA se determine toleranla gi coeficientul de varialie cu remperatull a frecventei de oscilalie a oscilatorului cu punte Wien daca: R1 Rz si au t = = lVo, ap= 100ppmPC; Cr = Cz si au Ea,ac=!30ppmPC

t=t2

1.3.30. Un rezistol cu corsllnlr lcrnrictr de timp qh =l5s Si coellcientul de disipalie termicA D=l2nrW/'C lunc{ioneazd in regim de impulsuri pedodice Si disipd o putere de 0,5 W. Si se determine intervalul in care ia valori temperatura componentei dacd: 0) tp=1ms , lEl/5, 0" [-10,70]"C,
b)

R:

tto

= 1 3 7o;a. = t139 OO-it1 '

1.3.25, Se se determine toleranta inductorului echivalent obtinut pri

conectarea in serie a doui.inductoare dac6:

tp-l[s. Fl12.0. e [-20.80]"C.

\=l5Vo,Lz=2mH,tz=!5Vo; bt L| =fr- lmH.t, =tz=!34o, c) L1 = J 6|1, 1r =!5 7o,Lz= | mH,t2=X2%.

= 1 mH, R: a) ts = t 5
7o; b) rs =

a) Lr

1,5

Vo:c)ts=+ 4,5

,it
,

R: a) 0" e [- l0; 78,3]'C; b) 0. e [-20; 100,8]"C. 1.3.31. O componentA pasivi cu coeficientul de disipa,tie termica D=l1mW'C, disipd in timpul func{iondrii sale in regim permanent o putere de 0,33W. SA se determine intervalul in care ia valori temperatura corpului
componentei, dace, 0" e [-5,65]'C; b) 0" e [-30,90]'C.

inductorului echivalent obtinut prin conectarea

parametrii:
a) Lr b) Lr

1.3,26. SA se determine coeficientul de variatie cu temperatura irl in serie a doui inductoare c,rr

R: a) 0 e [-5; 95]'C; b) 0 e [-30; 120] 'C.

1.3.32. Se da o componenta pasivi cu Pr=1 W, gr=12509,0N=700C. Sa se

= 100 !tH, (Ir = 100 ppm/oC, L: = 100 pH, s: = -300 ppm/oCl = l0 pH, ar = -200 ppm/oC, L: = 40 !LH, crz = -200 ppmPC; c) Lr = I !rH, ar = -200 ppmPC, Lu = 5 pH, oz = -400 ppmfC.
R: a)
crs

puterea maxim admisibil6 dacd componenta funcfioneazi

in regim

= -100 ppm/oC; a5= -299 ppntoc;

c(s

= -336

ppnllt,

intr-un mediu cu temperatura: 0"e [-20: 100]iC; ) 0"e [-10: 70]"C.

1.3.27. Sd se determine toleranta inductorului echivalent obtinut prirl

conectarea in paralel a dou6 inductoare dac6:

R: a) PAe=0,454 W; b) PAe=1 W.
1.3.33. O componentd pasivd functioneaza in regim de impulsuri periodice

= I nrI{, \=!5Va, Lz= I mH, tz=!8Voi = l0 nrll, \ = !4 Ea,L2= 5 mH,tr= 12 Eo. c) Lr = l0mH, t1=l)16,12=l0n*I,t2=!2Ea. R: a) tp = t 6,5 Va:b) t, = X 2,66 Vol c) t, = 12 ,'i , 1.3.28. Se se determine coeficientul de vadatie cu temperatura ll inductorului echivalent obtinut prin conectarea in paralel a doud inductoarc t,rr
a) Lr b) Lr

tp=i00 ps gi factorul de umplere Fll3. Se se determine puterea maxim :risibili a componentei, qtiind cA are parametrii Pr=0,33 W,0v=155"C,
Ac

I-5. (5]"C.

rrh=10s $i cA functioneazd intr-un mediu cu temperatura:

) e" [-20; 100]oC.

palametdi: a) Ll = I mH, ar = 100 ppmPC ,Lz=2mH, az -300 ppmPC; = b) Lr = 1 mH, ar = 100 ppmPC, Lz 2 mH.ou = = -100 ppmPC; c) Lr = I mH, crr =-100 ppmfC ,Lz=2mH, az= 200 ppmPC. R: a) ch = -33,3 ppmPC; t; op = 33,3 ppn/oc; c) dp = 0,0 ppnV,,r, 1.3.29. O componentd pasiv6 cu constanta termice de timp r,1 =l1y 5 11 coeficientul de disipalie rermice D = l5 mW.C, disipd in timpul functionrrrrr sale in regim permanent o putere de 0,4 W. 56 se determine inteivalul in car.r, iir valori temperatura corpului componentei dacd:
a) 0, e [-10,60]"C; b) 0. e [-30,90]"C.

R: a) PAo=0,99 W; b) PAo=0,573 W.
1.3.34. Sa se determine puterea nominala a unei componente pasive care in regim permanent o putere de 80mW. Componentele pasive utilizate au xrii: PNe {0,1W; 0,3W: 0,5W; lW}; 0u=1000C; 0^=20"C qi functioneaza -un mediu ambiant cu lemperatura. 0,,e [-5; 60]"C;
) 0" [-20; 90]oC.

R: a) PN=O,1W; b) PN=0,3W.
1.3.35. intr-un circuit electronic se pot utiliza componente pasive cu PN {0,1W; 0,2W1 0,iWi 0,5W}; gu= l25oC; 0N=600C; r,6>3s. in

R:a)0.e l- t0:
36

U(r,61.(': tr) 0,

l-30;

6,(rl"r,

nlclrii:

\l

Cao. 1 P roprietdli oenolql-9-alCi9IllQ!9flgpl parilvr

oloclrolico pirsivq

r-rpplq!]g

timpul functionerii in regim de impulsuri componenta disiPl puterea P,r=0' i5W Temperatura mediului ambiant ia valori in inteNalul 0"e[-5' 55]0C Si rr' determine puterea nominald a componentei dacd semnalul dreptungllittlrtt periodic prezinti parametrii: a) te=lOms T-l/2
b) to=1p; y-174.

Capitolul 2

REZISTOARE LINIARE
l. No(iuni teoretice

-'

R: a) PN=0'2W b)Pn=0'|W
Rezistorul liniar fix reprezintd un rezistor liniar cu rezistenla fixd R, ce Doate fi modificatd de utilizator. Principala clasificare a acestor rezistoare o constituie modul tehnologic rcalizare a elementului rezistiv; din acest punct de vedere se pot clasifica in: rezistoare bobinate, al cdror element rezistiv este realizat prin bobinarea unui conductor de inaltA rezistivitate pe un suport dielectric;

1,3,36. SA se determine puterea nominale a unei componente prsir"r' func{ioneazi intr-un mediu ambiant cu temperatura 0"e [-20; 90]"C qi disil)l't rrl timpul funclionfuii, ant in regim permanent, cat qi in regim de impuls o pLrl'rl de 0,22W. Parametrii componentelor utilizate sunt: Pre {0,1W; 0,2W; 0,3W; 0,5w; 0'66w}; 0r"r=1150C; 0*=700C: t,r,:'xr Componenta funclioneazd in: a) regim permanent; b) regim de impulsuri periodice, cu te=1 ms, 1_ 1/3.

rezistoare peliculare, al cdror element rezistiv este o peliculi rezistivi depuse printr-un procedeu tehnologic specific pe un suport dielectric; rezistoare cu folie metalicd, al caror element rezistiv este o folie metalice
depusi pe un supofi dielectric. rezistoare de volum, cand elementul rezistiv al rezistorului este de fotma unei mase compacte oblinuta prin amestecul unei pulberi metalice de inalte lezistivitate cu un liant de legaturA. Elementul rezistiv constituie componenta
ca atare.

R: a) PN=0,5 W; b) PN=0.2

1.3.37. Se utilizeaze componentele pasive cu parametrii: Pre {0,1W; {).1W 0,5W; 0,7W); 0u=1100C; 0r.r=600C; t6>5 s. in timpul funcJionirii in regirl 'l'' impuls componenta disipi puterea de 0,28 W ti temperatura mediului anrbirrttl

in

valori

componentei daci semnalul dreptunghiular periodic prezintA parametrii:

a) te=l5ms

in intervalul l-20, 9010C. Sa se determine

T-l/2'
T_ 1/4.

puterea nonrnllir

rl

b) tp=15ps'

R:

a) Pr.r=0,5 W; b)

Pr=0 \ W

1.3.38. Se utilizeazd componentele pasive cu parametrii: PNe {0,lWl 0.''W, 0,4W; 0,6W1 0,8wli eM=1150C; 0N=700C; c,r.>5s in timPul funclionerii, rlril trl permanent disipa puterea de 0,33 W. Si se detcltttitt'' regim de impuls cit

li

puterea nominal6 a componentei dacd: a) funcfioneazi in regim permanent 9i e^ [-10; 90]0C;

mai utilizate in electronicd dintre acestea sunt rezistoarele peliculare, crre ta avantaiul unor dimensiuni mici, a unor parametri buni, dezvoltarea fiind continud ajung6ndu se la parametrii actuali greu de imaginat cu timp in urmA. Evolufia in timp a rezistoarelor, ca de altfel a tuturor componentelor )nice, a fost in concordantA cu evolulia electronicii. In electronica s-a in general o cregtere a frecvenlei de lucru a circuitelor, pentru a cdt mai bine la o funclionare a acestora in timp real , precum Si pentru re asigura circuitelor realizate o creqtere a fiabilitdfii 9i rezistoarele au fost rvoite se satisfacd anumite cerinle funcJionale. Indiferent cdt de bune ar fi fost tele integrate de superclasd (VLSI, MCM, etc.) ele nu pot funcliona la proiectati firi a avea in vedere gi componentele pasive inglobate in

b) funclioneazi in regim de impulsuri

periodice,

cu to=lp5 9i

pl/2'

trrt

temperatura mediului ambiant este 0o [-5; 60]0C.

R: a) PN=0,6W; b) Px=0..)W

modulului electronic. Avdnd in vedere ultimele evolulii ale componentelor active, (cele pe baze CaAs) care au frecven{e de funcJionare de ordinul GHz, in multe situalii esentiald a utilizArii acestor componente a devenit frecven,ta la care h utilizate componentele pasive in general. Rezistoarele pot fi de asemenea clasificate in funclie de valoarea maximi de utilizare, Jei, puterii nominale, tensiunii nominale, frecvenia tipul terminalelor.

38

l()

Cap- a8e?:1g!oare l rlll.Uo

(ionrl)r)rr' lr' r' r\ilrof

t(:c l)il:itvo

lrrobli)|l]e

2.1.1. Parametrii rezistoarelor

l( rll)crir(lrrir rrrirrirrur

prezentate in capitolul

atara mdrirnilor caracteristice comune tuturor componentclor |ir"r\' l, rezistoarele mai Prezinta 9i alli parametrii specilicr t rr" cat fabricantul de componente pune la dispozilia utilizatorului infolnrrrtii prtsrr ' ample privitoare la comportareit electrica $i neelectricA a componentelor posibil ca din multitudilea de componente existente si se rl(l('l'l' cu atat este

in

Lr

rezistorul cu performanlile optime corespunzatoare unei anumite aplicatii Rezistenta nominali, Rs [f)], reprezinti valoarea rezistenlei ce se tlrrr' te a se obline in procesul de tabricalie 9i este marcatd in general pe c()rl)rrl 0 rezistorului. Se masoara in curcrt continuu, la tempcratura de refetintri f20'C sau 25 "C). Valorile nominale sunt confontl seriilor de valori E,'' r" rr
.

tlc utilizare 011. I)ili'fcllir 0pr - 011 cs(c dcpendentd de rr'listcn(l lcnlicii (lc conilLrctic dc la clentetttul rezistiv la suprafafa rczistoruiui. Ar.casta sc poate aproxinra ca tiild egali cu cea a elementului de pfotectie. La |tlistoarelc pclicuiare latcuite, diferenfa opr - 0y este mici (rezistenla termica de lrrrrcluclie a lacului este nrici) ;i se poate aproxima in practici Opr 0v. La = rczistoiuele bobinalc in corp ceramic onr >) 0n, datorita rezistetlei tetmice de rrrDductie ridicatd a elementului rezistiv. De exemplu, sunt rezistoare bobinate rt' au 0s = 200"C 9i 0,,1 = 350'C. Catcgoria climatici, N1/N2/Nr, exprima condifiile climatice la care Irrbuie verificat un rezistor de cdtre producitol'. Domeniul temperaturilor de depozitare, [0,r.,0,rnr], reprczinti intervalul rrraxim de teIrrperaturA in care poate fl depozitat o vrene indelungati utt
tfzistor.

anexa

Domeniul valorilor nominale, [RN., RNlr] reprezintd intervalul nrrtrrrr in care sunt incluse valorile nonrinale pentru un anumit tip de rezistor prodtrs 'l' o anumiti fimrd. Valorile uzuale sunt cuprinse in intervalul 0,1 Q l0 \lo sunt realizate ins6 5i rezistoare de valoare foarte mica, pand la sute dc lrl) precum gi de rezistente foarte mare, p0ni la 100 Tfl. Toleranta t ( cle fabricatie ), este abaterca relativA maximA a valorii tt rrl' ltrrIl a rezistentei tajd cle valoarea nominalA liezistoarele au toleranle simetricc in mod frecvent de la i 0,1% la ! 207c; valoarea minimd poate fi dc 0,0005o/o. Se deternini conforlr rela{iilor prezentate in capitolul 1' Tolerante datorate divertilor factori, ti' exprimd abaterea rezlstenlcr ll actiunea diver5ilor tactori electrici ti neelectrici Toleranla globalS, tg, reprezintA abaterea maxim6 totald a valorii rcrrl" rezistenlei fald tle cea nomiualS ce poate sd apard in timpuJ functiottrtrLr rezistoruluj in anumite condilii reale de funclionare. Se determjni cu lcl;rlr'1 (r.16).

A l.

Coeficientul de variafic cu temperatura oe Ippm/'C] exprimai abaterea virlorii rczistentei la variatia tenperaturii corpului sdu cu I oC. in tunctie de tipul elenentului, rczistiv, rezistoarele pot avea coeficienfi |ozitivi, negativi sau o anumiti abaterc in jurul lui zero, deci de fonna tcr. Din I(cst pLrnct de vedere, rezistoarele au evaluat foafte ntult, ajungindu-se la un t rrcficient de t l ppn/oC.

Coeficientul dc varialie cu tensiunea, ou [ppn/V], exprimi abaterea

r('zistenfei la variagia tensiunii de la bornclc rezistorului cu I V. Tensiunea termoelectricd, Uk. r'cprezintd tensiunea continud ce tparc Ia hotrrele rezistolului datoriti diferentei de telnperaturai dintre tennir]ale. RezistenJa de izolafie, Ri?, este rezistenta dintre terninalele rezistorului
rli

corpul acestuia.

Temperrtura nonrinali,0N, este temperatura mediului alnbiant la cale

hi (letertnina (definegte) puterea nominald.

Clasa de stabilitate, exprim6 abaterea maximi a valotii tezislerrt' ' rezultatA in urma unor ilcercdri specifice de luDgd 9i scurta durata la dilrr'1'
I

factori electlici $i neelectrici. Este de altfel un alt mod de a prezenta xhatcr il' Domeniul temperaturilor de utilizare, [0-,0rr], reprezintd inter\ irlrrl maxim de tcmperaturi in care poate fi utilizat rezistorul' Temperatura punctului fierbinte (hot spot)' opr' reprezintd tenrperirlrrr maxilnd la care poate ajunge cel r.r.rai fier-binte punct din inteliorul tezistortrlrrr Rezistoarele sunt col'nponente pasive disipative' disipind practic toati pttlL r' electrici la care sunt solicitate. Putelea este de fapt disipatA de eler)l!rrlrrl rezistiv. iar de 1a acesta se transmite prin conduclie termicA la suPrrrlirl rezistorului de unde nai ales la componentele din tehnologia THT (Thtottr'lt
I

Puterca nominali P1 [Wl reprezinti puterea n]aximi pe care poate sI o rlisipe rezistorul la o funclionarc continua intr uu mediu ltlnbillnt cLr teruperatura r,1qrLl6 cu cea nonrinai5, vezi paragraful 1.1.5. Puterile norninale nu sLLnt l Xcneral standardizate international, intilrindu-se divcrse valori, ce pot diferi de Il o finni la alta pentru acela;i tip de rczistor. Cdteva valori sunt 0,1 W: 0,125 W: 0,2 W: 0.25 W; 0,33 W; 0,4 W; 0,5 W; 0,6 W; 0,75 W; I W; 2 W: 3 W; etc. Coeficientul de disipatie D, r'eplezinti pr.itcrea evacuatd cle rezistor la xxlificarea tcmpe|aturii corpului cu I 'C sau K. Rezistenta termici R1,, [K/W sau'C/W] este inversul cocficientului de rlisipare, exprirnind variafia tenperaturii conponcntci la evacuarea cdtre mediul
Inrbiant a unei puteri de

lW.

Hole Tehnology) Prin convecfie se transmite cdtle mediul ambianl. l)"' tcnperatura cea rlai ridicatd o are elementul rezistiv' iar maxinul tcrnpcr;tlttr clenrenlLrlui rczistiv cste in gcnefttl in centrul ltri, lrccltslit collstittlilr(l 0r,r | ., oricc lilt tlc rczislor lcll)l)cllllltrit llttncltllrti licrlritrtc t slt' tllili tllltr tl' rl
.l(l

Putcrea termici maxim admisibili, PAo, este puterea maxima pe care lx)irlc sA o disipe ul1 anumit tip de rezistor in fulcjie de temperatura rnediului nlrl)iitl]t irl carc 1'rrnctioneazS. I)utcre:r rrr:rxinr admisibil:'r P1. r'cllczintr"r pLrlcrca nrlrxitni lil cate poilte lr sr)licitll {1nr'rr{rl)rrrr lrnrtrril liIrlt ttzislot itt litttyrttl litttcliottiuii.

Cap. 2 Rezisloare Iiniare

lqmlqleug_decledqe

pasivo

Probleme

Tensiunea nominali UN, reprezintd valoarea maximi a tensiLurl continue ce poate fi aplicatA la bomele unui rezistor, indiferent de valoarcrr rezistenlei, la o func{ionare indelungate. Este limitati. din motive de strepungclc
dielectricd a pdrJilor constituente izolatoare. Tensiunea maxim admisibili Ua, este valoarea maximi a tensiunii ll care poate fi solicitat un rezistor in timpul func{iondrii. Rezistenfa critici, .R"", reprezinte valoarea rezisten(ei pentru un anunrrr tip de rezistor cu o anumite dpodimensiune, rezistor ce poate fi utilizat simulturr la puterea nominal6 qi tensiunea nominald. Factorul de zgomot, F [pV/V sau dB], reprezintd raportul dinrlc tensiunea de zgomot a rezistomlui gi tensiunea continud de I V ce este aplicllil la bornele sale. Inductanta paraziti,, Lp, constituie inductanla nedorite a rezistorului, cc depinde in mod deosebit de structura constitutiv6.

DacA RN ( R",, rezistolul nu poate fi utilizat la tensiunea nominald, pentru ci in acest caz puterea disipatd ar fi,
r12
P,1

=::>

PN

(2.2)

p[(crea nominale, iar tensiunea va fi, U

;i

s-ar depdgi puterea nominale. Pentru acest caz, rezistorul va

fi

utilizat la
(2.3)

JPN RN

<UN

cA

Daci Rr 2 R.., rezistorul nu poate fi utilizat la puterea nominali Py, pentru in acest caz tensiunea la bornele rezistorului ar fi.

U=^IPNRN >uN in aceasti situatie, rezistorul va

puterea maximA disipat6, se va reduce la,

e.4)

fi

utilizat la tensiunea nominald, iar

(2.s)

Capacitatea paraziti, Cp, este capacitatea nedorite a rezistorulLri, depinzdnd de solulia constitutive Si de tipul materialelor izolatoare utilizate.
2.1.2. Solicitarea

P=

y-N-

rr2

< PN

RN

electrici maximi a rezistoarelor. Determinarea valorilor maxim admisibile ale mirimilor electrice.

in concluzie, un rezistor cu parametrii Rp,

fttncJioneazd intr-un mediu ambiant

P11, Up, 01a, 0,,, 0y,

ce

Pentru orice componenta electronicd ce este utilizad intr-un circuit electronic, proiectantul trebuie se utilizeze componenta la anumite valori lr mdrimilor electrice astfel incat sd se asigure buna functionare a componentei. lrr cazul rezistoarelor, mirimile electrice - tensiune, curent, putere - trebuic determinate astfel incet se nu se depafeascd puterea nominalA, respectiv temperatura maximi de utilizare gi tensiunea nominala. Rezultd ci pentru ull rezistor, in func{ie de parametrii nominali (putere, tensiune) mdrimile electricc vor avea anurnite valori maxime care nu trebuie dep6$ite in timpul func{iondrii. Aceste valori le vom numi valori maxim admisibile $i le vom nota cu indice A. Conform paragrafului 1.5, un rezistor cu puterea nominalS PN, poatc disipa in funclie de temperatura maxime a mediului in care functioneazi rr
putere maximd Pa6. Pe de alte parte, pentm un rezistor cu puterea nominala PN qi tensiunea nominale Ury, trebuie facutd o analiza avand in vedere intervalul

cu temperatura maxima oaM va putea fi tolicitat la o funclionare indelungatd in regim permanent la o putere maxim fdmisibili PA, ce poate fi deteminatd cu una din relaliile, (.2.6) P.o.= PN, dacd e,.<e"M<eN Ei Rry.(Rry(R.,

po-puW, ' ou -0N

,^

dacddp <LoM

<0M qrRp.(R1u,irt..

(2.7)

-'Oj,
r.) IIL

dacddn, 3 A A

\uu 3
I

Lr,t qi R.,

Rx7

Rryp1

(2.8)

Pa = rrunl3,Prv :y--:+l, ', 0u-0u

valorilor rezistenlelor nominale, dac6 toate aceste valori pot fi utilizate lrl puterea nominali gi tensiunea nominald. Afirmalia antedoari este evidcnl imposibild, avdnd in vedere relatia R = U'lP. Rezulte cd pentru o serie dc rezistoare cu puterea nominalA PN $i tensiunea nominald U1, exist6 o singurii valoare a rezistenlei, numiti rezistenlA critici, ce poate fi utilizate la o functionare indelunga6 simultan la puterea nominale Si tensiunea nomjnald, p rr2 ,,cr= :-lL (z.t )
pN

Tensiunea maxim admisibili U6 ce poate fi aplicatd fezistorului va fi, Uo =/ern.,Oaci oln <ouy <0N 9i RNm (R]\ (R..

[R,

daceeN < 9ou < ?tu 9i

)

R.,

R1,.

( Rly la

(2.2) bornele

(2.10)

PrRrlP,
U

oM oN
.

daca7yl

<0.y <dM

giRlrm (R,v

(R.,

(2.I1)
(2.r2)

o=

11

dacit9^ < 9uu <0u 5i R.r 3 R1

R1y,y

Avlnd in vedere dontcniul valorilor

codorncrrii: 42

nunrirlrlc,

vol exlsta douli

^=,',^{u

r.@r\tt!-i,o*ur"
'l.l

<tnm <luqiR".3

R1,,3 RlgM

(2.13)

Cap. 2 Rezistoare Iniare

rrrl(,

g loct

ronjqgJls ivo

Probleme

Utilizdnd relatia I 1- "fffir . re zuha rela!iile pentru determina[crr curentului maxirn admis prin rezistor, to = t nr,dac60* ! 0n, 3 071 qi RN. ( R,v ( &. (2.t.tl ^[e,

ge,rrclal din proiectarca electricit u circuitelor electronice re7-ultd fczistcnlei rezistorului $i tensiunea sau curentul la care funcfioneaze, vuloarea -se determina puterea disipate. Pentru determinarea tipodimensiunri, a puterii nominale gi tensiunii nominale se propune urmatoarea in funciie de puterea disipatd 9i forma acesteia, se determinA puGrea

in

,^ _ "
I^
I_

leNtei e,ul.
Ry1@y

-!,N)

dac^e^,<e,"

< d7y7 9i

Rp. < Rr ( &,

(2.r5)
(.2.16)

a rezistorului conform paragrafului 1. I .6. Corespunzetor acestei puterl e, rezulta anumit6 tipodimensiune Ei tensiune nominali Uv. Se

tensiunea la bornele rezistorului qi se compari cu tensiunea nominald, exista doua cazufi.

<

d1g $i

Rcr 3

Rt (

Rv,rz

ffi=R\

d'acl'lv <

tov

<

d,14 ei

R".

R.v

Ux, tipodimensiunea rezultata conform PN este cea utilizabili. U > UN, se alege tipodimensiunea superioari astfel incet tensiunea la borne sd fie mai mici sau cel mult egalA cu tensiunea nominala UN . U
.4, Proiectarea rezistoarelor realizate

R,,,,

prin tehnologia straturilor groase

^ regim de impuls se vor analiza aceleaqi In

(2.t11 cazuri ca qi in paragraful

l.l

.5

Pentru impuls singular cu durata impulsului t1 mai mare decat tdplul constantci termice de timp (3 rrb) $i pentru impuls dreptunghiular cu perioada to mai marc decat 3 c,h, se vor utiliza relatille (2.7)-(2.11). Pentru celelalte doui cazuri, adicrl

tehnologia straturilor groase se realizeazA de obicei rezistoare sub doui constructive: rezistorul dreptunghiular gi rezistorul pildrie. Aceste doud
de rezistoare sunt prezentate

in figurile 2.1 9i 2.2, respectiv.

pentru impuls singular cu ti <<

se va

9i semnal dreptunghiular periodic cu tp << r,r,, Se determinA puterea Pael, cu ajutorul relatiilrl (1.59)-(1.60) respectiv (1.63)-(1.64). Se determind tensiunea irnpulsuhri

,[t1,

utiliza urmAtoarea variantA.

-----. r;=-

I,

Ui

-lFAof N,
Pr =
Peei

care se compara cu tensrunea nominale, rezultdnd

clor|li

situatii,

(a)

(b)

Dacd Ur < U1, puterea maxim admisibild Pa va Dacd Ui

fi,
(2.1n)

Fig.2.1 Rezistorul dreptunghiular a) raport de asPect subunitar,

b) raPon de asPect supraunilar

Ury, rezistorul va

fi utilizat

admisibild va fi, rr2

la tensiunea nominald $i puterea maxrrll

Po-Y-'

. Pou

t2. l,r

2.1.3. Determinarea tipodimensiunii rezistorului

Dupd cum s-a mai precizat existe o mare varietate de tipuri de rezistoarc in vedere atat tehnologia elementului rezisliv. dar gi diversitatea parametrilor caracteristici. Acela$i tip constructiv de rezistor
ce se realizeazd in practica, avAnd

L
(b) Fig. 2.2 Rezistorul pildrie a) inainte de ajustare; (b) dupd ajustare (forma idealizati) Cerinte de proiectare: se se proiecteze un rezistor de valoare nominalA Rp, de putere nominala P1, care sd funcJioneze la o temperaturA maximd a mediului 0y. Proiectarea decurge dupd urmetorul algoritm:
(a)

se realizeazi pentru mai multe tipodimensiuni, fiecareia din

aces(crr

rezistoarele cu peliculd de carbon se realizeazd predominant pentru cinci tipodimensiuni, avdnd Pi,1 = [0,125; 0,25; 0,5; 1; 2] W Si UN=[125; 250; 350; 500; 7001 V. Pentru un anumit tip de rezistor ce este utilizat intr-un cifcuil electric, trebuie determinatA tipodimensiunea minimi in lirnc{ie de mdrinrilr.
electrice la care este solicitat.
44

corespunzAndu-i o anumitd putere nominald Ei tensiune nominald. De exemplrr,

,15

Cao. 2 Rezistoare liniare

Probleme Ro = (0,7-0,8)RN rlensitatea de putere p. se reduce la p.

1) Alegerea tipului de pasti. DacA la dispozilia proiectantului se rtllii mai multe paste rezistive, de exemplu cu rezistivit6lile superficiale de ll Ct/mrn2 gi 2 kO/mm2 este posibil se realizdm un rezistor cu valoarea Rr = 2 k() aleg0nd un raport de aspect egal cu 2 pentru prima pasti 9i 1 pentru cea dc rr doua, ambele solulii fiind acceptabile. In cazul general se realizeazd mai mtrllf rezistoare, cu valori care pot fi sensibil diferite, pe acelagi substrat. Se prel'crl
pasta rezistive care asigqJi un numdr rninim de operaJii de depunere (serigralic) Dac6 nivelurile de putere sunt mici se alege pasta care rcahzeazd rezistorul ccl

(2.23)
(2.24)

I ''

obicei lungimea tdieturii este de maxim 0,5 din ldlimea I a rezistorulul. De asemenea, dace temperatura de funcfionare 0r>0r, atunci densitatea de se reduce conform relafiei:

mai mic. De obicei se alege o pasta rezistiva cu Parametrii: rezistivittlt( rl superficiali 0,5Ry < p, < (20+30)Rr. Densitatea de putere depinde de pastir
rezistivA aleasi gi de tipul substratului.

"

afie valabil6 gi pentru rezistoarele care nu se ajusteaze (p,=pJ. Daci N>5 se alege de obicei forma de pildrie a rezistorului,

0, -0, e, -e,

(2.25)

fig 2.2, care

ajustarea 2) Se calculeazi factorul de aspect orientativ:

N

game largi ale valorii rezistenlei Ei deci obJinerea de de aspect mari, fdri reducerea densitalii de putere, cum era in cazul

in

=+=4' IO,

(.2.2tt1

acest caz se calculeaze rezistenta de origine

in funclie de N

se opteaze pentru una din cele doud geometrii prezentltf anterior. Daci 0,5 < N < 6 se alege rezistorul dreptunghiular. Pentru N > 6 st'
opteaza pentru rezistorul pdldrie.

Ro=(0,7-0,8)RN

(2.26)

calculul dimensiunilor l, L se utilizeazd relaliile:

fp ^ l= l !!-

>0.15tnttt

3) Calculul dimensiunilor l,

L
se incepe calculul cu laturir

./&
\

l/ r"n"
(2.27)

in dimensionarea rezistorului dreptunghiular

av0nd dimensiunile cele mai mici. Astfel, dacd N < I rezistorul se realizeazd sulr formi geometrici dreptunghiulard fig. 2.1-(a) 9i se folosesc relatiile:

i.= /l 0.7s-a+

tp\r

p. I )
|

_:
2

. L, = 2t

+ I1,1

L=INN>o,isn,,t,

fPp

de remarcat ca solutia nu este unica, deoarece fie L', fie

de calcul este ln;=1.

se aleg. O

\l I

Po J'J

(2.2lr
Refele rezistive

I=

---{Rlv

PL

Latura L se mdre;te la 0,75 mm, dacd este cazul, din considerente tehnologice. Daca 1 < N < 6, rezistorul se realizeazd sub forma dreptunghiulard clirr fig. 2.1-(b) pi se folosesc relaliile: t=
t

= l!:?.'
1/n'p"

rg.15,n(2.2 r
)

in legiturd cu dimensiunea finald a rezistorului

este necesar sd

fie

remarcitl

faptul cA, la valoarea obJinute prin calculul conform relaliilor (2 .2I), (2 22) esrc necesar sd fie adiugatd portiunea comune element rezistiv -zond de contacllr ( care este in general 2x0,5 nm, sau 2x0,75 mrn. in rela{iile (2.21) }i (2.22), in cazul in care rezistorul se realizeazi ctt ajustarea valorii, prin realizarea unei taieturi 1,,, alunci se fac urmdtoal('1.

inlocuiri: -in Iocul lui Ilp. sc ulilizcuzrl lczislcnla dc oligittt'

tl(1

Utilizand tehnologia straturilor groase 9i subJiri 9i a foliei metalice se o mare varietate de reJele rezistive. Reteaua rezistivd cuprinde mat rezistoare realizate pe acelagi substrat gi in aceeagi capsula. Pot fi cate. avdnd in vedere o multitudine de criterii. Cateva din acestea sunt: . in functie de tipul tehnologiei de realizare, sunt cu peliculi groasi, si folie metalic6. Nu se utilizeaza la realizarea re{elelor rezistive pelicula carbon pi rezistoare bobinate. Parametrii tipici ai relelelor rezistive vor fi cei fici tehnologiei utilizate (pelicula groase gi subiire, folie metalici): . NumArul gi modul de interconectare al rezistoarelor. Num5rul este de la 2 la ordinul zecilor. Rezistoarele pot fi neconectate ic intre ele (independente), figura 2.3a sau conectate confom unei scheme ice a unui circuit uzual (divizoale, atenuatoare, punti Wheostone' circuite comancla afigajeJor cu diode luminiscente, etc.); figura 2 3b. Valoarea .istoarclol unei retele rezistivc. porlc I'i aceeaqi sau pot avea valori diferite, in funclic dc aplicllic.

.ll

vs!.4liez

istoa re liniare

Probleme

lij t5 i4 13

111:: ++*+*

1Z

10 ::

g
10 15

::1

'2

Ilci

lJIJJ 1-r 3 4
a)

i3 i:
78

gi terrrice, precurr gi o dispersie mult mai micd a acestora, in special a $i coeficientului termic; toate rezistoarele func,tioneazi la aproximaliY i temperatura, ceea ce conduce la o mai mici variaJie cu temPeratura 9i la itate termicd in timp mai bund; se pot realiza Si valori nestandardizate ale

5"

l"

1?315ii
b)

Fig' 2'3 Rerele reaistive cu rezistoare ndepetlde te sau cu utl temtinar r:ntttutt

i nominale. Retelele rezistive disponibile sunt realizate Pentru circuitele rezistive divizoare simple gi decadice de tensiune, punli Wheastone, atenuatoare ,l'gi fI, senzori de curent, interfete telefonice, circuite pentru adaptarea de transmisie, circuite pentru comanda afiqajelor cu 7 sgmente, etc. Pot 1![lizate si la cererea utilizatorului, in concordante cu posibilitadle de rl re ale producatorului. Pot de asemenea intra in structura altor retele sau circuite pasive integrate, cum ar fi: filtru RC, circuite RC pentru contactelor mecanice, circuite RC pentru adaptarea liniilor de
e,

terminaleloi este cel spc(.tllF rezistoarelor sau cel al circuitelor integrate uzuale. Au terminale atat lx. ttu L,:T. .a, qi SMD. Sunt disponibile ii.r capsule Sf lSingt"intine rarl,,p"r, ulP (Dual Inline Packager,uu Fp rFlnr packl,ltgura 2.4.

qi ,..j,. Iu.rrru' de tipul rerminalelor, respectiv tipul capsulei. '''ttunatelor este

la 3 Ia ordinul zecilor. Tipul

Nurlnlxl

filtre de re{ea, etc.

Caracteristicile unei re{ele rezistive sunt cele specifice rezistoarelor,

insA gi parametrii specifici, cum ar fi: puterea nominale a fiecdrui rezistor, gi a retelei; tensiunea nominala este uneori dat6 pentru structura sene a circuitului rezistiv; in ultimul timp sunt dali parametrii ce se ref-eri tupofiul rezistoarelor: toleranta raportului, coeficientul de variatie cu

al raportului.

Alegerea tipului de rezistor

Fig. 2,4 Capsule specifice relelelor rezistit)e

--.._ enumerem:

U-tilizarea retelelor rezistive prezjrrtA

serie de avantaje, printrc

{.lll

;";:::^-'uurafr proces tehnologic. asigur6ndu-se, corlplrrirliv ,"'q' (rre\ drn riltL*i criri'ritc), o
4tt

O retea rezistivd lrr, n, _ urrrclrslunea de cateva ori mai micd fatd de spatiul pe cablajul lmprimat p..r,rr,, l-ar ocupa realizarea aceluiagi circurt cu rezrstoare discrere: obline o precizie gi o srabilirate mulr mai buna a funcriei de trrn\ti.r ,l ^,"j.,.S: ;;x::]:' trrd de. realizf,rea Iui cu rezisroare discrere. Aceasra pre(.r/r( $,
mar multor_ facrori: roate rezistoarele rc[elci se oblin
rcproductibiririllc slrlx.ri.i*ir

j-^I.Ou..:.,

dimensiunii modului electronic.

Alegerea tipului de rezistor ce trebuie utilizat intr-un anumit circuit rnic, implicd determinarea parametrilor minimi/maximi ai rezistorului incat sd se realizeze parametrii minimi/maximi ai circuitului respectiv. tipurilor de rezistoare trebuie facuta odate cu proiectarea electricd a tului electronic avind in vedere parametrii ce se impun circuitului, itiile reale in care trebuie sa functioneze circuitul, fiabilitatea 9i pre{ul de tehnologiile de realizare gi testare, componentele avute la dispozi,tie. in vedere cd lucrarea de fatA se adreseazd studenfilor din anul I (qi nu lor) care nu posedl incd cunoqtinle aprofundate despre circuitele ce. nu se poate realiza in cadrul acestei lucriri o tratare complexa a ii tipurilor de componente pasive, ci se va incerca o tratare simplificata a :i probleme, incercandu-se sa se scoati in eviden{d principalele aspecte ce ie avute in vedere la alegerea tipului de rezistor. Nu existd reguli exacte, relete, algoritmi, care sd includi multitudinea de ce trebuie avutA in vedere la alegerea rezistoarelor utilizate intr-un t circuit electronic. De aceea se va considera ca o parte din aspecte pe trebuie sA Ie aibi in vedere proiectantul de circuite, la alegerea tipurilor de
vor reiegi din rezolvarea diverselor probleme ale acestui paragraf. Din cele precizate se evidenliazd faptul ci stabilirea rezistorului ce va iza intr-un produs electronic rezistenla din schema electricd, este de fapt ptoblcni n.rulticriteriali. necsltl cslc ai rnotivul penlru care este extrem de ( sai lic Drecizrlc eottrlilit' cc llcbuie satislicute de rezistentra din
'l()

in

crt(hrrl

r.rr r.czisloarele dist...rr,

'

c.ractcrisri(.ir.l

c4p-

&ezlllo-alq]rluetL

i)rtll)orrrrrrl{) oloollorlico l)illilvr)

I)r (Jbl0rrrc

acest sens trebuie aiese acele rezistoare care satisfac conditiile:

parametrilor este t*11. . . tgrn. a srtisfuce cerinrelc irrrpure rnrelior. deci penlru o rlegcrt" corect;r ^ .,-..1:,'1],, rezrstol ce pocte li. ulilizat in concordantd a. trpulur de cu ccrinfele impuse cilcuitului in care este utilizat, trebuie parcurgi urmetorii pagi: a) Alegerea tipuiui de rezistor in funclic de t.,op"r"trru mediului anrbianr. rrr
a

rll valori ale rezjstenlelor notate Rr, ...

globald)

electronic caracterizat de'? parametfl pe care

care este solicitat rezistorul: curent continuu, curent alter.nativ, rmpusurr. combinalii dintre acestea, etc. Avand in vedere condi{iile ."ui" in .r,. u,, tuncliona circnitul se gtie temperatura mediului ambiant 0,e 10.,,,, 0,,1a1. Sc cunosc de asemenea, parametdi circuiturui ce sunt influentati de varorirf rezistorrelor. relatii cle determinare ale acestora iffflte"telEi abatcr.ile rtaxrne rnpLr5e. pentru generalizare vom consiclera ca avem un clrcurl

eficienjd economicd optimA $i periormanle corespunzdtoarc lrr costuri minime. Un algoritm minim ce trebuie avut in vedere de proiectantul electronic irl alegerea tipului rezi!,tor ce poate fi utilizat intr-un circuit electronic ert" .de pfezentat in continuare. , Date iniyiale. Din proiectarea electricd a circuitului rezulta 1n generrrl valoarea reale- R a rezislenfei lezistorului qi una din rnErimile electrice la calt, este solicitat: U0, I0, p0. Se cunoa$te, de asemenea, forma semnalului electric l;r

in condilii.de

schema electricE. Iimitele minime/marinre impure de lunctionarea.in intrc!rl n..r..t,i." i" .u.e-poare cu sn r,,l supusd. Nunai o sutisfacere deplind de cdtre o componenti a tuturo, cltcrrjl()l erecrnce. mecanlce. termice, tehnologice, etc. face posibil utilizarea rezistorulrl
domeniu- gi la solicitdrire potentiare erectrice qi

1,,

1,,

'i

pcntru Q,,y

d,y

(2.32) (2.33)

o, 1,, r.!, ay :!r uuy '' f,1,

lcgim de impuls,

nenrru a,M - d\

('onlbrm inecuatiilor (2.32)-(2.33) se alege rezistorul cu puterea nominald in ir|lcdiat supclioard. Se deterlr.rind citlerea de tensiune ]a bomele rezistotului
u, = t[P. R Sc conpard U1 cu Ux. DacI U;(Us, rezistorul ales anterior
t

(2.34)
este

corect. Dacd

l,>UN, se va alege rezistorul cu U1 imediat supetioara'

b3) pentru inrpulsuri periodice' cu'!11((tp'

PN >

Y.

Pentru A.rM < dN

(2.35)
(2.3 6)

,, , ,,

ii vom nota cu f1...f,,,

R,,,

gi cd abaterea maxima (tolerantrl

ce clepind clt,

Sc alege confbrm inecua!iilor (2.35)-(2 36) rezistorul cu Puterea nominald de impuJs 5i sc irnediai superioard. se determina cdderea de tensiune u; in reginr daci compafd cu tensiunea nominald. Dacd U1(U1' rezistorul este ales corect; tJ;>Ux, se alege rezistorul cu tensiunea nominald inediat superioara pot fi Avdnd in vedere cele expuse in paragraful b), rezult6 rezistoarele ce in utilizate in funcfie r1e solicitarea electrica Este evident ca fiecare rezistol llnctie de reristoarele avute la dispozilie, poate fi de mai multe tipuri' Avind in c) Detentinarea tipului tle rezistor in func(ie de valoarea nominall (codurile) de rezistoare oblinute la punctul b)' sc vor utili/-a vedere tipurite numai acilca care sunt realiT-ate de ploducdtor-i' adica, trebuie ca'
Re [Rn,,,, R'rr,r] pentru ficcare tiP de rezistor'

#*.

pentro g,,14 >

01tr

(2.37)

ov<g,v
ll. lmterconectare
Delerm]n;;el..ripului. (codului) rezisrorului.

0,">0.,,"

(2 28)

utilizatd $i de rezistoareic avute la dispozigie sau pot li proiuratc. se determinl parametrii noninali pN, UN ai rezistoar.io.." poi ii?,,r"r". Sintetizdnd cele expuse, acegtia pot fi determinati asti.el: b1) pentru regint permanenr. inrpulsuri singulrre cu T,r,>t, $l lmpulsufi periodice cu trh>tD, avem situatiile:
PN > P0, pentru d0 < AN

in

funcqie ,1. r"hn.tog1:2;.1

In rl1 Det"r.in"tea tolerantei 9i coeficientului de valialie cu telnpelatura. p;uametrilor circuitului din care fac Iunc(ie de abalerile naxime care se impun cle parte rezistoarele, se vor deternina toleranla (de tabricatie) 9i co-eticicntul utilizate Deci trebuie rezolvat varialie cu temperatura al rezisloarelor ce pot ti sistemul de inecualii:

,r.

(2.30

(2.38)

ro

Cu l(

imediat superioard. Se determind cdderea de tensiune la bornele rezistorului gi se contpara ctr tenslunea nominald. Dacii USU11, rezistorul ce poate fi utilizat este cel confbrnr codului rczultat din inecuatiile (2.-r0)_(2.11), died U>tI^, ,"

Conform inecuafiitor (2.30) (2.31) se alege rezistorul cu puterea nominalil

#+,

peltrtu oa > oN

(2.3 r)

.I
t ^r
=

tljt

,]*l"rrf
(2.39
)

r,. di

n\iunc! t) Itin

lli

Dt

rn:rre

tlctlll lensttrnel

u.ri"*.

rezrsronrl

[,_

b2) pcnlnr irrrltrrlsrrr.i sitl!Lllirr!. cu rrt,<<t,.

5()

Q,} ll ,rr = r'tx{4.,v r. . tl u^J SistcnrLrl ilc incctrirlii (l 1l) rrrl /r itrccuiltii $i 2tl necunoscute
max{q) e,*,. a,m
rcz0lvlrt itr corrl0rrrritlrlr.
r'rr r, 1'rrlrl,. \lti(.l

(2 '10) (2 41
)

rillcrnillicc. Avincl in vedere

El nu va I ci t; 5t tr

'l

Cao. 2 Rezistoare liniare

Qe|]]pononla

Q_lgatqrl_a9-paj_ye

..

Probleme

iau valori discrete (valori bine precizate de producdtori in cataloage), se vor alege mai intdi valorile lui c1 din catalog. Apoi, in mod iterativ, prin alegercir

plrcurs dc un curent continuu de Rezistorul are rczistenta de I KQ.

