6.

7NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

Indicativ NP 005 - 2003 nlocuieste NP 005 - 1996

Cuprins * GENERALITATI * MATERIALE * PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIIOR DIN LEMN * CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPL * CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE COMPUS * CALCULUL SI ALCTUIREA MBINRILOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN LEMN * PREZERVAREA ELEMENTELOR, SUBANSAMBLELOR SI A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN MPOTRIVA BIODEGRADARII SI A FOCULUI * COMENTARII * BIBLIOGRAFIE

Cap. 1. GENERALITATI
1, Obiect si domeniu de aplicare 1.1.1. Prezenta norma tehnica stabileste reglementarile de calcul si alcatuire constructiva a elementelor de constructie din lemn masiv utilizate la constructii civile, industriale si agrozootehnice. 1.1.2. Temperatura maxima a mediului ambiant n care pot fi exploatate constructiile din lemn se limiteaza la maximum 55 0C. 1.1.3. La proiectarea elementelor de constructie din lemn, pentru asigurarea durabilitatii lor, trebuie sa tina seama de regimul de expunere la intemperii si la umiditate, precum si de conditiile specifice de exploatare. n functie de acesti factori, n proiectele de executie se stabilesc : - clasa de calitate a lemnului si specia utilizata ; - modul de alcatuire a elementelor de constructie ; - masurile de prezentare necesare. 1.1.4. Principiile de proiectare, rezistentele de calcul si prescriptiile constructive din prezenta norma pot fi aplicate si la proiectarea constructiilor din lemn cu alte destinatii dect cele de la punctul 1.1.1., tinnd seama de conditiile tehnice specifice constructiilor respective. 1.2. Unitati de masura Unitatile de masura folosite corespund sistemului international de masuri SI : - pentru forte si ncarcari concentrate ..................... - pentru ncarcari distribuite liniar ........................... - pentru ncarcari distribuite pe suprafata ................ - pentru masa volumica ........................................ - pentru tensiuni normale si tangentiale .................. N sau kN ; N/mm sau kN/m; N/mm2 sau kN/m2 kg/m3 ; N/mm2 (1 N/mm2 = 1 MPa);

- pentru momente ncovoietoare ............................ 1.3. Simboluri

N/mm sau kNm;

- temperatura mediului nconjurator; i - umiditatea relativa a aerului; 0,05 - valoarea maxima a masei volumice, fractilul de 95%; 0,95 - valoarea minima a masei volumice, fractilul de 5%;
0,95 fractilul de 95%; 0,05 fractilul de 5%; R - rezistenta caracteristica; R - rezistenta caracteristica la ncovoiere statica; Rt - rezistenta caracteristica la ntindere; Rc|| - rezistenta caracteristica la compresiune n lungul fibrelor; Rc - rezistenta caracteristica la compresiune n plan normal pe directia fibrelor; Rf|| - rezistenta caracteristica la forfecare n lungul fibrelor; Rf - rezistenta caracteristica la forfecare n plan normal pe directia fibrelor; E0,05 - valoarea caracteristica a modulului longitudinal de elasticitate; E - modulul longitudinal de elasticitate; G0,05 - valoarea caracteristica a modulului transversal de elasticitate; G - modulul transversal de elasticitate; - rezistenta de calcul; mui - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos; mu - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru ncovoierea statica; mut - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru ntindere; muc|| - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru compresiune n lungul fibrelor;

muc - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru compresiune n plan normal pe directia fibrelor; muf|| - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru forfecare n lungul fibrelor; muf - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru forfecare n plan normal de directia fibrelor; muE - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos pentru modulul longitudinal de elasticitate la ncovoiere statica; mdi - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti n functie de durata de actiune a ncarcarilor; md - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti n functie de durata de actiune a ncarcarilor pentru ncovoierea statica si forfecare; mdc - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti n functie de durata de actiune a ncarcarilor pentru compresiune; mdt - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti n functie de durata de actiune a ncarcarilor pentru ntindere; mdE - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti n functie de durata de actiune a ncarcarilor pentru modulul longitudinal de elasticitate;

i - coeficienti partiali de siguranta; - coeficienti partiali de siguranta la ncovoiere; t - coeficienti partiali de siguranta la ntindere; c|| - coeficienti partiali de siguranta pentru compresiune n lungul fibrelor; c - coeficienti partiali de siguranta pentru compresiune n plan normal pe directia fibrelor; f|| - coeficienti partiali de siguranta pentru forfecare n lungul fibrelor; f - coeficienti partiali de siguranta pentru forfecare n plan normal pe directia fibrelor;
f - coeficient de frecare; a - adncimea maxima a chertarii; b - grosimea sectiunii transversale; h - naltimea sectiunii transversale; c - lungimea minima a chetarii; l0 - lumina golului; lc - deschidere de calcul;

fmax, final - deformatie maxima finala la ncovoiere; f1 - sageata datorata ncarcarilor permanente; f2 - sageata datorata ncarcarilor temporare; fi - sageata datorata deformatiei mbinarilor; fc - contrasageata initiala a grinzii nencarcate; f1,inst - sageata instantanee datorata ncarcarilor permanente; f2,inst - sageata instantanee datorata ncarcarilor temporare; kdef - coeficient care ia n considerare durata de actiune a ncarcarilor si clasa de exploatare a constructiei; L - efort efectiv n tija; Lcap - efort capabil n tija; lf - lungime de flambaj;

a - zveltetea admisibila; f - coeficient de zveltete;

Fi - capacitatea de rezistenta a barei la solicitarea i; Si - caracteristica sectionala; mT - coeficient de tratare; Anet - arie neta; Tr - capacitatea de rezistenta la ntindere; Abrut - arie bruta; Aslabiri - arie slabiri; Acalcul - arie de calcul; Cr - capacitate de rezistenta la compresiune axiala paralela cu fibrele;

c - coeficient de flambaj;
- rezistenta de calcul la ncovoiere statica; - rezistenta de calcul la ntindere; - rezistenta de calcul la compresiune n lungul fibrelor;

- rezistenta de calcul la compresiune n plan normal pe directia fibrelor; - rezistenta de calcul la forfecare n lungul fibrelor; - rezistenta de calcul la forfecare n plan normal pe directia fibrelor;

- zveltete;
Qr - capacitatea de rezistenta la compresiune n plan normal pe directia fibrelor; Ac - arie de contact; mr - coeficient de reazem; - rezistenta la strivire sub unghi ; i - raza de giratie;

- unghiul de nclinare a fortei fata de directia fibrelor;

As - arie de strivire; Nr - capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi ; Vr - capacitatea de rezistenta la forfecare n plan normal pe directia fibrelor; Af - arie sectiunii care se foarfeca; Fr - capacitatea de rezistenta la forfecare n lungul fibrelor; mf - coeficient de frecare;

- coeficient care tine cont de tipul frecarii;

lp - lungimea pragului de forfecare; e - excentricitate de aplicare a fortei; Mr - capacitatea de rezistenta la ncovoiere; Wcalcul - modul de rezistenta de calcul; Wbrut - modul de rezistenta brut; Lr - capacitatea de rezistenta la lunecare; I - moment de inertie; S - moment static; fadm - deformatie maxima admisibila;

- capacitatea de rezistenta la ncovoiere pe directia x; - capacitatea de rezistenta la ncovoiere pe directia y; - moment ncovoietor efectiv pe directia x; - moment ncovoietor efectiv pe directia y; - deformatia maxima finala la ncovoiere pe directia x; - deformatia maxima finala la ncovoiere pe directia y; Tef - efort de ntindere axial de calcul; Mef - moment ncovoietor de calcul; Cef - efort de compresiune axial de calcul; - moment ncovoietor maxim final; CE - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a momentului; - forta taietoare de calcul; mR - coeficient de repartitie a ncarcarilor; Tr,i - capacitatea de rezistenta la ntinderea axiala a elementului i; - rezistenta de calcul a lemnului masiv la ntindere axiala; Anet,i - arie neta a sectiunii de calcul , pentru bara i; mT - coeficient de tratare a lemnului; E - modul de elasticitate; Tr - capacitate de rezistenta a unei bare compuse din lemn, supusa la ntindere axiala; Tef - forta totala efectiva de ntindere ntr-o bara compusa; Tef,i - forta efectiva de ntindere aferenta elementului i; Abrut,i - arie bruta a sectiunii de calcul, pentru bara i; Cr,x - capacitatea de rezistenta la compresiune a barelor pachet n raport cu axa x-x normala pe rosturi; - rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune axiala, paralela cu fibrele;

Acalcul - aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor componente ale barei pachet;

cx - coeficient de flambaj, n raport cu axa x-x;

Cr,y - capacitatea de rezistenta la compresiune a barelor pachet n raport cu axa y-y paralela cu rosturile;

cy - coeficient de flambaj, n raport cu axa y-y;

- coeficient de zveltete transformat al barei, n raport cu axa y-y;

- coeficient de majorare al zveltetii barei compuse; y - coeficient de zveltete a barei, n raport cu axa y-y;
k - coeficient de calcul; b - dimensiunea sectiunii transversale a unei bare compuse, paralela cu rosturile; h - dimensiunea sectiunii transversale a unei bare compuse, n sens perpendicular pe rosturi; r - numar de rosturi; lf - lungimea de flambaj a barei; ne - numar efectiv de sectiuni de forfecare; d - diametru tija; a - grosimea celei mai subtiri piese din pachet; Ap - aria elementelor principale ale barei compuse;

x - coeficient de zveltete a barei, n raport cu axa x-x;

ix - raza minima de giratie a sectiunii, n raport cu axa x-x; Ip,x - moment de inertie al elementelor principale, n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa xx; Is,x - moment de inertie al elementelor secundare, n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa x-x; iy - raza de giratie a sectiunii, n raport cu axa y-y; Ip,y - moment de inertie al elementelor principale, n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa yy; Is,y - moment de inertie al elementelor secundare, n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa y-y; - coeficient de zveltete echivalent al barei, n raport cu axa y-y;

n - numarul de elemente principale;

l - coeficientul de zveltete al unui elemente izolat;

l1 - distanta dintre doua fururi scurte; i1 - raza de giratie, n raport cu axa y-y, a unui element izolat; I1 - moment de inertie al unui element izolat, n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa y-y; A1 - arie a unui element izolat; Cef - efort de compresiune efectiv; Cr - capacitatea de rezistenta a barei la compresiune; - moment ncovoietor maxim final, n raport cu axa perpendiculara pe directia de actiune a fortelor; - capacitate de rezistenta corectata a barei la ncovoiere, n raport cu axa perpendiculara pe directia de actiune a fortelor; kw - coeficient de reducere a modulului de rezistenta; - rezistenta de calcul a lemnului masiv la ncovoiere statica; - modul de rezistenta n raport cu axa y-y, pentru sectiunea cea mai solicitata a elementului compus; Lt - forta de lunecare totala; S - moment static al sectiunii n raport cu axa neutra, perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor; I - moment de inertie brut al sectiunii n raport cu axa principala de inertie, perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor; - suprafata diagramei fortei taietoare; Lri - capacitate de rezistenta a elementelor de mbinare; f1 - factor de distributie al fortei de lunecare la mijloacele de mbinare; n - numar de elemente de mbinare; La - capacitate de rezistenta a unui element de mbinare; Cr x - capacitate de rezistenta a barei la compresiune, n raport cu axa x-x; - moment ncovoietor maxim final, stabilit n raport cu axa x-x, perpendiculara pe directia de actiune a fortelor;

Mr x - capacitate de rezistenta a barei la ncovoiere, n raport cu axa x-x; Mr - capacitate de rezistenta la ncovoiere; - modul de rezistenta la ncovoiere corectat; Wnet - modul de rezistenta al sectiunii nete a barei; Ic - moment de inertie corectat; kl - coeficient de reducere a momentului de inertie; Ibrut - moment de inertie al sectiunii brute, n raport cu axa neutra; - rezistenta la strivire perpendiculara pe fibra lemnului, cu valoare de calcul; - rezistenta la compresiune perpendicular pe fibra lemnului, cu valoare de calcul; Qri - capacitatea de rezistenta a mbinarilor la piese amplasate perpendicular; - rezistenta la compresiune perpendicular pe fibra lemnului, cu valoare de calcul; Ac - arie de contact dintre doua elemente de lemn dispuse perpendicular; mT - coeficient de tratare a lemnului; mr - coeficient de reazem; Qef - efort efectiv de compresiune perpendiculara pe fibra lemnului, la piese dispuse perpendicular;

- unghi format de directia de actionare a efortului de compresiune si directia orizontala;

hc - naltimea prag de chertare (adncimea chertarii); h naltimea element n sectiunea transversala; lp - lungime prag de chertare; lf - lungimea de forfecare a pragului de chertare; hc1 - naltime a primului prag de chertare (adncimea chertarii); hc2 - naltime a celui de-al doilea prag de chertare (adncimea chertarii); lp1 - lungime a primului prag de chertare; lp2 - lungime a celui de-al doilea prag de chertare; lf1 - lungime de forfecare a primului prag de chertare; lf2 - lungime de forfecare a celui de+al doilea prag de chertare;

Nr - capacitatea de rezistenta la strivire sub unghiul a unei mbinari prin chertare frontala cu prag simplu; Cr - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), paralel cu directia fibrelor; Qr - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), perpendicular pe directia fibrelor;

- unghi determinat ntre directia de actiune a fortei de compresiune si directia orizontala;

- rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune axiala, paralela cu fibrele; - rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune, perpendiculara pe directia fibrelor; Ap|| - proiectia suprafetei pragului pe directia paralela cu fibrele piesei care se striveste; Ap - proiectia suprafetei pragului pe directia perpendiculara cu fibrele piesei care se striveste; mr - coeficient de reazem; - capacitatea de rezistenta totala a unei mbinari frontale cu prag dublu; Nr,1 - capacitatea de rezistenta la strivire a primului prag de chertare; Nr,2 - capacitatea de rezistenta la strivire a celui de-al doilea prag de chertare; Fr - capacitatea de rezistenta a pragului la forfecare; - rezistenta de calcul a lemnului masiv la forfecare paralela cu fibrele; Af - aria pragului la forfecare; mf - coeficient de forfecare; Fr,1 - capacitatea de rezistenta a primului prag de chertare la forfecare; Fr,2 - capacitatea de rezistenta a celui de-al doilea prag de chertare la forfecare; Af1 - arie de forfecare a primului prag de chertare; Af2 - arie de forfecare a celui de-al doilea prag de chertare; mf1 - coeficient de forfecare corespunzator primului prag de chertare; mf2 - coeficient de forfecare corespunzator celui de-al doilea prag de chertare; Fef - forta efectiva de forfecare; Fef1 - forta efectiva de forfecare, corespunzatoare primului prag de chertare; Fef2 - forta efectiva de forfecare, corespunzatoare celui de-al doilea prag de chertare;

Nc ef - ncarcare efectiva de calcul, care actioneaza perpendicular pe pragul de chertare; Nc ef1 - ncarcare efectiva de calcul, aferenta primului prag de chertare; Nc ef - ncarcare efectiva de calcul, care actioneaza perpendicular pe pragul de chertare; As1 - arie de strivire a primului prag de chertare; As2 - arie de strivire a celui de-al doilea prag de chertare; Nef bulon - efort axial din bulonul de solidarizare; Ncap bulon - capacitate de rezistenta a bulonului de solidarizare; nb - numar de buloane; Nc - efort axial efectiv de compresiune n mbinare;

- unghi ntre piesele mbinate;

Anet - aria neta a bulonului de solidarizare; Rol - rezistenta de calcul a otelului la ntindere; m0 - coeficient de lucru al bulonului n mbinare; Vef - reactiune verticala n mbinare; Qri - capacitate de rezistenta la strivire perpendiculara pe fibre; n numar de cuie necesare; L componenta orizontala a efortului din bulonul de solidarizare; La - capacitatea de rezistenta minima a unei tije; lp - lungime pana de mbinare; Lef p - efort de lunecare care actioneza asupra unei pene; Lcap s - capacitatea de rezistenta a unei pene; - rezistenta de calcul a lemnului la compresiune; As - suprafata de strivire a penei; mr - coeficient de reazem; - capacitatea de rezistenta a unei pene la strivire; - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire paralela cu fibrele;

- capacitatea de rezistenta a unei pene la strivire perpendiculara pe fibre;

- unghi de nclinare a laturii scurte a penei;

- capacitatea de rezistenta a unei pene, stabilita din conditia de forfecare; - rezistenta de calcul a lemnului la forfecare; Af - suprafata de forfecare a penei; mf - coeficient de forfecare; bp - latime a suprafetei de forfecare; Lef g - efort de lunecare pe grinda; - capacitate de rezistenta a grinzii pe portiunea dintre doua pene, stabilita din conditia de forfecare; - rezistenta de calcul a lemnului la forfecare paralela cu fibrele; - suprafata de forfecare a grinzii ntre doua pene; - arie bruta a buloanelor de strngere; ksl - coeficient care tine cont de slabiri n zona filetata a bulonului; Qb - efort n bulon; c interspatiu ntre elementele mbinate; - numar necesar de pene; Ltotal - lunecare din ncovoiere pe ntrega lungime a elementelor care se mbina; - efort minim capabil al unei pene; dp - diametru interior pana inelara; bp - naltime pana inelara; tp - grosime inel pana inelara; z fanta taiata dupa generatoare a unei piese inelare netede reglabile; s1 - distanta ntre centrele a doua pene consecutive; s2 - distanta ntre centrul penei si capatul elementului de mbinat, taiat drept;

s3 - distanta ntre centrul penei si capatul elementului de mbinat, taiat oblic; Lef p - efort efectiv care actioneaza asupra unei pene; - capacitate de rezistenta minima a unei pene; - capacitate de rezistenta a unei pene stabilita din conditia de strivire; mu - coeficient de utilizare a miezului de lemn din interiorul penei;

- coeficient de neuniformitate a distributiei eforturilor unitare tangentiale pe suprafata de forfecare;

lf - lungime prag de forfecare; e brat de prghie al cuplului de forfecare; a grosime dulap de lemn; ka - coeficient de reducere a capacitatii de rezistenta a penelor;

- unghi determinat de directia efortului ce actioneaza asupra unei pene si directia fibrelor piesei de
lemn;

- numar necesar de pene inelare; Ntotal - efort axial total; d diametru tija; lgaura - adncime de patrundere a unei tije introduse prin batere sau nsurubare; ltija - lungime tija; dgaura - diametru gaura pregatita pentru introducerea unui bulon; dtija - diametru tija; Lnec cui - lungime necesara a unui cui; n numar piese din pachet; c grosime piese din pachet; l grosime pachet piese lemn, care se strnge cu buloane; s1 - distanta ntre axele tijelor n lungul fibrelor elementului; s2 - distanta de la tije pna la capatul elementului din lemn, n sens longitudinal fibrelor; s3 - distanta ntre axele tijelor pe directia transversala fibrelor elementului;

s4 - distanta ntre ultimul rnd de tije si marginea elementului din lemn, pe directia transversala fibrelor elementului; c grosimea celei mai subtiri piese din parchet; Lcap i - capacitatea de rezistenta a unei mbinari cu tije;

- coeficient partial de siguranta;

Lmin t - capacitatea de rezistenta minima a unei tije, ntr-o sectiune de forfecare; nt - numar tije; nf - numar sectiuni de forfecare n care lucreaza tijele; mu - coeficient al conditiilor de lucru; mR - coeficient care introduce n calcul reparatia neuniforma a ncarcarilor la tije; Lcap t - capacitatea de rezistenta a unei tije ntr-o sectiune de forfecare; ke - coeficient de multiplicare; (ke)1/2 - coeficient de multiplicare; Lcap c - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la strivirea elementelor centrale, pentru o sectiune de forfecare; Lcap m - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la strivirea elementelor marginale, pentru o sectiune de forfecare; Lcap nc - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la ncovoierea tijei, pentru o sectiune de forfecare; c grosime a celei mai subtiri piese centrale; a grosime a celei mai subtiri piese marginale; k - coeficient de multiplicare; (k)1/2 - coeficient de multiplicare; hc - adncime locas n grinda; Lcap min - capacitatea de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn; Lcap s - capacitatea de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn, stabilita din conditia de strivire a lemnului; Lcap - capacitatea de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn, stabilita din conditia de ncovoiere a penei; - rezistenta de calcul a lemnului la compresiune perpendiculara pe fibre;

- rezistenta de calcul a lemnului la ncovoiere statica; bp - latime pana; hp - naltime pana; tp - grosime pana; ms - coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire pe naltimea penei; m - coeficient de variatie a eforturilor unitare din ncovoiere; Lcap s - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din otel, stabilita din conditia de strivire a lemnului; - rezistenta de calcul a lemnului la compresiune paralela cu fibrele; ms|| - coeficient de varitie pe naltimea penei a distributiei eforturilor de strivire paralela cu fibrele; ls - lungime de ncastrare a tijei; a grosimea elementului care se sustine; l lungime a tijei surubului; Ncap s - capacitate de rezistenta a unei mbinari cu tije solicitata la smulgere;

- 3,14
dc - diametru cui; lc - lungime de ncastrare a cuiului; - rezistenta la smulgere a unei tije; ds - diametru surub; ls - lungime de ncastrare a surubului. 1.4. Clasificarea elementelor si a constructiilor din lemn 1.4.1. Din punctul de vedere al raportului dimensiunilor geometrice, elementele de constructie si structurile de rezistenta din lemn se clasifica n: - elemente liniare (bare), la care lungimea elementului este sensibil mai mare dect dimensiunile sectiunii transversale (grinzi simple sau compuse, stlpi) ; - structuri plane, la care una dintre dimensiunile elementului este sensibil mai mica dect celelalte doua si care pot prelua forte n planul acestora (grinzi cu zabrele, arce, cadre etc.) ; pentru asigurarea stabilitatii n plan transversal pe planul elementului se iau masuri suplimentare de rigidizare si contravntuire ; - structuri spatiale, dezvoltate tridimensional, care preiau solicitari pe trei directii.

