Extras din culegerea de probleme versiunea 2012.

Capitolul 1

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE

COMPONENTELOR PASIVE
În cadrul acestui paragraf se abordeaz o parte din parametrii componentelor pasive,
comuni tuturor tipurilor acestor componente. Se au în vedere de fapt acei parametri
care conduc puternic la modificarea valorii reale a componentei, având în vedere
condi iile în care poate func iona componenta. Se analizeaz de asemenea solicitarea
termic maxim a componentelor pasive.

În urm toarele exemple se vor face referiri la o serie de parametri ai componentelor

pasive. Pentru buna în elegere a rezolv rilor se recomand consultarea no iunilor
teoretice aferente.

1.1.1. Parametrii comuni componentelor pasive

Valoarea nominal XN i toleran a t.

Nota ii: Valoarea nominal XN, Toleran a t, valoarea real Xr ,valoarea nominal
XN;

pentru toleran e simetrice:

Xr XN
t max (1.1)
XN
Pentru toleran e asimetrice, când toleran a pozitiv t+ este diferit de cea
negativ t-, acestea se vor determina cu rela iile:
X rM X N
t (1.2)
XN
X rm X N
t (1.3)
XN
Rezult pentru toleran a simetric rela ia:
t t t (1.4)
X rM X N XN X rm
t (1.5)
XN XN
unde, Xrm, respectiv XrM, reprezint valoarea minim , respectiv maxim a valorii
reale a componentei.
O component pasiv cu valoarea nominal XN i toleran a t, va avea valoarea real
Xr:
Xr [XN(1-t), XN(1+t)] (1.6)

Domeniul temperaturilor de utilizare [ m, M],

 Coeficientul de varia ie cu temperatura a valorii componentei, T, Prin
defini ie, coeficientul de varia ie cu temperatura este:
1 dX
T (1.7)
X dT
Dac varia ia valorii X cu temperatura este liniar (o parte din componentele
pasive au o varia ie liniar ) atunci coeficientul de varia ie cu temperatura , va fi:
1 X2 X1
(1.8)
X1 2 1

unde X1 este valoarea componentei la temperatura 1 i X2 este valoarea la

temperatura 2.
Toleran e datorate ac iunii unor factori externi, tj, cum ar fi: umiditatea,
vibra ii mecanice, ocuri termice, electrice, etc.; sunt definite prin rela ia:
Xj X0
tj (1.10)
X0
unde: X0 este valoarea componentei înainte de ac iunea factorului j;
Xj este valoarea componentei dup ac iunea factorului j.

Toleran a global , tg reprezint abaterea maxim a valorii reale a

componentei fat de valoarea nominal care poate s apar în timpul func ion rii
componentei într-un circuit electric având în vedere condi iile reale de func ionare.
Pentru determinarea toleran ei globale tg vom aplica defini ia toleran ei,
XM XN XN Xm
tg (1.11)
XN XN
unde XM reprezint valoarea maxim , Xm valoarea minim , XN valoarea nominal .

XM XN (1+t+t + tj) (1.15)

Rezult :

tg = t+t + tj . (1.16)

Toleran a de fabrica ie t i toleran ele tj sunt prezentate de produc tor în catalog.

Toleran a datorat temperaturii t , trebuie îns determinat în func ie de T.
Orice component func ioneaz într-un mediu ambiant cu temperatura a,
a [ am, aM], (1.17)
unde am este temperatura minim a mediului i aM, este temperatura maxim .
În timpul func ion rii temperatura componentei c,
c [ cm, cM], (1.18)
unde cm este temperatura minim a corpului componentei i cM este cea maxim .
cm = am (1.19)
cM = aM + (1.20)
unde este supratemperatura datorat disip rii de putere de c tre component .
În func ie de coeficientul de varia ie cu temperatura se poate determina cu
exactitate toleran a datorat temperaturii, rezultând o anumit abatere pozitiv , i alta
2
negativ .
De exemplu, dac T 0, rezult ,
t + = ( cM- 0) (1.21)
t - = ( cm- 0) (1.22)
Având în vedere utilitatea calculului toleran ei globale, întotdeauna se consider
cazul cel mai defavorabil (worst case) Astfel, se consider abaterea maxim iar
toleran a datorat temperaturii, indiferent de semnul lui , se poate determina cu
rela ia:
t = M, (1.23)
M = maxim cM- 0, 0- cm (1.24)

1.1.2. Determinarea toleran elor parametrilor circuitelor electronice în func ie de

toleran ele componentelor pasive

Se consider un parametru y al unui circuit electronic care depinde de valorile

componentelor pasive, pe care le vom nota cu X1, X2 Xn. Parametrului y al circuitului
i se poate pune în leg tur o func ie f(X1, X2...Xn) ce stabile te coresponden a între
componentele circuitului i respectivul parametru y = f(X1, X2...Xn). Componentele
prezint corespunz tor toleran ele t1, t2 n. Toleran a parametrului y, notat cu ty se
poate determina în mai multe moduri.

a) Aplicarea defini iei toleran ei

yM yN
ty (1.25)
yN
ym y N
ty (1.26)
yN
unde yM, respectiv ym, este valoarea maxim respectiv minim a parametrului y; yN
este valoarea nominal .

b) Calculul " Taylor" (worst case condition)

Pentru toleran e simetrice, de forma ti, toleran a parametrului y se calculeaz cu:

ty hi ti (1.31)
i
X iN f
parametrii numerici hi fiind numi i coeficien i de pondere, hi
fN Xi Xi X iN

c) Calculul probabilistic.
În acest caz, toleran a parametrului y, ty, poate fi determinat cu rela ia,
ty hi2 ti2 (1.32)
i

3
1.1.3. Determinarea coeficientului de varia ie cu temperatura al parametrilor
circuitelor electronice în func ie de coeficien ii de varia ie cu temperatura ai
componentelor pasive.
Se consider un circuit electronic caracterizat de un parametru y ce depinde de
valorile componentelor, pe care le vom nota cu X1, X2 Xn. Componentele au
coeficien ii da varia ie cu temperatura 1, 2... n, corespunz tor. Notând cu y,
coeficientul de varia ie cu temperatura al parametrului y i cunoscând dependen a lui y
de valorile componentelor, y = f(X1, X2 Xn), se propune determinarea lui y.
Conform rela iei de defini ie,
1 dy
y (1.33)
yd
Rezult ,
n
y hi i (1.38)
i 1
Cu ajutorul rela iei (1.38) se poate determina coeficientul de varia ie cu
temperatura al parametrilor circuitelor electronice. De asemenea, rela ia este foarte
util pentru stabilizarea termic a parametrilor, utilizând componente pasive astfel
încât y s fie zero sau cât mai mic posibil.

Obs. În rela ia (1.38) se va ine seama de semnul coeficien ilor de pondere hi i ai

coeficien ilor de temperatur i, în compara ie cu rela ia pentru calculul
toleran ei (1.31) unde se lua în calcul modulul acestora.

1.1.4. Determinarea toleran ei globale a parametrilor circuitelor electronice în

func ie de abaterea componentelor pasive

Se utilizeaz o rela ie asem n toare cu (1.16),

tgy = ty y M (1.39)

1.1.5. Solicitarea termic a componentelor pasive

Pentru orice component pasiv , ca de altfel pentru orice component

electric , în timpul func ion rii, o parte din energia electric la care este solicitat se
transform în c ldur , ceea ce conduce la cre terea temperaturii corpului.
1.1.5.1. Determinarea temperaturii corpului componentei

Considerând c temperatura mediului ambiant a, ia valori în intervalul

a [ am, aM] (1.42)
atunci temperatura corpului componentei va lua valori în intervalul,
c [ cm, cM] (1.43)
unde: am, aM reprezint temperatura minim , respectiv maxim a mediului ambiant
; cm, cM reprezint temperatura minim , respectiv maxim a corpului componentei.
4
 Temperaturile cm, cM se ob in din observa ia evident c prin aplicarea unei
solicit ri electrice, temperatura unei componente nu poate decât s creasc :
cm = am (1.44)
cM= aM+ p (1.45)

unde p este supratemperatura corpului componentei datorit disip rii de putere.

Supratemperatura p depinde de tipul componentei ( th, D), puterea disipat i
forma acesteia.
Pentru câteva cazuri întâlnite frecvent în practic , cM se determin cu
rela iile:

- Pentru regim permanent (puterea disipat P0 este constant în timp),

P0
cM = aM+ (1.46)
D
unde: D = 1/Rth este coeficientul de disipa ie termic .
- Pentru puterea sub form de impuls singular Pi, cu durata impulsului ti mai mare
decât th i puterea impulsului Pi,
Pi
cM = aM+ (1.47)
D
În rela ia anterioar m rimea th, constanta termic de timp este: th = RthCth = Rth m
c, cu Cth capacitatea termic , m masa, c c ldura specific i Rth rezisten a termic .
Deoarece durata impulsului este mare, componenta ajunge la valoarea temperaturii
egal cu cea din regim permanent din cazul anterior.

- Pentru putere sub form de impuls singular, cu durata impulsului ti mai mic
decât th i puterea impulsului Pi,
Pi ti
cM = aM+ (1.48)
D th
- Pentru puterea sub form de impulsuri periodice, cu durata impulsului tp mai
mare decât th i puterea impulsului Pi,
Pi
cM = aM+ (1.49)
D
- Pentru puterea sub form de impulsuri periodice, cu durata impulsului tp mai mic
decât th,
Pi t i Pi
cM = aM+ aM (1.50)
Dt p D
ti
Raportul se nume te coeficient de umplere al semnalului dreptunghiular
tp
periodic.

1.1.5.2. Puterea nominal i puterea termic maxim admisibil

Din punct de vedere termic, un parametru foarte important pentru orice

component pasiv (electronic ) este puterea nominal , PN care reprezint puterea
5
maxim pe care poate s o disipe o component la o func ionare îndelungat într-un
mediu ambiant cu temperatura egal cu cea nominal , N i amplasat în anumite
condi ii prezentate de produc tor.
Dup cum s-a prezentat puterea evacuat de c tre o component este,
Pev D c a (1.51)
Având în vedere defini ia puterii nominale, rezult c în acest caz Pev= PN, c =
M, a = N, respectiv,

PN D = M N (1.52)
M N
Rth
Prin puterea termic maxim admisibil , notat cu PA se va în elege puterea
maxim pe care poate s o disipe o component ce func ioneaz într-un mediu
ambiant cu temperatura a, astfel încât s nu se dep easc puterea nominal PN,
respectiv temperatura maxim M. Pentru regim sta ionar (permanent), având în
vedere c puterea PA reprezint puterea maxim disipat , rezult c în acest caz
temperatura componentei este egal cu cea maxim , M i în conformitate cu rela ia
(1.51), va fi,
PA D M a (1.53)
Având în vedere i rela ia (1.52), rezult ,

PA PN M a (1.54)
M N

Reprezentând grafic pe PA în func ie de a, rezult a a zisa diagram de

disipa ie a componentei, care pentru majoritatea componentelor pasive, prezentat
de produc tori în cataloage este de forma celei din figura 1.4.
PA

PN

m N M a

Fig. 1.4 Diagrama de disipa ie 2

În acest caz puterea termic maxim admisibil este egal cu cea nominal ,
pentru a [ m, N] i este mai mic decât cea nominal pentru a [ N, M].
Vom determina puterea termic maxim admisibil pentru acelea i cazuri, notate
identic i pentru a [ am, aM].
a) Putere disipat în timp constant .
Având în vedere cele expuse anterior, rezult ,
PA = PN, dac aM [ m, N] (1.55)

6
 M aM , dac [ N,
PA PN D M aM a M]. (1.56)
M N

Cazurile b11- regim de impuls singular cu ti > 3 th i b21 regim de impulsuri

periodice cu ti; tp > 3 th, devin echivalente cu (a), deci i pentru aceste situa ii PA va
fi determinat cu rela iile (1.55) i (1.56).
b12 Regim de impuls singular cu durata impulsului ti mult mai mic decât
constanta termic de timp th.
Punând condi ia ca temperatura maxim a componentei în regim de impuls s
devin egal cu temperatura maxim de utilizare, rezult din rela ia (1.48),
Pi ti (1.57)
M aM
D th

Pi D M aM
th PN M aM th (1.58)
ti M N ti
Având în vedere i rela iile (1.55), (1.56), rezult puterea termic maxim
admisibil în regim de impuls singular cu ti < 3 th,
th , dac [
PA i PN aM m, N] (1.59)
ti
M aM th , dac [ N,
PA i PN aM M] (1.60)
M N ti
Deci în acest caz puterea termic maxim admisibil este de ( th/ti) ori mai
mare decât cea de regim permanent, putând dep i puterea nominal .
b22 Regim de impuls periodic cu durata perioadei mult mai mic decât
constanta termic de timp.
Punând condi ia ca temperatura maxim în regim de impuls s fie egal cu cea
maxim de utilizare, rezult din rela ia (1.50),
Pi
M aM (1.61)
D
1 aM 1
Pi D M aM PN M (1.62)
M N
Având în vedere i rela iile (1.55), (1.56), rezult puterea termic maxim
admisibil în acest caz,
PN
PA i , dac aM [ m, N] (1.63)
1 , dac [ N, M] (1.64)
PA PN M aM
i aM
M N
Deci în regim de impulsuri periodice dreptunghiulare cu perioada mult mai
mic decât constanta termic , puterea termic maxim admisibil este de 1/ ori mai
mare fa de cea de regim permanent, putând fi mai mare decât puterea nominal .
7
1.1.6. Determinarea puterii nominale

Punând condi ia ca puterea disipat s fie mai mic sau cel mult egal cu
puterea maxim admisibil rezult , din paragraful 1.1.5.2, puterea nominal :
- Pentru regim permanent, impuls singular cu ti > th ,impulsuri periodice cu tp >
th .
PN Pd, pentru aM N (1.65)
PN Pd
M N
pentru N < aM < M (1.66)
M aM

- Pentru impulsuri singulare cu ti < th

ti
PN Pd , pentru aM N (1.67)
th
ti
PN Pd
M N
pentru N < aM < M (1.68)
th M aM

- Pentru impulsuri periodice cu tp < th ,

PN Pd pentru aM N (1.69)
PN Pd M N
pentru N < aM < M (1.70)
M aM

În func ie de tipul componentelor avute la dispozi ie, se va alege componenta

cu valoarea puterii nominale imediat superioar .

1.2. Probleme rezolvate

1.2.1. S se calculeze toleran a global a unui rezistor cu toleran a t = 1% i

coeficientul de varia ie cu temperatura = 20 ppm/ oC ce func ioneaz într-un
mediu ambiant cu temperatura cuprins în intervalul [-30, 100]0C i un nivel ridicat
al vibra iilor mecanice, ceea ce duce la modificarea rezisten ei cu 0,5%.
Temperatura de referin este de 20oC.

Rezolvare:

Folosind rela ia 1.16, avem:

n
t t T t 10 2 20 100 20 10 6 0,5 10 2
g j
j 1
0,0166 1,66%
Utilizând rela ia exact (1.11) vom avea:
n n n n
t t t t t t t t
g j 1 j j 1 j j 1 j j 1 j

10 2 0,16 10 2 0,5 10 2 10 2 0,16 10 2 10 2 0,510 2

0,16 10 2 0,5 10 2
2 2
10 0,16 10 0,510 2 ) 0,0166856 1,66856%
8
 1.2.2. S se determine toleran a global a unui rezistor ce are toleran a de
fabrica ie t = 2%, coeficientul termic T = 200 ppm/oC, abaterea datorat
procesului de conectare a terminalelor este 0,3 %, abaterea în timp datorat
solicit rii termice este 3 %, abaterea datorat factorilor climatici este 1 %. În
timpul func ion rii temperatura corpului rezistorului ia valori în intervalul -20,
100 0C. Temperatura de referin este 200C.

Rezolvare:

t t T T tj
g
T = max {100 20, 20 + 20}0 C = 800 C
tg = 2 % 200 x 80 x 10-4 % 0,3% 3% 1%
tg = 7,9 %

1.2.3 Se consider un oscilator cu punte Wien, cu frecven a de oscila ie

1
f0 . S se determine toleran a global a lui f0, tiind c R =1 k , tR = 1 %, R
2 RC
= -100 ppm/ C, C = 1 nF, tC = 1 %, C = 30 ppm/ C, 0 = 20 C, temperatura
componentelor C în timpul func ion rii ia valori în intervalul [-20,80] C.

Rezolvare:
t gf 0 t f0 f0 M

t f0 h1t R h2tC
R f0 1 1
h1 2 R 2C 1
f0 R 2 C R2
Prin simetrie,
h2 1
t f0 1 1% 2%
f0 100 10 6 / C 30 10 6 / C 70...130 10 6 / C.

M max 80 20, 20 20 C 60 C
6
t gf 0 2% 130 10 60% 2,78%
1.2.4. S se calculeze toleran a global a rezistorului echivalent ob inut prin
conectarea în serie a dou rezistoare R1 i R2 , tiind c :
0
R1 = 1 k , t1 = 1%, 1 = 25 ppm/ C i
0
R2 = 2,2 k , t2 = 1%, 2 = 25 ppm/ C.
Rezistoarele R1 i R2 func ioneaz într-un mediu cu temperatura cuprins în
intervalul [-40, 110]0C, 0=250C.

Rezolvare:
9
 Rezistorul echivalent Rs= R1+R2. Notând cu ts toleran a sa în conformitate cu
rela ia (1.31), vom avea:
ts = ( h1t1 + h2t2 )
R R R 1
h 1 s 1 0,312
1 R R R R 2,2 1
s 1 1 2
R R R 2,2
h 2 s 2 0,687
2 R R R R 1 2,2
s 2 1 2
t 0,312 1 0,687 1 1%
s
Coeficientul de varia ie cu temperatura al lui Rs va fi,
s
h1 1 h2 2 0,312 25 0,687 25 25 ppm \ 0C
t gs ts s

max 110 25, 25 40 85 0 C

t gs 1 85 25 10 4 1,21%
Rezult deci prin conectarea în serie a celor dou rezistoare, un rezistor
echivalent cu toleran a de 1%, coeficientul de varia ie cu temperatura 25 ppm/ C
i o toleran global de 1,21%.

1.2.5. S se calculeze toleran a i coeficientul de varia ie cu temperatura al

unui rezistor echivalent ob inut prin conectarea în paralel a dou rezistoare de valori
R1 i R2, tiind c R1 are toleran a t1 i coeficientul de temperatur 1, R2 are
toleran a t2 i coeficientul de varia ie cu temperatura 2.
Rezolvare:
R1
Rp
Conform problemei avem:

R1 R2 R2
Rp
R1 R2 Fig. 1.5 Rezistor echivalent paralel

Pentru calculul toleran ei tp a rezistorului Rp, conform rela iei (1.29) rezult :
tp= ±( h1t1 + h2t2 )

R R
1 p R1 R1 R2 R R R
2 1 2
R R
1 2
R
2
h
1 R R R R R R R R
p 1 1 2 1 2 1 2
R R R
2 p 1
h
2 R R R R
p 2 1 2
R t Rt
t 21 12
p R R
1 2

10
Coeficientul de varia ie cu temperatura p al rezistorului Rp va fi:
p= h1 1+ h2 2
R2 1 R1 2
p
R1 R2

1.2.6. Un condensator cu capacitatea nominal C1, toleran a t1 i coeficientul de

varia ie cu temperatura 1, se conecteaz în paralel cu un condensator cu capacitatea
nominal C2, toleran a t2 si coeficientul de varia ie cu temperatura 2. S se
calculeze toleran a i coeficientul de varia ie cu temperatura al condensatorului
echivalent.