Rezolvare:
Temperatura maximd, 0o,1, este, P,
N

l0 mA gi un curent sinusoidal de 5 mA.

anumitor valori reale pentru anumite tolerante se va incerca rezolvarcir

sistemului de inecualii. Avdnd in vedere multitudinea tipurilor de rezistoare ce pot fi utilizatc (avute la dispozitie) va rezulta cd in circuitul respectiv pentru cele rn rezistonlL' pot fi utilizate o mullime de combinalii. Se va alege acea combinalie care vil

corespunde

cel mai bine aplicaliei specificate, av0nd in vedere gi

C =n + LtC -n \ -CL4 -aM p -M -N'

w,
eM

altc
Po

considerente: costul, posibilitali de procurare, gabarit, greutate, comportare irl frecventA, tehnologii de montare, etc.

Din catalog, rezulta: PN = 0,5

Rezultd,

= l55oC,

eN = 70oC.

Observalie: Pentru rezolvarea problemelor ce se referd la alegercir tipurilor de rezistoare (atat cele din acest capitol, cat gi cele din capitolelc urmitoare) se vor utiliza rezistoarele prezentate in anexa A2. Pentnr simplificarea rezolvdrii problemelor se va considera: - in acelagi circuit se utilizeazi acelagi tip de rezistoare, dacd este posibili se va recurge la combinalii de difedte tipuri numai daci acelagi tip de rezist(n nu poate fi utilizati - rezistoarele bobinate vor fi utilizate numai in circuitele Dentru carr
puterea nominala a rezistoarelor peliculare nu este suficiente.

= RI2 = 103*152*10-6W = 0,225 W

=Boo

e,,

C. 9!4,
0.5

155

76106- =

g.2o1-

2.2.3. Sa se determine tolerrnla globalA a unui rezistor cu peliculd de de tip MCCFR0S2J0I02A20 [23] care este parcurs de un curent de l0 gi are parametrii: Rr = I KQ, t = ! 5Vo. Rezistorul functioneaze intr-un

iu ambiant cu temperatura cuprinsa in intervalul referinfa este 20oC.

10. 801"C. Temperatura

2.2. Probleme rezolvate

globald tg a rezistorului este,

2.2.1. Un rezistor de volum, cu carbon, de

tip CBT25J1K [22]

eslc

tg=tttlce^oMl
catalog:
.t ^ - -450 a(l
L)L)n

parcurs de un curent continuu i0 mA gi funclioneazd intr-un mediu ambiartl -de cu temperatura maximd de 75"C. Se se determine temperatura maximd la crlr ajunge corpul rezistorului in timpul func,tionerii dac5 RN = I KQ.

lo C

L0*

= maxP r,

-eO,eO-ecnJ

Rezolvare:
Temperatura maxima, ocM, este,

0"-=0

=-l0oC

9 =n , A,O=e t "=g-aM , "te -CM -aM -- -aM p pr-M

Din catalog rezulte:
P, =0,25W,0" =125'C,0" ='70" C Puterea disipatd, 4 g,11y nt2 1g-

P,

P.

ocM =ooMtLo

g \ -N

Le= L= L@,, -e^,) np

"N
puterea disiprta de rezistor. catalog, rezultd: P|i = 0,5 W, 0v = +155oC, 0n = 70oC.
P6 este

PP

ro

1g3 '"

Pa=RI'?=0,1 W
66 =

_::_(125 ^,. =j50C, o.25

nt

70roC=l05oC

!!!gss
0,5

-toy = no

eCM =80 + l7 =9'7oC

2.2.2. Sd se determine temperatura maximd la care ajunge corpul urrrri rezistor cu peliculd de carbon, de tipul MCCFR0S2JO102420 -[23] cc funclioneazd intr-un mediu ambiant cu temperatura maxima de 80"C, liirrl

AoM
I

rna\{ql

20.20-to)o c
* l(14,'7,,

- noc
,46n1,,

r: = !5

450 r' 7'7

52

5t

Cao. 2 Rezistoare liniare

.
rc/.islorul poate si disipe ecl rnult 0.265 W.

Probleme

2.2.4. Un rezistor cu peliculd metalice, de tip MRS16 [25] are la bornc o tensiune continue de 15 V gi funclioneazd intr-un mediu ambiant cu temperatrrrrl cuprinsa in intervalul [-20, 100]oC. Sd se determine toleranla globald $tiind (ll RN= l KCr, t=!IVo, on=150 ppmfC. Temperatura de referin!5 este 20oC.

nominald Rr=820 kQ, func{ioneazi intr-un mediu ambiant cu cuprinsd in intervalul [-40,100]'C. Sd se calculeze curentul maxim poate trece prin rezistor, daca PN=1W, U.*=596y, 0r.r=700c, oru=1300C.
100"C rezistorul poate sd disipe puterea:

2.2.6. Un rezistor cu peliculd de oxizi metalici, de tip MO1S [24], cu

Rezolvare:
Toleranfa globali
le
a

rezi$orului va fi,
I

. ^ ^ A.0, = maxPr, -0n,0n 0

= -2oo C

=ltlU -Le 'ol^''

0",n1

a. ,l1L-loo=n.t - o e"-0, - t30-70 "-' ' "

tu

ocu=ooM*Lo

ensiunea la bornele rezistorului este:

L0=-L= L(e," -e ^,\

t)p 'N Unde Pd este puterea disipatd de rezistor

PP

u = Jp"R"

=fr-s*zorC
fi

610,3v

>u,"",

acest l-el, pentru a

incArcat la toat6 puterea pe care este capabil sA o disipe,

trebuie supus unei tensiuni mai mari decdt cea maximd admisibila,
evident inacceptabil. Se limiteazi deci tensiunea la valoarea U,*=500 V. maximd pe care poate sA o disipe rezistorul va fi:
PN

tt2 Pt= = 0,225w Din anexa AZ rezlultd, pentru un rezistor de tip RPM 3050, parametrii: W, 0r = 15509, 0N = 70o C.
Rezulta:

= 0,4

P* = R;=820 to, =0.3w

maxim care poate sd treacd prin rezistor, corespunzator acestei puten

u:

5oor

rc =0'225 (t ss.
0,4

lo\o c =

4'r ,Bo

.llldru.lu-

^.

0,61114

0CM = 0nM +

L0

=14'1,8o C

2.2.5. Un rezistor cu peliculd de carbon, de tip MCCFR0S2J0l0lA''ll cu valoarea nominald de 100 Cl, funclioneazd intr-un mediu ambiat)l r tl [23], temperatura cuprinsd in intervalul [-30, 110fC. Sd se calculeze puterea mlxittti
pe care o poate disipa rezistorul.

2.2.7. Un rezistor cu peliculE de carbon, de tip MCCFR0S2J05l4A20 cu valoarea nominali 510 kO, funclioneazA intr-un mediu cu temperatura ], rinsi in intervalul [-40, ll5]'C. Se se determine puterea maximd pe care sd o disipe rezistorul.

RezolYare Conform datelor din catalog, acest tip de rezistor are Pi.r=0,5 W, U.*=35() V,
0ru=700C, 0v=1550C.

catalog rezultd
70oC,0M=1550C.

rezistorului ales: Pn=0,5 W, U.*=350 V,

la

temperatura de I l5oC, rezistorul poate sd disipe puterea

A

Deoarece situaJia cea mai defavorabili in ceea ce privegte disiparea puterii frls la temperaturi ridicate, se va calcula puterea pe care poate sd o disipe rezislolttl, funcJiondnd la 1 lO"C:

c, = p,,1, -o.r =o,st,5j ^ '" 0"-or 155-'70

t]9

^ ^ P^", - P,,tr a

"M "N

"M_A -_155 fi5 "f - 4',=0.5r<< fn -0,215W

= o,zosw

Tensiunea la bornele rezistolului este:

unea la bornele rezistorului cste:

N

Jl^n -.Jo,x's

too =5.t4v <u

54

51

r(

ln lt t

0loclro nlqqElslllo
t

Probleme

Jpmax RN ={o,tzs.sto.tor = 346,2v <tJn1ax=350v Deci, rezistorul poate sd disipe cel mult 0,235 W.
=

r;, R

359-=o.t+qw
lt20 l0' rezistorul R2 este:

mediu ambiant cu tempcratura maximd 0r=1100C.

conectate in serie, ca in fig. 2.5, gtiind cA Rr=510 ke fiind dc ri| MCCFR0W4J05l4A50 t23l 9i R2=820 ke fiind de tip MCCFR0S2J0824A.l0 [23], ambele rezistoare cu peliculd de carbon. Circuiiul functioneaza intr lrl

2.2.8. Sd se determine curentul maxim ce poate trece prin doud rezistorrrr,

,ffi=o'tt'*
le Rl qi R2 fiind conectate in serie, rezultA curentul maxim
In,u*:

I,^=

min U.",,^.

l:.,. )=l:,"-,=0.426mA

R'

Rz

Fig 2.5 ConexiLnea serie a rczistoarelor

Rezolvare
Deoarece este analizat6 o conectare serie a rezistoarelor, curentul elccllt( este acelafi pentru cele doui componente. Vom calcula curentul maxrm ce poirtr,

2.2.9. SA se determine dimensiunile unui rezistor de valoare nominald 3,3 kO, putere nominala PN=0,5 W, care se functioneze intr-un mediu cu maximd de 100'C. Rezistorul se realizeaza prin tehnologia or groase, utilizand o pastd rezistive cu p.=l kQ/mm2, p.=130 Wmm2, 0"=7906, 0v=l50oC.

prin fiecare rezistor, finand cont de cele doud tipuri de limitdri crrrr intervin pentru fiecare rezistor in parte. Din catalog sau din anexa de la sfargitul lucrarii extragem parametrii celor (lo il tipuri de rezistoare:
trece Prr=0,25 W, UNr=250 V, 0,ur=700c,0Mr=1550C pentru R,; Prz=0,5 W, UN:=350 V, 0Nz=700C, 0M2=1550C p;ntru Rr; Rezistorul Rr disipe la I l0oC, puterea maximi:

de aspect orientativ este:

A/_

LR3.3 _r_tp.

l1
I

^ ^ o,-o, ---t55-lr0 '- = r, e,.4-u.r5 l5j:J0

=

N<5 rerulta cd lezistolul va fi de formd dreptunghiulrri. ffig.2. | .b). realizare fere ajustarea valorii fine seama de faptul cA nu este necesara, in acest caz, reducerea puterii de rezistor datoritd ajustdrii, dar este necesard reducerea putedi datorite

0.lJ2w

la o temperatura peste cea nominala. Dimensiunile rezistorulur

de aspect supraunitar vor 1l:

cu

Tensiunea corespunzitoare puterii pa1 la bornele lui R1 este:

u,

Jp"R,

= 110p8 510"10, =25s,46V <UNl

Puterea disipatd in acest caz, p1._, esre: I 12 )<nl

Deci, pentru Rr este recesarA limitarea valorii tensiunii laUn,1.

6", o. l5o -/,.^ ;-130 -

loo

,^ -8l.25nwtnt

4.-

=*=:*=o,tzzw Krr I U.lUI

=1,36mn 3,3.10r.81,25.10 l

Curentul maxim prin rezistorul Rl este:

L=

R.. 1 Ir = 1,36 3.3 = 4,48m,n

fi:

dace rezistorul se realizeazd cu ajustarea valorii, atunci dimensiunile vor

Cdderea de tensiune la bornele lui ^) corespunzdtoare puterii pa2, R2 va ,[p.,.R. ="/aJ66'tro 4b5,2y >]5oy

Rezistorul R2, funcfiondnd la 1100C, poate sa disipe puterea maximA pA?: -l=l,o r"r- '' o^' =o.sl55 ' 0", -0^, - - t55 . =0,:o+w

, EA '=lE''

r,

-e

&, = (0,7

u,,,

t,t;

fi:

- 0,8)R!; Ro=0,7RN=23tko 0.. - 0. -0.5 p, ^" ^ -0.5 81.25-aO.b2rrwlrrr'

= 2.3lntnt

Deci pentru rezistorul R2 este necesara rimitarea varorii rensiunii ra varoarcir U12. Putcrea clisipati in acest caz, p2ni,x, este:
56

t.=

\ = t,tt z,tr = s.ttu,,, p.

57

Cap. 2 Rezistoare Iiniare

90mporrrlrrlo oloctronico pasrvo

, _ l,',.p, '-1^" /L

Probleme

2.2.10. Un rezistor de valoare nominald Rr= 820 C), putere nonrirrrrlrl

Pr.r=l W, ce functioneazA intr-un mediu cu temperatura maximd de 65oC. sr. rcalizeaze pin tehnologia straturilor groase, utilizand o pasta rezistive cu: p, kc2/mm2, p,=lJg mWmm2, gN=70'C, 0r,r=1500C. 56 se determine dimensiunih.
I

Ra=0,'l .0,82 =

0,5'74

MA
tnl = l,6nn1

rezistorului. Rezolvare Rapodul de aspect orientitiv este:

574.35. r0

1,57 n

!"

= t,69

{!

= 911nut = 9,2ntnt

N=\=o'82=o,ez.r

p,

r'=/o.rsI"*rl !2 = 6.84,,n \ p. I
Sealege L' =31=4,8nnr

Se va alege astfel forma dreptunghiulari, fig. 2.1-a. La reabzarea rezrstorului fArA ajustarea valorii, dimensiunile vor

fi:

'--

, p,L 12,34 ^^t=-=-=l.6anun

RN
0'82

, E& = l-r 0,8,='^ ^ :o'''' I i oi" { 156"0-'

2,2.12. O rezistenfa de I kQ dintr-o scheme electdc6 este parcursA de un rent de l6 mA 9i funcfioneazd intr-un mediu cu 0"e [-50,125]'C. )Si se aleag6 dintre tipurile de rezistoare cunoscute rezistorul cu pref mininr
intat la realizarea schemei.
) Sd se aleagi rezistorul cu gradul de incbrcare (in putere) minim.

in cazul ajustirii valorii nominale, vom avea:

L-.1-

: Se va alege din seriile (tipurile) de rezistoare cunoscute, ivi care indeplinegte minimal condi,tiile cerute in problema.

varianta

', m& P,
''l

p"

&

= 0,7Rr

=0;7

0,82 = o'5'7 4kQ

Pentru alegerea tipului de rezistor trebuie determinate puterea nominala rezistorului. Puterea disipati de rezistor este
P1=pl2=1 93. 1 62 19'6=0,256W

a. = o,s. p, = 6,5.156 =',75tnW tmmz

tilizdnd un rezistor bobinat de tip wA82 [24] (eN=700C, eM=1550C) puterea

c.
In rezolvare s-a tinut seama cA temperatura maximd nu necesitA reducerea puterii specifice.
a

'=

mediului ambiant de 65,,('

p.o" - o' - o.r5o I 55 - 7o 0.7:r" " 0, -0, 155- I25

prorecrc/c dimensiunile unui rezistor de valoare nominald 820 kC), putere nominald p1=0,1 W, care sd functioneze la o temperature maximi de 70.C. Se folosegte o pirsti rezistivA cu parametrii: ps=100 kQ/mm'l p,=35 mWmm2, 0r=70.C, 0u=150('('

2.2.17. Utilizdnd tehnologia stratudlor groase, sA se

rezistoarele de tip WA [24] au puterea nominald de cel mult 7W rezultA nu se poate utiliza acest tip de rezistor.

Rezolvare: Factorul de aspect orientativ este:

7y

Gradul de incircare ln putere al rezistorului este un parametru care indirect stabilitatea pe lung6 duratd $i fiabilitatea rezistorului. El se ca raportul dintre puterea disipatA de rezistor gi puterea admisibild: a/Pa , 0<gcl. rezistorul ales, WA 82 [24], puterea admisibild este: P

=&=!?9=g.2r5, p. 1OO

rezulta ce se alege pentru rezistor forma pdliric

'

a 155 t)5 P .L- -a = l -' -' '0"-0,

155-70

=0.351Vi

(vezi Iigura 2.2). Dimensiunilc vor li:

Oraduf cle incdrcale este g=P,/P,=0,256/0,353=7 2,54/o. Un grud dc incircarc clt ntri irplopiitl tlc I inscanrni o utilizare corespunzitoare

5lt

Cap. 2 Rezistoare liniare

Probleme

componentei.

funcJionare a componentei la o temperatura apropiati de cea maxim admisibiltl, fapt care determina o valoare reduse a stabilitefii 9i fiabilitaii rezistorului.

in

acelagi timp

un grad de incarcare mare determinlt

,"

2,2.13. SA se determine

astfel incat conectate in serie kf), coeficientul de variaJie cu temperatura d, = 0, toleranta gruperii serie 18 " l5%. Rezistorul este paffurs de un curent de 10 mA 9i funcJioneazi intrttlt
mediu cu 0,e [- 10, 60]oC.

tipurile de rezistoare 9i valorile lor Rr fi l{ ', si se oblind valoarea rezistenlei echivalente R.' I

#,,[) ='[^[]:;:u'l , _+f R,l' l+ R, r,l) _.fLEllil '-\ R,+&/l:

='(lf

#' l. f

globali a grupdrii serie este tgs=t(lt,l+lct.ATl)< +10Eo. Deoarece d.=0

se transpune in lt,l( 107o, sau ltl l+21t213307o. Toleranfele rezistoarelor sd satisfaci ultima relalie. O soluJie este t1=t2='lJl6. 2.2.14. Se se determine rezistoarele R1 qi R2 ale divizorului de tensiune din fig. 2.6. Se dau:

Rezolvare:
R3=Rr+R2=3000 Q

Coeficientul de temperatura al gruphrii serie este:

",=+
^ =t

| dR, unde: ct,& dT.

Rezultd sistemul:

",- n, di -o.=

I dR,

R.qt R,a-

#"'-+ fr".

u,=
U

*u

R^

u'
u'u r =

r20

Y!3Vo,

100 PPm/"C:
U2

nf n,

Uz=10 Y!7Vo',

I=10 mA
0" [-40,100]
sA oC

Din ecuajia a doua rezultd cd rezistoarele R1 9i R2 trebuie

de carbon, de tip MCCFR0S2J0102A20 [23] W A 82 1241, reziltltand astfel: or= -45oppm/oC 9i dr= 2ooPPnPC

aibe coeficientii (l(' variatie cu temperatura de semn opus. Se opteaza pentru un rezistor cu peliculn

jn'+4=3s6s lR, d\+ R, d,=o

Fig. 2.6 Divizor rezistiv

alorile nominale ale mirimilor sunt date la temperatura de referinld e0=20'C

ii

ce16lalt rezistor bobinat de tilr

Din ecualia
o,

a doua rezulte:

= a, p, ,q450 =

i,f!.n,

_0.++r,,

^,

=f =S=*n

*,=!it'=l$=*a

(1+0.44)Rr=3000; Rz=2083fr;
Se alege: R2=2kQ;

Rr=lkO

Puterea P1 disipati de R1:

Pr=RrI2=103 10-4=0,1w
Puterea P2 disipati de R2: P2=R2I2=2 103 10'a=0,2W

Tensiunea Uz are o toleranta tu2 datorata abaterilor mdrimilor de care depinde gi, datorita varialiei cu temperatura, descrisi prin coeficientul temperaturA cu2, la tu2 addugdm un termen suplimentar lcu2ATl. Cu alte calculem toleranta global6 a tensiunii U2.

Deoarece temperatura maximd de funcfionare este mai mare decat cea nomlnillil pentru R2, trebuie calculatd puterea nominalA
p.^, = p.e! -

t,,, = tllt,,l+la,,n) t,, =x(1n,.t, +lra.1l+l4 t,l)

=

'

-e: urmdnd a alege un rezistor cu putcrcrl lJ)-ou a, dr=o,z!!4=o.zttw ,

nominalS n.ni mare ca aceaste valoare. Tensiunile la borne vor fi: Ur=RrI=10310'2=10 V; 2=20 Vt u2=R2I=2.103 10 valori care nu pun probleme privind depdqirea tensiunii maxime. Toleranfa grupirii serie este:

referd la tensiunea Ur. ficientul de temperaturA o[u2 se calculeazA cu

t k,
=

,=

t k'
1t,.

=+
^

coeficienJii de pondere; indicere

a,,t

at ht+d7 h2)'a'

fi)

(rl

Cao. 2 Fezistoare liniare

Compg!-o!1o _elqctronico

pasive
-u,,.JI a-b tt 2 24

probleme

JeODtlne:

.R, 4=

=--.11" R, +it, 2
t1

R,
P lP

I,
) '

Refcaua rczisl.ivd R-2R este formatd din rezistoarele R1-R6. Tensiunea de ieqire

norninrld irre expresia: u

l. tr,= ^ltr+ tr)* -'

-d, + a2

unde a,b gi c corespund comutatoarelor k1,k2 qi k3, respectiv $i au urmatoarea semnificafie: a, b, c sunt 0 dace comutatorul este deschis (stare logicd "0") a, b, c sunt " 1" dacd comutatorul este inchis (stare logicd " 1") Rezolvare:
Not6nd cu

Pentru a calcula AT=ma}J ATr, AT2), trebuie calculate puterile disipate de cch.
douA rezistoare:

Pr=P2=UrI=10. 10'2=0, Considerand rezistoarele cu peliculd metalice, de tip MRS16 [25], caracterizlli prin PN=0,4W $i 0.*=l5S0C, puterea nominale in conditiile date va fi:

lw

e^ -e^ =o.t -o.ts:w 155 - t00

Alegem cele douA rezistoare cu PN=0,4W pentru care se calculeazd rzistcnll
termicA:
R.,

155-70

&(&& +&4 +R. R6+&&+&&) &(& +& +&)+&(& +& +R6)+&(& +&)
obtine expresia tensiunii de iegire prin insumarea tensiunilor

^ ="u---:-L-::: '" =Zt2'KlW PN 0'4 in

acest caz pentru

a _a

I<<_7n

t'

---j: = t/."Rr

p'(p'

-. rR"\d I b ---:LR'tc. &-R'&rql R.,-

"

"o

Rezultd temperatura corpului (egali

l.!t,l

Rr gi

ltr)

tensiunii de iegire (AU/U) poate

Taylor:

fi

calculatd probabilistic sau pnn

0cr=0r+Rth Pr=100+212.0,1=1710C 9i AT=0"r-00=121-20=101'C. in acest caz (rr,2=d:=100 ppm/'C.

r.., 1,,-1a,,^rl-f ) -r-l-0.01 |l0l

Rezulti
Deci in final R1

l0 ".104s0,07
'u--.1tft'l

r,l+ r,l< oz, . Solulia este tt=t = !2,5Ea.

fi

R2 sunt:

1kr),!2,5Vo,0,4 W, de tip MRS16 [25].

coeficienlii de pondere sunt:

, R; AU ,,=i.&

2.2.15. Sd se determine toleranfa tensiunii de la iegirea unui convcrtll digitafanalog cu trei bili, cu relea rezisrivd R-2R, itiind cA rezistoarelc I toleranfele egale cu 0,1 7o. Se neglijeaz6 supraincdlzirea datoratA disil)irlifl proprii a rezistoarelor.

cd R1=R1=ftr=ftu=ft

R2=ft'=/ft
urmAtorii coeficienfi de pondere:

R3

R5

29,/
R6

Uo

I;

(R)

(R)

(2R)

&

(2R)

Fig 2.7 Convertorul digitaLonbg

tu

rt,1cu

re:istivd R-2R

. R, aU I ''' u aR,- 2 ,R,AUI ' u dR. 1 t b+c . &a; ' U ,R. 8 4a+2h+c ,'' R" aU 1 | 2b+c U aR, 16 4 4a+2b+c . R, aU I I 2b-3c l1-= ' U dR, 32 8 4u+2b+c -= , R(, aU I I 2b+5( " U nR,. .12 I4drl/,r,
(r
1

62

Cao. 2 Fezisloare liniarc r;r Deoarece unii dintre coeficienlii de pondere au valori variabile' sc cda mai defavorabild din punct de vedcrc rtl calcula toleranJa in situalia rl.' influenlei rezisioarelor asupra tensiunii de ieqire 9i anume cdnd coeficientii maxime. Valorile maxime ale acestor coeficien{i sunt pondere au valorile

ConrIrrrr rlr

rlrx:lronico pirsivo
II/

Probleme

=:. l) Pi=0,64W>PN' 2) Pi=0,064W<Pr. Rezulta durata impulsului in cazul 1) =,.. "^ =:00'lJ5=:,97r.r. in cazul 2) nu este necesari teducerea duratei
b) Pulclcir irr irttpLtls corespunzdtoare Ia Ui=80 V este 4

lhrl=0,5; lhzl=0,25; lhrl=0,875; lh+l=0,3125; lh:l=0'343; lhol=0'656' probabilisticit: Se poate calcula acum toleranta tensiunii de iegire prin metoda

'1

0,64

lmpulsulur. c) in mod similar ca la punctul b) rezulta 1)

^Pl lncazul

P;=l!/1p"

2) P;=Q,ly7ap*.

ti
sau

=ltf
=

ti = tt

>4')

u=

tl.r3Ea

lt r. =r ' -5-l---40lr": 0-t25

rezultr frecvenla f=l/tp-25 kHz.

prin metoda Taylor

r"

t)l4r,l= rr )lh,l-

tu = !n.2eEa

Valoarea frecvenlei in condiliile iniJiale era f = 50 kHz, deci frecvenfa trebuie redusi la jumetate pentru a putea aplica o tensiune de 100 V. 2.2.17. SEL se analizeze solicitarea electrici a doui rezistoare Rr rezistor cu peliculd de carbon, de tip MCCFR0S2J05l4A20 [23], cu Rr'=510 kQ qi R2 rezistor bobinat, de tip MOIS 1241, cu RNz=100 ko, conectate in paralel, precizand valoarea tensiunii care se poat aplica la bornele celor doud rezistoare
atunci cAnd temperatura mediului ambiant variazd intre -20"C 9i + 135"C.

2.2.16.tJn rezistor are aplicat semnalul periodic dreptunghiular din ligttt rr rt 2.8. Se cunosc: tp= 20 ps, ti=5 lrs Se vor analiza doud cazuri 1) Rr=10 kO Rr=100 kQ.

Rezolvare Calculdm mai intdi rezistentele cntice

R'' = ui - l5o =245ro. n ' - ui' -l9L-:solo P^. 0.5

&

Fig. 2.8 Sennal petiodic drePtu'lglliular

a) Care este valoarea amplitudinii tensiunii Ui car

fArd ca acesta sA se deterioreze?

Se

poate aplica rezistot ttlrrt

b) Menfinind frecventa constantd, la ce

V?

valoare trebuie scdzuta durirlrl impulsuiui ti astfel incat amplitudinea impulsului de tensiune sA poate fi U!=i'i{)
c) Mentinand durata impulsului ti constanta' p0n6 la ce valoare trebuie scirtrlir
fiecvenla astfel incat sd se poat6 aplica rezistorului o tensiune Ui=100 V?

RezolYare a) Pentru rezistorul considerat se cunoaSte capacitatea termici Crr'=90 mJ/K rt rezistenla terrnici Rtr,=480 K/W. Rezulta constanta de timp termicd r'r'=l( r' -Crn=43,2s. Deoarece Iu))ti, Trn))ta rezultA ca se Poate aplica relafia crrt'' expdmd puterea in impuls in funcfie de puterea nominala: e' =

Solicitarea electrica a rezistorului este exprimatA prin tensiunea care se poate aplica la bornele sale. Aceasta tensiune nu trebuie sa depegeasca tensiunea nominali Uy, iar puterea disipatd ca urmare a aplicarii tensiunii nu trebuie sd depageascA puterea admisibild a rezistorului. Pentru rezistorul R1 avem R511>R",1, deci graficul solicitArii in tensiune va fi de forma celui din figura 2.1-b. Pentru R2 graficul va avea forma din figura 2.1-a Tensiunea admisibild care se poate aplica rezistorului, considerdnd numai solicitarea temicd (disipaJia termicd) este Uee. Se observl cI Uae depinde de temperaturA. Datorita soliciterii electrice tensiunea maxima este Ux, independentd de temperaturA. Tensiunea admisibil5 UA care se poate aplica le

bornele rezistorului este obtinuta

pdn interseclia restric{iilor impuse:

P,L
tt

; Rezultd P1=4 Pp=0,5

W.

Un=mintUae. Ur.). Tensiunea UAe este exprimatA prin U"0=JR- P,() unde PA(o) este puterea admisibild care poate fi disipatd de rezistor fi este datd de relaJiile (Z.Z)' (2.3). Pentru rezistorul R1 domeniul de solicitare are doud zone distincte: UAr=UNr=350 V Pentru 0<051,

i rrr Amplitudinea tensiunii Ui este u, =.\/r3" ; rezultA in cazul 1) Ui=70,7 V f nonirali s| caatl 2) lJi=223,6 V. Deoarece in acest caz se depAFeqte tensiunea va limita tensiunea la aceastd valoare Ui=125 V.

u,,(e)

U*,(0) = n^,

e,;:\:

AA

pentru 0>061.

Temperatura punctului de interseclie 0br se determind din condifia de egalitate a celor doul tensiuni in punctul rcsDcctiv. Rezulti

()/l

CaD. 2 Bezisloare liniare

Qanpa[s!'!19

qLec

t!

llae-paslye

Probleme

e,,

=e", -"'^

(e",-e"

lol'c=loo'c

Solicitarea electrici a rezistorului R2 este de tipul celei din figura 2.1-a. Deoarece cele doud rezistoare sunt conectate in paralel, ele au apli( illn aceeagi tensiune gi trebuie facutd reuniunea graficelor pentru UAr $i tl,\ Graficul rezultat este prezertat in frgva2.9.
U

f ---"1 r--__l
c Fig. 2.10 Schenn echivalentd la it|ahd frecvenld.

U"'
"tP

r.4

Aceasta schemd este valabild pand la o anumite frecvenle, in funclie de dimensiunile rezistorului gi lungimea de undd a semnalului, 1,. Cu aproximaqie trebuie indeplinitd condilia ca cea mai mare dimensiune a rezistorului (lungimea, l) sd fie mai micd dec6t l,/10.

l<1:

) l0

Fig 2.9 Reuniunea graficelot tensiunii adnrisibile pentru doud reaistoare conectate

?n

pdtttl,l
cstr'

.1O'm/s, viteza de propagare a undelor electromagnetice in vid. !=3 In tabelul 2.I este prezentatd coresponden{a frecventA - lungime de und6, diferite lungin.ri uzuale ale rezistoalelor.

^=i'

Se observd cA, pentru temperatui mai rnici ca 0,1 tensiunea minimii

Tabelul 2.1 Lungimea maximi

a rezistoarelor

in functie de frecventd.

determinata de rezistorul R2 iar pentru 0> 06 de rezistorul R1. Cu 0a a fost nrrlrtlfl temperatura punctului de intersecJie a celor dou6 grafice, temperatura ce trchrrrr' deteminata din condifia de egalitate a tensiunilor.
UAr=UA2 pentru 0>061 (din grafic); Rezultd

0,, -e",

PN'RN'0/' r O A A _A .:]:I----jal ,ln^,p,' ^"' ^"' l de unde 0, - Pn'Rn' o'r -e,v: 1r 0M' 0''

PN'R]v,eMr

A A "rr'? "v -rlrr/

Pu,R'

Conform tabelului 2.1, o datd cu cresterea frecventei dimensiunea lor utilizate trebuie se fie cat mai micd. Dupd cum se observd la o de lGHz, rezistorul trebuie si aibi o lungime maximd de 3 cm. Av0nd vedere lungimea minimd de 0,5 mm a rezistoarelor realizate in etapa actuald, cA acestea pot fi utilizate, din acest punct de vedere pdnl la o frecvenla
5

e,'' -e'?

-6GHz
Pentru circuitele pasive RLC,

Rezult5, in final, tensiunea admisibila pentru cele doud rezistoare conectalc paralel :

cu structure

sede, este

comod sA

se

impedanla, iar pentru cele cu structura paralelA, admrtanta- ln cazul de faJd se va determina admitanla !,

,[p*.n", =ztsv R^ &

pt. -20 <o <o r,

=Je'(

pr.e,. 70'c<0<e" =l2u'C

.. Y= I ti(f= R+i@l, "

t-p

n[t*1,!) \ - /(./

| 'ial:

RY= | ia'lLc -;:: , + to.Jr-JLtC JL|C | -R LL O pt.g

",

<O < 115" C

lse

numeqte admitanfd normatd.

Se utilizeazd

notaliile,
a

2.2.18. Av0nd

in

vedere elementele parazite ale unui rezistor de(lrr((ll

schema echivalenti la inalt6 frecventd. Calcul0nd admitanta sd se detclrttittr' frecventa de rezonanJi qi tipul admitantei (impedanfei) la inalta fiecventat.

Rezolvare:
Pentru a analiza cornportarea la inaltd frecvcnltr a rczistorului se vil ulilr / rl scherna echivalcnti din l'igura 2.10, unde l, cslc itt(luc{ilr]l ptlaz-itd, iilr (' f:,lf
caDacitatca.
()()

F, - ^luc JLlR !r, R vFe

Unde: d palametru ce este detelminat de structura constructiva a rezistorului

1f,

lulsalia de rezonanlA

circuitului serie LC;

1t.- constanta de timP inrlttclivil: T(. constirrrtit (lc linrl) r'rl)r( ilivi.

(\l

Cao. 2 Rezistoare liniare

olcclronico pa-sivo pcrrtru

I

Probleme

Admitanfa normatd devine,

I .a I ' dt' a 1+ 19o a,

solulia reald ^ lunc(ie dea> , existd lui a, rezultd<r5, care este pulsalia de rezonanta. In valoarea fi forma tipice pentru hodograma

ci, prczcntat in figura 2.12. Reprezentarea ei scoate in evidente natura normate. Deasupra axei absciselor ea este capacitive, iar sub axi este

nX = ne{nl}+ j h{nl} Locul geometric al vArfului vectorului (fazorului) R! descrie diagrrrrr,r polara sau hodograful admitanlei, care este prezentat in figura 2.11. Urrrrrrl originea axelor de coordonate cu orice punct de pe curbe, rezulti un segmcll( rl,,

Relatia anterioare se poate pune sub forma,

'I

lm(R\1

,6

1,4 1,2 1,0

dreapta ce reprezintA modulul fazorului.

\
(a< 1'

\ \ \
d)

lm(RY)

O,B

-t\
\

0,6 0,4
D,2 0

-n
Fig. 2.11 Reprezentarea polara a admitanlei rezistorului. Separdnd partea realA qi cea imaginard, rezultA,

'4
r'o

0,4

o'2

o'o

Fig. 2.12 Hodograful admitanlei infunclie

"Jiu* de paratnetrLtl a "oit

Avdnd in vedere figura2.l2, se pot trage urmAtoarele concluzii:

tlucd

I i !!,, 'a, t*( !!)'"'

\@,

,a '''o

a<I, adica JL|C <R, la inalta frecventd impedanta rezistorului va fi

c0pacitivd;

dlcd a=1, adica .,[ / C =R, la inaltd frecventd impedanta este capacitivd, dar cre$te banda de frecvenld in care impedanla este rezisdve, fa{d de cazul
ltnterior;

\4, ) Din condilia, Im{ny}=0, rezultd frecven{a de rezonante. | o

I l+lI a\

.a la'
a.

thcd a>1, respectiu

Iczonanta

.u[rc >R, la inalte frecven!6, pdni la frecventa de l. _1 tn. fo - f, rl ;: , impedanta este inductivd, la rezonanfe este

\a-

"

r*l 9)

-n

\4, ) ".

Rezult6,

IczistivA Si peste frecvenla f0 devine capacitivd. Rezultd de asemenea cA rezistoarele de rezistentd mici se vor comporta iv la inaltd frecvenlA, iar cele de rezisten,tA mare vor avea impedan,ta tlva. 2.2.19. Se noteaza r = Rr / Rz. Sd se determine toleranfa si coeficientul ilicdlii amplificatorului neinversor din figura 2.13 in funcfie de toleranfa $i
I raportului r.

q=r,lld'-1
Existenta ", rezonantei depinde de valoarea lui a: pentru a< I , nu existi solutie real.l, dcci nu irvcnr rczonanti; pcntru l= I, rczLrlttr te0;

(t)

Rezolvare:

, Un Ui

Rr

+R, l+r Rt r
+v
Fig.

Se noteaza cu tfu toleranta raportului r si cu d., coeficientul termic. Toleranfa amplificerii tA va fi:

lv
neinv
e

t
lv.
.T
rsct

, - . . ,.-, ,r' _rdA, _r'r-l-r-)-i^ Adrt lrr t(

a ,)a d. =-: ar =--L A Adr 1+r

--

t, l+r

_L
2.

b) Pcntlu fcalizarea cu rezistoare discrete, se vor utiliza, Rr de tip TG 950 ancxa All), cu parametrii: Rr = 100 MQ, UN = l0 KV, PN =2W, c\ = 25 "C,t' =11vo,0y= 125"C,0M = 275'C. Rz este de tip TG 93l(vezi anexa cu parametrii: R:= I Mf,,Ur=4KV; PN = 1 W, 0n = 125'C, 0v = 225"C, t lVo, (x2 = t 25 ppmfC. Sunt rezistoare de inaltA precizie avand in vedere ridicate a tensiunii qi curentului. Se va calcula toleranJa globale, in acest caz. Toleranta raportulul, u,

13

Antplificator

tu=- r t- =!r,98va 1+r'

Coeficientul de variatie cu temperatura al amplificdrii, va fi,

Datorite faptului ci pentru R1 = 99 MO, nu este valoarea standardizate, slles Rr = 100 MQ, de unde rezulta pentru raport, o abatere de,

2.2.20. SiL se determine toleranta globale a raportului tenslunilor ullll divizor rezistiv ce funcfioneazd intr-un mediu cu tempiratura maximd ,,t,, de 50
utilizdnd pentru realizare: a) o retea rezistivd de tip THV l0 (Anexa A.g); b) rezistoare discrete de tip TG (Anexa A.g). Rezolvare:

R"l ,t= 1=_=0.0099 "1 "2 . Iu= 0.0101- 0.0099 ^ o'.olo;i =tPPtn
termic mult diferit.

in ceea.. privegte varialia cu temperatura. cele doud rezistoare vor il

Puterea disipatd, de cele doud rezistoare, este,

I12
Pdr

notat cu u,

a) Confom anexei A8, reteaua rezisdve de tip THVI0 are urmatorr.rl, caracteristici: Rr = 99 MQ; Rz = 1MO; Ur= 10KV; t] =t2= j 1qo; r.=tO..,r Va, ur = ps, =t30ppm/"C; a, = 1 l0 ppm/"C, 0r.r = 125"C; 0r,r = 175"C. Avdnd in vedere aceste date, se va determina abaterea raportului tensiu|tl

',1

=+=o.esw
II2

Pdr=2-19,,-"2
Supratemperatudle celor doud rezistoare vor fi,
T1 = Pa1 ft,n, =

tr--J l, =t0.247?o d,,---J a" =!9,9 pwnlo C '

I+r
t12 "I Rl+ R2
Supratemperatura fald de mediul ambiant, va
Puterea disipatd de cele douA rezistoare este,

{! of
_TI

T2=Pd,Rd,2= I "C Pentru a calcula abaterea datoratd temperaturii, vom aplica definitia

p d

"Tu
fi:

"max 'lJ It

II

4max =

'f

LT = PrRu, = Pd

tut

p 'N

_T tv

R. +R^ tmrn zmax

zmax ^^

= I7o

Toleranta datorati temperaturii,

tTU = t)an47l= o,o46sE"

Stabilitatea termicd poate fi aproximat d,la 0,2 Va. Rezultd in acest caz, cu aproximatie, o toleran!d globale,

t",=!0,493

Vo.

106 (1 + 25 x 10'6 x 79) = 1.001.985 c) 6 = lo8 (1- 25 x 10 x 3l) -- 99.922.500 a tr" = 0,9 Vo Avand in vedere stabilitatea termice rezistorul Rr va fi mult mai solicitat. vond in vedere datele din catalog, aproximdm stabilitatea la X 0,2 Ea. Rezultd, in total, tg" =3,08 %. Compardnd cele doud rezultate obfinute, rezultd clar ca utilizand refeaua precizia e mult mai bund, aproape cu un ordin de mdrime, degi in

70

1l

oloclronlco pitslvr)
Cao. 2 Rezistoare liniare

Problomo

ambele situatii s-au utilizat . rezistoale realizate

aproximativ aceeagl Paramerrn' -'-"

in

aceeaEi tehnologic' 5i rtt

de.rctcrttttt luanO in uld"re dimensiunile, suprafaJa ocupata pe cablaj pulin 640 tttttt t"ri.ti;; ;;; ; t t+ mmt, iar cele doui rezistoare vor ocupa cel

2.3.7 . Un rczistol cu pulctcit ttotttinitltr l'r'r= I W $i cu valoarea nominald tt20 kO, lunclioneazil in(r-ur) ntcdiu cu intervalul de temperaturd [-55, li)C. Si se calculeze curentul maxim ce poate trece prin rezistor. R.: 0.61 mA

2.3. Probleme ProPuse

''ll 2.3.1. Un rezistor cu peliculS de carbon' de tip MCCFR0S2JOl02A (ltrl nK di reni c-ontinuu de 20 mA 9i functioneazd intr-un p."*t O" un tZ:l temperatura maxrrrrn ".t" ambiant cu temperatura maxtma de 70oC' Sa se determine 1 Ko corpul rezistorului in timpul funclionirii daci Rr = p""" i" ".i""ge ""." R: gcM = I 14 i

l, cu valoarea nominal5 RN= 100

2.3.8. Un rezistor cu peliculd de carbon, de tip MCCFR0W8J010IA20 C2, funclioneazd intr-un mediu cu intervalul (cmperatura t-20,90fc. Sd se calculeze tensiunea maximA ce Poate fi la bornele rezistorului. R.: 2,9 V 2.3.9. SA se calculeze tensiunea maximd la bornele a-b din figura 2.14 cA R, este de tip MCCFR0W8J0I04A20 [23], avdnd Rrr= 100 kQ 9i Rz de tip MCCFR0W4J0624A50 [23] cu Rzr=620 kQ (ambele cu peliculd de ). Circuitul functioneaza intr-un mediu cu intervalul de temperaturd [-20,

2.3.2.SisedeterminetemperaturamaximatacarePoaleajungecr't1'rrl [23] erttr' unui ,"ri.to, cu peliculi de carbon, de tip MCCFR0W-4J0101A50 la botttt'tt de 70"C' avdnd iu*t.n"i"J lno-'tn mediu ambiant cu temperatura tensiune continuA de 4 V ii o rezistenla de 100 Q . R: ocv = 75,1 r

l'c.
c+_-F-]-

R:

R:

Fig.

2,

11 Conexiwre rcrie

2.3.3.SedaunlezlstolcuPl=0,25W9icrg=-480ppm/occearelabtlttlr, R:'it:"i:l o tensiune continue de 25 V 9i rezisten.ta de 10 KQ' ! .=- ! 1E: cu lemperatura variabila in intervalul I '{l funclioneaze intr-un mediu ambiant ^-.^ ,^l-..-r. ^^O^ ,-,^ este toleranla globrtlit 't "l^h'l,i 801"C. TemPeratura de referinid este 20"C;
,

R.: 290,1 V

acestuia, tg?

