Sunteți pe pagina 1din 172

WELL BEING

Starea de bine
istoric, definiții, delimitări conceptuale

Conf. univ. dr. Ioana Dârjan


Ce este ”viața bună”
- răspunsuri căutate încă din Antichitate

Ce ne face fericiți? Ce ne face să ne simțim împliniți? Ce înseamnă fericirea, starea de bine și


cum putem să trăim o viață bună? Ce înseamnă, de fapt, o ”viață bună”?

- cercetarea fericirii, ca disciplină științifică - sfârșitul anilor '50


- 1998 - a luat naștere domeniul psihologiei pozitive care aduce în prim plan „studiul științific al
funcționării umane optime [care] urmărește să descopere și să promoveze factorii care permit
indivizilor și comunităților să prospere” (M. Seligman & Csikszentmihalyi, 2000).
Abordarea hedonistă
Hedonismul este centrat pe maximizarea plăcerii și a trăirilor pozitive și, de asemenea, pe minimizarea durerii,
respectiv a trăirilor negative
Aristip din Cirene: hedonismul - plăcerea pe care o experimentăm aici și acum, care nu este trecută printr-un
filtru rațional, ci este percepută prin prisma emoțiilor și pasiunii (ceea ce simțim); plăcerea momentului era
considerată binele suprem
Epicur: hedonismului se referă la plăcerea obținută la nivel mental, în primul rând prin eliberarea de teamă și
de dorințe nenecesare; o viață bună poate fi văzută ca o viață liniștită și plină de bucuria generată de absența
suferinței.
starea de bine (well-being) - rezultă din obținerea plăcerii și absența suferinței și a anxietății.
Abordările hedoniste gravitează în jurul experiențelor plăcute, bucuriei și satisfacției în viață (Huta &
Waterman, 2014), satisfacție pe viață și stare de bine subiectivă (Diener, 2000, 2006), teoria fericirii hedonice
(Kahneman, 2003).
Abordarea eudaimonică
Abordarea eudaimonică - modul ideal în care ar trebui trăită viața și nu o anumită stare de moment.
Eudaimonia se referă la stări și/sau căutări asociate cu dezvoltarea și împlinirea propriului potențial
în acord cu principiile și valorile mai profunde.
Ce este sau ce ar trebui să fie o viață bună? Cum anume ar trebui trăită viața pentru ca ea să aibă
valoare?
fericirea = (gr.) eudaimonia = "eu" ("bine") și "daimōn" ("spirit", “geniu”)) - scopul final sau esența
unei vieți bune (împlinire)
Termeni mai recenți: înflorire (flourishing) sau stare de bine (wellbeing).
Fericirea (eudaimonia) (Aristotel, Etica Nicomahică) - ceea ce face ca viața să merite să fie aleasă și să
nu îi lipsească nimic; fericirea este completă, fără echivoc, fiindcă o alegem întotdeauna pentru ea
însăși și niciodată de dragul altui lucru.
virtutea (gr. areté) - o condiție esențială pentru atingerea fericirii și pentru o viață bună.
acțiunea deliberată a omului de a alege comportamente coerente cu virtuțile sale și de a
urmări excelența și împlinirea propriului potențial reprezintă, de fapt, împlinirea vieții și, deci,
o viață bună.
stoicii considerau că virtutea nu este doar necesară, ci și suficientă pentru fericire, altfel spus
virtutea este eudaimonia.
Aristotel: fericirea înseamnă exercitarea virtuții sau a excelenței; fericirea poate fi dobândită
prin practică și obișnuință.
A trăi virtuos presupune explorarea și desăvârșirea potențialului uman pe parcursul întregii
vieți.
Abordarea psihologică
Martin Seligman - înflorire (flourishing) - concept umbrelă pentru starea de
bine;

Deci & Ryan (2008b, p. 2) - sensul eudaimonic al vieții: “Starea de bine nu


este atât un rezultat sau o stare finală, ci este un proces de îndeplinire sau de
realizare a daimonului sau a adevăratei naturi - adică a îndeplinirii
potențialelor virtuoase ale omului și de a trăi așa cum i-a fost dat să trăiască în
mod inerent.”
Abordarea hedonică Abordarea eudaimonică
Căutarea plăcerii (dezvoltare) Virtuți
Evitarea suferinței/durerii Devenire
Satisfacție Creștere/Dezvoltare
Savurare/Bucurie Excelență
Comfort Sens
experiență subiectivă de fericire și satisfacție de viață funcționare psihologică pozitivă, relații bune cu
ceilalți și autorealizare
Abordarea psihologică a fericirii
Psihologia pozitivă:
„Studiu științific a ceea ce face ca viața să merite cel mai mult să fie trăită” (Peterson, 2009);
„studiul științific al funcționării umane pozitive și înfloririi pe mai multe niveluri, care includ
dimensiunile biologice, personale, relaționale, instituționale, culturale și globale ale vieții” (Seligman &
Csikszentmihalyi, 2000);
studiul fericirii.

Teoria PERMA
Teoria fluxului
Puncte forte și virtuți ale caracterului.
Starea de bine

EMOȚII POZITIVE RELAȚII POZITIVE ANGAJARE/IMPLICARE,


SENS, AUTO-REALIZARE
Curs 2. Starea de bine, fericirea și viața bună
Modele teoretice ale stării de bine

CO N F. U N I V. D R . I OA N A DÂ R JA N
Perspectiva hedonistă Perspectiva eudaimonică

Căutarea plăcerii (dezvoltare) Virtuți


Evitarea durerii/suferinței Devenire
Satisfacție Creștere/dezvoltare
Bucurie Excelență
Confort Sens
experiență subiectivă de fericire și satisfacție de viață funcționare psihologică pozitivă, relații bune cu
ceilalți și autorealizare
Abordarea psihologică a fericirii
Psihologie pozitivă:
„Studiu științific despre ceea ce face ca viața să merite cel mai mult să fie trăită” (Peterson, 2009);
„Studiul științific al funcționării umane pozitive și înfloririi pe mai multe niveluri, care includ dimensiunile
biologice, personale, relaționale, instituționale, culturale și globale ale vieții” (Seligman & Csikszentmihalyi,
2000);

Studiul fericirii.

Teoria PERMA
Teoria fluxului
Puncte forte și virtuți ale caracterului
Wellbeing

PERMA FLOW STRENGTHS &


VIRTUES
Teoria fericirii autentice
Fericirea și starea de bine: sfârșitul anilor '50 - începutul anilor ’90 - nașterea și dezvoltarea psihologiei pozitive ca
domeniu de studiu.
Psihologii trebuie să înceapă să studieze ce îi face pe oameni fericiți și ce face comunitățile să înflorească (Seligman,
1988).
Reprezentanți: Martin Seligman și Mihaly Csikszentmihalyi
Seligman (2002) - un prim cadru teoretic al studiului și înțelegerii fericirii autentice care a servit ca reper esențial în
dezvoltarea teoriei stării de bine.
trei elemente pe care le alegem pentru valoarea lor intrinsecă efectivă, respectiv fericirea în trei instanțe (Seligman,
2011. p.11):
➔ Emoțiile pozitive - ce simțim: plăcere, extaz, căldură etc.
➔ Implicarea – ce facem - în strânsă legătură cu starea de flux
➔ Sensul – ce dorim/gândim - apartenenența sau contribuția la ceva mai presus de sine
Starea de bine (2011)

Limite și inadecvări ale Teoriei fericirii autentice:


Conotația fericirii și interpretarea acesteia predominant în termenii unei stări pozitive, de veselie, bucurie etc.;
Statutul privilegiat al satisfacției vieții în măsurarea fericirii;
Limite legate de cele trei elemente ale fericirii - emoții pozitive, implicare și sens.
Fericire sau stare de bine?
Teoria Fericirii Autentice Teoria Stării de Bine

Temă: fericirea Temă: starea de bine

Ce măsoară? Nivelul de satisfacție în viață Ce măsoară? Emoțiile pozitive,


implicarea, relațiile pozitive, sensul vieții
și reușitele
Obiectiv: creșterea satisfacției vieții Obiectiv: stimularea înfloririi prin
dezvoltarea emoțiilor pozitive, implicării,
relațiilor pozitive, sensului vieții și
reușitelor
 Emoțiile pozitive
Modelul PERMA  Implicare
 Relațiile pozitive
 Sensul
 Realizarea

 Fiecare dintre aceste elemente are un


grad diferit de subiectivitate, respectiv
de obiectivitate, este măsurabil și
contribuie la starea de bine, fără însă a
reprezenta o definiție exhaustivă a stării
de bine.
 Dacă starea de bine reprezintă o
destinație, fiecare componentă este o
cale înspre obținerea stării de bine.
Componente ale stării de bine
Emoțiile pozitive - reprezintă o cale hedonică în esență, centrată pe capacitatea noastră de a cultiva emoții pozitive în
raport cu toate momentele vieții. Pentru a ajunge la o stare de bine putem să cultivăm prin diferite tehnici emoții
pozitive în prezent, dar și în raport cu trecutul sau cu viitorul.
Implicarea - mobilizarea abilităților și capacităților personale pentru a atinge un anumit scop, respectiv pentru a
realiza ceva. Specific implicării este experiența stării de flux (flow) (Csikszentmihalyi), mai precis acea stare în care
suntem atât de implicați într-o activitate, încât nimic altceva nu pare să mai conteze. Prin urmare, oamenii sunt dispuși
să desfășoare activitatea sau să se implice în rezolvarea unei provocări pentru experiența în sine și nu pentru rezultate.
Relațiile pozitive - foarte multe experiențe pozitive din viețile noastre sunt posibile doar împreună sau în relație cu
alții. În plus, relațiile pozitive și conectarea cu ceilalți amplifică trăirile pozitive și dau (mai mult) sens experiențelor și
chiar vieții. “Foarte puțin din ceea ce este pozitiv, se întâmplă în singurătate” (Seligman, 2012).
Sensul - O viață plină de sens presupune apartenență și contribuția la ceva ce este perceput ca fiind mai presus de noi
înșine. Căutarea sensului și implicațiile pozitive ale găsirii unui sens și ale unui scop constituie premisa activării unor
resorturi și a unei forțe umane surprinzătoare.
Împlinire/Realizare - această componentă abordează starea de bine din perspectiva atingerii unor rezultate și realizări
și a obținerii succesului și excelenței într-un anumit domeniu.
Activitate individuală 2.1: viața ca o grădină
Imaginează-ți viața ca pe o grădină.
Dacă te gândești la viața ta acum, ce buruieni ai dori să înlături?
Gânduri/imagini:
Emoții:
Relații:
Abilități/capacități/caracteristici personale:
Activități:
Dacă te gândești la viața ta acum, ce noi flori ai dori să plantezi/crești?
Emoții:
Relații:
Abilități/capacități:
Activități:
Modelul cu șase factori pentru starea de
bine psihologic - Ryff
➢ relații pozitive cu ceilalți,
➢ stăpânirea mediului,
➢ acceptarea de sine,
➢ autonomie,
➢ sentiment de a avea un scop și sens în viață
➢ creștere și dezvoltare personală.
Starea de bine psihologică este atinsă prin obținerea
unei stări de echilibru afectată atât de evenimentele
de viață provocatoare, cât și de cele care oferă
recompense (Dodge et al., 2012).
Acceptare de sine (1)
Scor înalt: posedă o atitudine pozitivă față de sine; recunoaște și acceptă
multiplele aspecte ale sinelui, inclusiv calități bune și rele; se raportează
pozitiv la propriul trecut.

