(1p oficiu) S1.
Fie sistemul de vectori
S = {→
−
x 1 = (−1, 5, 7), →
−
x 2 = (0, 2, −9), →
−
x 3 = (1, 1 + n, 0)}.
(4,50p) a) Verificaţi dacă S formează o bază, şi, ı̂n caz afirmativ, să se calculeze coordonatele vectorului
→
−x = (−5 + n, 0, 3 + 2n) ı̂n această bază;
(4,50p) b) Să se aducă la forma canonică următoarea formă pătratică
q(x) = x21 + x22 + 2(3n − 10)x1 x3 − 4(n − 2)x2 x3
(1p oficiu) S2. Fie aplicaţia T : R3 → R2 , T (x1 , x2 , x3 ) = (x1 − 3x2 + (n + 8)x3 , 2x1 − x2 + nx3 ).
(4,50p) a) Să se verifice dacă T este aplicaţie liniară.
(4,50p) b) Să se determine Im T , Ker T , rangul s, i defectul lui T , apoi să se precizeze dacă aplicaţia este
injectivă s, i sau surjectivă.
(1p oficiu) S3. Se consideră punctele A(0, −7, −10), B(10, −2, 1), C(2n, 15, 3).
(2p) a) Să se determine ecuaţiile carteziene şi ecuaţiile parametrice scalare ale dreptei ce trece prin punctele
A şi B;
−−→
(2p) b) Să se determine ecuaţia planului (P ) ⊥ AB şi care conţine punctul C; (sau ecuaţia planului (P ) care
conţine punctele A, B şi C;)
(2p) c) Să se determine măsura unghiului dintre dreapta AC şi planul P . (sau măsura unghiului dintre dreptele
AC şi AB.)
−−→ −→
(3p) d) Să se verifice dacă vectorii AB şi AC sunt coliniari, iar ı̂n caz contrar să se determine aria triunghiului
ABC, precum şi ı̂nălţimea din C;
(1p oficiu) S4. Se consideră conica Γ : x2 − 8xy + y 2 + 2(n − 7)x − 4(n + 5)y + 10 = 0.
(3p) a) Să se determine invarianţii metrici ai lui Γ, precum şi natura şi genul conicei Γ;
(2p) b) Să se determine centrul conicei Γ;
(2p) c) Să se determine ecuaţia polarei la conică ı̂n punctul M (n, 10);
(2p) d) forma canonică a ecuaţiei conicei Γ.
