Sunteți pe pagina 1din 31

Subiectul II Varianta 1 A. 1. E - Podisul Somesan; F - Podisul Brladului; 2. 8 - Motru; 11 - Somesul Mic. B.1.C;2. B;3. 5. C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d. D.

- deosebire: altitudinile Muntilor Apuseni se situeaza sub 2.000 m, n timp ce m untii Grupei Parng depasesc frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m; - deosebire: altitudinea maxima este de 1.849 m n Muntii Apuseni (Vf. Bihor) si d e 2.519 m n Grupa Parng (Vf. Parngu Mare); - deosebire: n Grupa Parng este bine dezvoltat relieful glaciar, iar n Muntii Apuse ni lipseste relieful glaciar, fiind bine reprezentat relieful carstic; - deosebire: gradul de fragmentare este mai mic n Grupa Parng si mai mare n Muntii Apuseni datorita prezentei depresiunilor-golf", a densitatii retelei hidrografice . E.n Carpatii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate da toita cresterii bovinelor pentru lapte pe baza patunilor, datorita traditiilor l egate de prelucrarea laptelui si obtinerea unor produse renumite la nivel nation al. Se accepta orice alta formulare care pastreaza acelasi sens cu ideile mentionate n ba^m.Se accepta orice alt raspuns corect. Varianta 2 A.1. B - Muntii Apuseni, D - Podisul (Piemontul) Getic; 2. 1 - Timisoara, 6 - Brasov. B.1.H; 2.4; 3. E. C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b. D.- deosebire: relieful Muntilor Banatului s-a format pe roci predominant crista line si sedimentare (calcare), n timp ce relieful Grupei Nordice a Carpatilor Ori entali s-a format pe roci cristaline, vulcanice si sedimentare cutate (flis); - deosebire: altitudinea maxima n unitatea Muntii Banatului este de 1.446 m in (M unfl Semenic), iar n Grupa Nordica a Carpatilor Orientali ajunge la 2.303 m (Munt ii Rodnei); - deosebire: Muntii Banatului se prezinta sub forma a doua sectoare, unul n est, mai nalt, orientat N-S si altul n vest, fragmentat, cu naltimi sub 1.100 m, iar Gru pa Nordica a Carpati;or Orientali se remarca prin dispunerea sub forma de trei s iruri paralele cu alcatuire petrografica specifica, orientate NV-SE; - deosebire: n Muntii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format p e calcare (carstic), iar n Grupa Nordica a Carpatilor Orientali este prezent reli eful glaciar. E.1, Carpatii, prin altitudini ridicate, temperaturile scazute, precipitatiile a bundente, durata mare a perioadei de nghet, pantele abrupte, stratul subtire de s ol determina conditii putin favorable pentru asezarile umane, n general, sl pentr u densitate mare, Tn special - 2p; 2. La latltudirtea Romniei, miscarea generala a aerului se produce, preponderent, de la vest spre est, determinnd: repartitia descrescatoare a precipitatiilor de l a vest la est; diminuarea caracterului oceanic si accentuarea continentallsmulul . Tn vest, precipitatiile medii anuale se situeaza la 630 mm/an, n timp ce n est, la aceeasi latitudine, precipitatiile medii anuale ajung la valoarea de 400 - 50 0 mm/an, Relieful, prin altitudine si orientarea culmilor, constituie o bariera in calea maselor de aer oceanice bogate Tn precipitatii. Influentele oceanice nu depasesc barlafl Carpatilor Orientali Varianta 3 A.1. E - Grupa Parng, G - Cmpia Baraganului; 2. 7 - Jijia; 11 - Bega. B.1. B; 2. 9; 3. Muntii Banatului. C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a. D.- asemanare: ambele unitati s-au format prin cutarea scoartei terestre; - asemanare: altitudinile sunt mari, depasind 2.000 de metri n ambele grupe; -ase

manare: prezenta reliefului glaciaratt n Grupa Retezat-Godeanu ct si n Grupa Fagaras ; - deosebire: Grupa Fagaras se prezinta sub forma a doua culmi principale: culmea nordica, masiva, cu altitudini de peste 2000 m si culmea sudica-, avnd altitudin i sub 2000 m, fragmentata de reteaua hidrografica, iar n Grupa Retezat-Godeanu cu lmile sunt paralele, despartite prin reteaua hidrografica; - deosebire: n Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu sunt s pecifice grupei Fagaras. E.1. Potentialul hidroenergetic al rurilor este mai mare n cursul superior (n zona de munte), datorita pantei accentuate care determina o viteza mare, dublata de f orta; amenajarile hidroenergetice sunt propice n zonele de munte pentru ca albia este ngusta si adnca, rocile sunt foarte dure, rezistnd presiunii unui mare volum d e apa, iar forta apei n cadere asigura functionarea turbinelor care produc energi e electrica; majoritatea hidrocentralelor au fost construite n regiuni montane: P ortile de Fier I si II, Vidraru, hidrocentralele de pe Bistrita. n zonele de cmpie , amenajarile hidroenergetice sunt dificile datorita pantei slabe, vitezei redus e de curgere si solurilor sedimentare cu duritate scazuta si permeabilitate mare - 2p; 2. Asezarea Romniei pe 5 de latitudine si influentele exterioare determina diferen te de temperatura ntre regiunile sudice si cele nordice. Datorita dispunerii lati tudinale, temperatura medie anuala scade de la sud la nord cu aproximativ 2,5C, c eea ce reprezinta un gradient normai de scadere latitudinala a temperaturii. La aceasta diferenta se adauga influenta reliefului, diferit ca altitudine n sud, un de este prezenta treapta de cmpie (pna la 300 m altitudine), fata de regiunea nord ica, marcata de prezenta treptei de munti, cu naltimi ce se ridica la 2.000 m - 2 p. Varianta 4 A.1. A - Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, E - Subcarpatii Moldovei; 2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu. B.1.F;2.D;3.2. C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a. D.- deosebire: altitudinea maxima ajunge la 2509 m n grupa Retezat-Godeanu (Vf. P eleaga) si la doar 1849 m n Muntii Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor); -deosebire: calcare si relief carstic n Muntii Apuseni si sisturi cristaline n Gru pa Retezat-Godeanu. - asemanare: ambele unitati montane s-au format n orogeneza alpina. E.1. Alunecarile de teren se produc datorita existentei pantei si a prezentei ar gilei si/sau a marnei n substrat. Se adauga climatul continental, cu ploi neregul ate, torentiale sau ndelungate, cu topiri bruste de zapada, alternnd cu perioade d e seceta, cnd terenurile argiloase se usuca. 2. Podisul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a tarii datorita prezen tei sisturilor verzi n Podisul Casimcei sl orogenezei hercinice prin care s-a for mat Masivul Dobrogei de Nord. Varianta 5 A.1. F - Podisul Brladului; H - Grupa Retezat-Godeanu; 2. 3 - Tg. Mures, 6 - Craiova. B.1.E;2. H;3.G. C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d. D.- deosebire: climat de dealuri n unitatea C si climat de munte n unitatea H; - deosebire: temperatura medie anuala este de 6-8C n unitatea C si de 0-6C n unitate a H; - deosebire: cantitatea medie anuala de precipitatii este de 600-800 mm n unitate a C si de 800-1200 mm n unitatea H. E.- Dunarea - prin cantitatea mare de aluviuni transportate si depuse n mare - 2p ; - Marea Neagra, prin mareele cu amplitudine redusa si prezenta curentilor circul ari - 2p.

Varianta 6 A.1. C - Muntii Banatului, F - Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei; 2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui. B.1.H;2. E; 3. G. C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b. D.- deosebire: Grupa Sudica are altitudinea maxima mai mare (Muntii Ciucas-1954 m) dect Muntii Apuseni (Muntii Bihor-1849 m); - deosebire: n Muntii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic, iar n Grupa Sudica specific este relieful pe gresii si conglomerate; - asemanare: ambele unitati au structura de orogen, fiind formate prin cutarea s coartei n timpul orogenezei alpine. E.1. densitatea redusa a populatiei n unitatea de relief marcata, pe harta, cu li tera H (Grupa Retezat-Godeanu) se datoreaza climatului montan (temperaturi scazu te, precipitatii abundente, vnturi puternice), reliefului (naltime, pante accentua te), solurilor putin fertile, vegetatiei de padure dominante. 2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase n orasul marcat, pe harta, c u numarul 1 (Tulcea) se datoreaza importului de bauxita, prelucrata ntr-un oras-p ort la Dunare, ceea ce confera rentabilitate productiei de alumina, prin transpo rtul produselor pe calea apei, considerat cel mai ieftin. Varianta 7 A.1. D - Podisul Trnavelor, G - Subcarpatii Getici; 2. 2 - Prahova, 4 - Vedea. B.1.H;2.B;3. Bihor. C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a. D.Deosebiri: - n Podisul Trnavelor este caracteristic un climat de dealuri si podisuri, n timp c e n Cmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de cmpie; - n Cmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 C, n timp ce n Podis ul Trnavelor sunt mai scazute fiind de 6-9 C; - n cmpia Olteniei sunt caracteristice influente climatice submediteraneene care d etermina un climat mai blnd, n timp ce n Podisul Trnavelor se resimt influente clima tice oceanice care determina un climat moderat termic si umed. E.- amenajari hidroenergetice (Portile de Fier I si II) - 2p; - important coridor de transport fluvial ce asigura legatura dintre Marea Neagra si Marea Nordului, prin intermediul Canalului Dunare-Main-Rhin Varianta 8 A.1. F - Podisul Mehedinti; H - Dealurile Silvaniei; 2. 3 - Jijia; 6 - Crisul Alb. B.1. scandinavo baltice; 2. Dmbovita; 3. E. C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a. D. Deosebiri: r Podisul Dobrogei este o unitate complexa geologic si geomorfologic. Geologic s -a conturat n urma mai multor orogeneze (baikaliana, hercinica), iar sectorul sud ic s-a format prin sedimentare. Subcarpatii Getici constituie, nsa, genetic o uni tate uniforma care s-a format prin cutarea depozitelor sedimentare acumulate la exteriorul Carpatilor, ntr-o ultima etapa de naltare a acestora (finalul orogeneze i alpine); - n Subcarpatii Getici predomina rocile sedimentare friabile (pietrisuri, nisipur i, gresii), n timp ce n Podisul Dobrogei se ntlnesc roci variate (granite, sisturi v erzi, calcare sarmatice, loess, pietrisuri, nisipuri); - Subcarpatii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maxima este 1218 m n Vrfu l Chiciora), comparativ cu Podisul Dobrogei (unde altitudinea maxima este de 467 m n Vrful Greci din Muntii Macinului). E.1. La Bod, n depresiunea Brasov, s-a nregistrat n 25 ianuarie 1942 temperatura mi nima absoluta din Romnia, de -38,5 C datorita manifestarii fenomenului de inversiu ne termica caracteristic depresiunilor intramontane; 2. Padurile lipsesc n Baragan deoarece cantitatile anuale ale precipitatiilor caz ute sunt insuficiente dezvoltarii vegetatiei arborescente.

Varianta 9 A.1. D - Subcarpatii Getici, E - Podisul Somesan; 2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamt. B.1. Jijia; 2. F;3.B. C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c. D.Deosebiri: - Cmpia de Vest are un climat de cmpie, pe cnd n Subcarpatii Moldovei este caracteri stic un climat de dealuri si podisuri; - n Cmpia de Vest cantitatea anuala de precipitatii are valori mai mici de 600 mm, n timp ce n Subcarpatii Moldovei valorile sunt cuprinse ntre 600 si 850 mm; - n Cmpia de Vest se resimt influente climatice oceanice care determina un climat umed si moderat termic, n timp ce n Subcarpatii Moldovei se resimt influente clima tice de ariditate care accentueaza gradul de continentalism. E.1. situarea la tarmul Marii Negre, favoriznd dezvoltarea unor activitati econom ice complementare (transport maritim, comert, petrochimie, santier naval); 2. n Baragan sunt frecvente lacurile cu apa sarata deoarece valorile ridicate ale temperaturilor, cu precadere n timpul verii, permit manifestarea fenomenului de evapotranspiratie. Pe de-o parte, apa lacurilor se evapora n cantitati mari favor iznd salinitarea apei, pe de alta parte, prin capilaritate sarurile din sol ajung la suprafata favoriznd saraturarea solurilor sau a pnzei freatice.