R:tg=ttt.5'i

2.3.10. Se se calculeze puterea maxima pe care o pot disipa doua Rr $i R2, conectate in paralel, $tiind ca Rr are puterea nominald r,5W $i valoarea nominald Rrlr=1 MQ qi R2 are P211=lW 9i R2v=2 Mf). itul functioneaze intr-un interval de temperaturA de l-30,1001 "C.

cu Pr=lW cc esll 2.3.4. Sd se determine toleranla globald a unui rezistor i, 170',".: parcurs de un curent de 2 mA, are RY = 100 KQ' t = Palrurs uc 1^l-O: ,0"01;,1 ,,1

o --t

,-t -l-l
R:

?_' o

intervalul [0' /{}l iun.llon"ora intr-un mediu cu temperatura variabild in

Temperalura de relennla este

^^olu L'

Fig. 2-15 Conexiwte paralel

R.:tg=11,8"1

R.:0,184 W
2.3.11, O rezistenta cu valoarea 470 kO este parcursd de un curent de I

kQ' funcfioneazi intr-un mediu ambiirrll [23] , av0nd rezistenJa nominali RN=1

2.3.5. Un rezistor cu peliculd de carbon' de

tip MCCFR0S2J0102A')ll

cuintervalulmaximdetemperaturdt-30,100)"C.56secalculezepulctr.tt maximd cu care poate fi incircat rezistorul'

R.: 0,25
W

Stiind cd trebuie sA functioneze intr-un mediu cu temperatura cuprinsd in [-40, 90]oC, sd se aleagd rezistorul sau rezistoarele ce pot fi utilizate
foile de catalog disponibile. R.: MOlS sau WA82, [24] 2.3.12. O rezistenle cu valoarea de 100 Q, cu o cadere de tensiune la de 2OV, functioneaze inf-un mediu cu temperatura cuprinsd in intervalul 10, 801'C, sd se aleage fipul de rezistor ce poate fi utilizat. R.: rezistor bobinat de putere, SQP5, SQP7, WA85, WA87, [24]
'I \

2.3.6. Un rezistor cu pelicul5 de carbon' de tip MCCFR0S2J0105A'r(| intr-un mediu cu intervrrlttl 123l. cu rezistenta nominali R5=l Mf)' funclioneazd puterea maxima la care poll! ll lli.np..ri"r, i+0, looloc. Sd se calculeze incdrcat rezistorul. R.: 62,5
'12 rrrW

Qqlp_949.q!9919[9aiqo

pi r i iv

rr

Probleme

yaloare - 2.3.13. O rezistenli demediu 10 ke, fiind parcursi de un curenl (lr intr,un cu temperatura cuprinsi in inreryatur 19T1.j:":tj**:e 40,120)"C. Sd se aleagt tipul de
I

2.3.19, O relea rczislivil. avrirttl schclrta electlicd din ligurd, se rcaltzeaz|

rezistor ce poate fi utilizat. R.: rezistor bobinat de purere, Sep2, Sep3, WA83, WA84, l2,tl

prin tehnologia straturilof groasc. ll(]leaua functioneazd intr-un mediu cu lcmperatura cuprinsd in intervalul t-10,100fC. $tiind ca Rr=10 kf) $i este parcurs de un curent de 1mA gi R:=470 kQ, fiind parcurs de un curent de 0,5
mA, si se calculeze putedle nominale ale rezistoarelor retelei'

2.3.14. O rezistenJd de valoare 1 ke gi o cddere de tensiune la bornc (lc llV, funcfioneazi intr-un mediu cu temperatura cuprinse in intervalul I 55. 1251"C. Sd se aleagi tipultle rezistor ce poate fi utilizai. R.: MOIS, wA82. l2,tl 2.3.15. O rezistenti de valoare I kQ gi o cddere de tensiune la bornc (l(. mediu cu temperatura cuprrnsd in intervalUl [-20,90]'C. Sd se aleagd rezistorul cu gradul de incarcare in putere mrrilr posibil.

20V, funclioneazd intr-un

Fig. 2.17 Relea rezistird

R.: Rr: 0,125 W; R:: 0,250 W

R.: MOIS, WA82, I24

2.3.20.IJn rezistor cu peliculi de carbon, MCCFR0S2J0332420 [23] cu Rr=3,3 kO funcjioneazd intr-un mediu cu temperatula 0,= 80'C. Sd se
determine curentul maxim care poate trece prin rezistor astfel incat temperatura corpului seu sA nu depdgeascd 120'C. 2.3.21. DouA rezistoare Rr (PNr=lW, RNr=2 kO) gi Rz (Pr.r:=O,5W,

2.3.16. O rezistenfd de valoare 100 e, avind o cddere de tensiune lir , funcfioneazd intr-un mediu cu temperatura cuprinsd in intervalul 9",ll" 9^"^1y, [-40, 100]'C. Sd se aleagd rezistorul care indeplinegte minimal cerinlele tL.
solicitare gi la care gradul de incarcare sd fie cel mai apropiat de 0,5. R.: Multicomp p/N #,
2.3.17. O rezisten{A cu valoarea
[2.11

R.: 10 mA R^r=l

de 2 Mf),

100.pA y,functioneazd intr-un mediu cu temperatura cuprinsi in intervalul [-30. ruul L. Ja se aleaga hpul de rezistor (rezistoare) ce poate fi utilizat in conditiilc unui gabarit minim R.: Multicomp p/N #, [23
j

este strebatuta de un curent d(.

kC)) sunt conectate in serie gi functioneaza inft-un mediu cu temperatura ambiantd 0,=100'C. Se se determine tensiunea maxima care poate fi aplicate la bomele grupului, astfel incat temperatura corpului celor doui rezistoare si nu
depdgeascA 120'C, respectiv 130'C.

R.: 38.4 V

2.3.22. Sd se analizeze solicitarea electrica

doud rezistoare

R1

2.3.18, O re,tea rezistivd, av6nd schema electrica din figurd, se rcalizeazi prin tehnologia straturilor groase. Reteaua rezistivd func{ionJzd intr_un medrrl cu temperatura cuprinsA in intervalul [_25,100]uC. $tiind ca R are valoarea ile 330 Q, iar curentul maxim ce trece prin terminalul comun al rezistoarelor estc de 150 mA, sd se calculeze puterea nominali a rezistoarelor retelei.

(PNr=O,5W, RNr=300 kQ) $i R2 (PN2=lW, Rr.ru=100 kQ) conectate in paralel, precizand valoarea tensiunii care se poate aPlica la bornele celor doua rezistoare atunci cdnd temperatura mediului ambiant variazi intre -10"C $i + 180'C.

R.: Un=316 V pentru -10'C < 0 3

pentru
0ry2

ONz

= 70 "C, u^= < 180'C.

T -'r

30 3

01a2;

UA= 0 pentru eM2< 0

precizand valoarea tensiunii care se poate aplica la bornele grupArii serie, atunci cand temperatura mediului ambiant variazd intre -20"C ii + 175'C.

2.3.23. SA se analizeze solicitarea electrice a doui rezistoare R1 (Prr-0,5W, Rrr=510 kQ) $i R2 (PN2=1W, Rr.rz=100 kQ) conectate in serie,

R.: Un= (RN1+RN2)Ia; Io= 161 1 1o,, 1oz ) =Ir,r I Ier= Uer/Rr.rr ; Ua=
Fig. 2.16 Reyea rezistivd (Rx 1+Rx2)Up1/R111= 4 I 9V pentru -20"C<0<l

Un-rR^.
R.: 0,2-50 W

lD r r rR-.',/f ' -" -rMr'N ^dr

1l

00'C:

p.nttu

100'C<0<0r"r r: Ue=O pentru

0Mr<0<175"c.

74

c-ap-4Bcastparc

luterq_

oloclronico pasiv0

Problme

rezistenta nominali Rr=2 Ke, pn=O.l25W tt 0n.r=1250c, ce functioneazi intr-un mediu cu temperatura ambiantd g,,. r ,,r, aplicd un impuls de tensiune dreptunghiular cu amplitudinea Ui=10 V rlrrrrrtrr 5i ti. Constanta de timp termica a rezistorului este rth=40 s. Si se calcrr|r.tr, temperatura maximA la care ajunge corpul rezistorului in situa{iile: 1) ti=10 s, 0"=70'C; 2) ti=10 s, 0"=100"C; 3) tj=200 ", 0"=70"C; 4) ti=200 s, 0,=100'C. Sd se precizeze care este valoarea maximi a amplitudinii impulsului cirrr, ,,r. poate aplica la bornele rezistorului in cazurile l-4.

2.3.24,

Unfi rezistor cu

2.3.29. Si sc proicctczc tlirrrcrtsittttilc unui rczistof de valoare nominald kO, putcre nominali I'r=0,5 W cc lirnc{ioneazd la o ternperaturd maxima iuntd er=65"C, utilizind o pasti rezistiva cu rezistivitatea superficiald ps=1 2, densitatea de putere p,=65 mWmmz; temperatura nominald 0N=700C lcmperatura maximd 0u=150'C. Rezistorul se rcalizeaza pdn tehnologia lor groase, cu ajustare de maxim 307o din valoarea rezistentei fr o a tdieturii de n.raxim 50% din liJime. R.: l=3,3 mm, L=4,6 mm o pastd rezistivd cu rezistenta superficiali P,=1k0/mmr, 2.3.30. Utiliz6nd

R.:

esre t)76"C,2) 106.C,3) 94.C,4) t21"(..t|, esre 1) 31,6 y;2) 22,3 V; 3) 15,8 V; 4) 1l.t V
2.3.25. Un rezistor avand rezistenta nominald Rr,r=l00 ke, pN=0.5W ft 0u=1250C are aplicat la borne un semnal periodic dreptunghiular ca tn trltlll
2.8. Se cunosc: to=20 ps, 1,=lQ p5,

gcM

itatea de putere p.=155mwmm2; temperatura nominald gN=700C $i maximd 0M=l5OuC, sA se proiecteze dimensiunile unui rezistor cu nominald PN=1 W, valoarea nominald RN= 2,2 kf), temperatura maximd nrediului ambiant 0r=100'C. Rezistorul se realneazA. pdn tehnologia urilor groase, cu ajustare de maxim 307o din valoarea rezistentei gi o a taieturii de maxim 207o din litime.
R.: l=2,9mm, L=4,4mm

a) SA se determine valoarea maximd

aplicate la bornele rezistorului.

U1 a

amplitudinii impulsurilor care lnrt ll

b) Pentru Ui=200 V care este temperatura maximd la care ajunge corprrl rezistorului? Se vor analiza la punctele a) 9i b) doud cazuri cu valori diferite ale tempcrirllrtl mediului ambiant: l) 0,=70"c, 2) 0"=100.c. R.: a-1 Ui=316 V, a-2lJ=223 V; b-l 0"M=94 "C, b-2 e.M=t2,1 "r
2.3.26, Alege\i tipul rezistorului cu rezistenla nominald RN=100 kO lrrr, poate funcliona intr-un mediu ambiant cu temperatura g"=100.C, av6nd aplir nt la borne un semnal periodic dreptunghiular ca in figura 2.8, cu ampliturlirrr.rr Ui=400 V. Se cunosc: tp=30 ps, ti=15 ps.
R.: WA83 sau SQP2. | .',tl

2.3.31. Utilizand tehnologia straturilor groase, sa se proiecteze e unui rezistor de putere nominalA Pr=1 W, valoarea nominald
15

kQ, ce functioneazd intr-un mediu cu temperatura maximA de 90"C. Se o past6 rezistiva cu rezistenta supedicial6 p.=l kQ/mm', densitatea de p,=l55mWmm2, temperatura nominal6 0,r=700C $i temperatura maxima
R.: Rezistor pildrie; l=0,9 mm, L=9,45 mm, l'=6,3 mm, L'=2,7 mm

1500c.

2.3.32. lJn rezistor de putere nominala Plr=0,25 W de valoare nominale ce functioneazA la bmperatura 0r=65"C se rcaIizeazA prin tehnologia rturilor groase ferd ajustare. Sa se proiecteze dimensiunile rezistorului, gtiin^d se utilizeaza o pasta rezistiva cu rezistivitatea superficiala P.=100 Oirnm', de putere p"=32 mWmm2, temperatura nominald 0r=700C, maxime 0M=l5OoC. R.: L=2,3 mm, l=3,38 mm

2.3.27, Un rezistor caracterizat de parametrii Rr=1,6 ke, pr=0.-5 W, 0r=20"C, se realizeazd prin tehnologia straturilor groase fArA ajustare. Sii t, proiecteze dimensiunile rezistorului, gtiind cd se ilrzeazd, o Dasta rezistiv,r ( lr parametrii: p,= I kQ/mm2. p,=65 mW/mm/; 0r=70"C: gr,r= | 500i.
R.: Rezistor dreptunghiular l=2,2 mm, L=3,5
rrrrrr

2.3,28. Utilizdnd o pastd rezistivA ce are paramerrii p,=100 f)/mm2, Ir.. l mWmm2, 0r=700C, 0v=1500C, sA se proiecteze dimensiunile rezrstorulur r il parametrii Rr=200 fi, Pr=0,25 W. 0r =1000C. ftiind cd rezistorul se realizciVil

prin tehnologia straturilor groase fArA ajustare.

2.3.33. Sd se proiecteze dimensiunile unui rezistor de putere nominala , valoare nominala Rr=750 O, ce funclioneaza intr-un mediu cu maximd 0r=100uC, utilizdnd o pasta rezistiva cu rezistivitatea I kQ/mm2, densitatea de putere p,=65 mWmm', temperatura nominalA 70'C, temperatura maximd 0r,r=150'C. Rezistorul se realizeaza prin ogia straturilor groase, cu ajustare de maxim 307o din valoarea rezistentei
o lungirne a

R.: Rezistor dreptrrnglrirrlirr' l-).{r

76

rtrrrr, L=5,1 rrrrrr

tlieturii de rnaxirn

307o din ld{ime.

R.: L=3mm, l=5,7 mm

17

;itl) j' Iiir/t:.kr,lrlr lllr,

2--l--l{. ( rr ltJ

rr

(iott)lx)ttor]10 (,11

tr,,

,, |,.r ,rr,,,

l'rr rl'lt,DI (rc

0r=70'C. Sir se ;rroiccteze dimensiunile rezistorului.

lcl|ltologil s(l lL|lilo[ g[oasc un rczistor de valoare nominald RN=lg kf), puterc lonrinulii I)N=0,-5 W iii cu ternl)eriltura maximd a mediului in care funclioneazi
R.: Ilezistor pdliirie;,1=0,7g mn, L=9,g2 mrn, l,_6,4 mn, L,=2,34 mnr
are

l()l l ..',(.t l)it:,1{. rr./tsltv(. (.;.,it( t(.rrlitl,t rlr. o rt.zrslrvitatc slll)(rli(.illii l).. I [()/nlr. {l(.ltsit;rt(,il {lc l)ulcrLr {r-5 rrrW/,,(., rcnrl]cralunr |. rrorrinalii 0*.70r)('. ti:rrrPcr:rtrrir ntaxinli e*=l-S0,,C, sc rcatrzeaza

It

u,

,,,,,.,,.,,,,,,,,,j;,, );ll,l, i"jlli l,::,lll;ll: :,'.r,..,i.,,i,

l0Opprrr/,,(,:

. lrr rrtrrr.r r,l,lrrr,.r

prin

R,=.:1..1L12.

l_110?,,

1ip MCCI_ROS2J(]362A20

R2=(r,fikO.

r=tl0%, rip WA8,1 l2.ll

l2l

I si

ci1:
.. = (rr

2.3.40. Si se aJeagd rezistoarele divizorului de tensiune din ll-eurd, $tiind

R.

lcr)rr)eratu'a a = 200

2.3.35. S,t se calculeze toleranta globala tg a unui rezisror care tolclanla de fabricalie t, = XlVo la 0o = 20.C gi coeficientul

lernl)cralLrra cuprillSA in jntervalul [_40,120]0C.

ppn/.c. Rezistorul functioneazd intFun mediu amblant

R.:

de valatre cu
cu

Ut=27 y,

F;R-

.u,.

r,,:

=rsq.

tut=!2Vo, our=t100

tg-137

It,=299 E2. R r=100 O 0, l-5. 601,,c, 0o=20.c.

ppnr/.C

Ul

J"
Fig.2.18 Dit,i:or

JU,
rezt.trt y

rczistor ului.

2.3.36. Un rezistor cu toleranta t= !2,5a/a la 0o=20.C qi coeficientul de vil.alrc cu tenlperatura g = -500ppm/'C functioneazd intr_un mediu ambiant cu tenrperatlrra cuprjnsi in intervalul I 30,11010C. Rezistorul disipd o putere p=0.-5 W $i arc rezistenta termicd de 60 K/W. SE se calculeze toieranla globald a

R: tg=t8'5 7"
se detenrine toleranta globald a unui r.ezistor cu toleritnta t= ttt.l(/r, ir 0o=20.C gi care are coeficientul de varialie cu temperatura cl= rl0rrrrm/0c.. Rezistorur func[ioneazd intr-un mediu ambiant cu remperatura t uplilsi in intervalul L-30, l l0l(,C, supratemper atura datorati disipatrer proprii

R.: Se pot utiijza urmatoarele cotrbjnatij de rezistoare: l) RJ, rezistor bobinar de rip WA8,11241, cu n*,=299g2-i=a57o;i R2 de acelagi tip cu Rrr=100Q. r=tso.;lI) Rr,;;zisr;;;; ;lrcurd meralici de rip Mo2S^[2a1. cu R\r=]00Q, r=ttoz. n] ae t:p M0l S I24l cu RNr=100e. r=J5 q.

2.3.37.

Si

2.3,41, $tiind

ci

;llii:':r'l*'"
.. u.=

de

lt\vo,

tensiunea U2 a divizorului de tensiune din fig. sd se deternine ,ip".ir"

d;;;;l;;";;"

ure

2.l7 are o .i,.uiturui

R, <.ll

liirrrl de 30'C.

R'+

R' -'
+3 70

ur=400v
R : tg= 16.347'

2.3.3t1. Sd se calculeze toleranfa globali a unui rezistor echivalent obtinur I) n conectarea in serie a doud rezistoare R1 ;i R2, gtiind ca Rr=lkf), tr= tl%. u.l-150 ppm/oc $i cd R:=2,2 ke, t2= +lqo, c(:= 150 ppm/oC. Rezistoarele R,

Rr=560kO: R :=l Me e, [- 10, 90]oc, 0o=20.C. R.: se pot ale.qe Rr,rezistol.cu peliculd de carbon, de hp MCCFR0S2JO514420 t231, cu Rx p_=r,:

llr

,10, l20l"C. Temperarura de relerinld este 0u=20"C.

lunctioneazi intr-un mediu ambiant cu ternperatuia cuprinsi in intervalul

;i
i_

t=1rg7o. prv=0,5w

R2, r'ezistor de volui m' cu carbon' de

r=560e, ,=ij El w qi tip cBT50 l22lcu Rx,=lMQ,

2.3.19..Sd se aleagd tipurile de rezistoare Rr, R2, cu paramernl cofcspunzilorj, astfel ilcAt la conectarea in par.alel valoarea rezistentci t.(l|lvirlr.r)l{ si iie R.=].2 kf). coelicientul Je telnpet.atura co._U, tolerrrrr.r r'l.l';rlrr;r irLrpirii 1,.-|'o. Tcrsiuner ir bornerc ciriuiturui ..t! o. ro v., (ifclilul linrctionearli inlr-un mecliu cu lempemtura 0. [_40, 105](,(:. 'li llll)clitlUll dc |clclin(lr cstc e0-2OoC.

R:

tg= 11,57

t67o. Se dau:

2.3.42. SA se aleagi tiourile cle rezistoare cu paraneh.ii corespunzatori, lstfel incdt arlplificarea .i..ulturui din figura z.l:

,a"rr'#'"

R,+R.
Rl

"r"t'.,"

,r,u*,nra

a.

e, l-10. l(xll(,C. 0,,-20.(..

I1=1,=l p4, Rr=l kQ; R -,-I0

kC),

/li

.2

Rezistoare Iniare

qQrn

pale!lC_glpSlJon

i( ir

l)

ltv(,t

P/^hl6m6

urmitoarele combinalii de rezistoare: I) R1 gi Il '-' " rezistoare cu peliculd de carbon "' [23]: n*,=ttCl, ,=XiS"i' Il r R I qi R:. ;ezisroare cu peticut,i meralica rlc 5"1:,^013. tip MRS25 [25]: RNr=1kCl, t=+2Vo; Rrr=leyfi, py2Vo

R.:. Se pot utiliza

pli. Sd se detcnliDLr liccvcr)lrr dc rczonantd !i tipul impedanfei la

ft'ccvenld dacd:

inalte

1:jt*:

r) RN=15Q;

b) R" = 329 g.

2.3.43. Sd se specifice tiounle de rezistoare care pot amplificatorul din figurd. Se dau:

fi

utilizate iI

.R, A=-R;,

R: a) frecventa de rezonanli a rezistorului este f0= 4,66 GHzl impedanta, v admitanta este inductivd pdnd la aproximativ f6, rezistivd in jurul lui f0 peste aceaste frecvenld devine capacitiva; b) rezistorul nu are rezonantA; la
rlta frecventd impedanta, respectiv admitan(a este capacitiv6.

rA

<14%,
I

Ir=I:=10 mA,
Rr=100 Q; R

:=l

kf2,

u pentru divizorul rezistiv din figura 2.16, in funcfie de toleranta si

2.3.47. SA se determine toleranta $i coeficientul termic al raportului U2,{Jr

e" [-20, 100]oC, go=20"C.

l"
Fig. 2.19 Anplificator inversrrl
I

raportului r = R1/Rr.

R.:

Se pot

utiliza

R: 1,,=''

-t;s' ' ,-,o,,=- ' l+r' -

urmatoarele rczistoare: R1 gi R2, rezistorre cu peliculd metalic, dc tip MRSI6

r=t

qo.

c=j50pprn/C

[25]: RN,=100ft, r=tlq,,

o=t;o;p"#;: R"r=lko, ,' - -.^

2.3.48. Se se determine toleranta $i coeficientul termic al amplificArii lificatorului inversor din frgura 2.19 in functie de toleranta si coeficientul

ir=Rr/Ru.

Si. se determine ripurile de rezistoare ce pot fi utillzate penlfu .^.r,_^r,:^.01. reatzarea unui divizor de tensiune, (conform figurii Z. i+l"Sril"O t""ctioneari.l ttitT impulsuri periodice. cu to=l ms gi "" ]: 1"apticard 1erl3. Tensiunea (pe durar. tmpulsufui) la intrarea divizorului .rt" U,,=:OO; 4Vo qi u, +200 ppm/.C; Rr 100 ke: R, = 1.0 ke; 0" [_10, 90]0C, go ";";= = 20"C. Tensiuncrr = la iegirea divizorului are, pe durata impursurui, o abatere maximd de al5zo. R.:. Se pot utiliza urmdtoarcle combinatii de rezistoare: I) Rr gi Rr. p:l:uld-de carbon [23]: R*,=1aa1e, 1=157. :.,'::fJ.^.1E1..5.ra: llt R, si p, Rr.r=l0kQ. "" ii^ rvrKsz) , r-, : _ , -. , _. .-/rstoare cu peliculi metalicd (lc r,Do.. rip up, MRS25 [25] RNr l 00ke, [25]: t=+5 Eo, a_+50' pn/c R"r=i;ko. ; t=+5%, a=+5Oppm/C.

R: ln = - 1r;

61n

= -q,

2.3.49. Se dd puntea Wheostone cu notatiile ca in ltgura 2.20. Se noteazd / U2, 11 = R1 / R2, 12 = R: / R+. Se se determine toleranta raportului u ln de tolerantele raportu lor r, si 12.

pF. Sd se determine
frecvenld,

2,3.45. IJn rezistor are inc

Fig. 2.20 Punte Wheastone

I

dacd:

si capacitatea de ,r""".",utY'illlll:lte 9i tipul impedanlei la inallii oe rezonanfa f..10.nlj

R:

r, "

(l I

'r"-'r\ ,r, |
rl\(\- 12\

tl+ t2\rt

'2'l-'ll
\)

,r. 1

a) RN= l0Q. b) RN= 1kO.

divizor rezistiv

R: a) frecvenla de rezonant5. a^rezistorului este fe=l,J! GHz; impedanlir. respechv admitanfa este inductivd pana la aproximativ ,.ri.iui _.iurrf ,ui ,,, Sl peste aceasti frecventa devine capacitivi; l.y ."rirtorui nu ure rezonanli; llr inaltA frecventa impedanla, respecriv "," '

l,

2.3.50. SA se determine toleranla globald a raportului tensiunilor unui ce^ functioneaza intr-un mediu cu temperatura cuprinsi in Intervalul l- 10. Ool "C utilizand pentru rerlizare: a) o retea rezistivd de tip THV 20B (Anexa A8); b) rezistoare discrete de tip TG 985 (Anexa A8).
R: a) tr, = 1 9,329Eo;b) t""=

2.3.46.lJn rczislor

"0rrli""i" "r" ""i;;;1,,;;. rrc jnduclanta parazilit t. _. : IlI (.|l)ircitllea fj

It0

2,88Ea

C = 0.5

liI

Cap.3 Termlsloarg

Componente eloctroni9q p0glv0

Probleme

Capitolul 3

3 B-1300 K
5-8=3000 K 6-8=5000 K

REZISTOARE DEPENDENTE DE TEMPERATURA TERMISTOARE

3.1. Noliuni teoretice

"
r(4 Fig. 3.2 Caracteristica tensiune-curent d termistoarelor NTC pentru diverse valori ale consta tei B; R25 = l0 kA, D=8 nWTJ

Termistorul este un rezistor cu rezistenla puternic dependenta (lc temperaturA gi ca urmare caracteristica U-I este neliniara. Specific dependenlci
de temperature, comparativ cu cea a rezistoarelor liniare fixe sau variabile, eslc faptul ci la varialia temperaturii cu un grad valoarea rezistentei termistoarelor' se modifici cu valori de ordinul procentelor gi chiar, la unele tipuri, cu valori tlc

ordinul zecilor de procente. Cu alte cuvinte, este posibil ca intr-un intervill ingust de temperature temistorul sA-$i injumetileasci sau sd-qi dublczt' valoarea rezistentei. Micgorarea sau cre$terea rezistentei este in stransa corelalie cu tipul termistorului, care poate fi cu coeficient negativ de temperaturi' deci i;ii micsoreazi valoarea rezistentei la cregterea temperaturii sau cu coeficienl pozitiv de te^mperaturd, dacd valoarea rezistentei creqte odat6 cu marilcil temperaturii. in continuare se va pune accent pe termistoarele ceramice 9i itt special pe cele cu coeficient negativ de temperaturd, acest tip intervenind intr
un numir mai mare de aplicalii. 3.1.1. Termistoare NTC

Din punct de vedere matematic, caracteristica termice este dat6 de relalia:

E

Rr= A er
:
.

(3.1)

Rr=rezistenta termistorului la temperatura T[K] a corpului; A,B constante ce depind de material fi de structura constructivA a
Cunosc0ndu-se valorile rezistenjei termistorului la doud temperaturi Tr, pot calcula parametrii A gi B ai termistorului:

2, se

Un termistor cu coeficient de

temperaturd negativ

(NTC) are

rr

!! A.e'', /r rl lJL - c8\n itl

R,, = R,, lnR-,

R,z= A.er'

caracterisdce termic6 de forma celei din fig. 3.1 9i caracteristica electrici (lc forma celei din fie. 3.2.

1l

ln R-"

(3.2)

-!
A= Rrt.ert =
g
Rrz

aloarea constantei A nu este de reguld precizati, dar rezultd in funcJie rezistenJei norninale R25. Astfel relalia (3.l ) se rescrie sub forma
R, = R:5exl

I,t, tr

el]
B

r tl

13 1)

de variafie cu temperatura al termistorului este:

rompecru
(

1/r (Kr )

I dR,

(b) Fig.3.1 Caracteristica temicd a temistoarelor NTC la scard litliord (a)

Si logarit,lricti (l')

Drr-Tl

i/l 1\

Puterea disipati (evacuate) de un termistor in mediul ambiant este: (3.4) PN= D(Tc-ra)=D AT

It2

l{l

Cap.

Io rllrrl.oqro

]Oompr)|lo'llo oloctronice pasive

Probleme

unde:

in K sau 'C.

D=coeficientul de disipalie tenhicA (uneori se mai noteazd cu E): Tc=temperatura corpului termistorului ; Tu=temperatura mediului in care funcfioneazi termistorul; AT=supratemperatura corpului componentei fald de mediul ambiant;

se expr.rrrlr

in regim termic stationar, adicd

temperatura corpului, p*terea electric5 disipatd

evacuate, deci se poate scrie egalitatea: P*=Po

atunci cand termistorul nu-$i mar modilirt in termistor ;ste in totalitirt(.

Fig. 3.3 Caracteristica temlicd a grupdrii paralel
(3.5
)

ter

istor- rezistor.

unde puterea electricd disipate este date de relatia:

e,={-n, r=os-q:

Se observd ci graficul R"o (T) prezintd un punct de inflexiune gi cd s-a o oarecare liniarizare a caracteristicii in iurul ounctului de inflexiune.
(.l.
tr t

Corel6nd relaliile (3.6) 9i (3.1) se deduce expresia tensiunii gi a curentului functie de temperature. Astfel:
U =.,1A.

Coordonatele punctului de inflexiune se obfin scriind expresia rezistenlei RR_ echivalente Ren: R-, = *, Ei anuldnd derivata a doua. Se obline o relajie de
R+

irr

Rt

implicit cu care
)

se poate determina temperatura

Ti la care are loc inflexiunea

(3.11)

D.e-r

) .en

(3.7

R.tTt=R?
De aici rezulta:

R+

)T

respectlv

B-2T,
R

t=\l4.e,l

n-T)

e
(3.fi)
(lc

utilizare de

Expresia (3.7) admite, pentru un mediu ambiant obignuit, cu temperaturi

ordinul

zecrlor

temperaturii TuM.

de grade Celsius, un maxim corespunzilot

R' Coeficientul de temperatura al grupdrii paralel o.o se poate exprima prin

-8R,, -l+

t-

(3.12)

7,,.-

B-"8-\B4r" '
2

(3.e)

-" -

R+Rr

(3.13)

Pentru a putea obtine acest maxim trebuie sd fie indeplinitd conditia B > 4 Ta. Din relafia (3.9) rezultt:

ri"
'f ,'1"
(3. I0
)

de unde se observd cd odate cu liniarizarea caracteristicii are loc qi un efect de reducere a coeficientului de temperatura global, sau echivalent a sensibilitd{ii termice. 3,1.2. Termistoare PTC

Conectarea in paralel a unui termistor NTC cu un rezistor

liniar

Conectarea unor termistoare in paralel sau serie cu rezistoare lixe cstr necesara pentru a obtine anurnili pammetri care nu sunt indeoliniti tlr. termistoarele disponibile. De asemenea, in aplicaliile de mdsurare a temperatur.ii este necesare o bund liniaritate a caracteristicii termice. Prin conectarea unui termistor NTC in paralel cu ur rezistor fix R (ao=t11 se modificd caracteristica termicl a temtistorului echivillenl oblinut. Gral.icrtl R.,,.(Tr estc prczcltrt ir) ligLrr.ir.1.i:
u4

Termistoarele PTC sunt rezistoare neliniare ce prezintd un coeficient de variatie cu temperatura pozitiv gi foarte mare intr-ul'r domeniu relativ ingust de temperaturA aflat intre doui temperaturi T- $i TM. Astfel, pe un interval doar de zeci de grade rezistenJa electrica sufera o cre$tere cu cdteva ordine de mdrime. Aplicaliile ce folosesc termistoarele PTC se bazeazd fie pe caracteristica termica R=f(T), fie pe caracteristica electrice I=f(U). Caracteristica termicd R=f(T) are o

llurA aproximativ in folmi de "S" cu doui zone in care coeficientul de temperatura este negativ ,si lcl tiv nric in modul $i o zonA aproximativ liniara
IJ\

llatil irt[c prinlclo doutr in carc coelicicntul clc vlrIiulic cu tcntpcriltulir

pozit iv gi foarte rnrre.

(.str,

in general PTC-urile sunt utilizate pentru avantajul ca pot bascula rclltr! o rezistentd "de repaus" de valoare mici sau chiar foarte l|ri(,1 (mA...O) gi o rezistente de valoare mare (sute de O...kf)). Aplicatiile sunt lirrrr rr. numeroase, cateva dintre ele fiind urmitoarele: senzor de nivel pentru lichir|l., circuit de demagnetizare pentru tuburile cinescop coloi, monostirl)rt electromecanic, element de temporizare in circuite de alarmare, elemenl r|l, protecfie la supracurent gi scurt-circuit, protecfie combinatd la supracurenr ;r
repede intre
supratemperatura, etc.

t\

Fig. 3.5 Caracteristica cdracteristicd curent - tensiwre

I4U)

, In multe aplicatii termistorul PTC se comporta ca o siguranfi, dar rrrr fuzibilS, ci "reversibili", in sensul ce rezistenta termistorului variazi brusc dc lrr o valoare micd, in condilii de funclionrre norrnala, la o valoare extrem de nrirc, in cazul aparitiei unui supracurent. Interesanti este ins6 reversibilitatea sa: lrr dispari{ia supracurentului rezistenta acestuia revine la valoarea de ,,stand by',, adici micd sau foarte mici, din starea iniliali. Caractedstica termicd standard R=f(T) este datd in figura de nrai jos:

unde:

I-

curent rezidual;

Ib= curent de basculare; Uu= tensiune de basculare; Ur= tensiune de funclionare;

Ua= tensiunea de distrugere.

in ultimii ani firme specializate in fabricafia de PTC (ex: Raychem)

au

dezvoltat termistoare cu coeficient de temperature pozitiv pe bazd de polimeri, capabile prin conectarea lor in serie in cadrul circuitelor ce trebuie protejate sA De comporte ca sigurante reversibile de foarte buna calitate (figura 3.6).

Fig.3.6 Conectarea wuti ternistor PTC cu t?l de sigumnld reversibild

Fig. 3.4 Catacteristica tennicd R=.f(T)

La aparilia unui supracurent in circuit, termistorul are ull salt (o excursie)

unde: Rn= Iezistenla minimA;

Rp= rezistenta de palier; RM= rezistenla maxime:

in cadrul caracteristicii termice (vezi figura 3.7, specificd PTC polimerice), rezistenla componentei crescand sen.rnificativ $i reducand in acest fel curentul

T.= temperatura minimi;

Tb= temperatura de basculare; To= temperatura de palier; TM= temperatura maximd.

prin circuitul protejat la o valoare de siguranJd, care sd fie nedistructivi pentru elementele de circuit. Saltul de rezisten{a se datoreazd cregterii rapide de temperature a PTC in conformitate cu legea Joule - Lenz

Aldturi de caracteristica R=f (T) multe aplicatii se bazeazd qi pr caracteistica I=f(U), numitd caracteristicA curent - tensiune 0l prezentatd in
figura 3.5.

86

81

Qap,.3,Iermlslooro

ComDonenlo olectronlco

Ulvo

Problomo

Orice crci;lcrc sul)lil|rc0li||11 l)cslc l)unctul 3 va cauza o incilzire rapidd a termistolului PTC (cirltlura rlcgljattr liind mai mare decit cea transferatA mediului). Astfel, pentru v rialii lbarte mici de temperaturi se oblin salturi extrem de mari de rezistenfd, ajungdndu-se in punctul 4, punct in care PTC se spune ce a atins starea de blocare (siguranJi reversibili cu rezistenld
mare, practic "arse"). T" se poate considera "temperatura de operare a termistorului", obtinand

(3.16).

T,

T.

Tr

Fig. 3-7 Caracteristica termicd R=f(T) la termistoarele pTC polimerice

(3.16) La scdderea curentului (eventual la remedierea defectului care a condus la lui) termistorul PTC va comuta in starea de rezistenfe mice (punctul I 2 sau 3), siguran{a reversibili redevenind "bun6", deci aptd de a func{iona in Formule pentru calculul termistoarelor PTC:

apropiate de cea clasici. Principiul de funclionare se bazeazi pe bilanlul energetic global, aga curtl . este dat in ecuafia (3.14). pentru a nu o complica pr"r"ntui-"u, s_a

deceniu au fost dezvoltali polimeri conductivi care

Dupd cum se observd din figurile 3.4 3.7 efectul de coeficient 9i poziliv de temperaturd (or) este profund neliniar, tocmai acest fapt caracteriziirrl termistoarele PTC (este cunoscut ce toate metalele au cq> 0, dar in cazul lrrr efectul PTC este unul liniar, panta fiind relativ scdzutd). Uzual, termistoarele pTC au la bazd. mateiale ceramice dar in ultinlrl
sA

. . .
o

prezinte o caractenslr(,il

tensiunea maximd pe termistor in starea JOS (ON, HOLD):

U

,.,, = 1 , . R,^,, (vezi anexa A4);

(3.17)

termistorul s-a incalzit uniform la temperatura T.

constden( cil

rezistenla in starea SUS:

n, (3.r,lr

m.c.Lr=ln.r2_D (r._r")l
unde m=
masa termistorului;

N,

=1t

U'

(vezi anexa A4);

(3.18)

curentul rezidual: ,T_UT conditia de salt auton.rat SUS - JOS: (3.19)

c= cdldura specifica a termistorului; AT= variatia temperaturii terrnistorului; I= intensitatea curentului prin termistor; R= rezistenla termistorului: D= coeficientul global de disipa{ie termicd; Tc= temperatura termistorulur;
Tu= temperatura ambiantA;

^.

IJ2

<

P.,

U= lensiunea de lucru

circuitului

(.3.20)

RL= rezistenfa de sarcinA

At= inteNalul de timp in care are loc incalzirea termistorului Puterea disipatd in regim termic statlonar este:

Probleme rezolvate
3.2.1 Si se calculeze temperatura corpului unui termistor ce funclioneaze -un mediu cu temperatura de 30"C, cunoscdnd valoarea coeficientului de termici D=10mW'C $i cd termistorul disipd o putere de 0,5W. 0"-0")
rrl

n.f =o ft-q)
":"rr9 disipate prin efect Joule - Lenz fiind evacuati in exterior.

(.1

1r

Il

condilii temistorul pTC nu se mai incilzegte, toatd cill(hl rl

caracteristicii din figura 3.7. pentru curenti ceva mai mari dar nepenculoll, echilibrul se realizeazd in punctul 2. Echilibrul in acest punct poate fi ob1iu,,t pt dacd, in condifiile unui curent constant, temperatura ambiantd crelte. I)(.ltll cre$teri suplimentare de curent (cazul cel mai flccvenl) sau de tempct.ittlllI ambiantd, echilibrul mai poate fi oblinut, la limiti, irr punclul 3.
1l1l

La functionarea normali regimul termic este atins in punctul

!=40+0"=50+30=800C
3.2,2 Un terrnistor NTC clc tip IIPCOS B57164K0471 al c6rui corp atinge funclioncrzI intr un rttcrlitt cu lcrr]pcrittura de 40"C. Si se calculeze
ll()

rpvr

r9r

rtrr

9lrs9Lr-tar_r,r-u.,9

pqsrvu

__Il!2qlql!]-g

curentul maxim ce poate trece prin termistor. Cor:licicrrrul de disipalie cstr.rh, 7,5 mW'C. La temperatura de 25uC termistorul prezintd o rezistentd dc 4?0(l,
iar B=3450K.

Rezolvare Puterea disipata

3.2.4 Sii sc determinc vrrlorrreir rr.zislenlci ll cc trcbuie conectatd in I cu un tcrmistor de tip ll57 | 64K0 l5 I produs de EPCOS, astfel incar ientul de variafie cu tenlperatura al grupului echivalent, la 40"C, se fie de 7oloC (se neglijeazi cr*).
R

in

regim termic stalionar de termistor este: p=D(o,.

0,,),

0"=850C, D=7,5mw/C (conform anexei ,A3) P=7,5. I 0r(85-40)=0,337W<PN=0,45W: unde PN reprezinta purerea nominald a termistorului (din catalog).

"--+ , F-_.-J__t=rY | ---/-, I

.J:J n-, ""
R. R,

-J-----------1l-t/

Rr.=A

eBil58

R+R,

ftr r\l I rr _. rr'l R.=n,,expl B) -; i rr<)) ll-4?0expl 34s01 J)d te6 /l ll=oz.so \ ,'_ | |\rs5
I

Fig. 3.9 Conexiunea ptualel rezistor-termistor

Curentul maxim ce poate trece prin rezistor este:

I

cientul de varialie cu temperatura de al

,

Re:

'^^

,l- = ,l- o /,) \l ^as ll

3.2.3

fP

bJr?5= -^ - InA tu,t

se determine toleranta

- R+R, -'
ta termistorului la 40"C:

ermistorul B57164K0151 are parametrii Rzs=150Q, B=3200K. Rezultd

coeficientul de variaJie cu temperalu l al grupirii de rezistoare obtinut prin conectarea in serie a unui termistor llr, avand toleranta t.r $i coeficientul de temperature d,r, cu un rezistor R avirrrl

Si

fi

toleranta tR gi coeficientul de temperaturi crp, figura 3.8.

*] ----l Rezolvare:
Toleranla t"
a
Re=R+Rr

poate determina gi coeficientul de varia{ie cu temperatura al termistorului la gi apoi rezistenla R:

'-o

=- r;" -3209^ = = 313'

R

B-

z.ze,c.

t'c

Fig. 3.8 Conexiunea serie rezistorlertnistor

rezistorului echivalent este:

t.=t(lhl'trl+lh2.tRl)

_ Rt ct."r _89,1 t-2t dr$-q",a -3,26+ 2

1D \o ----

adopte un rezistor cu valoarea nominali

l40fl

sau 143Q apa(in0nd seriei

, R, rR" R. ' 4 dRr R+& .. R,R" R R, dR R+ R.

, _Jn, '"-1 l,.l.n ',ll) 4+R
Coeficientul de varialie cu temperatura d. al termistorului echivalenL esrc:
l

3.2.5 Un termistor utilizat intr-un circuit functioneazi in regim termic

. Se cere:

a =tL ct-+lLa-= q"=

R,

R..a-+R.a^ ' "

R+Rr

) sA se determine valoarea rezistentei termistorului, gtiind cd la borne cdderea tensiune este de 7V in cazul in care supratemperatura componentei fate de ambiant este de 44"C, iar coeficientul de disipatie termici D=l6mW'C. ) sd se calculeze lilimea minimd a traseului de conectare a componentei in it gtiind cA densitatea maximd de curent admise pentru cablajul imprimat de
g=2OUm este J= 10A,/mm2

in general Rcrx <<Rrcrr gi

se poate considera

R+Itr

qr

Regimul termic fiind stationar, puterea electricd disipad de componente esrc

egala cu puterea evacu tS de componenta. P.":

90

9l

Cap. 3 Tcrmrstoarc

olo0lronlco pasiv()

problc[o

Pe!=DAT, Pd=U'?lR

Rezdte in conditii de regim termic stafionar:

U, D.LT inlocuind mirimile cu valorile numerice se obtine:

t)"
'1'1 p=-:7no '' t6.l0 I .44 "--

ul tttaxitu l)rin lcrnlistot csl(. (itl(llitl la lcnlPolaturil nraxinri permisd in 0r,,r=85'C, deoarecc lclrrpcftllura terllristorului variaza monoton .or in l unctie dc curentul ce trece prin el.
fP

857164K0680 are parametrii: Rz:=68O, Pr=0,45W, B=3050K, a cea mai defavolabild. adice valoarea cea mai micd a unui curent ce
g

b) Curentul I ce este'ddmis se circule printr-un traseu de lelime l, gr','.rrr',

deci secliune s=l g la o densitate maximd admisd
J,nu*

Lind

este:

incilzirea termistorului la o valoare de 85 'C. atunci

c0nd

I=s.J.""=l g.J.* Pe de altA parte, curentul ce circuld pdn traseu este acela$i cu c(l l,rrn componente. in cazul de fa15, la bornele rezistentei de 70 Q ciderea de lcll:,||||u
este de 7V.

I= 7V = o.lA
70c2

mediului ambiant variaze, este la 0"=45'C, deoarece in acest caz Pa din rela{ia precedente are valoarea cea mai mici, Rr fiind constante (Rs5). altfel spus, este nevoie de o putere suplimentara electrice mai mica pentru a i temistorul la 85 'C atunci cand tenperatura ambianti este mai mare, de altfel evident. Puterea maxime disipatd de termistor in acest caz esre: 3(85-45)=0,3w<PN Pd md=D (0M-0J=7,5. I0

Rezulte lelimea traseului l:

I=

I
,r,,,,-

=.,

"-,[,(+-+)] = **,1,*'[* -*)] =','"

I
=os'un

inlocuind. \e obline lalimea minima:

4,*

=ffi="u'*

r-.,,;;ffi--,

Deci traseul are o l6time de 0,5mm. 3.2.6 Sd se calculeze curentul maxim ce poate trece printr-un re/r\ri,r rl ' peliculd de carbon de tip Multicomp T4670 de valoare RN=27O cor((1,r1 lrl serie cu un termistor de tip 857164K0680, cu R2s=68Q care nu tfcl)rr',,1 depaqeasca in funclionare temperatura de 85"C. Circuitul se aflA intr-ur nrrllrl
cu temperatura ambiantd 0" [0,45]"C.

pentru a incalzi termistorul la 85"C este nevoie de un curent de 156 mA. maxim prin circuitul serie format din R gi Rl este: I,,,,*=min {Iq,""*, I1** )=la.-= 136 mA

3.2.7 Fie gruparea paralel constituite din termistorul R1 9i rezistorul R2.

Sh se calculeze valoarea rezistentei

termistorului NTC. Rr la 00C gdind c6 la

Rezolvare: NQIA in toate problemele de solicitare electricA, atunci cend existd mai mulle c('r,lrlrr ,rl' unor paramefti cum ar fi, de exemplu temperatura mediu]ui ambiant gi sc cc|c r,rl','rr'r maximi a unei solicitiri (curent, tensiune, putere) aceasta se calculeaze in condi{iilL.,,l, Irer defavorabile posibil a fi intAlnite. in contextul problemei, ne intereseazd de fapt ccir rur rrnr
valoare a curentului care poate taece prin circuitul serie, lSrI a se depigi solicitarcrr rrrrl,rr,r 1r ffud a se distruge componentele, atunci cind temperatura mediului ambiant poiltc r\( r ,rrt't valoare din domeniul precizat. Agadar, se va c5uta un minim al valorilor alcsc dintrr' r,rl,,rtl: maxime "locale" ale curentului, adicd din valorile calculate la o anumitd tempemlurii.

rezistenta grupdrii paralel este R.=0,9 kC); 2 r coeticientul de temperalura rl grupariiesreq.= -1.8. 10'Kr: 3) coeficientul de ten.rperaturd al rezistorului R2 este s2=500 ppm/C'

l)

4) coeficientul de varia{ie cu temperatura al termistorului este or25=

l0' K''
Str se

calculeze coeficientul de temperatur5 al grupului paralel la 0'C qi

3 abaterea relativd
Ia 25"C.

si se a acestuia fa{d de coeficientul de temperaturA al

R,

Vom calcula curentul maxirn ce poate trece prin rezistor. Rezistorul 'l
parametrii: PN=0,5W, UN=350V, 0N=70"C. Curentul maxim prin R=100f) este:
/k,,.,.