1.4.2. n prezenta specificatie tehnica constructiile si elementele de constructie din lemn se clasifica, n functie de durata de exploatare n: definitive si provizorii. Observatie: n categoria elementelor si constructiilor provizorii se includ: elementele din lemn pentru cofraje, esafoadaje si remontabile cu durata de exploatare pe un amplasament sub doi ani. 1.4.3. Din punctul de vedere al conditiilor n care se exploateaza elementele de constructie din lemn, se definesc urmatoarele clase de exploatare: - clasa 1 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi = 20 2C si a unei umiditati relative a aerului i 65%; - clasa 2 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi = 20 2C si a unei umiditati relative a aerului 65% i 80%; - clasa 3 de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos superioara celei de la clasa 2 de exploatare. 1.4.4. La elementele de constructie din lemn exploatate n clasa 1, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 12%, iar cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 20%. 1.4.5. Variatia umiditatii de echilibru a lemnului n functie de umiditatea relativa a aerului interior, la diferite temperaturi, sunt prezentate n figura 1.1 si figura 1.2. 1.5. Principiile generale de alcatuire si calcul 1.5.1. Verificare elementelor 1.5.1.1. Elementele si constructiile din lemn se verifica n domeniul elastic al comportarii materialului. 1.5.1.2. Calculul elementelor de constructie din lemn se face pe baza principiilor generale de verificare a sigurantei constructiilor prevazute n STAS 10100/0-75, prin verificarea comportarii corespunzatoare fata de starile limita ce pot apare n diferite etape (executie, exploatare, perioade de reparatie). Verificarea se face tinnd seama de cele mai defavorabile ipoteze de solicitare si de cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor ce pot apare n conditiile considerate. 1.5.1.3. Stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate n calcul se va face conform prevederilor de la punctul 1.5.2. 1.5.1.4. Stabilirea celor mai defavorabile caracteristici ale lemnului de constructie luate n considerare n calcul se va face conform prevederilor de la punctul 1.5.3. 1.5.1.5. Influenta unor abateri sistematice, a unor alcatuiri particulare, a unor conditii speciale de exploatare sau a unor simplificari introduse n calcule se iar in considerare prin intermediul unor coeficienti ai conditiilor de lucru pentru element. 1.5.1.6. La calculul elementelor si a constructiilor din lemn se iau n considerare urmatoarele stari limita : a) stari limita ultime ce corespund epuizarii capacitatii de rezistenta sau unei alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare exploatarii constructiilor; principalele fenomene ce pot sa conduca la aparitia acestora sunt: - ruperi de diferite naturi; - pierderea stabilitatii formei sau a pozitiei;

- stari care implica iesirea din lucru a elementului de constructie datorita unor deformatii remanente excesive. b) stari limita ale exploatarii normale ce corespund ntreruperii capacitatii de asigurare a unei exploatari normale a elementelor de constructie ; principalele fenomene ce pot sa conduca la aparitia acestei categorii de stari limita sunt deplasarile statice sau dinamice excesive. Observatie. n afara verificarilor mentionate, prin proiectare trebuie sa se asigure durabilitatea constructiei din lemn la biodegradare printr-o alcatuire corespunzatoare si masuri de prezervare. 1.5.2. Determinarea solicitarilor 1.5.2.1. La determinarea solicitarilor pentru verificarea la diferite stari limita se va lua n considerare modul real de lucru al elementelor sau al structurii n ansamblu la starea limita considerata, tinnd cont si de caracterul constructiei (definitiva sau provizorie). 1.5.2.2. Calculul solicitarilor se face cu luarea n considerare a ncarcarilor conform prevederilor din STAS 10101/0-75, valorile normate si de calcul fiind stabilite conform standardelor pentru diferite categorii de ncarcari. 1.5.2.3. n relatiile de calcul din normativ, solicitarile sunt considerate cu valorile lor absolute. 1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos 1.5.3.1. Valorile de calcul ale rezistentelor diferitelor specii de lemn utilizate n tehnica constructiilor sunt stabilite n capitolul 2 pe baza valorilor rezistentelor caracteristice ale lemnului natural (cu defecte), tinnd seama de fluajul lemnului, de clasa de exploatare a constructiei si de siguranta necesara n exploatare. 1.5.3.2. Proiectantul va analiza conditiile reale de exploatare a elementelor si constructiilor din lemn, care pot conduce la modificarea caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos si va introduce n calcul coeficienti ai conditiilor de lucru specifici. 1.5.4. Conditii speciale de calcul 1.5.4.1. Pentru constructiile de importanta exceptionala, nominalizate de catre organele abilitate prin lege, pot fi admise masuri de asigurare la nivel superior celui din prezentul standard si pot fi adoptate prescriptii speciale: proiectele astfel elaborate se aproba de catre organele stabilite prin lege. 1.5.4.2. Pentru constructiile din lemn de serie mare (de ex.: case prefabricate) se pot folosi si alte relatii de calcul dect cele cuprinse n prezentul standard, sau se pot introduce coeficienti suplimentari ai conditiilor de lucru, pe baza unor justificari teoretice si verificari experimentale concludente; se pot de asemenea adopta dispozitii constructive speciale, verificate experimental. 1.5.4.3. La elementele de importanta secundara, pentru verificarile la starile limita ale exploatarii normale se permite sa se utilizeze metode de calcul simplificate sau sa se verifice numai satisfacerea unor conditii constructive corespunzatoare, daca aceste prevederi nu conduc la rezolvari neacoperitoare prin calcul sau la un consum sporit de material. 1.5.5. Actiuni 1.5.5.1. Valorile ncarcarilor normate si ale coeficientilor partiali de siguranta aplicati ncarcarilor se stabilesc pe baza standardelor de actiuni n vigoare. 1.5.5.2. Efectul variatiilor de temperatura climatica nu se ia n considerare la calculul constructiilor din lemn. Variatia dimensionala a lemnului n lungul fibrelor la variatii de temperatura este mult mai redusa dect la celelalte materiale de constructii. Coeficientul de dilatare termica a lemnului n lungul fibrelor

este de 3...6 milionimi din lungime pentru fiecare grad de crestere a temperaturii, iar normal pe fibre este de aproximativ 10 ori mai mare. Valoarea redusa a variatiei dimensionale a lemnului n lungul fibrelor la variatii de temperatura elimina necesitatea prevederii de rosturi de dilatatie. 1.5.5.3. n cazul unor utilaje si instalatii care nu se ncadreaza n standardele de actiuni prevazute la punctul 1.5.5.1., precum si la calculul elementelor de constructie din lemn utilizate pentru cofraje, sprijiniri si esafodaje, valorile normate ale ncarcarilor, ale coeficientilor partiali de siguranta aplicarii ncarcarilor si ale coeficientilor dinamici se determina de catre proiectant pe baza datelor din proiectul tehnologic sau a celor prevazute n instructiunile tehnice speciale. 1.5.5.4. Gruparile de ncarcari pentru diferitele stari limita ultime si pentru stari limita ale exploatarii normale se alcatuiesc conform STAS 10101/0A-77. [top]

Cap. 2. MATERIALE
2.1. Specii de lemn utilizate si domenii de folosinta 2.1.1. Principalele specii de lemn indigen utilizate sunt: Lemn de rasinoase - bradul, care se ncadreaza n categoria lemnului usor si moale, cu contrageri mici si rezistente mecanice medii; prelucrarile mecanice se fac fara dificultati, dar relativ mai greu dect la molid din cauza smulgerilor de fibre ; - laricele, caracterizat ca un lemn potrivit de greu, moale, cu rezistente mecanice foarte mari pentru specia de rasinoase ; - molidul, caracterizat ca un lemn usor si moale, cu contragere totala mica si rezistente mecanice medii; prelucrarea mecanica a lemnului de molid se realizeaza fara dificultati; - pinul, care se ncadreaza n categoria lemnului greu si moale, cu rezistente medii la solicitari mecanice. Lemn de foioase - carpenul, care se ncadreaza n categoria lemnului greu si tare, cu contrageri mari si rezistente mecanice medii, superioare fagului ; - fagul, lemn greu si tare, cu contrageri mari si proprietati mecanice medii; prezinta dificultati la uscare, avnd tendinta de a crapa si a se deforma ; - frasinul, care se ncadreaza n categoria lemnului greu si tare, cu contrageri si rezistente mecanice la nivel mediu pentru specia de foioase; - mesteacanul, lemn relativ greu si tare, cu contractii mari; - paltinul de cmp sau de munte, lemn relativ greu si tare, cu rezistente ncadrate n categoria medie; - plopul, din clona indigena, negru sau tremurator si din clona adaptata la conditiile de vegetatie din tara noastra (eur american), lemn, usor si moale, cu contrageri reduse si rezistente mecanice reduse; - salcmul de plantatie, care este un lemn greu si tare, cu contrageri si rezistente mecanice reduse; - cerul, lemn greu si potrivit de tare, cu contrageri mari si rezistente apropiate de cele ale stejarului;

- gorunul, lemn greu si tare, cu contrageri mari si rezistente mecanice mari, similare cu cele ale stejarului; - stejarul, atestat ca un lemn greu si tare, cu contrageri si rezistente mecanice mari. 2.1.2. Domeniile de utilizare n tehnica constructiilor ale diverselor specii de lemn de rasinoase si foioase sunt prezentate n tabelul 2.1. Tabelul 2.1. Domeniile de utilizare a diverselor specii de lemn indigen la realizarea elementelor structurale Specia Brad, molid Larice Pin Carpen, frasin, paltin Fag Mesteacan Plop Salcm Cer, gorun Stejar Domnii de utilizare Elemente structurale la cladiri civile, industriale si agrozootehnice, lemn lamelat ncleiat, case prefabricate, constructii provizorii , panouri de cofraj, tmplarie Elemente structurale la cladiri civile, industriale si agrozootehnice, stlpi pentru esafodaje si sustineri Elemente structurale la cladiri civile, industriale si agrozootehnice, case prefabricate, constructii provizorii, panouri de cofraj, tmplarie Elemente structurale cu solicitari reduse, sarpante de acoperis cu deschideri mici si medii Elemente de rezistenta la constructii provizorii, stlpi pentru esafodaje si sustineri Elemente structurale la constructii civile, industriale si agrozootehnice Elemente structurale n cazul unor solicitari mecanice reduse Elemente structurale la constructii agrozootehnice, stlpi pentru esafodaje si sustineri Stlpi de rezistenta la constructii civile, industriale si agrozootehnice, sarpante de acoperis pentru deschideri mici si medii, tmplarie Elemente structurale cu solicitari mecanice imde rezistenta la constructii civile, industriale si agrozootehnice, case prefabricate, constructii provizorii , tmplarie

Observatie. Domeniile de utilizare pentru diferitele specii de lemn prezentate n tabelul 2.1. nu sunt restrictive. Pentru diversele categorii de constructii se pot utiliza si alte specii, cu respectarea conditiilor de rezistenta, stabilitate, comportare la umiditate si biodegradare etc. 2.1.3. La alegerea materialului lemnos se tine seama de conditiile de exploatare n cadrul constructiilor, de defectele si anomaliile admise, precum si de corelarea acestora cu categoriile pieselor si elementelor din lemn prevazute n prescriptiile tehnice din domeniu. 2.1.4. Materialul lemnos pe sortimente utilizat pentru elementele de rezistenta ale constructiilor din lemn este specificat n urmatoarele standarde : 2.1.4.1. Lemn brut (rotund) : - STAS 256-79 Lemn pentru mina ;

- STAS 257-78 Stlpi si adaosuri de lemn pentru linii aeriene de telecomunicatii si pentru retele electrice de distributie; - STAS 1040-85 Lemn rotund de rasinoase pentru constructii. Manele si prajini; - STAS 3416-75 :Lemn rotund pentru piloti; - STAS 4342-85 Lemn rotund de foioase pentru constructii. 2.1.4.2. Lemnul ecarisat si semiecarisat se foloseste sub forma de: - scnduri si dulapuri ; - sipci si rigle ; - grinzi cu doua, cu trei si cu patru fete plane si paralele ntre ele si grinzi cu tesituri (cioplitura) ; - margini, laturoaie, restrole. Sortimentele de cherestea (lemn ecarisat) se livreaza la dimensiunile stabilite conform STAS 942-86 Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale si conform STAS 8689-86 Cherestea de foioase. Dimensiuni nominale, precum si la dimensiunile stabilite pe baza de ntelegere ntre producator si beneficiar. Clasele de calitate pentru diferitele specii de lemn sunt specificate n STAS 1928-90 Cherestea de stejar. Clase de calitate, STAS 1949-86 Cherestea de rasinoase. Clase de calitae, STAS 1961-80, Cherestea de fag. Clase de calitate, STAS 3363-86 Cherestea de cires, frasin, paltin, par si ulm. Clase de calitate, STAS 3575-86 Cherestea de arin, plop, salcie si tei. Clase de calitate, STAS 670986 Cherestea de artar, carpen, jugastru, mesteacan si salcm.Clase de calitate.

Comentariul C. 2.1.4.2.

2.2. Masa volumica Masa volumica pentru principalele specii de material lemnos utilizate n constructii, care se ia n considerare la stabilirea greutatii proprii a elementelor de constructie din lemn este specificata n tabelul 2.2. Tabelul 2.2. Masa volumica (kg/m3) Nr. 1. 2. 3. Specia Brad Larice Molid

0,05
400 500 375

0,95
480 600 440

Nr. 7 8 9 Fag

Specia

0,05
630 600 510

0,95
750 700 600

Mesteacan Paltin

4. 5. 6.

Pin negru Pin silvestru Carpen

520 430 775

750 560 900

10 11 12

Plop Salcm Cer, gorun, stejar

310 710 640

550 840 780

Observatie. La stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate n considerare n calcul se va adopta valoarea maxima a masei volumice ( 0,95) n cazul n care rezultanta suprancarcarilor care solicita elementele de constructie actioneaza gravitational si valoarea minima a masei volumice ( 0,05) n cazul n care rezultanta suprancarcarilor ce solicita elementele de constructie din lemn actioneaza antigravitational (caz frecvent ntlnit la calculul acoperisurilor usoare din lemn cu panta redusa, n zonele cu valori mari ale presiunii dinamice de baza a vntului).

Comentariul C.2.2.

2.3. Rezistentele caracteristice ale lemnului masiv la diferite solicitari 2.3.1. Rezistentele caracteristice, n N/mm2, pentru diferite solicitari ale diverselor specii de material lemnos (n cazul lemnului masiv) sunt date n tabelul 2.3. Observatii : - Rezistentele caracteristice specificate n tabelul 2.3. sunt date pentru umiditatea de echilibru a lemnului de 12% si pentru durata de actiune a ncarcarilor de cel mult 3 minute. - Rezistentele de calcul luate n considerare la proiectarea constructiilor din lemn sunt determinate n paragraful 2.4. - Lemnul ce se nscrie n clasa III de calitate nu va fi folosit la realizarea elementelor structurale. Tabelul 2.3.

Rezistentele caracteristice ale lemnului natural (N/mm2)

Molid, brad, larice, pin I ncovoiere statica ntindere n lungul fibrelor Compresiune n lungul fibrelor Compresiune n plan normal pe directia fibrelor Forfecare n lungul R Rt Rc|| Rc Rf|| 24,0 14,4 15,0 3,3 3,0 II 16,8 8,6 12,0 3,0 2,7 III 9,6 4,3 4,5 ----I 20,0 21,0 13,8 3,2 2,7 Plop Stejar, gorun, cer,salcm Clase de calitate II 14,0 12,6 11,0 2,9 2,5 III 8,0 6,3 4,1 ----I 40,0 22,5 19,8 10,4 6,4 II 28,0 13,5 15,8 9,4 5,7 III 16,0 6,8 5,9 ----I 45,0 27,9 24,0 11,2 5,0 II 31,5 16,7 19,2 10,0 4,5 III

.crt.

Natura solicitarii

Simbol

Fag, mesteacan, frasin carpen

18,0

8,4

7,2 -----

fibrelor Forfecare n plan normal Rf 12,0 10,8 --10,4 9,4 --24,0 21,6 --16,0 14,4 ---

Comentariul C.2.3.1. 2.3.2. Pentru lemnul rotund, rezistentele caracteristice specificate n tabelul 2.3. se vor majora cu 15%, indiferent de specie.

Comentariul C.2.3.2.

2.3.3. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate pe directie longitudinala fibrelor (E0,05) si ale modulului de elasticitate transversal (G0,05) precum si valorile medii (E, G) pentru diferite specii de lemn si pentru umiditate de echilibru a lemnului avnd valoarea de 12% sunt date n tabelul 2.4. Tabelul 2.4. Valorile caracteristice si medii ale modului de elasticitate Modulul de elasticitate paralel cu directia fibrelor la limita de proportionalitate E (N/mm2) E0,05 Molid, brad, larice, pin Plop Stejar, gorun, cer, salcm Fag, mesteacan, frasin, carpen Comentariul C.2.3.3. 9.000 8.000 9.500 12.000 E 11.300 4.000 10.000 11.500 8.000 14.300 10.000 5.000

Specia materialului lemnos

Modulul de elasticitate transversal G (N/mm2) G0,05 G

2.4. Rezistentele de calcul ale lemnului masiv 2.4.1. Rezistentele de calcul, Ri , ale diferitelor specii de material lemnos, la diverse solicitari, n functie de conditiile de exploatare ale elementelor de constructie care se proiecteaza, se stabilesc cu relatia:

9;

(2.1)

n care: - mui sunt coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc n calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos, definiti pe baza conditiilor de microclimat n care sunt exploatate elementele de constructie care se proiecteaza si a caror valori sunt date n cadrul paragrafului 2.4.2.; - mdi sunt coeficienti ai conditiilor de lucru, stabiliti n functie de durata de actiune a ncarcarilor, cu valorile specificate n cadrul paragrafului 2.4.3.; - Ri sunt rezistentele caracteristice ale diferitelor specii de lemn, la diverse solicitari, specificate n tabelul 2.3.; - i sunt coeficienti partiali de siguranta, definiti n functie de tipul solicitarilor n paragraful 2.4.4. Comentariul C.2.3.3.

