“Fiecare poartă în el o veste bună.

Vestea bună este că nu știi

cât de minunat poți să fii. Cât de mult poți să iubești! Cât de
multe poți să realizezi! Cât potențial ai!” (Anne Frank)

Emoții pozitive
Conf. univ. dr. I. Dârjan
 Anne Frank in 1940
[1] [2]
Born Annelies or Anneliese Marie
Frank
12 June 1929
Frankfurt, Prussia, Weimar
Republic
Died February or March 1945 (aged 15)
Bergen-Belsen concentration
camp, Eastern Hanover, Nazi
Germany
Resting place Bergen-Belsen concentration
camp, Lower Saxony, Germany
Occupation Diarist
Language Dutch
Citizenship •German until 1941
•Stateless from 1941

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/jurnalul-annei-frank-fragmente
▪ Viktor Frankl (born March 26, 1905, Vienna, Austria—died September 2, 1997, Vienna)
▪ Logoterapia – motivația principală a unei persoane este căutarea sensului vieții.

▪ https://www.youtube.com/watch?v=SVhuCpgLCTE&feature=emb_logo
▪ SONDER -The realization that each random passerby is living a
life as vivid and complex as your own – populated with their own
ambitions, friends, routines, worries and inherited craziness – an
epic story that continues invisibly around you like an anthill
sprawling deep underground, with elaborate passageways to
thousands of other lives that you’ll never know existed, in which
you might appear only once, as an extra sipping coffee in the
background, as a blur of traffic passing on the highway, as a
lighted window at dusk.
▪ Extract from: The Dictionary of Obscure Sorrows [1]
▪ SONDER – Realizarea/înțeleggerea faptului că fiecare
trecător aleator trăiește o viață la fel de vie și complexă
ca a ta - populată cu propriile ambiții, prietenii, rutine,
griji și nebunie moștenită - o poveste epică, care
continuă invizibil în jurul tău, ca un furnicar care se
întinde adânc sub pământ, cu pasaje elaborate către mii
de alte vieți pe care nu le vei ști niciodată, în care ai
putea apărea o singură dată, ca un om în fundal, bând o
cafea, ca o lumină estompată a traficului de pe
autostradă, ca o fereastră luminată la amurg.
▪ Extract from: The Dictionary of Obscure Sorrows [1]
https://www.youtube.com/watch?v=AkoML0_FiV4
 Emotions motivate us, they make us want to do things.

Știați că ...?
▪ • Emoțiile pozitive ne fac mai receptivi și mai creativi?
▪ • Emoțiile pozitive ne ajută să construim abilități și cunoștințe noi?
▪ • Jocul are un potențial important și pentru formarea resurselor sociale?
▪ • Emoțiile pozitive anulează emoțiile negative?
▪ • Emoțiile pozitive întăresc sistemul imunitar?
▪ • Emoțiile pozitive contribuie la creșterea productivității, performanței și succesului la locul de muncă?
 Emoțiile
▪ se referă la o serie de răspunsuri subiective, cognitive, comportamentale și biologice, aflate în interacțiune, care apar în anumite situații activatoare de viață
(Russell & Carroll, 1999).
▪ o combinație de energie și mișcare, o expresie a modului în care viața este în continuă mișcare.
▪ Emoțiile sunt ceva ce noi simțim constant și apar atunci când actiunile declanșează un anumit răspuns în noi.
▪ Putem experimenta emoții primare sau secundare declanșate de o situație, o experiență de viață sau o amintire
▪ Emoțiile primare și secundare ne ajută să înțelegem situațiile pe care le trăim și să exprimăm modul în care aceste experiențe ne fac să ne simțim, bine sau
rău;.
▪ Uneori, în situații de traumă, emoțiilor pot să fie blocate, astfel încât, atunci când le experimentăm din nou, nu le putem procesa sau reacționa adecvat la
ele.
▪ Polaritate: pozitivă și negativă
▪ Emoțiile pozitive au rolul de a întări o experiența ca fiind păcută, activează sistemul de recompense din creier, ceea ce ne face să ne simțim bine și în
siguranță
▪ Emoțiile negative ne atenționează asupra unor situații potențial periculoase și activează instinctele noastre de supraviețuire, astfel încât să devenim mai
conștienți și mai precauți.
▪ Emoțiile au evoluat pentru a ne ajuta să supraviețuimîntr-o societate mai cerebrală decât cea în care au trăit strămoșii noștri îndepărtați, dar reacțiile sunt,
în mare parte, aceleași.