Varianta 10 A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Cmpia Olteniei; 2. 1 - Calarasi; 2 - Ploiesti. B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinti. C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d. D.Deosebiri: - Cmpia Olteniei are un climat de cmpie, iar n Podisul Brladului se ntlneste un clima de dealuri si podisuri; - n Cmpia Olteniei sunt prezente influente climatice submeditaraneene, care determ ina un climat blnd, pe cnd n Podisul Brladului sunt prezente influente climatice de ariditate care sporesc gradul de continentalism; - n Cmpia Olteniei bate Austrul, iar n Podisul Brladului iarna bate Crivatul. E.1. unicitatea Marii Negre consta n existenta a doua straturi distincte de apa: unul la suprafata, cu o grosim,e de aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19 l a mie, oxigenat, care asigura existenta vietuitoarelor, si alt strat la adncimi m ai mari de 200 m, lipsit de oxigen, bogat n hidrogen sulfurat, gaz toxic, care nu favorizeaza existenta vietuitoarelbr. 2. Cmpia de Vest este o importanta regiune agricola deoarece n cadrul ei se ntlnesc soluri fertile, molisoluri cu un continut ridicat de humus si soluri aluvionare (de lunca) cu umiditate ridicata care favorizeaza cultura plantelor. Varianta 11 A.1. E - Cmpia Olteniei; F - Muntii Poiana Rusca; 2. 9 - Trnava Mare; 11 - Ialomita. B.1. 6 (Braila); 2. Podisul Brladului; 3. E (Cmpia Olteniei). C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c. D.- asemanare: att pe grindurile din Delta Dunarii ct si n sudul Cmpiei Olteniei apa r dune de nisip; - deosebire: n timp ce Cmpia Olteniei este, n cea mai mare parte, o cmpie de terase, cu interfluvii extinse, despartite de culoarele largi de vale ale afluentilor D unarii, Delta Dunarii are suprafete reduse de uscat, reprezentate prin grinduri si ostroave rezultate n urma acumularii fluvio-maritime; - deosebire: altitudinile Cmpiei Olteniei sunt mai mari dect altitudinile Deltei D unarii. n Cmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse ntre 200-300 m, n nord, la conta ctul cu Podisul Getic si circa 100 m, la contactul cu lunca Dunarii, n timp ce n s patiul deltaic altitudinea maxima este de 12,4 m pe grindul Letea (sau 47 m pe I nsula Popina din complexul lagunar Razim-Sinoe). E.- vecinatatea Marii Negre asigura Romniei largi perspective pentru dezvoltarea

transportului maritim si a activitatilor comerciale (prin portul Constanta, cel mai mare din bazinul pontic, se deruleaza aproape 2/3 din comertul exterior al R omniei, la care se adauga porturile Mangalia, Navodari si Sulina) - 2p; - pe platforma continentala a Marii Negre sunt importante zacaminte de petrol, e xploatate n prezent de catre tara noastra - 2p; Varianta 12 A.1. D - Cmpia Transilvaniei; E - Podisul Sucevei; 2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare. B.1. 5 (Ploiesti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mures). C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d. D.- deosebire: Podisul Dobrogei primeste influente climatice de ariditate, n timp ce Carpatii Meridionali de la vest de Olt primesc att influente climatice oceani ce ct si influente climatice submediteraneene; - deosebire: n Podisul Dobrogei temperatura medie anuala este cuprinsa ntre 10-11 C , n timp ce, n Carpatii Meridionali de la vest de Olt temperatura medie anuala est e cuprinsa ntre 6 si 0 C; - deosebire: n Podisul Dobrogei cantitatea de precipitatii este cuprinsa ntre 400500 mm/an, n timp ce n Carpatii Meridionali de la vest de Olt acestea sunt cuprins e ntre 800-1400 mm/an. E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de nghet-dezghet (gelifrac tie) care genereaza degradari de tipul potecilor de vite", procesele nivale si av alansele, care genereaza nise nivale, culoare de avalanse etc. - 2p; - factorul antropic, fie prin suprapasunatul produs de turmele de ovine, fie ca urmare a intensificarii turismului montan prin actiuni necontrolate de degradare (nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p. Varianta 13 A.1. D - Carpatii de Curbura; G - Muntii Banatului; * 2. 1 - Deva; 5 - Ploiesti. B.1. Bucuresti; 2. C (Podisul Trnavelor); 3. H (Podisul Dobrogei de Nord). C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c. D.- deosebire: Muntii Apuseni primesc influente climatice oceanice, n timp ce Pod isj] Dobrogei de Nord primeste influente climatice de ariditate si influente cli matice pontice; - deosebire: n Muntii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre 6 si 0 C. n timp ce n Podisul Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale sunt cuprinse nt re 10 si 11 C: - deosebire: n Muntii Apuseni precipitatiile multianuale sunt cuprinse ntre 800 si 1400 mm, n timp ce n Podisul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse ntre 400-600 m m. E.- masivitatea redusa a Muntilor Apuseni si a Muntilor Banatului se explica pri n faptul ca aceste grupe de munti au fost fragmentate tectonic de liniile de fal ie care au creat zonele coborte (depresiunile ce separa principalele culmi muntoa se) - 2p; - lipsa reliefului glaciar n Carpatii de Curbura se explica prin altitudinea lor redusa (sub 2000 m) -2p. Varianta 14 A.1. E - Podisul Somesan; G - Cmpia Baraganului; 2. 4 - Trgu-Jiu; 5 - Sfntu Gheorghe. B.1. Timis; 2. H; 3. A (Podisul Dobrogei de Sud). C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d. D.- asemanare: att Muntii Banatului ct si muntii din Grupa Fagaras s-au format pri m cutarea scoartei n orogeneza alpina si au avut o evolutie comuna pna la sfrsitul Neogenuiui (dovada fiind suprafetele de modelare ciclica concordante), iar n alca tuirea lor predomina formatiunile cristaline; - deosebire: altitudinile muntilor din Grupa Fagaras sunt mult mai mari dect ale Muntilor Banatului. Altitudinea maxima n Muntii fagaras este de 2544 m n Vrful Mold oveanu (cea mai mare din Carpatii Romnesti), n timp ce altitudinea maxima a Muntil

or Banatului este de 1446 m (Vrful Piatra Goznei din Muntii Semenic); - deosebire: n Grupa Fagaras apare un relief glaciar complex si spectaculos, la a ltitudini de peste 1800 m, cu circuri, praguri, custuri, vai glaciare, morene et c, n timp ce n Muntii Banatului, din cauza altitudinilor lor reduse, relieful glac iar lipseste. E.- Cmpia Baraganului (si Brailei) este o cmpie tabulara, neteda, cu interfluvii nt inse (pe care apar forme de relief specifice loessului) despartite de vaile larg i cu lunci extinse ce conditii favorabile pentru culturile de cmp (cereale, plant e tehnice, legume etc.) - solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) si climatu l blnd (cu o durata mare a intervalului cu temperaturi pozitive si cu o durata ma re a stralucirii soarelui) sunt factori care favorizeaza culturile agricole - 2p . Varianta 15 A.1. A - Carpatii Moldo-Transilvani; F - Podisul Sucevei; 2. 9 - Crisul Repede; 10 - Trnava Mica. B.1. B (Grupa Fagaras); 2. lasi; 3. A (Carpatii Moldo-Transilvani). C. Se acorda 10 puncte, cte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c. D.- deosebire: Cmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu influente cl imatice oceanice, n timp ce Cmpia Olteniei are un climat de cmpie cu influente clim atice submediteraneene; - deosebire: cantitatea de precipitatii n Cmpia Transilvaniei este de 600-700 mm/a n, n timp ce n cmpia Olteniei sunt cuprinse ntre 500 si 600 mm/an; - deosebire: temperatura medie anuala este de 8-9 C n Cmpia Transilvaniei si de 1011 C n Cmpia Olteniei. E.- Carpatii Moldo-Transilvani (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) si Subcar patii Curbuni sunt unitati de relief cu un grad ridicat de mpadurire (muntii din Grupa Centrala detin 40% din fondul forestier al tarii), cu paduri de conifere s i de amestec de foioase cu conifere (n grupa montana) si cu fag si amestec de foi oase (n Subcarpatii de Curbura) crend premisele naturale favorabile pentru dezvolt area industriei de exploatare si prelucrare a lemnului. - 2p; - Muntii Fagarasului prezinta un mediu topografic si climatic putin ospitalier p entru populatie (sunt cei mai nalti si cei mai masivi din tara) si nu sunt traver sati pe ntreaga latime de nicio apa curgatoare, de asemenea, nu exista depresiuni interioare care sa permita instalarea facila a asezarilor omenesti. - 2p. Varianta 16 A.1. B - Carpatii Curburii; E - Subcarpatii Getici; 2. 1 - Botosani; 5 - Baia Mare. B.1.C;2.7;3.A. C. Se acorda 10 puncte, cte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b. D.- deosebire: n unitatea A (Muntii Apuseni) temperatura medie anuala este mai mi ca de 6 C, n timp ce n unitatea C (Podisul Dobrogei) temperatura medie anuala este de 10-11 C si peste 11 C; -2p. - deosebire: n unitatea A (Muntii Apuseni) precipitatiile medii anuale sunt mai m ari de i 1200 mm/an, n timp ce n unitatea C (Podisul Dobrogei), precipitatiile med ii anuale nu depasesc 450 mm; - 2p. - deosebire: h unitatea A (Muntii Apuseni) se resimt influente climatice oceanice , n timp ce n unitatea C (Podisul Dobrogei), se resimt influente climatice pontice si de ariditate. - 2p. E.1. prezenta minereurilor complexe (polimetalice) n muntii vulcanici din grupa n ordica a Carpatilor Orientali; * 2. prezenta substratului argilos. Varianta 17 A.1. C - Delta Dunarii; E - Cmpia Olteniei; 2. 9 - Trnava Mare; 12 - Crisul Alb.

B.1. D;2.10; 3. C. C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d. D.- deosebire: altitudinea maxima n Podisul Mehedinti ajunge la 785 m, n timp ce i n, Podisul Dobrogei, aceasta ajunge doar la 467 m; - 2p. - deosebire: n Podisul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci, unele foarte vechi (sisturile verzi caledoniene), altele mai tinere, ntre care loessul cuater nar, diversitate ce nu este prezenta n Podisul Mehedinti; - 2p. - asemanare: Podisul Mehedinti reprezinta o unitate de orogen cu strate cutate s i roci dure - sisturi cristaline si calcare mezozoice, la fel ca si partea centr ala si nordica a Podisului Dobrogei. - 2p. E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice n Muntii Metaliferi si Muntii Trascau, sisturi cristaline n nucleul central (Muntii Bihor), roci sedimen tare n vestul Muntilor Apuseni; 2. altitudinile reduse (altitudinea maxima 1954 m) aflate sub limita glaciatiuni i cuaternare. Varianta 18 A.1. A - Muntii Banatului; G - Grupa Muntilor Fagaras; 2. 5 - Focsani; 6 - Trgu Mures. B.1. Bucegi; 2. C; 3. G. C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d. D.- deosebire: clima unitatii E (Cmpia Olteniei) apartine etajului climatic de cmp ie, n timp ce clima unitatii H (Subcarpatii Moldovei) apartine etajului climatic de dealuri nalte; - 2p - deosebire: precipitatiile medii anuale n unitatea E (Cmpia Olteniei) sunt de 600 mm/an, n timp ce precipitatiile medii anuale n unitatea M (Subcarpatii Moldovei) se situeaza ntre 700-800 mm/an; - 2p, - deosebire: n unitatea E (Cmpia Olteniei) se resimt influente submediteraneene, i ar n unitatea H (Subcarpatii Moldovei) se resimt influente continentale.- 2p. E.- Tn ambele unitati de relief (Muntii Banatului si Delta Dunarii), densitatea medie este sub media pe tara (89,2 loc/km, n 2006), sltundu-se ntre 25-50 loc/km2, n Delta Dunarii, chiar sub 25 loc/km2; - 2p. - relieful Muntilor Banatului, fragmentat, cu suprafete cultivabile reduse si so luri putin fertile, restrnge categoria plantelor cultivabile, Iar relieful Deltei Dunarii este caracterizat prin ponderea redusa a uscatului, comparativ cu supra fata lacustra. -2p. Varianta 19 A. 1.3- Trnava Mare; 4 - Ialomita; 2. 9 - Botosani; 10 - Bucuresti. B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E. C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b. D.- asemanare: geneza ambelor unitati de relief este legata de orogeneza alpina; - asemanare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria metamorfice (sistu ri cristaline); - deosebire: n unitatea E, reprezentativ este tipul reliefului glaciar (vai glaci are, circuri glaciare, morene), pe cnd Tn unitatea C altitudinile cu aprox. 1000 m mai reduse nu au favorizat instalarea ghetarilor montani si geneza reliefului glaciar. E.1. prezenta substratului argilo-marnos; - 2p. 2. prezenta resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari.- 2p. Varianta 20 A.1.1- Somesul Mare, 6 - Arges; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 - Timisoara. B.1.C;2. F;3.Vrancea. C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d. D.- asemanare: geneza ambelor unitati de relief este legata de procesul de sedim entare; - asemanare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria sedimentare (nisip uri, pietrisuri, loess); - asemanare: prezenta dunelor de relief (Cmpia Carei, Cmpia Olteniei).

E.- altitudinea reliefului - 2p; - pozitia geografica care determina influentele climatice - 2p. Varianta 21 A.1.7-Zalau; 10-Braila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crisul Alb. B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramures. C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a." D.- asemanare: att unitatea marcata, pe harta, cu litera E, ct si unitatea marcata , pe harta, cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci; - asemanare: att unitatea marcata, pe harta, cu litera E, ct si unitatea marcata, pe harta, cu litera H prezinta calcare n constitutia litologica; - deosebire: n unitatea marcata, pe harta, cu litera E altitudinile depasesc 1900 m (1954 m - Vf Ciucas), pe cnd n unitatea marcata, pe harta, cu litera H altitudi nile sunt sub 1900m(1849m-Vf. Bihor). E.- Cmpia Transilvaniei este o unitate de orogen; - Cmpia Transilvaniei prezinta cute diapire. Varianta 22 A.1. B - Subcarpatii Moldovei; F - Podisul Getic; 2. 9 - Sfntu Gheorghe; 10 - Calarasi. B.1. Moldova; 2. C; 3. H. C.1.b;2. b;3.d;4.d;5.a. D.- deoseBire: unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera A se ncadreaza,la etajul de clima temperat-continentala de dealuri si podisuri, pe cnd unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera H se ncadreaza la etajul de clima temperat-co ntinentala de munti nalti; - deosebire: unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera A are temperaturi m edii anuale de 8-10 C, pe cnd unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera H ar e temperaturi medii anuale de 0-6 C; - deosebire: n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera Ase resimt influen te climatice de ariditate, pe cnd n unitatea de relief marcata, pe harta, cu liter a H se resimt influente climatice oceanice si submediteraneene. E.1. vnturile frecvente si puternice; 2. rentoarcerea unui segment de populatie urbana spre mediul rural. Varianta 23 A.1. B - Dealurile Crasnei si Silvaniei; H - Podisul Dobrogei de Sud; 2.1- Trnava Mare; 6 - Jiu. B. 1.D;2. F;3.9. C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c. D.- deosebire: unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera C se ncadreaza n et ajul de clima temperat-continentala de cmpii si coline joase, pe cnd unitatea de r elief marcata, pe harta, cu litera D se ncadreaza n etajul de clima temperat-conti nentala de munti nalti; - deosebire: n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera C temperatura medi e anuala este de 10-11 C, pe cnd n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera D temperatura medie anuala este de 0-6 C; - asemanare: att n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera C, ct si n unitat ea de relief marcata, pe harta, cu litera D se resimt influente climatice submed iteraneene. E.1. pantele cu expunere sudica, nsorite; 2. dezvoltarea timpurie a industriei si prezenta ei n multe localitati urbane. Varianta 24 A.1. A - Podisul Sucevei; H - Podisul Mehedinti; 2. 5 - Somes; 6 - Dmbovita. B.1. scandinavo-baltice; 2. 7; 3. C. C.1. d; 2. b;3.d;4. b; 5.d. D.- deosebire: unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera C se ncadreaza la etajul de clima temperat-continentala de cmpii si coline joase si litorala, pe cnd

unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera H se ncadreaza la etajul de clim a temperat-continentala de deaulri si podisuri - deosebire: n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera C temperatura medi e anuala este de 10-11 C si peste 11 C, pe cnd n unitatea de relief marcata, pe hart a, cu litera H temperatura medie anuala este de 8-10 C; - deosebire: n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera C se resimt influe nte climatice pontice, pe cnd n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera H se resimt influente climatice submediteraneene. E.- Marea Neagra asigura Romniei legaturi comerciale pe apa cu majoritatea statel or de pe Glob; - 2p. - n platforma continentala a Marii Negre exista zacaminte de hidrocarburi. - 2p VArianta 25 A.1. A - Grupa Bucegi; F - Cmpia Olteniei; 2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria. B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H. C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b. D.- deosebire: relieful unitatii marcate, pe harta, cu litera A are altitudini d e peste 2500 m (Vrful Omu - 2505 m), pe cnd cel al unitatii marcate, pe harta, cu litera E are altitudini de sub 1400 m (Vrful Pades - 1374 m); - deosebire: relieful unitatii marcate, pe harta, cu litera A este format predom inant din conglomerate si calcare, pe cnd cel al unitatii marcate, pe harta, cu l itera E este format din sisturi cristaline; - deosebire: n unitatea marcata, pe harta, cu litera A exista relief glaciar, pe cnd n unitatea marcata, pe harta, cu litera E acest tip de relief lipseste. E.- prin altitudine, Muntii Carpati introduc etajare climatica; - prin orientarea culmilor, Muntii Carpati constituie bariera naturala n calea un or mase de aer. Varianta 26 A.1. E - Muntii Poiana Rusca; G - Podisul Dobrogei de Sud; 2. 2 - Crisul Alb; 3 - Ialomita. B.1. D; 2. Crisul Repede; 3. A. C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d. D.- asemanare: ambele unitati, F - Cmpia Olteniei si G - Podisul Dobrogei de Sud, au temperaturi medii anuale de 11 si 10 C; - asemanare: etajul climatic n ambele unitati este de cmpie, dealuri si podisuri j oase (sub 300 m); - deosebire: precipitatiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an n Cmpia Olteniei dect n Podisul Dobrogei de Sud (suo^OO mm/an), iar influentele climatice n Cmpia Olteni ei sunt submediteraneene, iar n Podisul Dobrogei de Sud sunt temperat-continental e si pontice. E.1. caile ferate magistrale pornesc toate din Bucuresti spre extremitatile teri toriului tarii, directia lor fiind impusa de pozitionarea si configuratia relief ului carpatic, care impune retelei feroviare textura radiar-concentrica, cu doua inele legate prin cai ferate transcarpatice; 2. marea varietate petrogrfica. Varianta 27 A.1. D - Muntii Apuseni; G - Cmpia Moldovei; 2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timisoara; B.1.C;2. Barcau;3.7. C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b. D.- asemanare: (H - Grupa de Nord a Carpatilor Orientali; D - Muntii Apuseni), a mbele unitati montane s-au format prin cutare n orogeneza alpina, n Apuseni exista roci sedimentare, vulcanice si sisturi cristaline la fel ca si n Grupa de Nord a Carpatilor Orientali; - deosebire: altitudinile sunt mai mari n Grupa de Nord a Carpatilor Orientali (Vr ful Pietrosu Rodnei, 2303 m), dect n Muntii Apuseni: (Vrful Bihor, 1849 m);

- deosebire: n Grupa de Nord a Carpatilor Orientali apar formele reliefului glaci ar, iar n Muntii Apuseni, datorita altitudinilor mai mici, glaciatiunile cuatemar e nu s-au instalat; n Muntii Apuseni apare un relief carstic foarte dezvoltat cu forme de endo si exocarst, iar n Grupa de Nord a Carpatilor Orientali, nu. E.1. scaderea natalitatii si aparitia sporului natural negativ; spor migratoriu negativ; 2. existenta zacamintelor de sare. Varianta 28 A.1. A - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali; B - Cmpia de Vest; 2. 8 - Botosani; 9 - Ploiesti. B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11. C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d. D.D - Subcarpatii Moldovei; E - Subcarpatii Getici - asemanare: ambele unitati, Subcarpatii Moldovei si Subcarpatii Getici, s-au fo rmat prin tectonizatea sedimentelor depuse initial n avanfosa extracarpatica sub forma de dealuri subcarpatice; - asemanare: ambele unitati de relief sunt formate din roci sedimentare; - deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus n Subcarpatii Moldovei dect n Subcarpatii Getici. E.1. Directia de curgere vest-est, bazinul hidrografic extins, debitele mari, im pun Dunarea n Europa ca artera navigabila de maxima importanta (amplificata de ca nalul Dunare-Main-Rin si extinderea navigatiei de la Rotterdam-Marea Nordului si Constanta-Marea Neagra); 2. Existenta zacamintelor de petrol si gaze naturale. Varianta 29 A.1. E - Subcarpatii Getici; F - Grupa nordica a Carpatilor Orientali; 2. 1 - Somesul; 4 - Jiul. B.1. Maramures; 2. 3; 3. B. C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a. D.E - Subcarpatii Getici; C - Podisul Dobrogei. - deosebire: n Subcarpatii Getici apar numeroase depresiuni si dealuri interne si externe, pe cnd n Podisul Dobrogei relieful este mai uniform; - deosebire: relieful Subcarpatilor Getici, s-a format prin tectonizarea sedimen telor depuse initial n avanfosa extracarpatica sub forma de dealuri subcarpatice, pe cnd cel al Podisului Dobrogei, n urma miscarilor orogenetice caledoniene si he rcinice; - deosebire: altitudinile din Subcarpatii Getici sunt mai ridicate (chiar peste 1000 m), pe cnd n Podisul Dobrogei nu ating 500 m. E.- exista soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor (cernoziom uri), care se preteaza la cerealicultura - 2p; t - conditiile climatice restrictive din Cmpia Romana, precipitatiile scazute, sub 500 mm/an, sunt suplinite de amenajarile hidrotehnice (irigatii) beneficiind inc lusiv de suprafetele mari, interfluviile netede si relieful de mica altitudine 2p. Varianta 30 A.1. D - Subcarpatii de Curbura; H - Muntii Banatului; 2. 8 - Slobozia; 10- Brasov. B.1. Moldovei; 2. Ialomita; 3. E. C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b. O.- deosebire: n Subcarpatii Curburii este un etaj climatic de deal si podis, pe cnd n Cmpia Olteniei un climat de cmpie; - deosebire: Subcarpatii Curburii se afla sub influente climatice de ariditate, iar Cmpia Olteniei sub influente submediteraneene; - deosebire: temperatura medie anuala are valori mai scazute n Subcarpatii Curbur ii si mai ridicate n Cmpia Olteniei. E.1. Energia reliefului si alcatuirea petrogrfica din roci tari, n care se poate c onstrui digul acestor acumulari.

2. Existenta unor variate resurse de materii prime (petrol, gaze naturale, sare etc.). Varianta 31 A.1. B - Grupele Bucegi si Fagaras; F - Podisul Sucevei; 2.3- Bistrita; 4 - lasi . B. 1. Caras-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C. C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b. D. A - Grupa Centrala a Carpatilor Orientali, C - Muntii Poiana Rusca - deosebire: n partea vestica a unitatii A exista un sir vulcanic ce nu este si n unitatea C; - deosebire: n unitatea A altitudinea maxima atinge 2100 m, iar n unitatea C doar la 1374 m; - asemanare: ambele unitati s-au format n timpul orogenezei alpine. E.1. - face legatura directa pe apa ntre Dunare si cel mai mare port maritim al t arii, Constanta; - apele din canal se folosesc la irigatii n Dobrogea; - pescuit, turism, navigatie. 2. - prezenta sarii si a gazului metan. Varianta 32 A.1. E - Cmpia Baraganului, H - Podisul Brladului; 2. 8 - Trnava Mare; 9 - Moldova. B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamt. C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c. D.B - Cmpia de Vest la nord de Mures, E - Cmpia Baraganului - deosebire: n unitatea B se resimt influente climatice oceanice, iar n unitatea E influente climatice de ariditate; - deosebire: n unitatea B precipitatiile medii anuale ating 700 mm/an, iar n unita tea E ntre 400-500 mm/an; - asemanare: ambele au climat de cmpie. E.1. exodul rural din perioada comunista ca urmare a industrializarii si declara rea de noi orase din asezarile rurale mai dezvoltate economic. 2. resurse de carbuni n bazinul Motru-Rovinari. Varianta 33 A.1. D - Podisul Trnavelor, G - Cmpia Baraganului; 2. 9 - Timis, 10 - Suceava. B.1. H;2. Crisul Alb; 3. Vlcea. C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a. D.B - Muntii Banatului, F - Cmpia Moldovei - deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar unitatea F, de dealuri joase ; - deosebire: n unitatea B temperatura medie anuala este de 0-6 C, iar n unitatea F de 8-9 "C; - deosebire: n unitatea B se resimt influente mediteraneene, iar n unitatea F de a riditate (continentale). E.1. Satele sunt de tip adunat datorita utilizarii ct mai adecvate a terenurilor arabile. 2. Altitudinea redusa nu a permis, n Cuaternar, instalarea ghetarilor si a circur ilor glaciare. Varianta 34 A.1. A - Muntii Apuseni; B - Podisul Dobrogei; 2. 8-Dmbovita; 11 -Siret. B.1. F; 2. Suceava; 3. H. C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a. D.- asemanare: att n Carpatii Maramuresului si Bucovinei ct si n Masivul Retezat-God eanu se ntlnesc aceleasi etaje climatice: climat de depresiune, climat de munte (d

e versant mpadurit) si climat alpin; - asemanare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari att n Carpatii Maramuresului si Bucovinei ct si n Masivul Retezat-Godeanu; - deosebire: n estul Carpatilor Maramuresului si Bucovinei sunt influente climati ce scandinavo-baitice, pe cnd n sud-vestul Masivului Retezat-Godeanu sunt influent e climatice submediteraneene. E.- este o cmpie fluvio-maritima n plina evolutie, care se formeaza prin depunerea aluviunilor de catre Dunare si cu aportul sedimentelor marine depuse de curenti i litorali pe locul unui fost golf marin - 2p; - relieful Deltei Dunarii prezinta altitudini joase (cele mai mari altitudini su nt de 12 m), iar cele mai ntinse suprafete de teren sunt ocupate cu suprafete acv atice: brate principale, brate secundare, lacuri, mlastini - evidentiind procesu l de aluvionare din prezent - 2p. Varianta 35 A.1. B - Podisul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu; 2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia. B.1. A; 2. Crisul Repede; 3. F. C.1.b;2.d;3. b;4. a; 5. b. D.B - Podisul Dobrogei; H - Muntii Banatului - deosebire: n unitatea marcata, pe harta, cu litera B sunt prezente brize marine , dar si Crivatul, iar n unitatea marcata, pe harta, cu litera H bateAustrul; - deosebire: n unitatea B se resimt influente climatice de ariditate si pontice, iar n unitatea H influente climatice mediteraneene; - deosebire: n unitatea B precipitatiile medii anuale nu depasesc 500 mm, iar n un itatea H depasesc 1000 mm. E. - varietatea petrogrfica determina varietatea tipurilor genetice de relief din Carpatii Orientali: n vest relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice, n partea centrala relief masiv dezvoltat pe sisturi cristaline, iar n partea de est si n z ona de curbura o mare varietate de forme de relief dezvoltate pe calcare, gresii , conglomerate, mame - 2p; - evolutia policiclica a reliefului a determinat aparitia suprafetelor de nivela re, iar altitudinile mari au permis instalarea ghetarilor n Pleistocen, ghetari c are au creat relieful glaciar (Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului) - 2p. Varianta 36 A.1. E - Grupa Retezat; G - Carpatii de Curbura; 2. 4 - Mures; 5 - Ialomita. B.1. Prut; 2. Caras-Severin; 3. H. C.1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b. D.A - Subcarpatii Getici, B - Podisul Dobrogei - deosebire: n unitatea A avem climat de dealuri nalte, iar n unitatea B climat de dealuri joase; - deosebire: n unitatea Ase resimt influente mediteraneene si de tranzitie, iar n unitatea B pontice si de ariditate; - deosebire: valoarea precipitatiilor medii anuale este de 700-1000 mm n unitatea A si de sub 500 mm n unitatea B. E.1. relieful inaccesibil si conditii climatice restrictive; 2. prezenta n subsolul regiunii a resurselor de petrol si datorita existentei raf inariilor n zona. Varianta 37 A.1. A - Podisul Somesan; B - Cmpia Baraganului; 2. 8-Pitesti; 11 -Satu Mare. B.1.1; 2. D; 3. E. C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c. D.E - Grupele Parng si Retezat-Godeanu; I - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali - deosebire: altitudinile maxime n unitatea E ating 2519 m, iar n unitatea I doar la 1954 m;