Rezolvare:

Fig. 1.6 Condensator echivalent paralel

Cp = C1+C2
Toleran a tp a condensatorului Cp, conform rela iei (1.31) va fi:
tp h1t1 h2 t 2
C1 Cp C1
h1 ;
Cp C1 C1 C2

C2 Cp C2
h2
Cp C2 C1 C2
C1 t1 C2 t 2
tp
C1 C2
Aplicând calculul absolut, rela ia (1.25) se ob ine:
C pM Cp C p C pm
tp max ,
Cp Cp
C pM Cp C1 (1 t1 ) C2 (1 t 2 ) C1 C2 C1t1 C2 t 2
Cp C1 C2 C1 C2
C p C pm C1 C2 C1 (1 t1 ) C2 (1 t 2 ) C1t1 C2 t 2
Cp C1 C2 C1 C2
C1t1 C2 t 2
Rezultă t p
C1 C2
Observa ie: Se observ c rezultatul ob inut prin utilizarea rela iei Taylor
este identic cu cel ob inut aplicând calculul absolut, derivatele de ordin mai mare ca
1 ale lui Cp, care intervin în aproxima ia utilizat la calculul toleran elor prin metoda
Ta lo fiind oa e egale c e o.
11
 Coeficientul de varia ie cu temperatura p al condensatorului Cp va fi:
p = h1 1+h2 2
înlocuind, se ob ine:
C1 1 C2 2
p
C1 C2

1.2.7. S se calculeze toleran a i coeficientul de varia ie cu temperatura a

frecven ei de rezonan a unui circuit oscilant serie LC, tiind c L are parametrii t1
i 1 i C are parametrii t2 i 2.
Rezolvare:
1
f0
2 LC
Notând toleran a frecven ei f0, cu tf0 i coeficientul de varia ie cu temperatura
f0, rezult :
tf0 h1t1 h2 t 2
L f0 C 1 1
h1 L 2 LC
f0 L 2 LC LC 2 2
Prin simetrie:
C f0 1
h2
f0 C 2
t1 t2
tf0
2
1 2
f0 h1 1 h2 2
2
1.2.8. S se determine toleran a i coeficientul de varia ie cu temperatura al
tensiunii U2 din figura 1.8, tiind c :
R1 = 1 k , t1 = 5%, 1 = 100 ppm/ C, R1
R2 = 2 k , t2 = 5%, 2 = 100 ppm/ C , U1
U1 = 10 V t3 = 2,5%, 3 = 100 ppm/ C . R2 U2

Fig. 1.7 Divizor rezistiv

Rezolvare:
Conform figurii 1.7, tensiunea U2 este,
R2
U2 U1
R1 R2
Toleran a lui U2, pe care o vom nota tU2, va fi:
tU 2 h1t1 h2 t 2 h3t 3

12
 R1 U2 R1 ( R1 R2 ) 1 R1
h1 R2U 1
U2 R1 R2U 1 ( R1 R2 ) 2 R1 R2
R2 U2 R2 R1 R2 R R2 R2 R1
h2 U1 1 2
U2 R2 R2U 1 R1 R2 R1 R2
U1 U2 U 1 ( R1 R2 ) R2
h3 1
U2 U1 U 1 R2 R1 R2
R1
t u2 t1 t 2 t3 ;
R1 R2
înlocuind cu datele numerice, se ob ine:
1
t u2 [ 5 5 10 2 2,5 10 2 ] 0,0583 5,83%
3
Coeficientul de varia ie cu temperatura al lui U2 va fi:
U2 = h1 1+h2 2+h3 3
R1
U2 2 1 3
R1 R2
To i coeficien ii de varia ie cu temperatura fiind de forma , rezult :
1
U2
[ 100 100 100] 166,6 ppm / 0 C
3

1.2.9. S se determine intervalul în care ia valori durata a impulsului unui

monostabil, figura 1.8, tiind c R = 1 M , cu t1 = 2,5%, 1 = 50 ppm/°C i C =
100 pF, cu t = 5% i 2 = 100 ppm/0C. Circuitul func ioneaz într-un mediu cu
temperatura cuprins în intervalul [-30, 100]°C i = RC/2. Temperatura de
o
referin este 20 C.

Fig. 1.8 Circuit monostabil

Rezolvare:
Toleran a duratei , notat cu t este:
t = ( h1t1 + h2t2 )
R 2R 1
h1 C 1
R RC 2
C 2C 1
h2 R 1
C RC 2
t = (t1+t2) = (2,5+5) 10-2= 7,5%
Coeficientul de varia ie cu temperatura al duratei , , va fi:
= h1 1+h2 2
= ( 50)+100 = [50, 150] ppm/0C
Valoarea nominal a duratei, 0, este:
13
 1 1
0 RC 106 10 10
50 s
2 2
[ min, max]
min = )[1- ( 0- m)]=50 10-6(1-7,5 10-2)(1-150 50 10-6)
0(1-t
min = 45,9 s
-6 -2 -6
max = 0(1+t )[1+ ( M- 0)]=50 10 (1+7,5 10 )(1+150 80 10 )
max = 54,4 s
Deci [45,9; 54,4] s

1.2.10. S se calculeze valorile rezisten elor R1 i R2, astfel încât rezisten a

echivalent conect rii lor în serie s aib valoarea Rs = 2.000 i coeficientul de
varia ie cu temperatura s= 0, tiind c 1 = 200 ppm/ C i 2=-400 ppm/0C.
0

Rezolvare:
Rs = R1+R2
s = h1 1+h2 2
R1 Rs R1
h1
Rs R1 R1 R2
R2 Rs R2
h2
Rs R2 R1 R2
R1 1 R2 2
s R1 R2
Punând condi iile date în problem rezult sistemul:
R1 R2 2000
R1 1 R2 2
0
R1 R2
Din ecua ia II-a ob inem: R1 1+R2 2b = 0
2 400
R1 R2 R 2 R2
1 200 2
2 R2 R2 2000
2000
R2 666
3
R1 2 R2 1332
1.2.11. S se determine condi ia pe care trebuie s o îndeplineasc coeficien ii
de varia ie cu temperatura ai inductorului si condensatorului unui circuit rezonant
serie LC, astfel încât frecven a de rezonan s fie cât mai stabil cu temperatura.

Rezolvare:
Pentru ca frecven a de rezonan s fie cât mai stabil cu temperatura,
coeficientul de varia ie cu temperatura al acesteia trebuie s fie zero.
1
fr
2 LC
h h
fr 1 L 2 C
14
 L Of r 1
h
1 f r OL 2
C Of r 1
h
2 f r OC 2
1
fr 2 L C
fr = 0 rezult , L=- C

Deci pentru o stabilitate termic cât mai bun a frecven ei de rezonan ,

inductorul i condensatorul trebuie s aib coeficien ii de varia ie cu temperatura
egali în modul i de semn opus.

1.2.12. S se calculeze toleran a global a amplific rii amplificatorului din

figura 1.9 tiind c : R1 = 1 k , t1 = 2 %, 1 = 100 ppm/0C, R2 = 10 k , t2 = 2
U
%, 2 = 100 ppm/0C, a -10, 90 oC, 0 = 20 0C, A 0 R1 R2
Ui R
1
R2

I2
R1
-
I1
+
Uo
Ui

Fig. 1.9 Amplificator neinversor cu circuit opera ional

Rezolvare:

tg A tA A T
tA h1t1 h2t2

R A R2 R R R R
h 1 1 1 1 2 2 0,9
1 A R R R 2 R R
1 1 2 R 1 2
1
R A R R 1 R
h 2 2 1 2 0,9
2 A R R R R R R
2 1 2 1 1 2

15
 R
tA 2 t t 0,9 4% 3,6%
R R 1 2
1 2
R
2
A h1 1 h2 2 R R 2 1
1 2
0 180 ppm /o C
A 0,9 200 ppm / C
T max 90 20,20 10 70o C
tg A 3,6% 180 10 4 70% 4,86%

1.2.13. O component pasiv cu constanta termic de timp th = 5 s i

coeficientul de disipa ie termic D = 10 mW/ C, func ioneaz într-un mediu ambiant

a
cu temperatura a [-10,60] C. În timpul func ion rii componenta disip o putere de
0,3 W. S se determine intervalul în care ia valori temperatura corpului componentei
dac :
a) componenta func ioneaz în regim permanent;
b) componenta func ioneaz în regim de impulsuri singulare, cu durata
impulsurilor ti = 1 ms;
c) componenta func ioneaz în regim de impulsuri periodice cu perioada tp = 1
ms i coeficientul de umplere = 1/3.

Rezolvare:
În toate cazurile (a,b,c) temperatura minim a corpului componentei este egal
cu temperatura minim a mediului ambiant,
cm = am= -10 C
a) Conform rela iei (1.46),
P0
cM = aM+ = 60+300/10 = 90 C
D
Rezult c [-10, 90] C
b) ti=1 ms; th =5 s
ti << th
Având în vedere rela ia (1.48), rezult :
Pi ti 300 10 3
cM = aM+ = 60 60,006 C 60 C
D th 105
Deci c [-10,60] C
Utilizând rela ia exact (1.40), vat rezulta: i
'
cM aM 'CM aM (1 e th
)

' Pd
cM = aM + = 90 C
D
10 3

cM 60 30(1 e 5
) 60,0060C

Rezult deci acelea i valori pentru cM .

16
 c) tp = 1 ms, = 1/3, th =5s
tp << th
Conform (1.50), cM va fi,
1
Pd 300
3
CM aM 60 70 C
D 10
Deci C [-10, 70] C.

1.2.14. O component pasiv cu PN = 0,5 W, M = 130 C, N = 70 C, th = 4 s

func ioneaz într-un mediu ambiant cu temperatura a [-20,90] C. S se determine
puterea maxim admisibil dac :
a) componenta func ioneaz în regim permanent;
b) componenta func ioneaz în regim de impulsuri singulare cu durata ti = 10 ms;
c) componenta func ioneaz în regim de impulsuri periodice cu perioada tp=10ms i
coeficientul de umplere = 1/2.
Rezolvare:

a) aM = 90 C, M = 130 C, N = 70 C , N < aM < M

Deci conform (1.54), puterea maxim admisibil este,
M aM 130 90
PA PN 0,5 0,333W
M N 130 70
b) N < aM < M , ti = 10 ms, ti << th, th = 4 s, rezult ,
th M aM 4 130 90
PA PN 0,5 2 133W
ti M N 10 130 70
Este evident c aceast putere este foarte mare, i c de fapt în asemenea situa ii
puterea maxim admisibil nu se va putea ob ine, valoarea va fi limitat de tensiunea
nominal a componentei.
c) N < aM < M , tp = 10 ms, , th = 4 s, = 1/2.
tp << th, rezultând (vezi rela ia 1.64)
PN M aM 130 90
PA 2 0,5 0,666W
M N 130 70

1.2.15. O component pasiv disip în timpul func ion rii o putere de 110 mW.
Componentele utilizate prezint parametrii: PN 0,1 W; 0,3 W; 0,5 W; 0,7 W; 1
W ; M = 125 C, N = 70 C, th > 10 s. S se determine puterea nominal a
componentei ce poate fi utilizat tiind c func ioneaz într-un mediu cu temperatura
a [-25,95] C, dac :
a) componenta func ioneaz în regim permanent.
b) componenta func ioneaz în regim de impulsuri singulare cu durata ti=10 ms.
c) componenta func ioneaz în regim de impulsuri periodice cu perioada tp = 5 ms i
coeficientul de umplere = 1/4.
Rezolvare
a) aM = 95 C, N= 70 C, M= 125 C,
N < aM < M
17
Conform rela iei (1.66), rezult ,
M N
PN Pd
M aM

125 70
PN 0,11 0,2016W
125 95
Se poate deci utiliza în acest caz componenta cu putere nominal de 0,3W.
b) N < aM < M, ti=10ms, ti<< th, th=10s, rezult conform rela iei (1.68)
ti M N
PN Pd
th M aM
2
10 125 70
PN 0,11
10 125 95
PN 0,2016mW
Se poate deci utiliza în acest caz componente cu puterea nominal de 0,1W.
c) N < aM < M , tp=5ms, , th>10s, tp << th,
Rezult conform rela iei (1.70),
M N
PN Pd
M aM
1 125 70
PN 0,11
4 125 95
PN 0,0504W
Se poate utiliza în acest caz componenta cu puterea nominal de 0,1W.
1.2.16. Dac se consider amplificatorul diferen ial din figura 1.9a. pentru care
se noteaz : R1 / R2 R3 / R4 r cu toleran ele tr i coeficien ii de temperatur r , s
se calculeze AU (amplificarea în tensiune) i coeficientul ei de varia ie cu
temperatura.

Fig. 1.9a. Amplificatorul diferen ial cu circuit opera ional

Rezolvare:
Se tie c amplificarea unui etaj diferen ial este dat de rela ia:
R1 R1 R4
UO U i1 1 U i2
R2 R2 R3 R4
dac se înlocuiesc rapoartele date în enun se ob ine:
U O U i1 U i 2 / r cu solu iile:
UO 1 1 dU A
AU ; t A dU A tr ; A r
U i1 U i 2 r UA U A dT

18
 1.2.17. Se consider puntea Wheatstone din Figura 1.9ab. ale c rei rezistoare Ri
au toleran ele ti (i=1,2,3,4).

Fig. 1.9ab. Conectarea rezistoarelor R1-R4 în punte Wheatstone

S se calculeze tensiunea la ie ire U0.

Rezolvare:
Tensiunea la ie irea UO este dat de rela ia:
R3 R2
UO Ui
R3 R4 R2 R1
Dac se noteaz cu r1=R1/R2 i cu r2=R3/R4 atunci UO se poate scrie sub forma:
1 1
UO Ui
1 r2 1 r1
S-a demonstrat c toleran a rapoartelor de rezisten e este tr1= t1-t2 i tr2=t3-t4 ceea ce
conduce la solu ia:
r1 1 r2 r2 1 r1
tU O tr1 tr2
1 r1 r1 r2 1 r2 r1 r2

19
 Capitolul 2

REZISTOARE LINIARE

2.1. No iuni teoretice

2.1.1. Parametrii rezistoarelor

Rezisten a nominal , RN [ ], reprezint valoarea rezisten ei ce se dore te a

se ob ine în procesul de fabrica ie i este marcat în general pe corpul rezistorului.
Toleran a t ( de fabrica ie ), este abaterea relativ maxim a valorii reale a
rezisten ei fa de valoarea nominal . Se determin conform rela iilor prezentate în
capitolul 1.
Toleran e datorate diver ilor factori, tj, exprim abaterea rezisten ei la
ac iunea diver ilor factori electrici i neelectrici.
Toleran a global , tg, reprezint abaterea maxim total a valorii reale a
rezisten ei fa de cea nominal ce poate s apar în timpul func ion rii rezistorului
în anumite condi ii reale de func ionare. Se determin cu rela ia (1.16).
Domeniul temperaturilor de utilizare, [ m, M], reprezint intervalul maxim
de temperatur în care poate fi utilizat rezistorul.
Coeficientul de varia ie cu temperatura [ppm/ C] exprim abaterea
valorii rezisten ei la varia ia temperaturii corpului s u cu 1 C.
Rezisten a de izola ie, Riz, este rezisten a dintre terminalele rezistorului i
corpul acestuia.
Temperatura nominal , N, este temperatura mediului ambiant la
care se determin (define te) puterea nominal .
Puterea nominal PN [W] reprezint puterea maxim pe care poate s o
disipe rezistorul la o func ionare continu într-un mediu ambiant cu temperatura cel
mult egal cu cea nominal , vezi paragraful 1.1.5.
Coeficientul de disipa ie D, reprezint puterea evacuat de rezistor la
modificarea temperaturii corpului cu 1 C sau K.
Rezisten a termic Rth, [K/W sau C/W] este inversul coeficientului de
disipare, exprimând varia ia temperaturii componentei la evacuarea c tre mediul
ambiant a unei puteri de 1W.
Puterea termic maxim admisibil , PA , este puterea maxim pe care poate
s o disipe un anumit tip de rezistor în func ie de temperatura mediului ambiant în
care func ioneaz .
Puterea maxim admisibil PA, reprezint puterea maxim la care poate fi
solicitat (înc rcat) un anumit tip de rezistor în timpul func ion rii.
Tensiunea nominal UN, reprezint valoarea maxim a tensiunii continue ce
poate fi aplicat la bornele unui rezistor, indiferent de valoarea rezisten ei, la o

20
func ionare îndelungat . Este limitat din motive de str pungere dielectric a p r ilor
constituente izolatoare.
Tensiunea maxim admisibil UA, este valoarea maxim a tensiunii la care
poate fi solicitat un rezistor în timpul func ion rii.
Rezisten a critic , Rcr, reprezint valoarea rezisten ei pentru un anumit tip de
rezistor cu o anumit tipodimensiune, rezistor ce poate fi utilizat simultan la puterea
nominal i tensiunea nominal .

2.1.2. Solicitarea electric maxim a rezistoarelor.

Determinarea valorilor maxim admisibile ale m rimilor electrice.
Pentru un rezistor, în func ie de parametrii nominali (putere, tensiune)
m rimile electrice vor avea anumite valori maxime care nu trebuie dep ite în
timpul func ion rii. Aceste valori le vom numi valori maxim admisibile i le vom
nota cu indice A.
Pentru o serie de rezistoare cu puterea nominal PN i tensiunea nominal UN, exist
o singur valoare a rezisten ei, numit rezisten critic , ce poate fi utilizat la o
func ionare îndelungat simultan la puterea nominal i tensiunea nominal ,
U N2
Rcr (2.1)
PN
Având în vedere domeniul valorilor nominale, vor exista dou codomenii:
Dac RN Rcr, rezistorul nu poate fi utilizat la tensiunea nominal , pentru c în
acest caz puterea disipat ar fi,
U N2
Pd PN (2.2)
RN
i s-ar dep i puterea nominal . Pentru acest caz, rezistorul va fi utilizat cel mult la
puterea nominal , iar tensiunea la bornele sale va fi,
U PN RN UN (2.3)
Dac RN Rcr, rezistorul nu poate fi utilizat la puterea nominal PN, pentru c în
acest caz tensiunea la bornele rezistorului ar fi,
U PN RN U N (2.4)
În aceast situa ie, rezistorul va fi utilizat la cel mult tensiunea nominal , iar
puterea maxim disipat , se va reduce la,
U N2
P PN (2.5)
RN

21
 În concluzie, un rezistor cu parametrii RN, PN, UN, M, m, N, D ce
func ioneaz într-un mediu ambiant cu temperatura maxim aM va putea fi solicitat
la o func ionare îndelungat în regim permanent la o putere maxim admisibil PA,
ce poate fi determinat cu una din rela iile,
PA = PN, dac m aM N i RNm RN Rcr (2.6)

PA PN M aM , dac
N aM M şi R Nm RN Rcr (2.7)
M N

U N2
PA , dac m aM N şi R cr RN RNM (2.8)
RN

U N2 M aM
PA min , PN , dac N aM M şi R cr RN RNM (2.9)
RN M N

Tensiunea maxim admisibil UA ce poate fi aplicat la bornele rezistorului

va fi,
UA PN R N , dacă m aM N şi R Nm RN R cr (2.10)

UA PN RN M aM , dac şi R Nm RN Rcr (2.11)

N aM M
M N

UA U N , dac m aM N şi R cr RN RNM (2.12)

UA min U N , PN RN M aM , dac şi R cr RN RNM

N aM M
M N
(2.13)
Utilizând rela ia I A PA / RN , rezult rela iile pentru determinarea
curentului maxim admis prin rezistor,
IA PN / RN , dac m aM N şi R Nm RN Rcr (2.14)

PN M aM
IA , dac N aM M şi R Nm RN Rcr (2.15)
RN M N

UN
IA , dac m aM N şi R cr RN RNM (2.16)
RN

U N PN M aM
IA min , , dac N aM M şi R cr RN RNM (2.17)
RN RN M N
22
 În regim de impuls se vor analiza acelea i cazuri ca i în paragraful 1.1.5.
Pentru impuls singular cu durata impulsului ti mai mare decât triplul constantei
termice de timp (3 th) i pentru impuls dreptunghiular cu perioada tp mai mare decât
3 th, se vor utiliza rela iile (2.7)-(2.17). Pentru celelalte dou cazuri, adic pentru
impuls singular cu ti << th, i semnal dreptunghiular periodic cu tp << th, se va
utiliza urm toarea variant . Se determin puterea PA i, cu ajutorul rela iilor (1.59)
(1.60) respectiv (1.63)-(1.64). Se determin tensiunea impulsului U i PA i R N ,
care se compar cu tensiunea nominal , rezultând dou situa ii,
Dac Ui < UN, puterea maxim admisibil PA va fi,
PA = PA i (2.18)
Dac Ui UN, rezistorul va fi utilizat la tensiunea nominal i puterea maxim
admisibil va fi,
U N2
PA PA i (2.19)
RN

2.2. Probleme rezolvate

2.2.1. Un rezistor de volum, cu carbon, de tip CBT25J1K [22] este parcurs de

un curent continuu de 10 mA i func ioneaz într-un mediu ambiant cu temperatura
maxim de 75OC. S se determine temperatura maxim la care ajunge corpul
rezistorului în timpul func ion rii dac RN = 1 k .

Rezolvare:
Temperatura maxima, CM, este,
P P
d d ( )
CM aM aM D aM P M N
N
Din catalog rezult :
PN 0,25W , M 125o C, N 70o C
Puterea disipat ,
P RI 2 103 10 4 0,1W
d
0,1
75o C (125 70) o C 97 o C
CM 0,25

2.2.2. S se determine temperatura maxim la care ajunge corpul unui rezistor

cu pelicul de carbon, de tipul MCCFR0S2J0102A20 [23] ce func ioneaz într-un
mediu ambiant cu temperatura maxima de 80OC, fiind parcurs de un curent continuu
de Icc=10mA i un curent sinusoidal de Ica=5 mA. Rezistorul are rezisten a de 1
k .

Rezolvare:
23
Temperatura maxim , CM, este,
P
d ( )
CM aM P M N
N
Din catalog, rezult : PN = 0,5 W, M = 155OC, N = 70OC.
Pd = R(Icc2 +Ica2)= 103 (5mA2+10mA2) 10-6W = 0,125 W
Rezult ,
0,125
80o C (155 70)o C 101,25o C
cM 0,5

2.2.3. S se determine toleran a global a unui rezistor cu pelicul de carbon,

de tip MCCFR0S2J0102A20 [23] care este parcurs de un curent de 10 mA i are
parametrii: RN = 1 k , t = 5%. Rezistorul func ioneaz într-un mediu ambiant cu
temperatura cuprins în intervalul [-10, 80]OC. Temperatura de referin este 20OC.