▪ Din punct de vedere psihologic: EMOȚIA este o stare emoțională implicând 1. o activare fiziologică, 2. o evaluare cognitivă a situației care determină
activarea fiziologică (cogniție = acordarea unei semnificații/interpretarea unei situații activatoare, și 3. o expresie exterioară a respectivei stări
▪ Componentele unei emoții:
 Componenta fiziologică: activarea fiziologică care acompaniază emoția (Ce simt?)
 Componenta cognitivă: determină emoția specifică pe care o simțim (Ce cred?)
 Componenta comportamentală: expresia exterioară a emoției (Cum mă manifest?)
 Teorii ale emoțiilor
 Teoria James-Lange
 Emoțiile apar atunci când un individ devine conștient de un răspuns fiziologic la un stimul declanșator al
unei emoții

 Teoria Cannon-Bard
 Un stimul declanșator de emoție este transmis simultan cortexului (generând trăirea emoțională) și
sistemului nervos simpatic, cauzând activarea fiziologică

 Teoria Schachter-Singer
 O teorie a două stadii, susținând că, pentru ca o emoție să apară, este necesară 1. o activare fiziologică
și 2. o explicație pentru acea activare (cogniție).

 Teoria lui Lazarus

 Un stimul declanșator al unei emoții declanșează o evaluare cognitivă, care este urmată de emoție și de
activarea fiziologică (emoțiile sunt post-cognitive)
 Caracteristici ale emoțiilor
1. Fiecare emoție este urmată de schimbări fiziologice și schimbări în expresia facială, voce sau mișcări corporale.
2. Emoțiile sunt acompaniate de un sentiment de plăcut sau neplăcut (polaritate), după modificările fiziologice.
3. Emoțiile sunt subiective și pur individuale. Aceeași situație poate declanșa emoții diferite unor persoane diferite.
4. Emoția este un răspuns tripolar (aspecte afective, cognitive și acționale).
5. Emoțiile au o paletă largă și nu sunt restricționate la o anumită perioadă de vârstă.
6. Emoțiile apar brusc. Dispariția emoției, însă, e un proces lent, care lasă în urmă o serie de stări emoționale care perisită pentru
un timp.
7. Emoțiile vin în valuri, sunt schimbătoare. O emoție poate să declanșeze altă emoție, iar cele două pot să se combine.
8. O emoție apare, de obicei, atunci când organismul se confruntă cu o situație dificilă sau când nevoile de bază sunt amenințate
sau sunt nesatisfăcute.
O situație, reală sau imaginară, este întotdeauna conectată cu o emoție.
Emoțiile copiilor nu sunt atât de durabile ca cele ale adulților (grad diferit de labilitate/maturizare emoțională).

Emoțiile copiilor sunt caracterizate de izbucniri intense, sunt trecătoare, mai frecvente și sunt exprimate rapid
(reglare/auto-reglare emoțională).
Emoții și sentimente
▪ Emoțiile reprezintă senzații de scurtă durată precum senzația
de foame sau frica.
▪ Sentimentele reprezintă ceva ce poate fi declanșat de emoții și
ceva ce simți constient, psihic, constant si de lungă durată, ca
iubirea.
▪ Emoțiile sunt mai puțin durabile decât sentimentele, dar sunt
mai intense.
▪ Rezultatul unui set de emoții este nașterea unui sentiment.
▪ Emoțiile sunt reacții psihofiziologice la stimulii externi și interni,
în timp ce sentimentele sunt evaluări conștiente ale emoțiilor
noastre.
EMOȚII SENTIMENTE

Mânie Ură; Durere; Frustrare;

Bucurie Afecțiune; Îndrăgostit;