- deosebire: n unitatea E ntlnim relief glaciar, iar n unitatea I relief de flis; ' - asemanare: ambele unitati s-au format n timpul orogenezei alpine. E.1. Altitudinea diferita a celor doua unitati de relief (temperatura scade odat a cu naltimea). 2. Amplasarea la un curs de fluviu navigabil, adica pe malul Dunarii. Varianta 38 A.1. B - Subcarpatii Moldovei; F - Podisul Getic; 2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia. B.1. 6; 2. G;^. D. C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c. D.A - Podisul Brladului, G - Muntii Apuseni - deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase si nalte, iar unitatea G a re climat montan; - deosebire: precipitatiile medii anuale sunt de 500-600 mm n unitatea A, iar n G depasesc 1200 mm; - deosebire: n unitatea A se resimt influente continentale (de ariditate), iar n u nitatea G influente oceanice (atlantice). E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat. 2. Turismul montan, lipsa de educatie a unor turisti. Varianta 39 A.1. B - Cmpia Baraganului, E - Grupele Parng si Retezat-Godeanu; 2. 8-Pitesti, 10-Sibiu. ' B.1. 2; 2. Resita; 3. oceanice. C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b. D.-deosebire: Cmpia Romna este formata din nisipuri si pietrisuri acoperite de loe ss, iar n structura litologica a Cmpiei Moldovei predomina argilele, care au deter minat o modelare rapida; - deosebire: spre deosebire de Cmpia Moldovei, n estul Cmpiei Romne relieful este do minat de crovuri, mici depresiuni circulare formate prin tasarea loessuiui; - asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin depuneri succesive de sed imente peste un fundament mai vechi. E.1. precipitatiile scad de la vest (600 - 700 mm/an n Dealurile de Vest, unde su nt influente oceanice), spre est (400 mm/an n Podisul Dobrogei, unde sunt influen te aride); 2. sunt suprafete agricole limitate, iar solurile sunt n formare. Varianta 40 A.1. F - Poiana Rusca; G - Podisul Trnavelor; 2. 9-Zalau; 11 - Brasov. B.1. Vidra; 2. G; 3. lasi. C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d. D.- deosebire: Cmpia Moldovei se ncadreaza n etajul climatic de dealuri joase, iar Muntii Poiana Rusca n etajul climatic montan; - deosebire: temperatura medie anuala are valori cuprinse ntre 8-10 C n Cmpia Moldov ei si ntre 0-6 C n Muntii Poiana Rusca; - deosebire: precipitatiile medii anuale variaza ntre 500-600 mm n Cmpia Moldovei s i ntre 800-1000 mm n Muntii Poiana Rusca. E.1. La peste 180 m adncime nu exista viata datorita acumularii de acid sulfhidri c. 2. Satele sunt organizate n sate de tip adunat pentru a utiliza ct mai bine terenu larabil. Varianta 41 A.1. B - Cmpia Baraganului; H - Podisul Getic; 2. 7 - Focsani, 12 - Tulcea. B.1. Lotru; 2. F; 3. Timisoara. C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a. D.- deosebire: n unitatea notata, pe harta, cu litera B (Cmpia Baraganului) se res

imt influente continentale de ariditate, iar n unitatea notata, pe harta, cu lite ra D (Cmpia de Vest de la sud de Mures) se resimt influente submediteraneene; - deosebire: n unitatea notata, pe harta, cu litera B bate vntul, denumit Crivat, iar n unitatea notata, pe harta, cu litera D, bate vntul denumit Austru; - asemanare: ambele unitati au climat de cmpie. E.1. Temperaturi scazute, ce nu permite plantelor sa se dezvolte n conditii bune. 2. Podisul Dobrogei este unitate de orogen (n partea nordica) fiind alcatuit din roci foarte dure (sisturi verzi, granit). Varianta 42 A.1. C - Cmpia Moldovei (Jijiei); F - Muntii Poiana Rusca; 2. 8 - Resita; 9 - Zalau. B.1. Focsani; 2. G; 3. Piatra Neamt. y C.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d. D.- deosebire: n unitatea E (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) exista etajul c limatic montan, alpin si de depresiune, iar n unitatea H (Podisul Getic) este cli mat de dealuri joase; - deosebire: n Carpatii Maramuresului si Bucovinei se resimt influente climatice oceanice si scandinavo-baltice, n timp ce n Podisul Getic se manifesta influenta s ubmediteraneana (n partea vestica); - deosebire: temperatura medie anuala are valori cuprinse ntre 0-6 C (sub 0 C la pe ste 2000 m) n Carpatii Maramuresului si Bucovinei n timp ce n Podisul Getic valoril e sunt cuprinse ntre 8-10 C. E.1. Dezvoltarea pajistilor montane ca urmare a unui climat bogat n precipitatii. 2. Prezenta unei arii de convergenta feroviara si rutiera, respectiv prezenta un or legaturi transcarpatine cu toate regiunile istorice ale tarii. Varianta 43 A.1. C - Podisul Trnavelor; G - Cmpia Olteniei; 2. 3 - lasi; 5 - Ploiesti. B.1.H;2.E; 3. D. C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c. D.- deosebiri: n unitatea H (Podisul Sucevei) se resimt influente climatice scand inavo-baltice, pe cnd n Podisul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt influente conti nentale de ariditate si pontice; - deosebire: precipitatiile sunt mai bogate n Podisul Sucevei (700-800 mm/an), pe cnd n Podisul Dobrogei de Nord acestea sunt mai reduse (500-600 mm/an); - deosebire: n Podisul Sucevei temperatura medie anuala este mai scazuta (7-8 C), iar n Podisul Dobrogei de Nord este mai ridicata (10-11 C). E.1. Datorita altitudinii mari a Carpatilor Meridionali temperaturile scazute di n Cuaternar au permis formarea ghetarilor care, prin procese de eroziune glaciar a, au creat forme de relief specific: circuri glaciare, vai glaciare. 2. Lipsa curentilor verticali n Marea Neagra a determinat formarea a doua stratur i de apa: un strat superficial cu apa mai putin sarata, care asigura viata si un strat de adncime (sub 200 m) care este neoxigenat, bogat n hidrogen sulfurat cu s alinitate de 21-22 (suta la mie), ce nu permit existenta vietuitoarelor. Varianta 44 A.1. C - Podisul Trnavelor; E - Subcarpatii Moldovei; 2. 7 - Brlad; 11 - Dmbovita. B.1. C; 2. Caras-Severin; 3. oceanice. C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b. D.-deosebire: unitatea E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin cutarea scoartei la sfrsitul orogenezei alpine, iar unitatea H (Podisul Getic) s-a format prin pr oces de sedimentare; - deosebire: unitatea E (Subcarpatii Moldovei) sunt formati dintr-un sir de deal uri si depresiuni, iar unitatea H (Podisul Getic) este format din platforme ce s e nclina usor spre sud: - asemanare: ambele unitati sunt fragmentate puternic de ruri ce vin cu debite ri dicata din zona montana.

E.1. n sectorul maritim al Dunarii (Braila-Sulina) adncimea albiei fluviului este mai mare, fapt ce asigura un pescaj de 7 m. 2. n Cuaternar, temperatura de pe culmile mai putin nalte ale Muntilor Apuseni nu a permis' formarea ghetarilor si implicit a circurilor glaciare. Varianta 45 A.1. F - Cmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpatii Getici; 2.3- Timisoara, 6 - Plo iesti. B.1. D; 2.4; 3. H. C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b. D.- deosebire: unitatea A (Cmpia de Vest de la nord de Mures) are climat de cmpie, iar unitatea H (Podisul Getic) are climat de deal; - deosebire: n Cmpia de Vest de la nord de Mures se resimt influente oceanice, iar in Podisul Getic se resimt influente submediteraneene (n partea vestica); - deosebire: n Cmpia de Vest de la nord de Mures bat vnturile de vest, iar n Podisul Getic, vntul predominant este austrul. E.- relieful influenteaza raspndirea populatiei prin caracteristicile sale - alti tudine, panta, fragmentare etc. - 2p; - resursele solului si subsolului, valorificate n diferite ramuri industriale, as igura dezvoltarea economica a regiunii si o mare concentrare a populatiei - 2p. Varianta 46 A.1. B - Cmpia Transilvaniei; G - Subcarpatii Curburii; 2. 9 - Botosani; 10 - Bucuresti. B.1. 6; 2. Chilia; 3. E. C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a. D.- deosebire: unitatea H (Podisul Mehedinti) s-a format prin cutarea scoartei, iar unitatea D (Podisul Getic) s-a format prin proces de sedimentare; - deosebire: gradul de fragmentare este mai redus n Podisul Mehedinti dect n Podisu l Getic; - deosebire: n Podisul Mehedinti predomina rocile dure (sisturi cristaline si cal care), iar n Podisul Getic rocile friabile (pietrisuri, nisipuri, argile). E.- n ambele unitati exista soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolu rilor, si anume cernoziomuri (n podisul Dobrogei apar si soluri balane), care se preteaza la cerealicultura - 2p; - conditiile climatice restrictive din cele doua unitati, precipitatiile scazute sub 500 mm/an sunt suplinite de amenajarile hidrotehnice (irigatii), beneficiin d inclusiv de suprafetele mari,de interfluviile netede din estul Cmpiei Romne si d e relieful de relativ mica altitudine, cu pante line si grad scazut de fragmenta re din Podisul Dobrogei - 2p. Varianta 47 A.1. 3 - Motru; 5 - Buzau; 2. 8 - Timisoara; 9 - Baia Mare. B.1.F;2. lasi; 3. Mures. C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b. D.- deosebire: n unitatea A - Grupa Parng si Retezat-Godeanu din Carpatii Meridion ali predomina sisturile cristaline, iar n unitatea F - Grupa Centrala a Carpatilo r Orientali apar preponderent roci vulcanice si sedimentare; - deosebire: altitudinile sunt mai mari n unitatea A - Grupa Parng si Retezat-Gode anu din Carpatii Meridionali, de 2519 m n Vrful Parngul Mare si 2509 m n Vrful Peleag a-Retezat pe cnd n unitatea F - Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este de doar 2100 m n Vrful Pietrosul-Calimani; - deosebire: n unitatea A - Grupa Parng si Retezat-Godeanu din Carpatii Meridional i exista relief glaciar foarte dezvoltat, iar n unitatea F - Grupa Centrala a Car patilor Orientali nu apar urmele glaciatiunilor cuatemare; n A - Grupa Parng si Re tezat-Godeanu din Carpatii Meridionali gradul de fragmentare este mult mai scazu t dect n F - Grupa Centrala a Carpatilor Orientali, unde apar multe masive montane individualizate de vai, defilee, pasuri si depresiuni numeroase.

E.1. aluviunile aduse de Dunare sub forma de debit solid si depuse la varsarea n Marea Neagra; 2. temperatura scade o data cu latitudinea de la sud la nord, datorita scaderii unghiului de incidenta a radiatiei solare. Varianta 48 A.1. A - Podisul Somesan; E - Carpatii Curburii; 2. 2 - Prahova; 6 - Crisul Alb. B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Salaj. C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d. D.- asemanare: ambele unitati (E-Grupa de Sud a Carpatilor Orientali; H-Muntii A puseni), s-au format prin cutare n orogeneza alpina - 2p; -deosebire: n Muntii Apuseni exista roci sedimentare, vulcanice, sisturi cristali ne, iar n Carpatii de Curbura doar roci sedimentare; n Apuseni apare relieful cars tic foarte dezvoltat, cu formatiuni de endo si exo carst, spre deosebire de Carp atii de Curbura unde prezenta calcarelor e redusa - 2p; - asemanare: gradul de fragmentare este ridicat n ambele unitati, aparnd numeroase catene montane individualizate de culoare, vai, depresiuni - 2p. E.1. Muntii Apuseni au variate resurse de subsol: zacaminte metalifere (fier, ba uxita, minereuri auro-argintifere si suprifere), carbune brun, roci de construct ie (calcar, granit, marmura). 2. influenta scandinavo-baltica din Podisul Sucevei, dar si altitudinea mai mare a acestei unitati dect a Cmpiei Olt-Arges determina n Podisul Sucevei o temperatur a medie anuala mai redusa. Varianta 49 A.1. A - Grupa Muntilor Parng; H - Subcarpatii de Curbura; 2. 5 - Jijia; 3. 9 - Trgoviste. B.1. oceanice; 2. G; 3. Hunedoara. C.1.b;2.a;3. b; 4. b; 5.d. D.- asemanare: unitatea F (Podisul Dobrogei de Nord), dar si unitatea H (Subcarp atii Curburii) s-au format prin cutarea scoartei; - deosebire: altitudinea Subcarpatilor Curburii este mai mare (996 m altitudine maxima dect a Podisului Dobrogei de Nord (467 m altitudine maxima); - deosebire: n Podisul Dobrogei de Nord sunt roci foarte dure (sisturi verzi, gra nit calcar), iar n Subcarpatii Curburii sunt roci friabile (marne, argile, pietri suri). E.1. n unitatea A (Muntii Parng) se nregistreaza o cantitate mare de precipitatii m edii anuale (1000-1400 mm) datorita altitudinii mari (2519 m altitudine maxima), dar si datoriita influentei oceanice. 2. n unitatea D (Carpatii Maramuresului si Bucovinei), n conditiile unui climat ra coros si umed, pajistile montane ocupa suprafete mari, fapt ce favorizeaza crest erea bovinelor. Varianta 50 A.1. G - Cmpia Moldovei (Jijiei); 2. 1 - Somesul Mare, 6 - Ialomita; 3. 10-Bacau. B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9. C.1.c;2.b; 3. a; 4. d;5. d. D.- asemanare: n unitatea E (Muntii Parng si Retezat-Godeanu) se resimt influente submediteraneene (n partea sud-vestica), influente ce se manifesta si n unitatea H (Cmpia Olteniei); - asemanare: n Cmpia Olteniei, dar si n Muntii Parng si Retezat-Godeanu (partea sudvestica), bate austru); - deosebire: Mantii Parng si Retezat-Godeanu au climat montan alpin si de depresi une, iar Cmpia Olteniei are climat de cmpie. E.1. Rul Ialomita (6) strabate Cmpia Baraganului unde se resimte influenta contine ntala de ariditate sl precipitatiile sunt foarte reduse n timpul verii, fapt ce d etermina scaderea accentuata a debitului.