Scor scăzut: se simte nemulțumit de sine, este dezamăgit de ceea ce s-a


întâmplat trecutul său, este tulburat/nemulțumit de anumite
caracteristici personale, dorește să fie diferit de ceea ce este el sau ea.
Relații cu alții (2)
Scor înalt: are relații calde, satisfăcătoare, de încredere cu ceilalți;
este preocupat de bunăstarea altora; capabil de puternică empatie,
afecțiune și intimitate; înțelege caracterul de a da și de a primi al
relațiilor umane.

Scor scăzut: are puține relații strânse, de încredere cu ceilalți;


consideră că este dificil să fie cald, deschis și preocupat de ceilalți;
este izolat și frustrat în relațiile interumane, nefiind dispus să facă
compromisuri pentru a susține legături importante cu ceilalți.
Autonomie(3)
Scor înalt: este autodeterminat și independent, capabil să reziste
presiunilor sociale de a gândi și de a acționa în anumite moduri,
reglează comportamentul din interior, se evaluează pe sine după
standardele personale.

Scor scăzut: este preocupat de așteptările și evaluările altora, se


bazează pe judecățile altora pentru a lua decizii importante, se
conformează presiunilor sociale pentru a gândi și a acționa în
anumite moduri.
Stăpânirea mediului (4)
Scor înalt: are un sentiment de măiestrie și competență în gestionarea
mediului, controlează o gamă complexă de activități externe, utilizează
eficient oportunitățile înconjurătoare, capabil să aleagă sau să creeze
contexte adecvate nevoilor și valorilor personale.

Scor scăzut: are dificultăți în gestionarea afacerilor de zi cu zi, se simte


incapabil să schimbe sau să îmbunătățească contextul înconjurător, nu
este conștient de oportunitățile înconjurătoare, nu are sentimentul de
control asupra lumii externe.
Scop în viață (5)
Scor înalt: are obiective în viață și un sentiment de direcție, simte că
are sens în viața prezentă și trecută, deține credințe care dau scop
vieții, are scopuri și obiective pentru viață.

Scor scăzut: nu are un sens al sensului în viață; are puține scopuri


sau ținte, nu are simțul orientării; nu vede scopul în viața trecută; nu
are perspective sau credințe care să dea sens vieții.
Creștere personală (6)
Scor înalt: are un sentiment de dezvoltare continuă, vede sinele ca
fiind în creștere și în expansiune, este deschis spre noi experiențe,
are sentimentul de a-și realiza potențialul, vede îmbunătățirea
sinelui și a comportamentului în timp, se schimbă în moduri care
reflectă mai multe cunoștințe și eficacitate.

Scor scăzut: are un sentiment de stagnare personală, nu are


sentimentul de îmbunătățire sau extindere în timp, se simte plictisit
și neinteresat de viață, se simte incapabil să dezvolte noi atitudini
sau comportamente.
Activitate individuală 2.2 – cunoașterea
nivelului personal de stare de bine
Scala Warwick-Edinburgh de stare de bine
https://forms.gle/fesQAcs961xCVWsS8
Beneficii ale stării de bine
Eficiență și performanțe îmbunătățite la locul de muncă
Relații mai satisfăcătoare
Mai cooperanți
Sisteme imunitare mai puternice
O sănătate fizică mai bună
Longevitate
Mortalitatea cardiovasculară redusă
Tulburări de somn mai reduse
Niveluri mai scăzute de epuizare
O mai mare stăpânire de sine
Abilități mai bune de autoreglare și de coping
Mai prosociali
Rezumat

STAREA DE BINE MODELUL STAREA DE BINE


PERMA PSIHOLOGICĂ
wellbeing
Munca
În ciuda rolului său central în viața noastră, munca poate reprezenta lucruri diferite pentru
fiecare dintre noi:
Loc de muncă/profesie: pentru mulți, munca este pur și simplu un loc de muncă, o sursă de
venit financiar pentru a se întreține pe ei înșiși și pe cei pe care îi iubesc.
O carieră – din această perspectivă, obținerea succesului financiar și obținerea avansului
progresiv în ierarhie, recunoaștere sunt obiective centrale.
Un meșteșug/artă: urmărirea stăpânirii și excelenței sunt esențiale pentru cei care înțeleg astfel
această dimensiune a vieții lor.
O chemare
Potrivit sondajului mondial Gallup, 63% din forța de muncă globală este „deconectată” și
„somnambulă în timpul zilei de muncă”.
Wall Street Journal notează că mai mult de jumătate dintre lucrătorii americani sunt mai puțin
mulțumiți de slujbele lor decât erau acum treizeci de ani în aproape fiecare măsură individuală -
de la salarii și planuri de pensionare, la politici de vacanță și posibilitățile de deplasare la locul de
muncă.
Există o mare discrepanță între ceea ce dorim de la muncă și experiența noastră reală de lucru -
această deconectare creează lucrători nefericiți.
Iar lucrătorii nefericiți își manifestă nefericirea la locul de muncă.
Ce factori determină nefericirea la locul de muncă?
Ce factori contribuie la bunăstarea și înflorirea la locul de muncă?
Bloom et al. - patru dimensiuni ale stării de bine pentru adulții care lucrează, ca o modalitate de a măsura fericirea
Reziliență
Capacitatea noastră de a ne adapta, de a ne schimba și de a răspunde provocărilor vieții. Reziliența ne permite să ne
recuperăm după eșecuri, să creștem și să ne dezvoltăm noi capacități.
Înflorirea
Sensul și semnificația pe care o experimentăm în viața noastră; valorile noastre, convingerile de bază și scopul/sensul
vieții, experiența conexiunilor sociale profunde.
Autenticitate
Simțul nostru de identitate, care include convingerile pe care le deținem despre cine suntem ca ființe umane,
imaginea de sine și valoarea de sine, sentimentul nostru de respect și demnitate.
Fericirea
Dinamica emoțională și calitatea subiectivă a vieții noastre de zi cu zi. Fericirea este legată de sănătatea sporită,
creativitatea, luarea deciziilor și răspunsul la adversitate.
https://www.youtube.com/watch?v=pVlWshuUCHI
“Fiecare poartă în el o veste bună. Vestea bună este că nu știi
cât de minunat poți să fii. Cât de mult poți să iubești! Cât de
multe poți să realizezi! Cât potențial ai!” (Anne Frank)

Emoții pozitive
Conf. univ. dr. I. Dârjan
Anne Frank in 1940
[1] [2]
Born Annelies or Anneliese Marie
Frank
12 June 1929
Frankfurt, Prussia, Weimar
Republic
Died February or March 1945 (aged 15)
Bergen-Belsen concentration
camp, Eastern Hanover, Nazi
Germany
Resting place Bergen-Belsen concentration
camp, Lower Saxony, Germany
Occupation Diarist
Language Dutch
Citizenship •German until 1941
•Stateless from 1941

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/jurnalul-annei-frank-fragmente
▪ Viktor Frankl (born March 26, 1905, Vienna, Austria—died September 2, 1997, Vienna)
▪ Logoterapia – motivația principală a unei persoane este căutarea sensului vieții.

▪ https://www.youtube.com/watch?v=SVhuCpgLCTE&feature=emb_logo
▪ SONDER -The realization that each random passerby is living a
life as vivid and complex as your own – populated with their own
ambitions, friends, routines, worries and inherited craziness – an
epic story that continues invisibly around you like an anthill
sprawling deep underground, with elaborate passageways to
thousands of other lives that you’ll never know existed, in which
you might appear only once, as an extra sipping coffee in the
background, as a blur of traffic passing on the highway, as a
lighted window at dusk.
▪ Extract from: The Dictionary of Obscure Sorrows [1]
▪ SONDER – Realizarea/înțeleggerea faptului că fiecare
trecător aleator trăiește o viață la fel de vie și complexă
ca a ta - populată cu propriile ambiții, prietenii, rutine,
griji și nebunie moștenită - o poveste epică, care
continuă invizibil în jurul tău, ca un furnicar care se
întinde adânc sub pământ, cu pasaje elaborate către mii
de alte vieți pe care nu le vei ști niciodată, în care ai
putea apărea o singură dată, ca un om în fundal, bând o
cafea, ca o lumină estompată a traficului de pe
autostradă, ca o fereastră luminată la amurg.
▪ Extract from: The Dictionary of Obscure Sorrows [1]
https://www.youtube.com/watch?v=AkoML0_FiV4
Emotions motivate us, they make us want to do things.

Știați că ...?
▪ • Emoțiile pozitive ne fac mai receptivi și mai creativi?
▪ • Emoțiile pozitive ne ajută să construim abilități și cunoștințe noi?
▪ • Jocul are un potențial important și pentru formarea resurselor sociale?
▪ • Emoțiile pozitive anulează emoțiile negative?
▪ • Emoțiile pozitive întăresc sistemul imunitar?
▪ • Emoțiile pozitive contribuie la creșterea productivității, performanței și succesului la locul de muncă?
Emoțiile
▪ se referă la o serie de răspunsuri subiective, cognitive, comportamentale și biologice, aflate în interacțiune, care apar în anumite situații activatoare de viață
(Russell & Carroll, 1999).
▪ o combinație de energie și mișcare, o expresie a modului în care viața este în continuă mișcare.
▪ Emoțiile sunt ceva ce noi simțim constant și apar atunci când actiunile declanșează un anumit răspuns în noi.
▪ Putem experimenta emoții primare sau secundare declanșate de o situație, o experiență de viață sau o amintire
▪ Emoțiile primare și secundare ne ajută să înțelegem situațiile pe care le trăim și să exprimăm modul în care aceste experiențe ne fac să ne simțim, bine sau
rău;.
▪ Uneori, în situații de traumă, emoțiilor pot să fie blocate, astfel încât, atunci când le experimentăm din nou, nu le putem procesa sau reacționa adecvat la
ele.
▪ Polaritate: pozitivă și negativă
▪ Emoțiile pozitive au rolul de a întări o experiența ca fiind păcută, activează sistemul de recompense din creier, ceea ce ne face să ne simțim bine și în
siguranță
▪ Emoțiile negative ne atenționează asupra unor situații potențial periculoase și activează instinctele noastre de supraviețuire, astfel încât să devenim mai
conștienți și mai precauți.
▪ Emoțiile au evoluat pentru a ne ajuta să supraviețuimîntr-o societate mai cerebrală decât cea în care au trăit strămoșii noștri îndepărtați, dar reacțiile sunt,
în mare parte, aceleași.

▪ Din punct de vedere psihologic: EMOȚIA este o stare emoțională implicând 1. o activare fiziologică, 2. o evaluare cognitivă a situației care determină
activarea fiziologică (cogniție = acordarea unei semnificații/interpretarea unei situații activatoare, și 3. o expresie exterioară a respectivei stări
▪ Componentele unei emoții:
 Componenta fiziologică: activarea fiziologică care acompaniază emoția (Ce simt?)
 Componenta cognitivă: determină emoția specifică pe care o simțim (Ce cred?)
 Componenta comportamentală: expresia exterioară a emoției (Cum mă manifest?)
Teorii ale emoțiilor
 Teoria James-Lange
 Emoțiile apar atunci când un individ devine conștient de un răspuns fiziologic la un stimul declanșator al
unei emoții

 Teoria Cannon-Bard
 Un stimul declanșator de emoție este transmis simultan cortexului (generând trăirea emoțională) și
sistemului nervos simpatic, cauzând activarea fiziologică

 Teoria Schachter-Singer
 O teorie a două stadii, susținând că, pentru ca o emoție să apară, este necesară 1. o activare fiziologică
și 2. o explicație pentru acea activare (cogniție).