2.4.2. Coeficientii conditiilor de lucru mui au valorile date n tabelul 2.5., n functie de solicitare si de clasele de exploatare a elementelor de constructie din lemn care se proiecteaza, definite conform paragrafului 1.2.2. Comentariul C.2.4.2. 2.4.3. Coeficientii conditiilor de lucru mdi au valorile date n tabelul 2.6., n functie de tipul actiunilor si de durate de actionare a acestora asupra elementelor de constructie. Comentariul C.2.4.3. 2.4.4. La proiectarea elementelor structurale din lemn, valoarea coeficientului mdi se stabileste lund n considerare ponderea procentuala pe care o au diferitele tipuri de ncarcari, n functie de clasa de durata (permanente, de lunga durata sau de scurta durata). Tabelul 2.5. Valorile coeficientilor conditiilor de lucru mui Valorile coeficientilor mui pentru clasa de exploatare 1 Rasinoase ncovoiere statica mu Foioase ntindere n lungul fibrelor mut Rasinoase Foioase 0,90 1,00 2 0,90 0,75 3

Solicitarea

Simbol

Esenta

Compresiune n lungul fibrelor Compresiune n plan normal pe directia fibrelor Forfecare n lungul fibrelor Forfecare n plan normal pe directia fibrelor Modulul de elasticitate la ncovoiere statica

Rasinoase muc|| Foioase Rasinoase muc Foioase Rasinoase muf|| Foioase Rasinoase muf Foioase Rasinoase muE Foioase

0,75 0,70

0,70

0,80

0,80

0,90

Tabelul 2.6. Valorile coeficientilor de lucru mdi Valorile coeficientilor mdi pentru esenta: Simbol rasinoase foioase moi 0,55 md 0,65 1,00 0,80 mdc 0,85 1,00 0,90 mdt 0,95 1,00 mdE 1,00 0,95 1,00 0,85 0,90 foioase tari 0,60 0,70

Solicitarea

Clasa de durata a ncarcarilor

Permanente ncovoiere statica Forfecare Lunga durata Scurta durata Permanente Compresiune Lunga durata Scurta durata Permanente ntindere Lunga durata Scurta durata Modulul de elasticitate Observatii : Toate clasele

- n categoria rasinoase sunt incluse speciile: molid, brad, larice si pin ; - n categoria foioase moi este inclus plopul ; - n categoria foioase tari sunt incluse: stejarul, gorunul, cerul, salcmul, fagul, mesteacanul, frasinul si carpenul. Comentariul C. 2.4.3. 2.4.5. Coeficientii partiali de siguranta i au valorile din tabelul 2.7., n functie de solicitari. Tabelul 2.7. Valorile coeficientilor partiali de siguranta i Nr.crt Valorile coeficientilor i 1,10

Solicitarea ncovoiere ntindere :

Simbol

1.

2.

- n sectiuni fara slabiri - n sectiuni cu slabiri

1,20 1,40

3.

Compresiune n lungul fibrelor si perpendicular pe directia fibrelor Forfecare n lungul fibrelor

c||; c

1,25

4.

- unilaterala - bilaterala

t||

1,25 1,10

5. Comentariul C. 2.4.4.

Forfecare n plan normal pe directia fibrelor

1,10

2.5. Elemente metalice pentru mbinari si structuri mixte 2.5.1. Pentru realizarea asamblajelor la constructiile din lemn se folosesc urmatoarele mijloace de mbinare metalice : - cuie din srma de otel, conform STAS 2111-90; - suruburi pentru lemn conform STAS 925-80, STAS 1451-80, STAS 1452-80, STAS 1453-80, STAS 1454-80, STAS 1455-80 si STAS 1755-80; - piulite hexagonale si patrate conform STAS 922-89 si STAS 926-90;

- buloane confectionate din otel beton OB 37, saibe confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate etc. 2.5.2. La proiectarea si executia unor subansamble de constructie lemn metal se foloseste, pentru realizarea elementelor ntinse (montanti, diagonale, talpile inferioare ale fermelor, tiranti etc.), otel beton sau profile laminate. Rezistentele de calcul ale acestor elemente se iau conform STAS 10108-94. [top]

Cap. 3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIIOR DIN LEMN

3.1. Prescriptii generale de proiectare 3.1.1. La proiectarea constructiilor din lemn se vor adopta masuri si solutii constructive de protectie mpotriva atacului ciupercilor si a insectelor xilofage si de evitare a umezirii, care sa conduca la o conservare buna a materialului lemnos folosit, n conformitate cu STAS 2925-86 Protectia lemnului din constructii mportiva atacului ciupercilor si insectelor xilofage. 3.1.2. Daca la punerea n opera materialul lemnos are o umiditate mare (dar maxim 18%) si nu exista posibilitatea de a fi uscat pe santier, se vor adopta solutii constructive, masuri de protectie si detalii de alcatuire care sa permita ventilarea elementelor de constructie fara a induce n structura de rezistenta deformatii periculoase sau cresterea eforturilor sectionale. n acest caz, se vor adopta de preferinta mbinari care nu sunt influentate de variatiile de umiditate (mbinari ncleiate, cu tije, cu asamblaje metalice) si care sunt usor accesibile pentru reglare si control (este exclusa folosirea mbinarilor cu cep). 3.1.3. n cazurile n care constructiile sunt supuse actiunii unor medii corosive pentru metal, se recomanda folosirea unor subansamble structurale fara piese metalice, de exemplu cu mbinari prin ncleiere, cu cuie din lemn sau cu pene elastice; elementele metalice folosite pentru montaj sau solidarizare, n acest caz, trebuie sa se asigure controlul si protectia n timpul exploatarii si sa poata fi nlocuite usor. 3.1.4. Sistemele constructive se vor stabili astfel nct sa se asigure o executie si o montare simpla. n acest scop se va folosi un numar ct mai redus de sectiuni diferite de cherestea (fara a spori nsa consumul de material). De asemenea, se vor prefera subansamble constructive ce se pot prefabrica n ateliere dotate corespunzator, pe santier executndu-se numai operatiuni de montare. 3.2. Prescriptii generale de alcatuire si calcul 3.2.1. Pentru calculul elementelor, subansamblelor si a constructiilor din lemn, cu exceptia elementelor sarpantei , se iau n considerare gruparile de ncarcari stabilite n STAS 10101/0A-77 Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. 3.2.2. Elementele sarpantei (astereala, sipci, capriori, pane, popi, contrafise, clesti si talpi) se calculeaza la ncarcarile de calcul stabilite conform standardelor de actiuni, grupate n urmatoarele situatii de ncarcare: Ipoteza I : ncarcarea permanenta + ncarcarea din zapada ; Ipoteza a II-a: ncarcarea permanenta + ncarcarea exterioara din vnt (la care se adauga efectul suctiunii interioare) + jumatate din intensitatea ncarcarii cu zapada Ipoteza a III-a: ncarcarea permanenta + o forta concentrata (aplicata n pozitia n care produce cea mai defavorabila stare de solicitare) avnd valoarea normata de 1000 N, majorata cu un coeficient al ncarcarii n = 1,2.

Observatii: - La calculul sipcilor nu se ia n considerare ipoteza a III-a, ntruct circulatia pe acoperisul n executie, n acest caz, se asigura pe podini de repartitie a ncarcarilor sau numai pe capriori. - La calculul asterealei, daca distanta ntre axele scndurilor este sub 15 cm se considera ca forta concentrata se distribuie la doua scnduri, iar daca distanta este mai mare de 15 cm, forta concentrata se repartizeaza unei singure scnduri. n cazul a doua straturi de scnduri suprapuse sau n cazul unui strat de scnduri solidarizat cu rigle transversale, se considera ca forta concentrata se distribuie pe o latime de 50 cm. 3.2.3. n cazul acoperisurilor foarte usoare (la care ncarcarea permanenta are valori reduse) amplasate n zone cu valori mari ale presiunii dinamice de baza a vntului, elementele de acoperis, inclusiv ancorajele, se vor verifica suplimentar la ipoteza de calcul : Ipoteza a IV a ncarcarea permanenta + ncarcarea exterioara din vnt (la care se adauga efectul presiunii interioare) 3.2.4. Eforturile unitare efective nu trebuie sa difere fata de rezistentele de calcul dect n limitele ecartului de +3%, respectiv -5%, daca elementul de constructie nu trebuie dimensionat constructiv si daca sortimentul de material lemnos existent nu conduce la valori ale eforturilor unitare mai reduse. 3.2.5. Pentru asigurarea comportarii n exploatare a sistemelor constructive adoptate ct mai aproape de ipotezele de calcul admise, se vor respecta urmatoarele recomandari : - se vor evita mbinarile la care transmiterea eforturilor se face prin mai multe mijloace de asamblare cu rigiditati diferite (de exemplu chertari si tije) ; - se va urmari, pe ct posibil, o repartizare uniforma a eforturilor n toate elementele componente ale barelor compuse comprimate sau ntinse, prin adoptarea unor prinderi corespunzatoare; - la elementele comprimate, se recomanda ca mbinarile de continuitate sa fie amplasate n apropierea nodurilor si sa se realizeze transmiterea eforturilor direct prin mbinare cap la cap; eclisele de solidarizare vor avea o lungime de cel putin trei ori mai mare dect latimea elementelor nnadite si vor fi fixate cu cel putin doua buloane cu diametrul mai mare sau egal cu 12 mm, amplasate de fiecare parte a rostului; gaurile pentru buloane vor fi ovalizate pentru a asigura transmiterea directa a efortului n barele comprimate; - la elementele ntinse se recomanda ca eforturile sa se transmita centric, evitndu-se momentele datorate excentricitatii, iar mbinarile de continuitate vor fi amplasate n zonele cu solicitari reduse; - la grinzile cu zabrele barele vor fi centrate la noduri; n cazurile n care din considerente de ordin constructiv nu se pot evita prinderile excentrice, n calcul se va tine cont de solicitarile suplimentare ce apar; - cnd se nu se pot folosi subansamble prefabricate, se recomanda adoptarea unor sisteme static determinate (grinzi simplu rezemate, arce cu trei articulatii, ferme cu zabrele static determinate etc.). 3.2.6. n cazul utilizarii unor subansamble prefabricate, acestea vor fi obligatoriu verificate la actiunile provenite din transport si montaj, adoptndu-se schemele statice si gruparile de ncarcari corespunzatoare acestor faze de lucru. 3.2.7. Avnd n vedere valoarea redusa a eforturilor suplimentare ce iau nastere din cauza variatiei de temperatura, a uscarii sau umflarii lemnului, acestea nu se iau n considerare la calculul constructiilor din lemn.

3.2.8. Efectul favorabil al fortei de frecare nu se va lua n calcul dect n cazuri cu totul exceptionale, stabilite de catre proiectant, cnd se asigura n permanenta forta de compresiune printr-o supraveghere continua a constructiei; n acest caz, coeficientii de frecare, f, luati n calcul nu vor depasi valorile : - f 0,3 pentru suprafete frontale ; - f 0,2 pentru suprafete laterale. Nu se admite luarea n considerare a frecarii ntre piesele supuse la vibratii sau socuri. n cazul n care frecarea actioneaza cu efect defavorabil, coeficientul de frecare se va lua cu valoarea 0,6. 3.2.9. Elemente portante cu sectiune simpla ntinse din lemn trebuie sa aiba aria sectiunii nete (rezultanta n urma scaderii slabirilor din sectiune) de cel putin 4000 mm2 si minimum 2/3 din aria sectiunii brute. Grosimea sectiunii slabite trebuie sa fie de minimum 38 mm, iar a sectiunii brute de minimum 58 mm, n cazul elementelor solicitate la ntindere pentru care tensiunea normala maxima depaseste 70% din rezistenta de calcul la ntindere. 3.2.10. n cazul elementelor de rezistenta cu sectiune compusa, realizata din scnduri batute n cuie sau prin ncleiere, este necesar ca grosimea minima a unei piese (scnduri) sa fie de 24 mm si sa aiba aria sectiunii transversale de cel putin 1.400 mm2. Grosimea pieselor care alcatuiesc elementele compuse ncleiate nu este limitata inferior, iar superior se recomanda sa nu depaseasca 50 mm. 3.2.11. la grinzile ncovoiate trebuie evitate slabirile amplasate n zonele de solicitare maxima la forta taietoare; n cazurile n care acest lucru nu este posibil se recomanda ca adncimea maxima a chertarii n zona ntinsa de la reazem (fig.3.1.) sa se limiteze la valorile : a = 0,1 h cnd R / bh 0,5 N/mm2 ; a = 0,25 h cnd R / bh = 0,3 N/mm2 ; a = 0,5 h cnd R / bh 0,2 N/mm2 ; R fiind reactiunea, n N, iar b si h dimensiunile transversale, n mm. Observatie: Pentru valori intermediare ale raportului R / bh, a se va determina prin interpolare liniara. a = 0,3 h cnd h 180; a = 0,5 h cnd 120 mm < h < 180 mm; a = 0,5 h cnd h 120 mm; Observatie: Pentru marimea a se va adopta valoarea minima rezultata n urma aplicarii relatiilor (3.1) si (3.2). 3.2.12. Lungimea minima a chertarii (vezi fig. 3.1.) trebuie sa ndeplineasca conditiile : c h si 9; c1 9; 4a (3.3) Se recomanda ca taierea sa se faca oblic (linia punctata din figura 3.1). n cazul n care n apropierea reazemelor actioneaza forte concentrate cu valori mari se interzice executarea chertarilor. 3.3. Stabilirea deschiderii de calcul (3.2) (3.1)

3.3.1. Deschiderea de calcul a elementelor de constructie din lemn se va stabili n functie de tipul elementului de constructie, schema statica adoptata si natura reazemelor, astfel : 3.3.1.1. la grinzile simplu rezemate care sprijina pe zidarie direct sau prin intermediul unor centuri (fig. 3.2), deschiderea de calcul se va considera egala cu lumina golului majorata cu 5%; lungimea de rezemare a acestora direct pe zidarie se va determina prin calcul, astfel nct sa nu depaseasca rezistentele de calcul n lemn la compresiune perpendiculara pe fibre si va fi de minim 200 mm 3.3.1.2. La grinzile simplu rezemate care sprijina pe stlpi sau pe grinzi din lemn, deschiderea de calcul va fi egala cu distanta ntre axele elementelor de reazem. 3.3.1.3. Deschiderile de calcul la grinzile continue se vor considera egale cu distantele ntre axele reazemelor. 3.3.1.4. n cazul grinzilor cu contrafise (fig. 3.2.) deschiderea de calcul va fi : - pentru traveile 1 (n-1), lc = l0 + a; - pentru traveea n, lc = l0 + 1,5a (3.4) Fig. 3.3. Deschideri de calcul la grinzi cu contrafise 3.3.2. Elementele de sarpanta (astereala, sipci, capriori si pane) se calculeaza cu grinzi simplu rezemate, avnd deschiderea de calcul egala cu lumina ntre reazeme, majorata cu 10 cm,. nsa cel mult distanta ntre axele reazemelor. 3.4. Deformatii maxime admise 3.4.1. Deformatiile maxime finale ale elementelor ncovoiate, stabilite pe baza relatiei (3.5), nu vor depasi valorile deformatiilor maxime admise date n tabelul 3.1. 3.4.2. deformatiile maxime finale de ncovoiere (fig. 3.4.) se stabilesc cu relatia: fmax, final = f1 + f2 + fi + fc (3.5) n care: f1 - este sageata (deformatia transversala pe axa elementului) datorata ncarcarilor permanente; f2 - sageata datorata ncarcarilor temporare; fi - sageata datorata deformatiei mbinarilor; fc - contrasageata initiala a grinzii nencarcate, care se stabileste prin calcul ca fiind sageata grinzii ncarcata cu sarcinile permanente si cu din sarcinile utile. Tabelul 3.1. Valori ale deformatiilor maxime admise Elementul de constructie Valoarea deformatiilor maxime admise (fa), n functie de deschiderea de calcul (Ic), pentru elemente de constructie cu caracter:

Definitiv Grinzile planselor dintre etaje - cu finisaj din lemn; - cu finisaj din tencuiala Elemente de sarpanta: - astereala si sipci ; - pane si capriori - pane la dolii Rigle si stlpi la pereti: - cu finisaj din lemn ; - cu finisaj din tencuiala Sprosurile ferestrelor Ferme din lemn, cu grinzi cu inima plina : - cu mbinari cu tije ; - cu alte tipuri de mbinari Grinzi realizate prin ncleiere lc/400 lc/500 lc/500 lc/250 lc/300 lc/200 lc/200 lc/400 lc/150 Ic/250 lc/300

Provizoriu

Ic/200 lc/250

lc/250 lc/300

lc/200 lc/250

lc/350 lc/400

3.4.2.1. Sagetile f1,inst si f2,inst se stabilesc ca valori finale tinnd cont de fenomenul de fluaj si de umiditatea de echilibru a materialului lemnos, cu relatiile: f1 = f1,inst (1 + kdef) ; (3.6) f2 = f2,inst (1 + kdef) ; 3.4.2.2. Sagetile f1,inst si f2,inst se stabilesc pe baza ncarcarilor normate, neafectate de coeficientii ncarcarilor, pentru sectiunea bruta a elementului, lund n considerare modulul de elasticitate mediu E. 3.4.2.3. Valorile coeficientului kdef, n functie de durata de actiune a ncarcarilor si de clasa de exploatare a constructiei sunt date n tabelul 3.2. Tabelul 3.2. Valorile coeficientului kdef Nr. crt. Clasa de durata a ncarcarilor Clasa de exploatare a constructiei

1 si 2 1. 2. 3. Permanente Lunga durata Scurta durata 0,50 0,25 0,00

3 1,00 0,50 0,00

3.4.2.4. Deformatia din curgerea lenta a mbinarilor fi are valorile din tabelul 3.3., n functie de tipul mbinarilor si de diametrul tijelor. Tabelul 3.3. Valori ale deformatiilor (sagetilor) maxime din curgerea lenta a mbinarilor, fi Nr. Tipul mbinarii crt. 1. 2. mbinari prin chertare mbinari cu tije cilindrice : - cuie ; - buloane ; - suruburi . 3. Observatie : - d - reprezinta diametrul tijei; - L - efortul efectiv n tija; - Lcap - capacitatea de rezistenta minima a tijei. Comentariul C. 3.4.2. 3.4.3. Grinzile din lemn ncovoiate, alcatuite cu sectiune simpla si utilizate la elementele de constructie cu deschideri reduse (l 6,00 m) se realizeaza, n mod obisnuit, fara contrasageata. 3.4.4. La grinzile cu sectiune compusa solicitate la ncovoiere, precum si la grinzile cu zabrele, se executa o contrasageata egala cu sageata produsa de ncarcarile permanente plus jumatate din actiunile temporare cvasipermanente. Grinzile cu zabrele executate fara tavan suspendat se vor executa cu o contrasageata de minimum lc / 200 ( lc fiind deschiderea de calcul a grinzii). 3.5. Lungimi de flambaj si coeficienti de zveltete limita mbinari cu pene 0,5d(L/Lcap) 2,0 mm 0,1d + 1mm 2,0 mm 0,1d 2,0 mm 3,0 Deformatia maxima datorata curgerii lente a mbinarilor (mm) 1,5