Recunoaștere;
Structurarea
emoțiilor
 Tipuri de emoții
▪ Se consideră că sunt aproximativ 48 de emoții recunoscute sau chiar 128 emoții, in limbi și
culturi diverse.
▪ Majoritatea psihologilor sunt de acord cu această situație, cu solicitarea ca acestea să fie
clasificate.
▪ Prima abordare care vorbea despre emoții primare, secundare și terțiare a fost inițial prezentată
în Journal of Personality and Social Psychology, sub forma unui copac, cu sinele în centru, iar
emoțiile reprezentând ramuri care se extind din trunchiul personalității.
▪ Roata emoțiilor - Plutchik
▪ In 2012, o cercetare bazată pe roata emoțiilor a concluzionat că, probabil definițiile psihologilor
referitoare la emoții erau probabil prea largi, analiza a 42 mușchi faciali oferind dovada doar a 4
emoții de bază.
 EMOȚIILE PRIMARE

▪ Când suntem martori la un eveniment-critic, brusc simțim o emoție. Este puternică, este prima reacție la
ceea ce s-a întâmplat. ESTE O EMOȚIE PRIMARĂ.
▪ Emoțiile primare sunt primul răspuns al organismului, sunt, de obicei ușor de indentificat, deoarece sunt
puternice, intense.
▪ Cele mai cunoscute emoții primare sunt FRICA, BUCURIA, TRISTEȚEA și FURIA.
▪ In alte situații, aceastea pot fi considerate emoții secundare, dar, la primele noastre reacții, de obicei
reacționăm cu una dintre emoțiile de mai sus. Nu este nevoie de un stimul extrem de intens pentru a genera
o emoție primară. Emoțiile primare sunt ADAPTATIVE, deoarece ele ne determină să reacționăm într-un
anumit fel, fără a fi contaminate, biasate sau examinate (rațional, n.n.). În mare măsură ele sunt
RĂSPUNSURI INSTINCTUALE, PRIMARE, DE SUPRAVIEȚUIRE.
▪ Emoțiile primare sunt mai trecătoare, mai puțin durabile decât emoțiile secundare, de aceea sunt mai puțin
complicate și mai ușor de înțeles. Primul lucru pe care-l simțim este direct conectat cu evenimentul sau cu
stimulul, dar, pe măsură ce trece timpul, încercăm să conectăm emoția inițială cu evenimentul, deoarece,
între timp, emoțiile noastre s-au schimbat.
 EMOȚIILE SECUNDARE
▪ Emoțiile secundare sunt profund contectate cu cele primare.
▪ Emoțiile secundare sunt mult mai complexe deoarece, adesea, ele se referă la modul în care te raportezi, în care
te simți față de emoțiile primare.
▪ Emoțiile secundare sunt emoții ÎNVĂȚATE de la părinți sau îngrijitorii cu care am interacționatîn primii ani de
viață. De exemplu, atunci când simți furie, consecutiv poți să simți rușine, când simți bucurie poți să simți ulterior
descărcare sau mândire, deoarece așa ai fost învățat să reacționezi față de emoțiile primare. Master Yoda (Star
Wars) descrie perfect emoțiile secundare: ”Frica duce spre furie, furie duce spre ură, ura duce spre suferință!”
▪ Emoțiile secundare pot deveni emoții instrumentale (utilizate pentru a atinge un scop), care sunt inconștiente și
se transformă în obișnuințe.
▪ Noi învățăm aceste emoții instrumentale în copilărie, în urma unor condiționări. De exemplu, când plângem,
părintele vine să ne aline. Așa că vom învăța să folosim expresiile faciale asociate plânsului când vom dori să
obținem răspunsul utilizat de obicei de către mediul nostru, acela de alinare, de oferire a sentimentului de
securitate. Sau crizele temperamentale pentru a obține ce dorim.
▪ Pe măsură ce creștem, învățăm că aceste comportamente nu sunt adecvate sau devenim manipulativi și răsfățați.
▪ O persoană care nu învață răspunsuri emoționale corecte, adecvate poate deveni o persoană distantă și detașată
emoțional.
EMOȚIILE TERȚIARE
Emoțiile terțiare sunt versiuni mai
puțin intense ale emoțiilor
secundare și sunt mai bine descrise
ca fiind dispoziții emoționale
(mood).
Au, deci, tendința de a dura mai
mult, de a acționa ca stări de
fundal, care nu generează o
acțiune, dar care influențează
modul în care reacționăm la o
situație, în maniere mult mai
subtile.
Acestea sunt emoții ”raționale”, ale
minții.
Roata emoțiilor
(Plutchik, 1980-2006)