2, Tn unitatile E (Muntii Parng si Retezat-Godeanu) si F (Podisul Getic) sunt amp lasate termocentrale (Turceni, Rovinari n unitatea F, Paroseni n unitatea E) dator ita exploatarii lignitului n bazinul Motru-Rovinari (unitatea F) si a huilei n dep resiunea Petrosani (unitatea E). adriana2009 Moderator Mesaje: 43 Membru din: Sm Iun 13, 2009 10:50 am Sus Re: Rezolvari la geografie bacalaureat 2009 Subiectul 2 Mesajde adriana2009 pe Sm Iun 13, 2009 11:01 am Varianta 51 A.1. E - Podisul Dobrogei de Sud; G - Podisul Somesan; 2.1 - Bistrita; 3. 12 - A lexandria. B.1. Buzau; 2. Suceava; 3. 2. C.1.d;2. b;3.c;4.c; 5. c. D.C - Muntii Apuseni, D - Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (Grupa de nord a Carpatilor Orientali): - deosebire: Muntii Apuseni prezinta o mare varietate litologica (sunt constitui ti din sisturi cristaline, roci eruptive, roci sedimentare), avnd aspect de mozai c petrografic, iar Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei sunt constituiti din t rei fsii paralele diferentiate litologic, orientate nord-vest - sud-est, alcatuit e din roci vulcanice, sisturi cristaline, formatiuni sedimentare cutate (flis); - deosebire: n Muntii Apuseni altitudinile abia trec de 1800 m, altitudinea maxim a fiind de 1849 m n Muntii Bihor, iar n Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei alt itudinile sunt mai mari. trecnd de 2000 m (2303 m n Vrful Pietrosul Rodnei); - deosebire: spre deosebire de Muntii Apuseni, n care este dezvoltat relieful car stic, n Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei este prezent relieful glaciar. E.1. marea varietate petrogrfica (mozaic de roci: roci magmatice, roci metamorfic e, roci sedimentare) genereaza marea varietate a resurselor de subsol; 2. Bucuresti este o metropola cu functii complexe: puternic centru industrial, c u functii de transport, centru financiar-bancar, centru cultural-stiintific si d e nvatamnt. Varianta 52 A.1. B - Podisul Dobrogei de Sud; C - Cmpia de Vest; 2. 10 - Trnava Mare, 12 - Moldova. B.1.A; 2. E;3. B. C.1.b;2. b;3.d;4. d;5. b. D.D - Podisul Mehedinti, G - Podisul Brladului: - deosebire: Podisul Mehedinti s-a format pe fundament carpatic, spre deosebire de Podisul Brladului care s-a format pe un fundament vechi precambrian (apartine din punct de vedere structural depresiunii predobrogene); - deosebire: Podisul Mehedinti este constituit din roci dure - sisturi cristalin e si calcare mezozoice, iar Podisul Brladului este constituit din formatiuni sedi mentare tinere mio-pliocene; - deosebire: n Podisul Mehedinti este dezvoltat relieful carstic, cu numeroase fo rme si fenomene carstice, iar n Podisul Brladului este dezvoltat relieful structur al (cueste). E.1. prezenta influentelor climatice de tip oceanic n Cmpia de Vest care genereaza precipitatii mai bogate comparativ cu influentele continentale (de ariditate) s pecifice Podisului Brladului; 2. Enuntul este gresit. Deci nu se poate da nicio cauza! Varianta 53 A.1. D - Cmpia Baraganului; H - Grupa Parng;

2. 1 - Botosani, 5 - Hunedoara. B.1. Mures; 2. Timis; 3. D. C.1.c;2.a;3. c; 4. c; 5. b. D.B - Carpatii Curburii; F - Muntii Apuseni; - deosebire: n Muntii Apuseni se remarca prezenta mozaicului de roci (vulcanice, metamorfice si sedimentare), pe cnd n Carpatii Curburii sunt raspndite mai larg roc ile sedimentare; - deosebire: n Muntii Apuseni se remarca prezenta depresiunilor tip golf pe cele t rei Crisuri, pe cnd n Carpatii Curburii aceste depresiuni lipsesc; - asemanare: n ambele grupe este prezent relieful carstic: pesteri, chei. E.1. prezenta unor rezerve de petrol mai nsemnate n subsolul Cmpiei Romne si al Podi sului Getic. 2. precipitatiile reduse, sub 400 mm/an, gratie influentei climatului continenta l. Varianta 54 A.1. F - Cmpia Jijiei (Moldovei); H - Podisul Getic; 2. 7 - Bistrita; 11 -CrisulAlb. B.1. 2; 2. Slatina; 3. B. C.1.c;2.a;3.d;4.c; 5. b. D.D - Subcarpatii Getici; H - Podisul Getic. - asemanare: relieful celor doua unitati de relief este dezvoltat pe o gama vari ata de roci sedimentare; - asemanare: altitudinile cele mai mari ale reliefului n cele doua unitati de rel ief se regasesc n partea de nord a acestora; - deosebire: relieful Subcarpatilor Getici s-a format prin cutarea rocilor sedim entare n ultimele faze ale orogenezei alpine, pe cnd relieful Podisului Getic a re zultat dintr-o veche cmpie piemontana si apoi naltata la finele orogenezei alpine. E.1. asezarea geografica n Europa Centrala si configuratia Carpatilor Romnesti con tribuie la varietatea influentelor climatice de pe teritoriul tarii noastre; 2. - influentele pontice se resimt n Delta Dunarii si n zona litorala; - influente scandinavo-baltice se regasesc n Podisul Sucevei, Obcinele Bucovinei, nordul Cmpiei Moldovei, Muntii Maramuresului. Varianta 55 A.1. C - Masivul Dobrogei de Nord; G - Muntii Apuseni; 2. 10 - Dmbovita; 12 - Somes. B.1. alpina; 2. est-continentale; 3. Hunedoara. C.1.a;2. b;3.d;4. b;5.d. D.C - Masivul Dobrogei de Nord; H - Subcarpatii Getici. - deosebire: relieful Podisului Dobrogei de Nord este dezvoltat n cea mai mare pa rte pe roci eruptive (granite hercinice) si metamorfice (sisturi verzi caledonie ne), pe cnd relieful Subcarpatilor Getici este dezvoltat pe roci sedimentare cuta te la finele orogenezei alpine; - deosebire: pe cea mai mare ntindere a Podisului Dobrogei de Nord, altitudinile sunt sub 200 m, numai n partea nordica ele trec uneori de 300 - 400 m, altitudine a maxima fiind n Muntii Macin (vrful Greci 467 m), pe cnd n Subcarpatii Getici relie ful depaseste frecvent 400-500 m, altitudinea maxima fiind aproape dubla: 1017 m n Magura Matau; - asemanare: cele doua unitati de relief s-au format prin cutarea scoartei teres tre (orogeneza). E.1. Resursele de materii prime sunt bogate (lemnul de rasinoase mai ales), rela tiv usor de exploatat si transportat spre cele doua centre de prelucrare; cerere a mare de cherestea pusa pe seama dezvoltarii economice mai sustinute, mai ales domeniul constructiilor din judetul Brasov, n ultimele 4 decenii. 2. Prezenta minereurilor neferoase (bauxita) n imediata apropiere a orasului Orad ea, n Muntii Padurea Craiului. Varianta 56 A.1. E - Muntii Apuseni; H - Masivul Dobrogei de Nord;

2. 1 - Timisoara; 6 - Slatina. B.1. A; 2. cutare si naltare; 3.Timisoara. C.1.d;2.a;3. a; 4. d; 5. c. D.C - Carpatii Maramuresului si Bucovinei; E - Muntii Apuseni. - asemanare: ambele unitati C si E s-au format n orogeneza alpina; - asemanare: ambele unitati au structura petrogrfica complexa, din sisturi crista line, roci vulcanice si flis-roci sedimentare cimentate cutate; - deosebire: altitudinile Muntilor Apuseni se situeaza sub 2000 m si lipseste re lieful glaciar, iar muntii Grupei Maramuresului si Bucovinei depasesc 2000 m, ch iar 2500 m, si este prezent relieful glaciar. E.- Podisul Mehedinti s-a format pe un fundament carpatic, prin cutare si naltare, iar Podisul Getic prin depunerea rocilor sedimentare; - n Podisul Mehedinti s-a dezvoltat un relief pe sisturi cristaline cu relief car stic, cu numeroase forme si fenomene carstice, iar n Podisul Getic un relief cu a spect de piemont, unde rocile sunt: pietrisuri, argile, nisipuri, gresii. Varianta 57 A.1. A - Podisul Dobrogei; G - Cmpia Olteniei; 2. 8 - Bega; 9 - Jiu. B.1. Vlcea; 2. Timisoara; 3. E. C.1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. d. D.- deosebire: precipitatii medii anuale n Cmpia de Vest 600-640 mm/an, cu influen te oceanice, iar n Cmpia Romna, precipitatiile scad de la 600 mm/an n vest la 450 mm /an n est, cu influente de ariditate si amplitudini termice mari de la iarna la v ara; - deosebire: vnturi permanente de vest n Cmpia de Vest si prezenta vnturilor dominan te dinspre nord si nord-est (Crivatul) n estul Cmpiei Romne; - asemanare: etaj climatic de cmpie cu temperaturi medii anuale de 9-11C, precipit atii medii anuale de 640 - 450 mm/an, vnturi predominante din vest si locale. E.1. O cauza care explica diversitatea tipurilor genetice de lacuri n regiunile d e munte este altitudinea. 2. Doua exemple de tipuri genetice de lacuri din Muntii Carpati: lac glaciar, la c de crater vulcanic.

Varianta 58 A.1.0 - Grupa Muntilor Parngului; H - Podisul Somesan; 2. 9 - Olt; 12 - Trnava Mar e. B. 1. B; 2. G; 3. E. C.1.b;2.a;3.d;4.c; 5. c. D.- deosebire: n Carpatii Maramuresului si Bucovinei clima are influente oceanice si scandinavo-baltice, n timp ce n Podisul Getic sunt influente climatice submedi teraneene si de tranzitie; - deosebire: Carpatii Maramuresului si Bucovinei au un climat de munte mai umed si mai racoros, n timp ce Podisul Getic are un climat de dealuri mai cald si mai uscat; - deosebire: temperaturile multianuale n Carpatii Maramuresului si Bucovinei sunt 2-7 C, pe cnd n Podisul Getic sunt ntre 8-9 C. Iar precipitatiile medii sunt n Carpa ii Maramuresului si Bucovinei de 800-1200 mm/an, n timp ce n Podisul Getic sunt de 600-700 mm/an. E.1. O cauza a diferentei de debit ntre rurile Siret si Prut se explica prin debit ul mai mare al Siretului datorita afluentilor mai numerosi din Carpatii Oriental i, unde precipitatiile sunt mai mari. 2. Existenta vegetatiei de stepa din Cmpia Baraganului se explica prin precipitat ii reduse sub 500 mm/an. Varianta 59 A.1. A - Muntii Banatului; H - Muntii Fagarasului; 2. 2 - Drobeta Turnu-Severin; 5 - Deva. B.1.H;2. D;3.A.

C.1.d;2.d;3.d;4. b; 5.d. D.- deosebire: etaj climatic de cmpie nalta si dealuri joase n Cmpia Moldovei si eta j climatic de munte n Muntii Banatului; - deosebire: influente cliomatice de ariditate n sudul Cmpiei Moldovei si influent e scandinavo-baltice n nord-vestul acesteia, comparativ cu Muntii Banatului ce au influente submediteraneene; - deosebire: precipitatiile medii anuale mai reduse de 500-600 mm/an n Cmpia Moldo vei, comparativ cu Muntii Banatului care au precipitatii medii de 700-1000 mm/an . E.1. O cauza care determina repartitia inegala a populatiei pe teritoriul tarii noastre este varietatea formelor de relief. 2. Un factor natural care favorizeaza cresterea ovinelor n Capatii Meridionali es te extensiunea pasunilor de munte si alpine. Varianta 60 A.1. A - Delta Dunarii; C - Podisul Trnavelor;2. 1 - Trgoviste; 6 - Piatra Neamt. B.1. Olt; 2. Dolj; 3. A. C.1.d;2.c; 3. c;4.a;5.d. D.- deosebire: etaj climatic de cmpie nalta si dealuri joase n Cmpia Moldovei si eta j climatic de podis n Podisul Mehedinti; - deosebire: influenta climatica de ariditate n sudul Cmpiei Moldovei si influente scandinavo-baltice n nord-vestul acesteia, comparativ cu Podisul Mehedinti, cu i nfluente submediteraneene; - asemanare: n ambele unitati de relief circulatia generala a atmosferei'este dat a de vnturile de vest. E.1. O cauza a prezentei terenurilor degradate n spatiul subcarpatic si n Depresiu nea Colinara a Transilvaniei o constituie defrisarea padurilor. 2. O cauza a diversitatii resurselor de subsol din Muntii Apuseni o constituie v arietatea rocilor, un mozaic petrografic". Varianta 61 A.1. A - Subcarpatii Moldovei, G - Podisul Trnavelor; 2. 9-Zalau; 11-Brasov. B.1. Lotru; 2. F; 3. D. C.1.b;2. d;3. b; 4. b; 5. a. D.- asemanare: att n Subcarpatii Moldovei (A), ct si n Cmpia Baraganului (B) climatul prezinta influente de ariditate; - deosebire: precipitatiile medii anuale n Subcarpatii Moldovei sunt de 600-800 m m/an, iar n Cmpia Baraganului sunt cuprinse ntre 400-500 mm/an; - deosebire: temperatura medie anuala n Subcarpatii Moldovei este de 8-10 C, iar n Cmpia Baraganului este de 10-11 C. E.1. fertilitatea redusa a tipurilor de soluri din Grupa Nordica a Carpatilor Or ientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) si fragmentarea mare a reliefului; 2. asigurarea resurselor de apa, pentru alimentarea localitatilor, mai ales n tim pul verii cnd debitele rurilor sunt foarte scazute, din cauza secetelor frecvente si regularizarea debitelor,pentru a preveni efectele viiturilor accidentale. Varianta 62 A.1. A - Subcarpatii Moldovei ; E - Cmpia Baraganului; 2. 8 - Satu Mare; 11 - Focsani. B.1. Oradea; 2. H; 3. Teleorman. C.1.a;2.d;3. b;4. b;5.a. D.- deosebire: n timp ce n Grupa Nordica a Carpatilor Orientali sunt influente cli matice scandinavo-baltice, n Podisul Getic sunt influente climatice submediterane ene; - deosebire: n Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se ntlneste etajul climatic de munte, alpin si de depresiune, pe cnd n Podisul Getic este un climat de dealuri nal te si joase; - deosebire: temperaturile medii anuale, n Grupa Nordica a Carpatilor Orientali v ariaza ntre 0 si 6 C, iar n Podisul Getic sunt ntre 9 si 10 C.