 Teoria lui Lazarus


 Un stimul declanșator al unei emoții declanșează o evaluare cognitivă, care este urmată de emoție și de
activarea fiziologică (emoțiile sunt post-cognitive)
Caracteristici ale emoțiilor
1. Fiecare emoție este urmată de schimbări fiziologice și schimbări în expresia facială, voce sau mișcări corporale.
2. Emoțiile sunt acompaniate de un sentiment de plăcut sau neplăcut (polaritate), după modificările fiziologice.
3. Emoțiile sunt subiective și pur individuale. Aceeași situație poate declanșa emoții diferite unor persoane diferite.
4. Emoția este un răspuns tripolar (aspecte afective, cognitive și acționale).
5. Emoțiile au o paletă largă și nu sunt restricționate la o anumită perioadă de vârstă.
6. Emoțiile apar brusc. Dispariția emoției, însă, e un proces lent, care lasă în urmă o serie de stări emoționale care perisită pentru
un timp.
7. Emoțiile vin în valuri, sunt schimbătoare. O emoție poate să declanșeze altă emoție, iar cele două pot să se combine.
8. O emoție apare, de obicei, atunci când organismul se confruntă cu o situație dificilă sau când nevoile de bază sunt amenințate
sau sunt nesatisfăcute.
O situație, reală sau imaginară, este întotdeauna conectată cu o emoție.
Emoțiile copiilor nu sunt atât de durabile ca cele ale adulților (grad diferit de labilitate/maturizare emoțională).

Emoțiile copiilor sunt caracterizate de izbucniri intense, sunt trecătoare, mai frecvente și sunt exprimate rapid
(reglare/auto-reglare emoțională).
Emoții și sentimente
▪ Emoțiile reprezintă senzații de scurtă durată precum senzația
de foame sau frica.
▪ Sentimentele reprezintă ceva ce poate fi declanșat de emoții și
ceva ce simți constient, psihic, constant si de lungă durată, ca
iubirea.
▪ Emoțiile sunt mai puțin durabile decât sentimentele, dar sunt
mai intense.
▪ Rezultatul unui set de emoții este nașterea unui sentiment.
▪ Emoțiile sunt reacții psihofiziologice la stimulii externi și interni,
în timp ce sentimentele sunt evaluări conștiente ale emoțiilor
noastre.
EMOȚII SENTIMENTE

Mânie Ură; Durere; Frustrare;

Bucurie Afecțiune; Îndrăgostit;


Recunoaștere;
Structurarea
emoțiilor
Tipuri de emoții
▪ Se consideră că sunt aproximativ 48 de emoții recunoscute sau chiar 128 emoții, in limbi și
culturi diverse.
▪ Majoritatea psihologilor sunt de acord cu această situație, cu solicitarea ca acestea să fie
clasificate.
▪ Prima abordare care vorbea despre emoții primare, secundare și terțiare a fost inițial prezentată
în Journal of Personality and Social Psychology, sub forma unui copac, cu sinele în centru, iar
emoțiile reprezentând ramuri care se extind din trunchiul personalității.
▪ Roata emoțiilor - Plutchik
▪ In 2012, o cercetare bazată pe roata emoțiilor a concluzionat că, probabil definițiile psihologilor
referitoare la emoții erau probabil prea largi, analiza a 42 mușchi faciali oferind dovada doar a 4
emoții de bază.
EMOȚIILE PRIMARE

▪ Când suntem martori la un eveniment-critic, brusc simțim o emoție. Este puternică, este prima reacție la
ceea ce s-a întâmplat. ESTE O EMOȚIE PRIMARĂ.
▪ Emoțiile primare sunt primul răspuns al organismului, sunt, de obicei ușor de indentificat, deoarece sunt
puternice, intense.
▪ Cele mai cunoscute emoții primare sunt FRICA, BUCURIA, TRISTEȚEA și FURIA.
▪ In alte situații, aceastea pot fi considerate emoții secundare, dar, la primele noastre reacții, de obicei
reacționăm cu una dintre emoțiile de mai sus. Nu este nevoie de un stimul extrem de intens pentru a genera
o emoție primară. Emoțiile primare sunt ADAPTATIVE, deoarece ele ne determină să reacționăm într-un
anumit fel, fără a fi contaminate, biasate sau examinate (rațional, n.n.). În mare măsură ele sunt
RĂSPUNSURI INSTINCTUALE, PRIMARE, DE SUPRAVIEȚUIRE.
▪ Emoțiile primare sunt mai trecătoare, mai puțin durabile decât emoțiile secundare, de aceea sunt mai puțin
complicate și mai ușor de înțeles. Primul lucru pe care-l simțim este direct conectat cu evenimentul sau cu
stimulul, dar, pe măsură ce trece timpul, încercăm să conectăm emoția inițială cu evenimentul, deoarece,
între timp, emoțiile noastre s-au schimbat.
EMOȚIILE SECUNDARE
▪ Emoțiile secundare sunt profund contectate cu cele primare.
▪ Emoțiile secundare sunt mult mai complexe deoarece, adesea, ele se referă la modul în care te raportezi, în care
te simți față de emoțiile primare.
▪ Emoțiile secundare sunt emoții ÎNVĂȚATE de la părinți sau îngrijitorii cu care am interacționatîn primii ani de
viață. De exemplu, atunci când simți furie, consecutiv poți să simți rușine, când simți bucurie poți să simți ulterior
descărcare sau mândire, deoarece așa ai fost învățat să reacționezi față de emoțiile primare. Master Yoda (Star
Wars) descrie perfect emoțiile secundare: ”Frica duce spre furie, furie duce spre ură, ura duce spre suferință!”
▪ Emoțiile secundare pot deveni emoții instrumentale (utilizate pentru a atinge un scop), care sunt inconștiente și
se transformă în obișnuințe.
▪ Noi învățăm aceste emoții instrumentale în copilărie, în urma unor condiționări. De exemplu, când plângem,
părintele vine să ne aline. Așa că vom învăța să folosim expresiile faciale asociate plânsului când vom dori să
obținem răspunsul utilizat de obicei de către mediul nostru, acela de alinare, de oferire a sentimentului de
securitate. Sau crizele temperamentale pentru a obține ce dorim.
▪ Pe măsură ce creștem, învățăm că aceste comportamente nu sunt adecvate sau devenim manipulativi și răsfățați.
▪ O persoană care nu învață răspunsuri emoționale corecte, adecvate poate deveni o persoană distantă și detașată
emoțional.
EMOȚIILE TERȚIARE
Emoțiile terțiare sunt versiuni mai
puțin intense ale emoțiilor
secundare și sunt mai bine descrise
ca fiind dispoziții emoționale
(mood).
Au, deci, tendința de a dura mai
mult, de a acționa ca stări de
fundal, care nu generează o
acțiune, dar care influențează
modul în care reacționăm la o
situație, în maniere mult mai
subtile.
Acestea sunt emoții ”raționale”, ale
minții.
Roata emoțiilor
(Plutchik, 1980-2006)

Emoțiile de bază (Plutchik) :


Furie
Dezgust
Frică
Tristețe
Anticipare
Bucurie
Surpriză
Încredere

Emoții primare ”tradiționale”: frică, fericire, tristețe,


furie
Componenta
comportamentală a emoției =
expresiile exterioare
Emoțiile pozitive
Emoții pozitive vs. emoții negative
”a nu mă mai simți rău” vs. ”a mă simți mai bine”
Emoții negative Emoții pozitive
▪ Centrarea psiholgiei pe emoții negative - un domeniu ▪ Centrarea psihologiei pe emoții pozitive – un
al vindecării domeniu axat pe dezvoltarea potențialului
oamenilor și construirea de resurse pozitive în
▪ Preocuparea predominantă pentru patologie se poate
explica parțial prin necesitatea de a acorda atenție viețile lor (M. E. Seligman, 2000).
problemelor presante de sănătate mintală și de a găsi
remediile necesare.

▪ emoțiile negative - frecvent asociate cu probleme


grave de sănătate mintală (fobii, anxietate, tulburări
alimentare sau chiar violență și suicid (Fredrickson,
2004).

▪ paleta de emoții negative este mai largă decât cea a


emoțiilor pozitive și, deci, au un rol important în
adaptarea noastră (Ștefan et al., 2017).