3.5.1. Lungimile de flambaj, lf ale barelor cu sectiune simpla solicitate la compresiune se iau din tabelul 3.4 in functie de tipul legaturilor mecanice la capete. Tabelul 3.4. Lungimi de flambaj la bare comprimate axial Nr. crt. Lungimi de flambaj

Tipul de rezemare nod i: translatie si rotire mpiedicate

Simbol rezemare

1. nod k: translatie si rotire mpiedicate

lf = 0,65 x l

nod i: translatie mpiedicata si rotire libera

2. nod k: translatie si rotire mpiedicata

If = 0,80 x I

nod i: translatie mpiedicata si rotire libera

3. nod k: translatie mpiedicata si rotire libera

If = I

4.

nod i : translatie libera si rotire mpiedicata nod k: translatie si rotire mpiedicata

If = 1,20 x I

nod i : translatie libera si rotire partiala

5. nod k: translatie si rotire mpiedicata

If = 1,5 x I

nod i: translatie libera si rotire mpiedicata

6. nod k: translatie mpiedicata si rotire libera

If = 2,00 x I

nod i: translatie si rotire libera

7. nod k: translatie si rotire mpiedicata

If = 2,00 x I

3.5.2. Lungimile de flambaj, lf ale barelor grinzilor cu zabrele se iau conform tabelului 3.5. Tabelul 3.5.

Lungimi de flambaj la barele grinzilor cu zabrele Grinzi cu zbrele simple Lungimi de flambaj (lf) a elementelor Talpa Diagonale si montanti l

Schema grinzii

Directia de flambaj

n planul grinzii

transversal planului grinzii

l1

n care : l - lungimea elementului ntre nodurile teoretice de la capete l1 - distanta ntre nodurile fixate mpotriva deplasarii elementului transversal planului grinzii cu zabrelele Grinzi cu zabrele ncrucisate prinse ntre ele n punctul de intersectie Schema grinzii Directia de flambaj n planul grinzii n planul normal pe planul grinzii n cazul n care: Relatii ntre N1 si N2 Lungimea de flambaj (lf) a diagonalelor l1

N2< 0 N2 = 0 N2> 0; |N1| |N2| N2 > 0; |N1| > |N2|

l 0,8 x I

l1
0,8 x I

n care: N1- efortul la compresiune n bani ce se calculeaza la flambaj; N2 - efortul n contradiagonala, valorile pozitive reprezinta ntindere, cele negative compresiune |N1| si |N2| valorile absolute ale eforturilor N1 si N2 3.5.3. La structurile n cadre din lemn, lungimile de flambaj n planul cadrului pentru stlpi cu sectiune constanta se stabilesc n functie de conditiile de rezemare mecanica la extremitati. n plan normal pe planul cadrului, lungimile de flambaj ale stlpilor se vor lua egale cu distanta dintre legaturile ce mpiedica deplasarea pe aceasta directie.

3.5.4. Coeficientii de zveltete, f, ai elementelor comprimate, definiti ca raportul dintre lungimea de flambaj si raza de giratie corespunzatoare sectiunii elementului pe directia de calcul la flambaj, nu vor depasi valorile maxime admisibile, a, prevazute n tabelul 3.6. Tabelul 3.6. Coeficienti de zveltete maximi admisi Coeficienti de zveltete maximi admisi, a, pentru Constructii definitive 1. La grinzi cu zabrele si arce: - talpi, diagonale si montanti de reazem - celelalte elemente 2. 3. Stlpi principali Stlpi secundari (la pereti, luminatoare etc.) si zabrelele stlpilor cu sectiune compusa Contravntuiri [top] 150 175 120 150 200 175 200 150 175 Constructii provizorii

Nr.crt.

Denumirea elementelor

4.

Cap. 4. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPL

4.1. Relatii generale de calcul 4.1.1. Capacitatea de rezistenta a barelor simple din lemn, la diferite solicitari, se stabileste cu relatia generala de calcul : ; n care : Fi - este capacitatea de rezistenta a barei din lemn masiv la solicitarea i (ntindere, compresiune, ncovoiere, forfecare etc.) n N sau Nmm; - rezistenta de calcul la solicitarea i, stabilita n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, conform relatiei 2.1, n N/mm2 ; Si - caracteristica sectionala (arie, modul de rezistenta), n mm2 sau mm3; (4.1)

mi - coeficient de tratare (v. paragraful 4.1.2.). Comentariul C. 4.1.

4.1.2. Coeficientii de tratare, mT, (tab 4.1) introduc n calcul modificarea rezistentelor materialului lemnos n functie de metodele de prezervare, dimensiunile pieselor si clasa de exploatare a constructiilor. Tabelul 4.1. Valori ale coeficientilor de tratare, mT Clasa de exploatare a constructiei 1 si 2 1. 2. 3. Lemn netratat Lemn tratat pe suprafata Lemn tratat n masa avnd maximum 100 mm grosime, pentru : - modulul de elasticitate - alte caracteristici 4. Lemn ignifugat 0,90 0,70 0,90 0,95 0,85 0,90 1,00 1,00 3

Nr. crt.

Procedeul de tratare

4.1.3. Pentru a se evita supradimensionarea elementelor de constructie din conditia de stabilitate laterala, la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele maxime indicate n tabelul 4.2. Tabelul 4.2. Conditii de asigurare la flambaj lateral Nr. crt. 1. 2. 3. Raport maxim h/b 4/1 5/1 6/1

Conditii de asigurare la flambaj lateral Cnd nu exista reazeme intermediare pe latura comprimata Cnd se asigura rigidizarea laturii comprimate cu pane sau tiranti Cnd se asigura rigidizarea laturii comprimate prin platelajul elementului de planseu Cnd se asigura rigidizarea elementului n planul flambajului att n zona comprimata, ct si n zona ntinsa

4.

9/1

4.2. Bare solicitate la ntindere axiala paralela cu fibrele 4.2.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv solicitate la ntindere axiala paralel cu fibrele, Tr, n N se stabilesc cu relatia: 9; n care : - rezistenta de calcul a lemnului masiv la ntindere axiala, stabilita conform relatiei (2.1), n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; Anet - aria neta a sectiunii calculate, stabilita conform paragrafului 4.2.2.; mT - coeficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificata n tabelul 4.1. 4.2.2. Aria neta a sectiunii barei ntinse se calculeaza cu relatia : Anet = Abrut - Aslabiri (4.3) n care: Abrut - aria sectiunii brute a elementului, n mm2; Aslabiri - suma ariilor tuturor slabirilor cumulate pe maxim 200 mm lungime, n mm2. Aria neta a sectiunii de calcul si dimensiunile slabirilor sectiunii vor ndeplini conditiile prevazute n paragraful 3.2.9. 4.3. Bare solicitate la compresiune axiala paralel cu fibrele 4.3.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv, cu sectiune simpla, solicitate la compresiune axiala paralel cu fibrele, Cr n N, se stabileste cu relatia: ; n care : - rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune axiala, paralel cu fibrele, stabilita conform relatiei (2.1), n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; Acalcul - aria sectiunii de calcul a barei slabite, n mm2, stabilita conform relatiilor di paragraful 4.3.2. ; c - coeficient de flambaj, subunitar, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.3.3. ; mT - coeficient de tratare a lemnului, cu valorile specificate n tabelul 4.1. 4.3.2. Aria de calcul la barele comprimate se stabileste n functie de Abrut si Anet (aria bruta, respectiv neta a sectiunii celei mai solicitate), astfel: (4.4) (4.2)

- pentru sectiuni fara slabiri sau cu slabiri ce nu depasesc 25% din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de calcul la flambaj (fig. 4.1,a si b) - Acalcul = Abrut; - pentru sectiuni cu slabiri ce depasesc 25% din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj (fig. 4.1,b) - Acalcul = 4.Anet / 3 Abrut; - pentru sectiuni cu slabiri simetrice care sunt pe fete paralele cu directia de flambaj (fig. 4.1,c) - Acalcul = Anet. n cazul slabirilor nesimetrice care sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj (fig. 4.1,d), barele se calculeaza la compresiune excentrica, momentul rezultnd din aplicarea excentrica a fortei de compresiune. 4.3.3. Coeficientul de flambaj , c, cu valorile din tabelul 4.3 se calculeaza cu relatiile:

# 9; pentru 75 pentru (4.5)

> 75 n care :

- coeficientul de zveltete al barei, stabilit ca raportul dintre lungimea de flambaj lf si raza minima de giratie pe directia de flambaj considerata, i. Observatie: Coeficientul de zveltete , n functie de tipul barei, nu va depasi valorile din tabelul 3.6. Comentariul C. 4.3.3.3. 4.3.4. Lungimile de flambaj, lf, ale barelor comprimate se stabilesc n functie de conditiile de rezemare la capete si de legaturile pe lungimea barei care mpiedica deplasarea la flambaj, conform indicatiilor din paragraful 3.5. 4.3.5. Pentru barele la care f 10, influenta flambajului este nesemnificativa; relatia pentru calculul capacitatii de rezistenta la compresiune centrica paralel cu directia fibrelor este, n acest caz : ; (4.6)

n care caracteristicile sau semnificatiile din relatia (4.5). Tabelul 4.3. Valorile coeficientilor de flambaj c n functie de coeficientul de zveltete

0 1,000

1 1,000

2 1,000

3 0,999

4 0,999

5 0,998

6 0,997

7 0,096

8 0,995

9 0,993

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200

0,992 0,968 0,928 0,872 0,800 0,712 0,608 0,484 0,383 0,310 0,256 0,215 0,193 0,158 0,138 0,121 0,107 0,096 0,086 0,077

0,990 0,965 0,922 0,866 0,792 0,702 0,597 0,472 0,374 0,304 0,252 0,212 0,181 0,156 0,136 0,120 0,106 0,095 0,085 -

0,988 0,961 0,918 0,859 0,784 0,693 0,585 0,461 0,366 0,298 0,248 0,208 0,178 0,154 0,134 0,118 0,105 0,094 0,084 -

0,986 0,958 0,913 0,852 0,775 0,682 0,574 0,450 0,358 0,292 0,243 0,205 0,175 0,152 0,132 0,117 0,104 0,093 0,083 -

0,984 0,954 0,908 0,845 0,767 0,672 0,562 0,439 0,351 0,287 0,239 0,201 0,172 0,149 0,131 0,115 0,102 0,092 0,082 -

0,982 0,950 0,902 0,838 0,758 0,662 0,550 0,429 0,343 0,281 0,234 0,198 0,170 0,147 0,129 0,114 0,101 0,091 0,081 -

0,979 0,946 0,896 0,831 0,749 0,651 0,537 0,419 0,336 0,276 0,230 0,196 0,167 0,145 0,127 0,112 0,100 0,090 0,081 -

0,977 0,942 0,891 0,823 0,740 0,641 0,523 0,409 0,329 0,271 0,226 0,193 0,165 0,143 0,126 0,111 0,099 0,089 0,080 -

0,974 0,937 0,885 0,816 0,731 0,630 0,509 0,400 0,323 0,266 0,223 0,189 0,163 0,141 0,125 0,110 0,098 0,088 0,079 -

0,971 0,933 0,878 0,808 0,722 0,619 0,496 0,391 0,316 0,261 0,219 0,186 0,160 0,140 0,123 0,109 0,097 0,087 0,078 -

4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculara pe fibre 4.4.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv cu sectiune simpla, solicitate la compresiune perpendiculara pe directia fibrelor, Qr, n N, se stabileste cu relatia: 9; n care : (4.7)

- este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune perpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1) n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2 ; Ac - aria de contact dintre cele doua elemente (aria reazemului), n mm2 ; mT - coeficient de tratare al lemnului la compresiune, cu valorile specificate n tabelul 4.1. ; mr - coeficient de reazem, stabilit conform indicatiilor din paragraful 4.4.2. 4.4.2. Valorile coeficientului de reazem mr, se stabilesc n functie de relatia dintre dimensiunile elementului comprimat si cele ale elementului de reazem, astfel: - pentru elemente la care aria de contact este egala cu aria elementului comprimat (fig. 4.2,a), precum si la mbinari cu crestari laterale (fig. 4.2,b), mr = 1,00 ; - la piesele de rezemare (fig. 4.2,c si d), daca a h si a 10 cm, n mbinari cu pene prismatice care au fibrele dispuse normal pe fibrele elementelor mbinate (fig. 4.2, e), precum si la suprafetele de reazem ale constructiilor din lemn (fig. 4.2, g), mr = 1,60 ; - la striviri sub saiba, mr = 2,00. 4.5. Bare solicitate la strivire oblica 4.5.1. Capacitatea de rezistenta la strivire, Nr, n N, cnd forta de compresiune face un unghi cu directia fibrelor (fig. 4.2, f), se determina cu relatia :

; n care :

(4.8)

Cr - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), paralel cu directia fibrelor, n N, stabilita cu relatia (4.6), n care Acalcul este proiectia ariei de contact pe directia perpendiculara pe fibre; Qr - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), perpendicular pe directia fibrelor, n N, stabilita cu relatia (4.7), n care Ac este proiectia ariei de contact pe directie perpendiculara fibrelor piesei care se striveste, iar coeficientul de reazem, mr se stabileste conform paragrafului 4.4.2. ; - unghiul dintre directia fortei de compresiune (strivire) si directia fibrelor. Comentariul C. 4.5.

4.5.2. Capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi fata de directia fibrelor se poate stabili si cu relatia: ; n care: (4.9)

9;

(4.10) - este rezistenta la strivire paralela cu fibrele; - rezistenta la strivire perpendiculara pe fibre;

- unghiul de nclinare a fortei fata de directia fibrelor; As - aria de strivire; mT - coeficientul de tratare. 4.6. Bare solicitate la forfecare 4.6.1. Solicitarile de forfecare pot apare la elementele din lemn masiv cu sectiune simpla, sub forma de : - forfecare perpendiculara pe fibre la grinzile ncovoiate, solicitate de forte concentrate mari (fig. 4.2, i), sau la penele prismatice cu fibrele dispuse normal pe directia fibrelor pieselor mbinate (fig. 4.2, e) ; - forfecare n lungul fibrelor la mbinarile prin chertare pe lungimea pragurilor de forfecare (fig. 4.2, f), sau la penele prismatice cu fibrele dispuse n aceeasi directie cu fibrele elementelor mbinate (fig. 4.2, h). 4.6.2. Capacitatea de rezistenta la forfecare perpendicular pe directia fibrelor elementelor din lemn masiv cu sectiune simpla, Vr, n N, se stabileste cu relatia : (4.11) n care : este rezistenta la forfecare perpendiculara pe directia fibrelor stabilita cu relatia (2.1), n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; Af - aria sectiunii care se foarfeca, egala cu aria piesei care preia efortul (aria sectiunii grinzii sau a penelor), n mm2 ; mT - coeficient de tratare a lemnului, cu valoarea specificata n tabelul 4.1. 4.6.3. Capacitatea de rezistenta a pieselor de lemn masiv cu sectiune simpla la forfecare n lungul fibrelor, Fr, n N, se stabileste cu relatia : ; n care : (4.12)

9; este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu directia fibrelor, stabilita cu relatia (2.1), n functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2 ; Af - caracteristica sectionala a elementului (aria de forfecare), n mm2 ; mT - aceeasi semnificatie ca n relatia (4.9) mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare si excentricitatea de aplicare a fortei fata de directia pragului, precum si modul de producere a forfecarii (unilaterala sau bilaterala). Coeficientul de forfecare mf se calculeaza cu relatia : mf = 1 + . lp / e (4.13) n care : - este coeficientul ce tine cont de tipul forfecarii, cu valoarea de 0,25 pentru forfecare unilaterala si 0,125 pentru forfecare bilaterala (fig. 4.4.); lp - lungimea pragului de forfecare, limitata superior la 10 hch, n mm ; e - excentricitatea de aplicare a fortei de forfecare fata de axa neta a elementului, n mm. Fig. 4.3. Forfecare unilaterala (a) si bilaterala (b) 4.7. Bare solicitate la ncovoiere 4.7.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv cu sectiune simpla solicitate la ncovoiere Mr, n Nmm, se stabileste cu relatia: ; n care : - este rezistenta de calcul a lemnului masiv la ncovoiere statica stabilita cu relatia (2.1), n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; Wcalcul - modulul de rezistenta axial pentru sectiunea cea mai solicitata a elementului (Wbrut daca elementul nu prezinta slabiri n sectiunea de calcul, respectiv Wnet daca elementul are slabiri n zona de calcul); mT - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1. Observatie : La proiectarea elementelor din lemn solicitate la ncovoiere trebuie sa se respecte rapoartele dintre dimensiunile sectiunii transversale specificate n tabelul 4.2., pentru a se evita supradimensionarea elementelor de constructie din conditia de stabilitate laterala. Comentariul C. 4.7.1. (4.14)

4.7.2. Pentru grinzile scurte din lemn, actionate de ncarcari mari, n special de forte concentrate aplicate n apropierea reazemelor, se va face obligatoriu si verificarea la forta taietoare cu relatia (4.11). Comentariul C. 4.7.2. 4.7.3. Capacitatea de rezistenta a grinzilor ncovoiate la lunecare n zona cea mai solicitata din apropierea reazemelor, n planul determinat de axa neutra, Lr , n N, se stabileste cu relatia: 9; n care : este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu directia fibrelor, stabilita cu relatia (2.1) n functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2 ; b - latimea sectiunii n planul n care se calculeaza efortul, n mm; I - momentul de inertie axial brut al sectiunii n raport cu axa centrala de inertie perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor, n mm4 ; mT - coeficient de tratare al lemnului cu valoarea specificata n tabelul 4.1; S - momentul static al zonei care luneca n raport cu axa neutra, perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor, n mm3. 4.7.4. La elementele ncovoiate se verifica n mod obligatoriu si conditia de rigiditate (deformatie), cu relatia: fmax, final fadm (4.16) n care: fmax, final - este deformatia maxima finala din ncovoiere, stabilita cu relatia (3.5); fadm - deformatia maxima admisa, cu valorile din tabelul 3.1. 4.8. Bare solicitate la ncovoiere oblica 4.8.1. Barele simple din lemn masiv solicitate la ncovoiere oblica se verifica cu relatia : (4.15)

; n care:

(4.17)

si sunt componentele momentului ncovoietor efectiv (de calcul), corespunzatoare axelor centrale principale de inertie ale elementului, x-x , respectiv y-y (fig. 4.4), stabilite n functie de schemele de ncarcare si deschiderea de calcul a elementului, n Nmm;

si - capacitatile de rezistenta ale barei la ncovoiere statica pe directia celor doua axe centrale principale de inertie, x-x , respectiv y-y, stabilite cu relatia (4.12), n Nmm. La determinarea momentelor ncovoietoare efective, deschiderile de calcul ale elementelor se vor stabili conform indicatiilor din paragraful 3.3. Comentariul C. 4.8.