E.1. prezenta minereurilor de fier si a huilei n zona montana nvecinata; 2. scaderea nivelului de trai al populatiei / legalizarea ntreruperilor de sarcin a. Varianta 63 A.1. C - Podisul Getic; F - Masivul Dobrogei de Nord; 2. 7 - Brasov; 11 - Focsani. B.1. Bihor; 2. Prahova; 3. Teleorman. C.1.c;2. a; 3. a; 4. c; 5. b. D.- deosebire: n Cmpia Moldovei sunt influente climatice de ariditate, n timp ce, n Podisul Getic sunt influente climatice submediteraneene; - deosebire: n Cmpia Moldovei bate crivatul, iar n Podisul Getic bate austrul; - asemanare: ambele unitati de relief au un climat de dealuri joase. E.1. precipitatiile medii anuale scazute (sub 500 mm/an) si secetele frecvente; 2. solurile argilo-iluviale favorabile culturii vitei de vie/versantii cu expune re predominant sud-estica si sudica (nsoriti), cu pante moderate/verile calduroase si toamnele blnde. Varianta 64 A.1. A - Cmpia Transilvaniei ; E - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei); 2. 3 - Piatra Neamt; 5 - Oradea. B.1.F;2. H;3.A. C.1.c;2. b;3. c;4. a; 5. a. D.- deosebire: n Podisul Getic altitudinea medie este mai ridicata dect n Cmpia Bara ganului; - deosebire: Podisul Getic este un piemont cu structura monoclinala, iar Cmpia Ba raganului este o cmpie tabulara (structura orizontala), acoperita cu un strat gro s de loess care lipseste n Podisul Getic; - asemanare: cele doua unitati s-au format prin sedimentare si sunt ca pozitie g eografica unitati extracarpatine. E.- n judetul Prahova relieful este, n mare parte, un relief de deal sau cmpie, fav orabil locuirii; n comparatie cu judetul Caras-Severin n care relieful este predom inant muntos si fragmentat - 2p; - judetul Prahova este puternic urbanizat si activitatile economice sunt mult ma i dezvoltate dect n judetul Caras-Severin - 2p. Varianta 65 A.1. B - Podisul Getic; G - Cmpia Baraganului; 2.9- Crisul Alb; 11 - Trnava Mare. B.1.6; 2. D; 3. F. C.1. b; 2. c; 3. c;4. c; 5. c. D.- deosebire: n Grupele Parng si Retezat-Godeanu este un climat tipic montan, ume d si racoros, n timp ce n Delta Dunarii apare un climat de cmpie, cu influente pont ice si de ariditate; - deosebire: n Grupele Parng si Retezat-Godeanu temperaturile medii anuale oscilea za ntre 0 si 6 C, n timp ce, n Delta Dunarii, temperaturile medii anuale sunt de pes te 11 C; - deosebire: precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse ntre 850 si peste 120 0 mm/an n Grupele Parng si Retezat-Godeanu, pe cnd n Delta Dunarii precipitatiile me dii sunt sub 400 mm/an. E.- scaderea natalitatii si a sporului natural - 2p; - cresterea duratei de viata datorita mbunatatirii conditiilor de existenta - 2p. Varianta 66 A.1. C - Podisul Somesan, H - Grupa Fagaras; 2.7-Jijia, 12-Olt. B.2. Salaj; 3. 2. C.1.a;2.c;3.d;4d;5. b. D.- deosebire: altitudinile sunt mai mari n Carpatii Moldo-Transilvani (2100 m n Vr ful Pietrosul, Muntii Calimani) fata de Muntii Banatului (1446 m n Vrful Semenic, Muntii Semenic);

- deosebire: n Carpatii Moldo-Transilvani sunt prezente rocile vulcanice care lip sesc n Muntii Banatului; - deosebire: n Carpatii Moldo-Transilvani relieful este dispus sub forma de fsii p aralele longitudinale n timp ce relieful n Muntii Banatului nu are o orientare spe cifica. E.1. Dupa 1990 migratia populatiei dinspre mediul urban spre mediul rural a fost cauzata de restructurarea economica a Unor ntreprinderi industriale care a deter minat disponibilizarea masiva a fortei de munca de la orase. 2. n Sectorul Dunarii Maritime datorita adncimii mari a albiei circula vase de ton aj mare, n timp ce n Sectorul Dunarii Fluviale adncimea apei este mica ceea ce perm ite doar navigatia vaselor cu pescaj mic. n aval de Braila, navele au un pescaj d e 7 m, iar n amonte de Braila, navele au un pescaj de 2 m. Varianta 67 A.1. A - Podisul Dobrogei de Nord, H - Muntii Fagarasului; 2. 1 - Bacau, 2 - Ploiesti. B.1. A; 2. glaciar; 3. D. C.1.d;2.d;3. c; 4. d; 5. a. D.- deosebire: n Muntii Banatului este prezent climatul montan, n timp ce n Subcarp at Curburii este prezent climatul de dealuri nalte si joase; - deosebire: n Muntii Banatului se simt influente submediteraneene, n timp ce n Sub carpatii Curburii se simt influente de ariditate; - deosebire: n Subcarpatii Curburii bat Crivatul si Foehnul, n timp ce n Muntii Ban atului aceste vnturi nu bat. E.1. n Delta Dunarii densitatea populatiei este redusa datorita suprafetei mici a uscatului (doar 13% din suprafata Deltei). 2. n Cmpia de Vest (n special n cmpiile joase ale acesteia) se produc frecvent inunda tii datorita fenomenului de subsidenta (coborre) pe care l suporta terenul. Varianta 68 A.1. A - Podisul Sucevei; H - Grupa Fagaras; 2. 2 - Ploiesti, 5 - Timisoara. B.1. alpina; 2. Brlad; 3. Mehedinti. C.1. a; 2. d; 3. c; 4. c; 5. c. D.- deosebire: n Carpatii Moldo-Transilvani exista climat alpin si montan n timp c e n Cmpia Crisurilor si a Somesului exista climat de cmpie; - deosebire: n Carpatii Moldo-Transilvani precipitatiile sunt mai bogate (peste 1 200 mm/an) fata de cele din Cmpia Crisurilor si a Somesului (cuprinse ntre 600 - 7 00 mm/an); - deosebire: n Carpatii Moldo-Transilvani temperaturile medii anuale sunt mai sca zute (0-6 C), fata de cele din Cmpia Crisurilor si a Somesului cuprinse ntre 10 - 1 1 C. E.1. Bilantul natural negativ se datoreaza reducerii natalitatii (dificultati ec onomice, statutul femeii n societate, nivelul de instruire a populatiei, migratia populatiei) si cresterii mortalitatii (fenomenul de mbatrnire a populatiei). 2. Arealele viticole sunt extinse n regiunile deluroase, deoarece vita de vie, ar e nevoie de lumina sl caldura, prefernd versantii orientati spre sud si solurile din aceste regiuni.

Varianta 69 A.1. B - Carpatii Curburii, E - Podisul, Mehedinti; 2. 2 - Braila, 6 - Baia Mare. B.1. Carstic; 2. Arges; 3. Ialomita. C.1.a;2. d;3. b;4. c; 5. a. D.- deosebire: n Podisul Sucevei se simt influente scandinavo-baltice, n timp ce n Cmpia Olteniei se simt influente submediteraneene; - deosebire: n Cmpia Olteniei bate Austrul, care lipseste din Podisul Sucevei; - deosebire: rCmpia Olteniei exista un climat de cmpie, n timp ce n Podisul Sucevei e ista un climat de dealuri nalte. E.- Podisul Mehedinti nu este o subunitate a Subcarpatilor Getici deoarece acest

ia prezinta doua siruri de dealuri si doua siruri de depresiuni, caracteristica care nu este prezenta n Podisul Mehedinti. - Podisul Mehedinti este alcatuit din sisturi cristaline si calcare, n timp ce Su bcarpatii Getici sunt alcatuiti din roci sedimentare (conglomerate, gresii, argi le, nisipuri, pietrisuri). Varianta 70 A.1.2- Crisul Negru, 3 - Trnava Mica; 2. 7 - Bistrita, 11 - Calarasi. B.1.D:2.1:3.10. C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d. D.- asemanare: att Subcarpatii Getici ct si Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoara a straturilor spre sfrsitul orogenezei alpine - 2p; - asemanare: att Subcarpatii Getici ct si Subcarpatii Moldovei sunt alcatuiti din roci sedimentare (nisip, pietris, marne, gresii, argile) - 2p; - deosebire: Subcarpatii Getici sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni sep arate de dealuri subcarpatice, pe cnd Subcarpatii Moldovei sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni subcarpatice nchise la exterior de naltimi subcarpatice 2p. E.1. Resursele naturale sunt n corelatie cu substratul geologic. Astfel la margin ea estica a cristalinului din Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se exploateaz a minereuri neferoase, iar in zona muntilor vulcanici se afla izvoare minerale c arbogazoase. 2. Minereuri complexe, minereuri de aur si argint, ape minerale, roci de constru ctie. Varianta 71 A.1.2- Crisul Negru, 3 - Trnava Mica; 2. 7 - Bistrita, 11 - Calarasi. B. Se acorda 6 puncte, cte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1.0:2.1:3.10. C.1. d; 2. c; 3. d; 4. b; 5. d. D.- asemanare: att Subcarpatii Getici ct si Subcarpatii Moldovei s-au format prin cutarea usoara a straturilor spre sfrsitul orogenezei alpine - 2p; - asemanare: att Subcarpatii Getici ct si Subcarpatii Moldovei sunt alcatuiti din roci sedimentare (nisip, pietris, marne, gresii, argile) - 2p; - deosebire: Subcarpatii Getici sunt alcatuiti din doua siruri de depresiuni sep arate de dealuri subcarpatice, pe cnd Subcarpatii Moldovei sunt formati dintr-un singur sir de depresiuni subcarpatice nchise la exterior de naltimi subcarpatice 2p. E.1. Resursele naturale sunt n corelatie cu substratul geologic. Astfel la margin ea estica a cristalinului din Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se exploateaz a minereuri neferoase, iar in zona muntilor vulcanici se afla izvoare minerale c arbogazoase. 2. Minereuri complexe, minereuri de aur si argint, ape minerale, roci de constru ctie. Varianta 72 A.1.1- Prahova, 4 - Motru; 2. 9 - lasi, 11 - Focsani. B.1.A;2. 3; 3. Salaj. C.1.a;2. b;3. b;4. b;5.a. D.- deosebire: relieful unitatii marcate, pe harta, cu litera D (Subcarpatii Mol dovei) este format dintr-un sir de dealuri si depresiuni, iar n relieful unitatii marcate, pe harta, cu litera F (Grupa Parng si Retezat-Godeanu) apar masive mont ane individualizate de vai, defilee, pasuri si depresiuni. - deosebire: altitudinile unitatii marcate, pe harta, cu litera D (Subcarpatii M oldovei) sunt mai reduse, atingnd 911 m n culmea Plesului, iar altitudinile unitat ii marcate, pe harta, cu litera F (Grupa Parng si Retezat-Godeanu) sunt mult mai ridicate, atingnd 2519 m n vrful Parngul Mare si 2509 m n vrful Peleaga. - asemanare: ambele unitati sunt rezultatul cutari scoartei terestre n orogeneza a lpino-carpato-hymalaiana. * E.1. Prezenta influentelor continentale cu precipitatii reduse (400 mm/an).