Emoțiile de bază (Plutchik) :

Furie
Dezgust
Frică
Tristețe
Anticipare
Bucurie
Surpriză
Încredere

Emoții primare ”tradiționale”: frică, fericire, tristețe,

furie
Componenta
comportamentală a emoției =
expresiile exterioare
Emoțiile pozitive
 Emoții pozitive vs. emoții negative
”a nu mă mai simți rău” vs. ”a mă simți mai bine”
Emoții negative Emoții pozitive
▪ Centrarea psiholgiei pe emoții negative - un domeniu ▪ Centrarea psihologiei pe emoții pozitive – un
al vindecării domeniu axat pe dezvoltarea potențialului
oamenilor și construirea de resurse pozitive în
▪ Preocuparea predominantă pentru patologie se poate
explica parțial prin necesitatea de a acorda atenție viețile lor (M. E. Seligman, 2000).
problemelor presante de sănătate mintală și de a găsi
remediile necesare.

▪ emoțiile negative - frecvent asociate cu probleme

grave de sănătate mintală (fobii, anxietate, tulburări
alimentare sau chiar violență și suicid (Fredrickson,
2004).

▪ paleta de emoții negative este mai largă decât cea a

emoțiilor pozitive și, deci, au un rol important în
adaptarea noastră (Ștefan et al., 2017).

