Universitatea ,,Tibiscus” din Timișoara

Master Psihologie Clinică și Psihoterapie

ANALIZĂ EXISTENȚIALĂ ȘI LOGOTERAPIE

Coordonator: [Link]. Zeno Gozo

Student: Pupăzan(Neagu) Maria-Georgiana

Master anul II

Timișoara
2025
 Omul în căutarea sensului vieții

Atunci când vorbim despre sensul vieții este important să îl amintim pe Viktor Frankl, profesor și psihiatru,
care a dezvoltat în mare parte conceptul de semnificație în viață în anul 1984. Frankl este supraviețuitor a 4
lagăre naziste și fondatorul logoterapiei, o abordare terapeutică în care se pune accent pe descoperirea de sens,
pentru a trăi o viață plină de însemnătate. În cartea sa, “Omul în căutarea sensului vieții”, acesta povestește
despre dificultățile pe care le-a întâmpinat ca prizonier.
Frankl a refuzat să creadă că toată suferința trăită în lagărele de concentrare este în zadar. El nu doar că a reușit
să supraviețuiască, ci a reușit să dea sens existenței și suferinței sale. Mai mult decât atât, a ajutat alți prizonieri
să își găsească un sens, unii dintre ei aflându-se chiar în pragul sinuciderii. După cum afirmă chiar el, “un om
poate să piardă orice, în afară de un singur lucru, ultima dintre libertățile umane – alegerea răspunsului în
orice situație, alegerea felului propriu de a reacționa”.1 Reiese din cartea lui Viktor Frankl faptul că sensul este
un factor de reziliență în fața suferinței. A resimți sens ne ajută să trecem mai ușor peste greutăți, iar atitudinea
noastră în fața lor are un rol important în găsirea sensului vieții.

Prezența și căutarea unui sens al vieții

A găsi sau a construi un sens se realizează pe două coordonate, la care Viktor Frankl a făcut aluzie în munca
sa. Mai recent, în literatura de specialitate, aceste dimensiuni au fost catalogate ca fiind distincte. Este vorba
despre a căuta un sens și a resimți prezența unui sens al vieții. Aceste procese sunt strâns relaționate, întrucât
ținta căutării sensului este de fapt prezența acestuia.
1.Căutarea sensului – se referă la un efort activ, dinamic pe care cineva îl depune și include toate demersurile
pe care acea persoană le face încercând să găsească sensul vieții. Oamenii pot avea abordări diferite în această
direcție. Unii își caută sensul prin munca pe care o fac, alții prin explorarea propriei identități sau a unor credințe
spirituale, alții prin prisma pasiunilor sau hobby-urilor pe care le realizează.
[Link]ța sensului – se referă la măsura în care un om percepe că viața sa are sens și este ghidată de valori și
scopuri. Întrucât finalitatea căutării de sens este prezența sensului, aceasta surprinde modul în care o persoană
resimte că viața sa are valoare și semnificație, prin prisma celor amintite mai sus, cum ar fi credința spirituală,
identitatea personală, munca sau orice alte activități pe care cineva le realizează.
În ceea ce privește calitatea vieții, căutarea unui sens fără a percepe că viața are sens este asociată cu distres,
nemulțumire sau deprimare. Pe de altă parte, oamenii sunt mulțumiți și mai satisfăcuți cu viața, dacă ei caută
activ un sens, în timp ce experimentează sens în viața lor.2 Așadar, prezența unui sens este asociată cu o
satisfacție a vieții mai ridicată. Dar ce este de fapt sensul?
“Cele 3 sensuri ale sensului vieții”
Într-un articol din 2016, autorii fac o sinteză a literaturii cu privire la sens și pun accentul pe trei dimensiuni
majore ale acestuia:3
1) Coerența – “Înțeleg ceea ce trăiesc, are sens ceea ce trăiesc”. Lipsa coerenței se traduce prin incertitudine.
Predictibilitatea și găsirea unor tipare (pattern-uri) în viață care ne ajută la înțelegerea complexității lumii ne
oferă coerență. Lumea în care trăim este caracterizată de o regularitate naturală care ne oferă predictibilitate.
Poate fi vorba de anotimpuri, răsărituri și apusuri. Peste aceste tipare naturale construim diverse rutine care pot
să ne ofere sens, cum ar fi cafeaua de dimineață, anumite ritualuri, întâlnirile regulate sau naveta noastră tipică
spre școală sau serviciu.4
2) Direcția – “Am scopuri clare spre care îmi direcționez viața”. Existența unor planuri de viitor și setarea de
scopuri personale cresc inclusiv motivația.
3) Însemnătatea în lume – “Viața mea este valoroasă și contribui la a face lumea un loc mai bun”. O viața care
merită trăită este privită și prin prisma cunoașterii valorilor personale și implementarea acestora în viața noastră
de zi cu zi. De exemplu, dacă pentru cineva o valoare personală este bunătatea sau întrajutorarea, acea persoană
ar putea să se implice în activități ce aduc un plus comunității în care trăiește.