A(r

/(l

rrre

=,l

lP /a :s rr=1/
\ zt

atf-];7/()l

r-l-F t-t

v^r

= I16/',A

Fig.3.10 Grupure parolel rezistor tennirtot'

t)2

Cap. 3 Termistoare

Comoonente elsctroUeq pSSlV0

.__ |

Probleme

Rezolvare:
a) Rezislenla

Termistorul NTC este dc tip IiPCOS 857164047

iar pentru rezistoare

se

.,^ ., 25"C) grupului R" (la ^-n^ este:

R,
Rr R, +R,

neglUeaza variafia rezisten{ei cu temperatura.

'

(1)

qi coeficientul de varialie cu temperatura al grupului este oe

(2) Rr+Rr Se observa cd (1) pi (2) fdrmeazi un sistem de doue ecuatii cu dou6 necunosctrlf
Rz

(/= &" R,+R, d,' ' R,-& R , R,_R"

fi Rr
G)
Fig. 3.11 Punte pentru nds rurea temperaturii

Din (1) rezult6:

lntocurm ln (z) $r rezulta: R, = -,----:1. R_ - --'-

' d,-a"

-:.0,q=llO
datele de catalog pentru 8571,640471 avem: Rr2s=470!), B=3450K, 7,5mWfC. inceput scriem expresia tensiunii U2 in func{ie de U1 qi de valorile . Aqa cum a fost precizate condilia de echilibru a pun(ii, gi anume la 25'C, rczulte cd tensiunea U2 va avea un sens diferit, in funclie de de mdsur6, mai mare sau mai nici de 25'C. Pentru a avea tensiunea pozitivi la temperaturi mal mari de 25oC se va tine cont de sensul din figuri.

22.5+1.8

Din relalia (3) rezulte:

R-= o'9 =qro ' l-0,9

Din faptul
ti

oa25oc)

cA cr25 este cunoscut rezulte valoarea parametrului B:

",,.=-a=
R,"=R",.expl

22,5.t0-'

aB

t9q8K

Rezistenla termistorului la OoC este:

rj

li

L \',o ',Ell b) La 00C valorile pentru R2,

calculate:

(t |B

--

r \l

l=16,62koct1.

R1 sunt diferite fata de 250C qi trebuicst'

.

R:=

E .0- a,-^r)

AT=250C= Rt = 987,s O

a-^=-Z=-26,8'10'K' '"

"a" care exprimi raportul tensiunii U2 faF de U1 (a=0,01) iar cu R1 fost nota6 rezistenta termistorului la temperatura necunoscute e>25'C, in aplicdrii tensiunii U1 9i a incdlzirii proprii.
16,62

r;

'

R,^ &,...R, ^-q, ,--'"-----:--- :

R,
o

26.8.10 3.987.5!500

l0'

l0'
T

R". '
=
l

Rt-2o -4sr,s6olpede atr, pa.e

t 2a

n"

n erofa.f

I f ll. 'r 2q8/l L

+R/o

987.5-16.62 10'

unde se poate calcula temperatura termistorului corespunzetoare rezistentei

Abaterea relativd s fata de coeficientul de temperaturA al grupului la 25"C estc: a-^ -a",. - 1,03 - (-1,8) -11,i:(. tt= .:------t- = d,s -16

t n_ r =299,03K. de unde rezulti supratemperatura B RT" " u,.;9_ R+R,

LT
.

fate de mediul

3.2.8 Puntea de misurd din figura 3.11 este utilizad la misuratctl -temperaturii. La temperatura de 25"C, fArA a avea aplicaE tensiuneir rlo alimentare U1 la borne, puntea este in echilibru (Rr=R2=R3=Rr25=R) Sil t'r' determine tensiunea maximd de alimentare a punlii, gtiind cd, la temper lrrlll mediului 0"=25'C, se admite o valoare de maxim 1o/o din Ul pentru tensitrrrol U2, abatere datorata incalzidi termistorului cil urrl)ilrc u disipaliei proIril

AT=1,03'C. Din conditia de echilibru termic, rezulte puterea disipaD termistor Pr' = D-LT +Pa=1,72 mW.
unea la bornele termistorului, U5, este u, =

iar puterea disipaa

termislor P/ este:

P.

=u: = R'

u'

Rl.
R,

(R- R,\'

lrs

C-ap-S

IqrIlisloi[(t
valoarea

Cornpononlo olo(lro|]ic(, l)rl!,1v|'

Problcmo

RezultA

|flaxlma

dc alil]lcrlrlc

it

Ptrtllll
sL'

Itezolvarc: 'fcmpcratuta punctului dc inllexiune

Deci, dac6 puntea

l caracteristicii glupirii rezistol-tenlistor NTC este legatd de valouleu rezistcnlei ternistorului la acea temperaturd gi care
.

alimenteaze cu aceasti tensiune, abaterea datoritA incalzirii termistorului va Ii de 17o. Valoarea tensiunii de alimentare este relativ micd si o asemenea valoat(' conduce la o sensibilitatea globali a montajului pentru mesurarea temperaturt! O solufie este utilizarea unor termistoare cu valori mai mari ale rezistenlei. Dc exemplu, un termistor din aceeagi.eerie produs de EPCOS tip B57164K0153 ctt Rzs=15kCl, B=4250K, D=7,5mW'C permite, in condiJiile problemei, aplicarcrr unei tensiuni de 19,4V.

este tot necunosculd: R.(T,J= RB+27,

B-2Tt

Cea de-a doua rela{ie de calcul rezultd din expresia rezistentei termistorului la

temperatura Ti

/1,

(?,1

) = R,, exp

f t' 'il rl ;-_ ll, de unde rezultd temperalura 'r. r, ll

r ,- Rrr4)
R,5

punctului de inflexiune 4 =

7., B

3.2.9 Si se calculeze tensiunea care aplicati la bornele unei grupd,ri serir: rezistor-termistor determind funcfionarea temistorului in punctul de maxim al caracteristicii electrice. Se dau: R=33Q, R1 de tip 857164K0151 produs dc EPCOS. temperatura mediului ambiant 0"=40"C.

T*ffi RRr
Fig-

/,
problena 3.2.9

Calculul temperaturii punctului de inflexiune se face in mod iterativ, dind valori pentru temperature, calcul6nd rezistenla termistorului gi apoi din nou temperatura care corespunde acestei noi valori a rezistenlei. Presupunem pentru inceput cA 0i=30"C, deci Ti=303K. Se calculeazi . ,-,, .B+ 2T, ,, 3100+ 2 103 _-68 9Q Se calculeazi apoi tJ{)U 2. JUJ B- 2t

68,9

=321.24 K

. Se recalculeazd R1 Ei se obfine Rr=70,6Q. Din

3.12

Desen pentru

298 3200

r50

Rezolvare:

Din anexd
n.rWfC.

se gdseEte pentru B57164K0151, Rr5=150

A, 8=3200 K, D=7,5

nou se calculeazd Ti=320,48K. Dup6 inc6 o iteratie rezult[ tot Tr=320,52K, valoare care se menline dupi incd o iteraJie, deci temperatura de 320,5K sau 47,5 "C este temperatura punctului de inflexiune a caracteristicii grupdrii paralel
rezistor-termistor.

Dacd termistorul se afl6 in punctul de maxim al tensiunii se poate calculil

temperatura corespunzAtoare maximului tensiunii:
n

{n.rs ar) = 112,5 K , sau 59,5 "C.

z

3.2.11 Sa se calculeze valoarea rezistenlei care trebuie conechta in paralel cu un ternistor de tip EPCOS 8571640411, R::=470f1, B=3450K, pentru a obline o caracteristicd termica ce prezinti un punct de inflexiune la
temperatura de 35"C.

Rezistenla termistorului corespunzatoare acestei temperaturi este:

R,u" =
izLr u

R'

exP Bl

-L\T," r, ))

]l=,r0"^o r2ool I r Jl2.s

L Ill 2c8

oo,,
I

.,

Rezolvare:

Je urfrlzeaza reralra oe regatura

Tensiunea la bornele grupirii Ur, este dedusd din relalia divizorului de tensiune:

"

tensiunea la bornele termistorului (punctul de maxim): =.1R,,* D tTu, T"\=3.56V

-- n,,T /( - B-2t n,.

Este necesare calcularea rezistentei termistorului la temperatura 35 oC sau

Ti=308K.
. I -l illl=::z.ro \I r,, /l

u.. "

R,tv> -u RnMrR Lt =u,, !!v-R R,,u

=s,stv

Rr, = R.5 erP Bl

a

3.2.10 SA se calculeze temperatura punctului de inflexiune

calactelisticii unei grupdri paralel rezistor (R) - termistol'NTC (Rr). Se cunosc ll=47 f) iar tennistorul este de tip 857164K0151 cu R,s= I 50 f,). 8=3200 K.

Rezultd n=n-, ''

= B+27,322.'/3450 2 308 3450+

a-24

2308=224.9a.

96

t)j

Cap-lJel!!]slaale
3.2.12 Se dispune de un grup paralel rezistor -termistor NTC. Se prrrr, problema determinerii parametrilor B gi R25 (sau A) pentru termistorul NT(' pr' baza unor date expedmentale. Din motive practice, termistorul nu poatc ll decuplat de rezistorul fix R, a cirui rezistentd este inse cunoscute R=330 C). iirr varialia sa cu temperatura se considerd neglijabile. Mdsuretorile se realizcir/;r intr-o incinti termici la temperaturile 0r=45'C 9i 0:=85'C. Au fost obfinrtc rezultatele (pentru rezistenla grupului paralel) Rpr=137,61 OqiRpr=54,63O. Rezolvare:
Scriind expresia rezistentei termistorului la cele doue temperaturi rezulte:
ln ltr1!

Conrpononlo clcolronic(' lliIilvri

Problome

ll=3450 K, D=7,5 rlW/"('.

'I'cmperatura cofcspunzaltoirrc rrirxirrrului tcnsiLrnii Tsla este
B

^[8.

e- q\)

= 329,4

Rezistenla termistorului corespunzitoare acestei temperaturi este: R,,,, =R,.exo

' I Bl '-'ll=+ro.*ol l- 'r ' -' rr l,=1s5.57 o lso " Lr4v r_: rl | \J2q.4 2q8'l

iar tensiunea la bomele termistorului (punctul de maxim):

u, = ^[n,,,. o 1r* -ry=e,osv

Deci U<Uy gi problema poate avea solulie. Punctul de echilibru pe caracteristicA se stabileqte la acea temperatur6 a corpului termistorului Tc la care puterea primitd de la sursa este egal6 cu puterea disipati (evacuatd) de termistor. Putem scrie deci:

"- |

(l)

r.,
R

r',

irr din expresia rezislenlei grup6rii paralel + 'R"R'R

] -|

,.rutta

R, -226.91c) R.R R,,. " Sr R..,' 67.51C) '- R R,r O-O., R^' inlocuind in ( l) rezulti B = 4,'r" l"f l= 3450.05 (
r,,

P= --_--DtT.-t R(l )

Il2

(l)

_?.,

\.

&_,

Se calculeazi apoi R125:

Relatia (l) ne permite calculul temperaturii atinse de termistor la aplicarea tensiunii U. Rezolvarea algebricd nu este posibile, gi atunci ecuatia trebuie tezolvati numeric, prin aproximalii succesive. Pentru aceasta, relalia anterioard trebuie pus5 sub forma .r = /(x).
Dupd explicitarea rezistenlei termistorului se ob(ine:

R,,.=R..erpl B--

Itr

L \rr5 rr5/l

r\l|

469.91 {L

U. ,4 D

Examinand parametrii termistorului se observa cA este vorba de tipul EPCOS 857164047I, cu Rr5=470Q, B=3450K.

er,o:l 'tI

I a)

(2)

857164017

3.2.13 Sd se determine rezistenta unui termistor NTC de tip EPCOS | atunci cand termistorului i se aplicd la bome o tensiune U=-5V

Parametrul A se calculeazd cu

Temperatura mediului ambiant este 0" =25"C.

l - -!.t = 4.10 lo ' (2 I B I -a1o l fl450 expl

\r5,/

"*PL ,oo

Rezolvare:

De obicei, in practici se eviti incercarea termistoarelor NTC prin aplicaldr directa a unei tensiuni la bornele sale. DacA tensiunea aplicate este mai rrrirr decat tensiunea corespunzitoare maximului tensiunii U1,a din caracteristr,;r electrici U(I), atunci termistorul se ambaleazd termic, temperatura sa crescii rl continuu in timp, fdrd a se obline un punct de func{ionare de echilibru p,. caracteristica electricd. in final, termistorul se va distruge datoritA temperxtlr l mari atinse. Pentru a nu risca distrugerea termistorului se prefere alirnentarcil termistorului de la o sursi de curent constant. Se poate objine insd qi un regirl de echilibru alimendnd termistorul NTC de la o surse de tensiune, clirri tensiunea aplicata este mai micd decat tensiunea corespunzdtoare maximului 1r| caractedstica U(I). inainte de rczolvare ar trcbui verificat ci tcnsiuncit IJ cslc nrai nricd ca l)in uncxir s(r rllar pcnlru lcnllistorul UP('OS ll57 l (),ll),1 / I : l<,\=470 Q, Uy.
(,li

Se incepe rezolvarea de la o valoare "ghicitd" a temperaturii, de exemplu Tc=313 K. Se introduce in (2) 9i rezulti T.r=310,35 K. Se recalculeazi cu noua valoare qi se obline T K. Iteraliile se opresc cand temperatura nou "z=3O9,24 calculata nu mai diferi mult de valoarea anterioarA. Se obtine in final valoarea T"=308,5 K, deci temperatura termistorului este de 35,5 'C. Rezistenta (ermistorului la aceastA temperaturd este R35=316,9 Q.

3.2.14 Se se determine rezistenta unui termistor NTC de tip EPCOS 8571640411 ce se aflA intr-un mediu ambiant cu temperatura 0"=25'C atunci cand termistorul este parcurs de un curent (a) I=20 mA, (b) I=38,9 mA, (c) I=60
n]A,

(.)()

Cao. 3 Termistoare

*q q llrpoJl

qllo gleqtfo n ico

pirslvo

Probleme

Rezolvare:
Rezolvarea este similard. cu cea de la problema precedenF. Din egalitatea puterilor rezulte:

ll.czolvarc:

De obicei, curentul marit care este absorbit la conectarea unui aparat

clectric sau electronic este datorat unor condensatoare care se incarcd cu sarcind clectricd. in momentul conectarii. termistorul NTC limiteaz6 curentul absorbit de circuit. in regim permanent, condensatorul este incarcat, iar termistorul NTC nu mai este necesar. Rezistenla termistorului in regim petmanent trebuie sA fie cdt mai mici pentru ca o propor.tie cat mai mare din tensiunea de alimentare se fie aplicatd sarcinii R. in cataloagele de termistoare se prezintA grafice pentru calculul rezistentei temistorului la un anumit curent. Un calcul numeric este posibil dup6 metoda prezentati la problemele 0nterioare. Punctul de functionare al termistorului se stabileste pe caracteristica clectrica din condi{ia de egalitate a puterii disipate cu cea electricd. Tensiunea la
bomele termistorului este:

A l' ex9l -1,1

D

lBl

Rezolvarea se face tot pri& metode iterative, plecand de la o temperaturd situItil in jur de 300 K. Valorile oblinute sunt date in tabelul de mai jos:
Pas iteratie

Tc initial (K)

Tc calculat (K)

2
3

300 321.2 314.12

321.2 314,72 311,55

3 3

4
5

3l 1.55 313,r5
I 12.3
1

13.15
12.3
1

lL,= -R'- u ' R+R/

Relalia de egalitate a puterilor devine

p=,R''T-'u!
(R+RttT.t)'

Lrrt.-t,,

6 7 8

312.7 4 312,52

312,74 312.52
312.63

Se obline dupi cdteva iteratii T"=312,6 K, adicd 39,6 'C. b) Se obline T"=329,4 K adicd 56,4 'C. c) Se obline T.=344,8 K adici 71,8 'C. Observatic Cazul (b) corespunde ma-\imului tensiunii la bornele temislorului. in cazul (c) punclul clc |l(, caracleristica electricd se afla la dreapta maximului de tensiune. in acest punct de echilibrLr rl se poate ajunge atunci cand rcrmistorul este alimentat de la o sursa de rcnsiune constantar l|l cazurile b) 9i c) este posibil sA se ajunge mai greu la convergenli. in acest caz se modili( n valoarea initiala pentru a obline salturi mai nici in cadrul pasului de iteralie.

Cu valorile din anexd pentru B57164K0150: R,r=15 a, 8=2900 K, D=7,5 mW"C rezulta dupi un numir de 4-5 iterafii Tc=354,5 K sau 0.=81,5 'C. Rezistenla corespunzAtoare a termistorului este Rr(Tc)= 3,1 C). Curentul prin

circuit este
Ur =

1==--R+ R"(4

=0,364A. Cdderea de tensiune pe temistor este

)

Rrq.).t -t,16v , valoare neglijabiln fald de U=220 V.

3.2.15 Pentru limitarea curentului

in

momentul conectarii aparatc[rr

electrice la retea ( "inrush current" engl.) se conecteazi in serie cu aparatclr un termistor NTC. Sd se determine rezistenta termistorului NTC de tip EPC()li B57164K0150 utilizat in acest scop, presupunind cA rezistenfa echivalenlii irl regim permanent a aparatului electric este R= 600 A iar tensiunea aplicati csrr. U=220V (valoare efective). Temperatura mediului ambiant este ea =25oC.
Rr

3.2.16 SA se calculeze rezistenla R1 a unui termistor NTC qi a rezistentei conectate in paralel cu acesta Rp carc realizeazl compensarea variatiei cu temperatura a rezistentei R a unei bobine din cupru cu c[=+4000 ppm/'C, in lntervalul de temperatud cuprins intre Tr=15'C Ei T:=55 "C. Se va utiliza un termistor cu 8=3650 K. Rezisten,ta bobinei la temperatura de 35 "C este de 22 Q.

[-ig.

.l.l.l I imir,tr,i , utt'n! lui l.t Ih]t'nitt

t(x)

tt

ttrtttttrtu

l('

I'ig.

3.ll Circttit prttrrtt r',tnltutvtrttt vtrirtli(i rqislutld

bolritlclor cu l?nlpcrulLtra

tol

Cap. 3 Ter mistoarc

Compoilor'rte
SZr

gleclforIio

l,rt!lvr-r

,,____
stllcr
JOS, rezistenla PTC

Probleme

Rezolvare:
Compensarea varialiei cu temperatura a rezistenfei bobinei se bazeazit 1x observatia ci, in jurul punctului de inflexiune caracteristica grupului palu lt l rezistor-termistor NTC se poate considera aproximativ liniara. Punctul de inflexiune al caracteristicii grupului paralel rezistor-termislot l, se alege la jumitatea intervalului de temperaturd in care se doreste si se realizt zl compensarea. Pentru o compensare cat mai bund se impune ca la temperaturit (i' inflexiune Ti rezistenta 66iinei sa fie egald cu rezistenla grupului rezisrol temistor iar coeficientul de temperaturA al bobinei si fie egal in modul dat r|l'
sen.n contrar cu cel al grupirii de compensare. Rezulta sistemul de ecuatii:

sc calculczc tcrsirrrrclr ruirxirlit itt culcntul de scurgerc ir strrlcr SUS.

in starea SUS,

Fig. j.14a Difuzor pt'otejat (le u ternistor PTC

Rezolvare:

ln t - """ )'. - R,(L I ld,Q,\ R, _ o I R,, + Ri(4)

in cazul general, tezolvarea sistemului (l) se face prin metode iterative.

Rr.

Rttr,l

rl,
Dacr't sr

hbelul ,A4.l din anexa ,A4 (vezi modul de utilizare), coloana care corespunde temperaturii de 20'rC. in acef,sta coloana se cluta o valoare mai mare sau egal6 cu valoarea curentului de operare normale. Rezulte PTC
Se studiazi

corespunzdtor RXE050. Mod de utilizare a tabelului: ceriilelor din cadrul problemei. Se urmirefte coloana respectivei tcmperaturi pand se giscite valoarea exacte a curentului IH precizatd in problcmi. in cazul in care nu este g6'ila, se vl alege cea mai apropiatd valoarc superioare acesteia ;i sc selecteaze din partea stanga a tabelului tipul dc tennistor PTC corespunzitor.
Se alege tomperatura ambiantd maxima conform

opteaza pentru o categorie de termistoare, atunci parametrul B este cunoscut, cttrrr

este cazul acum. R6mdn de determinat rezistenta termistorului la 25'C, sirtt echivalent, parametrul A, gi rezistenla conechte in paralel Ro. Temperaturr rlt' inflexiune se alege la jumatatea intervalului de interes: Ti= 308K (35"C). Rezolvarea sistemului de ecua{ii (l), ln condifiile anterioare se simplificd. Ilirr impii4irer celor doud ecuatii rezultd:
n, tr,
t

, .-., R(Z ) 3650 22 =la,l,ll-::: t =# 40n,,

4" -l{'(I)
R,rr)-R

--.1-

211.6Q.

nt

valoarea rezisteniei Rp reztrllil

faptul ci: UML<U,'"" 9i Iy1<I-"* (vezi tabelul A4.2 din anexa A4), deci termistorul ales se incadreazd in limitele de curent gi tensiune admise de fabricant.
Se verificd
Se

calculeazA timpul de salt in starea de proteclie pentru RXE050 la temperatura

din primaecuatie

=24,512.

ambiantd de 20"C, confom nomogramei din figura A4.1 a anexei A,4 (vezi modul de utilizare a nomogramei). Rezulta L=5Oms.

Rezistenta termistorului la 25 "C este R,.=ol.a1

*ol ,f 'L

l-]ll=:,0,0". \2e8 1/l

Mod de utilizare a nomogramei:

Sc cautA pe abscisd valoarca corespunzeloare curentului maxim de intrerupere (lr). Se ridice normala la acest punct pend in locul in care aceasta inlersecieazd graficul

Este dificil se se geseascd un tennistor exact cu parametrii care rezult6 din calt rtl Se poate alege un tennistor cu R2s=330 Q qi se recalculeazi Ro, eventuitl sr' deplaseazd temperatura de inflexiune Ti, renunfand la condifia de situarc l;r

jumataba intervalului de compensare.

corespunzdtor tipului de termistor ales din tabelul A4.1. Din acest punct se trascazi o linie imaginard paralelS cu axa OX panA in punctul de intersecfie cu ordonata, citindu-se valoarea timpului de salt (in sccunde).

3.2.17 Diftzoarele (boxele) sunt deseori vandute separat

(1.

amplificatoarele audio de putere ("staliile de amplificare"), fapt ce poate ducc lrr generarea unor sisteme neadaptate. De aceea difuzoarele trebuie protejatc l;rlrl de supracurenlii genela1i de amplificator. Se pune urmetoarea prob]ema: Si se aleagi un termistor PTC (conform specificajiilor firmei Raycltt rrrt care se protejeze un difuzor al unui amplificator audio, dacd: . temperatura maximi de lucru T"=20"C; . curentul de operare (de lucru) IH=0,5A; . tensiunca maxini de operare (dc lucru) [)nnl -20V: . culclrtul rulxirD (lc intrclLrDcrc lMr=l0A:
I ( ).1

Mdrimile determinate mai jos au fost obfinute apeldndu-se la tabelul .A4.3

din anexa .A4.

Uy.H=IH.R1.,*= 0,5. l,l7=0,585V

R,

=V= or=sto.ts a

4oo

/,

=;=;=o,o.rRs

t\ 11

l0l

Cap.3 Tormlgloarg 3.2.18. In multe aplica(ii care conJin dispozitive electronice cu filarrr( rrl (tuburi catodice, tuburi cinescoape, becuri), pentru protejarea filamentclttt lrt pornire se folosegte un termistor NTC pentru limitarea curentului la pornirc' rtltt cum este ilustrat in Figura 3.15.

Qompononto -oloclronicr) l)llrilv(J

Probleme

+10v
R1

R3 +10v

R3

3.4__ u*---I+'r-''-1."
a)
Fig. 3.15. Llrilizarea unui tennistor NTC pentru.proteclie
La

vi
R2
D)

RT

-10v

Uo +

pomire: a) a unui filanlenl: I)) tt

irrt

Fig.3.I5a. Detector de temperatufi cu CIO ti tetmistor PTC

Rezolvare:

tensiunea U=220Y, termistorul are R25=20Q 9i B=3600K la rece a filamentului este de 4,4Q. rezistenla Si se calculeze curenlii ce apar in circuit cu sau fara temistorul NTC Se gtie

ci

Rezolvare:

Dimensionarea circuitului impune aproximdri ingineregti, determinate de condiliile impuse: Se considerd R3 ca fiind mult mai mare decat Rr[b) 9i in cazul de fald se poate considera ca R3>25Rr=5,lkQ. Se mai fac urmdtoarele presupuneri Rr+R2=10 lO (suficient de micd pentru ca Rlt=-,(Ri+ rezistentele de intrare ale
Operafionalului) $i (RR+Rr)=200KQ>>(R3+Rr).

a) in absenta termistorului curentul de varf Ip este Ip=U/Rn=50 A b) cu termistorul introdus in circuit Ip=U/(Rzs+Rr)=9,01A
3.2.19. In circuitul din Figura 3.15. tensiunea de intrare U este 220Vc( ' condensatorul C are o capacitate de 47ptF, dioda D un curent ID=1,2A, un cur('trl maxim admisibil de IFM"*=l2A qi Rp30,2Q, iar circuitul electronic absoarbc tttr curent de ice=O,8A. 56 se verifice dacA termistorul NTC care are caracteristi( ilf Rzs=20Q ti B=3600K asigure proteclia necesard diodei D. Dar dacd U cstr'
220-,1ca'!

Tcnsiunile

pe intrarea inversoare a operaJionalului Y,- Si pe

intrarea

ncinversoare v,+ sunt date de relatiile:

' ^

lOY Rr +R2
+
R3

Vn

-V" ^ RR+R/

V..R, +V.. R,
Rn FR/

+lOY +Rz

1. In momentul inchiderii comutatorului K condensatorul C se comporl'

Rezolvare:

( rl

a. Se consideri ci temperatura ambiantului este mai mici decAt 49"C ceea inseamni ci Vo este -10V. Daci temperatura crette peste 50,5'C, R1 ajunge valoarea de 2KQ gi in acest caz valoarea lui V* inainte de momentul comutirii

un scurt circuit. Curentul prin dioda este

U/(Rzs+Rp)+Ice=220Vl(20+0,2)+0'8=
protec,tia este asigurata.
1

ltn,',,

V-=2,86V. Pentru ce CIO este ideal (V;*

)l

1,69-4. Rezultd cd

Ipnu<Ilr'r^

-Vi =0) V' =V,

reztltd'.

l0Y

R,

2. Dac6 rJ=Z2OYca inseamni

posibild cstr' L',,. max=220* l,4l=310V U 10V/(20+0,2)+0,8=16'15,A > Inv"*=l2A cecrt "' Umax/(R25+Re)+Ice=3 duce la posibilitatea distrugedi diodei. In acest caz se reconrattrlil
valoarea
utilizarea unui alt tip de termistor (Rr5>27O)

cd

de vdrf iar

'

o.lo3
1o
.

0. R/ + 2.86. RP '

2oo.lo3

- f/

RI + 2,86(200 .to3
200

n., )

3.2.19. Se consideri circuitul din figura 3.15a care este un detector (l(' temperatura realizat cu un circuit integrat operalional (CIO) si un terrnislrrl PTC. Se se dimensioneze elementele circuitului pentru o sesizrtc rl

b. Presupunem cA temperatura incepe sd scad6 de la o valoare mai mare 50,5"C spre temperaturi mai rnici de 49"C. In acest caz Ve la temperaturi mai

de 50,5"C era +10V. Cand temperatura ajunge la 49"C Rr ajunge la de 200Q iar V* este Vx=0,377V. Inlocuind in relaliile iniliale rezulti:

temperatudi de

operational ideal (Vo este

50 'C11'C, gtiind ce se utilizeazd un amplillcirl(rl tl0V, Ri=-' r{- vt-=0) Fi un termistor PT(' ( rl
t04

Rrrn=,rqno=200o si Rrt lM=50.5"c:l=2kC)

llr5

"0q,mpa!q!1C_91_eSljoni(ir)

l)ilrilvo

Probleme

p ,tr=-----r0-

,, -tu',*,. =lo-4rtot77 & =4*,u, ' to.1o'

zoo. r ol l0.R/ *0.:zu(zoO.to, -n,) _

3.3.5. Un terIrlistor de tip EPCOS 857164K0150 avand R25=15Q, disipe pu(ere de 0,375W intr-un mediu ambiant cu temperatura de 20"C. Si se
eze temperatura coryului termistorului

fi

rezistenta sa.

R.: 0"=70 'C, R=4,180. 3.3.6. Si se determine curentul maxim ce poate trece printr-un termlstor rip EPCOS 857164047 | avand R25=470Q, ce functioneazA in condilii de ie maxim6, (P=Pr5) intr-un mediu ambiant cu temperatura de 20"C. R.: I=76,2 mA. 3.3.7. Sd se calculeze tensiunea la bornele unui termistor de tip EPCOS 164K0470 avand R2s=47O, ce functioneazd la puterea nominalA infi-un
u cu temperatura de 300C.

egaldnd cele doui valori ale lui R2 se obline o ecuatie cu o necunoscutA Rr:

respectand rapoartele respective, suma rezistoarelor care formeazi rapoiut(.|, oricum a fost aleasi aproximativ.
Se aleg valorile:

-10.R/ +2,86(200.103 -R1) *10.R, +0.3.t7Q00.103 _R1) 200 ." 200 de unde Rr=27,86kQ; Rr= 1,72 ke. Rr=S,2gke R*=172,14 pt, Si Aceste valori nu se regEsesc ca valori nominale in serile de valori gi tr.ebrrir.,,r alese valori apropiate. In cazul nostru important este raportul obliI l x=Rr/Rz=4,81 ii y=RR/Rr=61,78. Alegerea valorilor nominale se lirr r,

R.: U=1,86V. 3.3.8. Un termistor NTC de tip EPCOS 8571640471avand R25=470e),

parcurs de un curent I=20 mA iar tensiunea la bornele sale este U=4,53 V. se calculeze temperatura de funcfionare a termistorului.

RrI,T4ttVokdl:
R:=5,1ts7o kQ

Rz=8,45

t t Zoke;

Rt=27 ,4

tt o/ok{,; Rn=i69rr?

ktl,

3,3. Probleme propuse

R.: 0=45 'C 3.3.9. Funcfionarea unui montaj electronic intr-un mediu ambiant cu de 25"C determind la bornele unui termistor NTC. oarcurs de un de 10mA, o cidere de tensiune de 8V. CunoscXnd factorul de disipa-tie
sa se precizeze temperaturr maximA a corpului precum gi valoarea corespunzitoare a rezistenJei la 25'C, R25, materialul din care este fabricata componenta are constanta B=2200K. R.: ecM=3OoC, R=903,6O.

ambiant este de 480C qi prezintd o rezistenfa teimicd de 60 K/W.

3.3.1. SA se determine vaioarea rezistentei unui termistor, gtiintl ril fenslunea de Ia bornele lui este de gV, cd supratemperatura sa fa!6 de |ltcrlrrrl
R.: R=l{l)Il

cd

D ca fiind l6mW"C.

3.3.2. Sa se determine temperatura corpului unui termrsror ,,, functioneazd intr-un mediu cu temperatura Oe iO0C, $tiind ca rezrstcllrl termistorului este 90Q, tensiunea la borne este 9V gi coeficientul
termicd este de 18mWoC.

de disilrrrlt|

R : 0"= 7tt"t

3.3.10. Un termistor prezintA la temperatura de 25"C o rezistentd 250Q gi un coeficient de varia{ie cu temperatura o'zs= - 3,lVo|C. Sd. se rezistenla termistorului la capetele interyalului de temperaturd (10"CR.: Rio=448,5 O, Rto=53,3

ambiant cu temperatura de 300C.

. 3.3.3, Un termistor este parcurs de un curent de 100mA, are la bor.rrr.rr tensiune de 8V gi un coeficient de disipalie termice de l6mW0C. Si ,,r, determine temperatura corpului termistorului ce funclioneaze
inrr-un
r(,rlrr
,

9.

3.3.11. Se se determine rezistenla

^r^ lu L.

calculeze rezistenta termistorului qi coeficientul de disipatie termrca, rlr(i1 temperatura corpului termistorului este de 600C-

R : O"=titt"t' termisror functioneazA inft_un mediu ambiant cu tenrpcrarur.ir rrl 1..3:4.^U: drsrpand o purere de 0,5W 9i av6nd la borne o tensiune de 5V. Sri ,,r,

coeficientul de varialie cu al unui termistor de tipul EPCOS 851164047 | av6nd R,s=470f), la intervalului de utilizare (-550C-+1 250C). R.: R 5s=32,9kcr, R ps=25,6 (1, ct-ss= -7,2Vo/"C, cjtzs= -2,IVol"C.

gi

It.: It=50Q, D=10 nrW/

l

'r

'

3.3.12. Un grup serie rezistor (R)- termistor NTC (R1) prezinti la 0r=25'C rezistenta R,r=177 Q gi la temperatura 0z=85"C rezistenta 7,32 O. Sd se determine parametrii B gi R25 ai termistorului. Se cunoa$te 7 Cl. iur vlriuliir lczistonrlrri (u tcrnperrtura se considerd neglijabila. It.: B=33(X) K, R?5= I 30 O.

0(r

t(I/

puulv0

Probl6me

al unui termistor echivalent .conecdrii in

3.3.13. Si se calculeze toleranta gi coeficientul de variatie cu rempcrirnltrt

serie

a doue termistoare R.|

r.tl

toleranta tr qi coeficientul de temperaturA or cu R2 cu toleranta t2 gi

echivalent cu valorile preluate pentru termistoarele EpCOS 857164K0151

coefici rtrrl de temperature cx2. Se se faseze grafic caracteristica termica a termlsrof[l l

rrr

3.3.16. Sd se crlcLrlczc lolcrunlu $i coolicientul de valiafie cu temperatura tcrmistorului echivalcnl. c(ucctArii in paralel a unui termistor cu pammetril tr, dr, cu un rezistor avand parametdi R, t2, c2. Sd se traseze grafic termic5 a termistorului echivalent cunoscand urmetoarele date: tip EPCOS 857164047
R,,

cu R25=470Q
t-l

Rx=l50Q

fi

R=470Q, d2=0.

qi 8571640471 cuRzs=47\Q.

l---iL,- J | .o/

I | -

Rr*
Fig. 3.16 Termistorul echivalent conectdrii in serie a doud

-_

+ d__L4 t"/ Rr'

R,,,=+5*1,

"'

d,

R-,

+a.
+ R,,

ti,

Fig. 3.19 Desen pentru problema 3.3.16

&,

R.: Vezi problema 3.3.14. 3.3.17. Se se calculeze toleranta gi coeficientul de varia,tie cu temperatura

rcrmica a termistorului echivalent cu valorile preluate pentru terrrusroarctr

EPCOS B57164K0151 $i B571640471.

3.3.14. SA se calculeze toleranta fi coeficientul de varialie cu Emperrllll al unui termistor echivalent conectarii in paralel a doud termistoare: R11, avirrrrl toleranla tl gi coeficientul de variatie cu temperatura clr, cu RT2 avand toler ln t2 gi coeficientul de variatie cu temperatura (x2. Si se traseze grafic caracrens (,tl

termistorului echivalent, conform conexiunii din figurd:

Rr, dr.

tr

Rr, or.tr

Rr, oa h

J ttt--V
-J-l

Rn r

Fig. 3.20 Desen pentru problema 3.3.17

t..-.

VlRn
I

- -r+t:J:./

Rr.

se traseze grafic caracteristica termice a termistorului echivalent R"o in (0, 80)'C. Se vor folosi urmetoarele date: termistor NTC tip EPCOS 1640471 cU Rzs=470Q, Rr=100O, dr=0, R2=470Q,012=0.

Fig. 3.17 Termistorul echivalent conectdrii in paralel a.loud termistoare

R.: a'P = (R, +Rr)rR,

fi'R,
+ R,

+Rr

o,*

R'*R, o"* RTR. ar (R, +R7.XRr +&+Rr) R!+&+Rr

f,.;

1-

'

R,' /r l &'

tz

R,-R,,

il

. d -qt Rt--q2 tltl "^-R..

'R.

RrR, R,fi' r""=(R,+R'XR, +R,+R?)' R, R'tR, ,.* (R,+Rr)(R,+R,+Rr) ,-' ,.* +R,+R,'
3.3.18. Sa se calculeze toleranJa qi coeficientul de variaJie cu temperatura termistorului echivalent, conform conexiunii din figurd qi sA se traseze rezistorului echivalent Re, functie de temperature in intervalul (0, )'C. Se vor folosi urmdtoarele date: termistor NTC tip EPCOS 857164047I
Rus=470O, Rr=470Q, cr'=0, Rz=100 f2, az=0.
R'

parametrii Rr, tr,

dr cu un rezistor av6nd parametrii R, t2, c2. Si se trasczr, grafic caracteristica termice a termistorului echivalent cunoscdnd urmatoafclr
date: termistor tip EPCOS 8571640471 cu R25=470e
l

3.3.15. Si se calculeze toleranta Qi coeficientul de variatie cu remperatulrl pentru rezistorul echivalent obtinut prin conectarea in serie a unui termistot.crr

fi R=100O,

sz=O.

R, tz,

cz

Fi', tr,

c,

R.

o---1 1 |F

| -,"/
R'
Fig.3.2l

l-1-J

l----{

Fig. 3.18 Desen pentru problema 3.3.15

o--l

.F/

/ l<

Rr'

Desen penrru problena

3.3.l8

t(xl

109

Cap.3 Termisloare R.:

_
R.t '''

LUttllx)ttonlc cleclrol]io(j l)ilitvlr

lJfoblc

"'

G -n,xRlR -Rn/+RRrr

RR,

.R,R, R"\-,R

R _ji]_:l " -R)(r

R,R:a
R, rrR,R.

-Rlr,

i. r''

'

(R -" R R:l R R:! -t - ' t ='-_!+ Rr"- -R, )/, (Rr +RrXRrRr+RrRr+RrRr) RrR,+R,R,+R,R? (Rr +R7.XnLR,+R.R/ r/i /r '''

in sede a unei rezistente R cu un termistor NTC este de 500e, la temperatura de 370C. Sd rh,lr.l|rir1c coel'icientul de variatie cu temperatura al rezistentei echivalente ill"{ ' lliintl ci valoarea coeficientului de variatie cu temperatura al termistoru
,'.'ll().
(xR=O.
,

.1..1.21. Ilozistenta echivalentd conectdrii

lrt .'1"(' cstc a:s= -3,5VofC.

R.: cr.= _ l,09qol

3.3.19. SA ." ."Ot"rrn," gratic caracteristica U-l pentru un termisl()r N lr cu parametrii R:s=510 fl, B=3650K, D=ll mW'C considerdnd trci vrtl,rrr 'rl, temperaturii mediului ambiant: 0"C, 20'C gi 40'C.

R.: Se vor utiliza relaliile 3.7-3.8 gi se vor da valori pentru tempcrrlrr,t rr intervalul practic de interes, in general in jur de (273K- 393K). itlr'1',trr,l suficiente valori pentru o reprczentare graficd de calitate. Tentl){ r.rlrrr.l
punctului de maxim al tensiunii Ei tensiunea corespunzitoare ss vor'( rlr rrla sepafat. Rezultatele se trec intr-un tabel. Reprezentarea gralit;r , t, prezentate in figura 3.22. Pe caracteristicile U-I au fost reprezenlirlr' l,||rl puncte ternperaturile corespunzitoare ale termistorului.

.].1.22. Un termistor NTC are la borne o tensiune de l0V, func(ion6nd Inlrr'tul de nraxim al tensiunii. $tiind cd temperatura mediului anbiant este Jll ('fi supratemperatura termistorului faJ6 de mediu este de 400C, sd tlflfl |lrinc rezistenta R ce trebuie conectate in paralel cu tennistorul, astfel inr r ||rll( ientul de varialie cu temperatura al temtistorului echivalent sd tte -2okf l[ lrrrl)criltura de 70uC. Se di. coeficientul de disipatie termicd al termistorul

It-l{)rrrW/'C.

R.:

R=1120.7

tflir{ tcristicile termistorului, dacd la bornele circuitului tensiunea de alinrentr frt(. t l= l2V. Se va neglija incllzirea termisrorului darodrA disipafiei proprii.

llltr(' sc realizeazi prin intermediul unui termistor cu coeficient negatrv lflr|(.rirturd conectat in serie cu un releu miniaturi cu tensiunea nomlni llN l2V $i rezistenta infdgurdrii Rr=2025f). Curentul minirn de anclangare li lt'lrltri este Ia=4,45mA, iar cel de revenire este Ie=4,4mA. $tiind ci lflrlxfittura de 49"C, semnalizarea trebuie sa irceteze, sA se stabileas

f,.3.23. Comanda unei alarme ce semnalizeazl depdgirea tempelrrurii

Fig, 3,22 Caratletirtica U-I a ternistoruItti din problema 3.3.19 pentru

ale temperuturii tnediului umbiant

t]

(i

t\tl,,t

Fig. 3,23 Desen penttLr problenta 3.-1.23 Alurnd ternic:d

It.:

3.3.20. Un termistor NTC ce funclioneaz6 intr-un mediu atttlrirrrrl , rr temperatura 0"=25"C, este parcurs de un curent de lomA gi are, irr.r,, t, conditii, supratempelatura corpului fajd de mediu de 200C. Sai se tkl|rrrrll, rezistenla R ce trebuie conectatA in serie, sau dupd caz, in paralel cu tcfnl| l( 'r rl astfel incat rezistenfa echivalenta a grupirii sd fie lkQ la temperatLrra (l, l /'l Se di coeficientul de tlisipalie tennicA al tennistorului D=l0rrrW/"r coeficientul de temperaturi, cLr= -3o/olttC.

Se va alege un termistor NTC cu R:o=671,63 e 9i Rar2702,271 I'cntru cazul de egalitate din ultima relaJie rezuttd B-4640K, R:s=224 lO.
3.3.24, infdgurarea unui motor are la 250C rezistenla Rr'r=

lkO iar la 70r

h,/islcnla cre$le la l,2kQ. Pentru obJinerea unui curent cdt mai consranr pr llflnfuralca rnotolului se folosegte circuitul din figura 3.21. Si se deterntrr lf/istcnla tcrmistorului NTC pentru a ob{ine prin circuit acelagi cu|cl1t lfl rl)cllrl u rilc iuubiarte de 2-5'C tlc 70"(1. l-a 25.C coeflcicn(ul dc varrarrc r "si lrfflf)elilluril ill tclnlislorului csle (r,., \,/, /t'('.

l{.: Il st

vrr (

r)r( ( lr rr

l)llirlcl; ll

l() /

I l!r
l

Il0

Cao. 3 Termistoare

-ComDonente electronice

oasive

Probleme
R

_/ o--r_ t-L;y'_-t
RM
RT

"

"o

.1,f
R.: Rrz:=289.6()

----l1

Fig. 3.24 Desen pentru problema 3.3.21

| ----7--- 1 ---#

-l

RT

Fic. 3.26 Desen peitru problena 3.3.27 3.3.25, Termistorul NTC tip EPCOS 85?164K0102 cu Rzs=1kC) conectlt

inseriecuunlezistoldevaloarenominaldl20f)'funclioneazdincondiliir|c

R.: Punctul de maxim al tensiunii, Umax ate o valoare mai mare la

temperaturi ambiante mai mici. Deoarece tensiunea aplicatd poate varia pdni la Umax, cazul cu temperatura ambiante mai micd pare ce ar conduce la cea mai mare putere disipate. Totugi, valoarea curentului corespunzdtor maximului este mai mic (maxim deplasat spre stanga) pentru 0a=0oc, vezi

posibil a lt disipa,tie maximA. Sd se determine caracteristicile^9i tipul rezistorului utillat, gtiind cd temperatura ambiantd este de 250C'
R.: Odce rezistor cu Pp>0,44W 3.3.26. SA se calculeze valoarea limit6 a curentului ce poate trece lfirr circuitul din figurS, atunci cand temperatura mediului variazi, in cazurile: a) termistorul poate disipa puterea maximi admisibil6; b) nu se admite ca temperatura corpului termistorului sa fie mai mare de 80"(" Circuitul functioneaza intr-un mediu cu temperatura ambiante cuprinsr-t ttt

graficul pentru problema 3.3.19. Pentru a determina maximul puterii trebuie astfel calculate puterile in toate cele trei cazuri: in linal
Po,*-=O,541W'

intervalul [0, 40]0C. Termistorul (NTC) Rr are parametrii Ru:=510 ll' B=3650K, D=11 mW"C, Pmax=0,6 W 9i rezistorul R are R1=100Q, Px=lW'
Tr=70 "C.