▪ Din perspectivă evoluționistă, răspunsurile generate de


emoțiile negative pot fi privite ca mecanisme de
adaptare și supraviețuire.
Activitate individuală
▪ Gândește-te la un moment din viața ta în care ai trăit o emoție negativă care a generat
o acțiune cu impact în viața ta. Care a fost emoția și ce s-a întâmplat când ai acționat
impulsiv? (e.g. o situație în care ai luat apărarea cuiva drag sau chiar ai salvat viața
cuiva)
Emoțiile pozitive
▪ sunt răspunsuri tranzitorii, multi-sistemice (cognitiv, comportamental, fiziologic, subiectiv) la evaluarea
favorabilă a circumstanțelor curente de viață (Fredrickson, 2013).
▪ Având în vedere punctul de vedere potrivit căruia emoțiile nu sunt generate de evenimentele de viață în sine,
ci de interpretarea subiectivă a acestora, emoțiile pozitive sunt generate de acele interpretări favorabile ale
experiențelor și evenimentelor din viețile noastre.
▪ Spre deosebire de emoțiile negative care generează răspunsuri specifice, emoțiile pozitive au potențialul de
a mobiliza un spectru mai cuprinzător și mai general de răspunsuri (Ștefan et al., 2017). Cu alte cuvinte, dacă
atunci când simțim furie, putem avea tendința să ridicăm tonul, atunci când simțim bucurie, avem mai
degrabă o energie pozitivă generalizată, care se traduce într-o serie de acțiuni -îmbrățișăm oamenii,
dansăm, zâmbim larg etc.
▪ ➢ facilitează crearea de resurse personale durabile (i.e. fizice, intelectuale, psihologice, sociale)
▪ ➢ lărgesc repertoriul cognitiv și acțional
▪ ➢ atenuează sau chiar anulează emoțiile negative persistente
▪ ➢ cele două efecte - al lărgirii/extinderii și al construirii se potențează reciproc
Teoria Broaden-and-Build (Barbara Frederickson)
▪ Așa cum sugerează și denumirea (lărgește-și-construiește), potrivit teoriei Broaden and Build, emoțiile pozitive
lărgesc spectrul cognitiv și de acțiune al oamenilor, contribuind astfel la creșterea și consolidarea unor resurse
intrinseci esențiale pentru o viață armonioasă și împlinită.
▪ Emoțiile pozitive au potențialul “de a produce o funcționarea optimă pe termen lung” (B. L. Fredrickson, 2001).
▪ Barabara Frederickson propune o teorie alternativă care se detașează de abordările tradiționale, reușind astfel
să realizeze o schimbare a modului în care sunt abordate și înțelese emoțiile pozitive dintr-un unghi științific,
dar, mai ales a modului în care pot fi integrate acestea în practica psihologică.
▪ Frederickson se distanțează și de perspectiva centrată pe acțiuni specifice. Acest model este potrivit pentru a
descrie manifestarea emoțiilor negative, dar nu este relevant pentru emoțiile pozitive deoarece acestea sunt
resimțite în contexte diferite, redefinind deci întreaga rațiune a emoțiilor pozitive. Emoțiile pozitive apar extrem
de rar în situații care ne pun viața în pericol. Totodată, lentila centrată pe modelul emoție-reacție, implică un
proces care ne pune viața în pericol.
▪ Modelul emoție-reacție implică un proces psihologic care limitează repertoriul de acțiune datorită faptului că e
centrat pe răspunsuri/acțiuni rapide care produc beneficii imediate.
▪ Spre deosebire de emoțiile negative, care aduc beneficii adaptative directe și imediate în situații care amenință
supraviețuirea, repertoriile extinse ale gândirii declanșate de emoții pozitive sunt benefice în alte moduri,
beneficii adaptative indirecte, dar pe termen lung, deoarece această extensie face posibilă crearea de resurse
personale durabile. (Kiken & Fredrickson, 2017)
1. Emoțiile pozitive lărgesc repertoriul cognitiv și acțional
▪ “Emoțiile pozitive ne deschid inima și mintea și ne fac mai receptivi și mai creativi” (B. L.
Fredrickson, 2018).
▪ diferite tipuri de emoții pozitive servesc la lărgirea repertoriilor de gândire-acțiune de
moment ale oamenilor, în timp ce emoțiile negative au efectul opus și, pe de altă parte,
limitează aceleași repertorii.
▪ activarea puternică a stării de bucurie și activarea scăzută a mulțumirii generează atenție
crescută și un repertoriu cognitiv și acțional extins în comparație cu o stare neutră.
▪ activarea emoțiilor negative - frica și furia - limitează atenția și spectrul acțiune-gândire
față de starea neutră (B. L. Fredrickson, 2001).
▪ atunci când trăim emoții pozitive, paleta de gânduri și acțiuni care se mobilizează se
lărgește și suntem capabili să identificăm mult mai multe perspective și posibilități de a
ne raporta la o anumită situație sau la un anumit eveniment de viață.
2. Emoțiile pozitive construiesc resurse personale
▪ “Pozitivitatea ne transformă înspre mai bine. Prin faptul că ne deschid inima și mintea, emoțiile pozitive ne permit
să descoperim și să construim abilități noi, relații noi, cunoștințe noi și feluri noi de a fi” (B. L. Fredrickson, 2018).
▪ construirea unor resurse personale durabile care contribuie la starea de bine și la vieți mai împlinite.
▪ trăirea emoțiilor pozitive ne permite crearea acestor resurse personale tocmai prin efectul lărgirii repertoriului
cognitiv și acțional
▪ jocul facilitează dezvoltarea resurselor fizice, intelectuale și sociale (forme specifice ale jocului experimentat în
copilărie de cei mai tineri reprezentanți ai unei specii de mamifere sunt reluate în situații de apărare la vârsta
adultă). Există studii care stabilesc corespondența dintre manevrele specifice jocului la copii și manevrele utilizate
în situații de supraviețuire la adulți, susținând astfel formarea unor resurse fizice pe termen lung care pot fi
mobilizate atunci când sunt necesare (Caro, 1988; B. L. Fredrickson, 2001).
▪ Jocul are un potențial important și pentru formarea resurselor sociale, mai precis relații și rețele de prietenie care,
la rândul lor facilitează accesul înspre alte resurse (Coleman, 1988).
▪ emoțiile pozitive contribuie indirect la supraviețuirea și evoluția umană.
▪ Dacă emoțiile negative, mobilizează acele acțiuni care ne ajută să ne protejăm sau chiar să ne salvăm în situații de
pericol, emoțiile pozitive sunt cele care facilitează accesul, cultivarea și consolidarea resurselor diverse (fizice,
intelectuale, sociale și psihologice) care ne ajută să facem față mai bine provocărilor pe parcursul vieții.
3. Emoțiile pozitive anulează emoțiile negative persistente
▪ emoțiile pozitive par să anuleze efectele emoțiilor negative asupra stării noastre;
▪ emoțiile pozitive funcționează ca un antidot pentru emoțiile negative, pentru că pot să le atenueze, să le
corecteze sau chiar să le anuleze pe acestea;
▪ Frederickson testează mecanismul care explică incompatibilitatea dintre emoțiile pozitive și cele negative și
arată că funcția de lărgire a repertoriului cognitiv-acțional are un rol esențial în acest sens.
▪ Astfel, un marker specific al tendințele acționale specifice asociate emoțiilor negative este activitatea
cardiovasculară crescută. Deși mecanismele cognitive și fiziologice rămân neclare, cercetarea derulată de
Frederickson a arătat că două tipuri diferite de emoții - bucurie moderată și mulțumire - au capacitatea de a
crește viteza de revenire la normal a activității cardiace și chiar de a anula efectele cardiovasculare
persistente ale emoțiilor negative. Prin extensia spectrului cognitiv, emoțiile pozitive facilitează identificarea
unor cadre interpretative mai cuprinzătoare și mai diverse și contribuie astfel la atenuarea emoțiilor
negative.
▪ Chiar și în situații de viață dificile, cei care trăiesc emoții pozitive reușesc să redefinească semnificația
situației respective și să găsească un sens care să îi ajute să facă față mai bine provocării.
Activitate individuală
▪ Amintește-ți de o situație recentă în care ai trăit o emoție negativă (e.g. furie,
anxietate, invidie etc.)
▪ Cum ai (re)acționat?
▪ Acum, înlocuiește emoția negativă cu o emoție pozitivă (e.g. calm, bucurie,
compasiune, iubire). Amintește-ți din nou situația și gândește-te cum ai fi putut să
acționezi altfel?
4. Spirala ascendentă
▪ Dacă emoțiile pozitive cresc flexibilitatea cognitivă și lărgesc sfera cogniției, atunci ele ne
vor permite să facem față mai ușor situațiilor de adversitate și provocărilor și
contribuie la creșterea rezilienței.
▪ Reziliența - capacitatea indivizilor de a-și reveni rapid după experiențe negative.
▪ Într-adevăr, diverse studii au arătat că probabilitatea ca oamenii care trăiesc emoții
pozitive în situații negative (chiar de doliu) să își facă planuri și să își stabilească obiective
pe termen lung este mai mare. În același timp, oamenii rezilienți privesc în general viața
cu optimism, sunt energici, curioși și deschiși la experiențe noi și sunt caracterizați de o
emoționalitate pozitivă ridicată.
▪ Spirala ascendentă - potențarea reciprocă a efectului de lărgire și a efectului de
construcție: emoțiile pozitive ne ajută să facem față mai bine provocărilor, prin cultivarea
de resurse, datorită lărgirii spectrului cognitiv care facilitează. În același timp, strategiile
adaptative de coping dezvoltate le permit oamenilor să trăiască și mai multe emoții
pozitive.
Beneficii generate de emoțiile pozitive (Ștefan et al., 2017)

➢ generează o stare de bine și sănătate mintală


➢ contribuie la creșterea productivității, performanței și succesului la locul de muncă
➢ contribuie la creșterea sociabilității, flexibilității și creativității
➢ sunt asociate cu longevitatea
➢ influențează sănătatea fizică acționând asupra sistemului imunitar și cardiovascular
➢ contribuie la scăderea riscului de a dezvolta anumite boli
Starea de flow
Viața împlinită

Conf.dr. I. Dârjan
FLOW
• Psihologul Mihaily Csikszentmihaly (1934-
2021) introduce în literatura de specialitate
termenul de flow – tradus prin flux – pentru
a încerca să explice starea pe care o simt
unii oameni atunci când sunt total absorbiți
de unele activități care le provoacă o
maximă plăcere, în ciuda faptului că aceste
activități cel mai adesea nu au o legătură
directă cu obținerea imediată a unor
beneficii, altele decât cele de natură
experiențială.
2
Starea de flux a conștiinței se definește ca
fiind acea stare a conștiinței pe care oamenii

FLOW o raportează atunci când sunt complet


absorbiți de ceva, până la punctul în care uită
de timp, oboseală sau alte aspecte, în afara
activității în sine (Csikszentmihaly, 2015).

ADD A FOOTER 3
Caracteristici ale stării de flow
• oamenii, dincolo de
supraviețuire, sunt motivați și • 1. Concentrare intensă și focalizată asupra
de alte lucruri: o activitatea activității prezente
poate fi făcută și repetată
pentru că generează pur și • 2. Fuziunea dintre acțiune și conștiință
simplu plăcere. Conceptul de • 3. Pierderea conștiinței de sine reflexive -
flux este propus tocmai dispariția precepției sinelui ca actor social
pentru a explica aceste
lucruri. • 4. Sentiment de control asociat activității
• 5. Distorsiunea percepției timpului
• 6. Trăirea activității ca fiind plăcută în sine,
astfel că scopul ei devine de multe ori doar un
mijloc, un pretext pentru a face activitatea

4
Condiții externe pentru atingerea
stării de flow
Menținerea stării de flow presupune
ajustarea dinamică a echilibrului • 1. Existența unui echilibru între cerințele,
dintre provocări și abilități. provocările sarcinii și abilitățile persoanei.
• Dacă provocarea este mult
mai mare decât abilitatea percepută,
• 2. Scopuri imediate, clare și feedback
se generează starea de teamă, imediat asupra progresului
anxietate, neputință • 3. Atât provocările cât și abilitățile trebuie
• Dacă provocarea este prea să fie de nivel ridicat
redusă în raport cu abilitățile
persoanei, se generează starea de
plictiseală.

5
Condiții interne pentru atingerea
stării de flow
• Aptitudinea persoanei de a-și
restructura conștiința pentru a face • Ceea ce împiedică producerea experienței optimale
ca fluxul optimal să fie posibil. este ori fragmentarea proceselor atenționale (anomie
(Csikszentmihaly, 2015). sau tulburări de atenție), ori excesiva lor rigiditate (ca
în alienare și în centrarea pe propria persoană).

• Anomia corespunde anxietății, iar alienarea plictiselii


(Csikszentmihaly, 2015, pp139)

6
Experiențele optimale, respectiv desfășurarea unei activități care generează trăirea
fluxului optimal stimulează dezvoltarea personală și descoperirea de sine. Aceste
activități, ”liber alese și strâns legate de sensul pe care vrem să-l dăm vieții noastre,
indică precis ce fel de oameni suntem” (Csikszentmihaly, 2015)

ADD A FOOTER 7
Consecințe ale stării de flow

• influențe pozitive asupra motivației: trăirea


acestei experiențe optimale se transformă în
motivația de a continua și/sau repeta
activitatea care o generează.

8
Consecințe ale stării de flow

• influențe asupra emoțiilor: starea de flow este


asociată cu emoțiile pozitive, cu fericirea, și
întărește motivația de a face față obstacolelor
și sarcinilor dificile (Ștefan, 2017 apud Moneta,
2004).
9
Consecințe ale stării de flow
Influențe asupra performanței:
• Starea de flow este asociată cu creativitatea
științifică sau artistică, cu activitățile sportive, cu
productivitatea în muncă.
• concentrarea maximă a atenției, ca și caracteristică
definitorie a stării de flux, permite o activare
maximă a resurselor cognitive și presupune o
funcționare mintală optimă
• starea de flux devine ea însăși o întărire pozitivă
pentru perseverența în sarcină- condiție de bază
pentru creșterea productivității (Csikszentmihaly,
2015).