4.8.2. Deformatia maxima finala la elementele solicitate la ncovoiere oblica se calculeaza prin nsumarea vectoriala a deformatiilor maxime de pe cale doua directii principale, cu relatia:

; n care:

(4.18)

si se stabilesc cu relatia (3.5) n functie de schema de ncarcare si deschiderea de calcul a elementului, conditiile de exploatare, deformatia mbinarilor si de contrasageata initiala a elementului; fadm - sageata maxima admisibila, cu valorile din tabelul 3.1. 4.9. Bare solicitate la ntindere si ncovoiere (ntindere excentrica) Barele simple din lemn masiv solicitate la ntindere excentrica se verifica cu relatia:

; n care:

(4.19)

Tef - este ncarcarea axiala de calcul n bara, n N ; Tr - capacitatea de rezistenta a barei la ntindere centrica, stabilita cu relatia (4.2), n N; Mef - momentul ncovoietor de calcul, stabilit n raport cu axa centrala de inertie, perpendiculara pe directia de actiune a fortei, n Nmm ; Mr - capacitatea de rezistenta a barei la ncovoiere n raport cu aceeasi axa, stabilita cu relatia (4.14), n Nmm Bara se va verifica n zonele cele mai solicitate, pentru Mef maxim si Wef corespunzator, respectiv pentru Wef minim si Mef corespunzator. La determinarea momentului ncovoietor Mef, deschiderea de calcul a elementului se va stabili conform indicatiilor din paragraful 3.3. Aria neta a sectiunii de calcul, stabilita cu relatia (4.3), precum si dimensiunile sectiunii transversale vor ndeplini conditiile din paragraful 3.2.9.

Comentariul C. 4.9. 4.10. Bare solicitate la compresiune si ncovoiere (compresiune excentrica) 4.10.1. Barele simple din lemn masiv solicitate la compresiune excentrica se verifica n raport cu axa perpendiculara pe directia fortelor ce produc ncovoierea (x-x, n fig. 4.5), cu relatia:

9; n care :

(4.20)

Cef - este efortul axial de calcul n bara, n N ; Cr - capacitatea de rezistenta a barei la compresiune, stabilita cu relatia (4.4), n N; - momentul ncovoietor maxim final stabilit n raport cu axa centrala principala de inertie, perpendiculara pe directia de actiune a fortei, n Nmm, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2.; Mr - capacitatea de rezistenta a barei la ncovoiere n raport cu aceeasi axa, stabilita cu relatia (4.12), n Nmm. 4.10.2. Momentul ncovoietor efectiv final se calculeaza tinnd cont si de momentul ncovoietor secundar (moment de ordin inferior) produs de forta axiala de compresiune care actioneaza excentric fata de axa barei, cu relatia:

; n care:

(4.21)

Mef - este momentul ncovoietor maxim de calcul, stabilit n raport cu axa principala de inertie perpendiculara pe directia de actiune a fortei, n Nmm; la determinarea valorii momentului ncovoietor Mef, deschiderea de calcul a elementului se va stabili conform indicatiilor din paragraful 3.3.; Cef - efort axial de calcul n bara, n N; CE - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a momentului, n N, stabilit cu relatia: ; unde: E0,05 - este modulul de elasticitate caracteristic, cu valorile din tabelul 2.4., n functie de specia de material lemnos utilizata, n N/mm2; muE - coeficient al conditiilor de lucru cu valorile date n tabelul 2.5., n functie de esenta si de clasa de exploatare a elementului de constructie din lemn care se proiecteaza (4.22)

mT - coeficient de tratare al lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1; I - momentul de inertie axial n raport cu axa perpendiculara pe directia de aplicare a fortelor ce produc ncovoierea, n mm4; lf - lungimea de flambaj a barei, stabilita conform indicatiilor din paragraful 3.5., n mm. 4.10.3. n cazul valorilor mici ale lui cnd reprezinta mai putin dect 10% din Cef / Abrut, verificarea se face numai la compresiune cu flambaj, neglijndu-se influenta momentului ncovoietor. 4.10.4. Capacitatea de rezistenta a barei n plan normal pe planul ncovoierii se stabileste cu relatia (4.4). 4.10.5. Verificarea la lunecare a elementelor solicitate la compresiune cu ncovoiere se face cu relatia: 9; n care: Lr este capacitatea de rezistenta a barei la lunecare, stabilita cu relatia (4.15), n N; - forta taietoare de calcul, n N, stabilita n zona cea mai solicitata a elementului, n functie de schema de ncarcare a acestuia si de momentul ncovoietor efectiv final, stabilit cu relatia (4.21). 4.10.6. Prin utilizarea, n relatia 4.23, a fortei taietoare finale, , stabilita n functie de se introduce n calcul efectul de ordin 2, prin care se majoreaza forta taietoare de calcul datorita influentei reciproce a compresiunii si a ncovoierii. [top] (4.23)

Cap. 5. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE COMPUS

5.1. Definirea barelor compuse si principiul de calcul 5.1.1. Barele cu sectiune compusa sunt alcatuite din doua sau mai multe elemente (scnduri, dulapi, rigle, grinzi), suprapuse sau alaturate si solidarizate ntre ele prin diferite procedee de mbinare. 5.1.2. La calculul barelor din lemn cu sectiune compusa se tine seama de reducerea rigiditatii acestora fata de rigiditatea barelor cu sectiune simpla, datorita modului de comportare a tuturor elementelor de mbinare folosite pentru solidarizare (cu exceptia cleiului) si anume de a se deforma n timp sub actiunea solicitarilor de lunga durata la care sunt supuse. 5.1.3. La stabilirea capacitatii de rezistenta a barelor compuse, supuse la diferite solicitari, se introduce n calcul coeficientul de repartitie a ncarcarilor mR, care tine seama de posibilitatea de repartitie neuniforma a ncarcarilor n elementele componente ale sectiunii compuse. Pentru sectiuni compuse alcatuite din maximum trei elemente si la care mbinarile asigura conlucrarea elementelor componente, valorile coeficientului de repartitie sunt : - mR = 0,90 pentru solicitarile de ncovoiere, forfecare longitudinala, compresiune si ntindere n lungul fibrelor;

- mR = 1,00 pentru alte caracteristici. 5.2. Bare compuse solicitate la ntindere axiala 5.2.1. Capacitatea de rezistenta pentru fiecare element component, i , la ntindere axiala se stabileste cu relatia: 9; n care: Tr,i este capacitatea de rezistenta a elementului i, n N; - rezistenta de calcul a lemnului masiv la ntindere axiala, stabilita conform relatiei (2.1) n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2 ; Anet,i - aria neta a sectiunii de calcul pentru bara i, stabilita conform paragrafului 4.2.2., n mm2; mT - coeficientul de tratare a lemnului la solicitarea de ntindere axiala, cu valoarea specificata n tabelul 4.1; mR - coeficient de repartitie a ncarcarilor, cu valoarea 0,90, conform indicatiilor din paragraful 5.1.3. 5.2.2. Capacitatea de rezistenta a barei compuse solicitata la ntindere axiala se stabileste prin nsumarea capacitatilor de rezistenta ale elementelor componente stabilite cu relatia (5.1), n ipoteza n care toate elementele componente au acelasi modul de elasticitate EII: (5.1)

9;

(5.2)

5.2.3. Pentru verificarea fiecarui element al barelor compuse ntinse, forta efectiva de ntindere Tef,i se stabileste prin repartizarea fortei totale Tef proportional cu sectiunea bruta a barelor:

(5.3)

5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axiala 5.3.1. Alcatuirea barelor compuse comprimate Barele compuse solicitate la compresiune axiala se pot realiza sub forma de: - bare pachet, la care toate elementele sunt actionate la extremitati (fig. 5.1, a); - bare cu fururi continue (fig. 5.1, b) si bare cu eclise continue (fig. 5.1, c), la care numai elementele principale sunt actionate la extremitati; fururile si eclisele continue constituie elemente secundare care maresc rigiditatea barei ; - bare cu fururi scurte (fig. 5.1, d), la care elementele principale sunt amplasate distantat si asamblate ntre ele cu fururi scurte si izolate.

5.3.2. Calculul barelor compuse comprimate 5.3.2.1. Bare pachet a) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet n raport cu axa x-x normala pe rosturi, Crx, n N (vezi fig. 5.1, a), se stabileste cu relatia: ; n care: - este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune axiala, paralel cu fibrele, stabilita conform relatiei (2.1), n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n Nmm2; Acalcul - aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor componente ale barei; se recomanda ca aria slabirilor sa fie maxim 25% din aria bruta a barei; cx - coeficientul de flambaj, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.3.3., n raport cu axa x-x ; mT - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1. b) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet n raport cu axa y-y, paralela cu rosturile, Cry, n N (vezi fig. 5.1, a), se stabileste cu relatia: 9; n care : 9; , Acalcul si mT au aceleasi semnificatii ca n relatia (5.4); (5.5) (5.4)

cy - este coeficientul de flambaj, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.3.3., n raport cu axa y-y, n functie de coeficientul de zveltete transformat al barei 9; (5.6) 9; - este coeficientul de majorare a zveltetii barei compuse se stabileste cu relatia: , care se stabileste cu relatia:

9; n care :

(5.7)

k - este coeficientul de calcul, cu valorile din tabelul 5.1; b - dimensiunea sectiunii transversale a barei paralela cu rosturile, n mm;

h - dimensiunea sectiunii n sens perpendicular pe rosturi, n mm; r - numarul de rosturi de-a lungul carora elementele de mbinare deformndu-se pot permite lunecarea reciproca a elementelor componente ale barei; lf - lungimea de flambaj a barei, n mm; ne - numarul efectiv de sectiuni de forfecare, distribuite pe 1,00 m lungime de bara. Tabelul 5.1. Valorile coeficientului k Valorile coeficientului k pentru Nr. crt. Felul legaturilor Compresiune 1/10 d2 1/3 d2 1/15 d Compresiune si ncovoiere 1/5 d2 1/1,5 d2 1/10 d

1 2 3

Cuie Dornuri, suruburi si buloane din otel Dornuri de stejar

Observatie : d este diametrul tijei, n mm. c) Dispozitii constructive Tijele cilindrice se dispun n rnduri transversale, respectnd distantele prevazute n capitolul 6. distanta maxima ntre doua rnduri transversale de tije nu trebuie sa depaseasca de 6 ori grosimea elementului cel mai subtire din pachet; se dispun minim doua siruri de cuie n sectiunea transversala (fig. 5.2). Lungimea de ncastrare a cuielor va fi de minim 3a/4, n care a este grosimea celei mai subtiri piese din pachet. 5.3.2.2. Bare cu fururi lungi si bare cu eclise continue a. Capacitatea de rezistenta a barelor cu fururi lungi (vezi fig. 5.1, b) si a barelor cu eclise continue (vezi fig. 5.1., c), n raport cu axa x-x normala pe rosturi se stabileste cu relatia (5.4), n care Acalcul = Ap (aria elementelor principale) si cx se determina cu relatia (4.5), n care:

9; n care :

(5.8)

9;

(5.9)

Ipx - este momentul de inertie al elementelor principale n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa x-x, n mm4; Isx - momentul de inertie al elementelor secundare, n raport cu centrul de greutate al sectiunii dupa axa x-x, n mm4. b. Capacitatea de rezistenta a barelor cu fururi lungi (vezi fig. 5.1, b), si a barelor cu eclise continue (vezi fig. 5.1, c), n raport cu axa y-y, paralela cu rosturile se stabileste cu relatia (5.5), n care Acalcul = Ap (aria elementelor principale) si cy se determina cu relatia (4.5), n care: ; (5.10)

- coeficient de majorare a zveltetii barei compuse conform relatiei (5.7)

(5.11)

9; n care:

(5.12)

Ipy - este momentul de inertie al elementelor principale, n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa y-y, n mm4; Isy - momentul de inertie al elementelor secundare, n raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa y-y, n mm4. 5.3.2.3. Bare cu fururi scurte a. Capacitatea de rezistenta a barelor cu fururi scurte (vezi fig. 5.1, d), n raport cu axa x-x normala pe rosturi se stabileste cu relatia (5.4), n care Acalcul = Ap iar cx se determina cu relatia (4.5), n care:

9; n care:

(5.13)

ix se determina conform relatiei (5.9). b. Capacitatea de rezistenta a barelor cu fururi scurte (vezi fig. 5.1, d), n raport cu axa y-y paralela cu rosturile, se stabileste conform paragrafului 5.3.2.1., b), cu precizarea ca Acalcul = Ap iar cy se determina n functie de coeficientul de zveltete echivalent care se calculeaza cu relatia :

; n care :

(5.14)

- este coeficient de majorare a zveltetei barei compuse, care se stabileste cu relatia (5.7) ;

y - coeficientul de zveltete al barei n raport cu axa y-y conform relatiei (5.11). n - numarul de elemente principale componente ; 1 - coeficientul de zveltete al unui element izolat, dat de relatia :

l1 - distanta ntre doua fururi scurte; i1 - raza de giratie, n rapot cu axa y-y, a unui element izolat. Observatie : n cazul n care sectiunea compusa realizata cu fururi scurte are un numar redus de legaturi sau daca legaturile au o lungime redusa, se va determina att coeficientul de zveltete y ct si coeficientul de zveltete 1 (netinnd seama de legaturi si acceptnd ipoteza ca fiecare element lucreaza independent, 1 = f). 5.4. Bare compuse solicitate la compresiune si ncovoiere (compresiune excentrica) 5.4.1. Barele compuse realizate din elementele din lemn masiv, solicitate la compresiune cu ncovoiere n raport cu axa y-y, se verifica: a). La conditia de rezistenta n planul de actiune a momentului, cu relatia:

9; n care:

(5.15)

Cef - este ncarcarea axiala de calcul n bara, n N; Cr - capacitatea de rezistenta a barei la compresiune, stabilita cu relatia (4.4), n N, n care Acalcul = Ap (aria elementelor principale); - momentul ncovoietor maxim final, stabilit n raport cu axa y-y perpendiculara pe directia de actiune a fortelor, n Nmm, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2. ; - capacitatea de rezistenta de rezistenta a barei la ncovoiere, n raport cu axa y-y, n Nmm, stabilita cu relatia: 9; n care : kw - este coeficientul de reduce a modulului de rezistenta, ce tine seama de deformatiile mbinarilor, cu valorile : kw = 0,90 pentru barele cu un rost de lunecare; kw = 0,80 pentru barele cu doua sau mai multe rosturi de lunecare; (5.16)

- rezistenta de calcul a lemnului masiv la ncovoiere statica, stabilita cu relatia (2.1) n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2 ; - modulul de rezistenta n raport cu axa y-y, pentru sectiunea cea mai solicitata a elementului compus, n mm3; mT - coeficientul de tratare al lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1. b) La lunecare de-a lungul unui rost, forta de lunecare totala, Lt n N, de la extremitatea barei pna la sectiunea de moment maxim, stabilindu-se cu relatia:

; n care

(5.17)

S - este momentul static al sectiunii n raport cu axa neutra, perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor, n mm3; I - momentul de inertie brut al sectiunii n raport cu axa principala de inertie perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor, n mm4; - suprafata diagramei fortei taietoare de la reazemul barei si pna la mijlocul deschiderii, stabilita pe baza fortei taietoare finale, determinate conform indicatiilor de la paragraful 4.10.3; Lri - capacitatea de rezistenta a elementelor de mbinare dispuse pe jumatate din lungimea elemntului, n N, calculata cu relatia: Lri = fl . n . La (5.18) n care: fl - este factorul de distributie al fortei de lunecare la mijloacele de mbinare, egal cu 1/1,5 daca mijloacele de mbinare se distribuie uniform pe lungijmea grinzii si egal cu 1,0 daca distributia elemntelor de mbinare se face mpartind suprafata diagramei de forta taietoare n parti egale si dispunnd cte un element de mbinare la extremitatea dinspre reazem a fiecarei fractiuni de suprafata; n - numarul de elemnte de mbinare dispuse pe jumatate din lungimea elemntului; La - capacitatea de rezistenta a unui element de mbinare conform capitolului 6, n N. c) La conditia de stabilitate a barei n raport cu axa x-x (flambaj n afara planului de ncovoiere), capacitatea de rezistenta a barei compuse n raport cu aceasta axa, stabilindu-se cu relatia (5.4), cu observatia ca Acalcul = Ap (aria barelor principale), iar coeficientul de flambaj cx se va determina n functie de coeficientul de zveltete x, calculat cu relatiile (5.8) pentru bare cu fururi lungi si pentru bare cu eclise continue si (5.10) pentru bare cu fururi scurte. 5.4.2. Barele compuse solicitate la compresiune si ncovoiere n raport cu axa x-x se verifica : a). La conditia de rezistenta n planul de actiune al momentului ncovoietor, cu relatia :

; n care :

(5.19)

Cef - este ncarcarea axiala de calcul n bara, n N ; Crx - capacitatea de rezistenta a barei n compresiune, stabilita cu relatia (4.4), n N, lund Acalcul = Ap (aria elementelor principale) si coeficientul de flambaj cx calculat cu coeficientul de zveltete x, stabilit cu relatia (5.9); - momentul ncovoietor maxim final, stabilit n raport cu axa x-x, perpendiculara pe directia de actiune a fortei de ncovoiere si pe directia rosturilor, n Nmm, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2. ; Mrx - capacitatea de rezistenta a barei la ncovoiere, n raport cu axa x-x stabilita cu relatia (4.12), n Nmm; b). La conditia de stabilitate n raport cu axa y-y, conform paragrafelor 5.3.2.1., b pentru bare pachet, 5.3.2.2., b, pentru bare cu fururi lungi si pentru bare cu eclise continue si 5.3.2.3., b, pentru bare cu fururi scurte. 5.5. Bare compuse solicitate la ncovoiere 5.5.1. Alcatuirea barelor compuse ncovoiate Grinzile compuse solicitate la ncovoiere se pot realiza din doua sau mai multe piese din lemn suprapuse, mbinate longitudinal cu mijloace de mbinare ce pot prelua eficient fortele de lunecare dintre piesele mbinate, astfel ca grinda sa se comporte ct mai aproape de o grinda cu sectiune unitara. n mod obisnuit se folosesc ca elemente de mbinare: pene elastice(fig. 5.3), pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate longitudinal (fig. 4.3, h) sau transversal (fig. 4.3., e) fata de fibrele elementului, pene inelare netede sau dintate realizate din otel (fig. 5.3, b), buloane etc. 5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la ncovoiere 5.5.2.1. Capacitatea de rezistenta a grinzilor compuse solicitate la ncovoiere, Mr, n Nmm, tinnd cont de deformabilitatea mbinarilor, se stabileste cu relatia : ; n care: - este rezistenta de calcul a lemnului masiv la ncovoiere statica, stabilita cu relatia (2.1) n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2 ; - modulul de rezistenta corectat pentru sectiunea cea mai solicitata a grinzii, n mm3, stabilit cu relatia: 9; (5.21) (5.20)

kw - coeficient de reducere ce tine seama de deformabilitatea mbinarilor si care are valorile: kw = 0,8 respectiv 0,9 pentru grinzi din doua, respectiv trei elemente dispuse fara interspatiu ntre ele ; kw = 0,8respectiv 0,6 pentru grinzi din doua, respectiv trei elemente dispuse cu interspatiu ntre ele; Wnet - modulul de rezistenta al sectiunii nete a barei, considerata ca o grinda unitara, mbinarile fiind considerate indeformabile; mT - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1. 5.5.2.2. Verificarea rigiditatii (sagetii) la grinzile compuse ncovoiate se face cu relatia (4.14), cu observatia ca la determinarea deformatiei maxime finale se ia n calcul momentul de inertie corectat, stabilit cu relatia : Ic = ki . Ibrut (5.22) n care: ki - este coeficientul de reducere a momentului de inertie care tine cont de deformabilitatea mbinarilor, avnd valoarea 0,7; Ibrut - momentul de inertie al sectiunii brute n raport cu axa neutra, considernd ntreaga sectiune a barei. 5.5.2.3. Verificarea la forta taietoare, lund n considerare forta de lunecare la care trebuie sa reziste fiecare element de mbinare se face cu relatia: Lt Lri (5.23) n care: Lt este forta de lunecare totala pe jumatate din lungimea grinzii, n N, calculata cu relatia:

9;

(5.24)