Rezolvare:
Toleran a global tg a rezistorului este,
tg = t M
Din catalog:
450 ppm / o C
max ,
M CM 0 0 cm
cm 10o C
am
CM aM
P P
d d ( )
D P M N
N
unde Pd este puterea disipat de rezistor.
Din catalog, rezult :
PN = 0,5 W, M = +155OC, N = 70OC.
Pd = RI2 = 0,1 W
0,1
(155 70) 17o C
0,5
80 17 97o C
CM
max 97 20,20 10 o C 77o C
M
tg 5 450 77 10 4% 8,46%
2.2.4. Un rezistor cu pelicul metalic , de tip MRS16 [25] are la borne o
tensiune continu de 15 V i func ioneaz într-un mediu ambiant cu temperatura
cuprins în intervalul [-20, 100]OC. S se determine toleran a global tiind c RN =
1 k , t = 1%, R = 50 ppm/OC. Temperatura de referin este 20OC.

Rezolvare:
24
Toleran a global a rezistorului va fi,
tg t
M
max ,
M CM 0 0 cm
20o C
cm
CM aM
P P
d d ( )
D P M N
N

Unde Pd este puterea disipat de rezistor

2
U
P 0,225W
d R
Din anexa A2 rezult pentru un rezistor de tip RPM 3050, parametrii: PN = 0,4 W,
O O
M = 155 C, N = 70 C.
Rezult :
0,225
(155 70)o C 47,8o C
0,4
147,8o C
CM aM

2.2.5. Un rezistor cu pelicul de carbon, de tip MCCFR0S2J0101A20 [23], cu

valoarea nominal de 100 , func ioneaz într-un mediu ambiant cu temperatura
cuprins în intervalul [-30, 110]0C. S se calculeze puterea maxim pe care o poate
disipa rezistorul.

Rezolvare
Conform datelor din catalog, acest tip de rezistor are PN=0,5 W, Umax=350 V,
0 0
N=70 C, M=155 C, = 2%, =±250 ppm/0C.
Deoarece situa ia cea mai defavorabil în ceea ce prive te disiparea puterii este la
temperaturi ridicate, se va calcula puterea pe care poate s o disipe rezistorul,
func ionând la 1100C:
M f 155 110
PA PN 0,5 0,265W
M N 155 70
Tensiunea la bornele rezistorului este:
U PA R 0,265 100 514
, V UN
Deci rezistorul poate s disipe cel mult 0,265 W.
2.2.6. Un rezistor cu pelicul de oxizi metalici, de tip MO1S [24], cu valoarea
nominal RN=820 k , func ioneaz într-un mediu ambiant cu temperatura cuprins
în intervalul [-40,100]0C. S se calculeze curentul maxim ce poate trece prin
rezistor, dac PN=1W, Umax=500V, N=700C, M=1300C.

Rezolvare

25
La 1000C rezistorul poate s disipe puterea:

M f 130 100
Pa PN 1 0,5W
M N 130 70

Tensiunea la bornele rezistorului este:

U Pa RN 0,5 820 103 640,3V U max

În acest fel, pentru a fi înc rcat la toat puterea pe care este capabil s o disipe,
rezistorul trebuie supus unei tensiuni mai mari decât cea maxim admisibil , lucru
evident inacceptabil. Se limiteaz deci tensiunea la valoarea Umax=500 V. Puterea
maxim pe care poate s o disipe rezistorul va fi:
2
U max 5002
Pmax 0,3W
RN 820 103
Curentul maxim care poate s treac prin rezistor, corespunz tor acestei puteri
disipate, va fi:
Pmax 0,3
I max 0,6mA
RN 820 103

2.2.7. Un rezistor cu pelicul de carbon, de tip MCCFR0S2J0514A20 [23], cu

valoarea nominal 510 k , func ioneaz într-un mediu cu temperatura cuprins în
intervalul [-40, 115]0C. S se determine puterea maxim pe care poate s o disipe
rezistorul.
Rezolvare
Din catalog rezult parametrii rezistorului ales: PN=0,5 W, Umax=350 V, N=700C,
0
M=155 C.
Func ionând la temperatura de 1150C, rezistorul poate s disipe puterea maxim :

M f 155 115
Pmax PN 0,5 0,235W
M N 155 70

Tensiunea la bornele rezistorului este:

U Pmax RN 0,125 510 103 346,2V U max 350V

Deci, rezistorul poate s disipe cel mult 0,235 W.

2.2.8. S se determine curentul maxim ce poate trece prin dou rezistoare

conectate în serie, ca în fig. 2.5, tiind c R1=510 k fiind de tip
MCCFR0W4J0514A50 [23] i R2=820 k fiind de tip MCCFR0S2J0824A20 [23],
ambele rezistoare cu pelicul de carbon. Circuitul func ioneaz într-un mediu
ambiant cu temperatura maxim f=1100C.

26
 R1 R2

Fig 2.5 Conexiunea serie a rezistoarelor

Rezolvare
Deoarece este analizat o conectare serie a rezistoarelor, curentul electric este
acela i pentru cele dou componente. Vom calcula curentul maxim ce poate trece
prin fiecare rezistor, inând cont de cele dou tipuri de limit ri care intervin pentru
fiecare rezistor în parte.
Din catalog sau din anexa de la sfâr itul lucr rii extragem parametrii celor dou
tipuri de rezistoare:
PN1=0,25 W, UN1=250 V, N1=700C, M1=1550C pentru R1;
PN2=0,5 W, UN2=350 V, N2=700C, M2=1550C pentru R2;
Rezistorul R1 disip la 110 C, puterea maxim :
M f 155 110
PA1 P1N 0,25 0,132W
M N 155 70

Tensiunea corespunz toare puterii PA1 la bornele lui R1 este:

U A1 PA1R1 0,132 510 103 259,46V U N1

Deci, pentru R1 este necesar limitarea valorii tensiunii laUN1.

Puterea disipat în acest caz, P1max, este:
U N2 1 2502
P1 max 0,122W
RN 1 510 103
Curentul maxim prin rezistorul R1 este:
P1 max 0,122
I1 max 0,49mA
RN 1 510 103
Rezistorul R2, func ionând la 1100C, poate s disipe puterea maxim PA2:
M2 f 155 110
PA2 PN 2 0,5 0,264W
M2 N2 155 70
C derea de tensiune la bornele lui R2 corespunz toare puterii PA2, va fi:
U AT 2 PAT 2 RN 2 0,166 820 103 465,2V 350V
Deci i pentru rezistorul R2 este necesar limitarea valorii tensiunii la valoarea UN2.
Puterea disipat în acest caz, P2max, este:
U N2 2 3502
P2 max 0,149W
RN 2 820 103

Curentul maxim prin rezistorul R2 este:

P2 max 0,149
I 2 max 0,426mA
RN 2 820 103

Rezistoarele R1 i R2 fiind conectate în serie, rezult curentul maxim Imax:

Imax= min{I1max, I2max}=I2max=0,426mA

27
 2.2.12. O rezisten de 1 k dintr-o schem electric este parcurs de un
curent de 16 mA i func ioneaz într-un mediu cu a [-50,125] C.
a) S se aleag dintre tipurile de rezistoare cunoscute rezistorul cu pre minim
întrebuin at la realizarea schemei.
b) S se aleag rezistorul cu gradul de înc rcare (în putere) minim.

Observa ie: Se va alege din seriile (tipurile) de rezistoare cunoscute, varianta

constructiv care îndepline te minimal condi iile cerute în problem .

Rezolvare
a) Pentru alegerea tipului de rezistor trebuie determinat puterea nominal a
rezistorului. Puterea disipat de rezistor este

Pd=RI2=103 162 10-6=0,256W

0 0
Utilizând un rezistor bobinat de tip WA82 [24] ( N=70 C, M=155 C) puterea
nominal va fi:

155 70
PN Pd M N
0,256 0,725W
M f 155 125

Întrucât rezistoarele de tip WA [24] au puterea nominal de cel mult 7W rezult c

nu se poate utiliza acest tip de rezistor.
b) Gradul de înc rcare în putere al rezistorului este un parametru care determin ,
indirect stabilitatea pe lung durat i fiabilitatea rezistorului. El se define te ca
raportul dintre puterea disipat de rezistor i puterea admisibil : g=Pd/PA , 0<g<1.
Pentru rezistorul ales, WA 82 [24], puterea admisibil este:

M a 155 125
Pa PN 1 0,353W
M N 155 70

Gradul de înc rcare este g=Pd/Pa=0,256/0,353=72,5%.

Un grad de înc rcare cât mai apropiat de 1 înseamn o utilizare corespunz toare a
componentei. În acela i timp un grad de înc rcare mare determin o func ionare a
componentei la o temperatura apropiat de cea maxim admisibil , fapt care
determin o valoare redus a stabilit ii i fiabilit ii rezistorului.

2.2.13. S se determine tipurile de rezistoare i valorile lor R1 i R2, astfel

încât conectate în serie s se ob in valoarea rezisten ei echivalente Rs=3 k ,
coeficientul de varia ie cu temperatura s = 0, toleran a grup rii serie tgs 5%.
Rezistorul este parcurs de un curent de 10 mA i func ioneaz într-un mediu cu
0
a [-10, 60] C.

Rezolvare:
28
R3=R1+R2=3000
1 Rs 1 Rs
Coeficientul de temperatur al grup rii serie este: s 1 2
R1 R1 R2 R2
1 dR1 1 dR2 R1 R2
unde: 1 , 2 s
1 2
0
R1 dT R2 dT R1 R2
Rezult sistemul:
R1 R2 3000
R1 1 R2 2 0
Din ecua ia a doua rezult c rezistoarele R1 i R2 trebuie s aib coeficien ii de
varia ie cu temperatura de semn opus. Se opteaz pentru un rezistor cu pelicul de
carbon, de tip MCCFR0S2J0102A20 [23] i cel lalt rezistor bobinat de tip WA 82
[24], rezultând astfel:
0 0
1= -450ppm/ C i 2= 200ppm/ C
Din ecua ia a doua rezult :
200
R1 2
R2 R2 0,44 R2
1 450
(1+0.44)R2=3000; R2=2083 ;
Se alege: R2=2k ; R1=1k
Puterea P1 disipat de R1:
P1=R1I2=103 10-4=0,1W
Puterea P2 disipat de R2:
P2=R2I2=2 103 10-4=0,2W
Deoarece temperatura maxim de func ionare este mai mare decât cea nominal
pentru R2, trebuie calculat puterea nominal
155 25
P2 N P2 M N
0,2 0,374W , urmând a alege un rezistor cu puterea
M f 155 60
nominal mai mare ca aceast valoare.
Tensiunile la borne vor fi:
U1=R1I=10310-2=10 V;
U2=R2I=2 103 10-2=20 V;
valori care nu pun probleme privind dep irea tensiunii maxime.
Toleran a grup rii serie este:

R1 Rs R2 Rs R1 t1 R2 t2
ts t1 t2
Rs R1 Rs R1 R1 R2
R1 t1 R2 t 2 t1 2 t2
ts
R1 R2 3

Toleran a global a grup rii serie este tgs= (|ts|+| s T|) 10%. Deoarece s=0
rela ia se transpune în |ts| 10%, sau |t1|+2|t2| 30%. Toleran ele rezistoarelor trebuie
s satisfac ultima rela ie. O solu ie este t1=t2= 5%.

29
 2.2.14. S se determine rezistoarele R1 i R2 ale divizorului de tensiune
rezistiv din fig. 2.6. Se dau:
R2 I
U2 U1
R1 R2 R1
U1=20 V 3%, U1=100 ppm/0C; U1
U2=10 V 7%;
R2 U2
I=10 mA
0
a [-40,100] C
Fig. 2.6 Divizor rezistiv

Valorile nominale ale m rimilor sunt date la temperatura de referin 0=20 C.

Rezolvare:

U2 10
R2 1k
I 10 2
U1 U 2 10
R1 1k
I 10 2

Tensiunea U2 are o toleran tU2 datorat abaterilor m rimilor de care aceasta

depinde i, datorit varia iei cu temperatura, descris prin coeficientul de
temperatur U2, la tU2 ad ug m un termen suplimentar | U2 T|. Cu alte cuvinte,
calcul m toleran a global a tensiunii U2.

t gU 2 tU 2 U2 T
unde
tU 2 h1 t1 h2 t2 h3 t3
cu
R1 U2 R2 U2 U1 U2
h1 , h2 , h3 coeficien ii de pondere; indicele 3 se
U2 R1 U2 R2 U2 U1
refer la tensiunea U1.
Coeficientul de temperatur U2 se calculeaz cu
U2 1 h1 2 h2 3 h3 ,
R1 1 R1 1
Se ob ine: h1 , h2 , h3=1.
R1 R2 2 R1 R2 2
1
tU 2 (t1 t 2 ) t3
2
1 2
U2 3
2

Pentru a calcula T=max( T1, T2), trebuie calculate puterile disipate de cele dou
rezistoare:
P1=P2=U1I=10 10-2=0,1W

30
Considerând rezistoarele cu pelicul metalic , de tip MRS16 [25], caracteriza i prin
PN=0,4W i max=1550C, puterea nominal în condi iile date va fi:
155 70
P1N P2 N 0,1 0,152W
155 100

Alegem cele dou rezistoare cu PN=0,4W pentru care se calculeaz rezisten a

termic :
155 70
Rth M N
2120 K / W
PN 0,4

Rezult temperatura corpului (egal în acest caz pentru R1 i R2):

c1= f+Rth P1=100+212 0,1=121 C i T= c1- 0=121-20=101 C.
În acest caz U2= 3=100 ppm/ C.
t1 t2 6
t gU 2 tU 2 U2 T 0,03 101 10 104 0,07
2

Rezult t1 t2 6% . Solu ia este t1=t2= 2,5%.

Deci în final R1 i R2 sunt: 1 k , 2,5%, 0,4 W, de tip MRS16 [25].

2.2.15. S se determine toleran a tensiunii de la ie irea unui convertor digital-

analog cu trei bi i, cu re ea rezistiv R-2R, tiind c rezistoarele au toleran ele egale
cu 0,1 %. Se neglijeaz supraînc lzirea datorat disipa iei proprii a rezistoarelor.
K1

K2
U
R1 R3 R5 K3

U0 (R) (R) (R)

R2 R4 R6
(2R) (2R) (2R)

Fig 2.7. Convertorul digital-analog cu re ea rezistiv R-2R

Re eaua rezistiv R-2R este format din rezistoarele R1-R6. Tensiunea de ie ire
1 b c
nominal are expresia: U U 0 a
2 2 4
unde a,b i c corespund comutatoarelor k1,k2 i k3, respectiv i au urm toarea
semnifica ie:
a, b, c sunt 0 dac comutatorul este deschis (stare logic "0")
a, b, c sunt "1" dac comutatorul este închis (stare logic "1")
Rezolvare:
Notând cu

31
 R4 R5 R6
R
R4 R5 R6
R2 ( R3 R4 R3 R5 R3 R6 R4 R5 R4 R6 )
R
R2 ( R4 R5 R6 ) R3 ( R4 R5 R6 ) R4 ( R5 R6 )
se ob ine expresia tensiunii de ie ire prin însumarea tensiunilor corespunz toare:
R R R R6
U U0 a b c
R1 R R3 R R3 R R5 R6

Toleran a tensiunii de ie ire ( U/U) poate fi calculat probabilistic sau prin metoda
Taylor:
6
tU2 hi2 ti2
i 1
6
tU hi ti
i 1

unde coeficien ii de pondere sunt:

Ri U
hi
U Ri
tiind c R1=R3=R5=R6=R
R2=R4=2R
rezult urm torii coeficien i de pondere:
R1 U 1
h1
U R1 2
R2 U 1
h2
U R2 4
R3 U 1 b c
h 3
U R3 8 4a 2b c
R4 U 1 1 2b c
h 4
U R4 16 4 4a 2b c
R5 U 1 1 2b 3c
h5
U R5 32 8 4a 2b c
R6 U 1 1 2b 5c
h 6
U R6 32 8 4a 2b c
Deoarece unii dintre coeficien ii de pondere au valori variabile, se va calcula
toleran a în situa ia cea mai defavorabil din punct de vedere al influen ei
rezistoarelor asupra tensiunii de ie ire i anume când coeficien ii de pondere au
valorile maxime. Valorile maxime ale acestor coeficien i sunt
|h1|=0,5; |h2|=0,25; |h3|=0,875; |h4|=0,3125; |h5|=0,343; |h6|=0,656.
Se poate calcula acum toleran a tensiunii de ie ire prin metoda probabilistic :
6 6
tU2 hi2 ti2 t2 hi2 tU 0,13%
i 1 i 1
sau prin metoda Taylor

32
 6 6
tU hi ti t hi tU 0,29%
i 1 i 1

2.2.16. Un rezistor are aplicat semnalul periodic dreptunghiular din figura 2.8.
Se cunosc: tp= 20 s, ti=5 s. Se vor analiza dou cazuri 1) RN=10 k , 2) RN=100
k .
U tp

Ui
td
ti

t
Fig. 2.8 Semnal periodic dreptunghiular

a) Care este valoarea amplitudinii tensiunii Ui care se poate aplica rezistorului f r

ca acesta s se deterioreze?
b) Men inând frecven a constant , la ce valoare trebuie sc zut durata impulsului ti
astfel încât amplitudinea impulsului de tensiune s poat fi Ui=80 V?
c) Men inând durata impulsului ti constant , pân la ce valoare trebuie sc zut
frecven a astfel încât s se poat aplica rezistorului o tensiune Ui=100 V?

Rezolvare
a) Pentru rezistorul considerat se cunoa te capacitatea termic Cth=90 mJ/K i
rezisten a termic Rth=480 K/W. Rezult constanta de timp termic th=Rth
Cth=43,2s. Deoarece th>>ti, th>>td rezult c se poate aplica rela ia care exprim
puterea în impuls în func ie de puterea nominal :
tp
Pi PN ; Rezult Pi=4 PN=0,5 W.
ti
Amplitudinea tensiunii Ui este Ui Pi RN ; rezult în cazul 1) Ui=70,7 V i în cazul
2) Ui=223,6 V. Deoarece în acest caz se dep e te tensiunea nominal , se va limita
tensiunea la aceast valoare Ui=125 V.
U i2
b) Puterea în impuls corespunz toare la Ui=80 V este Pi . 1) Pi=0,64W>PN; 2)
RN
PN 0,125
Pi=0,064W<PN. Rezult durata impulsului în cazul 1) ti t p 20 3,9 s . În
Pi 0,64
cazul 2) nu este necesar reducerea duratei impulsului.
c) În mod similar ca la punctul b) rezult 1) Pi=1W>PN; 2) Pi=0,1W<PN.
Pi 1
În cazul 1) t p ti 5 40 s ; rezult frecven a f=1/tp=25 kHz.
PN 0,125
Valoarea frecven ei în condi iile ini iale era f = 50 kHz, deci frecven a trebuie redus
la jum tate pentru a putea aplica o tensiune de 100 V.

2.2.17. S se analizeze solicitarea electric a dou rezistoare R1 rezistor cu

pelicul de carbon, de tip MCCFR0S2J0514A20 [23], cu RN1=510 k i R2 -
33
rezistor bobinat, de tip M01S [24], cu RN2=100 k , conectate în paralel, precizând
valoarea tensiunii care se poate aplica la bornele celor dou rezistoare atunci când
temperatura mediului ambiant variaz între -20 C i +135 C.
Rezolvare
Calcul m mai întâi rezisten ele critice
U N2 1 3502 U N2 2 5002
Rcr1 245 k , Rcr 2 250 k
PN 1 0,5 PN 2 1
Solicitarea electric a rezistorului este exprimat prin tensiunea care se poate aplica
la bornele sale. Aceast tensiune nu trebuie s dep easc tensiunea nominal UN,
iar puterea disipat ca urmare a aplic rii tensiunii nu trebuie s dep easc puterea
admisibil a rezistorului.
Pentru rezistorul R1 avem RN1>Rcr1, deci graficul solicit rii în tensiune va fi de
forma celui din figura 2.1-b. Pentru R2 graficul va avea forma din figura 2.1-a.
Tensiunea admisibil care se poate aplica rezistorului, considerând numai
solicitarea termic (disipa ia termic ) este UA . Se observ c UA depinde de
temperatur . Datorit solicit rii electrice tensiunea maxim este UN, independent de
temperatur . Tensiunea admisibil UA care se poate aplica le bornele rezistorului
este ob inut prin intersec ia restric iilor impuse: UA=min(UA , UN).
Tensiunea UA este exprimat prin U A RN PA ( ) unde PA( ) este puterea
admisibil care poate fi disipat de rezistor i este dat de rela iile (2.2), (2.3).
Pentru rezistorul R1 domeniul de solicitare are dou zone distincte:
UA1=UN1=350 V pentru < b1,
U A1 ( ) U A 1 ( ) RN 1 PN 1 M1
pentru > b1.
M1 N1

Temperatura punctului de intersec ie b1 se determin din condi ia de egalitate a

celor dou tensiuni în punctul respectiv. Rezult
U N2 1
b1 M1 M1 N1 101 C 100 C
PN 1 RN 1
Solicitarea electric a rezistorului R2 este de tipul celei din figura 2.1-a.
Deoarece cele dou rezistoare sunt conectate în paralel, ele au aplicat aceea i
tensiune i trebuie f cut reuniunea graficelor pentru UA1 i UA2. Graficul rezultat
este prezentat în figura 2.9.
U

UN1
UA1
PN 2 R N 2 UA2

0 N2 b1 d M1 M2

Fig 2.9 Reuniunea graficelor tensiunii admisibile pentru dou rezistoare conectate în paralel

34
Se observ c , pentru temperaturi mai mici ca d tensiunea minim este determinat
de rezistorul R2 iar pentru > d de rezistorul R1. Cu d a fost notat temperatura
punctului de intersec ie a celor dou grafice, temperatur ce trebuie determinat din
condi ia de egalitate a tensiunilor.
UA1=UA2 pentru > b1 (din grafic); Rezult
PN 1 RN 1 M1 PN 2 RN 2 M2

RN 1 PN 1 M1 d
RN 2 PN 2 M2 d
; de unde d
M1 N1
PN 1 RN 1
M2
PN 2 RN 2
N2
120 C
M1 N1 M2 N2

M1 N1 M2 N2
Rezult , în final, tensiunea admisibil pentru cele dou rezistoare conectate în
paralel :
PN 2 RN 2 316V pt . 20 N2 70 C

M2
RN 2 PN 2 pt . N2 70 C d 120 C
M2 N2
UA
M1
RN 1 PN 1 pt . d 120 C M1 130
M1 N1

0 pt . M1 175 C

2.2.18. Având în vedere elementele parazite ale unui rezistor deduce i schema
echivalent la înalt frecven . Calculând admitan a s se determine frecven a de
rezonan i tipul admitan ei (impedan ei) la înalt frecven .