3.3.28. Sd se calculeze valoarea rezistentei ce trebuie conectata in serie in paralel cu un termistor NTC de tip EPCOS B571640471 cu R,s=470f), incdt rezisten{a echivalentd a grupului si fie de 400Q la temperatura de 400C. ) 200C) la temperatura de 400C. R.: a) R=130Q, conectare in serie, b) R=772Q, conectare in paralel.

RRT
Fig. 3.25 Desen Pe truproblema 3 3 26

3.3.29. Sd se calculeze tensiunea de la bornele a-b. coresDunz6toare maxime la bornele tennistorului. Se dau: R=3304, Rr de tip EPCOS
164047 1

R.: Vezi 9i rdspunsul la problema 3.3.19. a) Pentru aceea$i putere disiprrtn

ct

Rzs=470Q, 0"=20"C.

(maximd), la g"=0'C temperatura temistorului este mai mica fald de cir/rrl cu 0"=40oC. Acest lucru nu rezultA imediat din graficul de la problctrrtt 3.3.19, care trebuie completat cu graficele de putere constantd P=IJI=c'ttt"l care sunt hiperbole la o reprezentare la scard liniari 9i drepte ]a o scrrtil logadtmicd. Corespunzator, rezisten,ta termistorului va fi mai mare lrr teirperature ambianta mai mici 9i deci, valoarea limiti a curentului' cirrrtl urr([' cel mai defavorabil, va fi la 0"=0'C; I=59,5mA; b) in aceaste situalie'

RRT
Fig. 3.27 Desen pentru problenld 3.3.29

R.: U=18V.

temperatura maxima a componentei, situalia ceJ trr/ri defavorabild este la 0"=40'C; I=76'3rnA in ambele cazuri rezistorul ll rrrl influenleazi valoarea limitA a curentului'

se impune

3.3.30. SA se calculeze coeficientul de temperature al tensiunii U2 drn de mai jos la temperaturile OoC gr 800c. se d6: R=330o, Rzs=250Q,
a rezistenlei
RT

R;i

a tensiunii U1.

3.3.27. Sd se calculeze puterea maximd disipatd de circuitul din liArrln' aplicand la borne o tensiune in intervalul [0, u1"11, untlc uM este tensrrrtr|rl ctrespunzdtoare maximului caracteristicii U(l) il lcrl)lislolului Tempcritltttrt

tu,

mediului ambiant poate avea valorilc a) 0,,-0"('. b) 0,,=20"C' c) 0r=40"{ Ternristorul N'l'C rttc l)irlirtrrcltii ltr'' 5lo (). lt l()50K' l)=lI nrW/"( l)lrirx=(),(r W;i tt'zislottrl l{ rrle l{x 5lo(), 1"u lW, ln /0 "(" tJr'5(X)V

Cap.3 Termisloare

Jr;Ompononlo oloclronlco paslvo

Probl6mo

R, o,, = ]!it-ot , 6.o= -5.5a/o/oC g.nr

+0,72t)(

/"t

rl

. T-------tt-l ) 4
| -711
RT

3.3,31. SA se calculeze valoarea rezistentei rezistorului R ce lrclrtttr' conectat in serie cu un termistor NTC, astfel incat coeficientul de varirlit rtt temperatura al termistorului echivalent sd fie -2TaloC la temperatura de 25('( . s,' dau: Rz:=510C), (xzs= -4VIPC. Se va neglija variatia cu temperatura pcrrrl
rezistorul R. R.: R=5 l 0o
3.3.32. SA se calculeze valoarea rezistentei rezistorului ce trebuie cort(( lrrl paralel cu un termistor de tip EPCOS 857I64K0221 cu Rzs=220O, rtstlr'l

Fiq.3,30 Desen pentru problema 3.3.34 R.: a) Rro=16,6 kO, b) c"o= -1,96.19:

K\,

e= -41,4qo.

in

incAt coeficientul de varialie cu temperatura al termistorului echivalctrl, lrl temperatura de 400C, sA fie -27ofC. Se va neglija varialia cu temperrlurir n
rezistorului R.
R.: R=207.

3.3.35. Un montaj pentru misurarea temperaturii cu dou6 termistoare identice este prezentat in figura 3.31. Si se calculeze constanta B a , gtiind cd la o temperaturA a mediului ambiant de 25oC puntea in echilibru, iar la o temperaturd de 40'C tensiunea U2 are valoarea de -2V, sensul din figurd. Tensiunea de alimentare a punJii, Ur, este de l0V. Se va

/(l

3.3.33. Sa se calculeze valorile nominale ale rezistoarelor Rr qi R] (ir||l sunt conectate conform figurii de mai jos, cu un termistor de tip El)('ol B57164K0151 avand R25=150Q, astfel incat termistorul echivalent si iriltl R"z:=200Q gi coeficientul de varialie cu temperatura de25= -17ofC. Se va ne)tltlrt variatia cu temperatura a rezistoarelor R1 gi R2.

Rr

Rr

Fig. 3.31

Desen pentru

problena 3.3.35 Punte pentru ndsurat"ea tenperaturii

Fig.

j.29

Desen pentru problema

3.j.33

R.: 8=2521K 3.3.36. In urma unor determineri expedmentale ale caracteristicii U(I) a termistor NTC s-a obtinut un maxim al caracteristicii in valoare de U1a = V la un curent I=86 mA. Din studiul datelor de catalog pentru tipul de stor masurat rezultd valoarea coeficientului de disipatie termicb D=9,5 /"C. Si se determine parametrii B qi R25 ai termistorului, daca temperatura a fost de 25 "C.

R.: Se formeazi un sistem de 2 ecualii cu 2 necunoscute rezultalc rlltl egalarea rezisten{elor gi a coeficienfilor de temperaturd; Se inr|lrrrtr, ecuafia coeficientilor de temperaturi la cea a rezistenfelor fi t, elimina R2. Rezulte Rr=178,8Q, Ru=510,5fi. Alegem vrtlortll nominale RNr=178 dL, t= xZ7o, R.z=5I0Q, t=tsEa.
3.3.34. a) Sd se calculeze vrloarea rezistenlei Rr la 00C a termistorrlttl NTC din figuri, gtiind cd la 0=25"C rezistenla grupului este R=0,9 k(). trtt coeficientul de temperature al grupului la 25"C este 1/10 din coeficientrrl ,lr, temperaturi al termistorului la 600C. Se dau Ru=1kf) 1la 25('t't 1t az=+500ppml'C. b) Si se calculeze coeficientul de temperature al grupului la 0"C Ei abltcl'l relativi a sa fa{d de coeficientul de temperature al grupului la 25"C.

R.: 8=3300, Rzs=130 Q. 3.3.37. Sd se calculeze valoarea rezistentei care trebuie conectata in
cu un termistor de tip EPCOS B57164K0151 avdnd R2r=IJQQ pgnlru n o caracteristicd termice ce prezinti un punct de inflexiune la temperatura
40

"c.
R.: RP=60,2 Q.

|4

|5

Cap. 3 fermrstoare

rl)()r

lr:|llr: ( lc(lro||ico l,,r',rvrl

Problcme

3.3.38. SA se calculeze temperatura punctului

dc

inllcxirrrr, .

caracteristicii unei grupAri paialel rezistor (R) - termistor NTC (Rr). l'clrrrr'.t,'rr,l este de tip EPCOS P57164047 | avand R25=470O iar R=150 O.

lrrtlitrrrrt l=(r0 mA. Termistorul este de tip EPCOS 8571640471 avind l;u ,lZttO, rez-istorul lix are rezistenla R=470 A iar temperatura mediului
rirrrl cste 0,,=25"C.

liil sc deteflllit)c ptrlcrca clisipatd in regim pennanent de o grupare rc:/.islor'-teflnistor NTC atunci cdnd gruparea este parcursi de un curent P{|lrl('l
-1.-1.43.

R': 0'= l(r

R.: Trebuie stabilit punctul de funclionare al termistorului. Se rezolvd

3.3.39. Sd se aleaga"un tennistor NTC R1 gi sd se calculeze rezislc lir lrr '. trebuie conectate in paralel cu acesta pentru a realiza compensarea virrirrlr, r ,,,

iterrtir ecuatia , -,

", "1/', n'tr'' ,l . (R.R/{/

Se obgine

temPeratura

temperatura a rezistenlei unei bobine din cupru R, cu a=+4000 pl)|r/ ( rrl intervalul de temperatura cuprins intre 0r=5'C ii 0z=45 "C. Se va rrrrlrz,r rrrl termistor cu 8=3200 K. Rezistenfa bobinei la temperatura de 25 oC estc dc | | {t

termistorului 0.=62,8"C $i Pd=0,36 W.

'

in regim permanent a unui termistol' (lc tip B57164K0470 avind R:s=47Q, utilizat la limitarea curentului'
.1.3.44. Sd se determine rezistenta

R.: Termistor cu R2s=108 Q, Rp=13,5 C). Termistorul

are parametrii cei mai apropiali de cerinlele problemei.

rislorul este conectat in serie cu un aparat electronic ce prezintd o rezistenld vrlcnti in regim pemanent R=1 kQ. Tensiunea aplicata la bornele grupdfir lcrmistor- aparat este U=220Y, presupusi tensiune continuA, iar lirtura nediului ambiant este 0" =25'C.

R.: R=9,1 Q la 82,9'C.

Fig.

3.32 Desen pentru problena 3.3.39

r'( / r',r{ rl}l R a unei bobine din cupru cu ct=+4000 ppnr/'C, in intelvalul de lcrrrlur,rt,,rl cuprins intre Tr=5oC ti Tz=45 'C. Rezistenta bobinei la temperatura dc ll "( , .tr

3.3.40. SA se aleagd un termistor NTC R1 care conectat iD rezistenfa Rp=30,9 C) realizeazi compensarea variatiei cu temperatura r

prrrrlrl,t
Fig.3.3j
Desen pentru Prcblenla 3.3.44

de 27 .2 {2.

R.: Se calculeazd Rzs=227,15 Q 9i apoi 8=2966 K. Se pr)rti

termistorul EPCOS 857164K0221. cu Rr<=220 Q. 8=3200 I(

rl'

!r

3.3.41. SA se determine rezistenla unui termistor NTC de litr ll't lll 8571640471 avind R25=z{/Qf) atunci cAnd termistorului i se aplicir lrr l',,rrrr rl tensiune (a) U=5,5 V; (b) U=7 V. Temperatura mediului ambianr esrc {), ,', I R.: (a) R=270,9 Q la 0=39,8'C, (b) ambllirr( t, r,':,I 3.3.42. Sa se determine rezistenta unui termistor NTC de lil| ll'r rll 8571640411av6nd Rzs=470Q ce se afld intr-un mediu ambiant cu trnt|, rirtxrl 0"=25'C atunci cand termistorul este parcurs de un curent (a) I=30 rrrA. r l, t I { R.: (a) R-199 Q la 0=48,8'C; (b) R=l 19,6 O

,1.1.45. SA se aleagd un tennistor PTC (contbrm specificaliilor tirnrei rcnl) care sd protejeze un difuzor al unui amplificator audio, dac6: tcmperatura maximd de lucru T,=200C: curentul de operare (de lucru) Iu=0,3A; o tcnsiunea maximd de operare (de lucru) Urur=50V;

. r

curentul maxim de intrerupere

16l64;
Ei

lt

('nlculeze tensiunea maxima in starea JOS, rezistenfa PTC in starea SUS rrl rlc scurgere in starea SUS.

ll {) r, | 'r=r

Fi74.

3.j4 l)i/iror prolejat

de un termislor

PI'C

1n

Cap.3 Termistoare

prqrrlvrr -QgllpA!-gd-e -e!991lqnit;o

Probleme

R.: Se studiazd tabelul 44.l, coloana 200C ai se cauti In=0,3A. Se llt.ttr. PTC: RXE030. Cum U."^=60V, I.*=40A (anexa 44, tabelul A4.2). l' observd ci cele doud valori din cadrul problemei sunt mai mici declt cr.h, maxime specificate in tabelul A4.2. Uyr=50VcU.*, Ir..r.r= 16Ac1,,,,,: Timpul de salt (nomograma 1) este t,= 8ms; I/M.' = 0'3 Rrmar = 0,63 v 2500 ., Rr = *n =5102,04 O

R2
Fig. 3.35, Detector de temperaturd cu CIO Si termistor PTC

1r=-=0.0098
3.3.46.

0.49

R: Rl=l,74

+ t TokC);

in

cazul unui termistor PTC care protejeazl.

sarcinii

Rz=8,45tt TokQ; Rr27,4xtVakQ: Rr=l69tt TokO; R:= l0 t s 7ok fl

lu

supracurent gi care este montat in serie cu aceasta, sd se aleage tipul de ternristrr $i sd se determine timpul de salt in condiliile in care: temperatura maximi de lucru T"=70"C; o curentul de operare (de lucru) Is=l,2A; o tensiunea maxim6 de operare (de lucru) Uy1=35V;

. .

3.3.49. In aplicaliile care coniin dispozitive electronice cu filament catodice, tuburi cinescoape, becuri), pentru protejarea filamentelor la se folose$te un termistor NTC pentru limitarea curentului la pornire, aqa este ilustrat in Figura 3.36

curentul maxim de intrerupere Ir=20A' Cat este tensiunea maximd pe termistor in starea "jos", dacd se presupunc ( il

Rr.*=0'13f,!?
R.: Termistorul PTC: RXE250, t.=1,6s, Uu.v= 0,175
'-.J.J.47.
V

K/ U R.r ,.\r.\.i/.\
a)

D,,

3-36. IJtili1arca unui tetmistor NTC pentru Proteclie l4 ponlire: d) d unuirtlametlt; b) 4 wtei diode

ln
?

cazul unul termistor PTC care protejeazi

sarcinir

lrr

supracurent gi care este montat in serie cu aceasta, sA se aleage tipul de ternisttll $i sd se detemine timpul de salt in condiliile in care: temperarura maxima de lucru T,=500C: o curentul de operare (de lucru) Is=0,85A; tensiunea maximd de operare (de lucru) Uy;=35V;

. . .

Se stie ci tensiunea U=110V, termistorul are R2s=20Q 9i B=3600'K iar la rece a [ilamentului este de 4,4O. Sd se calculeze curenlii ce apar in circuit cu sau ferA termistorul NTL.

R: 25A: 4.5A

curentul maxim de intrerupere Ir=25A;

, il

Cat este tensiunea maximi pe termistor in starea "jos", dacd se presupune

Rr.*=0'3 f)?
R.: Termistorul PTC: RXE135, t,=0,2s, Un.r= 9,255 y

3.3.48. Se consideri circuitul din figura 3.35 care este un detectol

rh'

3.3.50. In circuitul din Figura 3.37 tensiunea de intre U este l10vcc, I C are o capacitate de 47pF, dioda D un curent ID=IA un curent admisibil de IFM,,=l0A 9i RD<0,2Q, iar circuitul electronic absoarbe un de IcE=O,5A. Sd se verifice dacd termistorul NTC care are caracteristicile =204 Ei B=3600K asiguri protectia necesari diodei D Dar dacd lJ este l0Vca ? R: Io."" 5,94 A ;8,17 A

temperaturA realizat cu un circuit integrat operalional (CIO) si un ternri\t|r PTC. Sd se dimensioneze elementele circuitului pentru o sesizare a temperittl|rll de 100'Ct 1"C, $tiind cA se vtilizeazl, un amplificator operafional ideal (V1, c:,tr,

110V,

Ri

=*, V: -4- =0)

qi un termistor PTC cu

R116=

16n"ct-4(X)!) )t

R111y=196,5oq1=4kO

l{

I l,)

I't ol)l(

)ll l( )

(lilJ). 4 (l()n(k)nriill(Jilr)

1,.., t'.,,L,

rrli

: I

: t I I

tt

t t tIt

ltlt"tvt'
str
1t

II!

( orr(l('lrsirlorul l)lilll t(ll lrt:tl Pl.itt

tr

t:t lttt

(le trcteit luiri lnultor stl'irttlri

Capitolul 4 CONDENSATOARE
4.1. Nofiuni teoretice

tlitltcl lici diltrili - i.r1rr'('rr(lLtlsittotpl ll lollllilt tlitt

sltaiutidc dielectrici:

Condensatorul este o componentd electronici pasivd cu impedanfa

capacitlvA:

7X., 7t o< : ldeal o= ')'2

1,'
r

rl rtrl itlttca
rl

I; relativi a dielectricului din stratul

,,,.||ll(

stlatului

l;
o
tensiune U' atunci intensltatea
(4.3)

'l ,, -u
U

contlensatorului --grosinrea dielectricului

strat oarecare

Ir,, r '

lr
I

- se aPlicA lr()rllele condensatorulul

t..tri. intr-un
tl
ttl 1. -L -

,.,,j',,f,,, ,

i'

este:

Fig,1,0

Defazajul curent - Iensiule

4.1.1 . Parametrii condcnsatoarelor Condensatoarele sunt caracterizate de parametrii comuni definili in paraglrl\tl Capacitatea nominal[ se m6soari in anumite condilii, date in cataloagcll

l.l.l . . . .

''i =l'i. ia j | {,,rl r\ rl,lle il e l ee tl\

d

este: , , ..,-r ', a l\ (}lercL rr r! uLlUi condensatotului

(4.4)

firmelor producdtoare: temperatura, frecvenjd, umiditate. Pentru

Cry(1Opli,

valorile nominale utilizate sunt standardizate, conform seriilor internationale lii,

Tensiunea nominala UN, reprezinta tensiunea maximd ce poate fi aplic lll 1a bornele condensatorului la funcJionare indelurgat5. Puterea nominald PN, reprezint6 puterea active maximA pe care poate sll 0 disipe condensatorul la o funcfionare indelungati.

"r
,

i=tEi
de condensator

Lut

| | I \lcgtrca tipului

,,,

Curentul nominal

IN,

reprezinta curentul maxim care poate trece pri[

condensator 1a o funcfionare indelungati. Tangenta unghiului de pierderi tg6, exprim6 pierderile de putere ce au loc in condensator:

,,,,rrrrrl

:lllillf"i:;:LJ.[:iii.:"::'"'i:"t:,1,"1["'"*'"" in care trebrie sa runcjioneze I ,li,'ili'iiL:Xi'i"11ffiiiJ";;;"u'u" ce se vor alege acele condensatoare

rli' c^e
face parte

, \|,,,sc ra aregerea

a"n,r"rr"ii*1,

' .1, I' lll.'l;::;:"i1ilil:i"t

r),
0,,,

ig6.,d -; otR- f (, I r-p

P1

(')c.li ^^

(4.:)

se vor alege ot't"#'uiu'a uf con'densatoarelor' ,,1rrl ii ctr lei, 0"1 irtenalul ',, sunt valabile relaliile: . , l, , ,,rr(lerrsiltotrc pentru care

de tempetatura

in cffe

trebuie,'sa func{ioneze

0,2 ov,

"""9i_
0,

__ _ __ __
(

unde: Q=factorul dc cllitatc al condensatorului:

),,,

0,,

R,=rczistcn( cchivlrlcnti serie de pierderi in contlcnslr{or-; R,,=rczistclllr cchivillclli pitralcli clc picldo i irr ( ()n(i( rsill()r'i

l'l
|

.l{r

Cap.4 CoJ)d0r)silloarc

Lorrr rnonlo olocltt, ltu l;tltlV,t

Problomo

ln lunctie de capacitatca C rezultati din proicclIr,c, sc rrtilizcaztr acele tipuli condensatoare, a ciror domeniu de capacittrli inclutl accirstii capacitate, ad Cc[C,,,, Cv], unde [C., Cy] reprezintd clomeniul dc valori ce se practic pentru diversele tipuri de condensatoare. Cunoscindu-se abaterea parametrului/parametrilor circuitului in care ]utrlizeaze. condensatorul se determini toleranla t qi coeficientul de variafie temperatura C[r ale condensatoarelor in structure interdependentd qu ce componente utilizate. in functie de t $i dr rezultate, se va alege condens
corespunzator. Cunoscdndu-se gi banda in care funcfioneaza circuitul, trebuie anal comportarea condensatorului in frecventa atat din punct de vedere al soli

!'l

ll,, >,/', , cxislii IX'r'i({tlul rlcltii;iilii Ptrlcrii nonrinale, deci cxisti Iirnitare in 11,,, 1". 5i Px. in accst cuz sur)t doutr liecvenle critice, f1 gi f2. Irr'rvc|1{a fl, corespunde situatiei cand Ia bornele condensatorului este
PN:

lrrr,irrnca Us gi condensatorul disipe puterea

l', = U, o, c untg
Irr'r vL'n(a
1l r

=>

" = "1 zn-tr2rctg|

(4.6)
IN

criticd f2, corespunde situatiei cand prin condensator trece curentul

rrrrtlcnsatorul disipd puterea PN:

r) .N .N =t .- !L.'o8
o2CN

I^,

tzn' tgi

r2-

2T. cpN

(4.7)

qi al modificirii impedanfei. Se vor avea in vedere, asemenea gi dimensiunea, greutatea, tehnologia de plantare, testare, fi preJ. In final se alege tipul de condensator care satisface toate conditiile
electrice, precum 4.1.4. Solicitarea electrici a condensatorului

\lnl)olic, graficul

este:

UA IA UN'IN
IA

in vedere analiza valorilor admisibile (tensiune, curent) ce se pot aplica la bomele Analiza se realizeazi in regim sinusoidal. Considerdnd un condensator cu parametrii: C, UN, IN, pN, tg6; pentru solicitdrii electrice se calculeazd mai intii puterea maximd pe care trebuie sl
disipe condensatorul
PdM

Solicitarea electricd a condensatorului are

f'
Fig.4.3
I l{

f.
in

SoLicitarea termica

frecventa

i sunt trei domenii de frecvente pentru care:

= UNJNtgS. Sunt doud cazuri:

P" , deci nu exist6 posibilitatea depdgirii puterii nominale, posibilitatea depigirii Ury 9i Ix. in acest caz existi o frecventd pe care o numi frecventi critici, corespunzeroare situatiei cind prin ionecror curentul IN gi la bornele condensatorului este tensiunea U":
P"., <

a)

1,,=u, lrl<f :lI/ =r, U\C lP^ acul, q6

(4.8)

t".
]'.],'1

f,,=#r"r,
Simbolic se poate reprezenta grafic in scard logaritmice solicitarea astfel:
IA

.\t,<f <tz.|uA=l:!-

t"

(4.9)

t.-

l'=J#

o=

2flf

(4.10)

UA

.1,l. I'robleme rezolvate

Fig 4.2 Solicitarea temica
in

frecventa

Deci sunt doud domenii de frecvenJa pentru care: f 3 f".; Ua=lI"; Ie=roCUr,r

f2

f".; Io=l,u;

Ua=Ir.r

(a[)
122

4.2,1. Sa se determine toleranta unui condensator plan (ceramic fff'llostrat) la realizarea cdruia se ilizeazd un dielectric cu permitivitatea e= t \' : . grosimea dielectricului d=157, Si suprafata armiturit S !4Va.
123

q
CaD.4 Condensaloaro 1.,r,r)rpojgllqgl0cll0lIltjo pllt,lvLr -Ercblomq

Rezolvare: Aplicind calculul absolut se obtine: c {t rr.).s {trr,} s

(an.ndturile 2, hl O armaturd tlrttcctttt: tlitt itltoliorul cunclensatorului I cslc conectatA, citz- in catc:
C 't',\'.d =-| , = t+'64"/o

3, , n-I)

i --c^.,- c,= c. "ei

dlt4
s

-'7

-rr -3rC.+e-": (r-JrCo+ .: 2d2rt

C,( a-

- lr 3+;

-d

s
J

t-l r-_r---_l
]_----l tl
a)
Fig. 4-l

c,,

Toleranla condensatorului este:

tc=max { tc+, L-}= 14,84Vo, decr !14,84Vo

b)

C o ndensat

nu lt ist r at

AplicAnd relaJia Taylor se obline:

'

a,l',-lT Nl"l, oo '" unde C=e { d aC S C aE- S d ' d SrC S

s crs - d
d
,

acl =lv
lr

ls

rcl

ld dc

a 4.2.3. Un condensator ceramic multistrat este format din suprapunerea ce pennitivitatea llt straturi. si se determine toleranta condensatorului qtiind d +29o rlrctiva este x !27o, suprafala arm6turii S +37o qi grosimea dielectt'rcului straturilor) l\c neglijeazA abaterea datoritd nealinierii la suprapunerea

lk'zolvare:
l'fl 1)ilcitatea condensatorului multistrat este:

i
,lt

c =29
rrrrrlL Cn

Ca]'
s

-r;

. este capacitatea condensatorului cu un stral

ac d :_;;= .
d
I do

^r-t) JL___=l= | \d't

=29.e.i

d rn rocutno, rezuita:
tc=t+td+t"=1470

t., toleranJa condensatorului. lllilizand definifia toleranlei' se obtine:

Nr)taltn cu

4.2.2. SFr se determine capacitatea unui condensator multistrat cu straturi, dace o armdturd oarecare nu este conectatd la regiunea de contactare armdturilor.
Rezolvare:
La conectarea corecte a celor n armaturi, capacitatea condensatorului este: 6'=
1n

/\/\ tll-i, lSLl 1l 2e i' \ "-2qel 4 alt-' ,) . mar (- -\ ,--= .N 2o'd

.s

\l
I

- l)C" =ln-l) tl.:

,s

unde: Ce=gnpnsilstea unui condensator cu un strat;

s=permitivitatea efectivd a dielectricului; S=suprafala armeturii;

Dace

d=grosimea dielectricului; armAtur6 nu este conectate

la regiunea de lipire, atunci vor fi

in acest caz vom avea:

cazldrl: a) Prima sau ultima armeture nu este conectate,

C

=ln-2)

Co

l*r,t ll.( i l,.=max{t.', 1,. t

, 'c--'

_,

U-t,,l t-trJ

/Y\

,rr*,r*rd-rr',,
l+td

_ u,rro

124

,r,

(;rl).4

)( )| I( I( )| I:; i I I()

I I {

I rrrrrl,rrrrrttlo (]lo(rlrorll{1) l)itr.ivt'

sc oblinc:

l)|l)l)ltr

|l(

Apliciind

'

ll -lt ,r(

lclllia lrrylor
.1

ar)''')c asl' '), ,a'

,r{

I,r d

llr.0lrilr(': ' r' ,r l| L ,rl)irL ilirlcil (. (',+C.

et ltivrt lt trl:i t r r (
c1

-'.:

capacitdjii s5. fie nul. (Se va fine seama numai de variatia cu Iemperaturil permitivitetii efective).
er

4.2.4. Sd se determine raportul grosimilor a doi dielectrici utilizafi realizarea unui condensator plan, astfel incit coeficientul de temperaturil

q__

tl {

F-r t-4 L-F-l

r
c2

Cp

Hl-------o allui
vafi:

t,,, lr, rt rrlul

r-, dC^ "t' f act"l ,,

de varialie cu temperatura

Co

dC C, _P n cI dc2-2'

Fig. 1.5 Collde sdtor cu doi LlieIectici

Se

di: e,=l; d.r=1O0ppnlc;

x,=2.,
ctE

, r,l, rrl 5i c[2 sunt coeficienlii de varia{ie cu temperatura al capacitililor Cr, ,, 1r, , Iiv C2 Cro t*c2o 2

= -30ppm/C

P \,
l,,l

c1+ c2

Rezolyare:
Condensatorul oblinut este eclrivalent cu doud capacitAti conectate in serie: ( ( C.C^

r'btine \i5ternu I de ecuf,tii:

l(,+C.=25

Lz a,=e, l-. C, r..j. r . d2 C= ClrC2 ' 'ot Ct ac C't dC cg.+',c(, o, . j. or- i- .,.-L(\=-! L " ct-cz ' -l "'2'

-.-e- =o I
lC, +Cr=25
L(],{/, +C,ar =0

o ic.o.

dCt 1 s dsr - l "t-c,u -^ s,r, i -ort , ., it

-) -2 "'
I
dCt

irrtrLrcit Cr>0, C2>0, pentru ca ecua{ia a II-a si aibd solutii reale' trebuie plate, ',{ (rr fi o,l si fie de semn opus 9i se aleg condensatoare ceramice' rrrrrrrrlrrtit, tip I, BC Components [25]:
('1 cu o1=1QQpp6/g ('1 cu ctr= - 150ppm/"C. (l ^ tso , L I luu " 'f I

C(r ) ' C1q I

cl+c2
C2.d

C,a^. -( ,d ^,

,--c, -'- ,:;c'

I = lozF'
Ct

-r'5c'

cl+c2

(.+1.5c2=25PF
(

Cl.or2t
s

C. t =0 = j?z
d.
2-22

qe2

t,

=l5Pr

'd, -; : - -> dr't.l o2 dtz "

Q"t

.onectarea in paralel a unui condensator ceramic, plat' miniature' BC ,,,rrlx)ocntq [25], cu coeficient de temperaturA P100 cu unul de la aceeagi firmd ,rr , rIlicient de temperatura N150, astt'el incdt coeflcientul de varialie cu rl rrl)( frtura ill capacitAlii echivalente si fie egal cu zero.

,1.2.6. Sd se determine capacitatea maximd echivalenta ce se poate obline

li|r

r'10l

v il

l'c

in paralel

4.2.5. Sd se determine tipurile condensatoarelor C1 qi C2 qi si se calculezc capacitefle lor, astfel incAt capacitatea echivalenti ob{inuti pr.in conecrarea tor
se

(',.=C,+C"

echivalente sd fie zero.

fie 25pF Ei coeficicntul de variafie cu lc|11)crirt||rir irl cilpacililtii

t26

l,

( t& 1) (.tr ) --'o

,l.,.,

l.'/

Rezulta sistemul:

Jr

lC.

tCt

=C

disipata de rezistor
P

Pd este:

lc.q . +c^cr ^ =o Lllz2

Pa=R.12=103. 10-a=0,1W

de tensiune maximd pe rezistor este:

Conform [25] rezultd:

or=100ppm/C, CrM=47pF (capacitatea maximi) %= -150ppmfc, Crru=33OpF (capacitatea maximi)

-l

-2

4r
(t

u=R.I=103.10'2=10v datelor din catalog rezistoarele de tip MS16 [25] - cu peliculd metalice 0)T25 l22l - rezistoare de volum au 0N=70uC' Ca atare, Jindnd seama de

c,+lscz=ce
Daci C2=llQpP
Dacd

--2 I t00-2
Cr=495pF>Crv C.

l5O

+
'

C,=ztlpf

j..

-C,

--r 'o2
.

d.

stabilite privitor la solicitarea in putere $i tensiune corespunzator iliilor problemei de fa!d, poate fi ales unul din rezistoarele indicate mai sus' Avind in vedere intervalul de temperaturA in care funclioneazd circuitul li ales orice tip de condensator. 'loleran]a frecvenlei de 6iere tff, datoratd tolerantelor tq 9i t6 va fi:

3l.33pF . se alege C2=33pF

Deci Cp=47+33=80pF, capacitatea maximd. 4.2.7. Sd se determine caoacitatea maximd echivalenti ce se Doate prin conectarea in serie a unui condensator C1 (ceramic tip I. plat.

'r=14

ln

ar,l *lr, ,rrl lc

aal'n

acl'c='n*'c

firma BC components [25]), cu coeficientul de temperaturi P100, condensatorul C2, de la aceeagi firma, cu coeficientul de temperature
astfel incat coeficientul de varialie cu temperatura al capacitelii conectarea condensatorului Cl cu condensatorul coeficientul de temperature H750?

fie zero. Dar prin

Rezolvare:
c

C3

"s-

tc"

R at. C afdi=-" --=: c(R+ " ,.:dc=-\dR+qcl ' Ir oL Jr dK Varianta relati.ve cu temperatura Kr este: Kr = I cx,nA0 l =50 (crt+gr) Din punct de vedere al capacitalii nominale 9i orientativ al toleranlelor ztnd condensatoarele cu toleranld mai mare de 77o) existd, conform posibilitatea alegerii unuia din urmdtoarele tipuri de condensatoare' ceramic tip I, plat, miniaturd [25], cu coeficient de temperatura condensator multistrat COG [26] sau condensator cu polistiren LCR [27]' l(),

Coeficientul de variatie cu temperatura al frecvenlei de tdiere, d'ff:

Ct+ Cz

Clqj+C1d1

Ct*cz -*s-"
cr,z=

4.2.9. Sa se determine tipurile componentelor pasive cu caracteristicile astfel incat durata impulsului monostabilului din figura se aiba
ta minime.

Din catalog l25l CIM=47?F, dr=l00ppr/C qi Czu=330pF,

Cta

-150ppm/C

di; T=RC ln2

R=1MO, Ur.*=5V C=100nF, Uc--=5V e,,e [-30, 90]oC 0,"r = 20'C
Fig.4.7 Monostabil

t+CZa

. L=41 -tso ='10.5 DF :::. 2=O > c^ =-c. t to7 100

d
29.8

Se alege C2=82pF

41 82 cs- 4'7 +82 -

oF. caDacitatea maxlm,l

disipad de rezistor este:

toleranta de t7%.Se d6:

r-= zo. nC ' -1

R=1kQ, Im*=l0rnA C=1nF, Uc.*=10V 0" [-10, 70]oC 0*r = 20"C

128

HAN_
J,

r_______________{

t',r

,+

=i

,,2 ,s =+=25ttw
a

ll

este rezistor cu peliculd de carbon [23], din catalog rezulta:

0x=7609, 0u=1550C gi puterea nominald

Fig.4.6 Filtru RC

rezistorului va fi:

l29

I
Cap. 4 Condensatoaro
(

)o

0tp8-!9,!-tg 0l0ulrurllLU ptlL,lvu

Problomo

p..

n>

p.ou
o

a _a -ou
0,r1

-0f

=25.t0-b.155-70 =r2.rriw 155-90

Avind in vcdcfc illlcrvillul dc Lolllpcraturl in care Iunctioneaza lezistolul (()5{)C<0N), tensiunca gi valoarea rezistentei, rezulta ca R poate ii lzrstor cu
catalog pL'licul6 de carbon [23]. Din punct de vedere al intervalului de temperature poate fi utilizat orice pot fi tip de condensator; analizdnd din punct de vedere al capacite,tii, rezultd cd ceramice monostrat' multistrat sau cu rrtilizate urmatoarele tipud: condensatoare

Dacd R este rezistor cu pelicula metalicd, de

tip MRS16 [25], din

fi:

rezultd: 0r=700C, 0r,r=1550C, deci puterea nominala a rezistorului va

-0n' <. 155-70 Pu > Pai_t-i^ -25 lo-orr-*:a-32.7/-rw

0n'
-

-J

lrolistiren. :lirleranla duratei di, t'a1in funclie de toleranlele componentelor R 9i C va fi:

Analiz0nd alegerea rezistorului din punct de vedere al intervalului do temperatura, puterii nominale, tensiunii gi valorii rezistenlei, rezultl conform
catalogului, ce C poate fi de tip multistrat $i cu poliester.

'

'

ai'l-r ml' n'l,

lK

aTl

lc

rrl

k1',
acoc
=

='

*'i',
este:

('oeficientul de varialie cu temperatura al duratei di,

Avdnd

in

vedere capacitatea

de 100nF rezulte ce se pot

utiliza
l )(

RAT CA'I aor=7 -_spen+i

t",

oR, oc

urmdtoarele tipuri de condensatoare: - condensator multistrat X7R - EPCOS [26] - condensator cu polistiren LCR [27]. Toleranta duratei impulsului de t'di in funclie de toleranlele lui R 9i C va

ci loleranla globala a lui d' este.

fi:

al Analizdnd din punct de vedere al toleranlelor 9i variafiei cu temperatura' cd toleranla minim6 a lui T se poate i ornponentelor ce se pot utiliza, rezulti

=t,,+]a, lr:l=t^*t,*l(o^*o,)

nl
qi

l ri
I

'
'):-)ur

iR,T
ttoI1
1-

CAT
t\ to\

Coeficientul de variatie cu temperatura odi va fi: ts=!o.5za. tc--!57a. crn=t50ppm/C. LC/C=ldo {in gama de lemperaturd) dai

obtine pentru combinalia rezistor cu peliculd metalici tip MRS16f25l condensator ceramic multistrat EPCOS [26] cu t.=+57', o6=(0+3O)ppm/C' Deci tR=!170, crn=t50ppmfC tc=l1 7o, sc=l3OPPnr/'C
tdi=O,5+ 1+(50+30) 104 45=z,36Eo

RAT CA'I =i andn*i a coc = dn'oc

Deci toleranta globali a impulsului va fi: tr=tn*tc*Gn A0+AC/C =0,5+5+50 70 1,0'6+I=6,85Vo

4.2.11. Sd se analizeze solicitarea electrica a condensatorului cu urmdtorii parametrii:

i'"=lZnF, U^=25V, Ir=0,05A, P"=2mW, tg 6=5 10'a

do

4.2.10. Se de circuitul monostabil din figurd. Sd se aleagi tipurile pa

llezolvare:
t\rterea disipata maximd de condensator este l',nr=IN Ur.r'tg 6=0,625mW<Pr, deci nu existd limitare in Putere' lirccventa critica este:

componente pasive cu caractedsticile corespunzatoare, astfel ca abaterea duratel imDulsului datorat de monostabil sd fie minim6.
Se da: d,

=:

R=100k4, Un**=10V
C=1OpF,

Uc.*=10V

Ce

CelRe

'cr

2r

CNU

T,e l-20, 651"C T*r = 20"C Rezolvare:

Puterea disipate de rezistor este: too rr= IJz=r=tmw o

STO

Solicitarea poate

fi

N reprezentatA grafic:

^n
Fig. 1.8 MonostabiL

Un Io' U,'1,
IA IN

+f
f,,=26'5 KHz

Fig.4.9 I30

Solicirarea tertruca
131

itt

frecvent-

-nr-p g0mponent elcoironlol

llllyl
tg 6

Problems

Deci se poate spune

valabile rela{iile:
a) f3 26,5kHz

cI

existd dou6 domcnii dc frecvcnf{ pentru

Pa6=Ualltg

6=o{xUr:

ttl 637H2 < fS 62jkHz

I'1a=Ps=lQ1;11ry

Ua=fI*=/J\r Ie=0 CNUN

Poe=Ue'Ie tB 6=oCuUN2 tg 6

a)

CNrg,

b)

E
It

26,5kHz
-----JL

IA=IN=0,05A
" 1_ a.C u P I .to^= " 'dA=Il-A'A'"- ,cw

A V
el l 2 627kJIz In

F:,c*
tsd.

=1r
I^,
aCN

rl'rs d

Ir-rr ', -

tl,
4.2,12. SA se analizeze solicitarea electricd a unui condensator parametrii: cN=100nF, Ur=50v, IN=0,2A, PN=lOmw, tg 6=10-2.
Rezolvare:
Puterea maxima pe care trebuie sd o disipe condensatorul este: Pau=Uvlr'r'tg 6=0, 1 W>PN Deci exist6 limitare in putere, cele doud frecvenle critice fiind: P,,

4A

ry6 ,Cru

li sc analizeze solicitarea electric oblinut prin conectarea in prrulel a doud condensatoare cr qiLl. "ond"ntutotolui
lozolvare:

4.2.13. Se dau doui condensatoare C1, C2 cu parametrii: Cr=12nF, 'C'=OS"F, INr=0,05A, P-ry1=2mW, t! 61=J.lQ a, UNz=160V, INz=O,1A, !rr1ZSV, Pu=0,lmW, tg32=8.10-3.

'

21tU'NC

.tg6

f7=.,;; . - ""N-N

I2n' tg 6
=627kHz

lc

unalizeazA individual solicilarea elecrrica a fiecArui condensator. I'utcrea maxrmd pe care trebuie sd o disipe C1 este:
P6y1=Up1I11 tg

3,=0,625.y7.p",

Orientativ solicitarea poate

U^ I^ U,'1,

fi

reprezentate astfel:

sta o singura frecvenF cddce

,,, = z,VGr= ze5xa,

IA

maxlmd pe care trebuie se o disipe C2 este: Pur,rz=UNz.INz.tg 6:=0, 12gmW >pNz.

stA

IN

frecvenfele critice:

J, =---fr63'7

p 'N)

Hz

f
fF63'7 KHz

' 2r.CrULrrr$,

Fig,4.10 Soticinrea

tennica infrecve ta

Deci, se poate spune cA exist6 trei domenii de frecvenle pentru care valabile relaliile: a) f3 637H2
UA=UN=50V Ie=oCuUN

- I u.>t96, J)=a=l'86KHz -=I.llKltz - 2rPN2C2

trrsiindu-le pe amdndoud pe acelagi grafic orientativ:

r32

133

Cap. 4 Condensaloaro
u,
l

;ornpolOlq olQ0ll(.)ltlc l)rlrilv(,

Probleme

Pentru

l > 26,5 kllz,

^, u^,=':-=4.1
t
0,05A

10"

",, _ ,.C,
u

"."

,,_

t0"

l,ll KHz

1,86

KHz

26,5 KHz

Fig.4.ll

Sotlcttarea termica infrecyenta a ntai multor condensatoare nr()ntate in paralel

= ^, l)r'ci prin condensatorul C2 poarc sA treacA curentul I12, iar prin condensatorul ( 'r sc limiteaze curentul la:

^,

nin1u

^,.u ",1

=u

\qV

Condensatoarele Cr gi Cz fiind conectate in paralel, la bornele condensatorului echivalent C se poate aplica minimul tensiunilor maxime ce pot fi aplicate la bomele condensatoarelor Cr gi C2. Deci UcA=min{UAr, UA2} Se analizeazd fiecare interval ce a rezultat din solicitarea condensatoarelor C1 qi
C2.

l
l)(

.t=a ct
I N7

AC='

.^ .^ o l'4 t06 12 I0 Y

16&114

ri

pe acest interval se limiteaze curentul prin condensatorul C, la valoarea:

I -c =

+ I'cl= 116,8 nA

l )(

Pentru f< 1,11kH2, Uer=25V 9i UAr=160V Uua=min{U,1, Ulz}=25V Pe acest interval se limiteazd tensiunea la bornele condensatorului C la

ci un grafic orientativ pentru solicitarea lui C, este: u.l

?5v

Penlru

l.l lkHz < f < l,8bKHz, Urr=25V.

a putea compara pe UAr cu lp

.- ,l\ot

lP

N2
^ 218o2

Pentru

Ua2, calculim ftecventa

la

9,36

caro

KHz

26.5 KHz

Uez=25V'

Fig. 1.12 Solicitareo ternica itlJrecventa

u^,=.1 "

^ ^-=25 " 2n25 C/85, \aCrg6. /".=- --,-19'-,,,, "' 2v25.68 10., .8.1o: =r,tlMH.>l,86KHz

:''

>r.- ,,"!'

4,2,14. Se dd un condensator cu parametrii: Cu=lnF, U"=100V, tg6=10-3

lr. 1),1A, Pr=lOmW. Sd se determine: rr) llanda in care poate fi utilizat condensatorul daca este parcurs de un curent de l0rrA (constant). lr) llrnda in care poate fi utilizat condensatorul dacd are la borne o tensiune de l{)V (constanta). r ) l'cnsiunea maximd ce poate fi aplicati la bornele condensatorului, dacA el
I

Deci Ua2>Ua1=2JV

UAc=25V

Pe acest interval tensiunea la bornele condensatorului se limiteazd la 25V,

Pentru 1,86

<f <

26,5KHz,U,qr=25V,

U^,=+ ulz

urctioneaza la frecvenla f=500kH2.

Compardm pe Ua2 cu 25V, Ua2=lJ\,r

"cr 2nC) 25 ,, 10- I 1 ..= ^ '' 2n 68.10-'

In, ,

,,

In"

llrzolvare:
lJ ('ondensatorul fiind parcurs de un curent constant de 1OmA, utilizarea lui in lrr'rvcr[d este limitate de depd;irea tensiunii nominalgqi a puterii nominale. 5r' vclificd depdgirea puterii nominale:

25

=qJ'KH-<26,5KH?