2. n substratul*dealurilor si colinelor se afla un strat argilo-marnos, dar si ac tiunile de spadurire. Varianta 73 A.1. A - Muntii Banatului; H -^Cmpia Olteniei. 2.2- Bucuresti; 4 - Oradea. B.1. D (Carpatii Maramuresului si Bucovinei); 2. 12 (Prut); 3. Mehedinti! C.1.a;2.a;3. b; 4. b; 5. c. D.- deosebire: n Muntii Apuseni sunt influente climatice oceanice, iar Podisul Brl adului are influente de ariditate; -deosebire: n Muntii Apuseni precipitatiile medii anuale depasesc 1200 mm/an, iar n Podisul Brladului sunt sub 500 mm/an; - deosebire: n Muntii Apuseni bat vnturile de vest, iar n Podisul Brladului bate Cri vatul. E.1. Continentalismul accentuat si lipsa curentilor verticali care determina str atificarea Marii Negre, astfel: - pna la 180-200 m adncime apare un strat oxigenat, biotic, cu salinitat'e mai red usa; - la peste 180-200 m adncime este un strat neoxigenat, abiotic, bogat n hidrogen s ulfurat cu salinitate mai ridicata. 2. n anii ploiosi apele ies usor din matca datorita reliefului jos (80-90 m) si p antei reduse, dar si prezenta apei freatice la o mica adncime care favorizeaza ie sirea apei la suprafata. Varianta 74 A.1. E - Podisul Trnavelor; G - Subcarpatii Getici; 2. 8 -Trotus; 11 - Ialomita. B.1. Arges; 2. D; 3. 6. C.1. b; 2. c; 3.c; 4, c;5. d. D.- deosebire: precipitatiile medii anuale n Subcarpatii Getici sunt mai ridicate (600-800 mm/an) dect n Podisul Dobrogei unde precipitatiile medii anuale nu depas esc 500 mm/an; - deosebire: temperaturile medii anuale sunt mai scazute n Subcarpatii Getici (68 C) dect n Podisul Dobrogei unde temperaturile medii anuale sunt de 10-11 C. - asemanare: att n Subcarpatii Getici ct si n Podisul Dobrogei apar influenta contin entale (de ariditate). E.1. Etajul climatic diferit (unitatea D este situata n etajul climatic montan si alpin, iar unitatea H n etajul climatic de cmpie). 2. Amplasarea n apropierea materiei prime pentru reducerea costurilor de transpor t (combinatul de alumina din Oradea este aproape de resursele de bauxita din Mun tii Padurea Craiului). Varianta 75 A.1. F - Muntii Retezat-Godeanu; H - Podisul Getic; 2. 2 - Suceava, 6 - Tg. Mures. B.1.B; 2. Moldova; 3.4. C.1.a;2. d;3.d;4. b; 5. b. D.- asemanare: ambele unitati de relief au fost generate de orogeneza alpina n Me zozoic si Neozoic; - asemanare: ambele unitati de relief sunt alcatuite din toate tipurile genetice de roci: magmatice, cristaline si sedimentare; - deosebire: n Grupa Centrala a Carpatilor Orientali altitudinea maxima este de 2 100 m n Vf. Pietrosu Calimanilor, pe cnd n Muntii Apuseni altitudinea maxima este d e 1849 m n Muntii Bihor. E.1. Aluviunile aduse de Dunare sunt depuse pe o platforma continentala a Marii Negre cu adncime scazuta, precum si amplitudinile mareice foarte mici (12 cm) ale Marii Negre. 2. n judetul Caras Severin relieful este predominant muntos si puternic fragmenta t.

Varianta 76 A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, C - Subcarpatii Moldovei; 2. 7 - Bega, 12 - Jijia. B.1. Vedea; 2. 5; 3. Podisul Dobrogei. C.1. c; 2. b; 3. c; 4. c; 5. b. D.- deosebire: n Grupa Retezat-Godeanu altitudinea maxima este de 2509 m (Vrful Pe leaga din Muntii Retezat), n timp ce n Carpatii Curburii naltimile sunt mai mici, a ltitudinea maxima fiind de 1954 m (Vrful Ciucas din Muntii Ciucas); - deosebire: pentru Grupa Retezat-Godeanu masivitatea este o trasatura caracteri stica, fiind putin fragmentati de vai, depresiuni, pasuri, n timp ce Carpatii Cur burii sunt puternic fragmentati de vai si depresiuni; - deosebire: Grupa Retezat-Godeanu este format predominant din sisturi cristalin e, aparnd calcare doar n sud-vestul ei, n timp ce Carpatii Curburii sunt alcatuiti n ntregime din flis. E.- n zona Podisului Getic se afla cele mai importante exploatari de lignit din t ara n bazinele carbonifere Motru si Rovinari-Tismana - 2p; - n bazinul,Motru lignitul se exploateaza n cariera, cu costuri de productie mici - 2p. Varianta 77 A.1. A - Cmpia Moldovei (Cmpia Jijiei), D - Grupa Bucegi; 2. 8 - Jiu, 11 - Bistrita. 4 B.1.c; 2: E;3. Vrancea. C.1.c;2.a;3. b;4.d;5. c. D.- deosebire: n Grupa Bucegi naltimile sunt de peste 2000 m, valoarea maxima fiin d de 2505 m, n Vrful Omu, pe cnd n Muntii Apuseni altitudinea maxima este de 1849 m n Muntii Bihor, Vrful Bihor; - deosebire: Muntilor Apuseni le este caracteristic mozaicul petrografic, n timp ce Grupa Bucegi este caracterizata prin prezenta sisturilor cristaline si a roci lor sedimentare cutate (flis); - asemanare: att n Muntii Apuseni ct si n Grupa Bucegi s-au format prin ncretirea sco artei n orogeneza alpina. E.1. Industrializarea rapida de dupa 1945 a orasului Brasov, bilant natural si m igratoriu cu valori pozitive. 2. Precipitatiile scazute, care determina perioade lungi de seceta. Varianta 78 A.1. C - Dealurile de Vest (Dealurile Silvaniei), F - Masivul Dobrogei de Nord; 2. 7 -Crisul Alb, 9 - Ialomita. B.1.A; 2. Mures; 3. 6. C.1.c; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b. D.- deosebire: n Grupa Centrala a Carpatilor Orientali altitudinea maxima este de 2100 m (Vrful Pietrosu, Muntii Calimani), pe cnd n Carpatii Meridionali situati la est de Olt altitudinea maxima este de 2544 m (Vrful Moldoveanu, Muntii Fagaras); - deosebire: n Carpatii Moldo-Transilvani este prezent relieful vulcanic, pe cnd n Carpatii Meridionali situati la est de Olt acesta lipseste; - deosebire: n Carpatii Moldo-Transilvani se gasesc roci vulcanice (n vest), sistu ri cristaline (n centru), roci sedimentare cutate (n est), n timp ce n Carpatii Meri dionali situati la est de Olt predomina sisturile cristaline, flisul aparnd doar n Muntii Bucegi. E.1. Cantitatea medie de precipitatii anuale (mai mare) specifica Dealurilor de Vest este de 700-750 mm/an datorita prezentei influentelor oceanice, boga,te n pr ecipitatii, iar cantitatea medie de precipitatii anuale (mai mica) n jumatatea no rdica a Podisului Dobrogei are valori de 400-500 mm/an datorita influentelor de ariditate. 2. Prezenta resurselor de gaz metan si sare din apropiere. Varianta 79 A.1. B - Podisul Sucevei, G - Muntii Banatului; 2. 7 - Constanta, 10 - Bistrita.

B.1. F;2. 1; 3. Apuseni. C.1.b;2.d;3. c;4. c; 5. a. D.- deosebire: n Subcarpatii de Curbura cantitatile de precipitatii depasesc 700 mm, iar n Cmpia Timisului precipitatiile sunt cuprinse ntre 600 si 700 mm; - deosebire: temperatura aerului este de 10-11 C n Cmpia Timisului, fata de 8-10 C n Subcarpatii de Curbura; - deosebire: n Cmpia Timisului se resimte Austrul, n Subcarpatii de Curbura se mani festa efectul de foehn. E.1. situarea pe litoralul Marii Negre; 2. suprafetele mari ocupate cu pasuni. Varianta 80 A.1.8- Trgoviste, 10 - Focsani; 2.1 - Motru, 2 - Bega. B.1. B; 2. Dealurile Silvaniei; 3. A. C.1.d;2.c;3.d;4.a;5.d. D.- deosebire: unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera F se ncadreaza la etajul de clima montana si alpina, pe cnd unitatea de relief marcata, pe harta, c u litera H se ncadreaza la etajul de clima de dealuri si podisuri; - deosebire: n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera F se nregistreaza t emperaturi medii anuale de 0-6 C, pe cnd n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera H, temperaturile medii anuale sunt de 8-10 C; - deosebire: n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera F se resimt influe nte climatice oceanice, pe cnd n unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera H se resimt influente climatice de ariditate si scandinavo-baltice. E.- debitul rurilor din Romnia este influentat de clima temperat-continentala (ano timpuri, precipitatii, ploi torentiale, secete) - 2p; - configuratia reliefului cu inelul carpatic n centru impune retelei hidrografice o structura radiar-centrifuga, catre o retea colectoare inelara; rurile care izv orasc din Carpati au un regim hidrologic n care predomina alimentarea din zapezi, cu debite mari primavara si ape mici iarna - 2p. Varianta 81 A.1. A - Grupa Nordica, C - Muntii Poiana Rusca; 2. 2-Siret, 5-Bistrita. B.1. A; 2. oceanice; 3. Drobeta Turnu-Severin. C.1.b;2. c;3. b; 4. a; 5. b. D.- deosebire: Podisul Getic este o unitate de platforma, formata prin depuneri sedimentare piemontane, pe cnd Depresiunea Colinara a Transilvaniei este o unitat e de orogen formata initial prin prabusiri ale Carpatilor, dupa care lacul forma t a fost colmatat cu sedimente; - deosebire: Podisul Getic prezinta o structura monoclinala, pe cnd Depresiunea C olinara a Transilvaniei prezinta structuri de domuri gazeifere si cute diapire; - asemanare: si Podisul Getic si Depresiunea Colinara a Transilvaniei prezinta r oci sedimentare: pietrisuri, nisipuri, argile, marne etc. E.- deficitul hidric pe fondul climatului cu influente de ariditate, regularizar ea scurgerii rurilor mici care provocau inundatii la ploi torentiale, prezenta ar gilei n substrat etc; - 2p; - existenta pasunilor alpine pe suprafete mari n Grupa Parng. - 2p. Varianta 82 A.1. F- Podisul Sucevei, H - Podisul Getic; 2. 2 - Brasov, 4 - lasi. B.1. Bistrita-Nasaud; 2. D; 3. C. C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a. D.- deosebire: Carpatii Meridionali la Est de Olt sunt alcatuiti din sisturi cri staline cu intruziuni granitice, pe cnd Subcarpatii Curburii sunt alcatuiti din r oci sedimentare (pietrisuri, nisipuri, argile, marne, gresii, calcare); - deosebire: Carpatii Meridionali la Est de Olt prezinta altitudini de peste 250 0 m, pe cnd Subcarpatii Curburii nu ajung la altitudini de 1000 m; . - deosebire: Carpatii Meridionali la Est de Olt prezinta relief glaciar, pe cnd S

ubcarpatii Curburii prezinta procese gravitationale. E.- pozitia geografica a Romniei n Europa si dispunerea reliefului major determina interferenta influentelor climatice; vecinatatea Marii Negre - 2p; - industrializarea si urbanizarea ridicate au favorizat densitatea mare a popula tiei In Prahova Varianta 83 A.1.1- Crisul Alb; 6 - Trnava Mare; 2. 9 - Alexandria; 10 - Oradea. B.1.D;2.8;3. G. C.1.d;2. b;3. b; 4. d; 5. c. D.- deosebire: Subcarpatii Curburii au relief de dealuri si depresiuni, pe cnd Po disul Dobrogei are un relief dominant de podis cu interfluvii netede sau usor on dulate; - deosebire: Subcarpatii Curburii au altitudini mai ridicate (maxim 996 m) dect P odisul Dobrogei (476 m); - deosebire: n ambele unitati de relief sunt prezente roci sedimentare. E.- pozitia geografica n SE tarii, unde se resimt influente de ariditate care det ermina precipitatii reduse - 2p; - relieful montan cu altitudini si pante mari, climatul montan cu geruri si zape zi persistente etc. Varianta 84 A.1.1- Somesul Mare, 5 - Ialomita; 2. 9 - Braila, 12 - Sfntu Gheorghe. B.1.C;2. D;3.G. C.1.c;2. c;3. a; 4. a; 5. c. D.- deosebire: Muntii Fagaras (C) sunt alcatuiti din sisturi cristaline, pe cnd M untii Apuseni (B) dintr-un mozaic petrografic; - deosebire: Muntii Apuseni sunt puternic fragmentati si au altitudini sub 2000 m, pe cnd Muntii Fagaras prezinta masivitate si altitudini ce depasesc 2500 m; - asemanare: ambele unitati de relief s-au format n orogeneza alpina si prezinta suprafete de eroziune. E.- Muntii Apuseni sunt o bariera orografica n calea maselor de aer umede dinspre vest, care determina formarea precipitatiilor de relief - 2p; - resursele de combustibili minerali fosili din Podisul Getic, care se folosesc ca surse de energie primara n termocentrale (lignitul, petrol, gaze naturale) - 2 p. Varianta 85 A.1. C - Muntii Apuseni, E - Cmpia Baraganului; 2. 7 - Tulcea,12 - Sfntu Gheorghe. B.1. oceanice; 2. Buzau; 3. Resita. C.1.a;2. c;. b; 4. b; 5.d. D.- deosebire: Subcarpatii Moldovei reprezinta o unitate de orogen, pe cnd Podisu l Getic este o unitate de platforma; relief dominant de dealuri si depresiuni n S ubcarpatii Moldovei, pe cnd n Podisul Getic relieful dominant este de podis; - deosebire: Subcarpatii Moldovei au structura cutata si altitudini ce depasesc 900 m, pe cnd Podisul Getic are o structura monoclinala (piemontana) si altitudin i mai reduse (peste 700 m); - asemanare: ambele unitati de relief au roci sedimentare. E.- climatul montan cu ierni lungi, temperatura medie anuala ntre 6 si -2 C, nghet frecvent peste 8 luni, zapezi peste 6 luni - 2p; - lipsa curentilor verticali determina prezenta celor doua straturi de apa n Mare a Neagra: stratul superior oxigenat, favorabil vietii si stratul inferior, sub 200 m, care contine hidrogen sulfurat, gaz otravitor, impropriu vietii. - 2p. Varianta 86 A.1. D - Cmpia Moldovei (Cmpia Jijiei), E - Cmpia Transilvaniei; 2. 10-Brlad, 11 - Olt. B.1. Ialomita; 2. B; 3. H.