10
Consecințe negative ale stării de flow
• Diminuarea conștiinței de sine - poate duce la neglijarea altor scopuri, a altor
activități, persoane ș.a.
• Concentrarea exclusivă pe sarcină poate avea ca și efect excluderea altor
informații din conștiință, informații care pot fi extrem de importante pentru
persoană, în special în situațiile în care acestea se referă la un potențial
pericol, risc ș.a.
• Sentimentul de control – poate susține un optimism nerealist
• Distorsionarea percepției timpului – poate avea consecințe negative
puternice în situația în care o percepție corectă a timpului este importantă și
necesară.
• neglijarea riscurilor, și, într-un anume fel, creșterea riscului de a pierde
controlul asupra propriei vieți
11
ADD A FOOTER 12
ADD A FOOTER 13
Graficul stării de flow

14
ADD A FOOTER 15
Aplicații practice ale stării de flow

ADD A FOOTER 16
Educație
• În domeniul educației, mutarea accentului de pe instruirea directă
pe promovarea creativității și pe descoperirea autodirijată.

• Alegerea activităților de învățare preferate îi ajută pe elevi să își


clarifice interesele, iar învățarea într-o manieră atractivă facilitează
dobândirea unor cunoștințe procedurale și susține concentrarea
atenției (Ștefan, 2017 apud Whalen & Csikszentmihaly).

ADD A FOOTER 17
RECOMANDĂRI
1. Angajament din partea
managementului pentru susținerea
experiențelor de flow.
2. Prezența unor scopuri
Mediul organizațional supraordonate, a unei misiuni la nivel
de organizație.
3. Comunicarea continuă a acestei
În domeniul organizațional, având în vedere misiuni în organizație
efectul pozitiv direct asupra emoțiilor pozitive,
asupra stării de bine și a performanței, 4. Scopuri clare la toate nivelurile
facilitarea trăirii experiențelor de flow la locul ierarhice
de muncă, în timpul muncii este deja o 5. Mecanisme eficiente de feedback
preocupare a specialiștilor din domeniul 6. Potrivire între provocări/cerințe și
psihologiei organizaționale și a muncii. abilități

ADD A FOOTER 18
19
CONCLUZII
• Trăirea stării de flow depinde de mai mulți factori;
• Oamenii, în general, trăiesc această stare atunci când percep un
echilibru între provocările activității și nivelul abilităților lor;
• Starea de flow este mai probabil să apară când suntem angajați în
activități care corespund valorilor și punctelor noastre forte;
• Starea de flow – poate deveni un obiectiv în dezvoltarea personală,
fiind direct legată de identificarea și consolidarea punctelor forte.

20
21
Character Strengths
Punctele forte ale caracterului sunt părțile pozitive ale personalității tale, care influențează
modul în care gândești, simți și te comporți.
24 de puncte forte pe care aveți capacitatea de a le exprima.
Categorii de puncte forte: ÎNȚELEPCIUNEA, CURAJUL, UMANITATEA, DREPTATEA,
CUMPĂTAREA, TRANSCENDENȚA

Profilul unic al punctelor forte ale caracterului personal ar putea fi descoperit și folosit ca bază
solidă pentru dezvoltarea propriului potențial, atingerea obiectivelor vieții, îmbunătățirea
propriei stări de bine.
https://www.viacharacter.org/character-strengths-via
ADD A FOOTER 25
WELLBEING FLOW CHARACTER
STRENGTHS
MULȚUMESC!
Starea de bine la
locul de muncă

Conf. dr. I. Dârjan


• Rath et al. (2010) identifică cinci dimensiuni de bază, elemente universale și
interconectate ale stării de bine - modul în care ne gândim și experimentăm viața
noastră (Summers et al., 2012):
• ➔ Starea de bine în carieră: modul în care ne ocupăm timpul și ne place ceea
ce facem în fiecare zi
• ➔ Starea de bine socială: existența unor relații puternice și dragoste în viața
noastră
• ➔ Starea de bine financiară: gestionarea eficientă a vieții economice pentru a
reduce stresul și creșterea securității
• ➔ Starea de bine fizică: sănătate bună și suficientă energie pentru a face
lucrurile zilnic
• ➔ Starea de bine comunitară: sentimentul de implicare și antrenare pe care îl
avem cu zona în care locuim
trei moduri importante prin
care munca își pune amprenta
asupra stării de bine:
(1) din perspectivă economică, prin contractul de muncă;
(2) implicațiile psihologice și fiziologice asupra stării de
bine a muncii în sine;
(3) contextul de muncă.
• experiențele unui individ la locul de muncă, fie ele de natură emoțională sau socială, afectează în mod evident persoana
în timpul lucrului.
• Aceste experiențele „se răspândesc” și în domenii non-muncă.
• Angajații petrec aproximativ o treime din timp la serviciu și nu lași în urmă munca când părăsești locul de muncă (Conrad,
1988).
• Starea de bine poate afecta atât angajații, cât și organizațiile în moduri negative.
• Angajații cu stare de bine precară pot fi mai puțin productivi, pot lua decizii de calitate inferioară, pot fi mai predispuși să
lipsească de la serviciu și să limiteze în mod constant contribuția lor pentru organizație (Price și Hooijberg, 1992).
• Majoritatea studiilor despre stare de bine în organizație derivă din teoriile motivației, care au introdus conceptele de bază
pentru studiul stării de bine, deoarece încearcă să înțeleagă motivele pentru care oamenii se comportă așa cum se
comportă și procesele care provoacă comportamentul.
• individul era pur și simplu un executor de sarcini, astăzi resursele umane sunt în centrul organizării muncii și pot în mod
semnificativ contribui la atingerea performanţelor organizaţionale.
• Trebuie luate în considerare nevoile lor, aflat și înțeles ce îi face să se simtă bine, pentru a funcționa mai bine.
Aspecte ale stării de bine la muncă (Fisher, 2014)

• Starea de bine subiectivă (emoții pozitive (în timpul


muncii) vs. emoții negative și judecăți cognitive ale
satisfacției în muncă și atitudini similare)

• Starea de bine socială

• Starea de bine eudaimonică


Wellbeing subiectiv
• Descrie experiența/dispoziția generală de viață a unei persoane și reflectă fericirea unei persoane, așa cum o descrie ea
• Include: judecăți atitudinale pozitive, atât atunci când experimentează efecte negative și pozitive
• Satisfacția în muncă – o stare emoțională pozitivă, rezultată din evaluarea propriei munci și a propriilor experiențe de muncă
(Locke, 1976).
• Dedicația organizațională – dedicația normativă, bazată pe identificarea personală cu obiectivele și valorile organizației;
- dedicația afectivă, bazată pe sentimentul că ești parte a comunității organizației.
• Afecte pozitive și negative la muncă – emoții tipice sau trecătoare experimentate în timpul muncii.
• Conform teoriei lui Fredrickson, Broaden-and-build, emoțiile pozitive acționează pe termen scurt pentru a lărgi repertoriul de
gânsire și de acțiune al unei persoane, având ca efect pe termen lung îmbogățirea resurselor cognitive, sociale, psihologice
și fiziologice ale persoanei (Fredrickson, 2001).
• Afectele pozitive reflectă nivele de energie, excitare, entuziasm, bucurie, apreciere, interes, vigoare/rezistență fizică, agilitate
cognitivă, îmbunătățind relațiile sociale (De Simone, 2014).
• Afectele negative reflectă stări dispoziționale aversive (furie, anxietate, depresie, epuizare, teamă). Ele vor fi mereu parte a
vieții organizaționale, la fel ca în orice alt domeniu al vieții. Nu întotdeauna generează rezultate negative, adesea constituie
semnale utile în legătură cu ariile în care este necesară învățarea (Härtel, Ashkanasy, 2011).
• Abilitatea de a răspunde constructiv la emoții negative depinde de frecvența cu care oamenii sunt expuși la experiențe
emoționale negative.
• Emoțiile negative joacă un rol important în contracararea emoțiilor negative, în construirea rezilienței psihologice și
promovarea strategiilor de coping funcționale (De Simone, 2014).
• Un climat emoțional care promovează înflorirea umană este acela în care experiențele emoționale pozitive le depășesc pe
cele negative (De Simone, 2013).
Wellbeing Eudaimonic
• Comportamente organizatorice care răspund acestei nevoi:
• Implicarea în muncă – identificarea puternică cu propria muncă/profesie și definirea propriei
identități și a stimei de sine prin propria muncă (Fisher, 2014).
• Angajamentul în muncă – o atitudine pozitivă față de muncă este caracterizată de vigoare,
dedicație și absorbire
• Vigoare – nivele de energie și de reziliență mintală ridicate;
• Dedicație – implicare puternică în muncă și experimentarea unui sentiment al importanței,
entuziasm și provocare;
• Absorpție – a fi complet concentrat și bucuros cufundat în muncă (starea de flow) (Bakker, &
Demerouti, 2008).
• Prosperare – sentiment de vitalitate și convingerea că înveți, te dezvolți, faci progrese spre propria
auto-realizare (Spreitzer, & al. 2005).
• Motivație intrinsecă – experiența subiectivă a interesului și entuziasmului în momentul implicării
într-o sarcină.
• Sens în muncă – a face ceva important și cu rol în auto-realizare.
Wellbeing social
• Constă în a te simți integrat în comunitățile semnificative și a avea interacțiuni satisfăcătoare de
scurt timp cu ceilalți.
• Calitatea conexiunilor și relațiilor inter-individuale.
• Spreitzer et al. (2005): calitatea conexiunilor cu alții la muncă, într-un climat de încredere și
respect este relaționat integral cu starea de bine eudaimonică, deoarece ne permite să creștem și
să prosperăm.
• Oamenii sunt mult mai angajați în muncă atunci când liderului lor le pasă de ei ca
oameni/persoane.
• Starea de bine social include relațiile satisfăcătoare cu colegii și cu liderul.
• Suportul social
• Suport social emoțional
• Suport social instrumental

• Sentimente de apartenență, de incluziune.