Par'r=UN Ir.r'tg 6=102 10

10

3=lmWcPr

Deci pe intervalul 1,86< f 3 9,36 kHz, tensiunea Urc=25V, iar pc intervalul 9,36<f < 26,5kH2, Ua2(Ua1, tensiunea Uac estc

l)(.i

neexistand posibilitatea depA$irii putedi nominale, banda

in care poate fi

Utrlizat condensatorul este data de limitarea in tensiune:

"AC-"A2-o.C2
134

lnrn 2nCUN 2,r t0

rc2

^ toz =lsq " ^

l]5

tH'

Qap-fl Condonsatqaro
Rezulta cd se poate utiliza condensdtoruI in bantlt dc liccvcnlrl l I5,9kHz b) Condensatorul avdnd la borne o tensiune constanttr dc l0V, utilizarea lui in

{ ;(

nlpQ!9llo 0l00lt!, l!'J l.r{!rtv

P,IM2=U

Problorno r'

NrlNrtAli., 15 5 10
d()Lrir

l0

r'7,5llrw<PNz

l)cci vom avea

frecvente este limitatd de depegirea puterii nominale 9i a curentului nominal. Se verifici daci se depe$e9te puterea nominale: PdM=UN IN tg E=10.10-' 10-3=1nW<PN Rezultd cd nu existd lirnitare in frecvenli din cauza depigirii puterii nominalo, rdminind doar limitarea datodtd depegirii curentului nominal, deci:

_ tNz _
^1 --Pur-

li||ritirli pcntru C2: 5.lo-2 2n.C 2n.2.2.10-2 2U

15

5. 10-

2r.ll2 c, tB!, zr.t52.z,z.to 3.to-2

fi utilizat
f"n

= 16OKHz

t = 'max 2n-c

Ll

10-l
2,r.

to-9

tu

=t,sgitHz

l{t zultd fslc:

ci

banda de frecven{i in care poate

!x,

condensatorul echivalent

Deci condensatorul poate fi utilizat in banda f S 1,59MH2. c) Puterea maximi pe care trebuie sd o disipe condensatorul este: Po,r=Ur.r.Ir.r.tg 6=l O'?. 10'r.10-3=10mw=pN Deci e\ista o singurA frecvenla crilicA:

f3 min{fl.,^,

f".a,}=160kH2.

b) Daci prin condensatoarele Cr, C2 conectate in paralel trece curentul de 1mA, rrtInci prin fiecare condensator trece curentul:

J-.

=------+ , =t5q)KHz
a

In,

La t=500kH2, condensatorul funclioneazd in domeniul de limitare deci tensiunea maxima ce poate fi aplicata la borne este:

C, I t,- ---,L t _- l0 r_0.ll25rrrA I cr+c2 32 C^ 11 tr-. j. /-"-.r0 r .0.687s,l,4 - 't '2

ll'rrtru Cr, puterea disipatA maximd este:
I
rL

uL

- 21r'f C- 27r.5.rc5 .rc 9 = 31,8 V

Iu

l0-

cven{a minimi pind la care poate

P6y1=Uq1.l1 19 $=102 0,3125 10J 10'2=0,3125mWcPrr fi utilizat este:

0,3J25 J0 '1 27t cI u Nl zr-to-3.t0-2
= 49'7,6Hz

4.2.15. Se dau doua condensatoare cu parametdi: Cr- lnF. UNr= I00v. I.r,=0.lA. tg 6.= t0 2. PNr=50mW C.=2.2nF. Ur:=25V. lr.r=5OmA. rg 62=10-'7. Pr.r=5mW. Pentru condensatorul echivalent obtinut pdn conectarea in paralel a celor condensatoare C I 9i C2. sii se determine: a) Banda de frecvente in care poate fi utilizat condensatorul daci la borne are tensiune constanta de 15V. b) Banda de frecvent5 in care poate fi utilizat condensatorul dac6 prin trece un curent constant de 1mA.

l\'ltt'u

C2, puterea este: P,rM2=UN, I2 tg 52=25 0,6875 10

" mrn

10 '?=0,l7mWcPNz
3

2t -C2.U

1^ 2
r

n <or< 0,6875.

rnl0

N2

2it.2,2.t0-9

.25

= 1,99KHz

Itr'ei condensatorul echivalent poate

1",,r")=l,99kHz.
I r( cventele

fi

utilizat

in

banda flmax{f'.1.,

c) Tensiunea maximd ce poate fi aplicata la bomele condensatorului

Rezolvare:

P,rMr=UNrIrtg 5r=1 02 1 0-r' 10-2=0,1 w>PNr critice sunt:

5. 102

functioneazd la frecven{a de 100kHz.

a)

Condensatoarele C1 gi C2 avdnd la borne o tensiune de 15V, utilizarct condensatorului echivalent in frecvenJd este limitati depdgirea curen!ilot nominali gi a puterilor nominale ale celor doud condensatoare. Se verificd depdgirea puterii nominale pentru Cr:
PdMr=U INrtg 6r=15. 10'r'

"
lzt

27r.

ct. {l't86

= 2x rc-9 .n4 rc-z

19,6KHz

IN2
2n
Ponz=Urz

tsi _ to-2 . to-2 ct-PNI zr.to-g .5.to-2

I: tg 6z=25 5
Pn,

l0

2=15mW<Plrr

2 2=12,5mW<Prz 10 .10

r
"N2tg5

Rezul6

cA

|' = -mar 2, Cl U ^ 2r.lo u

Pentru C2, va

pentru C1 rdmdne limitarea in curent: /", 10- l

=t,O6MHz
15

''
Izz
=

2tt C2.U

= 2i,. 2,2. 10- 3 . 252 - to- 2

5.10 -

5'7 ,9

KH.

25.10

4.lo

fi:
I36

2E.2,2 1o-9

.5 to- 3
137

= 36lKHz

Cap.4 Condollsatoaro

I r |||rl)o[q]Ie

1)looIt(]| rl(;rt l)rl!'lv.r

,,fIoltllls

La

li-ecvenla

de l00kHz,

condensatoarclo C1 ,si C2 llnc.tioneazd iu

limitare de putere, deci:

lOnrrl (sc va Irree crrlctrlrrl itt itlttttxitttalia unut cimp elcctric urilbrnr in rltr'llt ltici).

rl

,N'

)rr -f C. I

dt2

rP'. "l

2z.l05

1o

d/

l0

zdt5
3 5. 10'N2 2n I.C2 tsq2 !:o.rO5.z.z.ro q ro 2 Deci tensiunea maximi ce se poate aplica la bornele

Fig. 1,13 Suprapwterea a doi clielectrici cu ittcltrzitne de aer

condensatorulul

echivalent la frecven(a de l00kHz. este:

R: e,",=5,66, Er=5,66kV/m; E:=56,6 kV/m; Er3,77kY lm

4.3.5. Un condensator plan este format din suprapunerea a trei straturi de rlrr'lt ctlici diferili (confonn figurii) cu permitivitalile efective r=5, e?=6, er=7 $i ,r'r.licicntii de varialie cu temperatura ai permitivitdlilor cr.'=100ppm/C, cr.'= Itt|,Inr/)C qi d'*=15Oppntoc. $tiind ci suprafaja armdturii condensatorului este ir (unoscand grosimile dielectricilor d1 qi d2. sd se determine d3' astfel inc0t " rlr'lieicntul de varia-tie cu temperatura al capacitatii echivalente sA fie nul (la \,[rirliir cu temperatura a capacitAii se va fine searna numai de varialia cu l, Irl)cfatura a permitivitdtii dielectricului).
l dr

Uac=min{Uer,

Ul:}=l9V

4.3. Probleme propuse

4.3.1. La realizarea unui condensator cetamic monostrat se folosegte un dielectric cu permitivitatea efectivd tE,=L6Ea, armdtura condensatorului avand suprafa,ta S cu ts= !5%. Sa se determine toleran{a grosimii dielectricului, pentru a obtine o toleranti a capacitdfii condensatorului de 187o. R: t"=17Eo

4.3.2. Un condensator ceramic multistrat format din 20 de straturi, are toleranla permitiviteUi dielectriculul de 0,5Vo. grosimea dielectricului este de :Ll%. 56 se determine abaterea ce trebuie obtinute la depunerea armdturii, astfel
ca sa se obfinA o tolerantA de 270 a capacitatii condensatorului.

R: t,=+8,8770 4.3.3. Sd se determine capacitatea unui condensator ceramic multistrat,

Fig, 4.14 SuprcrPunerea a t, ei alielectrici cu ittcluziune de aer

R: d:=0,233

d2

- 0,933 dr

stratud, pentru situalia cdnd doud armdturi oarecare nu se conecteazA la regiunile de lipire. Se va considera permitivitatea efec ve a dielectricului , grosimea unui strat d $i suprafafa unei armituri S. format din
R: primele doui rrmaluri conseculive: c =1, doua armatud consecutive:

,,rlrrrr

2)f :)f
: c = (,

,,r|ir.ilrte echivalentd cat mai apropiata de Cp=20 pF 9i coeficientul de variatie rr tr' )l)cratura al capacitd,tii echivalente si fie zero. In final sd se calculeze l,rl,.riurtl capacitAlii obtinute faF de valoarea ceruti (20 pF).
R: Condensatoarele alese sunt condesatoare ceramice tip I' plate, miniaturd, BC Components f25l $i pot avea valodle:
C1=4,1 pP;

4'3.6. Se se determine tipul condensatoarelor C1 9i C2, calculand itilile Cr $i C2, astfel incit prin conectarea lor in paralel sA se obtini o

.=(r-9? +)f

doud amAturi aparJindnd aceluiaqi terminal: c = (n -

fr=lJ

PF; Cp = 19,7 PF.

4.3.4. Un condensator plan (fig.4.13) format din suprapunerea a doi dielectrici, are o incluziune de aer intre cele doud straturi, conform figurii. $tiind cd permitivitelile relative ale celor doi dielectrici sunt rr=10 9i e,2=15, t1 se determine permitivitatea efectivi a dielectricului condensatorului pe direcIia incluziunii. SA se detennine intensitatea cdmpului electric in fiecafe strat dielectric, daci la bornele condensatorului se aplicii o tcnsiune U=l(X)V, iar

4.3.7, Prin conectarea in serie a doua caPacitA,ti C1 9i C2 trebuie sd se ,,l,lrrii o capacitate echivalenta de 4 pF $i cu coeficientul de varia,tie cu

rrl\'rirtufa egal cu zero. 56 se determine tipul capacitaflor Cr $i C2 9i toleranla ,'rl,rrtitirlii oblinute 1ald de valoarea cerute - 4 pF (se vor utiliza valori din ,' rrtlr' li l2)
r,

n8

Ll()

R: Condensatoarele alese sunt condcsuto0rc ceramice tiD I. miniatura, BC Components [25] $i pot avea valorile: Cr = 6,8 (ip P100 - M7G, cu ar=+100 ppmfC); Cz = l0 pF (tip N150 P2G, cu au=-150 ppmfc); Co = 4,05.
4,3,8. Sn se determine tipul capaciGtilor C1, C2 6i valorile lor, care conectarea lor in serie sau paralel dau o capacitate echivalenti egali. cu 80 pF

Cr.27 pl; (rip Nl,O * COC, cu dr=0r30 ppm/oC). C2= l5pli' (rip N?50 - Uzc, cu q,2=-750 ppmioc).
4.3.11, Se dA circuitul oscilant din figura 4.16. 56 se determine tipul gi vulorile capaciteilor C1 9i C2, astfel inc6t coeficientul de varialie cu remperarura ul liecventei de oscilalie as=Q $i f0 =10MHz (E l2).

coeficientul de varialie cu temperatura al capacitafii echivalente 300ppmfC (se vor utiliza serii de valori E 12).

si

fie

f"=-+ c,)
2n.l Llc, +

R:

Condensatoarele alese sunt condesatoare ceramice tip I, miniature, BC Components [25] gi pot avea valorile:

L=10FH, ar = 300ppm/C
Fig, 4,16 Circuit rezonant cu doua c ondensato are in p a ral e I

Paralel: Cr=56 pF (ip N150 - P2G, cu crr=-150 ppn/oc)' Cz=56pF (tip N750 - U2G, cu cr:=-750 pprnfC); Cp = 78pF; o" = -319 ppmfc Serie: Cr=110 pF (tip N150 - P2G, cu crr=-150 ppnrpc). Cz=330 pF (tip N750 - U2G, cu a2=-750 ppm/"C) Cp = 82,5; o" = 300 pprn/"C 4.3.9. Prin conectarea in serie sau paralel a doue capacitAli Cr li C2, o capacitate echivalentd de 7 pF cu un coeficient de varialie temperatura de -80ppm/C. Se se determine tipul Si valorile capacidtilor Cr

R:

miniaturd, BC Components [25] qi pot avea valorile: Cr=18 pF (tip N750 - U2G, cu a:=-750 pprn/C); Cz=6,8pF (tip N150 - P2G, cu sr=-150 ppm/"C);

Condensatoarele alese sunt condesatoare ceramice tip I, plate,

obtine
Cz

(seria E 12).

4.3.12. O grupare serie de doud condensatoare C1 gi C2, hecare avand ('.=100 nF are la bome tensiunea U 1000 V. Cr apartine seriei de valori E6, = Iur C2 seriei 824. Se cere: fi) sA se stabileasci toleranla absolutd a capacidlii echivalente a grupdrii serie;
h) sd se calculeze tensiunea maximd ce ar putea se apari la b-ornele fiecdruia
dintre condensatoare.

R:

Condensatoarele alese sunt condesatoare ceramice tip I, p miniatur6, BC Components [25] 9i pot avea valorile: Paralel: Cr=l,8 pF (ip P100 - M7G, cu a1=+1gg ppyg;. Cz=4,7pF (tip N750 - U2G, cu oz=-750 ppm/"C); Serie: Cr=12 pF (tip NPO - COG, cu ar=0+30 ppmfC); Cz=18 pF (tip N750 - U2G, cu oz=-750 ppm/"C)

R: t" =

-13

Ur** = 567'5 V Uz'* = 558'1 V O grupare serie de doud condensatoare C1, C2 fiecare av6nd CN=l00 nF (la 200C) este conectafila tensiunea de 1000 V. Cr apa4ine seriei de vulori E6, iar C2 seriei E2a. Coeficienlii de varialie cu temperatura sunt:
4.3.13.
cr1=_500

tn =

'1o7o

l2%o

4.3.10. Se dd circuitul oscilant din ftg. 4.15. Sd se determine tipul valorile capacitililor C1 qi C2, astfel inc6t coeficientul de variatie cu
al frecven{ei de oscilatie, crm=0.

I ---'_:
I LlrL2

0-.1-1.1-1-

-1

c1 -L

L=100pII, +5O0ppm/oc
fo=5MHz

T
I

ll---------r

llpnr/C, dr=+200ppm/C. Sa se stabileasca tensiunile maxime ce pot aparea la Itornele fiecirui condensator in cazurile: Iltemperatura de lucru este J"= 2Q0f h) temperaturile de lucru aparlin intervalului [_20, +100fC.
R: a) Ur.*=567,5V, Ur.*=558,1 V b) u1."*=581,4V, Uz._=565 V

Fig. 4.75 Circuit rezonant cu

condensatoare in serie

R:

Condensatoarele alese sunt condesatoare ceramice tip I,

miniaturd, BC Components [25] 9i pot avea valorile:

140

t4l

Qap. 4 CondQn9atoAlo

L)ornponente qloe(rolll(io

l)

rilvo

Problsmo

cA circuitul funcfioneazA intr-un mediu

ambianr cu T" [-30, 80]oC. Se dau urmdtoarele:

4,3.14. Un circuir monostabil TTL (l.ig. 4.17) lrcbuie se aibd impulsului T= | 0 ps :l5Zo fald de temperatura normaltr de l.uncfionare To = SA se determine tipurile componentelor pasive cu caracteristicile necesare

R: R=100 kQ, ctc= 150ppnr/'C, l7o, MRSl6, l25l; C=0,1 pF, oc= 0130ppm, 1261, t28l
4.3.17. SA se determine tipul componentelor pasive fi camcteristicile lor rstlsl incat frecvenla de oscilalie f0, a oscilatorului din figura 4.20 sd aibd o
rulrrrtere i

T=RCln2 2kQ < R< 40 kQ

10pF<C<1OpF

minimd. Se utilizeazA rrrlponentele prezentate in anexe.

So dA:

Ut.o*=5V

Uc.*=5V

Fig. 4.17 Monostabil cu elemente RC

" zr,[n3g,c,
:

R=14.3 kA. EllVa. as = t50 ppm/.C Condensator ceramic multistrat, COG, t261, [2g] cu parametri: C- t0 nF. r=t57o. a" = 0+i0 ppnr/"C

R: Rezistor cu peliculd metalicd, tip MRS 16 [25], cu paramet

l(

r=R,=lkO
e [-10, 70]"C

('r=C1=1nF
1,, l

,,r

= 20"C

Fig. 4.20 Oscilator Wien

corespunzatoare astfel incat durata T a impulsului monostabilului din

4,3.15. Se se determine tipul componentelor pasive si

s6
Se

componentele indicate in anexe.

fie T=200 ms $i sd aiba o abatere minimd falA de Ta =

T=RCln2

fig.4.l

20oC,

di:

R: Rezistor cu peliculd metalici, tip MRS 16 [25], cu palametri: R=1kO, t=t17o, crn = t50 pprn/"C Condensator ceramic multistrat, COG, [26], [28], cu parametri: C=lnP, t=l5Vo, a" = 0+30 ppm/"C

lopF<C<10pF Un.*=5V Uc.*=5V

T" [-20, +80]oC

fornponentelor pasive
ruibi o abatere de 87o.

4.3.18. Se di oscilatorul din figura 4.21. S-a se determine tipurile ii caracteristicile lor astfel incat frecventa de oscila.tie sd
RI
CI

Sr'd5:

Fig.4.18 Monostabil cu eletnente

R: R=28,7 ka, C=10

pF

RC

l{,- I1t
l{.=3,3 kA {'r=l nF
(

::rc::tll (temperarura 20, 8010C

Se

4.3.16. Un circuit monostabil de tip CMOS, trebuie sd aibd impulsului de 5 ms 157o. Se se determine tipurile de componente pastve, dac! funclioneaze intr-un mediu ambiant cu temperatura in intervalul T"
de referinle T" = 20"C).

'r- I ,80 nF
I-5, 60loc
,,r

[.

1,,(.
l

20"C

Fig. 4.21 Oscilator Wien

d6: T=RC/2 5kf2 < R< 10Mf) C < l00pF

R: R-MS16 [25] :848, C

127]

Ur.*=l0V
Uc.u*=10V
Fig. 4.I9 M,nu'.tr,thl
t

r\tlcl incat

4.3,19. SA se determine tipul componentelor RC 9i caracteristicile lor, frecven,ta de tdiere din figva 4.22 sd fie fr=I00 kHz +10Vo

n t t, n.,nre RC

142

t,l

.4 Condensatoare
Se dd:
2/, ,l RC

(lom0onente electro

In.*=0,1A Uc.*= l0V

T" [-10, 85]'C

constanta de timp t=RC=lms1l27o. Si se determine componentele pasive ce pot fi utilizate. Se tld: R=300Q, Ir.*=1,6 mA, Uc.*=5 V.

4.3.22.

Un circuit de

integrare

RC, are

o-W\_
Fig. 4.22 Flltru

r_______________4

R: Rezistor cu peliculi metalicd, tip MRSI6 [25], cu parametn: R=1,05 kO, t=t1Zo, cra = lJe ppp,pg Condensator ceramic multsnai, COG. t261, t2gl cu parametri: C=1,5 nF, t=+52o, % = 0+30 ppmfC

,t,

,"J
Fig. 4.25 Circuit RC

R: Rezistor cu peliculd metalicd MRS25 [25];

Condensator cu film poliester metalizat C = 3,3 tL.F

MKT 1820 [29],

frecventa de tiiere a

filtrul din figura 4.23 care funclioneazd inrr_un mediu temperatura cuprinsd in intervalul T, [-20,80]0C. Sd se determine :lll* componentelor RC qi caracteristicile "" npul lor care pot fi utilizate asttel incat
filtrului
sd

4.3.20. Se dd

20'c).
Se dd:

fie f1=l MHz +7Vo 1t"-p..otoru

i"

parametrii CN=100 pF; Ur\r=500

puteri nominale:

4.3.23. SA se analizeze solicitarea electdcA a unui condensator cu V; tg 6=10 3; Ir= 0,1A, pentru urmetoarele

,"terinJe este

r) PN=l0mW b) PN=l0omw

'

I zJt.RC

Hl{,1,''

R: a) cor=4.106; rU=10E; b) ob=2.107;

R=lkO Ur.*=1V

Fig. 4.23 Filtru

Condensator ceramic multistrai, COG, [26],cu parametri: C=150 pF, t=+52o, o. = 0+30 ppm/oC

R: Rezistor cu peliculd metalicd, tip MRS l6 [25], cu parametri: R=1,05 kC), t=+lZo, cR = t50 ppnrr/oc

4.3.24. Se dd un condensator cu parametrii CN=100pF, Ur.r=100V, In=0,1A, P"=3,14 mW, tg 3=10-r. Sd se detemine tensiunea maxime ce poate fi aplicata la bornele condensatorului qi curentul maxim ce poate trece prin condensator pentru frecvenJele: 1OkHz, 1MHz, l0MHz. R: 10kHz: 100V, 6,28.1044; lMHz: 70,7Y , 44,4.1.0'3 Ai 10MHz: 15,9V, 0,lA 4.3,25. Un condensator este parcurs de un curent de 1mA. Sd se determine banda de frecvenld in care poate fi utilizat dacd are parametrii
CN=33pF, Ur=25V,

4.3,21. SA se deFrmine tipul condensatorului ce poate fi utilizat in circuitul oscilant serie LC, astfel i;cat frecvenla a" o..itugJ u se fie I "i."uitului f l-- | MHz !5?o,
zr'J LC
Sc,cunosc:

I"=50m,\, tg 5=5

lO''?,

Pr=l0mW.
R: D0,193 MHz

L
|,,

4.3.26 Un condensator are la borne o tensiune de 5V. Sn se determine banda de frecven,tA in care poate fi utilizat, daca,are parametrii: CN=47nF,

l0lrt I, tl%, +2o0ppnr/oc

r",

Ur=500V, tg6=7.
Fig. 4.21 Circuit oscilant

lO''?,

IN=O,1A, PN=0, 1W

t0. 701,,c
.10"('

R: f361.72kH2 4.3.27. Un condensator funcfioneazd in banda de frecventd [10:1000] kHz 9i este parcurs de un curent de 5mA. Sd se determine parametrii nominali ai

R; Condensator cu polislircn

C.

= 2,4 nF +5o/o [27]

rndensrtoru

lrr

i rlrrct C6=8 2pp qi rg 6- l0 '.

R: l1>5rnA; U1>9.7V;
t,t5

PN>41i.5. I 0'rW

t44

(;;ll). 4 C0|lrlolsiiloitro

;orr)por)onlo ol(x)lI) luu pnblvn

[,roblort]o

tin condcnsator arc liccvcnlclc criticc lr-5(X)KIlz, l:=5MHz Ei tg 6=10-1. SI se determine palarnetrii nominali tri condcn satorulu i, dacd la frecventa de lMHz condensatorul admite la bome o lcnsiune maximi de 50V gi
4.3.21t.

4,3.32. SI sc ittlilll/(

.ll)linlrl prirt coltcelitfcit

rr rriloarele situalii:

/t r'{,ltt lllll('ll t'!.'elticit a c0ttdcnsattltului ccllivalcnt itr st'tic lt tlottil coldcnsatOalc Cl $i C2, pentlu
Pp1=P612=lQp$y'' 1o

un curent maxim prin condensator de 3OnA.

rl) ('r.rr= Cr.rz=l00pl'-, UNr-UNr=25V, lNr=lN2=0,1A,

t1,

l"=
19

R: UN=70,0V IN=0,067A; C^r=95,4pF; Pr=1,5mW 4.2.29. S,L se determine parametrii norninali

ii.,=

l0'r
Cu:= I 0PF, UNr=UN2=25V, INr=IN2=0,1A' Pry1=P12=lQ6$y''
3

ai unui

condensator cu

ltl ('N r= l00pF, i'1 t96,=10

ft(
N
r

valoarea nominald de lnF 9i tg 6=7.10-3, care trebuie si func{ioneze in banda de frecvenfd [0-500]kHz gi are la borne o tensiune constante de l0V.

R:

P11>2,2mW;

111>31,4mA;

= CN2=100pF, Ux1=2JV, {Jryr=J00V, 111=l5r=Q, l d, P11=p12= lQ1$y', ll'()L= tg d'=lU il) ('Nr= CN,=l00pF, UNr=UNz=25V, In r=10mA, Irz=0, 1A' P111=ppr=lQ6'$y'' rt,ii = {96,=10 r') (lN r= CN2=l00PF,
r

uN> 10v

U611=fl"r=lJ!, INr=IN'-O,1A, Prr=lmW, Pru=l0mW,

4,3.30, Se dau doud condensatoare C1 9i C2, cu parametdi Cr=1OpF, UNr=25V, INl=0,1A, Pur=l0mW, tg 6r=1O''z, C:=100pF, Ur:=200V, Ir:=0,1A,
PN:= lOmW.

rllii = 1gS,=19

ll ('N r= CN,=100pF, UNr=UN2=25V, JNr=Ir.r:=0,1A, P111=px2= [Q6\ry' rf ii =5.19 2, tg 62=10r

Pentru condensatorul echivalent oblinut pdn conectarea condensatoare C I $i C2. sA se detenrrne:

in serie a celor

doud

a) Tensiunea maximd la bomele condensatorului gi curentul maxim

Un condensator este parcurs de un curent de llr-lA Sd rlrrc rine banda in care poate fi utilizat pentru urmatoarele situaJii:
4.3.33. ('r=1nF, Ur=25V, Pr=0,lW, I"=0,1A, tg 5=1O''? h)('N=l0pF, Ur=25V, Pr=O,1W, Ir=0,1A, tg 6=10'? ( ) ( 'N= lnF, UN=500V, PN=0,1W, I"=0,1A, tg 6=1O''?
n )

se

prin

condensator la frecvenjele: lkHz, 100kHz, 1MHz. b) Banda de frecventd in care se poate utiliza, dacd la bornele condensatorului este o tensiune de l0V. c) Banda de frecvenla in care poate fi utilizat condensatorul daci este parcurs de un curent de l0mA.

rlt('1=lnF, Ux=25V, PN=10W, IN=0,1A, tg 6=10-'z r)('N=InF, UN=25V, Prrr=O,1W, I"=1OmA, tg 6=10'z l') ('N=1nF, UN=25V, PN=O,1W, IN=0,1A, tg 6=10'
R: a) f>6,37 kHz:b) f>637 kHz; c) f>3l8Hz; d) f>6,37kH2; e) f>6,37kH2; D f>6,37kH2
4.3.34. Un condensator are la borne o tensiune constantd de
rh tc|Drine banda
|(

4.3.31. SA se analizeze solicitarea electrica a condensatorului echivalent, oblinut prin conectarea in paralel a doud condensatoare Cr gi C2, pentru urmitoarele situatii: a) UNr=UN?=100V, INr=IN,=0,1A, P51=px2=lQ6\t/, tg 6r= tg 62=10 3, CNr=1nF, Clrz=l00nF b) CNr= CN2=lnF, I11=Ip,=Q,14, P11=Pry2=fQ6!y, tg 6r= tg 6,=10 3, UNl=25V,
Urz= 1600V

l0V

Sa se

in care poate fi

utilizat, pentru urmAtoarele situalii:

'?

c)

C11= Qp2=lnF, UNr=UN2=100V, Pryr=ppr=lQpW, tg 6,= tg 32=10r, Irr=lOmA, Irz=100mA d) CNr= CN2=lnF, UNr=UN2=100V, INr=IN2=0,1A, tg 3,= gg 52=1Q 3, p",=1pyg
PNz=2OmW

'\= l00pF, Ur= 100v, PN=30mw, In=5OmA, tg 6= l0 Ir)('N=l00nF, Ur=100V, P^=3OmW, Ir=5OmA, tg 6=10-2 UN=1600V, PN=3OmW, Ir=5OmA, tg 5=102 ' r( \= l00pF, ,lr('"=l00pF, Ur=100v, P^=3mw, I"=50mA, tg 6=10'?
,r

e) C11= Q"r=11p, UNr=UN2=100V, INr=IN2=0,1A, P111=P*r=fQIny7, tg 6r=10'1,

tg 52=10'3

, r(',,=l00tF, UN=100V, Pr.r=30mW, In=SmA, tg 6=1,O,'? . | ) ( 'N= I 00pF, ur= 100V, P"=3OmW' In=5OmA, tg 6=10-"

l)

Cy1=

Q"r=lnp, U11={J^r=lQQ!,
3

INr=IN2=Q,1A, Pp1=P^r=lQ6gy', 19 S,=

=tB 6:=10

R: a) f<7,95MH2; b) 7,95MHz; c) f<7,95MH2 d) f<7,95MH2; e) f< 0,795MH2; 0 f<7 ,95MHz

r46

t47

Citp.5lrrrlrtloirro

Lonrlx)tlt)tllt)

1)lo(;lt oi rir

ll lr,l'.lvr

l'r ()l)l(inlo
s
l r )

tlispozitiv cu nr()nlrrr Ix

|i||

i Il

rl )

Capitolul 5

rlorrcnii dc Ircevcrr!r-r. llblicurrlii

A

. I'crltrtl illtc valori tltltttinalc;i/siLu altc de cotlrponente electlollicc cotrstluiesc

INDUCTOARE
5.1. No,tiuni teoretice 5.1.1. Definitie

i ntluctoalele ncccsrre. rli palarnetrii esentiali sunt prezentafi in continuare:

tloninal 1N reprezintd valoarea maxima efectivd a curentului sinusoidal ce poate strdbate inductorul in legirn de funclionare
C:urantLll indelungatd.

catalog valoarea maximd r componentei continue a curentului, ce poate fi aplicath bobinei in regim de Pcntru unele tipuri de bobine este date
I

in

Inductorul este o componenta electronicA pesiva a carei impedatrld are un caracter pleponderent inductiv. Inductorul are proprietatea de a inmagazina energle in cdmp nngnetic qi de a se opune varialiei de curent ce o strabate, Uzual, inductoarele se realizeaz.d prin bobinarea unui conductor l ar; de aici gi denumirea de Doblze care se dd in mod obignuit inductoarelor. Din punct de vedere fizic inductivitatea sau inductanta este detinita ca raportul dintre fluxul magnetic propriu, Q curentur, i, ce strdbate inductorul: !i

uncf ionare indelungatd. Tettsirnea noninald, U1, la bornele inductorrlui; Frac|en[a proprie tle rezonanld, tR, este data de relalia:

(5.2)

,a

(5.1)

IDductanta este parametrul fundamental al inductorului pi clepinde de formi, dimensiunile fi numdrul de spire, modul cle plasare a acestora (unul sau mai multe straturi) gi de existenla miezului magnetic (care influenleazd perfomtartele bobinei prin structura sa fizicd, prin" forma geometricd qi prin pozifia fa{d de bobinaj).
5.1,2. Parametrii inductoarelor

reprezinti capacitatea parazitd a inductoruluii aceasta depinde de structura constructivA a bobinei, permitivitatea relativd a miezului gi a clementelor din materiale izolante (straturi de lac, vopsea, carcasa de plastic, etc.); in schema echivalentd a inductorului apare in paralel cu
r.rnde Cn

inductanta.

in

unele cataloagele de inductoare, pentru a indica acest parametru,

se

folosegte acronimul SRF (Seff:Resonc tt F re q u en c )-). Factorul de calitate al inductorului, Q, este egal cu raportul dintre puterea

reactivA dezvoltati in inductor la frecvenfa de lucru Ei puterca activd clisipati in acesta $i este inversul tangentei unghiului de pierderi tg t.

hlductorul, ca orice componenta pasivA este caracterizatd de parametnr prezentati in paragmful I.l: inductanla nominald LN, toleranta t, coeficientul de variafie cu temperatura gr, intervalul temperaturilor de utilizare [0.,, 01a], puterea nominala pN, toleranta ti, toleranla globala tr. Inductanra nominari, L11- depinde de dimensiunire geometriJ ate bobinei, dar gi de prezenla gi calitatea miezurui magnetic ie care este construite bobina, ales in functie de domeniul de frecvenld d" luau o."r,",o. Pentru diferite domenii de frecventd, rnoril. fi.." producdtoare de componente (Siemens, Fastron, pico Electronics, Siemens_Matsushita, TDK, Coiltronics, Newport Components, etc.) au lansat serii cle valori nominale cu tolerante cuprinse intre X5Vo !20Vo, cu curenti nominali de Si la z.eci de mA la cAJiva amperi (exemplu IN=10A pentru bobine LSSC _ 5ROM , Fastron, cu LN=5pH qr t=t}l)Va). Aceste bobine sunt construlte pe tor de ferird (circuit magnetic inchis) sau pe baghete de feritd (circuit magnetic deschis). au dimensiuni reduse $i sunt marcate in cod (evenlual codul culorilor) sau in cilr. Capsulele folositc sunt cu tcltninalc pcutru plantafe (/lr.)//,qr-lrrlr') sur in tehnoJogiir sMD 1,\rrtritt t M.trlt(,d r)(,t,i(.( ,
I
,,1

I aLIt aL = 186 R,l ' R, unde re2nf, f = frecvenfa de lucru a bobinei;

(5..r )

L = inductanfa bobinei la frecvenja f; R. = rezistenla serie de pierderi a bobinei la frecventa f, determinatA de pierderile prin conduc.tie in conductorul din care este realizat bobinajul bobinei 9i de pierderile in materialul magnetic al miezului (pierderi plin histerezis, pierderi prin curenli turbionari sau curenli Foucault, etc.), de pierderile in materiale izolante (izola{ia conductotului, carcasd, element de proteclie, impregnant, etc.), de pierderi in ecran. 8=complementul unghiului de defazaj intre tensiunea 9i curentul care srfiibrt bobina. numit unghi de pierderi.

in

giLlantatd - Qmin sau valoarea Q la o anumitA frecvenld sau este datd cafacte stica de variafie a factorului de calitate in funcfie de frecvenlA).

catalog este specificatd valoarea acestui factor (valoarea minimi

curent continuu, R." este rezistenta bobinei mdsuratd la liccventa zero $i este determinata in principal de rezisten{a firului corrcluctorului din care este realizati bobinal

llcjstqlto in

ll

1,19

Cap- 5 lrrductoaro

Oqtnpononto ol00tt0 [;tr Irltrlv

Problome

5.1.3. I'ormule pentru calculul inductanfci

d)

Induct()r plirrr, r't.irliza{

in

tchnologie hibridi, sau

circuitelor

(S=rud'1 /4

a) Bobine cilindricd (solenoid), fird. miez, de lungirre I qi diametru d - aria secJiunii), avdnd N spire dispuse pe un singur strat, spird lAngi
- daci l>4d (solenoidul lung):

inrprimate avirrd lirlrrra din ligura 5.2.a. Se cunosc: "diametrul exterior", da Si "diametrul interior", di.
I_

spiri:
^

3,2.10t.a2.n2
6a + 10c

LtLHt;

a=4fwt , ,=ffrwt

6.rt1

/v-jl .4,T10''- 4 L-u,,'l =10" l

sau:

xrl'

!|f_n^ffw

(5.s)

Nzd , L-0.001 1 ltLHl .tsi ainrnrn

/.1
- dacd l<4d:

(s.6)

N,d a=0.001 ,

[UHl .rpi ainmm

(s.1)

a) Inductor plan

b) Inductor plan
spiral "pitrat"

spiral "circular".

Observafie: s-a aproximat: d=10.

Fig. 5.2 lntluctoare realiaate tu telnoloeie llibridd.

b) Bobind cilindricd fird miez, avdnd un numdr de N spire dispuse pe un

numAr de m straturi, spird l6ngd spira $i strat peste strat. Lungimea bobinei este l, diametrul mediu este d iar h este inAllimea bobinajului (vezi fig. l):

L=

0.008N'zd') . , u,gt*ton lgal

l.d

gi h in mm

(s.8)

e) Inductor plan realizat in tehnologie hibridd sau a circuitelor imprimate rrvlnd forma din figura 5.2.b. Irrductanla se determin6 cu relatia: t2 u2 r= O,otzz (.5.12)

ti

tt"tpHl

urde:
este latura pAtratului in [mm] c este lelimea traseului in [mm] N este numdrul de spire
1

sc

Observalie: Pentru a se obline inductoare cu factor de calitate bun (Q>20) recomanda a se limita numdrul spirelor la maximum 10.

5.1.4. Solicitarea

electrici a inductorului

Fig.

Bobind cilindricd cu tuai

lte straturi.

indllimea bobinajului se poate calcula cu formula:

h=md
unde
d"ond

-"

/m. este diametrul conductorului din care este realizati bobina. magnetic!
(5. r0)

=m;;-r=! r\/

tr'l
lV

(s.e)

c) Bobini cilindricd (solenoid) cu miez de permitivitate

efectiva [r"r:

Avdnd in vedere cA mdrimile electrice (tensiune, curent, putere, ra care rstc solicitat un inductor in timpul funclionirii, sunt dependente de frecventa, proiectantul de circuite electronice va trebui sd aibi in vedere ca in timpul Irrnclionirii inductorului se nu se depefeasce paramefiii nominali ai acestuia. Atlici, considerind un inductor care are inductanla L, tensiunea nominalh Up, ctrrentul nominal IN, puterea nominald PN, tangenta unghiului de pierderi tg 6 rrriirinile electdce la care poate fi solicitat inductorul vor trebui sd fie mai mici

I
l

L=p"ilo
unde L0 reprezintA inductanla bobinei fdrd miez.
150

r['cit cele n.nxim admisibile determinate in funcfie de parametrii nominali. Valorile maxim admisibile ale tensiunii (Ua) qi curentului (Ia) se rk tcmrind astfel: se determina puterea nominalS. ce ar trebui sd fie disipatd de
ttttlttctor
P1n,,,",

t5l

Cap.5Inducloaro
I',1,1j.d = ti

i)nlponorto oloclr0 lc0 unnlvo

Problemo

N tNttd
c zuIi.

(5.13)

$i se compal.e cu puterea nominald, rezultlnd doull

, f,',
\

(5.18) (5.19)

\l2nlLtK6

Daca Pa,n"*>Pry, atunci exista doua frecvenlc critice (fr gi fr) 9i se aplic[ algoritmul prezentat mai jos la punctul (I). Daci Pa.""3Pp , atunci existe doar o singurd frecvenle critica (f0) gi so aplicd algoritmul prezentat mai jos la punctul (II). I) Cdnd frecvenla tinde la zero curentul prin inductor tinde sd ia valorl foafte mari:

.. ET|LPN "t/ ua-"1- - -J' '' tso

rrrrndnd conditia:

Crescdnd qi mai mult frecvenia, la un moment dat tensiunea pe inductor vir egala tensiunea nominala. NotAm aceaste frecven,te cu f2' Ea se deduce

znp^f
2TEJL

+ffi'
(5.14)

l-

=Ux+

(s.20)

La frecvenje mai mari decat f2 avem:

f -+o> "R. t
Deoarece

-->

L
este,

mirimea

Uw

in general, mult mai mare decat curentul nominal,

in concluzie, in funclie de frecven,ti apar trei domenii in care se impun srrccesiv restriclii: asupra curentului in domeniul frecvenlelor joase pind la
llccvenJa criticf, f1, asupra puterii disipate in domeniul f1 - f2 9i asupra tensiunii lir fiecvenle mai mari decat frecvenJa critici f2 Tabelul 5 sintetizeaza

r4=,-:!+ ^*-t'..rJe-u,-cr(5.2t) l2nt)' - nt 2rJLllt - ts'd

l

se poate spune cd la frecvente joase curentul maxim adrnisibil este chiat curentul nominal, Ir.=Ir.r iar tensiunea maxim admisibili cregte (aproximativ) liniar cu frecventa:

r'irlculele efectuate mai sus. Figura 5.4 prezintA varialia mdrimilor Ia 9i Ua in liroctie de frecvente. Domeniu frecventd: Curent maxim admisibil
Tensiune maxim

,o-,lfrtrc

tn=2zfLtN

Aq
RsI

u/

A
6l
I

Ls
I t_4:I

^[*

rg2

z,tLt N

(5.15)

Tab. 5.1 0<f<fr

f'

<f<fr
PN

Rs

Ix

f>f) Ux

2lrJLtsa

l.,l

rt

admisibila lr:
Ue
IA

-tlJ

12ttJLPtt

r8d -

Ur

Fig. 5.3 Diagranu faaoiald pentru inductoral cu pierderi

(modelul cu rezistenld serie)

UA

De la o anumitd frecvenla (notat6 fr), puterea disipatd de citre inductor poate depefi puterea nominale. Puterea disipata de cdtre inductor are expresia (vezi diagrama fazoriala. din figura 5.3): r, = p" 7: = zTfL. rztc6 , unde R5. L5, sunt inductanta, respectiv rezisten!a modelului serie pentru inductor. Deoarece L5=L
avem:
Pu

t-f
Fig. 5.4 Varidlia

f
f'
11,

f-l
/-'

Rs12

= 2EJLI2

tg'
,Lt27s196=

tror)

f'?

"

(5.16)

Frecventa fr se calculeazd pundnd condilia:

mdrimilor

Ulin funclie clefrecrenld'

Paty=1y=

P1,1

-:2zf

Pu

--.ft=

zILl -'l

.,

-NlgO

,-

(5.17)

Peste ftecvenla fr, avem:

II) Daci f:>fr nu se mai pot aplica rezultatele obiinute mai sus De data rrecusta limitarea in tensiune se produce la o frecvenli mai micA decat limitarea rr putere. Altfel spus, la orice frecvenia, puterea disipad de ceffe bobina este
joase rrriri nricd decdt puterea nominald (in condiliile I<IN, U<UN) La frecvenfe
153

t52

aeLS_ ln.d_u_S!9sls_.

0r

rn p on

olqglqql

rO n l0

olvu

rnhlor4g

curentul admisibil este IN iru lcnsiurrou tdllisibilll cro$te liniar cu frecvenfa, Ue=27rflu. De la o anumita frecvenfd (notatd l;), tcnsiunea pe inductor depigi tensiunea nominald. Frecvenla f0 se calculeazd punand condilia inductorul se fie solicitat in acelali timp atat la curent nominal cat fi la
nominale:

5.2. l'roblcme rezolvol0

5.2.1. Se se calculeze inductanfa unui inductor cilindric fdrd miez, avdnd 100 de spire dispuse pe un singur strat, spire l6ngi spiri. Lungimea bobinei

nrtc I=20 mm, iar diametrul d=3 nrm.

IJn=lJIIaLlv:)t^=II -,

TI

^,

ZJILI N

Rezolvare: deoarece l>4d vom urru

RezultA: L=4,5 pH

t=YF
/d

[pn].rsioin.I

La frecvenle mai mari decat fo avem:

Ia=!-

f ' : U^=L/^t=cl

Deci, in funclie de frecvenle, apar doud domenii in care se succesiv restriclii: asupra curentului in domeniul frecvenJelor joase pind frecvenJa criticd f0 li asupra tensiunii la frecvenle mai mari decat cdtice f0. Tabelul 5.2 sintetizeazd calculele efectuate mai sus. Figura 5 prezinti varialia mlrimilor Ia 9i Ua in funcJie de frecvenld in acest c:2. Tab. 5.2
Domeniu frecvente: Curent maxim admisibil Tensiune maxim admisibild 0<f<fo
IN

rlrll,

5.2.2. Se se calculeze inductanla unui inductor cu miez din feritA cu lr.rrreabilitatea efectivd p"51600 gtiind cA are 100 spire dispuse pc ur srngur
spira langi spird, lungimea bobinei este l=20 nrn diametrul, d=3 ry1. $i

Rezolvare:

L= lto/t

ny t

u2s
=

f>fo
UN

Rezul6: L=7,2 riH.

"t

2fifLIN

UN

5.2.3. Sd se calculeze inductanla unui inductor cilindric iEri miez, avdnd N 500 de spire dispuse pe m=5 straturi, spiri ldngd spira gi strat pesre srar. Ltrrgimea bobinei este l=20 mm iar diametrul mediu d=j mm.