Rezolvare:
Pentru a analiza comportarea la înalt frecven a rezistorului se va
utiliza schema echivalent din figura 2.10, unde L este inductan a
parazit , iar C este capacitatea.
R L

Fig. 2.10 Schema echivalent la înalt frecven

Aceast schem este valabil pân la o anumit frecven , în func ie

de dimensiunile rezistorului i lungimea de und a semnalului, . Cu
aproxima ie trebuie îndeplinit condi ia ca cea mai mare dimensiune a
rezistorului (lungimea, l) s fie mai mic decât /10.
c
l ; ;
10 f

35
 c=3 108m/s, viteza de propagare a undelor electromagnetice în vid.
În tabelul 2.1 este prezentat coresponden a frecven lungime de
und , pentru diferite lungimi uzuale ale rezistoarelor.

Tabelul 2.1 Lungimea maxim a rezistoarelor în func ie de frecven .

f [Hz] 10M 50M 100M 300M 500M 1G 3G 5G 10G

[m] 30 6 3 1 0,6 0,3 0,1 0,06 0,03
l [m] 3 0,6 0,3 0,1 6 10-2 3 10-2 10-2 6 10-3 3 10-3
Conform tabelului 2.1, o dat cu cre terea frecven ei dimensiunea
rezistoarelor utilizate trebuie s fie cât mai mic . Dup cum se observ la o frecven
de 1GHz, rezistorul trebuie s aib o lungime maxim de 3 cm. Având în vedere
lungimea minim de 0,5 mm a rezistoarelor realizate în etapa actual , rezult c
acestea pot fi utilizate, din acest punct de vedere pân la o frecven de 5 - 6 GHz.
Pentru circuitele pasive RLC, cu structur serie, este comod s se calculeze
impedan a, iar pentru cele cu structur paralel , admitan a. În cazul de fa se va
determina admitan a Y,
1 1
Y j C j C
R j L L
R1 j
R
1 R
RY j LC
L/C L/C
1 j LC
R
RY se nume te admitan normat .
Se utilizeaz nota iile,
1
r
, pulsa ia de rezonan a circuitului serie LC;
LC

L/C L/R
a L

R RC C

unde: a parametru ce este determinat de structura constructiv a rezistorului

L constanta de timp inductiv ;
C constanta de timp capacitiv .
Admitan a normat devine,
1 1
RY j
1 j a r
a
r

Rela ia anterioar se poate pune sub forma,

RY Re RY j Im RY
36
 Locul geometric al vârfului vectorului (fazorului) RY descrie diagrama polar
sau hodograful admitan ei, care este prezentat în figura 2.11. Unind originea axelor
de coordonate cu orice punct de pe curb , rezult un segment de dreapt ce
reprezint modulul fazorului.

Fig. 2.11 Reprezentarea polar a admitan ei rezistorului

Separând partea real i cea imaginar , rezult ,

1 j a
1
RY r
2 j
r
a
1 a2
r

1 1 a
RY 2
j 2
2 r a
1 a 1 a2
r r

Din condi ia, Im R Y 0 , rezult frecven a de rezonan .

1 a a2 1
2
0 ,Rezult , 0 r
a 2
a2
1 a
r

Existen a rezonan ei depinde de valoarea lui a:

pentru a<1, nu exist solu ie real , deci nu avem rezonan ;
pentru a=1, rezult =0;
pentru a>1, exist solu ia real 0, care este pulsa ia de rezonan .
În func ie de valoarea lui a, rezult i forma tipic pentru hodograma
admitan ei, prezentat în figura 2.12. Reprezentarea ei scoate în eviden natura

37
admitan ei normate. Deasupra axei absciselor ea este capacitiv , iar sub ax este
inductiv .

Fig. 2.12 Hodograful admitan ei în func ie de parametrul a

Având în vedere figura 2.12, se pot trage urm toarele concluzii:
- dac a<1, adic L / C <R, la înalt frecven impedan a rezistorului va fi
capacitiv ;
- dac a=1, adic L / C =R, la înalt frecven impedan a este capacitiv , dar
cre te banda de frecven în care impedan a este rezistiv , fa de cazul anterior;
- dac a>1, respectiv L / C >R, la înalt frecven , pân la frecven a de rezonan
a2 1
f0 fr , impedan a este inductiv , la rezonan este rezistiv i peste
a2
frecven a f0 devine capacitiv .
Rezult de asemenea c rezistoarele de rezisten mic se vor comporta
inductiv la înalt frecven , iar cele de rezisten mare vor avea impedan a
capacitiv .

2.2.19. Se noteaz r = R1 / R2. S se determine toleran a si coeficientul

amplific rii amplificatorului neinversor din figura 2.13 în func ie de toleran a i
coeficientul raportului r.

38
Rezolvare: R2
U R R
A 0 1 2 1 r I2
Ui R r R1
1
-
Se noteaz cu tr, toleran a raportului r si I1
cu r, coeficientul termic. +
Vo
Toleran a amplific rii tA va fi: Vi
r A r2 r 1 r t
r
t t t Fig. 2.13 Amplificator neinversor
A A r r 1 r r2 r 1 r
Coeficientul de varia ie cu temperatura al amplific rii, va fi,
r A r
A A r r 1 r

39
Capitolul 3

REZISTOARE DEPENDENTE DE TEMPERATURĂ -

TERMISTOARE
3.1. No iuni teoretice

Termistorul este un rezistor cu rezisten a puternic dependent de temperatur

i ca urmare caracteristica U-I este neliniar . În continuare se va pune accent pe
termistoarele ceramice i în special pe cele cu coeficient negativ de temperatur ,
acest tip intervenind într-un num r mai mare de aplica ii.

3.1.1. Termistoare NTC

Un termistor cu coeficient de temperatur negativ (NTC) are o caracteristic

termic de forma celei din fig. 3.1 i caracteristica electric de forma celei din fig.
3.2.
106

105

104
10 5
R 0 =10000
R( )

103 10 4
)

R 0 =1000 R0=10000
R(

3
10
102
R0=1000
R 0 =100
10 2
101
R0=100

10 1
100
-50 0 50 100 150 0.0025 0.0030 0.0035 0.0040 0.0045
Temperatura ( °C) 1/T ( K-1 )

(a) (b)

Fig. 3.1 Caracteristica termic a termistoarelor NTC la scar liniar (a) i logaritmic (b)
100
1
1-B=800 K 2
2-B=1200 K
0
10

3-B=1800 K 3
4-B=2400 K
5-B=3000 K 4
6-B=5000 K
5
U (V)

10
0k
0 =1

6
R
0,
00

0,

0,
k

01

1
1

1
1

10

W
W

W
W

1
0.0001 0.001 0.01 0.1 1

I (A)

40
Fig. 3.2 Caracteristica tensiune-curent a termistoarelor NTC pentru diverse valori ale constantei
B; R25 = 10 k , D=8 mW/ C

Din punct de vedere matematic, caracteristica termic este dat de rela ia:
B
RT A e T
(3.1)
unde: RT=rezisten a termistorului la temperatura T[K] a corpului;
A,B constante ce depind de material i de structura constructiv a
termistorului.
Cunoscându-se valorile rezisten ei termistorului la dou temperaturi T1, T2, se
pot calcula parametrii A i B ai termistorului:
B B

RT 1 A e , T1
RT 2 A e T2

1 1
RT 1 B
T1 T 2
e
RT 2
ln RT 1 ln RT 2
B (3.2)
1 1
T1 T2
B B
A RT 1 e T 1 RT 2 e T 2

Valoarea constantei A nu este de regul precizat , dar rezult în func ie de valoarea

rezisten ei nominale R25. Astfel rela ia (3.1) se rescrie sub forma
1 1
RT R25 exp B (3.3)
T T25

Coeficientul de varia ie cu temperatura al termistorului este:

1 d RT B
T (3.3)
RT dT T2
Puterea disipat (evacuat ) de un termistor în mediul ambiant este:
Pev= D(Tc-Ta)=D T (3.4)
unde:
D=coeficientul de disipa ie termic (uneori se mai noteaz cu );
Tc=temperatura corpului termistorului;
Ta=temperatura mediului în care func ioneaz termistorul;
T=supratemperatura corpului componentei fa de mediul ambiant; se exprim în
K sau C.
În regim termic sta ionar, adic atunci când termistorul nu- i mai modific
temperatura corpului, puterea electric disipat în termistor este în totalitate
evacuat , deci se poate scrie egalitatea:
Pev=Pd (3.5)
unde puterea electric disipat este dat de rela ia:
41
 2
U (3.6)
Pd = = RT I 2 D(T Ta )
RT

Corelând rela iile (3.6) i (3.1) se deduce expresia tensiunii i a curentului în func ie
de temperatur . Astfel:
B
U A D (T Ta ) e 2T
(3.7)

respectiv
B
D (T Ta )
I e 2T
(3.8)
A

Expresia (3.7) admite, pentru un mediu ambiant obi nuit, cu temperaturi de utilizare
de ordinul zecilor de grade Celsius, un maxim corespunz tor temperaturii TUM.
B B ( B 4 Ta )
T UM = (3.9)
2
Pentru a putea ob ine acest maxim trebuie s fie îndeplinit condi ia B > 4 Ta.
Din rela ia (3.9) rezult :
2
TUM
B (3.10)
TUM Ta

Conectarea în paralel a unui termistor NTC cu un rezistor liniar

Prin conectarea unui termistor NTC în paralel cu un rezistor fix R ( R=0) se

modific caracteristica termic a termistorului echivalent ob inut. Graficul Rep.(T)
este prezentat în figura 3.3:

100
RT

R
R( )

10
punct de
inflexiune Rep=RT II R

0 50 100 150
Temperatura (ºC)
Fig. 3.3 Caracteristica termic a grup rii paralel termistor- rezistor

Se observ c graficul Rep (T) prezint un punct de inflexiune i c s-a ob inut

o oarecare liniarizare a caracteristicii în jurul punctului de inflexiune. Coordonatele
punctului de inflexiune se ob in scriind expresia rezisten ei echivalente Rep:

42
 RRT
Rep = , i anulând derivata a doua. Se ob ine o rela ie de tip implicit cu care se
R RT
poate determina temperatura Ti la care are loc inflexiunea caracteristicii Rep (T):
B 2Ti
RT (Ti ) R (3.11)
B 2Ti
De aici rezult :
R
1
B RTi
Ti (3.12)
2 1 R
RTi
Coeficientul de temperatur al grup rii paralel ep se poate exprima prin
rela ia:
R
ep = T (3.13)
R RT
de unde se observ c odat cu liniarizarea caracteristicii are loc i un efect de reducere
a coeficientului de temperatur global, sau echivalent a sensibilit ii termice.
T= varia ia temperaturii termistorului;
I= intensitatea curentului prin termistor;
R= rezisten a termistorului;
D= coeficientul global de disipa ie termic ;
Tc= temperatura termistorului;
Ta= temperatura ambiant ;
t= intervalul de timp în care are loc înc lzirea termistorului
Puterea disipat în regim termic sta ionar este:

3.2. Probleme rezolvate

3.2.1 S se calculeze temperatura corpului unui termistor ce func ioneaz într-
un mediu cu temperatura de 300C, cunoscând valoarea coeficientului de disipa ie
termic D=10mW/0C i c termistorul disip o putere de 0,5W.
Rezolvare:
P=D( c- a)
P 0,5
c a
D 10 2
500 C Qe 85 C
c= + a=50+30=800C a _Eoc

3.2.2 Un termistor NTC de tip EPCOS B57164K0471 al c rui corp atinge

85 C, func ioneaz într-un mediu cu temperatura de 40 C . S se calculeze curentul
maxim ce poate trece prin termistor. Coeficientul de disipa ie este de 7,5 mW/ C. La
temperatura de 250C termistorul prezint o rezisten de 470 , iar B=3450K.
Rezolvare

43
Puterea disipat în regim termic sta ionar de termistor este: P=D( c- a); c=85 C,
D=7,5mW/ C (conform anexei A3)
P=7,5·10-3(85-40)=0,337W<PN=0,45W;
unde PN reprezint puterea nominal a termistorului (din catalog).
R85=A·eB/358
1 1 1 1
R85 R25 exp B 470 exp 3450 67,5
T85 T25 358 298
Curentul maxim ce poate trece prin rezistor este:
P 0,3375
I max 70,7 mA
R85 67,5

3.2.3 S se determine toleran a i coeficientul de varia ie cu temperatura al

grup rii de rezistoare ob inut prin conectarea în serie a unui termistor RT, având
toleran a tT i coeficientul de temperatur T, cu un rezistor R având toleran a tR i
coeficientul de temperatur R, figura 3.8.

-t
Re=R+RT
R RT

Fig. 3.8 Conexiunea serie rezistor-termistor

Rezolvare:
Toleran a te a rezistorului echivalent este:
te= (|h1 tT|+|h2 tR|)

RT Re RT
h1
Re RT R RT
R Re R
h2
Re R R RT
RT t T R tR
te
RT R
Coeficientul de varia ie cu temperatura e al termistorului echivalent este:
RT T R R
e h1 T h2 R
R RT
În general R R <<RT T i se poate considera
RT
e T
R RT
3.2.4 S se determine valoarea rezisten ei R ce trebuie conectat în paralel cu
un termistor de tip B57164K0151 produs de EPCOS, astfel încât coeficientul de
varia ie cu temperatura al grupului echivalent, la 400C, s fie de -2%/0C (se
neglijeaz R).

44
 R

-t
-t R RT
Re
RT R RT
Fig. 3.9 Conexiunea paralel rezistor-termistor

Rezolvare:
Coeficientul de varia ie cu temperatura e al Re:
R
e T
R RT
Termistorul B57164K0151 are parametrii R25=150 , B=3200K. Rezult rezisten a
termistorului la 40 C:
1 1 1 1
R40 R25 exp B 150 exp 3200 89,7
T40 T25 313 298
Se poate determina i coeficientul de varia ie cu temperatura al termistorului la 40 C
i apoi rezisten a R:
B 3200
T 40 3,26% / C
T402 3132
R
T 40 e 40
R RT
RT e 40 89,7 ( 2)
R 142,3
T 40 e 40 3,26 2
Se adopt un rezistor cu valoarea nominal 140 sau 143 apar inând seriei E48.

3.2.5 Un termistor utilizat într-un circuit func ioneaz în regim termic

sta ionar. Se cere:
a) s se determine valoarea rezisten ei termistorului, tiind c la borne c derea de
tensiune este de 7V în cazul în care supratemperatura componentei fa de mediul
ambiant este de 440C, iar coeficientul de disipa ie termic D=16mW/ C.
b) s se calculeze l imea minim a traseului de conectare a componentei în circuit
tiind c densitatea maxim de curent admis pentru cablajul imprimat de grosime
g=20 m este J=10A/mm2

Rezolvare:
a) Regimul termic fiind sta ionar, puterea electric disipat de component este
egal cu puterea evacuat de component , Pev:
Pev=D T, Pd=U2/R
Rezult în condi ii de regim termic sta ionar:
U2
R
D T
Înlocuind m rimile cu valorile numerice se ob ine:

45
 72
R 70
16 10 3 44

b) Curentul I ce este admis s circule printr-un traseu de l ime l, grosime g, deci

sec iune s=l g la o densitate maxim admis Jmax este:
I=s Jmax=l g Jmax
Pe de alt parte, curentul ce circul prin traseu este acela i cu cel prin component .
În cazul de fa , la bornele rezisten ei de 70 c derea de tensiune este de 7V.
7V
I= 0,1A
70
Rezult l imea traseului l:
I
l
J max g
Înlocuind, se ob ine l imea minim :
0,1[ A]
l 0,5mm
10[ A / mm2 ] 20 10 3[mm]
Deci traseul are o l ime de 0,5mm.
3.2.6 S se calculeze curentul maxim ce poate trece printr-un rezistor cu
pelicul de carbon de tip Multicomp TA670 de valoare RN=27 conectat în serie cu
un termistor de tip B57164K0680, cu R25=68 care nu trebuie s dep easc în
func ionare temperatura de 850C. Circuitul se afl într-un mediu cu temperatura
ambiant a [0,45] C.

Rezolvare:
NOT În toate problemele de solicitare electric , atunci când exist mai multe condi ii ale unor
parametri cum ar fi, de exemplu temperatura mediului ambiant i se cere valoarea maxim a unei
solicit ri (curent, tensiune, putere) aceasta se calculeaz în condi iile cele mai defavorabile posibil
a fi întâlnite. În contextul problemei, ne intereseaz de fapt cea mai mare valoare a curentului care
poate trece prin circuitul serie, f r a se dep i solicitarea impus i f r a se distruge
componentele, atunci când temperatura mediului ambiant poate avea orice valoare din domeniul
precizat. A adar, se va c uta un minim al valo ilo ale e din e alo ile ma ime locale ale
curentului, adic din valorile calculate la o anumit temperatur .

Vom calcula curentul maxim ce poate trece prin rezistor. Rezistorul TA670 are
parametrii: PN=0,5W, UN=350V, N=70 C.
Curentul maxim prin R=100 este:
PN 0,5
I R max 136 mA
RN 27
Curentul maxim prin termistor este calculat la temperatura maxim permis în
problem , M=85 C, deoarece temperatura termistorului variaz monoton cresc tor
în func ie de curentul ce trece prin el.
Pd max
I T max
RT
Termistorul B57164K0680 are parametrii: R25=68 , PN=0,45W, B=3050K,
D=7,5mW/0C.
46
Situa ia cea mai defavorabil , adic valoarea cea mai mic a unui curent ce
determin înc lzirea termistorului la o valoare de 85 C, atunci când temperatura
mediului ambiant variaz , este la a=45 C, deoarece în acest caz Pd max, din rela ia
precedent are valoarea cea mai mic , RT fiind constant (R85). Sau altfel spus, este
nevoie de o putere suplimentar electric mai mic pentru a înc lzi termistorul la 85
C atunci când temperatura ambiant este mai mare, lucru de altfel evident. Puterea
maxim disipat de termistor în acest caz este:
Pd max=D ( M- a)=7,5 10-3(85-45)=0,3W<PN
1 1 1 1
R85 R25 exp B 68 exp 3050 12,2
T85 T25 358 298
0,3
I max 156 mA
12,2
Deci, pentru a înc lzi termistorul la 85 C este nevoie de un curent de 156 mA.
Curentul maxim prin circuitul serie format din R i RT este:
Imax=min {IRmax, ITmax}=IRmax=136 mA

3.2.7 Fie gruparea paralel constituit din termistorul RT i rezistorul R2. Se

cere:
a) S se calculeze valoarea rezisten ei termistorului NTC, RT la 00C tiind c la
=250C:
1) rezisten a grup rii paralel este Re=0,9 k ;
2) coeficientul de temperatur al grup rii este e= -1,8 10-3 K-1;
3) coeficientul de temperatur al rezistorului R2 este 2=500 ppm/0C;
4) coeficientul de varia ie cu temperatura al termistorului este T25= -22,5 10-3
K-1
b) S se calculeze coeficientul de temperatur al grupului paralel la 00C i s se
calculeze abaterea relativ a acestuia fa de coeficientul de temperatur al grup rii
la 250C.