Muncă, Bani și Wellbeing
• Dintr-o perspectivă simplificată, contractul de muncă determină în ce măsură nevoile, dorințele și aspirațiile oamenilor sunt
îndeplinite.
• Banii aduc fericirea sau nu? Relația dintre fericire și bani este complexă, iar formularea unei concluzii generale e dificilă.
• Intuitiv, veniturile mai ridicate ar fi asociate cu o viață mai bună și mai fericită. Această afirmație pare să fie valabilă doar
parțial, fiind condiționată de bunăstarea la nivel național. Astfel, în țările cu un nivel mai ridicat de bunăstare, corelația dintre
venituri și starea de bine este moderată și mult mai scăzută față de țările mai sărace (Caza & Wrzesniewski, 2013; Diener &
Diener, 1995).
• Alte studii confirmă o creștere a stării de bine asociată cu creșterea veniturilor, însă, dintr-un alt unghi interpretative, relația
poate fi explicată și invers: un grad ridicat de stare de bine constituie premisa pentru generarea unor venituri mai mari (Diener
& Seligman, 2004).
• Kahneman și Deaton (2010): că statutul socio-economic este relevant pentru evaluarea vieții, dar nu are implicații pentru
starea de bine emoțională.
• Studiu London School of Economics: date din 22 țări, colectate în perioada 2006-2012, concluzionează că inegalitatea
veniturilor (măsurată prin creșterea veniturilor celor mai bogați 1%) este un determinat puternic al experiențelor negative
zilnice, așadar duce la o scădere a stării de bine emoționale generale a populației. (Powdthavee et al., 2017).
• Kahneman și Deaton (2010): banii sunt importanți pentru fericirea noastră, dar doar până la o anumită limită, mai precis (în
aprecierea celor doi autori, pentru USA, plafonul ar fi de 75000 $/an. După acest plafon, banii nu mai au nici un efect asupra
stării de bine, nici chiar în orașele în care veniturile sunt foarte mari
• Lipsa banilor poate fi un stresor și un impediment care nu ne permite să
ne trăim viața așa cum ne dorim, dar odată ce nevoile sunt îndeplinite,
banii nu mai influențează starea noastră de bine.

• Mai mult, unul dintre principalele motive pentru care banii contribuie la
fericirea noastră este libertatea pe care ne-o oferă pentru a petrece mai
mult timp cu prietenii.

• “Your work is going to fill a large part of your life, and the only way to be
truly satisfied is to do what you believe is great work. And the only way to
do great work is to love what you do. If you haven’t found it yet, keep
looking. Don’t settle. As with all matters of the heart, you’ll know when you
find it.”
• “My favorite things in life don’t cost any money. It’s really clear that the
most precious resource we all have is time.” (Steve Jobs)
Specificul muncii, satisfacție, motivație și stare de bine
• Perspectiva hedonistă este centrată pe experiențele plăcute, respectiv neplăcute pe care munca și
timpul petrecut în cadrul organizației au potențialul de a le genera. Relevante în acest sens sunt
evaluările subiective ale angajaților cu privire la experiențele trăite la locul de muncă.
• Abordarea eudaimonică, în schimb, se concentrează pe aspecte mai profunde care presupun un
proces și chiar o dinamică mai complexă - creșterea/dezvoltarea personală, împlinirea și
sensul/semnificația mai largă a muncii.
• “Sociologii disting între un loc de muncă, o carieră și o chemare. Muncești pentru bani, iar când
banii se opresc, încetezi să mai lucrezi. Urmărești o carieră pentru promovare iar atunci când
promovările se opresc sau sunt depășite, renunți [...]. O chemare, în schimb, se face de dragul
chemării. Ai face-o oricum, fără bani și fără promovări. „Încearcă să mă oprești!” este ceea ce strigă
inima ta când cineva încearcă să te oprească” (Seligman, 2012).
• Atunci când ți-ai găsit vocația, factori motivaționali extrinseci își pierd din valoare sau ajung să nu
mai fie relevanți, deoarece motivația își are sursa în interiorul tău.
• Găsirea vocației înseamnă de asemenea utilizarea talentelor și punctelor forte ale oamenilor pentru
a-și aduce contribuția și pentru a face o diferență în jur (Seligman, 2004).
Pe de altă parte, munca sau
chiar și construcția unei cariere
poate fi construită și în absența
unei vocații sau a unei motivații
mai profunde. “La urma urmei,
muncești pentru salariu” așa cum
subliniază Seligman (M. E. P.
Seligman, 2004) iar factorii care
contribuie la conturarea și
dezvoltarea traseului profesional
pot fi doar extrinseci (e.g.
recompense financiare, prestigiu,
statut social etc.) chiar dacă
presupune un grad important de
implicare și un efort susținut în
Figura: Puzzle-ul motivației - Dan Pink
timp.
Economia stării de bine

• starea de bine a forței de muncă afectează în mod direct performanța organizației


(Gallup, 2014; McDaid & Cooper, 2014; Rath & Harter, 2010).
• starea de bine a angajaților poate fi măsurată, gestionată și cuantificată
(Seligman, 2012).
• Dogma economică ne spune că produsul intern brut (PIB) este indicatorul care ne
arată cât de bine o duce o națiune, iar politica economică domină preocupările
politicienilor care conduc o țară sau a managerilor care conduc o organizație. În
viziunea lui Seligman (2012), bogăția ar trebui folosită pentru a genera stare de
bine, iar psihologia pozitivă este o politică diferită de politica economică; ea nu
urmărește bogăția financiară ci starea de bine a oamenilor (well-being).
Estimarea costurilor generate de o stare de bine scăzută
• Costurile generale legate de sănătatea angajaților (Iuga &
McGuire, 2014) includ costurile legate de povara cronică a
bolii (tensiune arterială ridicată, colesterol ridicat, anxietate,
depresie, boli de inimă, insomnie și dureri de spate),
obezitate și boli acute (zile de concediu medical). Costurile
asociate pentru angajatori includ costuri medicale directe,
zile lucrătoare ratate, handicap pe termen scurt și pierderi
de productivitate (Rosekind et al., 2010).
• În comparație cu angajații care au dificultăți în ceea ce
privește starea de bine, angajații care trăiesc în general o
stare de bine au costuri legate de sănătate pentru angajator
cu 41% mai mici, o diferență de 2.993 USD de persoană.
Pentru fiecare 10.000 de angajați, aceasta reprezintă o
diferență de aproape 30 de milioane de dolari.
Figura: Costuri asociate cu starea de sănătate • implicațiile financiare legate de sănătate pentru o persoană
de 60 de ani cu stare de bine ridicată sunt de fapt mai mici
decât cele pentru un tânăr de 30 de ani cu stare de bine
Angajații care suferă în ceea ce privește starea de scăzută.
bine generală sunt de două ori mai predispuși să își
caute un alt loc de muncă față de angajații care
prosperă din punctul de vedere al stării de bine.
(Sursa: Gallup, 2014)
INAMICI AI STĂRII DE BINE
LA LOCUL DE MUNCĂ
CONF.DR. I. DÂRJAN
PRINCIPII IMPORTANTE
• Principiul egalității potrivit căruia toate fiinţele umane au dreptul de a fi egale în demnitate, de a
fi tratate cu respect şi consideraţie, şi au dreptul de a participa, în condiţii de egalitate cu ceilalţi,
la orice aspect al vieţii economice, sociale, politice, culturale sau civile, fără nici o deosebire de
rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine
socială sau alte criterii, stă la baza noţiunii de drepturi ale omului şi se regăsește,practic, în toate
tratatele internaționale de protecție a drepturilor omului.

• Discriminarea reprezintă orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă,
naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată,
precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii,
folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale
sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice
alte domenii ale vieții publice (Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și
sancționarea tuturor formelor de discriminare).
STRESUL ȘI DISCRIMINAREA
LA LOCUL DE MUNCĂ
STRES ȘI
Hărţuirea şi persecuţiile sunt exemple de comportament
nedorit, care generează efecte vătămătoare.
Acestea pot include stresul, lipsa motivaţiei, performanţă
DISCRIMINARE redusă la locul de muncă, absenteism, demisii şi costuri
ridicate.
Hărțuirea Persecutarea
• Hărţuirea include orice comportament inadecvat şi • Persecutarea este o formă aparte a hărţuirii, care
nedorit care, în mod intenţionat sau nu, creează include un comportament ostil sau vindicativ, care
sentimente de discomfort, umilire, stânjeneală sau poate face ca victima să se simtă ameninţată sau
proastă dispoziţie persoanei căreia îi este adresat. intimidată.
• Deşi, în puţine cazuri, cei care comit acte de hărţuire şi
persecutare fac acest lucru în mod intenţionat, există de
asemenea şi acţiuni care pot fi clasificate drept hărţuire
şi/sau persecutare, şi care sunt derulate fără intenţie,
fiind rezultatul unor stiluri de conducere învechite, spre
deosebire de intenţiile ostile deliberate. Astfel,
adoptarea şi încurajarea unor stiluri de conducere care
nu implică un comportament agresiv şi intimidant ar
aduce o contribuţie importantă în eradicarea hărţuirii şi
persecuţiilor la locul de muncă.
• hărţuire morală - un comportament abuziv, contrar
eticii, inacceptabil în mediul de muncă, iraţional,
repetat, faţă de un angajat sau grup de angajaţi,
constituind un risc pentru sănătate şi securitate.
Cazurile de hărţuire morală se caracterizează prin
agresiuni verbale şi fizice, dar şi discreditarea activităţii
unui coleg de muncă sau izolarea socială a acestuia.
TIPURI DE DISCRIMINARE LA LOCUL DE MUNCĂ
Discriminarea directă - atunci când un angajator tratează o persoană inegal, mai rău decât pe celelalte
într-o situație comparabilă. Un exemplu ar fi refuzul de a angaja o persoană pentru că are peste 35 de
ani.
Discriminarea indirectă - atunci când o practică, o politică sau o normă care se aplică tuturor
persoanelor are efect negativ asupra unora dintre ele.
Hărțuirea este o altă formă de discriminare la locul de muncă. Este vorba de un comportament
indezirabil, agresiv sau de altă natură, care are ca scop sau efect crearea unui mediu de intimidare,
ostil, degradant, umilitor sau ofensator. De exemplu, atunci când superiorul sau colegii spun glume
privind orientarea sexuală de față cu un coleg homosexual sau o colegă lesbiană.
Instigarea la discriminare se produce atunci când o persoană incită o alta să discrimineze o terță parte.
De exemplu, în cazul în care un angajator îi cere unei agenții de muncă temporară să găsească doar
lucrători cu vârsta sub 40 de ani.
Victimizarea este atunci când o persoană suferă consecințe negative ca urmare a faptului că a denunțat
un act de discriminare. De exemplu, în cazul în care o persoană a fost concediată sau nu a fost
promovată deoarece a depus o plângere împotriva superiorului său.
HĂRŢUIREA PSIHOLOGICĂ
(MOBBING)
Heinz Leymann (1996) - mobbing - setul de acţiuni agresive psihologice, de
injustiție, denigrare, hărţuire psihologică, vexare, discreditare profesională,
batjocorire la locul de muncă.
BULLYING
Bullying-ul la locul de muncă implică un comportament ostil, de
excludere și de umilire, manifestat în raport cu unul dintre
membrii grupului.
Acest tip de comportament se poate manifesta în mediul
profesional prin: etichetări, jigniri, izolarea persoanei,
răspândirea de zvonuri ș.a.m.d.
Bullying-ul în plan profesional poate fi exercitat de către
manager, de către colegi, dar uneori și de către subalterni.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de
excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire.
Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o
problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga
puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă.
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are
trei caracteristici:
BULLYING
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic,
care are trei caracteristici:

✓ este intenționat – agresorul are intenția să rănească


pe cineva;
✓este repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
✓ se bazează pe un dezechilibrul de forțe – agresorul
își alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură (lupta
pentru putere).
TIPURI DE BULLYING
VERBAL. FIZIC SEXUAL DEPOSEDARE DE SOCIAL CYBERBULLYING
BUNURI
 tachinare; ✓înghiontire; ✓hărțuire ✓a ascunde ✓izolare; ✓hărțuirea pe
✓batjocorire; ✓bătaie; (sexuală); lucrurile; ✓ignorare; internet (rețele de
✓poreclire; ✓distrugere/confis ✓atingere abuzivă; ✓furt; ✓excludere; socializare: cuvinte
✓etichetare; care lucruri ✓fotografii ✓incendiere; ✓glume proaste în ofensatoare /
✓jigniri; personale; compromițătoare; ✓vandalizare; grup; fotografii /
✓vorbe urâte; ✓lovire (cu ✓avansuri sexuale ✓distrugere ✓comentarii caricaturi);
✓înjurături; mâini/picioare/altc lucruri. jignitoare; ✓prin telefon
✓glume eva); ✓denigrare prin (grupuri de whats
răutăcioase; ✓îmbrâncire; bârfe/zvonuri; app, mesaje
✓bârfă; ✓împingere; ✓intimidare/ameni insultătoare,
✓amenințare ✓a bloca pe cineva nțare; apeluri) ;
să treacă; ✓obiect și nu ✓email-uri.
✓înghesuire; subiect al discuției.
✓a pune piedică.
Bullying Mobbing
Bullying și mobbing sunt diferite. Ambele implică comportamente agresive și ostile îndreptate spre o ”țintă”.