Rezolvare:

se

aplici formula empiricd:

. l. d pi h in mm;

, t'-

0,008N']1': . , la *gt *tu, ltLHl

n=ma..nd=*

I m-t v =N /m
t
I

Efectudnd calculele se obline L=82,95 pH. 5.2.4, Sd se calculeze inductanta unui inductor plan, realizat in tehnologie ItlhridS, avind forma din figura 5.2.a. Se dau: "diametrul exterior", d"=2 mm, "rl iirmetrul interior", di=0,3 mm.

llr

il

fof

(loc)
de

Rezolvare: Se utilizeazd formula empirici:

frecvenld in cazul f1>fz.
I-

Fig. 5.5 Variayia mdrinzilor Ip Ulinfunclie

3,2 . 10-2

a2

n2

6a + 10c

ltttt :

=LfW,l -.r=!W,l

Observafie: In relafiile anterioare, in cazul in care se are in vedere temperaturii mediului ambiant asupra puterii maxim admisibile disipate inductor, puterea nominald Py va fi inlocuitd cu Pa6, ce se deterrnind conf
paragrafului 1.3.3.

Itrrlrilci, d=1,2 mm, diametrul conductorului de bobinaj (din cupru),

in cazul problemei: a=575; c=850; n=3; rezul6: L= g 1rH. 5.2.5. SA se calculeze rezistenla ohmicd a conductorului drn care esre rnrlizatd o bobini cilindrici, cu un singur strat, spir6 ldngd spird, cunoscdnd urrirtoarele: inductivitatea, L= 68 pH, numdrul de spire N=50, diametrul

ll
lt

l -s4

t.55

il

Cilp.5l|]ducloitfo
dc.,,=0,

;o||rponolllo oltx]lt()ltl{:r, l),t,,1v0

l,foblclnc

rnnr. l,a cc Irccvcnti rqzistcnlir oltrrrieir cslc cgalit cu nrodu lul rcactanlci
a conductorului este

bobinei?

Rezolvare: Rezistenla ohmica I R. =

p.; .).

(s.24)

'i

;rrr

lblosit notatiile:
d",,"d

=) dcu=0,215 ntn =) Sci, J,,,,,-={ {/ppr =y {.*=J.*Sc,=636 mA

d,.,,,,,r=l/N=0,,5 rrru)

- 4 - u. t:.r nm-

- diametrul conductorului de bobinaj Cu+Em

unde:

dq., - diarnetrul intrinsec al conductorului de cupru

materialului din care este realizat conductorului dc bobinaj (de obicei cupru - p6, = 17,2. l0 e Om);
pc este rezistivitatea

,.

- l"=Nnd este lungimea conductorului de bobinaj:

Observafie: rezisten[a ohrnici a conductorului de bobinaj este: Npd tl: =17 mf). Rezultd puterea disipatd: p=R"I2=7 mW, cleci nu se pune

^ J-

ndl

4
.,',

esle aria sectiunii conducrorului de bobinaj.

I'rohlcma unei Iimitdri a curentulrri datorita puterii disipate, la frecvenleloase.

Rezulta:

4NDd

t5.25)

in cazul problemei: dc=dcu=0,1 mm; pc=pcu=17!2.10 e f)m. Deci R.=0,5 Q Reactanta bobinei este XL=joL.

5.2.8. Sd se calculeze numirul de spire gi diametrul corductorului de l"'lrirraj-cu+E'r (J"'",=4 A/mm'?) pentru o bobind fdrd niez, cu un srngur srrat, '.prl'r ldngd spird, cunoscdnd urmAtoarele: inductanta bobinei, L=10 pH, rlr:rrrrctrul bobinei, d=10 nrm, curentul maxim prin bo*ni, I,"*=1 4=1*.5;5s r l.r ilice dac6 ar putea fi urilizatA la frecvenla maximi de ZO tjff, in conditiile l|r ( irrc se neglijeazi efectul pelicular. Rezolvare:

X, - R -->2nrL-!!?d d,
Rezulta: f=1,2 kHz.

) "r -2NP4^ ftkl.'

\c, T" a
;,

_,1

5.2.6. Sd se calculeze frecvenJa maximi p0nd la care poate t1 folosit la realizarea unei bobine un conductor de cupru masiv cu diametml de 0,4 mm astf-el incat efectul pelicular sd fie neglijabil. Rezolvare: Adancimea de patrundere (6) trebuie sd fie mai mare decdt diametrul conductorului:

Din tabelul din Anexa A5, se alege prima vaioare mai mare clecOt ll \(':+ lnm. Acesta este dcr.=0,6 rnm, de unde rezultd d"o"a=0,659

, , tN - ra,., . ,/o . I^ Jmax -- VoJtrrur

Ln

u.ruo

, L-li,

N:s N,s u.,1r's -[,,;,\./...,. d.,,,

mm.

ObservaJie: l=Nd.."o=43,5 mm > 4d=40 mm.

[,,S

oo

6-./+.'d Vnpn/
Rezulta: t

(s.26)
o

<

n/4)d

, -

" =O,qA mm < dcu=0,6 mm. Deci bobrna ! rF o"l '.rsrcleratd nu poate fi utilizati la frecventa maxinrd de 20 kHz neghjdncl r l|ctul pelicular. Daci se dore$te, totu$i, acest lucru, o solutie ar fi reproiectarea
,,

La 20 kHz avem: 5 = ,l]!

i;-

lrt nrei electronice

^ Inlocuind

P=

P = l7'2 l0 "Orrr
KHz

lt"=47t.lO-'H/nI
rezu.It6.: f<26,9

| ,,,, l , zi ligura 5.6).

fel incat sd se reduce curentul maxim prin bobind la r q,^ -r n .r,,,J\Jcu=Jmsla- = n<rr A. AltA solulie: utilizarea conductorului litat a u.b/J
aga

in

5.2.7. Pentru o bobini cilindricd fdrd miez, avAnd N=20 de spire dispusc pe un singur strat, spira ldngi spird, diametrul d= 2,5 mm gi lungimea l=10 mnr si se calculeze curentul maxim admis (la frecvenle joase). Se va consideru conductorul de bobinare din cupru emailat (densitatea de curent maxim6, J-o"=4

A/mm'). Rezolvare:

Se utilizeaz6 tabelul din Anexa A5.

ab
Fig. 5.6 Tipuri de co ductoarc: a) na.rij,; b) lilat.
151

156

(lirl). li lrr(lx:loiuo

|;

|lllx)r)otllo

]l(

'rrltotllr'||

lrIrlvtr

Ittllllkr

ro

5.2.9. I'entrrr o bobinir cu in(luclilnllt rtorrrirlrlir l,= l(X) !tl I, rczistcnla ohmici a conductorului de Lrobinaj R.=0,9 O, sil sc cirlculczo tangcnta unghiului de pierderi in conductorul de bobinaj gi lactorul dc calitate corespunzdtor la frecventele de l0 Hz, 100 Hz, lkHz, l0 kHz 100 kHz respectiv. Ce concluzie se
poate trage de aici?

IJttltirrir rcirlir Iorrtr' lt rlt t | (.( lttvilllllal (rr 0 scltcrttir sclic li)ItrLrli (linlr-o l,,rlrinir lalir piclrlcri, rI ittrlttr'tivilrtlc pl1, 1i o rczistcnfi-t cchivrlsnti picrdcrilor
rrr

rrricz tnagtrctic rrj,:ll

(,)1.{r lligtrllr 5.7). in cazul ploblctrrci: L=3,4 mH, r,"=12,56 Q Tangenta unghiului de pierderi in miezul magnetic este:

Rezolvare:

-R._l tg6,-).fi | Q =t"x ,6 v.

l0 Hz
143

rgo,,,

-I P

(5.28)

Frecventa:
rg 5.

100 Hz 14,3

I kHz
\,43
o.7

l0 kHz
0,141 7

100 kHz

Numeric: tg6",=0,06.

a"
Observa{ie:

0.007

0.07

0,0143 70

5.2.12. Pentru o bobini cilindricd, monostrat, spira lange spird. rvind

lrirfilnletnl: - numarul de sPire: N=40; diametrul bobinei: d=4 mm; - diametrul conductorului de bobinaj Cu+Em: d"o',6=0,5 prn; diametrul intrinsec al conductorului de cupru: dc,=0,45 mml - permitivitatea electricd a emailului: t=20 ,,r sc estimeze capacitatea parazitA ce apare intre spirele sale.

Pierderile in conductorul de bobinare sunt foarte putemice la frecvenle joase.

S-a neglijat efectul pelicular.

5.2.10. Pentru o bobini cu inductanta nominald L=10 pH, rezistenfa de

izolatie Rp=0,9 MQ, sa se calculeze tangenta unghiului de pierderi in rezistenta de izolafie $i factorul de calitate corespunzator la frecven{ele de 100 kHz, 1MHz, 10 MHz 100 MHz, lGHz respectiv. Ce concluzie se poate trage de aici?

^znfL-l Rezolvare: tC6,= p

Frecventa:
100 kHz

; er=
I MHz
0,00007 14300

,.X r,<ur
10

Rezolvare: CD=(N-l )Cp0 unde Cpo este capacitatea parazitd ce apare intre rl[rir spire alAturate. Cpo replezintd capacitatea unui condensator plan avand tlisura 5.8):

MHz

100

MHz

I GHz
0,07
14,3

rc 6"

0,000007 143000

0,0007 1430

0,007 143

o,

Pierderile in rezistenta de izolalie devin importante la frecven{e foarte mari. 5.2.11. Se considere o bobine avend inductanta L0=l p.H in vid in care se introduce un miez magnetic inchis, fluxul de dispersie fiind cvasinul. SA se calculeze inductanla Ei tangenta unghiului de pierderi in miezul magnetic la frecventa de 10 kHz gtiind cA la aceaste frecven!5 permeabilitatea complexi a materialului magnetic din care este realizat miezul este:
u=P -jP"=3400-j 120.

Fig. 5.8 CaPacitatea Paraaitd dintre doud sPire vecile.

Rezolvare: ln regim sinusoidal, impedanla la bornele bobinei devine:

Z=jo4LLa-polo+jolil,o

(5.27)

- dielectric () = mediul dintre armituri; in cazul conductorului Cu+Em, lviclent. mediul dintre armatud este emailul (bobinaj spir[ lang6 spira); - aria amiturilor (A) = aria secfiunii transversale prin spira zona rrdalicS (coroand circulard)l
r

distanta dintre armeturi (lo) = distanla dintre doui spire: in cazul r'()Dductorului Cu+Em distan{a dintre armdturi'bste egald cu diametrul ( orductorului de bobinaj, d".,'6 (bobinaj spiri l6ngd spird);

Avcnr: c,,.
YR=tnI
I,'ik. 5.7 Ilohitki &
I 51.t

,4 "r' A It ')
.

--

lt ,t

d. '.,'

r -t

; ) ) -7t4,, : /6=d.""1
t5 2C'

d-

lt

-Jt
Dcci:

tit:. nut,gttt tiI

l\(,

Cao.5Inducloarq

!0l|rl)onente elootronluu p|ltrlvL'

Scbcmir

Problemo

^ cn=

(N

- I )nnd (,, ls

cchivalcllta
a bobinei

Rezulti: Co=4,7 pF
ObservaJie: in realitate, calculul capacitdfii dintre doue spire este mai comnlex Dentru ce: . armeturile capacitalii parazite nu sunt plane iar distanla dintre armeturi variabil6 (de Ia d".n,1 la d"o.a-d6,, vezi figura 5.9).

Fig-

5.10 Mdsurarea bobinei cu Q nktrul

Condilia de re/onan!a e\le lm(Z)=0. Neglijdnd rezislenta Plrazila de lrlixlclatd aici ca rezistenfe paralel, R>>r.':L""1; R>>l/oCp), din condilia
tflrrnanle rezultA:

1.

min = d..".'Q"

i a= r ,=:a L""t\C + Cv
I
p

Fig. 5.9 Detaliu prirind capacitatea parazitd dintrc doud spire.

in cazul problemei:
L",],( C t, + Crz ) L",JCp+Cv\) Eliminind pe L".1intre cele doud relalii se obline

parcurs de campul electric dintre cele doua spire nu esto uniform, nu este format numai din izolajia conductorului, intervenind qi aerul (vezi fig. 5.9); rezult6 in general o permitivitate efectivi a mediului dielectric,

o mediul dielectric

oi

(se face

e " <e

(5.31)

rr,'tlrlia: n=o::/or =fzlfr ):

5.2,13. Sa se calculeze capacitatea paraziti a unei bobine dacd, mAsurand bobina cu ajutorul unui Q-metru (figura 5.10), s-a oblinut rezonanta in urmdtoarele condilii: -f rl2 MHz ;Cvr=316 pF; - fz=26,3 MHzl. Cvz=52,7 pF. Si se calculeze de asemenea, inductanta echivalentb L*6 gi frecvenJa de
rezonantA.

- n'Cu, |^ = Cr,n'-I -P --Numeric: n2=4,8 => Co=16,6 PF

(5.34)

L-JCt+Cr.

41t'f ,'(c n + cr,)

= A,152 ttH

Frecvenla de relonanta proprie a bobinei este: Rezulta: f.=45,13 Mhz

l' - ;l--: ''- \l -e.\ -

Rezolvare: Impedanla circuitului din figura 5.10

este:

Z=
unde:

JaLu

+ n+ iac,

l1

(s.32)

L""6

valoarea inductaniei

-*

la

frecvente joase (valoarea reald

inductan,tei); - Cp = capacitatea parazite; - Cv = capacitatea variabila de acord.

5.2.14. Se se determine legetura dintre inductanla reald a bobinei de la ti[(luctanla de la frecvenle joase) 9i inductanfa ap,arenta Pe-ntru bobina rrroblerna 5.2.13 s6 se calculeze inductanfa apardnta la cele doud flecvenle rn( ntionate in problernb. Sd se traseze graficul L"(0' Rezolvare: Inductanla aparente (notate L") reprezintd inductanta jaL' ' Considerdnd schema tfrirsumte a bobinei la o anumitd frecvent6: X r'oru =
,

r'hivalentd

bobinei din figura 5.10 avem:

t60

l6l

Cap 5lr)ductoarc

LIr|I)|)|ri'III(I rrLn:llrrlll,,, I, l

1vrI

l)rol)lorr

r(J

X,,,,,
+
JwL-t,

(5.15

jac,,

Egalind cele doud expresii pentru reactanJa bobinei rezulta:

,,-

L.

r_ri r, ,c,.
I

{5.j6)

Pentru bobina de la problema 5.2.1 3 avem:

-fr=l2MHz:Cvr=Jl6pF=> L,'
- f:=26.

.tnr;a,
I

=o.z pH

MHz : C\:=52.7 pF => L.,

- Onrr,a,. -

l8lrH

Fig. 5.12 Grulicul L,'(f).

Trasarea graficului
a

L,(f)

se va realiza cu ajutorul programului de simulare

jurul frecven{ei de Figura 5.13 prezintd un detaliu al curbei L,(t) in

r, ,, onanjd proprie a bobinei.

circuitelor electronice SPICE. Schema utilizate in acest scop este prezentatA in

figura 5.11. Ea conjine urmdtoarele componente: - E - generator de semnal sinusoidal de frecventa variabilA; - Rs ( l0 O) - rezistenfa interna a generatorului E; - L..h (0,752 pH) - inductanfa propriu-zis6; - Cp ( 16,6 pF) - capacitatea parazita a bobinei; - Rp (1 MO) - rezistenta parazite (modelad aici in paralel) a bobinei.

L" devine La frecvenle joase L"=L".5, dar, pe misuri ce frecvenla creqte' de rezonan'td rrrrrlt nrai mare decit L""1. La frecvenJe mai mari decAt frecven{a condensator! r,r,,rrrie a bobinei, L" devine negativ - inductorul a devenit

I'ig. 5 13 Detuliu pe graJicul L"(f)'

Fig. 5.1I Schenra utili?atd la sitnuldrea bobirci cu progranul SPICE.

5.2.15. Pentru

bobina avand inductanla nominald de 4'7

ltH

$i

Neglij6nd Rp avem:

,,rprLcitatea parazitd de 6 pF sd se calculeze: a. frecvenJa de rezonan!a Proprle;

b. tiecvenfa la care inductanla

aparenta

1l*n'ul' formuli ce se va folosi pentru trasarea graficului figura 5.l2).

2nf

rrrrluctar{a reald a bobinei.

"ri" "u

c, mai marc dccitl

dccail

Im(u,,,,, ) Re(1,,,,,, ) - R"(u,.,,,,,,

l-,,(l-)

)Im(1,,,,,,,,0 )

in prograrmul SPICE (vezi

c. frecvenla la care inductan,ta aParenta este cu 106/0 mai Dlare rrrr luctanla reali a bobinei. d. frecvenla la care inductanfa aparentd este cu 307o llai mare ,|l,lII lirnll relld I bobinei.
SA se

cleciit

comenteze rezultatele obllnute

163

l(r]

Cap.5Inductoaro

comporront0 oloolto lc6 Unnlv$

l'r{)l)l)r1ro

llczolvare:
J
/ __ I

"

- .- [-: !r!! L.!/rL

=JV vrnz.
r

.^r.rr

Fie t7o procentul cu care inductanta aparente este mai mare

inductanta reali a bobinei. Se not"u"a

decAt

5.2.17, ltrrtrrr lrt tu{llrcli)t lu vtrloirfcit rrotnirrall a irrtlLrclattlci 1,1=0..5(r fiecvcnll ploplic tlc rczoltilltlll l, .l(r0 MIlz gi lczistcn{a dc culcul continuu llll, It..= 9,34 f) szl sc calculczc crpitcil lcir lxrlazitd a bobinei qi tangenta unghiului rlc pierderi datorati rezisten,tei R". la l'recvenfa de lucru f=20 MHz (se
ncglijeazd efectul pelicular).

"

=ry#

Rezolyare: Capacitatea parazita

r

a bobinei se obline din relalia:

L,
"nt_rn2 t C - ^"a,

..-r- l-" - :------l ...-'.-1 r 2It L,.t,C,

/l-r r

rr

^ i --------=: 2ttlLN L p
1

Deci: - x=1,01 => f=0,1f;3 Mhz _ x=1,1 => f=0,3fr=9 Mhz - x=1,3 => f=0,5f;15 Mhz

cp= . . ' 41r' .f ftLN

r96..

qo7 . ztoZ. 1012 . o,so. ro-6

0,34
6

= 0,66

pF

_&._
AL

21t.20.106 .0,56 10

= 48,35 10 "

Concluzii:
- in aplicalii pretentioase, in care nu se acceptA o abatere mai mare de IVo pentru valoarea inductanlei unei bobine, frecvenla maximS. pane la care poate fi folositi bobina este de aproximativ 107o din frecvenla proprie de rezonanla; - daci aplicajia in care se utilizeaze bobina permite o abatere a valorii inductantei de p0nd la 10Vo (30Vo) atunci frecvenla maximd pind la care poate fi

5,2.18. Pentru un inductor, cu valoarea nominald Ll=100 mH, frecvenfa lrnrprie de rezonanJh f,=117 KHz Si rezistenfa serie R,=38 f,) si se calculeze r'rqracitatea parazita a bobinei 9i factorul de calitate al acesteia la frecven{a de Iucru f=30 Hz. Observatie: pierderile in miezul magnetic se considere neglijabile la liccventa de lucru.

folosita bobina este de aproximativ 30qa (50Eo) din frecvenla proprie de

rezonalrt l

Rezolvare:

5.2.16. Se se determine vadalia cu frecvenla

a curentului

maxim

/- -__ -n -R.
OL

4027rt4

422
38

tti2.

106. loo. 1o-3

admisibil gi a tensiunii maxim admisibile pentru un inductor avdnd parametrii: - inductanta nominald, L=16 pHt - curentul nominal, IN=O,8 A; - tensiunea nominale, UN=360 Vi - puterea nominald, P r=10 W:

2n.3o.r03.100.10-3

tangenta unghiului de pierderi, tg3=0,04 (considerate aproximativ

constantd in gama de frecvenfe).

5.2.19. Pentru o bobind cu valoarea nominald LN=0,22 pH, toleranta de Iirbricatie t=+20%o ,i rezistenta serie aproximativ egal6 cu R"=0,1 O, si se t alculeze variatiile factorului de calitate al bobinei la frecven!a de lucru de l- l0 MHz.

Rezolvare:
Pdmax=U
U

Nl

Nts6=360 08 4

l0-2=ll'5W

Rezolvare: Factorul de calitate este dat de relatia:

NI

Ntg6>PN

o- @LN " Rs
-5.t6MHz.

ztr ' tol . o-zz. o,l

to-6

tl - _ -i=3.89MH2 : .t22rLl'Ntga Domeniu frecventi (MHz): Io (A)

Uo (V)

pN

u f,1rs6

Valoarea bobinei variaze intre:

2;*

Rezultatul este sintetizat in tabelul urmdtor: 0<f<3.89

0,8

V
3,89<f<5,l6
f>5.16

rezulta:

L.=LN(1+t)=0,22( l+0,2)=0,264 pH L-= LN( I -t)=0,22( l -0,2)=9,176 Ut

qi

*"+

2r.101 .0,264.10-6
0,1

80,42.t
164

151i,533.v7

lr
1\1-7

T
160

27r.loj 0,176.10-6
0,1

165

L;;rl). l) lrl(

Il t(: l,

(;orrtpoIoDlo olo(:lro[|| r, | r'. v,! ',

l'tol)lonr{)

5.2.20. t-lrr in(luc(or cLt I-r=495 lLIl, ilrc lirt.lolul (lc citlitittc nlaxirlr Q=230 Si se ctlculezo rezistenfa cchivllcltal dc picrderi seric Ai valoarcir capacit6[ii cordensatorului care impreund cu bobina a]catuie$te un circuit oscilant serie cu frccventa de rezonanta egalA cu f=400 KHz.
la f=400 KHz.

.l b-

.t

!r,, i,i/. +nt

(5.37)

l'entru o spire circulara, raza spirci este perpendiculard pe orice element de rulert considerat pe spira. Rezulta ce formula de mai sus se scrie in acest caz:

Rezolvare:

n-'L. )<-R'
R '

o ,'L '\s- Q
6

dB-: 41I r-.

ceea ce conduce la:

tL"l dl

(5.3 8)

2n.400.10'i.495 10

'
(^l

2nJi'
4rT']

l1

230

r rr B=dJB=--:!^t lJl ^ r 4nr' l,

3204F

t'l

= ---:-r

u,.1

--4n'.1'L
spirA langA spira.

),

(5.-r9)

4oo {" 495. lo ' --0,544

5.2.22. SA se deducA fomula pentru inductanla unei bobine cilinddce {solenoid) de lungime I gi secfiune S, avind N spire dispuse pe un singur strat,

5.2.21. SA se deducd formula pentru induclia c0mpul magnetic in centrul unei spire conductoare circularc de razd r.

Fig.5.15 CdntpuL nnBtletic creat de

Lnl

soletloid.

Rispuns: Fiecare spiri cleeazi ul calnp lragnetic, prin

insumare

oblinindu-se campul magnetic total. Dacd bobinajul este realizat strAns (spiri lingi spird) liniile de clmp magnetic din interiorul bobinei nu mai ies din ea decat pe la capetele bobinei $i se inchid in extefiorul acesteia. Cdmpul magnetic in ilteriorul bobinei se poate considera constf,nt. In figulil 5.16 este reprezentata Llistribufia cdmpului magnetic de-a lungul axei bobinei (considerati aici axa 0r').

Fig. 5,14 Citmpul magnetic generat.le o spird circulard_

Rlspuns: Se foloseqte legea Biot-Savart care dd valoarea

cdmpului magnetic generat de elementul de curent distan{a r de elementul de curent:

g1 orrenrarea

1dl intr-un punct situat la

l(r(r

t67

catrllo!-uclaars

Compole]lto ol')(jltl

)|llr,r

' IrL|rlVt'

l)r

oblo|Iro

I d,rl- | a,r' nt.,r, tu t it,t,t !,9'ds- l,B'Js (BId:) n/+ I lBds=0 t8=0 in exteriorul solenoidului

Rezulti: Bl' = trtaN'I, unde I este curentul prin bobine iar N' numdrul de spire continute de pe lungimea l'. Deoarece N'/l'=N/l=n (nr. de spire pe unitatea tlc lungime) campul magnetic prin bobind (solenoidul lung) ate valoarea:

t.-

-----"-"-"------

B
:

IIt)nI =

Ito

NI
I

(s.41)

Fig. 5.16 Distribulia chmpului nagnetic de-a lnryul a\ei bobinei.

Dacd bobina este suficient de lungd (l>4d - solenoidul lung) zonele de la capetele bobinei unde valoarea cdmpului magnetic scade vor avea o pondete neglijabili Si se va putea aproxima campul magnetic omogen in tot interiorul

Inductanta, L, reprezintA raportul dintre fluxul magnetic prin suprafala cuprinsd in interiorul conductorului care constituie bobina (aproximatd fbarte bine cu NS, S fiind aria secliunii bobinei) $i curentul pdn acest conductor:
I L-___--tl I-

@ BNS
l

N,S
I

-|.0

(s.42)

bobinei (prin toate spirele). Datorite faptului ci in exteriorul bobinei liniile de cimp se disperseaza intr-un spatiu foarte larg, fluxul lor poate fi neglijat faJi de fluxul din interiorul bobinei. Pentru calculul cdmpului magnetic in interiorul solenoidului lung se aplicd legea lui Ampere (alte fomA de exprimare a legii Biofsavart):

5.2.23. Se considere un redresor dubld alternanta realizat cu ajutorul unei t)unti redresoare cu diode (figura 5.17). 'I'ensiunea in primar se consideri tensiunea de re,tea (Ur=220 V - valoare clectivd, f=50 Hz). Transformatorul are raporlul de transformare k=Ur/U:=10

Circulalia campului magnetic B pe un contur inchis este egala cu produsul dintre constanta universala p4 qi suma algebricd a curenJilor incercuili de
conturul de integrare C:

(lJz=2ZY

valoarea efectivi

a tensiunii din

secundarul transformatorului). (5.41)

'fensiunea la ieqirea pun{ii redresoare este de forma (figura 5.1 8):

u

r- + QB ds=t,,) I,

)TI --= Inan '""

]cos2t.v
punlii redresoare;

4TI

(5.40)

runde: - uo - tensiunea la iegirea

Alegem un contu de integrare dreptunghiular, cu latva qb (de lungime l') in interiorul solenoidului gi cu latura cdin exteriorul lui, cain figura 5.16.

- lJ^=U,rll - valoarea

de vdrf a tensiunii alternative sinusoidale din

sccundarul transformatorului: - o>2zrf. f - frecventa re{elei de alimentare (50 Hz).

Fig. 5.16 Calculll camp lui nagnetic in interiorul solenoidului luttg.

D4
D

1N4001

Avem:

{i;,= Ii;,* Ii;,* ri;,*

unde:
I 61J

fi;,

Fig. 5.17 Redresor dubLd ahenlanld in puite (rs= 100 A ' re.istenla de sarcind)
169

QqL_s']$lug!-o-qro
Se fac notaliile:

)omp_o0onlo 0l0ctr0lll0o tjdglvo

Problomo de

irrrrplitudine

ir ( orrlxrlurl('i itllr:rnativc a tensiunii pc sarcind

= l,lJV ((livir(rr "rezistiv" de tensiune format din lZli"o,.,,'.

uo - ,_ =

2U,.

n
4U

- componenta continui a tensiunii de ieqire; Us=19,8 V;

....-t,t, + old.J
I

|l){)

t-1,2V

ti

rs).

-cos2ot iegire, u"=il,/.sss(2007rt) (V).

u" =

componenta variabila (alternativi) a tensiunii do

Sd se precizeze cum trebuie plasat

in circuit un inductor astfel

incat

tensiunea in sarcind sd aibd variatii cdt mai mici (sA fie stabilizatd c6t mai bine).

Figura 5.19 prezinte forma tensiunii pe consumator (sarcinl rezistivd, rs=100 Q). Se observd cd tensiunea de iegire aproximeazd mult mai bine un scmnal continuu decat in cazul c6nd nu se \tilizeaza inductorxl. De asemenea, sc observi cd trebuie sd treacA un timp de Ia momentul alimentdrii circuitului 9i Iriind la stabilirea valorii componentei continue a tensiunii pe sarcin6. Aceastd r)tarziere (o vom nota td) este date de:

t, =3r-3r,+R.

=3

=3oms

Fig. 5.18 Tensiutea la ietirea redresorului dubld ahernanld

Rispuns: Inductorul este o componentd pasive care se caracterizeazi printr-o impedanla complexi de forma: Z=Rs+j<oL. in curent continuu,
rezistenta de pierderi ohmice, Rs,

singurul element prin care inductorul iqi -este face simlitd prezenja in circuit. In curent alternativ, pe masurd ce frecvenla cre$te, inductorul opune o rezistenJA din ce in ce mai mare trecerii curentului alternativ:

Fig. 5.19 Tensiwtea la ietirea etajul i redresor dubld altemanld

cind

se

plaseazd un inductor in serie cu sarcina

-l 4t- n] + a't| r

o)

-'@> zl-+-:

!-O)

,o

Concluzii: - pentru stabilizarea tensiunii de iegire a unui redresor se poate utiliza solutia conectdrii unui inductor in serie cu sarcina (figura 5.20).

In cazul redresorului dubl6 alternanlA, conectand inductorul in serie cu sarcina, componenta continud a curentului va trece prin inductor aproape nemodificati (Rs pentru inductor este foarte mici) in timp ce componenta alternative va fi atenuate, cu atat mai mult cu cat valoarea inductantei este mai
mare ( Zl
I

=,lR:+a'L' =2nlL). fis

=

I-:-----------

in cazul problemei:
- c.c.'. 4,"a,,,,,

u !2 => componenta

continud a tensiunii de iegire

Fig. 5.20 Schema stabilizatorului de tensiune cu inductor pentta "netezirea" tensiunii de ie;ire

rdmdne practic neschimbatd, Uo=l9,8 V;

- c.a.: 21,,0,,",", = ,/nj +co'l = 2nfL = 629,3 C) (pentru f=100 Hz; L=l H). La o rezistenlA de sarcind de 100 O, ficiirrd un culcul brut, rezultb o
r70

t7l

Qap. 5lldUclaarc

(;omponento, {)l{l(;ll( )Ik:r I l)ir:rtvtJ

PfotllQllg

- atenualra componcntei alternative esle cu itlii( ntai rnare cu cAt valoarea inductorului, L, este mai mare iar rezisten{a de sarcind, 15, mai nricd (sau, echivalent, curentul prin sarcind mai mare). Noua valoare a amplitudinii
componentei alternative, UA, este:

R: L=0,32 mH
5.3.5. Sd se calculeze inductanla unei bobine cilindrice firi miez, avdnd l(X)0 de spire dispuse pe un singur strat, spirA lingi spir6. Lungimea bobinei tste de 50 mm iar diametrul mediu de 2 nlm. Observalie: este o bobinA asemenatoare cu cea de la problema precedenta rlar de data aceasta bobinajul s-a realizat pe un singur strat (lungimea bobinei
rfescand corespunzdtor).

uA

rs

r!

+a't

u^

,
V

4U,"

.[1eq' '^ ttrl

I 2U. , R,
7t

- atenuarea componentei continue este cu atat mai micd cu cdt valoarea rezistenfei ohmice a inductorului, R5, este mai mica fatl de rezistenta de sarcind,
15.

R: L=80 pH

Noua raloare acomponenlei continue. U0. este:

,,

,, R. lrr-u

5.3.6. Sd se calculeze lungimea unei bobine cilindrice fdri miez, avAnd un de rrur.nSr de 45 de spire dispuse pe un singur strat, spiri lAngi spiri $i diametrul I Inm. Inductanfa bobinei este L= 0,47 pH.

R: l=4,3 mm

rs

- un inductor avand o inductante mare are gi o rezistentd ohmicd mare. Ca urmare a celor aretate mai sus, rezultA cA ffebuie realizat un compromis inire valoarea inductanlei Ei valoarea rezistenlei ohmice pentru inductor; - componenta continud la iegire se stabileqte dup6 un timp direct proporlional cu valoarea inductanfei $i invers propo4ional cu rezistenta de sarcina.

5.3.7, Si se calculeze inductanJa unui inductor plan realizat in tehnologie hibridd avOnd forma din figura 5.2.b, gtiind c6: N=10; c=0,5mm; l=20mm' R: L=5,7 FH

5.3.8. Care este diametrul maxim al conductorului de cupru (maslv') lirlosit la realizarea unei bobine ce lucreazd la o frecvenld maximd de 4,3 kHz' irstfel incat efectul pelicular se fie neglijabil?

5,3. Probleme propuse

5.3.1, Sa se calculeze inductanta unei bobine cilindrice fdrd miez, av0nd un num6r de 100 de spire dispuse pe un singur strat, spire lange spir6. Lungimea bobinei este de 8 mm iar diametrul de 1,6 mm. R: L=3,2 pH 5.3,2. Sd se calculeze inductanla unei bobine cilindrice cu miez magnetic din feriti cu permeabilitatea magneticd relative p"F2200. Bobina are un numar de 140 de spire dispuse pe un singur strat, spiri lAngi spird, lungimea de 10 mm gi diametrul de 2 mm.

[;

d=] rnm

5.3.9, La frecvenfa de 100 kHz sd se calculeze tangenta unghiului de picrderi in rezistenla ohmici a conductorului din care este realizati o bobind Lilindric6, cu un singur strat, spire l0ngi spird' cunosc0nd urmetoarele: inductivitatea - 33 pH, numirul de spire - 50, diametrul bobinei - 1,2 mm, rliametrul conductorului de bobinaj (din cupru) - 0'09 mm. Sd se verifice dacd la
liccvenla de 100 kHz efectul pelicular se poate neglija.

R: tg6=0'0246; Efectul pelicular

se poate

neglija

R: L= 1,72 mH
5.3,3, SI se calculeze inductan,ta unei bobine cilindrice fdr6 miez, avdnd 20 de spire dispuse pe un singur strat, spirA l6ngd spird. Bobina are o lungime de 4 mm gi un diametrul de 4 mm.

R:
5.3.4, Sd se calculeze inductanla unei bobine cilindrice

L=l,l I pH
peste strat.

5.3.10. Se consider6 o bobind cilindrici' fdrd miez, av0nd 30 de sptre rlispuse pe un singur strat, spirS lingi spird, diametrul de 2 mm 5i lungimea de ,t,5 mm. Sd se calculeze curentul maxim admis (1.a frecven,te joase) Se va curent t ousidera conductorul de bobinare din cuPru emailat avand densitatea de rrraximi, J,,,"*=2 A/mm2. R: I'"'"= 123' l5 mA

fdri miez, avind

5.3.11. Pcrrtlrr
lriogd spira, itvartr(l

o bobinit cilindricd, fdr6 miez' cu un

sirrgur strat, spirit

'+,2

1000 de spire dispuse pe

Lungimea bobinei este de l0 mrrr iar diamctrul rncrliu clc 2 mm.

5 stratu , spird ling.l spira $i strat

t7l

l)lllillll('lfii: itr(l(rclilrrlir - (r9 pH, diamet[ul

Inlr, ctrlcntul

l/l

Qep_l]nductoare

;otI)ponenle olqilt(,Iltit, l,rt,rlv|l -

I'robl0nrr)

maxim prin

bobini - 0,8 A, sa se calculczc

nurniirul de spire gi diametrul R: N=103; d-"0=0,639 mm

conductorului de bobinaj Cu+Em {J.^=4 furnrnrt.

di mctlul irrltinscc rrl r'orrrlrrr'lrrrrrlrri tlc cr.rpru: dc"=0,2 nrnr; - distanta dintrc sl)ilc: xr)=0,I nrlt; ',r sc cstimeze capacitatca parazitir ce apare intre spirele sale. Observa{ie: izolarea electricd a spirelor se face prin distantarea lor in aer.
R: CP=0'074 PF
rrr

5.3.12, Se consideri o bobini avdnd inductan-ta Lo=0,68 pH in vid in care se introduce un miez magnetic inchis (se considera fluxul de dispersie nul). Sd

se calculeze rezistenta echivalentd de pierderi in miezul magnetic precum gi tangenta unghiului de pierderi in miezul magnetic la frecventa de 16 kHz qtiind ce la aceaste frecvenld. permeabilitatea complexd a materialului magnetic din care este realizat miezul este: A1t'-iV'=2200-j45.

5.3.17. MdsurAnd o bobin6 cu ajutorul unui e-metru s_a oblinut rezonanta rrrrndtoarele condi(ii:
. t'.=18

MHz : Cvr=172 pF:

$tiind cd bobina are o rezistenle de curent continuu de 2 C), sd

se

- fi=30.6 MHz : Cv,= | 2l pF.

a) Si se calculeze capacitatea parazitd a bobinei; b) Sd se calculeze inductanla aparentd la cele doue frecvenle.

calculeze tangenta unghiului de pierderi pentru inductor la frecventa de 16 kHz (se neglijeaz6 pierderile in rezistenta de izolalie).

R: r.= 3,076 Q'tg6m= 0,02 tg6= 0,0333 5.3.13. Pentru o bobind cu inductanla nominali L=220 [H, rezistenta ohmicd a conductorului de bobinaj R"=1,4 a, se se reprezinte grafic tangenta

R: a) Cp=8,79 pF; b)LF0,207 ILH L2=O,Z\7

||r urmdtoarele conditii: - fr=l I MHz :Cvr=323 pF;

LLH

5.3,18. Mhsur0nd o bobini cu ajutorul unui e-metru s-a obfinut rezonanta

unghiului de pierderi in conductorul de bobinaj gi factorul de calitate corespunzitor in functie de frecvenji (se neglijeazd efectul pelicular).
Comentaji graficele oblinute. 5.3.14. Pentru o bobina cu inductan{a nominale L=22 lJ,H, rezisten,ta de izolalie Rp=1,1 MO, sd se reprezinte grafic tangenta unghiului de pierderi in rezistenla de izolalie fi factorul de calitate corespunzitor in functie de frecvent6.
Comenta,ti graficele obJinute.

- f z=24.53 MHz ; Cv,=57,5 pF.

a) Sa se

calculeze inductanja de frecven{e joase, L""6, (inductanJa

rrtrinsece) a bobinei; b) S6 se calculeze frecvenla de rezonanld proprie a bobinei.

R: a) L""h=3,4 pH b)f,=28,01 Mhz

5.3.19. Pentru o bobini av6nd inductanla nominale de 6g pH, toleran{a de l 3 pF sa se calculeze frecven{a maximd p6ni la poate fi folositd intr-o aplicalie in care in care se acceptd o abatere maximi
faJd de valoarea

5.3.15. O bobind cilindricd fdrd miez, bobinatd monostrat, spird langd

spird, are parametrii: - numirul de spire: N=50; - diametrul bobinei: d=4 mm: - diametrul conductorului de bobinaj Cu+Em: d"""6=0,llf 66; - diametrul intrinsec al conductorului de cupru: dc,=O,3 rrn; - permitivitatea electdca a emailului: =20. a) Sd se estimeze capacitatea parazitd ce apare intre spirele sale;

|0olo $i capacitatea parazitd de I

|lre
ir

valorii inductivitdlii

nominali de t20Zo. R: f=1,71 Mhz

b) 56 se calculeze

inductivitatea bobinei

9i frecvenla de

rezonanla

5.3.20. Mdsurdnd o bobini s-a ajuns la concluzia cd are o inductantd rnlrinsecd de 12,2 trrH $i o capacitate parazitd de 4,3 pF. Ce abatere prezinti vtloarea inductantei aparente fal6 de inductanta intrinsecd la frecvenfa de t) MHz? R: ALIL=
I ,2

propde, pe baza rezultatului de la punctul a).

R: a) Cp=4,85 pF: b) L=2,37 !rH; f.=46,6 Mhz

5.3.16. Pentru o bobind cilindricd, bobinate monostrat, avAnd pararnetrii:
- numerul de spire: N=25;

- diametrul bobinei: d=1 mm:

5.3.21. SA se determine variatia cu frecventa a curentului maxinr rulrnisibil $i a tensiunii maxim admisibile pentru un inductor avand parametrii: rrductanla nominald - l6 pH; curentul nominal - 0,8 A; tensiunea nominala _ 160 V; puterea nominali - 10 W; tangenta. unghiului de pierderi _ 0,01 (consideratA aproximativ constantd in gama de frecven[d).
l'75

t11

Cap.

5-

lfductoato

Compoltgnlo ol(xrt|lnlcr-' lliltrlVrl

l'roblo l0

/,(a)=I3.51j

1,,.*, r,.

.1 <

4,4BMrt.

l{: L=

0,54 !Ll-I.

R:

I t. LJ

J >4'48MH.

"i,".-1360 f >4,48MH.
I

fro.orr.o.r<4.48MH2

5.3.27. Se dd un inductor cu parametrii: Lr = I mH, Ir = I A, UN 100 = = 2 W, Q = l0O. SA se determine valoarea maxim admisibili a curentului l)rin inductor la frecventele:

V,

PN

ru) f

= I KHz; b) f = 20 KHz.

5.3.22, O bobina miniature, cilindrici cu valoarea nominald Ln=0,1 pH Si toleranta de fabricaJie t=!20qa are frecvenla proprie de rezonanta fr=600 MHz.

R:a)Io= I A; b) IA = 0,79 A
V,
PN

Sd se calculeze capacitatea paruzitl a acesteia gi domeniul de varialie al

frecvenJei proprii de rezonante determinat de toleranta bobinei. R: Ce=0,704 pF f,=547 ,8 MHz+610,9

MHz

5.3.28. Se dd un inductor cu parametrii: LN = 10 mH, IN = 2 A, UN 100 = = 2 W, Q = 50. Sd se determine valoarea maxim admisibild a rensiunii de

Ia borne, pentru:

5.3.23. Pentru o bobind miniatura. cilindricd. cu valoarea nominald LN=1,5 ltH gi toleran(a de fabricalie t=tlj7o la frecvenja proprie de rezonanli fr=150 MHz, si se calculeze capacitatea parazitd qi domeniul de varialie al frecventei proprii de rezonante determinatd de aceastA toleran,te. R: Ce=75, I 2pF'

a) f= 100 Hz; b) f= I KHz; c) f = 20 KHz.

R: UA = 12,56 V. b) UA = loaDou V; c) UA = I00 V.
5.3.29. Un inductor are parametrii Lr = 100 U.H, IN = 0,5 A, UN = 50 V, = 3 W, Q = 100. Se se determine valoarea maximi a curentului prin inductor la frecvenla de l0 MHz.
Pr.r

f-

43,02MH2+158,12MH2

5.3.24. Pentru o bobini cu Lr.r=22 p.H, t=t107o, rezistenta serie R.=3,2 Q

gi liecventa proprie de rezonanfa fr=30 MHz sd se calculeze:

capacitatea

paraziti a bobinei, factorul de calitate al bobinei la frecventa de lucru de f=1 MHz $i varialia acestuia determinati de toleranta de fabricalie a bobinei. Observalie: Se consideri neglijabile pierderile in miezul magnetic precum
qi efectul pelicular, la frecven{a de lucru.

R:Io=3P4
5.3.30. SA se determine valoarea maximd a tensiunii ce poate fi aplicat6 in banda de frecventd [50,200] Hz la bornele inductorului cu parametrii: Lr.r = 100 mH, IN = 2 A, Ur: = 100 V, Pr = 3 W, Q = 100.

R:

Ce=

l,28pF Q=43,2; Q=47,5+42,78

5.3.25. O bobind cu valoarea nominale L=100 trH Si toleranta t=tl07o are factorul de calitate Q=60 la frecvenla f=2,52 MHz. Si se calculeze rezistenta echivalentd de pierderi serie a bobinei la aceasta frecvente. Ce valoare trebuie sA aibe un condensator care impreuni cu bobina alcdtuieste un circuit oscilant serie a cdrui frecvenle de rezonanJi este f,=2,52 MHz?. Ce tolerantd trebuie sd aibi valoarea capacit6tii condensatorului pentru ca toleranta frecvenfei de rezonante a circuitului format sa fie de 5%?.

R: U-"- = 62,3 Y
5.3.31. Se di un inductor cu parametrii: Lr = 100 pH, IN = 1 A, UN = g0 = 2 W, Q = 80. SA se determine valoarea maximd a curentului ce poatc parcurge inductorul in banda de frecvenJd [100, 1000] KHz.

V,

PN

"
V,
PN

R:I'*=,'lZn

R: Rs=26,37O C=40pF: L=llEo

5.3.26. Se se calculeze inductanta unei bobine cilindrice fZrd miez, avAnd N=20 de spire dispuse pe un singur strat, spire ldngd spiri. Lungimea bobinei
este

5.3.32. Se da un inductor cu parametrii: LN = 200 pH, Ir.r I A, U, = = l(X) = 2 W, Q = 100. Inductorul este parcurs de un curent constant de 0,2 A. Sd se determine valoarea maximi a frecvenJei pAnd la care poate se fie utilizat.

l=l

cm iar diametrul d=0,4 cm.