R2

-t
RT
Fig. 3.10 Grupare paralel rezistor-termistor
Rezolvare:
a) Rezisten a grupului Re (la 250C) este:
R2 RT
Re (1)
R2 RT
i coeficientul de varia ie cu temperatura al grupului este e
T R2 RT 2 (2)
e
R2 RT
Se observ c (1) i (2) formeaz un sistem de dou ecua ii cu dou necunoscute R2
i RT
47
Din (1) rezult :
Re R2
RT (3)
R2 Re
Înlocuim în (2) i rezult :
T 2 22,5 0,5
R2 Re 0,9 1 k
T e 22,5 1,8
Din rela ia (3) rezult :
0,9
RT 9K (la 250C)
1 0,9
Din faptul c T25 este cunoscut rezult valoarea parametrului B:
B 3
T 25 22,5 10 B 1998K
T252
Rezisten a termistorului la 0 C este:
1 1
RT 0 RT 25 exp B 16,62 k
T0 T25
b) La 00C valorile pentru R2, T, RT sunt diferite fa de 250C i trebuiesc calculate:
0
R20 R225 1 2 T ; T=25 C R20 987,5 .
B
T0 26,8 10 3 K 1

T02
T0 R2 _ 0 2 RT 0 26,8 10 3
987,5 500 10 6 16,62 10 3
e0 1,03 10 3 K 1

R2 _ 0 RT 0 987,5 16,62 10 3
Abaterea relativ fa de coeficientul de temperatur al grupului la 25 C este:
1,03 ( 1,8)
e0 e 25
42,7% .
e 25 1,8

3.2.8 Puntea de m sur din figura 3.11 este utilizat la m surarea

temperaturii. La temperatura de 25 C, f r a avea aplicat tensiunea de alimentare
U1 la borne, puntea este în echilibru (R1=R2=R3=RT25=R). S se determine tensiunea
maxim de alimentare a pun ii, tiind c , la temperatura mediului a=25 C, se
admite o valoare de maxim 1% din U1 pentru tensiunea U2, abatere datorat
înc lzirii termistorului ca urmare a disipa iei proprii. Termistorul NTC este de tip
EPCOS B571640471 iar pentru rezistoare se neglijeaz varia ia rezisten ei cu
temperatura.

R1 RT

U1
U2

R2 R3

48
 Fig. 3.11 Punte pentru m surarea temperaturii
Rezolvare:
Din datele de catalog pentru B571640471 avem: RT25=470 , B=3450K,
D=7,5mW/ C.
Pentru început scriem expresia tensiunii U2 în func ie de U1 i de valorile
rezisten elor. A a cum a fost precizat condi ia de echilibru a pun ii, i anume
echilibru la 25 C, rezult c tensiunea U2 va avea un sens diferit, în func ie de
temperatura de m sur , mai mare sau mai mic de 25 C. Pentru a avea tensiunea U2
pozitiv la temperaturi mai mari de 25 C se va ine cont de sensul din figur .

Astfel:
R3 R2 1 1
U2 U1 U1 a U1 , unde a fost introdus coeficientul
R3 RT R1 R2 1 RT / R 2
"a" care exprim raportul tensiunii U2 fa de U1 (a=0,01) iar cu RT a fost notat
rezisten a termistorului la temperatura necunoscut >25 C, în urma aplic rii
tensiunii U1 i a înc lzirii proprii.
1 2a 1 1
Rezult RT R 451,56 ; Pe de alt parte RT R exp B ,
1 2a T 298
de unde se poate calcula temperatura termistorului corespunz toare rezisten ei RT:
1
T 299,03 K , de unde rezult supratemperatura fa de mediul ambiant
1 RT 1
ln
B R Ta
T=1,03 C. Din condi ia de echilibru termic, rezult puterea disipat de termistor
Pd D T Pd=7,72 mW.
RT
Tensiunea la bornele termistorului, Ub, este U b U1 iar puterea disipat de
R RT
U b2 U12 RT2
termistor Pd este: Pd 2
D T.
RT R RT RT
Rezult valoarea maxim a tensiunii de alimentare a pun ii
3
Pd 7,72 10
U1 ( R RT ) (470 451,56) 3,81V . Deci, dac puntea se alimenteaz
RT 451,56
cu aceast tensiune, abaterea datorit înc lzirii termistorului va fi de 1%. Valoarea
tensiunii de alimentare este relativ mic i o asemenea valoare conduce la o
sensibilitatea global a montajului pentru m surarea temperaturii. O solu ie este
utilizarea unor termistoare cu valori mai mari ale rezisten ei. De exemplu, un
termistor din aceea i serie produs de EPCOS tip B57164K0153 cu R25=15k ,
B=4250K, D=7,5mW/ C permite, în condi iile problemei, aplicarea unei tensiuni de
19,4V.

3.2.9 S se calculeze tensiunea care aplicat la bornele unei grup ri serie

rezistor-termistor determin func ionarea termistorului în punctul de maxim al
caracteristicii electrice. Se dau: R=33 , RT de tip B57164K0151 produs de EPCOS,
temperatura mediului ambiant a=400C.
49
 a -t b
R RT
Fig. 3.12 Desen pentru problema 3.2.9

Rezolvare:
Din anex se g se te pentru B57164K0151, R25=150 , B=3200 K, D=7,5 mW/ C.
Dac termistorul se afl în punctul de maxim al tensiunii se poate calcula
temperatura corespunz toare maximului tensiunii:
B B ( B 4Ta )
T UM = 332,5 K , sau 59,5 C.
2
Rezisten a termistorului corespunz toare acestei temperaturi este:
1 1 1 1
RTUM R25 exp B 150 exp 3200 49,1
TUM T25 332,5 298

iar tensiunea la bornele termistorului (punctul de maxim):

UM RTUM D (TUM Ta ) 3,56 V
Tensiunea la bornele grup rii Ugr este dedus din rela ia divizorului de tensiune:
RTUM RTUM R
UM U gr U gr UM 5,96 V .
RTUM R RTUM

3.2.10 S se calculeze temperatura punctului de inflexiune a caracteristicii

unei grup ri paralel rezistor (R) - termistor NTC (RT). Se cunosc R=47 iar
termistorul este de tip B57164K0151 cu R25=150 , B=3200 K.

Rezolvare:
Temperatura punctului de inflexiune a caracteristicii grup rii rezistor-termistor NTC
este legat de valoarea rezisten ei termistorului la acea temperatur i care este tot
B 2Ti
necunoscut : RT (Ti ) R .
B 2Ti
Cea de-a doua rela ie de calcul rezult din expresia rezisten ei termistorului la
1 1
temperatura Ti : RT (Ti ) R25 exp B , de unde rezult temperatura punctului de
Ti T25
1
inflexiune Ti .
1 1 RT (Ti )
ln
T25 B R25

Calculul temperaturii punctului de inflexiune se face în mod iterativ, dând valori

pentru temperatur , calculând rezisten a termistorului i apoi din nou
temperatura care corespunde acestei noi valori a rezisten ei.
Presupunem pentru început c i=30 C, deci Ti=303K. Se calculeaz
B 2Ti 3300 2 303
RT (Ti ) R 47 =68,9 . Se calculeaz apoi
B 2Ti 3300 2 303
50
 1
Ti 321,24 K . Se recalculeaz RT i se ob ine RT=70,6 . Din nou
1 1 68,9
ln
298 3200 150
se calculeaz Ti=320,48K. Dup înc o itera ie rezult tot Ti=320,52K, valoare care
se men ine dup înc o itera ie, deci temperatura de 320,5K sau 47,5 C este
temperatura punctului de inflexiune a caracteristicii grup rii paralel rezistor-
termistor.

3.2.11 S se calculeze valoarea rezisten ei care trebuie conectat în paralel cu

un termistor de tip EPCOS B571640471, R25=470 , B=3450K, pentru a ob ine o
caracteristic termic ce prezint un punct de inflexiune la temperatura de 35 C.

Rezolvare:
B 2Ti
Se utilizeaz rela ia de leg tur R RTi .
B 2Ti
Este necesar calcularea rezisten ei termistorului la temperatura 35 C sau Ti=308K.

1 1
RTi R25 exp B 322,7
Ti T25

B 2Ti 3450 2 308

Rezult R RTi 322,7 224,9 .
B 2Ti 3450 2 308

3.2.12 Se dispune de un grup paralel rezistor termistor NTC. Se pune

problema determin rii parametrilor B i R25 (sau A) pentru termistorul NTC pe baza
unor date experimentale. Din motive practice, termistorul nu poate fi decuplat de
rezistorul fix R, a c rui rezisten este îns cunoscut R=330 , iar varia ia sa cu
temperatura se consider neglijabil . M sur torile se realizeaz într-o incint
termic la temperaturile 1=45 C i 2=85 C. Au fost ob inute rezultatele (pentru
rezisten a grupului paralel) Rp1=137,61 i Rp2=54,63 .

Rezolvare:
Scriind expresia rezisten ei termistorului la cele dou temperaturi rezult :
RT 45
ln
RT 85
B (1)
1 1
T45 T85
1 1 1
iar din expresia rezisten ei grup rii paralel rezult
Rp RT R
R R p1 R Rp 2
RT 45 226,91 i RT 85 67,51
R R p1 R Rp2
T85 T45 R
Înlocuind în (1) rezult B ln T 45 3450,05 K .
T85 T45 RT 85
Se calculeaz apoi RT25:
51
 1 1
RT 25 RT 45 exp B 469,97
T25 T45
Examinând parametrii termistorului se observ c este vorba de tipul EPCOS
B571640471, cu R25=470 , B=3450K.

3.2.13 S se determine rezisten a unui termistor NTC de tip EPCOS

B571640471 atunci când termistorului i se aplic la borne o tensiune U=5V.
Temperatura mediului ambiant este a =25 C.

Rezolvare:
De obicei, în practic se evit încercarea termistoarelor NTC prin aplicarea direct a
unei tensiuni la bornele sale. Dac tensiunea aplicat este mai mare decât tensiunea
corespunz toare maximului tensiunii UM din caracteristica electric U(I), atunci
termistorul se ambaleaz termic, temperatura sa crescând continuu în timp, f r a se
ob ine un punct de func ionare de echilibru pe caracteristica electric . În final,
termistorul se va distruge datorit temperaturii mari atinse. Pentru a nu risca
distrugerea termistorului se prefer alimentarea termistorului de la o surs de curent
constant. Se poate ob ine îns i un regim de echilibru alimentând termistorul NTC
de la o surs de tensiune, dac tensiunea aplicat este mai mic decât tensiunea
corespunz toare maximului pe caracteristica U(I).
Înainte de rezolvare ar trebui verificat c tensiunea U este mai mic ca UM.
Din anex se afl pentru termistorul EPCOS B571640471: R25=470 , B=3450 K,
D=7,5 mW/ C.
Temperatura corespunz toare maximului tensiunii TUM este
B B ( B 4Ta )
T UM = 329,4 K
2
Rezisten a termistorului corespunz toare acestei temperaturi este:
1 1 1 1
RTUM R25 exp B 470 exp 3450 155,57
TUM T25 329,4 298
iar tensiunea la bornele termistorului (punctul de maxim):
UM RTUM D (TUM Ta ) 6,05 V

Deci U<UM i problema poate avea solu ie.

Punctul de echilibru pe caracteristic se stabile te la acea temperatur a corpului
termistorului Tc la care puterea primit de la surs este egal cu puterea disipat
(evacuat ) de termistor. Putem scrie deci:
U2
P D(Tc Ta ) (1)
R(Tc )
Rela ia (1) ne permite calculul temperaturii atinse de termistor la aplicarea tensiunii
U. Rezolvarea algebric nu este posibil , i atunci ecua ia trebuie rezolvat numeric,
prin aproxima ii succesive. Pentru aceasta, rela ia anterioar trebuie pus sub forma
x f (x) .
Dup explicitarea rezisten ei termistorului se ob ine:

52
 U2
Tc Ta (2)
B
A D exp
Tc
Parametrul A se calculeaz cu
R25 470 3
A 4,40 10
B 3450
exp exp
T25 298

Se începe e ol a ea de la o aloa e ghici a empe a ii, de e empl Tc=313 K.

Se introduce în (2) i rezult Tc1=310,35 K. Se recalculeaz cu noua valoare i se
ob ine Tc2=309,24 K. Itera iile se opresc când temperatura nou calculat nu mai
difer mult de valoarea anterioar . Se ob ine în final valoarea Tc=308,5 K, deci
temperatura termistorului este de 35,5 C. Rezisten a termistorului la aceast
temperatur este R35=316,9 .

3.2.14 S se determine rezisten a unui termistor NTC de tip EPCOS

B571640471 ce se afl într-un mediu ambiant cu temperatura a=25 C atunci când
termistorul este parcurs de un curent (a) I=20 mA, (b) I=38,9 mA, (c) I=60 mA,

Rezolvare:

Rezolvarea este similar cu cea de la problema precedent . Din egalitatea puterilor

rezult :
B
A I 2 exp
Tc
Tc Ta
D
Rezolvarea se face tot prin metode iterative, plecând de la o temperatur situat în
jur de 300 K. Valorile ob inute sunt date în tabelul de mai jos:
Se ob ine dup câteva itera ii Tc=312,6 K, adic 39,6 C.
b) Se ob ine Tc=329,4 K adic 56,4 C.
c) Se ob ine Tc=344,8 K adic 71,8 C.
Pas itera ie Tc ini ial (K) Tc calculat (K)
1 300 321,2
2 321,2 314,72
3 314,72 311,55
4 311,55 313,15
5 313,15 312,31
6 312,31 312,74
7 312,74 312,52
8 312,52 312,63

Observa ie

53
Cazul (b) corespunde maximului tensiunii la bornele termistorului. În cazul (c) punctul
de pe caracteristica electric se afl la dreapta maximului de tensiune. În acest punct de
echilibru nu se poate ajunge atunci când termistorul este alimentat de la o surs de
tensiune constant . În cazurile b) i c) este posibil s se ajung mai greu la
convergen . În acest caz se modific valoarea ini ial pentru a ob ine salturi mai mici
în cadrul pasului de itera ie.

3.2.15 Pentru limitarea curentului în momentul conect rii aparatelor electrice

la re ea ( in h c en engl.) se conecteaz în serie cu aparatele un termistor
NTC. S se determine rezisten a termistorului NTC de tip EPCOS B57164K0150
utilizat în acest scop, presupunând c rezisten a echivalent în regim permanent a
aparatului electric este R= 600 iar tensiunea aplicat este U=220V (valoare
efectiv ). Temperatura mediului ambiant este a =25 C.

K RT

-t
U
C R

Fig. 3.13 Limitarea curentului la pornire cu termistor NTC

Rezolvare:
De obicei, curentul m rit care este absorbit la conectarea unui aparat electric sau
electronic este datorat unor condensatoare care se încarc cu sarcin electric . În
momentul conect rii, termistorul NTC limiteaz curentul absorbit de circuit. În regim
permanent, condensatorul este înc rcat, iar termistorul NTC nu mai este necesar.
Rezisten a termistorului în regim permanent trebuie s fie cât mai mic pentru ca o
propor ie cât mai mare din tensiunea de alimentare s fie aplicat sarcinii R. În
cataloagele de termistoare se prezint grafice pentru calculul rezisten ei termistorului la
un anumit curent.
Un calcul numeric este posibil dup metoda prezentat la problemele anterioare.
Punctul de func ionare al termistorului se stabile te pe caracteristica electric din
condi ia de egalitate a puterii disipate cu cea electric . Tensiunea la bornele
termistorului este:

RT RT (Tc ) U 2
UT U Rela ia de egalitate a puterilor devine P 2
D(Tc Ta )
R RT R RT (Tc )

B
AU 2 exp
Tc
rela ie care se poate pune sub forma: Tc Ta 2
B
D R A exp
Tc

54
Cu valorile din anex pentru B57164K0150: R25=15 , B=2900 K, D=7,5 mW/ C
rezult dup un num r de 4-5 itera ii Tc=354,5 K sau c=81,5 C. Rezisten a
corespunz toare a termistorului este RT(TC)= 3,1 . Curentul prin circuit este
U
I 0,364 A . C derea de tensiune pe termistor este UT RT (Tc ) I 1,16 V ,
R RT (Tc )
valoare neglijabil fa de U=220 V.

3.2.16 S se calculeze rezisten a RT a unui termistor NTC i a rezisten ei

conectate în paralel cu acesta Rp care realizeaz compensarea varia iei cu temperatura
a rezisten ei R a unei bobine din cupru cu =+4000 ppm/ C, în intervalul de
temperatur cuprins între T1=15 C i T2=55 C. Se va utiliza un termistor cu B=3650
K. Rezisten a bobinei la temperatura de 35 C este de 22 .

Rp

R RT1
L
-t
Fig. 3.14 Circuit pentru compensarea varia iei rezisten ei bobinelor cu temperatura
Rezolvare:
Compensarea varia iei cu temperatura a rezisten ei bobinei se bazeaz pe observa ia c ,
în jurul punctului de inflexiune caracteristica grupului paralel rezistor-termistor NTC
se poate considera aproximativ liniar .
Punctul de inflexiune al caracteristicii grupului paralel rezistor-termistor Ti se
alege la jum tatea intervalului de temperatur în care se dore te s se realizeze
compensarea. Pentru o compensare cât mai bun se impune ca la temperatura de
inflexiune Ti rezisten a bobinei s fie egal cu rezisten a grupului rezistor termistor
iar coeficientul de temperatur al bobinei s fie egal în modul dar de semn contrar cu
cel al grup rii de compensare.
Rezult sistemul de ecua ii:
R p RT (Ti )
R(Ti )
Rp RT (Ti )
(1)
T (Ti ) R p

Rp RT (Ti )
În cazul general, rezolvarea sistemului (1) se face prin metode iterative. Dac se
opteaz pentru o categorie de termistoare, atunci parametrul B este cunoscut, cum este
cazul acum. R mân de determinat rezisten a termistorului la 25 C, sau echivalent,
parametrul A, i rezisten a conectat în paralel Rp. Temperatura de inflexiune se alege
la jum tatea intervalului de interes: Ti= 308K (35 C).
Rezolvarea sistemului de ecua ii (1), în condi iile anterioare se simplific . Prin
împ r irea celor dou ecua ii rezult :

55
 R(Ti ) 3650 22
RT (Ti ) T (Ti ) 211,6 , iar valoarea rezisten ei Rp rezult din
308 4000 10 6
2

R RT (Ti )
prima ecua ie R p 24,5 .
RT (Ti ) R
1 1
Rezisten a termistorului la 25 C este R25 R(Ti ) exp B 314,9 .
298 Ti
Este dificil s se g seasc un termistor exact cu parametrii care rezult din calcul. Se
poate alege un termistor cu R25=330 i se recalculeaz Rp, eventual se deplaseaz
temperatura de inflexiune Ti, renun nd la condi ia de situare la jum tatea intervalului
de compensare.

3.2.18. In multe aplica ii care con in dispozitive electronice cu filament

(tuburi catodice, tuburi cinescoape, becuri), pentru protejarea filamentelor la pornire
se folose te un termistor NTC pentru limitarea curentului la pornire, a a cum este
ilustrat în Figura 3.15.

a) b)
Fig. 3.15. Utilizarea unui termistor NTC pentru protec ie la pornire: a) a unui filament; b) a unei
diode
Se tie c tensiunea U=220V, termistorul are R25=20 i B=3600K iar
rezisten a la ece a filamen l i e e de 4,4 .
S se calculeze curen ii ce apar în circuit cu sau f r termistorul NTC.

Rezolvare:
a) in absen a termistorului curentul de vârf IP este Ip=U/RF=50 A
b) cu termistorul introdus în circuit IP=U/(R25+RF)=9,01A

3.2.19. In circuitul din Figura 3.15. tensiunea de intrare U este 220Vcc,

conden a o l C a e o capaci a e de 47 F, dioda D n c en I D=1,2A, un curent
maxim admisibil de IFMax=12A i RD 0,2 , ia ci c i l elec onic ab oa be n
curent de ICE=0,8A. S se verifice dac termistorul NTC care are caracteristicile
R25=20 i B=3600K asigur protec ia necesar diodei D. Dar dac U este 220Vca ?