Un pattern persistent de rele tratamente din partea altor Mobbing este mai complicat. Mai mulți factori sunt implicați,
indivizi din organizație, care cauzează rănire/suferință fizică cum ar fi: personalitățile indivizilor implicați, dinamicile de grup
sau emoțională (abuz sau umilire verbală, nonverbală, fizică, și dinamicile organizaționale (leadershipul). Mobbing este mult
psihologică). mai intenționat și calculat și are o serie de consecințe mai
- are loc în situații relaționale (abuzator – victimă); profunde. Se caracterizează prin comunicări ostile repetate,
- abuzatorul hărțuiește sau jignește repetat victima, o comunicare ne-etică, formarea de ”cluburi” și conspirație, cu
exclude din evenimente sau activități (izolare); scopul de a elimina sau marginaliza persoana vizată.

5 stadii obișnuite ale mobbingului (Westhues):


- evitarea sau ostracizarea persoanei-țintă;
- hărțuire dură care face dificilă viața victimei;
- un incident critic care solicită sacțiuni formale (”ceva
trebuie făcut”);
- după incident: interviuri, probe, mediere;
- Eliminare: ținta își dă demisia, se pensionează, este
concediată, devine persoană cu dizabilități, decedează din
cauza stresului generator de boală sau comite suicid.

Implicarea organizației este prezentă în cazul mobbing-ului și absentă în cazul bullyingului.


STRES
Scala schimbărilor stresante în viață
Scala stresului profesional
Scala stresului perceput (Cohen)
STRES ȘI SĂNĂTATE
https://www.mhanational.org/conditions/stress
https://www.nimh.nih.gov/health/publications/stress/index.shtml
https://www.mqmentalhealth.org/posts/stress-and-mental-health
https://www.mentalhealth.org.uk/a-to-z/s/stress

http://www.good-health.co.uk/how-does-stress-affect-your-
health/#:~:text=Suffering%20from%20long-
term%20stress%20can%20even%20lead%20to,and%20can%20caus
e%20sufferers%20to%20have%20trouble%20sleeping.
SĂNĂTATEA MINTALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ
https://www.cdc.gov/workplacehealthpromotion/tools-resources/workplace-health/mental-
health/index.html#:~:text=Mental%20Health%20in%20the%20Workplace%201%20Employers%20Can,Mental%20Health%20and%20Str
ess%20in%20the%20Workplace.%20
CARACTERISTICI ALE
UNUI MEDIU POZITIV DE
MUNCĂ
 SPRIJINUL PSIHOLOGIC

 CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

 LEADERSHIP CLAR ȘI AȘTEPTĂRI CLARE

 RESPECT

 CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE

 RECUNOAȘTERE ȘI RECOMPENSĂ

 IMPLICAREA ȘI INFLUENȚA

 MANAGEMENTUL VOLUMULUI DE MUNCĂ

 ECHILIBRU

 PROTECȚIA PSIHOLOGICĂ

 PROTECȚIA SECURITĂȚII FIZICE


Well Being
ECHILIBRUL ÎNTRE
VIAȚA PROFESIONALĂ
ȘI
VIAȚA PERSONALĂ
Aspecte vizate
TIMP IMPLICARE SATISFACȚIE
EMOȚIONALĂ
timpul investit în implicare emoțională satisfacția la locul de
sarcinile de muncă și în problemele de muncă și în familie
în sarcinile de familie muncă și de familie;

19
• Conflictul dintre viața profesională și viața personală apare atunci când participarea la activități familiale interferează
cu participarea la activități de muncă sau atunci când stresul familial are efecte negative asupra performanței in muncă.
• Echilibrul între viața profesională și viața personală se referă la combinația dintre viața profesională și viața personală,
astfel încât ambele sa poată fi îndeplinite cu succes (Picher, 2008, p. 401) și poate varia în funcție de caracteristicile
individuale, familiale, organizaționale și sociale.
• Din ce în ce mai mulți oameni spun că se simt stresați și simt presiunea timpului, având impresia că niciodată nu le este
suficient pentru a realiza tot ceea ce trebuie să facă. Oamenii pot simți o presiune crescută, atât din partea sarcinilor
profesionale, cât și a celor personale, dar și din cauza creșterii nesiguranței în cadrul familiilor și a nesiguranței la locul
de muncă (Perrons et al., 2006).

• BENEFICII ale ECHILIBRULUI:


• • rata de păstrare mai mare a angajaților;
• • productivitate sporită;
• • absenteism redus;
• • creșterea gradului de ocupare in rândul femeilor;
• • creșterea ratei de fertilitate.
20
Factori care au impact negativ asupra echilibrului

• facilitățile precare pentru îngrijirea și educarea copiilor


• orele lungi de lucru, programul de lucru extins și timpul de lucru
inflexibil
• distribuirea inegală a responsabilităților familiale între soț și soție
• dificultatea din punct de vedere al costurilor pentru părinți

21
Consecințe ale conflictului / dezechilibruluiîntre viața personală și cea profesională

Consecințe asupra angajatului:


• niveluri crescute de stres;
• probleme de sănătate fizică și emoțională;
• creșterea stresului conjugal;
• satisfacție scăzută la locul de muncă;
• nemulțumirea în carieră și munca sub potențialul angajatului.

• Consecințe asupra organizației:


• fidelitate scăzută față de companie;
• creșterea interesului pentru schimbarea locului de muncă ca metodă de soluționare a
conflictelor;
• absenteism și costuri ridicate cu problemele de sănătate ale angajaților / concediu
medical. 22
23
STRATEGII DE DEZVOLTARE A
STĂRII DE BINE

CONF. UNIV. DR. IOANA DÂRJAN

ioana.darjan@e-uvt.ro
1. Ce anume vă face să simțiți că TRĂIȚI, că sunteți VIU?
2. Când vă simțiți cel mai bine, când vă simțiți cel mai
bun/competent?
3. Care sunt principalele talente și calități ale dumneavoastră?
CE ESTE PSIHOLOGIA POZITIVĂ?
„Există două strategii complementare de îmbunătățire a condiției umane. Una constă în a elimina
ceea ce este negativ în viață; cealaltă constă în întărirea a ceea ce este pozitiv. Psihologia tradițională
se centrează în special pe prima strategie, Psihologia Pozitivă accentuează a doua strategie." - Martin
Seligman
„Psihologia pozitivă reprezintă studiul științific a ceea ce determină ca indivizii și comunitățile să
prospere" - International Positive Psychology Association.
Calități care fac viața să merite să fie TRĂITĂ:
Reziliență
Compasiune
Bucurie
Fericire
CALEA SPRE O FERICIRE AUTENTICĂ (SELIGMAN)
1.O viață plăcută
(experiențe și emoții pozitive)
2. O viață bună
(conectare și angajare)
3. Un sens în viață
Dimensiunile stării de bine – modelul PERMA
P – Positive experiences and emotions
E – Engagement – angajament/implicar
R – Relationships – relații
M – Meaning – semnificație/sens în viață
A – Accomplishment – auto-realizare
CE ESTE PSIHOLOGIA POZITIVĂ?
https://www.youtube.com/watch?v=1qJvS8v0TTI
oStarea de bine vs. fericire
oStarea de bine: emoții pozitive+implicare+relații+sens+(auto)realizare
oMihaly Csikszentmihalyi - flow— o stare de concentrare sau completă absorbire de activitatea/situația
prezentă (atât de implicat încât nimic altceva nu pare să mai conteze)
ohttp://www.ted.com/talks/mihaly_csikszentmihalyi_on_flow?language=en
oOptimism învățat (bucurie+posibilitate+creativitate+fericire) vs. neajutorare învățată (forțe externe)
MARTIN SELIGMAN

• https://www.youtube.com/watch?v=faT8jw17RHE
CE ESTE PSIHOLOGIA POZITIVĂ?
o Accentul anterior era pus pe patologie, pe modelul bolii (ce funcționează greșit, ce este în
neregulă?) – Al Doilea Război Mondial și trauma; totuși, câte progrese în materie de tratamente!
o PP are ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții (ce merge/funcționează bine) – pentru ca indivizii și
grupuri variate să înflorească …
oO știință a psihologiei pozitive – nu se referă la auto-ajutor, sau coaching pentru viață. Psihologia
umanistă nu are o reală bază empirică, în timp ce PP oferă o viziune bazată empiric asupra unei vieți
bune (ce face ca viața să merite a fi trăită)…

oSin, N. L., & Lyubomirsky, S. (2009). Enhancing well-being and alleviating depressive symptoms with positive psychology
interventions: a practice-friendly meta-analysis [Meta-Analysis]. Journal of clinical psychology, 65(5), 467-487.
doi:10.1002/jclp.20593
oBolier, L., Haverman, M., Westerhof, G. J., Riper, H., Smit, F., & Bohlmeijer, E. T. (2013). Positive psychology interventions:
a meta-analysis of randomized controlled studies. BMC Public Health, 13(1), 119.
MODALITĂȚI DE A DEZVOLTA FERICIREA

 Transformă un lucru bun într-o experiență bună și savureaz-o, bucură-te de ea.


 Fii mereu prezent și conectat în momentul prezent.
 Folosește experiențele pozitive pentru a alina suferința produsă de experiențele
negative.
 Cunoaște-ți și folosește-ți calitățile/talentele.
 Dezvoltă și utilizează o tehnică de practicare a gratitudinii/recunoștinței.
Scopuri, obiective, vise, aspirații ...
COUNT YOUR BLESSINGS!