Viața cu sens dintr-o perspectivă a fericirii

Martin Seligman propune o teorie asupra reprezentării fericirii autentice. Prin prisma acestei teorii, fericirea
autentică este dobândită prin obținerea de beneficii dintr-o viață plăcută, o viață bună, și nu în ultimul rând o
viață cu sens.5

 Viața plăcută (pleasant life) face referire la a trăi emoții pozitive prin activități care ne fac plăcere, cum
ar fi vizionatul unui film, mâncatul unei ciocolate sau ieșitul în oraș cu prietenii. Acestea sunt activități
ușor de realizat care ne oferă plăcere imediată.
  Viața bună (good life) reprezintă exersarea punctelor forte prin implicarea în activități ce ne aduc
beneficii pe termen lung și ne motivează. De exemplu, scrierea unui articol, a unui proiect sau alte
activități care necesită efort pentru a fi realizate.
 Viața cu sens (meaningful life) presupune trăirea unei vieți ghidate de valorile personale. Dacă o
valoarea pe care o ai este profesionalismul, munca pe care o faci va necesita dedicare și implicare, poate
ore în plus de muncă, care de multe ori nu aduc beneficii imediate. De asemenea, dacă familia este o
valoare importantă, a-ți face timp pentru a-l petrece cu membrii familiei poate necesita efort, dar în cele
din urmă acesta va fi răsplătit.
Pentru a atinge fericirea autentică propusă de Seligman, recomandarea este să existe un echilibru între
activități și includerea în orarul săptămânal a cel puțin 3 activități din fiecare din componentele prezentate
anterior.
În cartea “Sensuri ale vieții”6 , Roy Baumeister crede că omul contemporan se află într-o inflație de
sensuri. Viața modernă oferă oamenilor o mulțime de sensuri prin care pot să investească într-o viață
semnificativă, însă fără să le ofere un ghid de valori fundamentale. Astfel, această lipsă a unui ghid poate
conduce spre o „criză de sens” și nu o lipsă de sensuri.
De asemenea, în carte este evidențiată și influența culturii ca sursă importantă de sens. Deși ne putem gândi la
sensul vieții ca la ceva personal, “oamenii dobândesc sensul vieții din cultură; chiar dacă avem posibilitatea de
a alege, suntem dependenți de cultură și de societate, care determină paleta de ofere.” Având în vedere această
paletă de oferte, este suficient să răspundem la 3 întrebări simple pentru a identifica o serie de surse ale sensului:
Cine? Ce? Cum?
Cine sunt? Conform cercetătorilor, în strânsă relație cu a căuta un sens este identitatea noastră. Identitatea se
formează pe tot parcursul vieții, perioadele marcate de cele mai multe schimbări fiind adolescența și perioada de
adult emergent (tranziția de la adolescență la vârsta de adult tânăr, până la aproximativ 25 de ani). 7,8,9 În plus, la
fel cum avem mai multe roluri de îndeplinit în viața noastră, la fel, avem mai multe identități. De exemplu,
putem avea o identitate vocațională sau educațională, o identitate legată de etnie și de orientare religioasă.
Ce este important pentru mine? Pentru a răspunde acestei întrebări, ne întoarcem la conceptul de valori deja
amintit în acest articol. Valorile sunt acele credințe centrale din viața noastră care ne ghidează comportamentele
și ne ajută să luăm decizii, prin faptul că ne oferă un ghid moral pentru a acționa în diverse contexte. Valorile
oferă o imagine despre felul în care vrei să arate viața ta în diferite domenii.
Cum integrez ce e important pentru mine în modul în care îmi trăiesc viața? Pentru a integra valorile personale
în acțiunile noastre este utilă setarea de scopuri și obiective în acord cu acestea, de exemplu prin setarea de
obiective SMART (Specific, Măsurabil, Accesibil, Relevant și încadrat în Timp).
Concluzii
După cum a scris Frankl: “Felul în care omul își acceptă destinul și suferința implicită vieții, felul în care își
acceptă crucea, îi oferă ample posibilități – chiar și în cele mai crunte circumstanțe – de aprofundare a sensului
vieții”.
Așadar, avem cu adevărat nevoie de sens? Ghidată de valori, găsirea sensului ne ajută să oferim o mai mare
însemnătate comportamentelor noastre și să distingem între ce merită sau nu să facem. Cu alte cuvinte sensul ne
ajută în luarea de decizii și în justificarea comportamentelor pe care le realizăm iar prezența acestuia este
asociată cu emoții pozitive și o satisfacție a vieții ridicată.
Referințe bibliografice:
1. Frankl, V. E. (1985). Man’s search for meaning. Simon and Schuster.
2. Steger, M. F., Frazier, P., Oishi, S., & Kaler, M. (2006). The meaning in life questionnaire: assessing the
presence of and search for meaning in life. Journal of counseling psychology, 53(1), 80.
3. Martela, F., & Steger, M. F. (2016). The three meanings of meaning in life: Distinguishing coherence,
purpose, and significance. The Journal of Positive Psychology, 11(5), 531-545.
4. Heintzelman, S. J., & King, L. A. (2014). Life is pretty meaningful. American psychologist, 69(6), 561.
5. Seligman, M. E. (2002). Authentic happiness: Using the new positive psychology to realize your potential for
lasting fulfillment. Simon and Schuster.
6. Baumeister, R. F. (1991). Meanings of life. Guilford press.
7. Negru-Subtirica, O., Pop, E. I., Luyckx, K., Dezutter, J., & Steger, M. F. (2016). The meaningful identity: A
longitudinal look at the interplay between identity and meaning in life in adolescence. Developmental
Psychology, 52(11), 1926.
8. Arnett, J. J. (2000). Emerging adulthood: A theory of development from the late teens through the
twenties. American psychologist, 55(5), 469.
9. Steger, M. F., Oishi, S., & Kashdan, T. B. (2009). Meaning in life across the life span: Levels and correlates of
meaning in life from emerging adulthood to older adulthood. The Journal of Positive Psychology, 4(1), 43-52.
10. Steger, M. F. (2012). Making meaning in life. Psychological Inquiry, 23(4), 381-385.