Rezolvare:
1. In momentul închiderii comutatorului K condensatorul C se comport ca un
scurt circuit. Curentul prin dioda este IDmax=
U/(R25+RD)+ICE=220V/(20+0,2)+0,8=11,69A. Rezult c IDmax<IFMax i
protec ia este asigurat .
2. Dac U=220Vca înseamn c valoarea de vârf posibil este
Umax=220*1,41=310V iar IDmax=

56
 Umax/(R25+RD)+ICE=310V/(20+0,2)+0,8=16,15A > IFMax=12A ceea ce duce
la posibilitatea distrugerii diodei. In acest caz se recomand utilizarea unui alt
tip de termistor (R25>27 )

3.2.19. Se consider circuitul din figura 3.15a care este un detector de

temperatur realizat cu un circuit integrat de tip amplificator opera ional (AO) si
un termistor PTC. S se dimensioneze elementele circuitului pentru o sesizare a
temperaturii de 50 C 1 C, tiind c se utilizeaz un amplificator opera ional
o
ideal (VO este 10V, Ri , Vi Vi 0 ) i un termistor PTC cu RT(Tb=49 C)=200
i RT(TM=50,5oC)=2k

Fig. 3.15a. Detector de temperatur cu CIO i termistor PTC

Rezolvare:
Dimensionarea circuitului impune aproxim ri inginere ti, determinate de condi iile
impuse:
Se consider R3 ca fiind mult mai mare decât RT(Tb) i în cazul de fa se poate
considera ca R3>25RT=5,1k . Se mai fac m toarele presupuneri R1+R2=10 k
(suficient de mic pentru ca Ri , (Ri rezisten ele de intrare ale opera ionalului)
i (RR+RI)=200k >>(R3+RT).
Tensiunile pe intrarea inversoare a opera ionalului Vi i pe intrarea neinversoare Vi
sunt date de rela iile:
10V VO Vx VO RI Vx RR
Vi R2 i Vi Vx RI unde
R1 R2 RR RI RR RI
10V
Vx RT
R3 RT

Cazul a. Se consider c temperatura ambiantului este mai mic decât 49oC ceea ce
înseamn c VO este -10V. Dac temperatura cre te peste 50,5oC, RT ajunge la
aloa ea de 2K i în acest caz valoarea lui Vx înainte de momentul comut rii este
Vx=2,86V. Pentru c AO este ideal (Vi Vi 0 ) Vi Vi rezult :

57
 10V R2 10 RI 2,86 RR
Vi 3
Vi sau
10 10 200 103
10 RI 2,86 200 103 RI
R2
200

Cazul b. Presupunem c temperatura începe s scad de la o valoare mai mare de

50,5oC spre temperaturi mai mici de 49oC. In acest caz VO la temperaturi mai mari
de 50,5oC era +10V. Când temperatura ajunge la 49oC RT ajunge la valoarea de
200 ia Vx este Vx=0,377V. Înlocuind în rela iile ini iale rezult :
10V R2 10 RI 0,377 RR
Vi Vi sau
10 103 200 103
10 RI 0.377 200 103 RI
R2
200
egalând cele dou valori ale lui R2 se ob ine o ecua ie cu o necunoscut RI:
10 RI 2,86 200 103 RI 10 RI 0.377 200 103 RI
200 200
de unde RI=27,86k ; R2= 1,72 k ; R1=8,28k i RR=172,14 k
Aceste valori nu se reg sesc ca valori nominale în serile de valori i trebuiesc alese
valori apropiate. In cazul nostru important este raportul ob inut x=R1/R2=4,81 i
y=RR/RI=61,78. Alegerea valorilor nominale se face respectând rapoartele
respective, suma rezistoarelor care formeaz rapoartele oricum a fost aleas
aproximativ.
Se aleg valorile:
R1=1,74 1 %k ; R2=8,45 1 %k ; RI=27,4 1 %k ; RR=169 1 %k ; R3=5,1 5 %
k

58
 Capitolul 4

CONDENSATOARE
4.1. No iuni teoretice

Condensatorul este o component electronic pasiv cu impedan a preponderent

capacitiv :
U j
Z Z e , ; ideal (4.1)
I 2 2

U
Fig. 4.0 Defazajul curent - tensiune

4.1.1 . Parametrii condensatoarelor

Condensatoarele sunt caracterizate de parametrii comuni defini i în paragraful 1.1.1.
Tensiunea nominal UN, reprezint tensiunea maxim ce poate fi aplicat la
bornele condensatorului la func ionare îndelungat .
Puterea nominal PN, reprezint puterea activ maxim pe care poate s o
disipe condensatorul la o func ionare îndelungat .
Curentul nominal IN, reprezint curentul maxim care poate trece prin
condensator la o func ionare îndelungat .
Tangenta unghiului de pierderi tg , exprim pierderile de putere ce au loc în
condensator:
P 1 1
tg a CR (4.2)
P Q s CR
r p

unde: Q=factorul de calitate al condensatorului;

Rs=rezisten a echivalent serie de pierderi în condensator;
Rp=rezisten a echivalent paralel de pierderi în condensator;
4.1.2. Condensatorul plan format prin suprapunerea mai multor straturi de
dielectrici diferi i
Se d un condensator plan format din n straturi de dielectrici:

59
 Fig. 4.1. Structura unui condensator multistrat

i=permitivitatearelativ a dielectricului din stratul I;

di=grosimea stratului I;
n
d d = grosimea dielectricului condensatorului
i
i 1
Dac la bornele condensatorului se aplic o tensiune U, atunci intensitatea câmpului
electric într-un strat oarecare j, este:
U
Ej
n d
(4.3)
dj i
j
i 1 i
i j
Permitivitatea efectiv a dielectricului condensatorului este:
d
(4.4)
ef n d
i
i 1 i

4.1.3. Alegerea tipului de condensator

Cele expuse la alegerea tipului de rezistor r mân valabile i pentru alegerea
condensatorului. Suplimentar, cunoscându-se i banda de f ec en e în care
func ioneaz circuitul, trebuie analizat comportarea condensatorului în frecven
atât din punct de vedere al solicit rii electrice, precum i al modific rii impedan ei.
Se vor avea în vedere, de asemenea i dimensiunea, greutatea, tehnologia de
plantare, testare, fiabilitate, pre . În final se alege tipul de condensator care satisface
toate condi iile impuse.

4.1.4. Solicitarea electric a condensatorului

Solicitarea electric a condensatorului are în vedere analiza valorilor maxim
admisibile (tensiune, curent) ce se pot aplica la bornele condensatorului. Analiza se
realizeaz în regim sinusoidal.
Considerând un condensator cu parametrii: C, UN, IN, PN, tg ; pentru analiza
solicit rii electrice se calculeaz mai întâi puterea maxim care ar putea fi disipa
de condensator, p e p n nd c a e im l an aplica en i nea nominal i ece
prin el curentul nominal: PdM U N I N tg .
60
OBSERVA II IMPORTANTE
1. În acest tip de anali ( i n probleme) ili m pen implifica ea calc lelo
valorile efecti e ale m rimilor UN i IN. n p ac ic , en i nea nominal a an mi o
conden a oa e poa e fi da i n c en al e na i , n cele mai m l e conden a oa e
a p eci a aloa e UN în curent continuu. Curentul nominal, de multe ori numit
c en ond la o i a ipple c en n lb. engle , poa e fi da i ca aloa e
efec i i ca aloa e de c en con in (ampli dinea admi a c en l i al e na i
sinusoidal). Pentru valorile UN i IN da e n c en con in p e ea ma im e
UN IN
calc lea c : PdM tg .
2
2. Condensatoarele e p e p ne c au pierderi relativ mici, tg <0,1. Acea
presupunere ne permi e c b n ap o ima ie ili a ea ela iei I C U care
de e min dependen a curentului prin condensator de tensiunea aplica , neglijând
astfel e i en a e ie a pa alel din chema echi alen a condensatorului,
e i en care modeleaz pie de ile de p e e.
Sunt dou cazuri:
a) PdM PN , deci nu exist posibilitatea dep irii puterii nominale, r mânând
posibilitatea dep irii UN i IN. În acest caz exist o frecven pe care o vom numi
frecven critic , corespunz toare situa iei când prin condensator trece curentul IN i
la bornele condensatorului este tensiunea UN:
IN
IN cr C UN f cr (4.5)
2 CU N
Simbolic se poate reprezenta grafic în scar logaritmic solicitarea astfel:

IA UA
,
IN UN

1
IA UA
IN UN
f
fcr

Fig 4.2 Solicitarea elec ic a conden a o l i n f nc ie de frecven

Deci sunt dou domenii de frecven pentru care:
f fcr; UA=UN; IA= CUN
f fcr; IA=IN; UA=IN / ( C)
b) PdM PN , exist pericolul dep irii puterii nominale, deci exist limitare în UN,
IN, i PN. în acest caz sunt dou frecven e critice, f1 i f2.
C en l p in conden a o c e e linia c f ec en a, i implici c e e i p e ea
di ipa de conden a o P U N I tg U N C U N tg . La f ec en a f1 se atinge
61
valoarea puterii nominale. Frecven a f1, corespunde situa iei când la bornele
condensatorului este tensiunea UN i condensatorul disip puterea PN:
P
PN UN C U N tg f N (4.6)
1
1 2 2
U Ctg
N
Pen a n dep i p e ea nominal , la f ec en e mai ma i ca f1 eb ie c
aloa ea en i nii, n condi iile nei p e i egale c cea nominal . Pan a de c e e e a
c en l i p in conden a o e ed ce co e p n o . Frecven a critic f2, corespunde
situa iei când prin condensator trece curentul IN i condensatorul disip puterea PN
(IN= 2CU):
I I 2 tg
P I N tg f N (4.7)
N N C 2 2 CP
2 N
Simbolic, graficul este:

UA IA
,
UN IN

IA
UA IN
UN

f
f1 f2

Fig. 4.3 Solicitarea elec ic n f nc ie de frecven a conden a o l i a nci c nd e e o ibil

atingerea puterii nominale
Deci sunt trei domenii de frecven pentru care avem valorile admisibile:
UA UN
(4.8)
1) f f1 ; I A U NC
PA C U N2 tg

PA PN (4.9)
PN
2) f1 f f2; U A =2 f
Ctg
PN C
IA CU A
tg

IA IN (4.10)
IN
3) f f2; U A
C
2
I N tg
PA
C

62
Tabel l 4.1 in e i ea ela iile de mai .
Tab. 4.1
Domeni f ec en : 0<f<f1 f1<f<f2 f>f2
Tensiune maxim PN IN
admi ibil UA UN UA
C
Ctg
Curent maxim C UN PN C
admisibil IA IN
tg
P e e di ipa C U N2 tg PN I N2 tg
(admi ibil ) PA=UA·IA C

4.2. Probleme rezolvate

4.2.1. S se determine toleran a unui condensator plan (ceramic monostrat) la
realizarea c ruia se utilizeaz un dielectric cu permitivitatea = 5%, grosimea
dielectricului d= 5% i suprafa a arm turii S 4%.
Rezolvare:
Aplicând calculul absolut se ob ine:
1 t S 1 ts S
Cmax Cn d 1 td d t t s td t t s
tc 14,84%
Cn S 1 td
d
S 1 t S 1 ts
Cn Cmin d d 1 td 1 t 1 ts t td t s t t s
tc 1 13,14%
Cn s 1 td 1 td
d
Toleran a condensatorului este:
tc=max{tc+, tc-}= 14,84%, deci 14,84%
Aplicând rela ia Taylor se ob ine:
C S C d C
tc t t t
C C S s C d d
S
unde C
d
C S
1
C S d
d
S C S
1
C S S d
d
d C d 1
S 2 1
C d S d
d
înlocuind, rezult :
63
 tc=t +td+ts= ±14%
4.2.2. S se determine capacitatea unui condensator multistrat cu n straturi,
dac o arm tur oarecare nu este conectat la regiunea de contactare a arm turilor.
Rezolvare:
La conectarea corect a celor n arm turi, capacitatea condensatorului este:
S
C (n 1)C0 (n 1) ;
d
unde: C0=capacitatea unui condensator cu un strat;
= permitivitatea efectiv a dielectricului;
S= suprafa a arm turii;
d= grosimea dielectricului;
Dac o arm tur nu este conectat la regiunea de lipire, atunci vor fi dou cazuri:
a) Prima sau ultima arm tur nu este conectat , în acest caz vom avea:
C n 2 C0
b) O arm tur oarecare din interiorul condensatorului (arm turile 2, 3,..., n-1) nu
este conectat , caz în care:
S C0 1
C (n 3)C0 (n 3)C0 C0 n 3
2d 2 2
1 1

n n

a) b)
Fig. 4.4. Condensator multistrat

4.2.3. Un condensator ceramic multistrat este format din suprapunerea a 30

straturi. S se determine toleran a condensatorului tiind c permitivitatea efectiv
este 2%, suprafa a arm turii S 3% i grosimea dielectricului d 2% (se
neglijeaz abaterea datorit nealinierii la suprapunerea straturilor)
Rezolvare:
Capacitatea condensatorului multistrat este:
C 29 C0 ;
S
unde C0 , este capacitatea condensatorului cu un strat
d
S
C 29
d
Not m cu tc, toleran a condensatorului.
Utilizând defini ia toleran ei, se ob ine:

64
 1 t S 1 t S
s
29 29
d 1 t d
C C d
t max N
c C S
N 29
d
1 t 1 t 1 t t t t t t
s d s d s
t t 7,2%
c 1 t c0 1 t
d d

S 1 t S1 t
s
29 29
d d 1 t
C C d
t N min
c C S
N 29
d
1 t 1 t t t t t t
s s d s
t 1 6,8%
c 1 t 1 t
d d
Deci tc=max{tc+, tc-}
Aplicând rela ia Taylor se ob ine:
C S C d C
tc t t t t co 7%
C C S s C d d

4.2.4. S se determine raportul grosimilor a doi dielectrici utiliza i pentru

realizarea unui condensator plan, astfel încât coeficientul de temperatur al
capacit ii s fie nul. (Se va ine seama numai de varia ia cu temperatura a
permitivit ii efective).

1 1
d1

2
d2

Fig. 4.5. Condensator cu doi dielectrici

0
Se d : 1=3; 1=100ppm/ C;
0
2=2; 2= -30ppm/ C

Rezolvare:
Condensatorul ob inut este echivalent cu dou capacit i conectate în serie:

65
 S S C C
1 2
C , C , C=
1 1 d 2 2 d C C
1 2 1 2
C C C C C C
1 2 1 2 2 1
e C C 1 C C 2 C C
1 2 1 2
1 dC1 1 S d 1
1 C dT S d dT 1
1 1
1 d
1
1 dC
2
2 C dT 2
2
C C C C
1 2 2 1 1 2 2 1
0
e C C C C
1 2 1 2
C
1 1
C C 0
1 2 2 1 C
2 2
S
1d d
1 1 2
2,22
S d
2 1
2d
2

4.2.5. S se determine tipurile condensatoarelor C1 i C2 i s se calculeze

capacit ile lor, astfel încât capacitatea echivalent ob inut prin conectarea lor în
paralel s fie 25pF i coeficientul de varia ie cu temperatura al capacit ii
echivalente s fie zero.
Rezolvare:
Not m capacitatea echivalent cu Cp:
Cp=C1+C2

Coeficientul de varia ie cu temperatura al lui Cp va fi:

C C C C
1 p 2 p
;
p C C 1 C C 2
p 1 p 2
unde 1 i 2 sunt coeficien ii de varia ie cu temperatura al capacit ilor C1,
respectiv C2
C C
1 1 2 2
p C C
1 2
Se ob ine sistemul de ecua ii:

66
 C1 C2 25
C1 1 C2 2 0
C1 C2
C1 + C 2 = 25
C1 1 C2 2 0
întrucât C1>0, C2>0, pentru ca ecua ia a II-a s aib solu ii reale, trebuie ca 1
i 2 s fie de semn opus i se aleg condensatoare ceramice, plate, miniatur , tip I,
BC Components [25]:
C1 cu 1=100ppm/0C
C2 cu 2= -150ppm/0C.
2 150
C C C 1,5C
1 2 100 2 2
1
C 1,5C 25 pF
2 2
C 10 pF , C 15 pF
2 1

4.2.6. S se determine capacitatea maxim echivalent ce se poate ob ine prin

conectarea în paralel a unui condensator ceramic, plat, miniatur , BC components
[25], cu coeficient de temperatur P100 cu unul de la aceea i firm cu coeficient de
temperatur N150, astfel încât coeficientul de varia ie cu temperatura al capacit ii
echivalente s fie egal cu zero.
Rezolvare:
Cp=C1+C2
C C
1 1 2 2
0
p C C
1 2
Rezult sistemul:
C C C
1 2 p
C C 0
1 1 2 2
Conform [25] rezult :
0
1=100ppm/ C, C1M=47pF (capacitatea maxim )
0
2= -150ppm/ C, C1M=330pF (capacitatea maxim )

2 150
C C C 1,5C
1 2 100 2 2
1
C2 1,5C2 Cp
Dac C2=330pF C1=495pF>C1M
Dac C1=47pF .. C2 C 1 31,33 pF , se alege C2=33pF
1
2
Deci Cp=47+33=80pF, capacitatea maxim .
4.2.7. S se determine capacitatea maxim echivalent ce se poate ob ine prin
conectarea în serie a unui condensator C1 (ceramic tip I, plat, miniatur , firma BC
67
components [25]), cu coeficientul de temperatur P100, cu condensatorul C2, de la
aceea i firma, cu coeficientul de temperatur N150, astfel încât coeficientul de
varia ie cu temperatura al capacit ii echivalente s fie zero. Dar prin conectarea
condensatorului C1 cu condensatorul C3 cu coeficientul de temperatur N750?
Rezolvare:
CC
C 1 2
s C C
1 2
C C
1 2 2 1
0
C C s
1 2
0
Din catalog [25] C1M=47pF, 1=100ppm/ C i C2M=330pF, 2= -150ppm/0C
2 150
C C 0 C C 47 70,5 pF
1 1 2 2 2 1 100
1
Se alege C2=82pF, toleran 10 %
47 82
C 29,8 pF , capacitatea maximă
s 47 82
4.2.8. S se aleag tipurile de componente pasive cu caracteristicile
corespunz toare astfel ca frecven a de t iere fT a filtrului din figur s aib o
1
toleran de 7%.Se d : f T
2 RC
R=1k , IRmax=10mA
C=1nF, UCmax=10V
0
a [-10, 70] C
o
ref = 20 C
Fig. 4.6. Filtru RC trece jos

Rezolvare:
Puterea disipat de rezistor Pd este:
Pd=R I2=103 10-4=0,1W
C derea de tensiune maxim pe rezistor este:
U=R I=103 10-2=10V
Conform datelor din catalog rezistoarele de tip MS16 [25] - cu pelicul metalic sau
CBT25 [22] rezistoare de volum au N=700C. Ca atare, inând seama de cele
stabilite privitor la solicitarea în putere i tensiune corespunz tor condi iilor
problemei de fa , poate fi ales unul din rezistoarele indicate mai sus.
Având în vedere intervalul de temperatur în care func ioneaz circuitul poate
fi ales orice tip de condensator.
Toleran a frecven ei de t iere tfT, datorat toleran elor tR i tC va fi:
R f C f
t T t T t t t
fT f R R f C C R C
T T
Coeficientul de varia ie cu temperatura al frecven ei de t iere, fT:
R fT C fT
fT R C R C
fT R fT C

68
 Varianta relativ cu temperatura t este:
t = fT =50·( 1+ 2)
Din punct de vedere al capacit ii nominale i orientativ al toleran elor
(excluzând condensatoarele cu toleran mai mare de 7%) exist , conform
catalogului, posibilitatea alegerii unuia din urm toarele tipuri de condensatoare:
condensator ceramic tip I, plat, miniatur [25], cu coeficient de temperatur H750,
condensator multistrat COG [26] sau condensator cu polistiren LCR [27].

4.2.9. S se determine tipurile componentelor pasive cu caracteristicile

corespunz toare, astfel încât durata impulsului monostabilului din figur s aib o
toleran minim .
Se d : T=RC ln2
R=1M , URmax=5V
C=100nF, UCmax=5V
0
a [-30, 90] C
o
ref = 20 C

Fig. 4.7. Circuit monostabil

Rezolvare:
Puterea disipat de rezistor este:
U2 25
P 25 W
d R 106
Dac R este rezistor cu pelicul de carbon [23], din catalog rezult :
0 0
N=70 C, M=155 C i puterea nominal a rezistorului va fi:
155 70
P P M N 25 10 6 32,7 W
N d 155 90
M f
Dac R este rezistor cu pelicul metalic , de tip MRS16 [25], din catalog rezult :
0 0
N=70 C, M=155 C, deci puterea nominal a rezistorului va fi:

M N 155 70
P P 25 10 6 32,7 W
N d 155 90
M f
Analizând alegerea rezistorului din punct de vedere al intervalului de
temperatur , puterii nominale, tensiunii i valorii rezisten ei, rezult conform
catalogului, c C poate fi de tip multistrat i cu poliester.
Având în vedere capacitatea de 100nF rezult c se pot utiliza urm toarele
tipuri de condensatoare:
- condensator multistrat X7R EPCOS [26]
- condensator cu polistiren LCR [27].
Toleran a d a ei imp l l i de di în func ie de toleran ele lui R i C va fi:
R T C T
t' t t t t
di T R R T C C R C
Coeficientul de varia ie cu temperatura di va fi:
tR= 0,5%, tC= 5%, R= 50ppm/0C, C/C=1% (în gama de temperatur )

69
 R T C T
di T R R T C C R C
Deci toleran a global a impulsului va fi:
tT=tR+tC+ R + C/C =0,5+5+50·70·10-6+1=6,85%

4.2.10. Se d circuitul monostabil din figur . S se aleag tipurile de

componente pasive cu caracteristicile corespunz toare, astfel ca abaterea duratei
impulsului datorat de monostabil s fie minim .
RC
Se d : di
2
R=100k , URmax=10V
C=10pF, UCmax=10V
Ta [-20, 65]0C
Tref = 20oC

Fig. 4.8. Circuit monostabil

Rezolvare:
Puterea disipat de rezistor este:
U2 100
P 1 mW
d R 105
Având în vedere intervalul de temperatur în care func ioneaz rezistorul (650C< N),
tensiunea i valoarea rezisten ei, rezult c R poate fi rezistor cu pelicul de carbon
[23].
Din punct de vedere al intervalului de temperatur poate fi utilizat orice tip de
condensator; analizând din punct de vedere al capacit ii, rezult c pot fi utilizate
urm toarele tipuri: condensatoare ceramice monostrat, multistrat sau cu polistiren.
Toleran a duratei di, di în func ie de toleran ele componentelor R i C va fi:
K T C T
t' t t t t
di T R R T C C R C
Coeficientul de varia ie cu temperatura al duratei di, este:
R T C T
di T R R T C C R C
Deci toleran a global a lui di este:
t di t ' di T T tR tC R C T
Analizând din punct de vedere al toleran elor i varia iei cu temperatura, al
componentelor ce se pot utiliza, rezult c toleran a minim a lui T se poate ob ine
pentru combina ia rezistor cu pelicul metalic tip MRS16[25] i condensator
ceramic multistrat EPCOS [26] cu tC= 5%, C=(0 30)ppm/0C.
Deci tR= 1%, R= 50ppm/0C
tC= 1%, C= 30ppm/0C
tdi=0,5+1+(50+30)10-4 45=2,36%

4.2.11. S se analizeze solicitarea electric a condensatorului cu urm torii

parametri:
70
CN=12nF, UN=25V ( aloa e efec i ) , IN=0,05A ( aloa e efec i ), PN=2mW, tg
=5 10-4
Rezolvare:
Puterea disipat maxim de condensator este:
PdM=IN UN tg =0,625mW<PN, deci nu exist limitare în putere.
Frecven a critic este:
I
N
f 26,5kHz
cr 2 C U
N N
Solicitarea poate fi reprezentat grafic:
UA IA
,
UN IN

IA
1
IN
UA
UN
f
fcr=26,5 KHz
Fig. 4.9. Solicitarea elec ic n f nc ie frecven
Deci se poate spune c exist dou domenii de frecven pentru care sunt valabile
rela iile:
a) f 26,5kHz
UA=UN=25V
IA= CNUN
PdA=UA IA tg = CNUN2 tg
b) f 26,5kHz
IA=IN=0,05A
I
U N
A C
N
I 2 tg
N
P U I tg =
dA A A C
N

4.2.12. S se analizeze solicitarea electric a unui condensator cu parametrii:

CN=100nF, UN=50V, IN=0,2A, PN=10mW, tg =10-2.
Rezolvare:
Puterea maxim pe care trebuie s o disipe condensatorul este:
PdM=UN IN tg =0,1W>PN
Deci exist limitare în putere, cele dou frecven e critice fiind:

71
 P
f N 637 Hz
1 2 U C2 tg
N N
I 2 tg
N
f 627 kHz
2 2 P C
N N
Orientativ solicitarea poate fi reprezentat astfel:
UA IA
,
UN IN

1
IA
UA IN
UN
f
f1=637 Hz f2=637 kHz
Fig. 4.10. Solicitarea elec ic n f nc ie frecven
Deci, se poate spune c exist trei domenii de frecven pentru care sunt valabile
rela iile:
a) f 637Hz
UA=UN=50V
IA= CNUN
PdA=UAIAtg = CNUN2 tg
b) 637Hz f 627kHz domeni l n ca e e limi ea p e ea di ipa admi ibil la
valoarea puterii nominale: PdA=PN=10mW.
Pen a n e dep i p e ea nominal en i nea ma im admi ibil eb ie ed
la valoarea:
P
U N curentul admisibil rezultând prin calcul:
A C tg
N
P C
I N N
A tg
c) f 627kHz

n ace domeni eb ie limi a aloa ea c en l i admi ibil la IN.