176
171

R: f,."" = 393 611t

Cao.5lnductoare

,rr,

I rll, cleclronicq I)irilv0

Anexa A1

5.3.33.

parametrii: valoarea minimd

Un inductor are la bornc o (cnsiune constantl de l0 V sl L= I mH, Ir = 2 A, Ur = 100 V, PN = 2 W, Q= 80. Se sedeterminc

a

frecvenlei pAni la care poate fi utilizat.

Anexa

Al

Valorile nominale ale seriilor de valori E6 - El92

R: /min =;

H,

5.3.34. Un inductor cu inductanla de 1 mll este realizat in doud variantol cu un singur bobinaj, cdnd are o capacitate parazitd de 10 pF; 2 - bobinajul este impe4it in doue sectiuni (gale!i); fiecare secliune are o capacitate de 4 pF. Sd se determine frecventa de rezonanta a inductorului pentru cele vanante. R: fr = 1,59 MHz; f: = 3,53 MHZ
1

;'l; { li; (
;

: : ;

: : ;

: : :

: :

: :

lir

,l'

5,3.35. Un inductor cu inductanla de 10 mH este realizat in douA variantei cu un singur bobinaj, cdnd are o capacitate parazitd de 16 pF; 2 - bobinajul este impe4it in trei secJiuni (galefi); fiecare secfiune are o capacitate paraziti do 4 pF. Sd se determine frecvenla de rezonantA a inductorului pentru cele doul
1

r
t.

:: $ s g g h c s gHq g $ $$qe h

i;d$$HgSg$bEC8$gSHHESeii$\$b$CA$E$ebeSH;;fr 88SC
$

variante.

R:

f' = 397 KHz;

f2

= \,31 GHz

5.3.36, Se dau doui inductoare conectate in paralel cu parametrii: Lr = I mIJ, tt = !5Eo, (\t = -25O ppmfC, L, = 2 rnlf, tz = X5Vo, az = -200 ppm/"C. in timpul function5rii temperatura inductoarelor ia valori in intervalul [-10, 70]"C, 0o = 20"C. Se se determine toleranla $i coeficientul de varialie cu temperatura pentru inductorul echivalent obfinut prin conectarea in paralel a celor doui.

t,

j'

EEEFFFpFpRHH::HRNN$$H$hRRE$$$nRRRi*FRRRFfl

fr

FHg

R:

to

= -5ozo op = -223 PPmfC

5.3.37. Pentru o bobind avand urmatorii parametrii de catalog: - inductanta nominald: 4,1 pH
- toleranla valorii nominale a inductantei: - frecventa de rezonanti proprie: 30 MHz

{ (
ii

tl07o

sd se calculeze frecventa maximi pdni la care se poate utiliza intr-un circuit care admite o toleranle a inductanlei de maxtm 20Va.

R: f = 8,26 MHz

; .

: :

; ;

5.3.38. Se se calculeze frecvenfa de rezonanld proprie a unui circuit format dintr-o bobind cu parametrii: L = 1,2 pH, Cp = 3 pF gi un condensator
av6.nd capacitatea de 15 pF. Ce eroare ar apirea daci nu s-ar lua in considera{ie capacitatea paraziti a bobinei? R: l- = 34,2 MHz ert>tvetr = 9,6o/a

tTtt

179

Componenlo oloclrclll0o l)tli

lvr_,

Anexa A2
r'c/ tsl( ll[('l 0t RM(J lsl
I

Componenle elccllo k;{,

lll

ilvrr

__

_- ___-A[ersl3

ANEXA A2 pararrclrii
Cod rezistor
RMG2O12

It(l
("U)

Rr....RNu

RB( RBA

ANEXA

A,3 l'arirrrrctlii ul(n.tclnristoarc NTC oroduse de EPCOS

I'r.r

(o)
10...330 1...330 1...330 ..330

(w)
0,12s
0,25

(v)
t25
250 350 500 750 125

(nn

-_ f'cr

eN

qo

a'c)

pprn/'C

RMGIO25

+r5 t5
-40

RMCl050 RMGl IOO

RMG I2OO RCC20l2
RCGt 025 RCGl O5O

u,) I
2

PCOS
vezl
125

l ...330 100...1M 330. .. 1M

0,125
0,25 0,5

tl0
!20
+o5

70

figura

(130f

A2.l

Leaded Dlsks Applications

K l64

330...10M
330.. . 1M

RCGI100
RCG1200
RPM3O12

I
2

250 350 s00

700 125 250 350

RPM3025
RPM305O

330...1M 50...150K 10...1M

0,125
0,25 0,5 0,5
3 5
'7

RPM3I OO RBCI OO5

RBC r 001 RBCIOO3 RBC I OO5

10...l0M t...2M
0,1

tl
!2 t5
t5

-55

155

70

t50 t 100
+250
200 pt. RN)30O

I I I I I I I I I

Jemperalure compasalion Temperature measutement Temperalure control

5,5 mar.

Fealules
Wide resislance tange Cost-effective Lacqueacoaled lhermislor disk Tinned copper leads Lead spacing 5,0 mm Marked wilh resislanco and iolerance

0,1...4,7K ...8,2K
0,1... 13K

s00 250
350

500
600 '150
1000

-40

RBCl007 RBCt009 R8A20005

RBA2OOI RBA20O3 RBA2OO5 RBA2OOT

0,r...20K 1...27K
1...39K 0,1...4,7K
0, t 0,1

125

20
500 pr.

110

TNTO3T9.G

RN<30O

9 0,5 I
3 5
'1

250
350

t5

Delivery mode B!lk {standard),

cardboard 1ape, reeled or in Ammo pack

'l\ray be free of lacquer

...8,2K
... 13K

200 pt.

0,1...20K

RBA]OO2
RBA3O04 RBA3OO6 RBA3OO8

0,t...2'7K 0,r...8.2K
0,1...13K 0,1...20K

s00 600 '7 50

350 500 600 '750

rt0
t20

Rr230O
-40 200
'70

limensions in mm Approx. weight 0,4 g

500 pt.

RrK30O
200 pt. RN>30O 500 pt. Climatic calegory (lEC 60068-1) l\,4ax. power at 25 'C Resislance lolerance Baled temperalure I value lolerance Dissipation factor (in airi Thermalcooling lime constanl (in air) Heat capacity
55/125121

4
o
8

l5
-40

r...27K

tl0

200

'70

450
15
o/",

probleme, penrru simplificarea calculelor, a fo.t utili"ura

RN<30O

udoa[ilJll6E

10 0/"

IN
ABlB

25

13%
approx.7,5 approx.20
approx- 150
s

oo$.

i'o

lry

rK

\n

mJ/K

Fig. A2,1 Coeficientul de Nari.tlie cu temperatura (rl t.(iistt)(tr(lor dc tip RCG ti RMG.

i0

l8l

p_qfilp9nAnto olqqtonico

pasivq

.._. ..,.

A!e&r Aq

(.;(

)|l]ponol]lo 9i cllqlll(,r ljrlblvt!

Anoxa A4

ANI'XA A4
Termistoaro
Rzs

l''lC

de tip RXE fabricate de firma Raychem

No. oJ

R/f

Bzsnoo

Ordering code

characteistic

o
1203 22 33 68 100 150

l
2900 2900 2900 3000 3050 3200 3200 3200 3450
3450

. A4.1 Dependenla

Ia=f(T)

857164K01s0+000 857164K0220+000 857164K0330+000 857164K0470+000 857164K0680+000 857164K0101+000 857164K0151+000 857164K0221+000 857164K0331+000 857164K0471+000

1203
1203 1302 1303 1305 1305 1305 1306 1306

trrr 010
r{x1 020

,,,,,^^-ffi
!xt
t{xt
025 030

ulb 016

u14 o 14

u / 0',

v d ov

o.lt6.ig

220 330 470

,,;,;;;ffi
lr

----a- 05 i: o zo o ta o t0 o to o to ---o..rr o:o 0]0 a24 022 o'9 a16 ot2 olJ - o sq o.qs o oo o 1? ]!p ,!4 !:3 o oz 036 a32 a27 o.2o -]?- lb

on

o.zq an

oo' ooo oos r:::: :Y 014 012 o.1l oog ooe YYv
0.16 0 4 0'3 011

oo' --,
o.o7

008

xl

065

llrl )75
,,r,

ruz
1

lxl
tr^l
r(

,,0ffi1!9??9199 l? zog-.lr
135
11,0

))

uor l Al

rJ

YYI

:Yr

: :

U.Vr

^A

n\7 -ol 1 '7

049 086 1 00

0.36

--

xt

z+e ;le --19o 252 220 z.aa=-ee

r
L85

ros

250

|lxt !75

oo .r.,0 z se z gL.lql r l !9- 1!q120 | a9 ' 6? q;5-o 08 35i 3.oo 243 2'6 lA - j o a36 r rs r oL Jlg L]9-]P, s ai

30 1 50

0.9/ o85 073

'15 1 33

054

o6d
0 74

1k
1,5 k

1011

3730 3900 3900 3950 3S50

1013
'I

B57164K0102+000 8s7164K0152+000 857164K0222+O0o 857164K0332+000

857164K0472+OOO

2.2k
3,3 k 4,7 k 6,8
10 k
k

O13

4001 4001

2S03

4240
4300

2904
1014

857164K0682+000 857164K0103+000 857164K01s3+000 857164K0223+000 8s7164K0s33+000 8s7164K0473+000 857164K0683+000 857164K0104+000 857164K0154+000 857164K0224+000 8s7164K0334+000 857164K0474+000

A N (: I' I I l|

RXEO1O

1000

CDE FGHIJKLMNOPQ

RXEO17
RXEO2O

RXEO25

100

RXE030

llxE040
IixE050
r1XE065
'10

1s k

4250 4300 4300 4450

4600 4600 4600

22k
33k

1012 1012
4003 2005

47k
68k
100 k 150 k

2005 2005 2007 2006 2006

I rtxE075 ,l ttxE090 x RXE110 I ttxE135 M lixEl60 N RXE185 o ttxE250 t, RXE300 r) uxE375

!)
.+
1

tr
0.1

220

4830
5000 5000

001

330 k 470 k

+:

5% K for IFN/FN = 110 %

for]\Fry'FN

=l

0.001 Fault curfent (A)

lE.

la /11,1 Notnogramd pentru determirarea tillrpului de salt de Ia re'istenld 'tricd

rc'islenfd

I]2

183

Compell!4!

$i circurto

pasrvc_
le
tansiune qi curent Ruychent

Anexa 44

Com0onon!o

O lr-x-:

lt

llr r

I l,,l'rlvrJ

rx)xil n5

Tab. A4.2 Vu!orilc nrtxinrc

l(tttnt t(ntti.\lt)t |k' llxE-lib4cote

I max.'

de

ANI'XA A5
Caractcrtsticilc c-onductoarclor de bobtnaj

Ct

-l-

Et l-- L6 .-t. -.-

Part number
RXEOl
O

V max.

{volts)
60 60

(amps)
40

ci ml irnnr'l
I

RXEO17 RXEO2O

RXE025
RXEO30
RXEO4O

RXEO50 RXEO65 RXEO75

RXEO9O

60 60 60 60 60 60
60 60 60 60 60 60

40 40
4Q

"1,
I

I.l it! ; ldPEl!9; ie.;;li.:i

11r10

ffi'rrl

RXE1lO
RXE135 RXE160
RXE,185

RXE250
RXE3OO

RXE375

60 60 60

40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40
40

l::ll-f 11 _l_:._i'y_l,t"r' j_,1I'j,l_f.*, ]o_o'r:rlzza -1zr:_ll: _tl:-|f -t-uu.f''o i''* 7

_o.url,'r
ln,o'r.

..*i,.', 19,:,lio.,orgol r,r lf,_l:', I .1_i 'u,unrlr,,, lo,n:o _.1_l__ir,-l I ;.; I o.o 111,5 itr J l't{ rooo:":lrsz
lo.oo.,r:

l.l.'-l'u'' l'""1 700

r'.06-1"
|
I

_lrg,z

u.'* lo.rr, ln,rro 'o.orozl:s.: lrrz --*l--1--l--l-! o.r, lo.o*, lo,rrz lo.o.,stt i;' ler'r l| -!u.r.rrlo.rl ln,r*t ln.o:,rt,rr.o lr3o
o.rrrlo,,rrt lu,:r" lo.o:^orl

l::
lzo

:618
lst I

170

55

12880 12260

ioa 3 itio

l'u'z IM

lt 'r0 l126 l{l{rl715 lt 465

Il']
r!

5r

i50

lo.rr.'lo,.lr, t20

o lr, lrrr lr15 ]r52 lrq'2,r{c0 llrr0 ltrz Jq i-":'11 Pt' ]n,r.u !o,ni',,r lo* lr:: lrt' r I
ltnr_i.19_lt* q"n-pa:- fs:

* Termisloarele pot supona curenti mai mari in cazul unor tensiuni de lucru mai scizute
Tab. A4.3 Caracteristici electrice ale terntistoarelor RXE la

lo.r'tlo..*, -tlo,,rolo,uetsal,r, lrsr lras lztc t--_ --,-r'I n.rrtio,ro, lu,'<r lo.u;oooirtr I _ _ i--!l-i-l u.rn. lo.'*oo lo,r'r lo.ngol I

i'" l:r: l'zjl-l?8j-l'n6i9'--.1!|

|

ll'-t-!l1l'! I |
i5la

itl'|

Part l'lumber
RXE010 RXE017 RXE020 RXE025 RXE030 RXE040 RXE050 RXE065 RXE075 RXE090

0.10
017

lH (A)

lT (A) 0.20 0.34 0.40 0.50

0_60

to trip ls) at txlH

4.0

Pd

lvq

(12)
2.50

min.

l())

max.

Post"lrap resislan.e R1 ma,(.

((!)

4.50

7.50 8-00

0.20 0.25 0.30 0.40

0.50 0.75 0.90

o.r*io,r.t.t lt,r{ 10.t257 -** l.r*- l',* lt ;rt 1252 lll5 tl?8 u8 l,o: lrr, ls:o l,lo -,1I

-lll"
lztt

irs v i;r

o.41 0.45 0.49 0.56 0.88 0.55

1.95 2.10 0.86 1.29 1.17

0.80 1.00 1.30 1.50

1_80

l.tg, lr* l,* lorr' -'-l---i o,c:c lo,ut., 12.50 i0.237(r -l--l--l---!-r-l-'- lrrs l:or lTll 18]l rT-tl6 '

nlllnnrr, l'.ta

lo.tsu.

l"8ti rlr' 1788 l18.l -'-r--

l-

I 136 lt5. I 1209

162

0.65

RXE110 1.r0 RXE135 1.35 RXE160 160

7.2 8.2 11.4 12.6 1s.6 19.8

0.99
1.50 1.70 1.90

0.20 0.15 0.12

0.31 0.25 0.19 0.14 o.12

0.47 0.38 0.30 0.22 0.19 0.13 0.10 0.08

2.20

o-rorlo.osx rz,o,, 10,!_!il.:q:_ 'r,ra_ jt:o rr.r.:o

l,r,o.{::

2.tO

RXEi85 1.85

RXE250 2.50 RXE300 3.00 RXE375 3.75

3.20 3.70 6.00 7.50

o.n,rlo.n,,o

lql
lr.,n

ltq _ltlf_ l' 'ou l-j"- l.f-'"1-l'' 11'53 I l5{r lt 5,10 ,or:lrl l''z5 -ln, -ll iso ll.::t' l'z-g''z- i'-1 lqtoz l'.g,llt:n lr:ro l.lJg' 'lsro i"1-r'f -115:
lo.o*, lt,io :ro 'r
10-:41.r-

s.00

2.10 2.80 0.04

I'sou Irvro lz:lulr ',co lz:eo

0.06

24.0

3_20

0.03

0.05

,.n^,lo,,':r, ''pa "-,Irlr:rt:,:,

,.rn,ln.o,r, I'0,,0 lt

pd.r'?Hrp@d$e.rirFl}It
a|

6wa}sroal20.c

vcevhoint'ppddde n2ocsr{atr r20'coidrdilrppis

ruur*l'r,rr
0.,()5i6118.2

'o-

2c.c

ol

|o

t'A}ng

ll'i' -lr;tu-! ':' l!qi_lrr'"-tt.llltll ltu-1t0" 112 l3t: l t.;o

tz6

',2:c'o

iz1't!t+,0 t,u

lJ' ll't lr" i:-l ,z-i*' l:ooo lrsro i1t-,-Z-ltns li-::o

I

.f r:tt

lzs'o
t:

tt:

lt:zpt-, 'r
lntl

tl

l;.r,,

lorm l's'o ir

irr0001''z5601{?5i'e lt5r

r]4

185

Oonrponcnlo {ll(xrlr onicc pasive

Oottll)oll(illlr, r'L'r lr,,rrl' " l' r ' vr'

ANEXA A(r
TEHNOLOGIA $I PROIECTAREA TRANSFORMATORULUI DE RETEA MONOFAZIC DE MICA PUTERE A7.1 Generaliti(i tehnologiei de fale are ca scop cunoagterea structurii constructive, ir metodologiei de proiectare a transformatorului de retea de nricA putere (P<500W), utilizat in alimentareir
Prezentarea

A7.2. 'l'chnokrgi:t tlt rt'alizilr(' il

nlonothzic, dc lllicat Putcre

t'ansl'ol'nlattlrulrt

i (lc l'ctcil

putere' ln Realizarea unui transformatol de re(ea molofazic' de micir etape tehnologice: Droduc{ia de serie, implicd urmAtoarele ',r) in dit'r tabld de ferosiliciu (STAS 673-60)' prin $tanlare obti)terea tolelor,
riltrl!al

de fabricatie, precum gi a

ternic 4l tolelor tttullate (recoacere la temperatura de cca' s500C, urmati de r6cire leltd)' pentru detensionare mecanic6 9i refacelea
lrJ tratameriLtl
procesul de plelucrare mecanlca; l)roprieta(ilor itragnetice, afectate de

aparaturii electronice. Transfonnatorul de relea monofazic, de mici putere, este o componentd prezenta in llajoritatea schemelor de alimentare, a aparaturii electronice de tip stationar. El este destinat sd modifice valoarea tensiunii $i curentului, de la nivelul oferit de refea circuitului primar, la nivelul sau nivelele necesare in circuitul sau circuitele secundare. Transfomatorul of-eri in plus gi izolarea galvanicd fafa de reteaua de curent alternativ, a gasiului aparatului electronic in

sau pnn cJ realizurea carcasei, prrn injeclie de rr.raterial plastic in natrild prealabil p n $tantare' rDoDtai din elemente constituente sPecifice' obtinute in etc ; rlin pregpan, textolit, pertinax, steclostratitex,

care este incorporat, asigurind electrosecuritatea persoanelor care il

manipuleazS. Din punct de vedere constructiv, un transformator de retea de micA putere, prezintd urmdtoarele pd4i componente principale: . carcasdelectroizolanti: . bobinaj . miez feromagnetic, din tole de tabli silicioasi (format E+1, U+1, I), din benzi (cu coloane, in manta, toroidale) . sisten de strAngere a miezului magnetic qi de fixare a transformatorului de sasiul aDaratului electronic
g
1

irtfdyrdriIor, pe carcasa obtinuta anterior' cu ajutorul unot tnrSini din cupru izola{i ctt de bobinat semiautomate sau automate, utilizind conductori
tl) bobintLrea

cmail (STAS 685 5 8);

Observalre:

Bobinarea transformatoarelor de re,tea se poate realiza' ccrintele teltnico-economice impuse, in doud tehnici:
"

in

ftLnctie de

ldri izolalie irtre straturi" "cu izola.tie intre stratud"

7
6
I

in primul caz se bobineazd in utmiitoarea ordine: I ) intiqurarea Primari; (hertie 2) se introduc consecutiv doud stratud de folie de izola{ie "tratb" speciatd parafinatd sau folie tle poliester' cu grosimea de 30+501rm); strat de izolatie' etc; 3) prinainfigurare secunclari' unnatd de introducerca uuui l)' intreaga bobin:i se rnai izoleazd in flnal Ei la exterlor' in'al doilea caz, se introduce cAtre un strat de izolalie dupi fiecare strat de
spire bobinate.

5) introducerea

tolelu'

in carcasd - operatie denumita

"lamelarea

(a)

(b)

Fig. A7.1 (a) Transformator de relea aramblot cu nlanta: (b) Trutr.ibrmator dc |clu usanblat cu ptca.oane; l- carcas.i,2 bobiilaj, 3 tniez naBnetic, I nnrtta de striutgere, 5 eclise de prindere, 6 prezoane de soiingere, 7' piulile, B- orificii de fixare, 9- cose

transformatot ului". ( )bservalle: in cazul transforn.tator-ului de retea' neexistald conPollenti de curcnt pc tt continuu, se realizeazd o lanelare intfetesutd, adici se inttoduc alternrtiv. cele de tip I' p",t. gi pe cealalti a car-casei' n.rai intai tolele de tip E, apoi itt,i*.t.'Z-: tole se introduc fortat, prin batere ugoad cu un ciocan dln cupru fiind aqezat pe o placd din ofel T'amelarca

in cele ce urmeaza toate referirile

tip E+L

se vor face la miczul l'cronragnctic cu

lolc dc

suu alamd, transformatorul prrte' ir |cintretesuti se realizeazi prin introducerea ln carcasd, pe acecxqi (sau bobine) crttc Iutulor tolelor E, respectiv I qi se utilizeazd ta fansfornatoare de ctlrcnt r()ntinttu' ctlln llf li sllnt strdbdtute 91 de o comnollenti Ilur s liltnltoarele de audiofrecventa.
ts7

lli(t

Comooncnlo clcctronico

p-a_glyL

Anoxa A6

CqqpQAonl0 ull,r:lrr,t

rtr

t'

r,l',tv,

D strAngerea miezului magnettc cu o luanta sau cu scoabc, prezoane $i piulife pentru a impiedica vibralia tolelor in timpul funcliondrii transformatorului. Observafie: Mantaua se realizeazd" prin ftanlare, din tablA TDA cu grosimea de i+I,25mm, dup6 care se acopere galvanic prin zincare pasivizati. in anumite aplicalii se practice $i ecranarea transformatorului, cu ajutorul unor capace

tole E

laterale, executate prin ambutisare din TDA, sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit, din folie de cupru care inconjoard bobinajul gi miezul magnetic pe extenor.

o
6a

o
(4,
(b)

g) impregnarea trqnsformatorului prin imersie in parafind topite sau in lac poliuretanic (de ex. 3503 Ez) care polimerizeazi prin incdlzire in cuptor, la o temperaturA de 80+100"C, timp de cca. 1 ori.
Observalie:

Fig. A7,2 (a) Dirtrensiunile tolei STAS economicc;

rAfe,

aidferestrei tolei; (b) Oblinerea

Impregnarea transformatoarelor de refea se realizeazd intr-o incinte cu capac etang, care mai intai se videazA la 10r+10-'? torr (pentru eliminarea

Grosimea tolelor este $i ea standardizatd la valorile Br=0,35mm gi respectiv,

8z=0,5mm.

urmelor de api, de pe bobinaj 9i din hartia de izolafie trafo), dupa care

introduce impregnantul respectiv.

se

Aria ferestrei tolei Arlcn:il

ApIcm21=6,63
s21nu.t.t1

- reprezinti suprafala destinaE introducerii inidgurdrilor gi este prezentati ha$urat in figura A7.2.a. Valoarea acesteia esre:
Sec{iunea in fier Sp"[cm2] - reprezinta aria secliunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate, figura A7.3.a. Merimea sa este: Sr"[cn.r2]=0,02 a[mm] bImm], unde b[mm] - reprezintd grosimea pachetului de tole

h) Controlul tehnic de calitate in cadrul ciruia se verificd parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar, rezistenla infigurdrilor, raportul de transformare, rezistenta de izolalie intre infEgurdri, respectiv intre primar gi
miezul magnetic) 9i mecanici ai produsului

A7.3, Proiectarea transformatorului de retea monofazic, de putere

A7.3.1. Nofiuni introductive

micl

pierde din suprafata utild a materialului, fig. A7.2.b Dimensiunile tolei economice se precizeazd. prin litera E, urma6 de a[mm], care reprezintd dimensiunea da bazd (parametrul) tolei. Astfel, existe urmetoarele tipuri de tole STAS economicd: E5 E6,4; E8; E10; E12,5; El4:El6: E18; E20;825:832. Principalii parametd geometrici ai unei tole STAS de tip E+I, economice sunt prezentati in figura A7.2.a.

Pentru a intelege mai ugor metodica proiectdrii unui transformator de refea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interueni in calcule. Tipul de told - De obicei se utilizeazd tole STAS de tip E+I "economice", fig. A7.2.a denumite astfel, intrucat dintr-o banda de tabl6 silicioasa de lelime adecvad se obtin prin $tan,tare, concomitent, doue tole E qi doud tole I, fir6 a se

Se"

- sectiunea in fier
(4,

A,=Ar+Az ; lEAt /Af

Fig.47.3

(a) Secliune transversald printr-un tra sfonnator de relea; (b) RepartiTarea spaliului in fereasta tolei

Ititl

i)rf l)oll(] lo cIx:lro|lt(]( J l)irirvo

|loxa n(;

(;oll]l)olrorl(i (-.lr!:lrorrr r' Ir.l

,rvrl

l t'lr rlr;xrtlttI tlirr(rc arir totitlil, ocLlpalat dc inliiguriri in lercas(ra tolci, A,lcnr'l 1i irr irr lcrcstfci, Ar,lcnrr ],
I uctorul dc trutltltn, rt
rlr'lirr
r

li't(,rtr(i tol(i y

U:ri l):t, d:t

confonn rela!iei:

' A,lo;)

o,[.-'],t,f,,"'l+ t,f,,, 'l

o.u azlnnl
U21i n21, d21

unde Ar[cm2] - reprezinte aria ocupati de infdgurarea primard; ,A2fcm'?] - reprezintd aria ocupatd de infdgurarea sau infdgurdrilt: secundare; (A2k - aria ocupati de infdgurarea secundari k);
Fig.

A7-1 Schenu elect,'icd a tralrfontldorului de reled

A,Icm21 =

A'1crnl +A2[cm2] - aria totala ocupatd

de infdgurdri.

A7.3.3. Metodologia de proiectare a transformatorului de relea monofazic'

Observatie: de

Pentru ca un transformator de retea sA se poatd realiza ugor in productia de serie, valoarea optimA pentru factorul de umplere este T.=0,7 dar, in general se poate accepta o valoare ye [0,64+0,76]. Un factor de umplere prea mare ducc la dificultili in faza de lamelare, la introducerea tolelor iar un factor de umplerc mic este neeconomic, transfomatorul fiind supradimensionat. A7.3.2. Date inifiale de proiectare
Proiectarea unui transfbrmator de retea, de micA putere, se face pornindumirini cunoscute (date initiale de proiectare): - UrfVl valoarea eficace a tensiunii din primar, reprezentand de reguld, tensiunea relelei monofazice, de curent alterrativ ( I l0V, 220V): - flHzl - frecvenla relelei monofazice, de curent alternativ; - k - numdrul de infiqurdri secundare; - U21[V] - tensiunea eficace in sarcind, in infigurarea secundari k; - 121[A] - curentul eficace in sarcin6, in infdgurarea secundard k; - By[T] inducjia maximd admisd in miezul magnetic; - Procedeul de bobinare implementat ("cu sau fdrd izolalie intre straturi"), impus de condiliile electrice qi climatice, in care se va utiliza transformatorul de retea respectiv. in figura A7.4 este reprezentatd schema electdca a unui transformator de re1ea. cu mdrimile specificrte mri \us. Prin proiectarea transformatorului de relea se urmire$te determinarea prin calcul a datelor necesare realizirii sale in practici gi anume: nr - numerul de spire din infdgurarea primard; n2k - numArul de spire din infdgurarea secundari k; d1[mm] - diametrul conductorului de bobinaj, din infdgurarea primara; d2iImrnl - diametrul conductorului de bobinaj, din secundarul k; almml- tipul de toli STAS cc sc utilizcazi astfel incit, y(r^. 10,6,1=0,761; b[cml - grosimea pachelu]ui de lole; N - numirul dc lolc ncccslf
se de la urmdtoarele

mici putere

Proiectarea unui transformator de relea cuprinde urmatoarele etape de calcul: a) se evalueaza puterea totalA absorbiti din secundar, Pr[Wl, astfel:

P.twl=1P.,=?r",..
b) se calculeaz6 puterea absorbiti in primar, Pr[W], pentru un
e

randanent

stimat al transfonnatorului, n=0,85i

. P,lwlAiwl= Alwl - l.l-6 P'rwl D 0.05

ObseNatie:

intr-un transformator de relea real existi pierderi prin mugnetizere

conduc la incilzirea miezului qi a conductorului infiEurlrilor, in timpul funcliondrii transformatorului. Pentru un transtbrmnator de relea cu puterea Pr=100W, realizat cu tole E+l romaneqti, pierderile prin nagnetizare se pot aprecia la cca. 87o, pierderile prin curen{i turbionari la cca.2Va 9i pierderile prin ef'ect Joule 1a cca. 57o, deci un total pierderi estimate la cca. 157o, ceea ce justifici randamentul de nrai sus.
c) se dimensioneazd secjiunea in fier, Sp"[cm2] a niezului magnetic, cu relalia:
s

(histerezis) qi prin curenli turbionari (Foucault) ln miezul magnetic. precum gi pierderi prin ef'ect Joule in conductorii de cupru ai infSguririlor. Aceste pierderi

r.,1,",21= t.2

^Ftlwl

Observafie: Legetura dintre sec{iune gi putere se explica prin aceea cd, datorite fonrlei circuitului nagnetic, spafiul disporibil pentru infiqurari este limitat. Cand

ocupatd de infdguriri cre$te, iar aria fetestrei tolei este propoltionald cu SF". De aserlenea, la putere mare creqte $i puterea pierdutd, ceea ce impune creqterea SFc, pentru a se mAri supralala de ricire (suprafaJa de puterea cre$te,
l9l

aia

l(,{)

\^,Urllrr ,

r)t(nj o t(:t) l)ililv(,

(()rllir(l,il ttltr/ullti c itcrul, I (.1)l-c;rc l;tlil (l(. rlll)r,ll,tl,t l.rt(,1:llit:l l)itcllclulUi (l(, tolc). s-a ujrlrs ll valolrrt,ir ()l)lrrr rr cocl.icierrtulrri ,ljxpcrinrentrl. clc propot tirrllltlilltl(. diltr(. sr.(ti11c 'l Si lrlttcrc ti ,,,,,,,,,,. ..,.
d) se calculeazi.numirul de spire pe volt n0, cu relalia:
45n48 n0=-__

(.ontlrUrrrrt'1r.,.1,\ t||rr'r, { j l,.l,iIv,

l)

sc dclcrrriual nurndrul de spire

dil

sccundarul k,

n21,

cu rela!ia:

nrk= I,1 no U2k

Observa{ie:

in relatia de mai sus, ne s-a majorat cu l0Zo pentru a se compensa cddetea de tensiune in sarcini, pe secundarul k. Valoarea rezuitatd pentru n21, se
rotunje$te prin adaos, Ia urmdtoarea valoare intreagi

dedusi din legea induc{iei electromagnetice, pentru f=50H2 $i BM=1,2T. Observatie:

Tensiutler L. indusi inrr o infa cu el.ct.o-agn"tic", ur;;;;;;ir."""$"t"re

U^,,,

Relalia de ntai sus a fost dedusi astfel:

g) se deternrine marimea curentului din prirnar, Ir, cu rclajia:

spire' conform legii inducliei

^_
=.f-ZLt,,

, , ',

''
|

Pt[ll]

ulvl
pentru
r.r.o_\v /

-,

=-/?4,

crc

da. O,,,,. = 8,,,".

So., iar U

pnmar, respectiv d.tImn]], pentru secundaml k, cu relalia:

.7

h) se dinensioneaza djanletrcle conductoarelor de bobinaj dr[nlm],

r{ t,,?r4r =

in regim penranent armonic

^-- r:_ .t.2t IA]

echivalenti cu inmullirea acesteia cu (ts2nf, astfel cd nD u, = 2o . I ,, un,ar . s/..,, , de unde n0

=
7?n

(stnusoidal), derivarea unei mdrimi este

se obline:

Observa!ie:

Relatia de mai sus s-a dedus pcntru

densitate de curent nlaxim

" =-_ .f . Bn)ax 2/t

J'

:l un

are exoresia:

rdrnisibila

.tr- '.,=| ,.r

o,,,,,,,

].

Vrloar." rezultata prin calcul pentru

1t

F.

1.11..f . Btr'ax.sF,,

Pentru 1=50H2, B,,rar=BM= I ,2T gi 56. exprimat in cm2, relalia de mai sus clevine:

s,.1,_iJ su-s, 38, se najoreazi la vatoarea 45-.48, intrucar miezul l:t:il::*ll.r trcbuie s6 aiun96 la satufatie magnerrc ru fe,m3i nici la ten;iu;ea de 242y (220Y +t}vo) in primar 9l nici in cazul conecdrii ,;or;;iitr" inldguririle secundare in scheme de redresare, caz in care o...r" infaf*Juo. ti p"..rr.. gi de o cornponenta
suprimentard

a[.y,rv]=---

1.14 s0.

=41-=
t.)

diametrul conductorului, dr2k ,se rotunje$te prin adaos la valoarea standardizatl irnedilt superioard, din Tabelul A7.1, dup6 cum urmeazd: - pentru dr.k ( 0,7 nrm: numai dac6 depd;irea de citre valoarea calculati a valorii standardizate imediat int'erioard, este >2,5ol,:

s"["_:l

:8

pentru 0,7<dl21Slnrm; numai dacd depdgirea de c6tre valoarea calculatd valorii standardizate imediat inferioiirl, este >-5qo:
standal dizate irr.rediat inferioard. este > | 0Zo.

- pentru dl"k>lnlm; numai daci depigirea de citre valoarea calculata a yalorji

regin rermic optim (cca. oooc; ur trunrro.,outlrurui, v..ificat :::.^-l:li: l"il expenmental, conducAnd Ia o bund concordantd a ualoriio. trlasurote cu cele calculate, evitddu_se intrarea in satura[ie a niezului, chiar in concli{iile cele mai nefavorabile (cazul in care Br=0,g:1,2T).
e) se calculeaze numdrul de spire din infdgurarea primard n1, cu relarra:

de curent u -.,uiui. G',"::lj:H:,

;ilJ:

ilfiii.*rl #:;i;j:."J;

i) se calculeazd ariile ocupate de infegurarea primard, Alfcm2l, respectiv dc inf5gu.area secundui, A,lcmrl, in l.ereastra tol;i, utilizdndu se coeficientii dc umplere C1 sau C2 indicati in tabelul A7.1, in functie de procedeul de bobinar.c
rdLlpltt. (on lonll |clatiilor:

AJrr',2].=+ ,
"
Llr2

e.i,,,rl=:er^ {

=:]r t Ll.l
in
conditiilc

Observatie:

productiei de serie, pentru fiecare diametru STAS. .1) se calculeazd aria totala ocupate de infdgurdri A, [cm:] cu relatia:

Coeficien(ii de umplere au fost stabili[i experimental,

nr=no-Ur Observa(ie:

Ai[cln'] =Ar fcm:l+ A.[cm]l

k) rezultatd

._.,^^,Yutout.u lntreaga

nl

se dimensioneaza tola necesare, respectiv se

dete|nind ltliritDcil pitraDtctful

se rotunjegte, prin adaos,

la urmdtoarea

vatoare

a[mm], pentru ur ihctor de umplere optim y0=0,7, cu relatia:

,,r,"., _ t92

FJ,,,.I ,,,, Jn 1,", l il.;:; ;

(i)rlpol]cnl()

l)l(J(jlroIt(j(,' lJ;[;tv()
Pt

rr(I4 A0

oompon()t\lo
rrr)

irl(x ll(illlr rr

lr'l"lvc

()bscrvalic: l)itclj valoilrcit detcnltiniltli

STAS aleasd,
sd

trlt rrl I)Cr)l ru a nu oslc standardizatA, atLlllci se poate alcge valoarca S'l n S ccir nriti apropiatii, atet prin
r.

irr

s( c\illtl(itlil "t""111r1

ilcr'sl()lir lt:t"' lllll(llL ,1,. ,,r.osirru,ir 'l' )'t"-itrrt rl lol( tr((c5ill' N

lr.t

'll'l

rr.r5rnnr;

lipse cat $i prin adaos, cu condilia ca valoarea factorului de umplere cu tolil

indeplineascd conditia:
,

*' = ';i]ill]j" ,v1rute1=Jffi

ysrAs [0,64+0,76]

Ro"tjllllti" ,"*
Si coeJi.cienli de wnplere pentru

N, "o\inut

se

Tabelul A7.l Diantetre standardizute

Diametrul STAS al conductorului Imm]
0,05 0,07
0,1

transformarcr proiectare a unui Exemptu de A?.3.4'

adaos' intreagd prin rotunjeite ra valoarea de retea monofazic'

mici

putere

conducloqre de C1[sp/cm'] (cu izolajie intre straturi) t3250

83

L2[sp/cm- j

ttansformator proiecteT-e un Se cere sd se

itoarele date urmr de retea' avind B=l '2T;

(firi

izolatie intre stratun)

16150

illfiou,
se vor

u:u=Uz:=i5V; I::-r:r=2'544: u:r=6'3vr I:r=0'3A;

'='0"';
dera

30

1160
3190 2260
1730 1465

9700 6100

corr :'i

.:;ffi l:':illil "*::l:.,*T;,o.T.l: :":'11::;#

din,,..undu,
p,, pr pen,ru rr=0 8s:

; J:

0.12 0.15 0. r8 0,2 0,22 0,25 0.28 0,3 0,35

4120
80 2050
28 17 15

,ilillJi:ii'.i:li:, :li'ii:u l,lXl.

"'*';i:TIA!i;lT
''
c

"l:f:i:')'primrr *'il;Jl;:63,3:;i::l.:iy,","'
determind'#Hl:]

1210

1460

978
813

I 140

925
807

722

5, 'r.1 ! .''.=lff ., *

) se

ff:'
.

m sne,ic sF :
n,,. nece\cr:

"-tre/V.

s30
350 277
190

594
170 371 300 252 209
180
153 127

0,4
0,45 0,5
0,5 5

'

ii.i:ljTf ;i,:,,. * "J,:Iiii 1",T1;"1*Hl'

9b-''ilu'l=.1"^

primura. n,. din inraqurarea

oo'"'u.}li'o'""

0,6 0,65 0,1 0,8 0,9

1.2
1,5 2

162 142
125

:::i:,J$i}:-i'it*i"'iiif;'i''"ll'l[ ;";''' ::::i:Ti'l;lltioj li'Ji'""1';;;' =29:'l!!e roor" =;l::j::^"""tru inreiuriri secundarc:

fl

lo[':t?i

95,5
18 65
,10.5

93
75

"

nut"?rq tl^: se crlculerzd

'

cere trei

"'l',="

l;';il='J'li' r- '_ llri=nrl=Itl +..

orr"

o''ri

.'
L':
de bobinaj

52

26.5

t9 l) se calculeazd grosimea pachetului de tole bhrlml, cu tola STAS, utilizandu-se

relatia: oltnln = '

"r-t*"til;'-;n*
n '=n-'=69 tP,.

rcsPcctiv' ^^ ,.- .i rt:strCCti n21=29 sp Ei rotuajesc Ia calcur se

c)*'l"5ii1;;;bi*11i"","
ht r..-,li*tn'iont"7a
d:\: pentru \cctlllJJrc'

primara' -,,.".,,r1 din inf65urare"r

dir rrimirt' (l

\r

t"
0.02

-- [.,,,']

dialnetrele conductoarelor

r17,15 [rrrrr]

t().t

ComponeALo oloctronlcr, l)itirlvr

Anexa Ao

, ) l lUllllL:!llc clr'r'ltrrtttt

t l't

tvt'

llil)li()Alill

tc

tt, = OdS..[tt,tii =o.+tttnt,,t

tt ,,

= 0,65

^103

= 0,365nun

BBLTOGRAFIE

diametrele standardizate: d1=Q,{J mr1; dt'=Q,35 mrn; d22=d1=l 1116 i) se calculeazd ariile ocupate de infigurdri in fereastra tolei, in ambele procedee de bobinare:
- cu lzolatre intre Strtturi

Pe baza indicaliilor date la metodica de proiectare, se aleg

d,, = d"!=0.65 t,o35mn ^1154 =

tll.

Cdtuneanu

DidacticA ii V', q'a'' Tehnologie elecfionicA' Ed

PedrgoS'icit'

. - At
Al -

=; = l.3ztcn 29 69
;J0
r-

q20

Bucuregti, 1984' (indrumar dc electronice' componente pasive t2l. Svasta P., ! a, Tehnologie1990' laborator), Editura I P B'' dc comPonente pasive (indrunar 131 Svasta P., 5a, Tehnotogie-ete"tronica' laborator), Edirura U P B' 1994' pasive - culegerc dc p., u, r"nnorogil-ti"tt'onlta' componente

t4l.

Svasta

2.

nr.

2-t17cn,

t51 t61

U Probleme, Editura Dascelu O Dascelu

fir6 izolafie intre straturi - Ai =#= z,qts,.,,t

A.: =
6e - le - = l,888cttt' tJ+2

982' Pedagogici' Bucure5ti' I

PB ' 1992' Ed Didacticii fi Oispo'iiive 9i circuite electronice' E a,

'"'

p,

j)

se evalue:rzi

ariile totale, ocupate de infegurdri, in ambele cazuri: AF3.32l +2.1 71 =5.498 cm-;

pio..,lta $i nO fettnic6' Bucureqti' 1974 [7]. Barna A, emptititatoor""of,trulionatt'tOit"t' Didactica 5i Pedlgogicil' iptti^'"'

circuite electlonice (problernc)' Eu" Oopo'iiite 9i Pedagogica' Bucure;ti' l98l' t''lurt'nurr't'i

lil

l8l.

Sabac Ctt

'

2,479 + 1,888 = 4367 crn2 k) se dimensioneazd tola necesard in ambele situatii:

a = 6,9 . u\,499 =
16.y7

At

,r,

""lil'?ll] l?3'u'"' ut"*o"''sche

C

Bauelemente'

vEB verlag rechrrik'

a'= 6,9.J4J6't = l4,41mnt

Se aleg tolele STAS E16 9i respectiv E14 gi se

verifici factorul de umplere cu

trrl ?:t}iliitJrr rf. ftl"tt", v

widerstiinde und Kondensatoren'

Golumbeanu' lonescu'

rech verlag'

Bcrlitr'

Vasile' Rezistoare' Cavallioti'

Condensatoarc'

tola STAS,

y51a5:

/sras lsras

=;ffi=o.zt

5/q!

=;ffi=oJ+

161

Tolele se acceptd intrucet ysrAs 9i /51a5e [0,64+0,76] 1) se calculeazi grosimea pachetului de tole b, respectiv b,, utilizandu_se tolele STAS alese:
b
11.5

,Or*=
115

35,93nn 1l,07mnt

b=

O,O,

*=

m) se determinA numarul de tole necesar in ambele cazuri, pentru gr=0,35mm;

N

= =

35 {11

0,f
4t 01

=l0z.os tor"
I

0;=

r7.i4

role

k)le.

Valofile obtinute se rotunjesc prin adaos la N=I03 tole rcspectrv, N,=l lg $i

Ionescu' V Golumbeanu' t12]. P. Svasta, A Vasite' C' 10' Cavallioti, BucureEti 20 1986' tf:t "-.' Fired resistors catlloe Philips' i"''swirch Resetrable Fuses' Citcutt ra1 ***. Rrvchem .";;;il;: g9T' Protectio; Dalabook l frecrcnli rt Cutoutunu' Componarea in ll5l. Fle$chiu A' S\asta'P- * l7-Zl' nr' 3 / 1997' p rezistoarelor de tip MELF' ielecomunicatii Symposturrr Thick Film p, Nont'n"o'"Jni Nolse of 116l. Mach ^Resstor' Germany and 17'h Internatiottitl Electronic Tecnnotoev 94' Dresden l()()4 ittttnology' Wei'sig' Celmanv Spring Serninar on ut?"t'on't and Resistive l;iltrts guutuution o-i toncluctite ll7l. Mach e' ft4ttno -o'ogy'ol for lnfortraltcs itrttt for Electronrcs u""' ?Ce'l'n Intemqliolal 'S5minat Modules SnTME'97' Buchitlcsr' Technology ln oo-zrlii' or-Br"croni; 7 13-36' ISBN 971 005008 Romania oct 23-2 + loel 'p circuite pastvc Componente 9i tl8l. Svasta p, Cor"i"unu V ' condensatoa*''ounl'oll*'"" itt slrttclttti D ' conliguratii pasive disr'tctc ll9l. Svasta P ' Fleqchiu I w l l 199 4' p' 25 -79' intesrate' Rev Telecornunicalii

BucureEti 2010

()/r

l()