S - momentul static al jumatatii de sectiune n raport cu axa neutra, perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor, n mm3; I - momentul de inertie brut al sectiunii n raport cu axa centrala principala de inertie perpendiculara pe planul de actiune al solicitarilor, n mm4 ; AT - suprafata diagramei de forta taietoare de la extremitatea barei si pna la mijlocul acesteia; n cazul grinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinta nfasuratoarea fortelor taietoare maxime pe o jumatate de grinda; Lri - capacitatea de rezistenta la lunecare a mijloacelor de mbinare, distribuite pe jumatate din lungimea grinzii, stabilita cu relatia (5.18). [top]

Cap. 6. CALCULUL SI ALCTUIREA MBINRILOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN LEMN

mbinarile elementelor din lemn masiv apar necesare datorita sortimentului limitat att ca lungime,ct si ca sectiune, care nu corespunde ntotdeauna cu deschiderile necesare si cu solicitarile din elementele de constructie. La constructiile din lemn, mbinarile se folosesc pentru: - realizarea unor sectiuni compuse, cnd sortimentul existent este insuficient pentru preluarea solicitarilor (vezi fig. 5.1 si fig. 5.3); - mbinarea n lung a pieselor din lemn mbinari de prelungire (fig. 6.1, a si b); - mbinari ntre piese la noduri sau la intersectii, executate atunci cnd doua sau mai multe piese fac un unghi ntre ele (fig. 6.1, c si d). 6.1. Clasificarea mbinarilor 6.1.1. Dupa modul de executie, mbinarile pot fi demontabile sau nedemontabile, executate pe santier sau n ateliere specializate, pe baza unor tehnologii moderne. 6.1.2. Dupa rolul pe care l au, mbinarile pot fi : - de solidarizare, care se prevad n vederea asigurarii stabilitatii relative a elementelor, transmit eforturi de care, n general, nu se tine seama n calcul si care se executa pe criterii constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, dornuri sau buloane la mbinarea de prelungire a barelor comprimate din figura 6.1, b sau solidarizarea cu scoabe la mbinarea din figura 6.1, c ; - de rezistenta, dimensionate pe baza de calcul la eforturile pe care le transmit. 6.1.3. Din punctul de vedere al deformatiilor initiale si n timp care se produc n mbinare, pot fi : - mbinari prin pasuire, la care efortul se transmite direct, fara piese de legatura, elementul principal al mbinarii fiind suprafata de contact; la aceste tipuri de mbinari deformatiile initiale sunt mari, datorita asezarii pieselor n mbinare, iar n timp deformatiile cresc foarte putin; - mbinari nepasuite (cuie, buloane, placute elastice) la care deformatiile sunt foarte mici n prima etapa si cresc mult n timp. 6.1.4. n functie de mijloacele de mbinare utilizate si de natura solicitarilor la care sunt supuse, pot fi: - mbinari prin chertare, solicitate la strivire si forfecare (vezi paragraful 6.3); - mbinari cu pene prismatice si pene inelare netede, cu dinti sau cu gheare, solicitate la strivire si forfecare (vezi paragraful 6.4); - mbinari cu tije cilindrice si cu pene lamelare, flexibile solicitate n principal la ncovoiere, iar elementele mbinate solicitate la strivire (vezi paragraful 6.5); - mbinari cu cuie si suruburi pentru lemn, solicitate la smulgere (vezi paragraful 6.6); - mbinari cu asamblaje mecanice care preiau diferite solicitari juguri, tiranti, elemente de reazem, piese pentru articulatii etc. (vezi paragraful 6.7) ;

- mbinari ncleiate, care lucreaza n principal la forfecare (vezi paragraful 6.8). 6.2. Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca mbinarile Pentru a satisface exigentele de performanta impuse, mbinarile trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - prin mijloacele de mbinare utilizate, trebuie sa se asigure o repartizare uniforma a eforturilor n elementele componente ale barelor compuse; suprasolicitarea unor elemente apare datorita inexactitatilor de executie a mbinarilor si a prezentei unor deformatii initiale inegale ; - sa se realizeze, pe ct posibil, fractionarea elementelor de transmitere a eforturilor (tije cilindrice sau lamelare, pene prismatice sau inelare etc.), asigurndu-se astfel un numar mai mare de sectiuni de lucru si prin urmare o rezistenta si o siguranta sporita a mbinarilor chiar n cazul prezentei unor defecte (noduri, crapaturi medulare etc.); - mbinarile trebuie astfel realizate nct sa se evite efectele defavorabile ale contractiei si umflarii si sa nu faciliteze aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau mpiedicarea aerisirii mbinarii); - tipul de mbinare ales trebuie sa se potriveasca cu materialul lemnos folosit si cu solicitarile din piese, de exemplu: mbinarile ncleiate nu se pot utiliza dect la lemn ecarisat sub forma de scnduri sau dulapi, avnd umiditatea de echilibru maxim 18%; mbinarile prin chertare transmit numai eforturi de compresiune la piese din lemn rotund sau din lemn ecarisat de tip grinzi sau rigle; mbinarile cu inele necesita material ecarisat de calitate superioara; nu se pot realiza constructii exterioare mbinate cu cuie, chiar n cazul protejarii acestora, ntruct ruginesc din cauza umiditatii relative mari a aerului exterior; - mbinarile trebuie astfel realizate nct sa nu reduca sensibil capacitatea de rezistenta a pieselor mbinate; slabirea sectiunii trebuie sa fie minima; - mbinarile trebuie astfel concepute nct sa fie usor de executat si ntretinut; se recomanda ca la realizarea constructiilor din lemn sa se aleaga tipuri de mbinari ce se pot realiza industrializat si se pot asambla usor pe santier (de exemplu: mbinari ncleiate, mbinari cu placute multi cuie, asamblaje metalice) sau care necesita manopera mai putin calificata (de exemplu: mbinari cu cuie sau buloane); - mbinarile trebuie astfel concepute nct sa se mentina axialitatea eforturilor n bare; excentricitatile prezente la noduri maresc sectiunile barelor datorita faptului ca acestea lucreaza la solicitari compuse (ntindere sau compresiune excentrica); - la calculul mbinarilor nu se iau n considerare fortele de frecare favorabile pentru comportarea elementelor de constructie n mbinari, datorate legaturilor de strngere (buloane sau cuie) deoarece acestea sunt n general de scurta durata ; - efectul favorabil al fortelor de frecare se ia n considerare n conditiile prevazute n paragraful 3.2.8.; - datorita modului de lucru diferit al diverselor tipuri de mbinari (diferente mari de deformatii initiale si n timp) nu este permisa pentru transmiterea aceluiasi efort folosirea mbinarilor de diferite tipuri; se permite transmiterea eforturilor prin diferite mijloace de mbinare, dar integral si succesiv. Comentariul C. 6.2. 6.3. mbinari prin chertare 6.3.1. Elemente generale

6.3.1.1. mbinarile prin chertare asigura transmiterea eforturilor de la o piesa la alta, direct pe suprafata de contact corespunzator pasuita. 6.3.1.2. mbinarile prin chertare se caracterizeaza prin deformatii mari n prima faza a solicitarii, pna la realizarea unui contact direct ntre suprafetele care transmit efortul si deformatii mai mici n faza a doua a solicitarii, dupa realizarea contactului dintre piese. 6.3.1.3. Piesele unei mbinari prin chertare se fixeaza ntre ele prin buloane, scoabe sau tiranti, care au rolul de a mentine contactul ntre suprafetele care transmit efortul si de a mpiedica deplasarile relative ntre piese. n calculul de rezistenta al mbinarilor prin chertare nu se tinea seama de eforturile pe care ar putea eventual sa le preia elementele de prindere, dar se tine seama de slabirile de sectiune pe care acestea le produc. 6.3.2. mbinari prin chertare la piese amplasate n prelungire 6.3.2.1. La realizarea mbinarilor de prelungire la piesele comprimate se recomanda respectarea datelor constructive prevazute n fig. 6.2. 6.3.2.2. Nu se recomanda mbinari prin chertare nesimetrice deoarece produc momente n bare datorita dezaxarii eforturilor. 6.3.2.3. Verificarea capacitatii de rezistenta a mbinarii este satisfacuta apriori ntruct .

6.3.2.4. Daca mbinarea este supusa si la moment ncovoietor, legaturile cu zbanturi sau buloane se verifica la actiunea acelui moment. 6.3.3. mbinari prin chertare la piese dispuse perpendicular 6.3.3.1. mbinarile transversale prin chertare pentru solidarizare se utilizeaza la rezemarea grinzilor pe stlpi, a stlpilor sau popilor pe talpi, a subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zabrele pe cosoroabe etc. La realizarea acestor mbinari trebuie sa se respecte datele constructive prezentate n figura 6.3. 6.3.3.2. Pentru asigurarea stabilitatii la deplasari laterale, mbinarea se rigidizeaza cu cepuri (fig. 6.3, a, c si e) sau scoabe (fig. 6.3, b si f). Pentru a se transmite efortul pe suprafata de contact, adncimea locasului va depasi cu 5 10 mm naltimea cepului. 6.3.3.3. Transmiterea efortului pe suprafata de contact dintre cele doua elemente se face prin strivire normala pe fibre la grinda, talpa, subgrinda, cosoroaba si n lungul fibrelor la stlpi si popi. n cazul utilizarii mbinarilor cu cep, la calculul suprafetei de contact se va scade suprafata cepului. 6.3.3.4. n cazul utilizarii lemnului rotund, rezemarea grinzii pe stlp se realizeaza prin chertarea cu tesitura a grinzii (vezi fig. 6.3, c); nu se recomanda chertarea fara tesirea grinzii (vezi fig. 6.3, d). 6.3.3.5. Capacitatea de rezistenta a mbinarilor la piese amplasate perpendicular se stabileste cu relatia: (6.1) n care : este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune (strivire) perpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1) n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2;

Ac - aria de contact dintre cele doua elemente (aria reazemului), n mm2, stabilita conform indicatiei din paragraful 6.3.3.3.; mT - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1; mr - coeficient de reazem , cu valoarea 1,60, daca sunt ndeplinite conditiile constructive prevazute n fig. 6.3. 6.3.3.6. La rezemarea popilor e talpi, daca Qri < Qef, pentru a nu mari dimensiunile elementului vertical, talpa se poate realiza din lemn de foioase (fag, stejar, salcm) sau se poate mari aria de contact prin dispunerea unor saboti (fig. 6.3, g) sau a unor cutii metalice (fig. 6.3, h). n cazul utilizarii sabotilor, acestia se fixeaza mpotriva deplasarii laterale prin buloane dispuse n gauri ovalizate, astfel nct transmiterea efortului sa se faca pe suprafetele de strivire si nu prin buloane. 6.3.4. mbinari prin chertare la piese amplasate sub unghiul 6.3.4.1. Date constructive a. n functie de marimea solicitarilor si de dimensiunile pieselor componente, mbinarile cu chertare frontala se realizeaza cu unul sau doua praguri. b. Tesirea pragurilor se realizeaza : - perpendicular pe elementul comprimat, la unghiuri < 30 (fig. 6.4, a si c); - la bisectoarea unghiului exterior dintre cele doua piese la unghiuri Comentariul C. 6.3.4.1. c. La mbinarile frontale cu prag simplu se vor avea n vedere urmatoarele date constructive (fig. 6.5, a): - naltimea pragului (adncimea chertarii) hc trebuie sa fie minim 2 cm la grinzi ecarisate, respectiv 3 cm la cele rotunde si maxim h/3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zabrele, respectiv h/4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zabrele sau la elementele cu o grosime mai mica de 8 cm ; - lungimea pragului lp trebuie sa fie : ; ; cm ; ; ; (fig. 6.4, b si d).

- pentru calculul mbinarii la forfecare, lungimea pragului se ia:

- buloanele de solidarizare se amplaseaza perpendicular pe talpa superioara, la valori ale unghiului < 30 si perpendicular pe tesitura, la valori si se pozitioneaza la mijlocul tesiturii; - subgrinda va fi astfel alcatuita nct buloanele sa treaca simetric fata de tesitura ei; -n cazul n care din calcul rezulta diametre mai mici, buloanele se vor lua cu diametrul minim l/25 din lungimea lor si cel putin 12 mm. d. mbinarile prin chertare ortogonala cu prag dublu se folosesc n cazul n care efortul din mbinare nu poate fi preluat de un singur prag, adncimea de chertare rezultata din calcul depasind adncimea maxima admisa (h/3 respectiv h/4). La o asemenea mbinare se impune conditia ca cele doua praguri sa lucreze concomitent, ceea ce poate obtine numai printr-o executie extrem de ngrijita.

La proiectarea mbinarilor frontale cu prag dublu se vor avea n vedere urmatoarele date constructive (fig. 6.5, b): - naltimea primului prag (adncimea chertarii) hc1, trebuie sa fie minim 2 cm la grinzile ecarisate, respectiv 3 cm la cele rotunde; - naltimea celui de al doilea prag, hc2, trebuie sa fie cu cel putin 2 cm mai mare dect naltimea primului prag si sa fie limitata superior n raport cu naltimea grinzii chertate la maxim h/3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zabrele, respectiv h/4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zabrele, sau la elementele cu o grosime mai mica de 8 cm; - lungimea pragurilor de forfecare lp1 si lp2 trebuie sa fie ; ; ; ; ; ;

- pentru calculul mbinarilor la forfecare, lungimea pragurilor se iar:

- la unghiuri de nclinare , este obligatorie montarea buloanelor de siguranta si a subgrinzilor; n acest caz se respecta aceleasi conditii ca la mbinarea prin chertare frontala cu prag simplu; - avnd n vedere eforturile relativ mari care actioneaza n mbinare, se recomanda ca centrarea nodului sa se faca dupa axa neta a talpii inferioare. e. La nodurile intermediare ale grinzilor cu zabrele se admite ca transmiterea eforturilor din zabrelele comprimate sa se faca prin intermediul unui calci (fig. 6.6.). 6.3.4.2. Calculul mbinarilor prin chertare frontala a. Capacitatea de rezistenta la strivire sub unghiul a unei mbinari prin chertare frontala cu prag simplu se stabilesc cu relatia:

(6.2) n care: Cr este capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), paralel cu directia fibrelor, n N, stabilita cu relatia: (6.3) Qr - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite) perpendicular pe directia fibrelor, n N, stabilita cu relatia: (6.4) - unghiul pe care l face pragul cu directia fibrelor elementului care se striveste; si - rezistentele de calcul ale lemnului masiv la compresiune paralela cu directia fibrelor, respectiv perpendiculara pe directia fibrelor, stabilite conform relatiei (2.1), n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2;

- proiectia suprafetei pragului pe directie paralela cu firele piesei care se striveste, n mm2; - proiectia suprafetei pragului pe directie perpendiculara cu fibrele piesei care se striveste, n mm2; mT - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1; mr - coeficient de reazem cu valoarea 1,60, conform indicatiilor din paragraful 4.4.2. b. La mbinarile frontale cu prag dublu, capacitatea de rezistenta totala de strivire se stabilesc ca suma a capacitatilor de rezistenta ale fiecarui prag n parte, determinate cu relatia (6.2): (6.5) c. La mbinarea frontala cu prag simplu, capacitatea de rezistenta a pragului la forfecare se stabileste cu relatia: (6.6) n care: este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu fibrele, stabilita cu relatia (2.1), n functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie; Af - aria pragului la forfecare, n mm2; Af = blf; mT - coeficient de tratare a lemnului cu valoarea specificata n tabelul 4.1; mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare si excentricitatea de aplicare a fortei fata de directia pragului, precum si modul de producere al forfecarii (unilaterala sau bilaterala), stabilit cu relatia (4.11). d. La mbinarea frontala cu prag dublu, capacitatea de rezistenta a pragurilor la forfecare se stabileste pentru fiecare prag n parte, astfel: - pentru primul prag, cu relatia: (6.7) - pentru al doilea prag, cu relatia : (6.8) n care: , mT, mf1, mf2 au semnificatiile din relatia (6.6); Af1 - aria de forfecare a primul prag, n mm2 ( Af1 = blf1 ) ; Af2 - aria de forfecare a celui de al doilea prag, n mm2 ( Af2 = blf2 ).

e. Fortele efective de forfecare care actioneaza asupra pragurilor se stabilesc ca proiectii ale fortelor de strivire pe directia pragurilor de forfecare, astfel: - la mbinarea frontala cu prag simplu, cu relatia : Fef = Nc ef cos - la mbinarea frontala cu prag dublu, cu relatiile : n care: Nc ef - ncarcarea efectiva de calcul, care actioneaza perpendicular pe prag; Nc ef 1 - ncarcarea efectiva de calcul aferenta primului prag, stabilita cu relatia: Nc ef 1 = Nc ef As1 / (As1 + As2) (6.12) - unghiul dintre cele doua bare ale mbinarii ; As1 - aria de strivire a primului prag, n mm2; As2 - aria de strivire a celui de-al doilea prag, n mm2. f. Capacitatea de rezistenta a talpii ntinse se stabileste cu relatia (4.2) daca elementul este solicitat la tensiune centrica (nodul se axeaza prin centrul de greutate al sectiunii nete, fig. 6.7, a) si cu relatia (4.19), daca elementul este solicitat la tensiune excentrica (nodul se axeaza prin centrul de greutate al sectiunii brute, fig. 6.7, b). g. Verificarea buloanelor de solidarizare se face cu relatia : (6.13) n care: Nef bulon este efortul axial din bulonul de solidarizare, care se determina cu relatia: Nef bulon = Nc tg( 60 - ) (6.14) Ncap bulon - capacitatea de rezistenta a bulonului de solidarizare, care se stabileste cu relatia: Ncap bulon = Anet R0t m0 (6.15) Nc - efortul axial efectiv de compresiune din mbinare, n N ; - unghiul dintre piesele care se mbina ; Anet - aria neta a bulonului de solidarizare, care se stabileste prin scaderea slabirii date de filet din aria bruta a bulonului, n mm2; R0t - rezistenta de calcul a otelului la ntindere, stabilita conform STAS 10108-94, n N/mm2; pentru primul prag : Fef 1 = Nc ef 1 cos (6.10) pentru al doilea prag : Fef 2 = Nc ef cos (6.11)

m0 - coeficient de lucru al bulonului n mbinare, cu valoarea 0,6, care tine cont de actiunea dinamica a ncarcarii si de deformatia bulonului n mbinare. nb - numarul de buloane. h. Verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre subgrinda si piesa de reazem (cosoroaba) se face cu relatia: Vef Qri (6.16) n care : Vef este reactiunea verticala n mbinare, n N; Qri - capacitatea de rezistenta la strivire perpendicular pe fibre a suprafetei de contact dintre subgrinda si cosoroaba, stabilita cu relatia (4.7). i. Numarul de cuie, n, necesar prinderii subgrinzii de talpa inferioara se determina cu relatia:

(6.17) n care : L este componenta orizontala a efortului din bulonul de solidarizare, n N, stabilita cu relatia: L = Nef bulon sin ; (6.18) La - capacitatea de rezistenta minima a unei tije, n N, stabilita conform indicatiilor din paragraful 6.5.

Comentariul C. 6.3.4.2.