• Numără-ți binecuvântările!
CALITĂȚILE
CARACTERIALE

• Capacitățile și
modalitățile
umane pentru
a simți, a gândi, a se
comporta;
• Caracteristici
psihologice ce permit
manifestarea virtuților
sau bunătății umane
TEMĂ PENTRU PORTOFOLIU:
CALITĂȚILE CARACTERIALE PERSONALE

https://www.viacharacter.org/survey/account/register
PAȘI SPRE O BUNĂ STARE DE BINE
1. CONECTEAZĂ-TE CU ALTE PERSOANE!
• Relațiile bune sunt importante pentru starea de bine mintală. Ele pot:
• • să vă ajute să vă dezvoltați sentimentul de apartenență și de valoare de sine
• • să vă ofere ocazia de a împărtăși experiențe pozitive
• • să vă ofere sprijin emoțional și să vă permită să îi susțineți pe ceilalți

Ce să faci Ce să NU faci
• dacă este posibil, fă-ți timp în fiecare zi pentru a fi cu familia ta. De exemplu, încearcă să aranjezi o • nu vă bazați doar pe
oră fixă pentru a lua cina împreună tehnologie sau pe
• aranjați o zi cu prietenii pe care nu i-ați văzut de ceva vreme rețelele sociale pentru a
• încercați să opriți televizorul pentru a vorbi sau a vă juca un joc cu copiii, prietenii sau familia construi relații. Este ușor
• luați masa cu un coleg să prinzi obiceiul de a
• vizitați un prieten sau un membru al familiei care are nevoie de sprijin sau companie trimite dor mesaje sau e-
• oferiți-vă voluntar la o școală locală, spital sau grup comunitar. mailuri persoanelor
• profitați la maximum de tehnologie pentru a rămâne în contact cu prietenii și familia. Aplicațiile
de video-chat precum Skype și FaceTime sunt utile, mai ales dacă locuiți departe unul de celălalt
• căutați și descărcați aplicații comunitare online din biblioteca de aplicații
2. FII ACTIV FIZIC
• A fi activ nu este excelent numai pentru sănătatea ta fizică și forma ta fizică. Datele arată, de asemenea, că activitatea
fizică poate îmbunătăți bunăstarea mintală prin:
• • creșterea stimei de sine;
• • ajutarea în stabilirea de obiective sau provocări și îndeplinirea lor;
• • generarea de modificări chimice în creier, care ne pot ajuta să ne schimbăm în mod pozitiv starea de spirit.

Ce să faci Ce să NU faci

• găsiți activități gratuite care să vă ajute să • nu vă gândiți că trebuie să petreceți ore


fiți în formă; întregi într-o sală de sport. Cel mai bine este
• dacă aveți o dizabilitate sau o problemă de să găsim activități care ne plac și să le facem
sănătate cronică, informați-vă cum să parte din viața noastră.
râmâneți activi, chiar și cu o dizabilitate;
• faceți jogging sau plimbări;
• înotați, mergeți cu bicicleta sau dansați;
• ÎNCEPEȚI!
3. ÎNVAȚĂ CEVA NOU (ABILITĂȚI, PRICEPERI ...)
• Cercetările arată că învățarea de noi abilități ne poate îmbunătăți starea de bine mintală prin:
• • creșterea încrederii în sine și creșterea stimei de sine;
• • construirea și dezvoltarea sentimentului de sens, scop;
• • conectarea cu ceilalți.
• Chiar dacă simți că nu ai suficient timp sau s-ar putea să nu ai nevoie să înveți lucruri noi, există o mulțime de moduri
diferite de a aduce învățarea în viața ta.
Ce să faci Ce să NU faci
• Încercați să învățați să gătiți ceva nou. Aflați despre alimentația sănătoasă și sfaturi • nu simți că trebuie să înveți noi
de gătit. calificări sau să dai examene, dacă acest
• Încercați să vă asumați o nouă responsabilitate la locul de muncă, cum ar fi lucru nu te interesează. Cel mai bine
îndrumarea unui membru junior al personalului sau îmbunătățirea abilităților de este să găsești activități care îți plac și
prezentare. să le faci parte din viața ta.
• Lucrați la un proiect de bricolaj, cum ar fi repararea unei biciclete stricate, a unei
porți de grădină sau a ceva mai mare. Există o mulțime de tutoriale video gratuite
online.
• Luați în considerare înscrierea la un curs la un colegiu local. Ai putea încerca să
înveți o nouă limbă sau o abilitate practică, cum ar fi instalațiile sanitare.
• Încearcă noi hobby-uri care te provoacă, cum ar fi să scrii un blog, să faci un nou
sport sau să înveți să pictezi.
4. OFERĂ

• Cercetările sugerează că actele de dăruire și bunătate vă pot ajuta să vă îmbunătățiți bunăstarea mentală prin:
• • crearea de sentimente pozitive și un sentiment de recompensă
• • oferindu-vă un sentiment de scop și valoare de sine
• • ajutându-vă să vă conectați cu alte persoane
Ar putea fi mici acte de bunătate față de alți oameni sau altele mai mari, cum ar fi voluntariatul în comunitatea locală.
• Câteva exemple de lucruri pe care le puteți încerca includ:
• • să-i mulțumești cuiva pentru ceva ce a făcut pentru tine;
• • întrebați prietenii, familia sau colegii cum sunt și ascultați cu adevărat răspunsul lor;
• • petrecerea timpului cu prietenii sau rudele care au nevoie de sprijin sau companie;
• • a te oferi să ajuți un cunoscut la o lucrare sau un proiect de lucru;
• • voluntariat în comunitate, cum ar fi asistența la școală, spital sau azil.
5. ACORDĂ ATENȚIE MOMENTULUI PREZENT
(MINDFULNESS)

• Acordarea unei atenții centrate și îmbunătățite momentului prezent vă poate îmbunătăți starea de bine
mintală. Aceasta include gândurile și sentimentele tale, corpul tău și lumea din jurul tău.
• Unii oameni numesc această conștientizare „mindfulness”. Mindfulness vă poate ajuta să vă bucurați mai
mult de viață și să vă înțelegeți mai bine. Poate schimba în mod pozitiv modul în care te simți cu privire la
viață și modul în care abordezi provocările.
MINDFULNESS
• https://www.youtube.com/watch?v=6p_yaNFSYao
• Caută un timp și un loc în care nu erai tulburat
• Stai pe un scaun sau întins
• Orice gând vine sau pleacă din mintea ta, absoarbe-l, ca și cum ar pluti de undeva de departe
• Acum concentrează-te pe respirație, în special pe momentul de nemișcare totală dintre respirații
• Inspiră pe nas – 4, expiră – 6
• Dacă apar gânduri, privește-le ca pe niște baloane colorate, separate de tine și lasă-le să plece,
să zboare departe
• Acum ești prezent, nu ești controlat de gânduri, înțelegi ceea ce sunt: doar gânduri
• Ele pornesc din tine, dar nu te posedă
• Tu le controlezi!
5 CĂI SPRE WELLBEING
Fii conectat – Fă conexiuni cu prietenii, familia, colegii și vecinii. Când construiești aceste conexiuni ele te ajută
să-ți îmbogățești viața cu noi experiențe și oportunități.

Fii activ– Mișcă-te. Plimbă-te, aleargă, dansează – mișcă-ți mușchii. Exercițiile nu doar te fac să te simți bine, te
țin și sănătos. Alege o activitate fizică care îți place

Fii atent/concentrat– Fii deschis la minte. Fii curios. Ca un copil, observă minunea și frumusețea lumii. Ia
aminte la lucrurile din jurul tău – vremea, peisajul, stările și sentimentele oamenilor din jurul tău. Luând
aminte, înveți să apreciezi lucrurile care merită.

Învață continuu– Noi nu ne oprim niciodată din a a învăța. Continuă să încerci mereu ceva nou – un nou curs
pe care așteptai să-l faci sau sarcină mai diferită/dificilă la serviciu. Provocările sunt cele care ne țin pe vârfuri,
ne cresc încrederea în noi și fac zilele noastre excitate.

Oferă – Fii generos cu timpul tău, cu cunoștințele tale, cu talentele tale, oferind prietenilor, familiei și chiar
străinilor. Fii recunoscător, zâmbește oamenilor, fă voluntariat. Împărtășind unei audiențe mai mari, vei primi o
recompensă mai mare, decât dacă vei face totul doar pentru tine.
STAREA DE BINE – ÎN SFATURI
 Investește timp și efort în conexiuni familiale  Fii curios
 Crează-și o rețea de prieteni – relații profunde și  Ai grijă de sănătatea ta
semnificative
 Mănâncă mâncare adevărată – nu prea multă, mai ales
 Cunoaște-ți valorile personale și trăiește conform lor; plante
identifică scopurile tale și semnificația lor pentru tine
 Fă exerciții în mod regulat
 Cunoaște-ți punctele tari și cultivă-le zilnic
 Bea alcool moderat
 Dezvoltă un stil optimist de gândire
 Nu fuma
 Investește-ți banii în experiențe, nu în lucruri
 Somn de calitate
 Lucrează, iubește ce lucrezi
 Fii recunoscător
 Savurează prezentul în mod constant, nu trecutul sau
viitorul
 Încetinește – meditație?

Avertisment: Genetica și experiențele copilăriei fac și ele o diferență, dar, cum nu poți face mare lucru
în a schimba ceva aici, nu te îngrijora în legătură cu ele…
MANAGEMENTUL STRESULUI

• https://www.youtube.com/watch?v=qVGpKPEPme0&list=PLhhahsPHBzrzENt1wELU2uRqRWh407wZ2&i
ndex=1
TEHNICI DE RESPIRAȚIE

• https://www.youtube.com/watch?v=eUlmEpqjZoA
RELAXAREA MUSCULARĂ PROGRESIVĂ

• https://www.youtube.com/watch?v=f7I2Upk5jqI
IMAGERIE ȘI VIZUALIZARE

• https://www.youtube.com/watch?v=zHHOIdGhYgs&index=4&list=PLhhahsPHBzrzENt1wELU2uRqRWh4
07wZ2
TEHNICI COGNITIVE
CONVINGERI IRAȚIONALE ȘI DISTORSIUNI COGNITIVE
STRATEGII DE RESTRUCTURARE COGNITIVĂ

• Restructurarea cognitivă este un proces,


nu o tehnică unică.

• https://www.youtube.com/watch?v=IEs
YiCDoJks
• https://www.youtube.com/watch?v=uZI
FEvXGwvI
• https://www.youtube.com/watch?v=V6
UhRKFsXuc
• Convingere care trebuie schimbată:

• __________________________________________________________________________________

• Experiențe care demonstrează că această convingere nu este COMPLET adevărată TOT TIMPUL:

• 1. _______________________________________________________________________

• 2. _______________________________________________________________________

• 3. _______________________________________________________________________

• 4. _______________________________________________________________________

• 5. _______________________________________________________________________

• 6. _______________________________________________________________________

• CONVINGEREA ALTERNATIVĂ (mai echilibrată/realistă):

• __________________________________________________________________________________
Convingerea care trebuie testată:

Sarcini: Previziuni: Ce s-a întâmplat în mod real:

Concluzia:

Convingerea alternativă echilibrată/realistă:


" Gândeşte-te la frumuseţea care încă mai există în jurul tău şi vei fi fericit. "
Anne Frank
CICLUL CURAJULUI ESTE UN MODEL AL
REZILIENȚEI, CLĂDIT PE CONVINGEREA CĂ
FIECARE INDIVID, INDIFERENT DE VÂRSTA SA,
ARE PATRU NEVOI UNIVERSALE.

CÂND ORICARE DINTRE ACESTE NEVOI


UNIVERSALE NU ESTE SATISFĂCUTĂ, SE
CONSIDERĂ CĂ CERCUL NOSTRU ESTE ”SPART”.

CA REZULTAT, POT APĂREA SIMPTOME ȘI


REACȚII CA ÎNGRIJORARE, FRICĂ, ÎNSINGURARE,
DEPRESIE SAU ANXIETARE.

S-ar putea să vă placă și