▪ Din perspectivă evoluționistă, răspunsurile generate de

emoțiile negative pot fi privite ca mecanisme de
adaptare și supraviețuire.
Activitate individuală
▪ Gândește-te la un moment din viața ta în care ai trăit o emoție negativă care a generat
o acțiune cu impact în viața ta. Care a fost emoția și ce s-a întâmplat când ai acționat
impulsiv? (e.g. o situație în care ai luat apărarea cuiva drag sau chiar ai salvat viața
cuiva)
 Emoțiile pozitive
▪ sunt răspunsuri tranzitorii, multi-sistemice (cognitiv, comportamental, fiziologic, subiectiv) la evaluarea
favorabilă a circumstanțelor curente de viață (Fredrickson, 2013).
▪ Având în vedere punctul de vedere potrivit căruia emoțiile nu sunt generate de evenimentele de viață în sine,
ci de interpretarea subiectivă a acestora, emoțiile pozitive sunt generate de acele interpretări favorabile ale
experiențelor și evenimentelor din viețile noastre.
▪ Spre deosebire de emoțiile negative care generează răspunsuri specifice, emoțiile pozitive au potențialul de
a mobiliza un spectru mai cuprinzător și mai general de răspunsuri (Ștefan et al., 2017). Cu alte cuvinte, dacă
atunci când simțim furie, putem avea tendința să ridicăm tonul, atunci când simțim bucurie, avem mai
degrabă o energie pozitivă generalizată, care se traduce într-o serie de acțiuni -îmbrățișăm oamenii,
dansăm, zâmbim larg etc.
▪ ➢ facilitează crearea de resurse personale durabile (i.e. fizice, intelectuale, psihologice, sociale)
▪ ➢ lărgesc repertoriul cognitiv și acțional
▪ ➢ atenuează sau chiar anulează emoțiile negative persistente
▪ ➢ cele două efecte - al lărgirii/extinderii și al construirii se potențează reciproc
 Teoria Broaden-and-Build (Barbara Frederickson)
▪ Așa cum sugerează și denumirea (lărgește-și-construiește), potrivit teoriei Broaden and Build, emoțiile pozitive
lărgesc spectrul cognitiv și de acțiune al oamenilor, contribuind astfel la creșterea și consolidarea unor resurse
intrinseci esențiale pentru o viață armonioasă și împlinită.
▪ Emoțiile pozitive au potențialul “de a produce o funcționarea optimă pe termen lung” (B. L. Fredrickson, 2001).
▪ Barabara Frederickson propune o teorie alternativă care se detașează de abordările tradiționale, reușind astfel
să realizeze o schimbare a modului în care sunt abordate și înțelese emoțiile pozitive dintr-un unghi științific,
dar, mai ales a modului în care pot fi integrate acestea în practica psihologică.
▪ Frederickson se distanțează și de perspectiva centrată pe acțiuni specifice. Acest model este potrivit pentru a
descrie manifestarea emoțiilor negative, dar nu este relevant pentru emoțiile pozitive deoarece acestea sunt
resimțite în contexte diferite, redefinind deci întreaga rațiune a emoțiilor pozitive. Emoțiile pozitive apar extrem
de rar în situații care ne pun viața în pericol. Totodată, lentila centrată pe modelul emoție-reacție, implică un
proces care ne pune viața în pericol.
▪ Modelul emoție-reacție implică un proces psihologic care limitează repertoriul de acțiune datorită faptului că e
centrat pe răspunsuri/acțiuni rapide care produc beneficii imediate.
▪ Spre deosebire de emoțiile negative, care aduc beneficii adaptative directe și imediate în situații care amenință
supraviețuirea, repertoriile extinse ale gândirii declanșate de emoții pozitive sunt benefice în alte moduri,
beneficii adaptative indirecte, dar pe termen lung, deoarece această extensie face posibilă crearea de resurse
personale durabile. (Kiken & Fredrickson, 2017)
 1. Emoțiile pozitive lărgesc repertoriul cognitiv și acțional
▪ “Emoțiile pozitive ne deschid inima și mintea și ne fac mai receptivi și mai creativi” (B. L.
Fredrickson, 2018).
▪ diferite tipuri de emoții pozitive servesc la lărgirea repertoriilor de gândire-acțiune de
moment ale oamenilor, în timp ce emoțiile negative au efectul opus și, pe de altă parte,
limitează aceleași repertorii.
▪ activarea puternică a stării de bucurie și activarea scăzută a mulțumirii generează atenție
crescută și un repertoriu cognitiv și acțional extins în comparație cu o stare neutră.
▪ activarea emoțiilor negative - frica și furia - limitează atenția și spectrul acțiune-gândire
față de starea neutră (B. L. Fredrickson, 2001).
▪ atunci când trăim emoții pozitive, paleta de gânduri și acțiuni care se mobilizează se
lărgește și suntem capabili să identificăm mult mai multe perspective și posibilități de a
ne raporta la o anumită situație sau la un anumit eveniment de viață.
 2. Emoțiile pozitive construiesc resurse personale
▪ “Pozitivitatea ne transformă înspre mai bine. Prin faptul că ne deschid inima și mintea, emoțiile pozitive ne permit
să descoperim și să construim abilități noi, relații noi, cunoștințe noi și feluri noi de a fi” (B. L. Fredrickson, 2018).