6.4. mbinari cu pene prismatice din lemn si cu pene inelare metalice 6.4.1. mbinari cu pene prismatice din lemn 6.4.1.1. Date constructive a. Penele prismatice din lemn se folosesc la mbinarile de prelungire a unor piese tensionate sau la crearea de grinzi compuse, realizate din elemente suprapuse; aceste tipuri de pene nu se folosesc la nodurile fermelor. b. mbinarile cu pene prismatice din lemn se caracterizeaza prin: - deformatii mari n prima faza a ncarcarii, pna la realizarea contactului direct ntre suprafetele ntre care se transmit eforturile; - deformatii mici n timp.

c. mbinarile cu pene din lemn impun o executie ngrijita a lucrarii, cu abateri dimensionale minime. d. La mbinarile cu pene prismatice din lemn, elementele care se mbina pot fi n contact (fig. 6.8, b si d), sau cu interspatii ntre ele (fig. 6.8, a si c), asigurndu-se ventilarea pieselor. e. n functie de directia fibrelor penelor fata de directia fibrelor pieselor care se mbina, pot fi : - pene prismatice transversale reglabile (fig. 6.8, a); - pene prismatice longitudinale drepte (fig. 6.8, b si c); - pene prismatice longitudinale oblice (fig. 6.8, d). Penele prismatice transversale se realizeaza din lemn de foioase (stejar sau fag impregnate cu substante antiseptice) si sunt reglabile pentru a se asigura mpanarea, chiar dupa ce lemnul a suferit contractii. Fiecare pana transversala este alcatuita din doua piese avnd fiecare cte o fateta taiata oblic (cu nclinare 1/6 1/10) (vezi fig. 6.8, a). Pentru a se asigura reglarea lor, penele transversale se fac mai lungi dect piesele de mbinat cu 2 3 cm. Penele prismatice longitudinale drepte se executa din lemn de rasinoase fara noduri si alte defecte, avnd fibrele drepte si paralele cu fibrele pieselor de mbinat. Penele prismatice longitudinale oblice se executa similar celor drepte si prezinta avantajul ca nefiind solicitate la forfecare au o siguranta mai mare n exploatare, dar nu vor fi folosite dect n cazul n care preiau eforturi de un singur sens. f. Buloanele de strngere care mpiedica rasucirea penelor se dispun n general la mijlocul distantelor dintre pene. g. La mbinarile realizate cu pene prismatice din lemn se vor respecta urmatoarele date constructive : - raportul dintre lungimea penei lp si adncimea chertarii n grinda hc se recomanda sa fie mai mare sau egal cu 5; - adncimea chertarii hc n grinda va fi: minim 2 cm la grinzile ecarisate si 3 cm la cele rotunde; maxim h/5 la grinzile ecarisate si d/4 la cele rotunde;

- naltimea interspatiului c la grinzile compuse distantate (vezi fig. 6.8, a si c), va fi 3 4 cm; - la penele transversale reglabile trebuie ca fetele comune unei perechi de pene sa fie nclinate cu 1/6 1/10 fata de directia normala la grinda; - capetele penelor longitudinale trebuie taiate normal pe directia fibrelor, iar penele vor fi astfel dispuse nct fibrele lor sa aiba aceeasi directie cu cele ale pieselor de mbinat; - lumina ntre pene, n toate cazurile, trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea penei; - lungimea de forfecare a pragurilor pieselor mbinate, a, se ia n calcul egala cu lumina ntre pene (vezi fig. 6.8, a, b si c), cu exceptia mbinarilor cu pene oblice, la care se ia egala cu distanta de la capatul unei pene pna la mijlocul penei urmatoare (vezi fig. 6.8, d); n calcul, lungimea de forfecare a pragurilor pieselor mbinate se limiteaza la maximum 10hc. 6.4.1.2. Calculul mbinarilor cu pene prismatice din lemn

Calculul mbinarilor cu pene prismatice din lemn consta n: - verificarea penelor la strivire pe suprafetele de contact; - verificarea penelor la forfecare; - verificarea grinzii pe portiunea dintre doua pene la forfecare; - dimensionarea buloanelor de strngere a pieselor. a. Verificarea mbinarilor cu pene din lemn la strivire (fig. 6.9) se face cu relatia : Lef p Lcap s, (6.19) n care: Lef p - efortul de lunecare care actioneaza asupra unei pene, n N; Lcap s - capacitatea de rezistenta a unei pene determinata din conditia de strivire a acesteia, cu relatia: (6.20) n care: este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) paralela cu fibrele (la penele dispuse longitudinal) sau perpendiculara pe fibre (la pene dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), n functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; As - suprafata de strivire a penei, n mm2 ( As = bhc ); mT - coeficient de tratare a lemnului, cu valoarea specificata n tabelul 4.1; mr - coeficient de reazem, cu valoarea 1,00 pentru penele longitudinale si cu valoarea 1,60 pentru penele prismatice transversale. La penele dispuse oblic, capacitatea de rezistenta la strivire a unei pene se stabileste cu relatia:

(6.21) n care : este capacitatea de rezistenta a penei la strivire paralel cu fibrele, n N, stabilita cu relatia (6.20), n care ;

- capacitatea de rezistenta a penei la strivire perpendicular pe fibre, n N, stabilita cu relatia (6.20), n care ;

 - unghiul de nclinare a laturii scurte a penei (vezi fig. 6.8, d). b. verificarea la forfecare a penelor (fig. 6.10) se face cu relatia:

(6.22) n care: Lef p este efortul de lunecare care actioneaza asupra unei pene, n N;

- capacitatea de rezistenta a unei pene, n N, determinata din conditia de forfecare a acesteia, cu relatia:

(6.23) n care: este rezistenta la forfecare paralel cu fibrele (la pene dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), n functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; mT - coeficientul de tratare a lemnului, cu valoarea specificata n tabelul 4.1; mf - coeficientul de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare si excentricitatea de aplicare a fortei fata de directia pragului, precum si modul de producere a forfecarii (bilaterala n acest caz), avnd valoarea stabilita cu relatia (4.11); Af - suprafata de forfecare a penei:Af = lpbp; lp - lungimea penei, n mm; bp - latimea suprafetei de forfecare, n mm. c. Verificarea pieselor mbinate la forfecare pe portiunea dintre locasurile penelor (fig. 6.11) se face cu relatia:

(6.24) n care: Lef g - este efortul de lunecare care actioneaza pe portiunea respectiva de grinda, n N;

- capacitatea de rezistenta a grinzii pe portiunea dintre doua pene, determinata din conditia de forfecare, cu relatia:

(6.25) n care :

- este rezistenta la forfecare paralel cu fibrele, stabilita cu relatia (2.1) n functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; - suprafata de forfecare a grinzii ntre doua pene, n mm2 ( );

mT si mf au aceleasi semnificatii ca n relatia (6.23), cu observatia ca n acest caz forfecare este unilaterala; a - lungimea dintre doua locasuri consecutive ale pieselor mbinate, cu exceptia mbinarilor cu pene oblice, unde se ia egala cu distanta de la capatul unei piese pna la mijlocul penei urmatoare, n mm; b - latimea grinzii, n mm. d. Aria bruta a buloanelor de strngere se stabileste cu relatia:

(6.26) n care: ksl - este coeficientul ce tine cont de slabirile ce apar n zona filetata a bulonului, cu valoarea 1,25; - rezistenta de calcul la ntindere a otelului stabilita conform STAS 10108-94 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel, n N/mm2; m0 - coeficient de lucru al bulonului n mbinare, cu valoarea 0,9; qb - efortul din bulon (fig. 6.12), n N, care se determina cu relatia: Qb = Lef p (hc + c) / lp (6.27) n care: Lef p - este efortul de lunecare efectiv care actioneaza asupra unei pene, n N; hc - adncimea de chertare, n mm; c - interspatiul dintre elementele mbinate, n mm; lp - lungimea penei, n mm.

Comentariul C. 6.4.1.2.

6.4.1.3. Stabilirea numarului necesar de pene si distribuirea lor pe lungimea elementului a. Numarul necesar de pene se stabileste cu relatia :

(6.28) n care: Ltotal - lunecarea din ncovoiere pe ntreaga lungime a elementelor care se mbina, n N; - efortul minim capabil al unei pene, stabilit ca cea mai mica valoare rezultata n relatiile (6.20) si (6.23). b. Penele se distribuie n lungul grinzii astfel; - uniform pe ntreaga lungime a grinzii compuse; n acest caz ncarcarea penelor este inegala, ele prelund un efort mai mare sau mai mic n functie de pozitia pe care o au pe lungimea grinzii compuse si de variatia diagramei de lunecari pe lungimea elementului; pentru a se evita suprancarcarea unor pene peste efortul capabil, numarul de pene rezultat din calcul se majoreaza cu 50%; - la distantele variabile, stabilite prin mpartirea diagramei de lunecari n suprafete egale cu numarul de pene rezultat din calcul; fiecare pana se aseaza pe grinda, naintea diagramei de lunecari aferenta, pe care trebuie sa o preia; - la distantele egale pe o lungime de 2 0,4 din deschiderea grinzii, catre reazeme; pe distanta centrala de 0,2 din deschiderea grinzii, unde eforturile de lunecare sunt reduse, nu se dispun pene; n acest caz, numarul de pene rezultat din calcul se majoreaza cu 20%. 6.4.2. mbinari cu pene inelare netede, dintate sau cu gheare 6.4.1.2. Date constructive a. Penele inelare netede, dintate sau cu gheare se folosesc la executarea unor mbinari de piese ce se ntlnesc sub diferite unghiuri (la nodurile grinzilor cu zabrele sau la nodurile de cadru) la mbinari de prelungire ale barelor tensionate sau comprimate, precum si la realizarea unor grinzi compuse ncovoiate. b. mbinarile cu pene inelare necesita material lemnos uscat, ferit de variatii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate de contragere, deci se pot folosi numai la constructii acoperite) si se executa n ateliere sau fabrici dotate corespunzator realizarii unor operatiuni cu precizie ridicata. c. Penele inelare netede se executa din otel laminat sub forma unor inele taiate dupa generatoare (fig. 6.13) si se monteaza n locasuri create n elementele de mbinat, cu dispozitive mecanice. Sortimentul de pene inelare, netede, utilizate la mbinarea elementelor de constructie din lemn este prezentat n tabelul 6.1. d. penele inelare dintate (fig. 6.14) se executa dintr-o banda de otel n care se taie si se ascut dintii penei pentru a se usura patrunderea n lemn; aceste tipuri de pene se monteaza prin presare n elementele de mbinat, utiliznd prese speciale; ele sunt autoreglabile. e. mbinarile cu pene metalice se solidarizeaza cu buloane prevazute cu saibe, dispuse n centrul fiecarei pene, pentru a mentine contactul dintre suprafetele pieselor mbinate. Tabelul 6.1. Tipuri de pene inelare netede Caracteristici pene Caracteristici pene

P18 Diametrul interior, dp, mm naltimea penei, bp, mm Grosimea inelului, tp, mm Perimetrul penei, mm Greutatea pe bucata, kg Slabirea sectiunii dulapului, produsa de o pana, mm2 latura patratului, mm grosimea, mm Dimensiunile minime ale dulapurilor grosimea, mm latimea, mm 180 35 4 568 0,61 3.300 60 4 68 220

P16 160 30 3,5 505 0,41 2.500 60 4 68 200

P14 140 25 3 442 0,24 1.800 60 4 58 180

P12 120 25 3 380 0,20 1.600 60 4 58 160

P10 100 20 3 317 0,15 1.100 50 4 58 140

Dimensiunile saibei

f. La realizarea mbinarilor cu pene metalice trebuie sa se respecte urmatoarele date constructive: - penele inelare netede reglabile au fanta taiata dupa generatoare, z = (0.05 0.10) dp; fanta penei inelare netede trebuie sa se dispuna pe diametrul perpendicular pe directia efortului transmis n mbinare (vezi fig. 6.13, b); - penele metalice inelare netede trebuie sa patrunda simetric pe aceeasi adncime n cele doua elemente care se mbina; - penele inelare cu dinti si penele cu gheare patrund prin presare n elementele care se mbina, n functie de specia de lemn folosit; - latimea b a elementelor care se mbina cu pene metalice trebuie sa fie mai mare cu cel putin 40 mm dect diametrul interior al penelor (vezi fig. 6.13, b); - grosimea minima a a dulapurilor utilizati n mbinarile cu pene metalice trebuie sa fie cel putin 58 mm sau bp + 30 mm (vezi fig. 6.13, c); - penele metalice se vor amplasa astfel nct sa se respecte urmatoarele distante (fig. 6.15): - ntre centrele a doua pene consecutive s1 2dp ; - ntre centrul penei si capatul elementului de mbinat, taiat drept: s2 1,5 dp la elementele ntinse; s2 dp la elementele comprimate; - ntre centrul penei si capatul elementului de mbinat, taiat oblic: s3 1,25 dp la elementele ntinse;

 s3 0,75 dp la elementele comprimate; - la mbinarile unui element de constructie se vor folosi pene metalice de acelasi tip, diametru si naltime. 6.4.2.2. Calculul mbinarilor cu pene metalice inelare a. Verificarea penelor inelare netede se face cu relatia: (6.29) n care: Lef p - este efortul efectiv care actioneaza asupra unei pene, n N; - capacitatea de rezistenta minima a unei pene, n N, stabilita din conditia de strivire ( conditia de forfecare ( ), determinate cu relatiile: (6.30) ) si din

(6.31) n care: si sunt rezistentele la compresiune (strivire), respectiv forfecare, paralel cu fibrele, stabilite cu relatia (2.1), n functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, n N/mm2; As - suprafata de strivire, n mm2 (As = dp . bp); af - suprafata de forfecare, n mm2 ( );

mT - coeficient de tratare a lemnului, cu valorile specificate n tabelul 4.1; mu - coeficientul de utilizare a miezului de lemn din interiorul penei, cu valoarea 0,8; mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare si excentricitatea de aplicare a fortei fata de directia pragului, precum si natura efortului transmis de pana, care se calculeaza cu relatia: mf = 1+ . lf / e (6.32) n care: - este coeficient de neuniformitate a distributiei eforturilor unitare tangentiale pe suprafata de forfecare, cu valorile: - 0,125 pentru mbinarile care transmit eforturi de compresiune; - 0,250 pentru mbinari care transmit eforturi de tensiune:

lf - lungimea pragului de forfecare, n mm, care se ia : lf = dp; e - bratul de prghie al cuplului de forfecare, n mm, care se ia: - 0,25a pentru dulapi cu pene inelare pe o singura parte; - 0,50a pentru dulapi inelare pe ambele parti; a - grosimea dulapului, n mm; k - coeficientul de reducere a capacitatii de rezistenta a penelor, luat n calcul cu valorile din tabelul 6.2, cnd efortul ce actioneaza asupra unei pene face unghiul cu directia fibrelor piesei n care se produce efectul de strivire sau de forfecare. Tabelul 6.2. Valorile coeficientului k

0 1,0

20 0,9

40 0,7

60 0,5

80 0,4

Comentariul C. 6.4.2.2.

b. Capacitatea de rezistenta a penelor inelare dintate si a penelor cu gheare se stabileste de catre producator, pe baza de experimentari standardizate. c. Numarul necesare de pene inelare se determina cu relatia: (6.33) n care: Ntotal - este efortul axial total din bare ntinsa sau comprimata, respectiv lunecarea totala pe lungimea barei ncovoiate, n N; - capacitatea de rezistenta a unei pene, n N, stabilita ca valoarea minima din relatiile (6.30) si (6.31). d. La barele ntinse este obligatorie verificarea capacitatii de rezistenta a barei n sectiunea cea mai slabita, cu relatia (4.2), n care Anet se calculeaza n ipoteza ca toate slabirile (determinate de locasul penelor si de gaura pentru bulonul de strngere) sunt concentrate n aceeasi sectiune transversala. 6.5. mbinarile cu tije si cu pene lamelare flexibile 6.5.1. mbinari cu tije cilindrice, prevederi generale

6.5.1.1. Tijele cilindrice (cuie , dornuri, suruburi pentru lemn, buloane) sunt piese metalice sau din lemn, de forma cilindrica, introduse n elementele de mbinat n sens transversal directiei efortului pe care l transmit de la un element la altul (fig. 6.16). 6.5.1.2. mbinarile cu tije cilindrice se caracterizeaza prin: - deformatii initiale mici, contactul dintre suprafetele de transmitere a eforturilor fiind perfect la nceput; - deformatii finale mari, datorita contragerii lemnului la uscare. 6.5.1.3. Clasificarea mbinarilor cu tije se face n functie de diferite criterii: a. dupa modul de executie al mbinarilor, tijele pot fi: - introduse n locasuri pregatite n prealabil (buloane, dornuri, stifturi); - introduse prin batere sau nsurubare, fara pregatire prealabila a locasurilor (cuie cu d 6 mm, suruburi cu d 4 mm, unde d este diametrul tijei); - introduse prin batere sau nsurubare n gauri pregatite pe o parte din adncimea de patrundere (lgaura 0,75 ltija) si cu diametrul mai mic de 1 mm dect diametrul tijei (cuie cu d > 6 mm, suruburi cu d > 4 mm). Gaurile n care se introduc buloanele se realizeaza cu dgaura = dtija + 1mm, iar gaurile n care se introduc dornurile si stifturile se realizeaza cu dgaura = dtija - (0,8 ... 1,0 ) mm. b. n functie de modul de solicitare, mbinarile cu tije cilindrice pot fi simetrice (fig. 6.17, i) sau nesimetrice (fig. 6.17, II). c. Dupa numarul planurilor n care se poate produce deplasarea elementelor mbinate, se deosebesc mbinari cu o singura sectiune de forfecare (fig. 6.17, c), cu doua sectiuni de forfecare (fig. 6.17, a) sau cu mai multe sectiuni de forfecare (fig. 6.17, b si d).

Comentariul C. 6.5.1.3.

6.5.1.4. La mbinarile cu cuie sau dornuri se monteaza buloanele de strngere (circa 25% din numarul total de tije) necesare pentru strngerea etansa a pachetului de elemente, n timpul executarii lucrarilor si pentru a preveni desfacerea rosturilor n procesul exploatarii din cauza deformarii datorate contractiei lemnului. 6.5.2. Tipuri de tije cilindrice 6.5.2.1. Cuiele pentru constructii din lemn (STAS 2111-90) au diametrul cuprins ntre 1,8 8,0 mm si lungimea ntre 30 250 mm. Grosimea minima a celei mai subtiri piese care se mbina cu cuie trebuie sa fie cel putin 4d, pentru a nu crapa piesele n momentul n care se bat cuiele. La batere, cuiele pot avea lungimea egala cu grosimea pachetului de strns, pot depasi grosimea pachetului (deci ies pe partea opusa), sau pot ramne necate (fig. 6.18.).

Pentru a lua n considerare sectiunea de forfecare, cuiul trebuie sa patrunda n piesa respectiva cu cel putin 3,5d (lungime efectiva, fara vrful cuiului de 1,5d, care se considera ca nu lucreaza la transmiterea eforturilor, fig. 6.18, c). La stabilirea lungimii necesare a cuielor (vezi fig. 6.18) se ia n calcul grosimea pieselor care se mbina, eventualele rosturi ce pot apare ntre piesele care se mbina (cu latimea de aproximativ 2 mm), vrful cuiului si adncimea minima de patrundere n ultima piesa: Lnec cui = n.c + (n-1).2 + (3,5 + 1,5).d (6.34) n care: n - numarul de piese din pachet; c - grosimea pieselor; d - diametrul tijei. n cazul n care lungimea efectiva a cuielor depaseste grosimea pachetului de strns (vezi fig. 6.18, b) la calculul capacitatii de rezistenta a tijelor se ia n considerare grosimea ultimei piese care se mbina redusa cu 1,5d, ntruct fibrele se rup la iesirea cuiului din piesa respectiva. 6.5.2.2. Buloanele se executa din otel beton OB 37, cu cap si piulita de strngere, cu diametrele otelului beton neted folosit n constructii (d = 12 25 mm). Diametrul bulonului se alege n mod obisnuit (1/30 1/40).l , unde l este grosimea pachetului care se strnge, dar minimum 12 mm. 6.5.2.3. Suruburile pentru lemn pot fi: cu cap bombat crestat (STAS 1451-80), cu cap necat crestat (STAS 1452-80), cu cap seminecat (STAS 1453-80), cu cap hexagonal (STAS 1454-80) sau cu cap patrat (STAS 1455-80). 6.5.2.4. Dornurile au diametrele otelului beton si vrful ascutit pentru a patrunde usor n piesele din lemn. 6.5.3. Date constructive privind mbinarile cu tije cilindrice elastice 6.5.3.1. Buloanele, suruburile si dornurile se dispun pe un numar par de rnduri longitudinale, pentru a evita amplasarea unui rnd de tije n zona centrala slaba a inimii lemnului. 6.5.3.2. Cuiele se dispun att pe un numar par, ct si impar, pe rnduri, drept, n zig - zag sau pe diagonala (fig. 6.19). 6.5.3.3. Distantele minime de asezare a tijelor (stabilita prin ncercari pe modele, astfel nct piesele din lemn sa nu se despice la batere sau n exploatare) sunt date n tabelele 6.3 si 6.4, n care: s1 - este distanta ntre axele tijelor n lungul fibrelor elementului n care se bat cuiele (pe directia efortului); s2 - distanta de la tije pna la capatul elementului din lemn, n sensul longitudinal al fibrelor; s3 - distanta ntre tije pe directia transversala a fibrelor; s4 - distanta ntre ultimul rnd de tije si marginea elementului din lemn, pe directia transversala a fibrelor.