IA IN
Ten i nea admi ibil eb ie c n con in a e, fiind ac m p opo ional c 1/ :
I
U N ,
A C
N
1
c nd mai accen a dec n domeni l (f1-f2) nde e a p opo ional c .
P e ea admi ibil e l prin calcul:

72
 I 2 tg
N
P
dA C
N

4.2.13. Se dau dou condensatoare C1, C2 cu parametrii: C1=12nF, UN1=25V,

IN1=0,05A, PN1=2mW, tg 1=5 10-4, C2=68nF, UN2=160V, IN2=0,1A, PN2=0,1mW,
tg 2=8 10-3.
S se analizeze solicitarea electric a condensatorului ob inut prin conectarea în
paralel a dou condensatoare C1 i C2.
Rezolvare:
Se analizeaz individual solicitarea electric a fiec rui condensator.
Puterea maxim pe care trebuie s o disipe C1 este:
PdM1=UNiIN1 tg 1=0,625mW<PN1
Exist o singur frecven critic
I
N1
f 26,5KHz
cr 2 CU
N1
Puterea maxim pe care trebuie s o disipe C2 este:
PdM2=UN2 IN2 tg 2=0,128mW >PN2.
Exist frecven ele critice:
P
f N2 1,11kHz
1
2 C U 2 tg
2 N2 2
I tg
f N 2 2 1,86kHz
2
2 P C
N2 2
Trasându-le pe amândou pe acela i grafic orientativ:
U, I

160 V 0,1W 0,1A

25 V 0,05A

Uc2
Uc1
f
1,11 KHz 1,86 KHz 26,5 KHz

Fig. 4.11. Solicitarea în frecventa a mai multor condensatoare montate in paralel

Condensatoarele C1 i C2 fiind conectate în paralel, la bornele condensatorului
echivalent C se poate aplica minimul tensiunilor maxime ce pot fi aplicate la bornele
condensatoarelor C1 i C2.
Deci UCA=min{UA1, UA2}
Se analizeaz fiecare interval ce a rezultat din solicitarea condensatoarelor C1 i C2.
Pentru f 1,11kHz, UA1=25V i UA2=160V
UMA=min{UA1, UA2}=25V
Pe acest interval se limiteaz tensiunea la bornele condensatorului C la 25V.

73
 P
Pentru 1,11kHz < f < 1,86KHz, UA1=25V, U A2 N2
C tg
2 2
Pentru a putea compara pe UA1 cu UA2, calcul m frecven a la care UA2=25V.
PN 2 PN 2
U A2 25 f cr'
C 2 tg 2 2 25 C 2 tg 2
1
10
f cr' 117
, MHz 1,86 KHz
2 25 68 10 -9 8 10 3

Deci UA2>UA1=25V UAC=25V

Pe acest interval tensiunea la bornele condensatorului se limiteaz la 25V.
I N2
Pentru 1,86 < f < 26,5kHz, UA1=25V, U A2
C2
Compar m pe UA2 cu 25V, UA2=25V
I
N2
f ''
cr 2 C 25
2
10 1
f '' 9,36 KHz 26,5KHz
cr 2 68 10 9 25
Deci pe intervalul 1,86 f 9,36 kHz, tensiunea UAC=25V, iar pe intervalul
I
9,36 f 26,5kHz, UA2<UA1, tensiunea UAC este U AC U A2 N2
C
2
Pentru f 26,5 kHz,
I N1 10 6
U A1 4,1
C1
I N2 10 6
U A2 1,4
C2
10 6
U AC min U A1 , U A2 U A2 1,4
Deci prin condensatorul C2 poate s treac curentul IN2, iar prin condensatorul C1 se
limiteaz curentul la:
106
I' C U 12 10 9 1,4 16,8mA
C1 1 AC
Deci pe acest interval se limiteaz curentul prin condensatorul C, la valoarea:
I NC I N2 I ' C1 116,8 mA
Deci un grafic orientativ pentru solicitarea lui C, este:

74
 U, I
I N2
25V C2
116,8 mA

9,36 KHz 26,5 KHz

Fig. 4.12. Solicitarea termica in frecventa

4.2.14. Se d un condensator cu parametrii: CN=1nF, UN=100V, tg =10-3

IN=0,1A, PN=10mW. S se determine:
a) Banda de f ec en e în care poate fi utilizat condensatorul dac este parcurs de un
curent de 10mA (constant).
b) Banda în care poate fi utilizat condensatorul dac are la borne o tensiune de 10V
(constant ).
c) Tensiunea maxim ce poate fi aplicat la bornele condensatorului, dac el
func ioneaz la frecven a f=500kHz.
Rezolvare:
a) Condensatorul fiind parcurs de un curent constant de 10mA, utilizarea lui în
frecven este limitat de dep irea tensiunii nominale i a puterii nominale.
Se verific dep irea puterii nominale:
PdM=UN IN tg =102 10-2 10-3=1mW<PN
Deci neexistând posibilitatea dep irii puterii nominale, banda în care poate fi
utilizat condensatorul este dat de limitarea în tensiune:
I 10 2
f 15,9 kHz
min 2 CU 2 10 9 102
N
Rezult c se poate utiliza condensatorul în banda de frecven f 15,9kHz.
Rezultatul se explic p in leg a din e c en i en i ne I= CU; la f ec en e
joa e en i nea p nd c e e mai m l dec cea nominal , pen a men ine p in
ci c i acel c en con an imp de da ele p oblemei. n concl ie, eb ie
l c m la f ec en e mai ma i dec cea calc la an e io f=15,9 kH .

b) Condensatorul având la borne o tensiune constant de 10V, utilizarea lui în

frecven este limitat de dep irea puterii nominale i a curentului nominal.
Se verific dac se poate dep i puterea nominal :
PdM=UN IN tg =10 10-1 10-3=1mW<PN
Rezult c nu exist limitare în frecven din cauza dep irii puterii nominale,
r mânând doar limitarea datorit dep irii curentului nominal, deci:
IN 10 1
f 1,59MHz
max 2 C U 2 10 9 10
Deci condensatorul poate fi utilizat în banda f 1,59MHz.
c) Puterea maxim pe care trebuie s o disipe condensatorul este:
75
 PdM=UN IN tg =102 10-2 10-3=1mW<PN
Deci exist o singur frecven critic :
I 10 1
f N 159,2 KHz
cr 2 C UN 2 10 9 102
La f=500kHz>fcr, condensatorul func ioneaz în domeniul de limitare a curentului,
deci tensiunea maxim ce poate fi aplicat la borne este:
I
N 10 1
U 31,8 V
A 2 f C 2 5 105 10 9

4.2.15. Se dau dou condensatoare cu parametrii:

C1=1nF, UN1=100V, IN1=0,1A, tg 1=10-2, PN1=50mW
C2=2,2nF, UN2=25V, IN2=50mA, tg 2=10-2, PN2=5mW.
Pentru condensatorul echivalent ob inut prin conectarea în paralel a celor dou
condensatoare C1 i C2, s se determine:
a) Banda de frecven în care poate fi utilizat condensatorul echivalent dac la borne
are o tensiune constant de 15V.
b) Banda de frecven în care poate fi utilizat condensatorul dac prin acesta trece un
curent constant de 1mA.
c) Tensiunea maxim ce poate fi aplicat la bornele condensatorului dac
func ioneaz la frecven a de 100kHz.
Rezolvare:
a) Condensatoarele C1 i C2 având la borne o tensiune de 15V, utilizarea
condensatorului echivalent în frecven este limitat dep irea curen ilor nominali i
a puterilor nominale ale celor dou condensatoare.
Se verific dep irea puterii nominale pentru C1:
PdM1=U IN1tg 1=15 10-1 10-2=15mW<PN1
Rezult c pentru C1 r mâne limitarea în curent:
I
N1 10 1
f' 1,06 MHz
max 2 C U 2 10 9 15
1
Pentru C2, va fi:
PdM2=U IN2tg 2=15 5 10-2 10-2=7,5mW>PN2
Deci vom avea dou limit ri pentru C2:
I 5 10 2
f '' N2 241kHz
max 2 C U N 2 2 2,2 10 2 15
2
P 5 10 3
f ''' N2 160kHz
max
2 U 2 C tg 2 152 2,2 10 3 10 2
2 2
Rezult c banda de frecven în care poate fi utilizat condensatorul echivalent este:
f min f max, f max, f max}=160kHz.
b) Dac prin condensatoarele C1, C2 conectate în paralel trece curentul de 1mA,
atunci prin fiecare condensator trece curentul:

76
 C 1
I 1 I 10 3 0,3125 mA
1 C C 3,2
1 2
C 2,2
2
I I 10 3 0,6875 mA
2 C C 3,2
1 2
Pentru C1, puterea disipat maxim este:
PdM1=UN1 I1 tg =102 0,3125 10-3 10-2=0,3125mW<PN1
Frecven a minim pân la care poate fi utilizat este:
I
1 0,3125 10 3
f' 497,6 Hz
min 2 C U 2 10 3 10 2
1 N1
Pentru C2, puterea este:
PdM2=UN2 I2 tg 2=25 0,6875 10-3 10-2=0,17mW<PN2
I
2 0,6875 10 3
f '' 1,99 KHz
min 2 C U 2 2,2 10 9 25
2 N2
Deci condensatorul echivalent poate fi utilizat în banda f ma f min,
f min}=1,99kHz.
PdM1=UN1 I1tg 1=102 10-1 10-2=0,1W>PN1
Frecven ele critice sunt:
P
N1 5 10 2
f 79,6 KHz
11 2 C U 2 tg 2 10 9 104 10 2
1
I
N2
tg 10 2 10 2
f 318 KHz
21 2 C P 2 10 9 5 10 2
1 N1
PdM2=UN2 I2 tg 2=25 5 10-2 10-2=12,5mW<PN2
P
N2 5 10 3
f 57,9 KHz
12 2 C U 2 tg 2 2,2 10 3 252 10 2
2 N2
I 2 tg 25 10 4 10 2
f N2 2 361KHz
22 2 C P 2 2 ,2 10 9 5 10 3
2 N2
La frecven a de 100kHz, condensatoarele C1 i C2 func ioneaz în limitare de
putere, deci:
P
N1 5 10 2
U 89,2V
A1 2 f C tg 2 105 10 3 10 2
1 1
P
N2 5 10 3
U 19V
A2 2 f C tg 2 105 2,2 10 9 10 2
2 12
Deci tensiunea maxim ce se poate aplica la bornele condensatorului
echivalent la frecven a de 100kHz. este:
UAC=min{UA1, UA2}=19V

4.3. Probleme propuse

77
 4.3.1. La realizarea unui condensator ceramic monostrat se folose te un
dielectric cu permitivitatea efectiv t r= 6%, arm tura condensatorului având
suprafa a S cu tS= 5%. S se determine toleran a grosimii dielectricului, pentru a
ob ine o toleran a capacit ii condensatorului de 18%.
R: tg= 7%

4.3.2. Un condensator ceramic multistrat format din 20 de straturi, are

toleran a permitivit ii dielectricului de 0,5%, grosimea dielectricului este de 1%.
S se determine abaterea ce trebuie ob inut la depunerea arm turii, astfel ca s se
ob in o toleran de 2% a capacit ii condensatorului.
R: ts= 8,87%

4.3.3. S se determine capacitatea unui condensator ceramic multistrat, format

din n straturi, pentru situa ia când dou arm turi oarecare nu se conecteaz la
regiunile de lipire. Se va considera permitivitatea efectiv a dielectricului ,
grosimea unui strat d i suprafa a unei arm turi S.
S
R: primele dou arm turi consecutive: C n 2
d

78
 Capitolul 5

INDUCTOARE
5.1. No i ni teoretice

5.1.1. Defini ie
Ind c o l e e o componen elec onic pa i a c ei impedan a e n
ca ac e p eponde en ind c i . U al, ind c oa ele e eali ea p in bobina ea n i
cond c o fila ; de aici i den mirea de bobine ca e e d n mod obi n i
ind c oa elo . Din p nc de ede e fi ic ind c i i a ea a ind c an a e e defini ca
raportul dintre fluxul magnetic propriu, i c en l, i, ce ba e ind c o l:
L (5.1)
I
Ind c an a e e pa ame l f ndamen al al ind c o l i i depinde de fo m ,
dimen i nile i n m l de pi e, mod l de pla a e a ace o a ( n l a mai m l e
a i) i de e i en a mie l i magne ic (ca e infl en ea pe fo man ele bobinei
p in c a a fi ic , p in fo ma geome ic i p in po i ia fa de bobinaj).

5.1.2. Parametrii inductoarelor

Inductorul, ca o ice componen pa i e e ca ac e i a de pa ame ii p e en a i n
pa ag af l 1.1: ind c an a nominal LN, ole an a , coeficien l de a ia ie c
temperatura T, intervalul temperaturilor de utilizare [ m, M], p e ea nominal PN,
ole an a j, ole an a global g.
- Ind c an a nominal , LN - depinde de dimen i nile geome ice ale bobinei, da i
de p e en a i cali a ea mie l i magne ic pe ca e e e con i bobina, ale n
f nc ie de domeni l de f ec en de l c a ace eia.
- Curentul nominal IN ep e in aloa ea ma im efec i a c en l i in oidal ce
poa e ba e ind c o l n egim de f nc iona e ndel nga .
Pentru unele tipuri de bobine e e da n ca alog aloa ea ma im a
componen ei con in e a c en l i, ce poa e fi aplica bobinei n egim de
f nc iona e ndel nga .
- Ten i nea nominal , UN la bornele inductorului;
- F ec en a o ie de e onan , fR, e e da de ela ia:
1
fR (5.2)
2 LN C p
unde Cp ep e in capaci a ea pa a i a ind c o l i; acea a depinde de c a
con c i a bobinei, pe mi i i a ea ela i a mie l i i a elemen elo din
ma e iale i olan e ( a i de lac, op ea, ca ca de plastic, etc.); în schema
echi alen a ind c o l i apa e n pa alel c ind c an a.
79
 În unele cataloagele de inductoare, pentru a indica acest parametru, se
folo e e ac onim l SRF (Self-Resonant Frequency).
- Factorul de calitate al inductorului, Q, este egal c apo l din e p e ea eac i
de ol a n ind c o la f ec en a de l c i p e ea ac i di ipa n ace a i e e
inversul tangentei unghiului de pierderi tg :
1 LI 2 L
Q 2 (5.3)
tg Rs I Rs
unde =2 f, f = f ec en a de l c a bobinei;
L = ind c an a bobinei la f ec en a f;
Rs = e i en a e ie de pie de i a bobinei la f ec en a f, de e mina de
pie de ile p in cond c ie n cond c o l din ca e e e eali a bobinaj l bobinei
i de pie de ile n ma e ial l magne ic al mie l i (pierderi prin histerezis,
pie de i p in c en i biona i a c en i Fo ca l , e c.), de pie de ile n
ma e iale i olan e (i ola ia cond c o l i, ca ca , elemen de p o ec ie,
impregnant, etc.), de pierderi în ecran.
=complementul unghiului de defazaj n e en i nea i c en l ca e ba
bobina, numit unghi de pierderi.
n ca alog e e pecifica aloa ea ace i fac o ( aloa ea minim ga an a -
Qmin a aloa ea Q la o an mi f ec en a e e da ca ac e i ica de
a ia ie a fac o l i de cali a e n f nc ie de f ec en ).
- Re i en a n c en con in , Rcc e e e i en a bobinei m a la f ec en e o
i e e de e mina n p incipal de e i en a fi l i cond c o l i din ca e e e
eali a bobina;

5.1.4. Solicitarea electric a inductorului

Con ide nd n ind c o ca e a e ind c an a L, en i nea nominal UN,

curentul nominal IN, p e ea nominal PN, tangenta unghiului de pierderi tg ,
m imile elec ice la ca e poa e fi olici a ind c o l la dife i e f ec en e vor trebui
fie mai mici dec cele ma im admi ibile de e mina e n f nc ie de pa ame ii
nominali.

OBSERVA II IMPORTANTE
1. n ace ip de anali ( i n p oblemele e ol a e) ili m pen implifica ea
calculelor valorile efecti e ale m rimilor UN i IN., e i i ob e a iile imila e de
la capi ol l Condensatoare .
2. Ind c oa ele e p e p ne c a pierderi relativ mici, Q>10 sau tg <0,1. Acea
p e p ne e ne pe mi e c b n ap o ima ie ili a ea ela iei I U / L care
abile e dependen a c en l i p in ind c o n f nc ie de en i nea aplica ,
neglij nd a fel e i en a e ie a pa alel din chema echi alen a ind c o l i,
e i en ca e modelea pie de ile de p e e.

80
 Valorile maxim admisibile ale tensiunii (UA) i c en l i (IA) e de e min
a fel: e de e min p e ea nominal ce a p ea fie di ipa de ind c o Pdmax,
Pd max U N I N tg (5.13)
i e compa c p e ea nominal , e l nd do ca i.