▪ construirea unor resurse personale durabile care contribuie la starea de bine și la vieți mai împlinite.
▪ trăirea emoțiilor pozitive ne permite crearea acestor resurse personale tocmai prin efectul lărgirii repertoriului
cognitiv și acțional
▪ jocul facilitează dezvoltarea resurselor fizice, intelectuale și sociale (forme specifice ale jocului experimentat în
copilărie de cei mai tineri reprezentanți ai unei specii de mamifere sunt reluate în situații de apărare la vârsta
adultă). Există studii care stabilesc corespondența dintre manevrele specifice jocului la copii și manevrele utilizate
în situații de supraviețuire la adulți, susținând astfel formarea unor resurse fizice pe termen lung care pot fi
mobilizate atunci când sunt necesare (Caro, 1988; B. L. Fredrickson, 2001).
▪ Jocul are un potențial important și pentru formarea resurselor sociale, mai precis relații și rețele de prietenie care,
la rândul lor facilitează accesul înspre alte resurse (Coleman, 1988).
▪ emoțiile pozitive contribuie indirect la supraviețuirea și evoluția umană.
▪ Dacă emoțiile negative, mobilizează acele acțiuni care ne ajută să ne protejăm sau chiar să ne salvăm în situații de
pericol, emoțiile pozitive sunt cele care facilitează accesul, cultivarea și consolidarea resurselor diverse (fizice,
intelectuale, sociale și psihologice) care ne ajută să facem față mai bine provocărilor pe parcursul vieții.
3. Emoțiile pozitive anulează emoțiile negative persistente
▪ emoțiile pozitive par să anuleze efectele emoțiilor negative asupra stării noastre;
▪ emoțiile pozitive funcționează ca un antidot pentru emoțiile negative, pentru că pot să le atenueze, să le
corecteze sau chiar să le anuleze pe acestea;
▪ Frederickson testează mecanismul care explică incompatibilitatea dintre emoțiile pozitive și cele negative și
arată că funcția de lărgire a repertoriului cognitiv-acțional are un rol esențial în acest sens.
▪ Astfel, un marker specific al tendințele acționale specifice asociate emoțiilor negative este activitatea
cardiovasculară crescută. Deși mecanismele cognitive și fiziologice rămân neclare, cercetarea derulată de
Frederickson a arătat că două tipuri diferite de emoții - bucurie moderată și mulțumire - au capacitatea de a
crește viteza de revenire la normal a activității cardiace și chiar de a anula efectele cardiovasculare
persistente ale emoțiilor negative. Prin extensia spectrului cognitiv, emoțiile pozitive facilitează identificarea
unor cadre interpretative mai cuprinzătoare și mai diverse și contribuie astfel la atenuarea emoțiilor
negative.
▪ Chiar și în situații de viață dificile, cei care trăiesc emoții pozitive reușesc să redefinească semnificația
situației respective și să găsească un sens care să îi ajute să facă față mai bine provocării.
Activitate individuală
▪ Amintește-ți de o situație recentă în care ai trăit o emoție negativă (e.g. furie,
anxietate, invidie etc.)
▪ Cum ai (re)acționat?
▪ Acum, înlocuiește emoția negativă cu o emoție pozitivă (e.g. calm, bucurie,
compasiune, iubire). Amintește-ți din nou situația și gândește-te cum ai fi putut să
acționezi altfel?
 4. Spirala ascendentă
▪ Dacă emoțiile pozitive cresc flexibilitatea cognitivă și lărgesc sfera cogniției, atunci ele ne
vor permite să facem față mai ușor situațiilor de adversitate și provocărilor și
contribuie la creșterea rezilienței.
▪ Reziliența - capacitatea indivizilor de a-și reveni rapid după experiențe negative.
▪ Într-adevăr, diverse studii au arătat că probabilitatea ca oamenii care trăiesc emoții
pozitive în situații negative (chiar de doliu) să își facă planuri și să își stabilească obiective
pe termen lung este mai mare. În același timp, oamenii rezilienți privesc în general viața
cu optimism, sunt energici, curioși și deschiși la experiențe noi și sunt caracterizați de o
emoționalitate pozitivă ridicată.
▪ Spirala ascendentă - potențarea reciprocă a efectului de lărgire și a efectului de
construcție: emoțiile pozitive ne ajută să facem față mai bine provocărilor, prin cultivarea
de resurse, datorită lărgirii spectrului cognitiv care facilitează. În același timp, strategiile
adaptative de coping dezvoltate le permit oamenilor să trăiască și mai multe emoții
pozitive.
Beneficii generate de emoțiile pozitive (Ștefan et al., 2017)

➢ generează o stare de bine și sănătate mintală

➢ contribuie la creșterea productivității, performanței și succesului la locul de muncă
➢ contribuie la creșterea sociabilității, flexibilității și creativității
➢ sunt asociate cu longevitatea
➢ influențează sănătatea fizică acționând asupra sistemului imunitar și cardiovascular
➢ contribuie la scăderea riscului de a dezvolta anumite boli