C.1. c; 2. c; 3. d; 4. d; 5. d. D.- deosebire: n Cmpia Transilvaniei exista domuri (boltiri ale stratelor sediment are care au n interior gaz metan); acest tip de structura nu apare n Podisul Dobro gei de Sud;' - deosebire: n Cmpia Transilvaniei media altitudinilor este de 500 m, pe cnd n Podis ui Dobrogei de Sud media altitudinilor este de 200 m; - asemanare: att Cmpia Transilvaniei ct/si Podisul Dobrogei de Sud s-au format prin sedimentare: Cmpia Transilvaniei, prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone d e scufundare lenta aparuta la nceputul orogenezei alpine, iar Podisul Dobrogei de Sud, prin depunerea unei paturi groase de sedimente provenite din Masivul NordDobrogean. E.1. influente climatice temperat-continental excesive (de ariditate); 2. n Muntii Apuseni diversitatea petrogrfica este data de prezenta celor trei cate gorii de roci: magmatice (granit, bazalt), metamorfice (marmura), sedimentare (c alcar). Varianta 87 A.1. D - Subcarpatii Moldovei; E - Podisul Somesan; 2. 1 - Timis ; 6 - Siret. B.1.C;2. H;3.A. C.1.c ;2. b;3. b; 4. a; 5. b. D.- deosebire: Podisul Dobrogei de Sud are structura geologica de platforma cu s trate monoclinale, iar Subcarpatii Moldovei au structura de orogen, pe alocuri f iind prezente cutele diapire: - deosebire: loessul este roca sedimentara care acopera fundamentul alcatuit din calcare si gresii sarmatice ale Podisului Dobrogei de Sud, iar n Subcarpatii Mol dovei loessul lipseste, caracteristice fiind acumularile de sare; - deosebire: altitudinea maxima rar depaseste 200 m n Podisului Dobrogei de Sud, iar n Subcarpatii Moldovei maxima altitudinala are valoarea de 911 m, n Culmea Ple sului. E.1. pozitia geografica, orasul Galati fiind situat pe fluviul Dunarea, ceea ce a facilitat transportul pe calea apei a materiilor prime din import; 2. prezenta molisolurilor (cernoziom levigat), soluri cu fertilitate ridicata da torita continutului mare de humus. Varianta 88 A.1. A - Subcarpatii Getici; E - Cmpia Moldovei (Jijiei); 2. 1 - Jiu, 5 - Brlad. B.1.E;2. H;3.Trotus. C.1.c;2. b;3. c;4. c;5. c. D.- deosebire: n Podisul Trnavelor etajul climatic este de dealuri joase, iar n Pod isul Dobrogei de Sud etajul climatic este de cmpie; - deosebire: n Podisul Trnavelor climatul prezinta influente oceanice, iar n Podisu l Dobrogei de Sud influentele climatice sunt temperat continental excesive (de a riditate) si pontice; - deosebire: n Podisul Trnavelor bat vnturile de vest, iar n Podisul Dobrogei de Sud se manifesta crivatul si brizele marine. E.- masa lemnoasa reprezinta materie prima n industrie (industria lemnului, indus tria chimica, industria celulozei si hrtiei); - padurea are functii ecologice: antierozionala (de fixare a solului), climatica (reduce valorile termice, creste gradul de umiditate a aerului), antipoluanta ( antifonica, de purificare a aerului), estetica. Varianta 89 A.1. A - Grupa Muntilor Parng; F - Masivul Dobrogei de Nord; 2. 7 - Oradea; 11 - Slatina. B.1. Jijia; 2. Dmbovita; 3. Crisul Repede. C.1.a;2. c;3. b; 4. a; 5. d. D.- deosebire: etajul climatic n Masivul Dobrogei 'de Nord este de dealuri joase, iar n Muntii Banatului etajul climatic este montan;

- deosebire: n Masivul Dobrogei de Nord se manifesta influente climatice continen tal excesive (de ariditate) si pontice, iar n Muntii Banatului influentele climat ice sunt submediteraneene; - deosebire: vnturile specifice n Masivul Dobrogei de Nord sunt crivatul si brizel e marine, iar n Muntii Banatului, austrul. E.1. suprafetele acvatice (bratele Dunarii, canale, grle, lacuri) n Delta Dunarii si relief montan, accidentat, n Muntii Banatului; 2. Tulcea, Caras-Severin. Varianta 90 A.1. B - Dealurile Salajului; H - Cmpia Oltsniei; 2. 2 - Bega; 6 - Ialomita. B.1.12; 2. A; 3. 9. C.1.c;2.a;3. a; 4. b; 5. a. D.1. - n Dealurile Salajului climatul prezinta influente oceanice, iar n Podisul D obrogei influentele climatice sunt continental excesive (de ariditate) si pontic e (pna la 20-30 km departare de tarm); - n Dealurile Salajului dominante sunt vnturile de vest, iar n Podisul Dobrogei bat e crivatul si, n zona litorala, brizele marine. 2. structura geologica de orogen este specifica ambelor unitati de relief. E.1. Lipsa oxigenului la adncimi mai mari de 200 m, urmare a lipsei curentilor ve rticali n Marea Neagra. 2. Emigrarea unui numar mare de persoane cuprinse n grupa de vrsta 20-60 ani. Varianta 91 A.1. B - Cmpia Baraganului; C - Muntii Apuseni; 2. 7 - Satu Mare; 12 - Drobeta Turnu-Severin. B.1. Poiana Rusca; 2. loess; 3. 10. , y C.1.a;2. d;3. d; 4. d; 5. a. D.- deosebire: Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei (D) prezinta varietate pet rogrfica (sisturi cristaline, roci sedimentare si roci vulcanice), pe cnd Grupa Fa garas este alcatuita din sisturi cristaline; - deosebire: Carpatii Maramuresului si Bucovinei au un grad de fragmentare ridic at, dat de prezenta depresiunilor si vailor transversale si longitudinale, pe cnd Grupa Fagaras se caracterizeaza prin masivitate data de sisturile cristaline; -asemanare: ambele unitati de relief s-au format n orogeneza alpina si prezinta r elief glaciar. E.- debitele foarte mici si regimul de scurgere neuniform - 2p; - panta de curgere foarte redusa - 2p. Varianta 92 A.1. F - Podisul Mehedinti; H - Podisul Brladului; 2.1 - Botosani; 6 - Deva. B.1.9; 2. Timis; 3. D. C.1. b; 2. b;3. b; 4. c; 5.d. D.B - Podisul Dobrogei de Sud si C - Grupa Muntilor Parng: - deosebire: Podisul Dobrogei de Sud se ncadreaza la etajul climatic de cmpie, iar Grupa Muntilor Parng se ncadreaza la etajul climatic de munte. - deosebire: temperatura medie anuala are valori de 10 -11 C n Podisul Dobrogei de Sud, iar n Grupa Muntilor Parng valoarea este cuprinsa ntre -2 C si 6 C; - deosebire: n Podisul Dobrogei de Sud se resimt influente climatice pontice, iar n Grupa Muntilor Parng influente climatice oceanice. E.- pozitia geografica a Romniei n Europa determina interferenta nuantelor climati ce care se reflecta n interferenta zonelor de vegetatie - 2p; - altitudinea reliefului determina etajarea biopedoclimatica ncepnd de la cea. 800 m - 2p Varianta 93 A.1. C - Podisul Dobrogei; G - Grupa Retezat-Godeanu; 2. 7 - Alba lulia, 9 - Botosani. B.1.H;2.C; 3.3.

C.1.c;2.d;3. b;4.d;5.d. D.E - Subcarpatii Getici si G - Grupa Retezat-Godeanu: - deosebire: Subcarpatii Getici sunt formati dintr-o succesiune de dealuri si de presiuni iar Grupa Retezat-Godeanu este formata din culmi muntoase si depresiuni ; - deosebire: Altitudinea este mai mare n Grupa Retezat-Godeanu (Vf. Peleaga, 2509 m) n timp ce Subcarpatii Getici abia depasesc 1200 m; - deosebire: spre deosebire de Subcarpatii Getici, n Grupa Retezat-Godeanu este s pecific relieful glaciar. * E.- varietatea mare a rocilor pentru constructii - 2p; ' - necesarul tot mai mare de constructii si lucrari publice - 2p. Varianta 94 A.1. D - Podisul Getic; E - Podisul Somesan; 2. 7 - Timis; 8 - Suceava. B.1. F; 2."Covasna; 3. Baia Mare. C. 1.c;2.d;3.a;4. c; 5. d. D.- deosebire: Podisul Dobrogei de Sud este format din calcare acoperite cu loes s, iar Podisul Getic este format din marne, argile, nisipuri, pietrisuri; - deosebire: Altitudinea Podisului Dobrogei de Sud este redusa (150-200 m), n tim p ce Podisul Getic ajuTige la cea. 700 m n partea nordica; - asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin sedimentare. E.- pozitia geografica determina diferenta de radiatie solara globala care se re flecta in diferenta de temperatura - 2p; - altitudinea reliefului determina scaderea temperaturii aerului o data cu crest erea acesteia - 2p Varianta 95 A.1. C - Cmpia Moldovei (Jijiei); A - Podisul Trnavelor; 2. 7 - Cluj-Napoca; 10 - Calarasi. B.1. sedimentare; 2. Jiu; 3. rasfirate. C.1.a;2. c;3. a; 4. d; 5. c. D.1. C - Cmpia Moldovei si G - Muntii Banatului: - deosebire: n Cmpia Moldovei este specific climatul de dealuri joase, iar n Muntii Banatului climatul montan; - deosebire: n Cmpia Moldovei se resimt influente climatice de ariditate, iar n Mun tii Banatului influente climatice submediteraneene. 2. D - Subcarpatii Curburii si H - Podisul Mehedinti: - deosebire: Subcarpatii Curburii sunt formati din marne, argile, nisipuri, piet risuri, iar Podisul Mehedinti din sisturi cristaline si calcare. E.1. Un factor natural care favorizeaza dezvoltarea arealelor viticole extinse n regiunile deluroase: solurile. 2. Vegetatia de stepa se dezvolta n parte de est si sud-est a Romnie datoritacondi tiilor climatice (precipitatii reduse, durata mare a perioadei de seceta din tim pul verii). Varianta 96 A.1. D - Cmpia Transilvaniei, H - Cmpia Olteniei; 2. 8 - Crisul Alb, 12 - Brlad. B.1. E; 2. H - Cmpia Olteniei; 3. G. C.1.b;2.d;3. a;4.c;5.a. D.- deosebire: n Subcarpatii Getici exista influente climatice submediteraneene, iar n Podisul Dobrogei influente climatice pontice; - deosebire: n Subcarpatii Getici exista precipitatii medii de 800 mm/an, iar n Po disul Dobrogei precipitatii medii de 500 mm/an; - deosebire: n Subcarpatii Getici exista temperaturi medii de 8-9 C, iar n Podisul Dobrogei temperaturi medii de 10-11 " C E.- suprafata redusa a uscatului - 2p; - reprezinta cea mai extinsa arie forestiera a tarii - 2p.

Varianta 97 A.1. B - Carpatii Curburii, G - Cmpia de Vest; 2. 7 - Moldova, 9 - Sfntu Gheorghe. B.1. Moldovei; 2. Podisul Getic; 3. Trgu Jiu. C.1.a;2.d;3. a; 4. c;5.d. D.- asemanare: ambele unitati de relief, B - Carpatii de Curbura si H - Grupele Parng s Retezat-Godeanu, s-au format n orogeneza alpina; - deosebire: n B - Carpatii de Curbura predomina rocile sedimentare, iar n H - Gru pele Parng si Retezat-Godeanu predomina rocile metamorfice (sisturi cristaline); - deosebire: n B - Carpatii de Curbura altitudinile sunt mai mici (1954 m - Ciuca s) dect n H - Grupele Parng si Retezat-Godeanu unde altitudinile sunt mai mari (251 9 m - Parng) s pronuntat relief glaciar. E.1. cresterea economica. 2. suprapasunatul. Varianta 98 A.1. A - Podisul Trnavelor, C - Cmpia Moldovei (Jijiei); 2. 3 - Jiu, 4 - Prut. B.1. Oradea; 2. 5; 3. Podisul Somesan. C.1. a; 2. d; 3. a; 4. b; 5. d. D.- deosebire: Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei s-au format prin ncretirea scoarte iar Cmpia Moldovei prin sedimentare; - deosebire: Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei sunt alcatuiti din roci vulc anice metamorfice si flis, iar Cmpia Moldovei din sedimente moi; - deosebire: Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei au altitudinea cea mai mare n Vrful Pietrosu Rodnei (2303 m), iar Cmpia Moldovei n Dealul Cozancea (265 m). E.- climatul racoros - interfluviile ascutite cu pante abrupte, fragmentare ridicata si soluri acide nefertile. Varianta 99 A.1. C - Podisul Trnavelor, F - Cmpia Jijiei; 2.1 - Trgoviste, 6 - Piatra Neamt. B.1.3; 2. 8; 3. E. C.1.a;2. c;3. c;4. b; 5. a. D.- deosebire: n Podisul Mehedinti apar roci sisturi cristaline, iar n Subcarpatii de Curbura roci sedimentare; - deosebire: n Podisul Mehedinti densitatea fragmentarii este mai redusa dect in S ubcarpatii de Curbura unde tectonizarea duce la aparitia a numeroase depresiuni si dealuri un grad ridicat de fragmentare. - asemanare: n Podisul Mehedinti apare relief carstic, iar n Subcarpatii de Curbur a apare relief pseudocarstic dezvoltat pe sare; E.1. Influentele continental aride n est cu precipitatii mai scazute (sub 500 mm/ an) si oceanice umede n vest. 2. Interfluviile largi, netede, cu soluri productive-cernoziomuri levigate. Varianta 100 A.1. B - Carpatii de Curbura, G - Sucarpatii Moldovei; 2. 10 - Ialomita, 12 - Crisul Alb. B.1. A; 2. Petosani; 3.11. C.1.b;2. b; 3. a; 4. b; 5. b. D.- deosebire: n E (Cmpia Timis) este prezent un etaj climatic de cmpie, iar n G (Su bcarpatii Moldovei) un etaj climatic de deal si podis; - deosebire: n E (Cmpia Timis) este o temperatura medie de 10-11 C, iar n G (Subcarp atii Moldovei) temperatura medie este de 8-9 C. - deosebire: n E (Cmpia Timis) influentele climatice sunt submediteraneene, iar n G (Subcarpatii Moldovei) influentele climatice sunt continental aride estice. E.1. relief neted de 500-600 m altitudine. 2. existenta hidrocarburilor n zonele adiacente sau limitrofe (n Subcarpati)