Daca Pdmax>PN, a nci e i do f ec en e c i ice (f1 i f2) i e aplic

algoritmul prezentat mai jos la punctul (I).
Dac Pdmax PN , a nci e i doa o ing f ec en c i ic (f0) i e aplic
algoritmul prezentat mai jos la punctul (II).
La f ec en e joa e, c en l p in ind c o poa e a ea alori mari, el trebuie limitat la
valoarea IN. Ten i nea la bo ne ca e men ine c en l con an e e: U L IN .
De la o an mi f ec en (no a f1), p e ea di ipa de c e ind c o poa e dep i
p e ea nominal . P e ea di ipa de c e inductor are expresia
Pd L I N2 tg , (5.16)
F ec en a f1 e calc lea p n nd condi ia:
2 PN
Pd f f PN 2 f 1 LI N tg PN f1 2 (5.17)
1 2 LI N tg
Pe e f ec en a f1, din condi ie de a men ine p e ea la o aloa e egal c PN,
avem:
PN 1
IA ~ f 2 (5.18)
2 fLtg
2 fLPN 1
UA ~ f 2 (5.19)
tg
C e c nd i mai m l f ec en a, la n momen da en i nea pe ind c o a
egala en i nea nominal . No m acea f ec en c f2. Ea se deduce punând
condi ia:
2
2 f 2 LPN UN tg
U UN UN f2 (5.20)
f f2 tg 2 LPN
La f ec en e mai ma i dec f2 avem:
UN
IA ~ f 1 ; U A U N ct (5.21)
2 fL
n concl ie, n f nc ie de f ec en apa ei domenii n ca e e imp n
cce i e ic ii: a p a c en l i n domeni l f ec en elo joa e p n la f ec en a
c i ic f1, asupra puterii disipate în domeniul f1 f2 i a p a en i nii la f ec en e
mai ma i dec f ec en a c i ic f2. Tabel l 5.1 in e i ea calc lele efec a e mai
. Fig a 5.4 p e in a ia ia m imilo IA i UA n f nc ie de f ec en .
Tab. 5.1
Domeni f ec en : 0<f<f1 f1<f<f2 f>f2
Curent maxim PN UN
admisibil I N
2 fLtg 2 fL

81
 Tensiune maxim 2 fLPN
admi ibil 2 fLIN UN
tg
P e e di ipa PA 2 fLI N2 tg PN U N2 tg
(admi ibil ) 2 fL
IA; UA
~f--1/2
IN
UN
~f--1

(log)
~f1/2

~f

f1 f2 f
(log)

Fig. 5.4 Va ia ia m imilo IA, UA n f nc ie de f ec en

II) Dac Pdmax PN, limi a ea n en i ne e p od ce la o f ec en mai mic

dec limi a ea n p e e. La f ec en e joa e c en l admi ibil e e I N iar tensiunea
admi ibil c e e linia c f ec en a, UA=2 fIN. De la o an mi f ec en (no a
f0), en i nea pe ind c o poa e dep i en i nea nominal . F ec en a f 0 se
calc lea p n nd condi ia ca ind c o l fie olici a n acela i imp a la c en
nominal c i la en i ne nominal :
UN
U N 2 f 0 LI N f0 (5.22)
2 LI N
La f ec en e mai ma i dec f0 avem:
UN
IA ~ f 1 ; U A U N ct (5.23)
2 f
Deci, n f nc ie de f ec en , apa do domenii n ca e e imp n cce i
e ic ii: a p a c en l i n domeni l f ec en elo joa e p n la f ec en a c i ic f0
i a p a en i nii la f ec en e mai ma i dec f ec en a c i ic f 0. Tabelul 5.2
in e i ea calc lele efec a e mai . Fig a 5.5 p e in a ia ia m imilo I A i
UA n f nc ie de f ec en n ace ca .
Tab. 5.2
Domeni f ec en : 0<f<f0 f>f0
Curent maxim UN
admisibil I N 2 fL
Tensiune maxim 2 fLIN UN
admi ibil

82
 IA; UA

IN
UN
~f--1

(log)

~f

f0 f
(log)

Fig. 5.5 Va ia ia m imilo IA, UA n f nc ie de f ec en n ca l f1>f2

Obser a ie: n ela iile an e ioa e, n ca l n ca e e a e n ede e infl en a

temperaturii mediului ambiant asupra puterii maxim admisibile disipate de inductor,
p e ea nominal PN a fi nloc i c PA , ce e de e min confo m pa ag af l i
1.3.3.

5.2. Probleme rezolvate

5.2.2. S e calc le e ind c an a n i ind c o c mie din fe i c

pe meabili a ea efec i ef=1600 iind c a e 100 pi e di p e pe n ing a,
pi l ng pi , l ngimea bobinei e e l=20 mm i diame l, d=3 mm.
.
N 2S
Rezolvare: L o ef l L
ef 0
Re l : L=7,2 mH.

5.2.5. S e calc le e e i en a ohmic a cond c o l i din ca e e e eali a

o bobin cilind ic , c n ing a , pi l ng pi , c no c nd m oa ele:
inductivitatea, L= 68 H, n m l de pi e N=50, diame l bobinei, d=1,2 mm,
diametrul conductorului de bobinaj (din cupru),
dCu=0,1 mm. La ce f ec en e i en a ohmic e e egal c mod l l eac an ei
bobinei?
Rezolvare: Re i en a ohmic a cond c o l i e e
lc
Rc c (5.24)
Sc
unde:
- c este rezistivitatea materialului din care este realizat conductorului de
bobinaj (de obicei cupru - Cu =17,2 10-9 m);
83
 - lc=N d este lungimea conductorului de bobinaj;
d c2
- Sc e e a ia ec i nii cond c o l i de bobinaj.
4
Re l :
4N d
Rc (5.25)
d c2
În cazul problemei: dc=dCu=0,1 mm; c= Cu=17,2 10-9 m. Deci Rc=0,5
Reac an a bobinei e e XL=j L.
4N d 2N d
X L Rc 2 fL 2 f
dc Ld c2
Re l : f=1,2 kH .

5.2.6. S e calc le e f ec en a ma im p n la ca e poa e fi folo i la

realizarea unei bobine un conductor de cupru masiv cu diametrul de 0,4 mm astfel
nc efec l pelic la fie neglijabil.
Rezolvare: Ad ncimea de p nde e ( ) eb ie fie mai ma e dec
diametrul conductorului:

d (5.26)
0 f

Re l : f 2
0d
9
17,2 10 m
Înlocuind
Cu

0
4 10 7 H / m
e l : f<26,9 kHz

5.2.7. Pen o bobin cilind ic f mie , a nd N=20 de pi e di p e pe n

ing a , pi l ng pi , diame l d= 2,5 mm i l ngimea l=10 mm e
calculeze curentul ma im admi (la f ec en e joa e). Se a con ide a cond c o l de
bobina e din c p emaila (den i a ea de c en ma im , J max=4 A/mm2).
Rezolvare: Se ili ea abel l din Ane a A5.
2
d Cu
dcond=l/N=0,5 mm => dCu=0,45 mm => S Cu = 0,159 mm2
4
2
Jmax=4 A/mm => Imax=JmaxSCu=636 mA
S-a folo i no a iile:
dcond - diametrul conductorului de bobinaj Cu+Em
dCu - diametrul intrinsec al conductorului de cupru
Ob e a ie: e i en a ohmic a cond c o l i de bobinaj e e:
4N d
Rc 2 =17 m . Rezul p e ea di ipa : P=RcI2 7 mW, deci nu se pune
dc
p oblema nei limi i a c en l i da o i p e ii di ipa e, la f ec en e joa e.

84
 5.2.8. S e calc le e n m l de pi e i diame l cond c o l i de bobinaj
Cu+Em (Jmax=4 A/mm2) pen o bobin f mie , c n ing a , pi l ng
pi , c no c nd m oa ele: ind c an a bobinei, L=10 H, diametrul bobinei, d=10
mm, c en l ma im p in bobin , Imax=1 A=IN. S e e ifice dac a p ea fi
ili a la f ec en a ma im de 20 kH n condi iile n ca e e neglijea efec l
pelicular.
2
d Cu IN 4 IN
Rezolvare: SCu 4 J max
d Cu
J max
0,564 mm

Din tabelul din Anexa A5, se alege prima valoare mai mare decât 0,564 mm.
Acesta este dCu=0,6 mm, de nde e l dcond=0,659 mm.
N 2S N 2S 0 NS Ld cond
L 0 0 N 66
l Nd cond d cond 0S
Ob e a ie: l=Ndcond=43,5 mm > 4d=40 mm.
Cu
La 20 kHz avem: 0,46 mm < dCu=0,6 mm. Deci bobina
f 0

con ide a n poa e fi ili a la f ec en a ma im de 20 kH neglij nd efec l

pelic la . Dac e do e e, o i, ace l c , o ol ie a fi ep oiec a ea chemei
elec onice n a a fel nc e ed c c en l ma im p in bobin la I' max=
2
JmaxS'Cu=Jmax = 0,675 A. Al ol ie: ili a ea cond c o l i li a ( e i fig a
4
5.6).

a b
Fig. 5.6 Tipuri de conductoare: a) ma i ; b) li a
5.2.9. Pen o bobin c ind c an a nominal L=100 H, e i en a ohmic a
conductorului de bobinaj Rc=0,9 , e calc le e angen a nghi l i de pie de i n
cond c o l de bobinaj i fac o l de cali a e co e p n o la f ec en ele de 10 Hz,
100 Hz, 1kHz, 10 kHz 100 kHz respectiv. Ce concluzie se poate trage de aici?
Rc 1
Rezolvare: tg c ; Qc
2 fL tg c
F ec en a: 10 Hz 100 Hz 1 kHz 10 kHz 100 kHz
tg c 143 14,3 1,43 0,143 0,0143
Qc 0,007 0,07 0,7 7 70
Pierderile în conductorul de bobina e n foa e p e nice la f ec en e joa e.
Ob e a ie: S-a neglijat efectul pelicular.
85
 5.2.10. Pen o bobin c ind c an a nominal L=10 H, e i en a de
i ola ie Rp=0,9 M , e calc le e angen a nghi l i de pie de i n e i en a de
izola ie i fac o l de cali a e co e p n o la f ec en ele de 100 kH , 1MH , 10
MHz 100 MHz, 1GHz respectiv. Ce concluzie se poate trage de aici?
2 fL 1
Rezolvare: tg p ; Qp
Rp tg p
F ec en a: 100 kHz 1 MHz 10 MHz 100 MHz 1 GHz
tg p 0,000007 0,00007 0,0007 0,007 0,07
Qp 143000 14300 1430 143 14,3
Pie de ile n e i en a de i ola ie de in impo an e la f ec en e foa e ma i.

5.2.11. Se con ide o bobin a nd ind c an a L0=1 H în vid în care se

introduce un miez magnetic închis, fluxul de dispersie fiind c a in l. S e calc le e
ind c an a i angen a nghi l i de pie de i n mie l magne ic la f ec en a de 10
kH iind c la acea f ec en pe meabili a ea comple a ma e ial l i magne ic
din care este realizat miezul este:
= '-j "=3400-j120.
Rezolvare: n egim in oidal, impedan a la bo nele bobinei de ine:
"
Z j L0 L0 j ' L0 (5.27)

Fig. 5.7 Bobin c mie magne ic

Bobina eal poa e fi deci echi ala c o chem e ie fo ma din -o bobin
f pie de i, de inductivitate 'L0 i o e i en echi alen pie de ilo n mie
magnetic rm= " L0 (figura 5.7).
În cazul problemei: L=3,4 mH, rm=12,56 .
Tangenta unghiului de pierderi în miezul magnetic este:
"

tg m ' (5.28)

Numeric: tg m=0,06.

5.2.12. Pen o bobin cilind ic , mono a , pi l ng pi , a nd

parametrii:
- n m l de pi e: N=40;
- diametrul bobinei: d=4 mm;
86
 - diametrul conductorului de bobinaj Cu+Em: dcond=0,5 mm;
- diametrul intrinsec al conductorului de cupru: dCu=0,45 mm;
- pe mi i i a ea elec ic a email l i: 2 0.
e e ime e capaci a ea pa a i ce apa e n e pi ele ale.
Rezolvare: Cp=(N-1)CP0 unde CP0 e e capaci a ea pa a i ce apa e n e
do pi e al a e. CP0 ep e in capaci a ea n i condensator plan având (figura
5.8):

dcond

cupru
email
d

dCu

l0

Fig. 5.8 Ca aci a ea a a i din e do i e ecine

- dielectric ( ) = medi l din e a m i; n ca l cond c o l i C +Em,
e iden , medi l din e a m i e e email l (bobinaj pi l ng pi );
- a ia a m ilo (A) = a ia ec i nii an e ale p in pi - ona me alic
(co oan ci c la );
- di an a din e a m i (l0) = di an a din e do pi e; n ca l
cond c o l i C +Em di an a din e a m i e e egal c diame l cond ctorului
de bobinaj, dcond (bobinaj pi l ng pi );
A d Cu 2 d Cu 2
Avem: C P0 ;A [( d ) (d ) ] dd ; l0=dcond
l0 4 2 2 2 Cu
(5.29)
Deci:
( N 1 ) dd Cu
CP (5.30)
2d cond
Re l : Cp 4,7 pF
Ob e a ie: n eali a e, calc l l capaci ii din e do spire este mult mai
comple pen c :
am ile capaci ii pa a i e n n plane ia di an a din e a m i e e
a iabil (de la dcond la dcond-dCu, vezi figura 5.9).

87
 lo max = dcond

lo min = dcond-dCu
Fig. 5.9 De ali i ind ca aci a ea a a i din e do ie
medi l dielec ic pa c de c mp l elec ic din e cele do pi e n e e
nifo m, n e e fo ma n mai din i ola ia cond c o l i, in e enind i ae l ( e i
fig. 5.9); e l n gene al o pe mi i i a e efec i a medi l i dielec ic,
ef email
(5.31)

5.2.13. S e calc le e capaci a ea pa a i a nei bobine dac , m nd

bobina cu ajutorul unui Q-metru (figura 5.10), s-a ob in e onan a n m oa ele
condi ii:
- f1=12 MHz ; CV1=316 pF;
- f2=26,3 MHz ; CV2=52,7 pF.
S e calc le e de a emenea, ind c an a echi alen Lech i f ec en a de e onan .
Rezolvare: Impedan a ci c i l i din fig a 5.10 e e:
1 1
Z (5.32)
j CV 1 1
j Cp
R j Lech
unde: - Lech = aloa ea ind c an ei la f ec en e joa e ( aloa ea eal a ind c an ei);
- Cp = capaci a ea pa a i ;
- CV = capaci a ea a iabil de aco d.
Schema
echivalentă
a bobinei

Fig. 5.10 M a ea bobinei c Q-metrul

88
 Condi ia de e onan e e Im(Z)=0. Neglij nd e i en a pa a i (modela
aici ca e i en pa alel, R>> Lech; R>>1/ Cp), din condi ia de e onan e l :
1
(5.33)
Lech C p CV
În cazul problemei:
2 1 2 1
1 2
Lech ( C p CV 1 ) Lech ( C p CV 2 )
Eliminând pe Lech n e cele do ela ii e ob ine ( e face
no a ia: n= 2/ 1=f2/f1):
CV 1 n 2 CV 2
Cp (5.34)
n2 1
Numeric: n2=4,8 => Cp=16,6 pF
2 1 1
=> L 0,752 H
1
Lech ( C p CV 1 ) ech
4 2 f 12 (C p CV 1 )
1
F ec en a de e onan p op ie a bobinei e e: f r
2 Lech C p
Re l : fr=45,13 MHz

5.2.14. S e de e mine leg a din e ind c an a eal a bobinei (ind c an a

de la f ec en e joa e) i ind c an a apa en . Pen bobina de la p oblema 5.2.13
e calc le e ind c an a apa en la cele do f ec en e men iona e n p oblem . S
se traseze graficul La(f).
Rezolvare: Ind c an a apa en (no a La) ep e in ind c an a m a a
bobinei la o an mi f ec en : X bobinã j La . Con ide nd chema echi alen a
bobinei din figura 5.10 avem:
1
X bobinã (5.35)
1
j Cp
j Lech
Egal nd cele do e p e ii pen eac an a bobinei e l :
Lech
La 2 (5.36)
1 Lech C p
Pentru bobina de la problema 5.2.13 avem:
1
- f1=12 MHz ; CV1=316 pF => La1 2 2 6,7 H
4 f 1 CV 1
1
- f2=26,3 MHz ; CV2=52,7 pF => La 2 2 2 18 H
4 f 2 CV 2
Trasarea graficului La(f) se va realiza cu ajutorul programului de simulare a
circuitelor elec onice SPICE. Schema ili a n ace cop e e p e en a n
fig a 5.11. Ea con ine m oa ele componen e:
- E - gene a o de emnal in oidal de f ec en a iabil ;
89
 - RS (10 ) - e i en a in e n a gene a o l i E;
- Lech (0,752 H) - induc an a p op i - i ;
- CP (16,6 pF) - capaci a ea pa a i a bobinei;
- RP (1 M ) - e i en a pa a i (modela aici n pa alel) a bobinei.

Fig. 5.11 Schema ili a la im la ea bobinei c og am l SPICE

Neglijând RP avem:
Im Z bobinã 1 U bobinã
La Im
2 f I bobinã
1 Im U bobinã Re I bobinã Re U bobinã Im I bobinã
2
2 f I bobinã

fo m l ce e a folo i pen a a ea g afic l i La(f) în programul SPICE (vezi

figura 5.12).

Fig. 5.12 Graficul La(f)

Fig a 5.13 p e in n de ali al c bei La(f) n j l f ec en ei de e onan
proprie a bobinei.
La f ec en e joa e La Lech, dar, pe m ce f ec en a c e e, La devine mult
mai mare decât Lech. La f ec en e mai ma i dec f ec en a de e onan p op ie a
bobinei, La devine negativ - inductorul a devenit condensator!
90
 Fig. 5.13 Detaliu pe graficul La(f)
5.2.15. Pen o bobin a nd ind c an a nominal de 4,7 H i capaci a ea
pa a i de 6 pF e calc le e:
a. f ec en a de e onan p op ie;
b. f ec en a la ca e ind c an a apa en e e c 1% mai ma e dec ind c an a
eal a bobinei.
c. f ec en a la ca e ind c an a apa en e e c 10% mai ma e dec
ind c an a eal a bobinei.
d. f ec en a la ca e ind c an a apa en e e c 30% mai ma e dec
ind c an a eal a bobinei.
S e comen e e e l a ele ob in e.
Rezolvare:
1
fr =30 MHz.
2 Lech C p
Fie t% procentul c ca e ind c an a apa en e e mai ma e dec ind c an a
100 t %
eal a bobinei. Se no ea x .
100
Lech x 1 1 1 x 1
La 2 xLech f f
1 Lech C p x 2 Lech C p x r
Deci:
- x=1,01 => f 0,1fr=3 MHz
- x=1,1 => f 0,3fr=9 MHz
- x=1,3 => f 0,5fr=15 MHz

Concluzii:
- n aplica ii p e en ioa e, n ca e n e accep o aba e e mai ma e de 1%
pen aloa ea ind c an ei nei bobine, f ec en a ma im p n la ca e poa e fi
folo i bobina e e de ap o ima i 10% din f ec en a p op ie de e onan ;

91
 - dac aplica ia n ca e e ili ea bobina permite o abatere a valorii
ind c an ei de p n la 10% (30%) a nci f ec en a ma im p n la ca e poa e fi
folo i bobina e e de ap o ima i 30% (50%) din f ec en a p op ie de e onan ;

5.2.16. S e de e mine a ia ia c f ec en a a c en l i ma im admi ibil i a

tensiunii maxim admisibile pentru un inductor având parametrii:
- ind c an a nominal , L=16 H;
- curentul nominal, IN=0,8 A;
- en i nea nominal , UN=360 V;
- p e ea nominal , P N=10 W;
- tangenta unghiului de pierderi, tg =0,04 (con ide a ap o ima i con an
n gama de f ec en ).
Rezolvare:
P U I tg 360 0,8 4 10 2 11,5W
d max N N
U I tg P
N N N

PN U2
N tg
f1 3,89 MHz ; f 2 5,16 MHz.
2 LI 2 tg 2 LPN
N
Re l a l e e in e i a n abel l m o:

Domeniu frecven (MH ): 0<f<3,89 3,89<f<5,16 f>5,16

1577
, 3,58
IA (A) 0,8
f f
UA (V) 158,533 f 36080,42 f
5.2.17. Pen n ind c o c aloa ea nominal a ind c an ei LN=0,56 H,
f ec en a p op ie de e onan fr=260 MH i e i en a de c en con in Rcc=
0,34 e calc le e capaci a ea pa a i a bobinei i angen a nghi l i de
pie de i da o a e i en ei Rcc la f ec en a de l c f=20 MH ( e neglijea efec l
pelicular).
Rezolvare: Capacitatea pa a i a bobinei e ob ine din ela ia:
1
fr ;
2 LN C p
1 1
Cp 0,66 pF
2L
4 2 fR 4 2 260 2 1012 0,56 10 6
N
Rcc 0,34 4
tg cc 48,35 10
L 2 20 10 6 0,56 10 6

5.2.18. Pen n ind c o , c aloa ea nominal LN=100 mH, f ec en a

p op ie de e onan fr=117 kH i e i en a e ie Rs=38 e calculeze
capaci a ea pa a i a bobinei i fac o l de cali a e al ace eia la f ec en a de l c
f=30 kHz.
Ob e a ie: pie de ile n mie l magne ic e con ide neglijabile la f ec en a
de lucru.
92
 Rezolvare:
1 1
Cp 18,5 pF
4 2 f R2 Ln 4 2 117 2 106 100 10 3
L 2 30 103 100 10 3
Q 495
Rs 38
5.2.19. Pen o bobin c aloa ea nominal LN=0,22 H, ole an a de
fab ica ie = 20% i e i en a e ie ap o ima i egal c Rs=0,1 , e calc le e
a ia iile fac o l i de cali a e al bobinei la f ec en a de l c de
f=10 MHz.
Rezolvare: Fac o l de cali a e e e da de ela ia:
L N 2 107 0,22 10 6
Q 138
Rs 0,1
Valoa ea bobinei a ia n e:
L+=LN(1+t)=0,22(1+0,2)=0,264 H i
L-= LN(1-t)=0,22(1-0,2)=0,176 H
Va rezulta:
L 2 10 7 0,264 10 6
Q 165
R 0,1
L 2 10 7 0,176 10 6
Q 110
R 0,1
5.2.20. Un inductor cu LN=495 H, are factorul de calitate maxim Q=230 la
f=400 kH . S e calc le e e i en a echi alen de pie de i e ie i aloa ea
capaci ii conden a o l i ca e mp e n c bobina alc ie e n ci c i o cilan
e ie c f ec en a de e onan egal c f=400 kH .

Rezolvare:
L L
Q ; Rs
R Q
2 400 10 495 10 6
3

Rs 0,54
230
1 1
f ; C 2 2
2 LC 4 f L
1
C 2 320 pF
4 400 10 6 495 10 6
2

93