Comentariul C. 6.5.3.3.

Tabelul 6.3. Distante minime de amplasare a buloanelor, suruburilor pentru lemn si dornurilor Buloane, suruburi si dornuri de otel lp s1 >10d 7d 10d 6d

mbinari cu:

Dornuri de stejar >10d 5d 10d 4d

Grosimea pachetului Distante minime n lungul fibrelor ntre axele tijelor Din axa tijei extreme la marginea piesei ntre axele tijelor Din axa tijei extreme la marginea piesei

s2

7d 3,5d 3d

6d 3,5d 2,5d

5d 3d 2,5d

4d 2,5d 2,5d

Distante minime transversal pe fibre

s3

s4

6.5.3.4. La prinderile n noduri ale barelor grinzilor cu zabrele respectarea regulilor de distributie a tijelor este obligatorie pentru fiecare piesa n parte (fig. 6.20). Tabelul 6.4. Distante minime de amplasare a cuielor Cuie batute fara gaurire prealabila Cuie batute n: Siruri longitudinale sau n zig-zag c s1 10d 15d =4d 20d Siruri oblice

Grosimea celei mai subtiri piese ntre axele cuielor Din axa cuielor extreme la marginea piesei ntre axele sirurilor de cuie De la sirul marginal de cuie

10d 15d

=4d 20d

Distante minime n lungul fibrelor

s2

15d

15d

Distante minime perpendicular pe directia fibrelor

s3 s4

4d 4d

3d 6d (5d)

la marginea piesei Cuie batute cu gaurire prealabila ntre axele cuielor Din axa cuielor extreme la marginea piesei ntre axele sirurilor de cuie De la sirul marginal de cuie la marginea piesei

s1 s2 s3

10d

15d

10d

15d

Distante minime n lungul fibrelor

10d

10d

Distante minime perpendicular pe directia fibrelor

4d

3d

s4

4d

6d (5d)

Observatii : Pentru valorile lui c cuprinse ntre 4d si 10d, valorile lui s1 se interpoleaza liniar. Distantele trecute n paranteza sunt pentru lemnul de fag si stejar. 6.5.3.5. n cazul baterii ncrucisate a cuielor, daca capetele lor patrund n piesa centrala din ambele parti pe o adncime mai mica dect 2c/3 (fig. 6.21, a), distantele ntre cuie se stabilesc independent, iar daca patrund pe o adncime mai mare sau egala cu 2c/3, distantele se stabilesc tinnd cont de cuiele de pe ambele parti ale pachetului de mbinat (fig. 6.21,b). 6.5.3.6. La mbinarile cu cuie, pentru fixarea unei piese trebuie prevazute cel putin patru cuie, iar n nodurile n care prinderea pieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie prevazut cel putin un bulon de strngere cu diametrul d = 12 mm. 6.5.3.7. mbinarile de prelungire la piese ntinse nu se admit a fi realizate cu cuie. 6.5.4. Capacitatea de rezistenta a mbinarilor cu tije 6.5.4.1. Capacitatea de rezistenta a unei mbinari cu tije Lcap i, n N, se stabileste cu relatia: Lcap i = . Lmin t . nt . nf . mT . mu . mR (6.35) n care: - este coeficientul partial de siguranta stabilit conform paragrafului 6.5.4.2; Lmin t - capacitatea de rezistenta minima a unei tije, ntr-o sectiune de forfecare, n N, stabilita conform paragrafului 6.5.4.3; nf - numarul sectiunilor de forfecare n care lucreaza tijele; nt - numarul de tije; mT - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1;

mu - coeficientul conditiilor de lucru, definit n functie de conditiile de microclimat n care functioneaza mbinarea cu tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1 de exploatare a constructiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a constructiei si cu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a constructiei; mR - coeficientul care introduce n calcul repartitia neuniforma a ncarcarilor la tije, cu valorile stabilite n paragraful 6.5.4.5. 6.5.4.2. Coeficientul partial de siguranta are valorile din tabelul 6.5, stabilite n functie de tipul tijelor si de clasa de durata a ncarcarilor. Tabelul 6.5. Valori ale coeficientului Valorile coeficientului pentru Buloane si dornuri 0,70 0,85 1,00 Cuie si suruburi pentru lemn 0,60 0,70 0,85

Clasa de durata a ncarcarilor

Permanente Lunga durata Scurta durata

6.5.4.3. Capacitatea de rezistenta a unei tije, Lcap t, n N, ntr-o sectiune de forfecare, pentru lemn de pin, molid si brad, cnd efortul actioneaza paralel cu directia fibrelor, se stabileste n functie de tipul si diametrul tijei, modul de lucru al mbinarilor (simetrice sau asimetrice), posibilitatea de cedare a mbinarii (prin strivirea lemnului sau prin ncovoierea tijei), dimensiunea pieselor de lemn din mbinare, conform relatiilor din tabelul 6.6. 6.5.4.4. Valorile din tabelul 6.6 sunt valabile pentru lemnul de pin, molid si brad. Pentru alte specii de lemn, valorile din tabelul 6.6 se vor multiplica cu coeficientul ke pentru solicitarile Lcap c si Lcap m si cu coeficientul (ke)1/2 pentru solicitarea Lcap nc, dat n tabelul 6.8. Tabelul 6.6. Capacitatea de rezistenta a unei tije cilindrice pentru o sectiune de forfecare Capacitatea de rezistenta a tijelor n N, pentru : Tipul mbinarii Conditia de calcul Cuie Buloane, suruburi si dornuri de otel 4cd Dornuri de stejar

mbinari simetrice

Strivirea elementelor centrale Lcap c Strivirea elementelor marginale Lcap m

4cd

2cd

5ad

5ad

3ad

mbinari nesimetrice

Strivirea elementelor centrale Lcap c Strivirea elementelor marginale Lcap m ncovoierea tijei Lcap nc

3cd

3cd

2cd

5ad

5ad

3ad

mbinari nesimetrice si simetrice Notatii :

30d2

20d2

5d2

c - grosimea celei mai subtiri piese centrale, n mm; a - grosimea celei mai subtiri piese marginale, n mm; d - diametrul tijei cilindrice, n mm. Observatii : 1. n relatia (6.35) se va introduce valoarea minima a capacitatii de rezistenta a tijei, stabilita ca minimum ntre Lcap c , Lcap m , Lcap nc. 2. n cazul n care directia efortului din tije face un unghi cu directia fibrelor elementelor asamblate, valorile eforturilor din tabelul 6.6 se vor nmulti cu: - coeficientul k din tabelul 6.7 pentru eforturile Lcap c si Lcap m ; - coeficientul (k)1/2 pentru efortul Lcap nc. 6.5.4.5. Coeficientul k introduce n calcul posibilitatea repartitiei neuniforme a ncarcarilor n tije si are valoarea: - mR = 0,90 pentru mbinari cu cuie si suruburi pentru lemn; pentru mbinari cu dornuri si buloane dispuse pe doua rnduri, cu minimum doua buloane pe un rnd; - mR = 0,80 pentru mbinari cu dornuri si buloane dispuse pe patru rnduri, cu minimum trei buloane pe un rnd. Tabelul 6.7. Valorile coeficientului k Valorile coeficientului k pentru tije de otel cu diametrul (mm) de: 6,5 1,00 1,00 8,5 1,00 0,98 10 1,00 0,95 12 1,00 0,95 16 1,00 0,90 20 1,00 0,90 25 1,00 0,90

Unghiul (grd) 0 30

Dornuri de stejar 1,00 1,00

60 90 Tabelul 6.8.

1,00 1,00

0,90 0,85

0,80 0,75

0,75 0,70

0,70 0,60

0,65 0,55

0,60 0,50

0,80 0,80

Valorile coeficientului ke Fag, frasin, mesteacan, carpen 1,10

Specia

Pin, molid, brad 1,00

Gorun, stejar, salcm, cer 1,30

Plop, salcie 0,80

ke

6.5.4.6. La barele tensionate este obligatorie verificarea capacitatii de rezistenta n sectiunea cu slabiri maxime, utiliznd relatia (4.2) pentru bare cu sectiunea simpla si relatia (5.1) pentru bare cu sectiunea compusa.

Comentariul C. 6.5.4.

6.5.5. mbinari cu pene lamelare flexibile - prevederi generale 6.5.5.1. penele lamelare flexibile (fig. 6.22) sunt piese din otel sau lemn de esenta tare (stejar), de forma lamelara, care se introduc transversal n piesele mbinate pentru a mpiedica deplasarea relativa longitudinala a pieselor n contact; se folosesc la realizarea grinzilor cu sectiune compusa solicitate la ncovoiere, precum si la unele tipuri de grinzi cu zabrele, pentru alcatuirea sectiunii compuse a talpii comprimate. 6.5.5.2. mbinarile cu pene flexibile se executa mecanizat, locasurile fiind realizate cu o masina electrica de daltuit. 6.5.5.3. n cazul folosirii penelor flexibile din lemn, acestea trebuie sa aiba umiditatea n timpul asamblarii de 8 10% si trebuie astfel confectionate si montate nct sa fie solicitate la forfecare transversal pe fibre. Etanseitatea contactului dintre placuta din lemn si peretii locasului trebuie sa fie asigurata prin confectionarea mecanizata a penelor de dimensiuni tip, prin calibrarea masinii electrice care realizeaza locasurile, precum si prin utilizarea proprietatii lemnului uscat de a se umfla normal pe fibre n cazul umezirii ulterioare. 6.5.6. Date constructive privind mbinarile cu pene lamelare flexibile 6.5.6.1. Adncimea locasului hc n fiecare grinda trebuie sa fie cu 1 mm mai mare dect jumatate din lungimea lamelei si maxim 1/5 din naltimea fiecarei grinzi componente. 6.5.6.2. La penele flexibile din lemn se vor respecta urmatoarele date constructive: - 10 tp 15 mm; se recomanda tp = 12 mm; - hp 4,5 tp;

- bp = b, pentru pene care strabat complet latimea grinzii, folosite n cazul n care latimea b a grinzii este mai mica de 150 mm (fig. 6.22, b); - bp = 0,5 b + 0,3 hp, pentru pene care se dispun pe o parte si pe alta a grinzii (fig. 6.22, c), folosite n cazul n care latimea b a grinzii este mai mare de 150 mm; - a 9tp. 6.5.6.3. La penele flexibile din otel se vor respecta urmatoarele date constructive: - tp = 4 6 mm; - hp = (10 12) tp; - bp = b ; - a (25 30) tp. 6.5.7. Capacitatea de rezistenta a mbinarilor cu pene lamelare flexibile 6.5.7.1. Capacitatea de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn, Lcap min, n N, se determina ca valoare minima din conditia de strivire a lemnului si din conditia de ncovoiere a penei, stabilite cu relatiile: - din conditia de strivire a lemnului: (6.36) - din conditia de ncovoiere a penei : (6.37) n care: si sunt rezistentele de calcul la compresiune perpendicular pe fibre, respectiv la ncovoiere statica pentru lemnul de stejar, stabilite cu relatia (2.1), n N/mm2; bp - latimea penei, n mm; hp - naltimea penei, n mm; tp - grosimea penei, n mm; mT - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate n tabelul 4.1; ms - coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire pe naltimea penei, cu valoarea 0,6; mi - coeficient de variatie al eforturilor unitare din ncovoiere, cu valoarea 0,5. 6.5.7.2. Capacitatea de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din otel se stabileste din conditia de strivire a lemnului din elementele mbinate, cu relatia:

(6.38) n care : - este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) paralel cu fibrele pentru esenta de lemn din care sunt realizate elementele care se mbina, stabilita cu relatia (2.1); bp, hp si mT au aceeasi semnificatie ca n relatiile (6.36) si (6.37); ms|| - coeficientul de variatie pe naltimea penei a distributiei eforturilor de strivire paralel cu fibrele elementelor care se mbina, cu valoarea 0,3. 6.6. mbinari cu tije solicitate la smulgere 6.6.1. Date constructive 6.6.1.1. mbinarile cu cuie si suruburi pentru lemn solicitate la smulgere (fig. 6.23) se utilizeaza, n special, pentru sustinerea elementelor de tavan suspendat. Nu se admit aceste tipuri de mbinari n cazul n care tijele necesita gaurire prealabila, sau n cazul aplicarii dinamice a ncarcarilor. 6.6.1.2. La alcatuirea mbinarilor cu tije cilindrice solicitate la smulgere trebuie respectate urmatoarele date constructive: - lungimea de ncastrare a cuiului, ls, n mm, fara a tine seama de vrf (1,5d), trebuie sa fie: ls 10d ; ls 2a ; (6.39) d fiind diametrul cuiului, n mm, iar a grosimea elementului care se sustine, n mm; - lungimea de ncastrare a suruburilor, ls , n mm, trebuie sa fie: ls 0,6.l (6.40) l fiind lungimea tijei surubului, n mm; - grosimea a a elementului sustinut trebuie sa fie cel putin 4d; pentru o grosime mai mica a lui a, strivirea sub capul surubului trebuie prentmpinata cu ajutorul saibelor; - cuiele si suruburile se dispun astfel nct sa se evite despicarea lemnului, respectndu-se distantele minime prevazute n paragraful 6.5.3.3; - n cazul utilizarii unui singur rnd de tije, se recomanda ca acestea sa se amplaseze, respectnd distantele minime, descentrat fata de axul elementului n care si transmit efortul pentru a se evita zona centrala, medulara, cu fisuri si crapaturi de crestere (vezi fig. 6.23). 6.6.2. Capacitatea de rezistenta a mbinarilor cu tije solicitate la smulgere 6.6.2.1. La mbinarile cu cuie solicitate la smulgere capacitatea de rezistenta a unei tije, Ncap s, n N, se stabileste cu relatia: (6.41) n care:

dc - este diametrul cuiului n mm; pentru cuie cu diametrul mai mare de 5 mm se ia dc = 5 mm; ls - lungimea de ncastrare a cuiului, n mm, stabilita conform paragrafului 6.6.1.2; - rezistenta la smulgere a unui cui, n N/mm2, cu valoarea specificata n tabelul 6.9; mT - coeficient de tratare al lemnului cu valoarea specificata n tabelul 4.1. 6.6.2.2. La mbinarile cu suruburi pentru lemn solicitate la smulgere, capacitatea de rezistenta a unei tije, Ncap s, n N, se stabileste cu relatia: (6.42) n care: ds - este diametrul surubului, n mm; ls - lungimea de ncastrare a surubului, n mm, care se ia n considerare numai pe portiunea filetata, conform recomandarilor din paragraful 6.6.1.2; si mT au aceeasi semnificatie ca n relatia (4.2).

Comentariul C. 6.6.

Tabelul 6.9 Valorile rezistentei la smulgere

Esenta

Clasa de exploatare a constructiei 1 2 si 3

Valorile lui cuie 0,5 0,2 0,7 0,4

, n N/mm2, pentru: suruburi 1,5 0,7 2,0 1,0

Rasinoase

Foioase

1 2 si 3

6.7. mbinari cu asamblaje metalice 6.7.1. Piesele metalice (tiranti, zbanturi, rulouri de reazem, buloane pentru articulatii si ancoraje, placi de repartitie si de distributie) utilizate n constructiile din lemn servesc att pentru realizarea unor elemente

ntinse la ferme, arce, cadre (zabrele, talpi inferioare, tiranti pentru preluarea mpingerilor), ct si pentru asamblarea pieselor din lemn ntre ele. 6.7.2. ntinderea tirantilor se realizeaza prin strngerea piulitelor prevazute de obicei la ambele capete. Pentru a evita desurubarea piulitelor, la piesele ntinse care preiau solicitari importante se prevad contrapiulite. Pentru a mari suprafata de strivire dintre piulite si piesa din lemn se dispun saibe a caror suprafata se calculeaza astfel nct sa nu depaseasca rezistenta la strivire a lemnului. 6.7.3. Datorita actiunii corosive pe care o au agentii atmosferici asupra otelului, grosimea minima a pieselor confectionate din otel trebuie sa fie de 6 mm, iar diametrul minim al pieselor rotunde de 12 mm. 6.7.4. Nu se recomanda folosirea unor cutii de reazem nchise deoarece favorizeaza putrezirea lemnului; se recomanda realizarea unor asamblaje mecanice cu doua fete paralele libere pentru a permite ventilarea pieselor din lemn. 6.7.5. Solicitarile care apar n piesele metalice utilizate la constructiile din lemn se stabilesc pe baza teoriei staticii constructiei si a rezistentei materialelor, iar verificarea elementelor mecanice si stabilirea capacitatii de rezistenta a acestora se face conform STAS 10108-94. 6.8. mbinari ncleiate 6.8.1. Elemente generale 6.8.1.1. mbinarile prin ncleiere asigura comportarea monolita a tuturor elementelor care se mbina, nlaturnd posibilitatea oricarei deformatii independente a elementelor componente. 6.8.1.2. Pentru realizarea mbinarilor ncleiate se folosesc: - cleiuri naturale; - cleiuri sintetice rasini termoactive sau termoplastice. n functie de starea de agregare fizica, cleiurile pot fi sub forma de solutii (fluide), prafuri sau pelicule (filme). Dupa temperatura de ncleiere, cleiurile pot fi: - cu priza la temperaturi nalte (100 150)C; - cu priza la cald (50 70)C; - cu priza la rece (15 25)C. n functie de rezistenta la apa a peliculelor se deosebesc: - cleiuri foarte rezistente la apa, cu o rezistenta minima de 1,5 N/mm2 dupa o ora de fierbere sau dupa o imersie de 48 ore n apa; - cleiuri rezistente la apa, cu o rezistenta minima de 0,7 N/mm2 dupa o ora de fierbere sau 24 ore imersie n apa; - cleiuri nerezistente la apa. Din punct de vedere al durabilitatii peliculei, cleiurile se mpart n urmatoarele patru grupe:

- grupa I cleiuri rezistente la intemperii (cu pelicula mai durabila dect lemnul), avnd o rezistenta deosebita la actiunea apei (calda si rece), a microorganismelor si a variatiilor mari de umiditate; n aceasta grupa se ncadreaza cleiurile pe baza de fenol, rezorcina si melominoformaldehida si cleiuri epoxidice; - grupa a II-a cleiuri rezistente la apa si intemperii pe timp limitat; n aceasta grupa se includ cleiuri ureoformaldehidice; - grupa a IIIa cleiuri semirezistente (cu rezistenta limitata la actiunea apei si la bacterii); n aceasta grupa se ncadreaza cleiurile de alumina si cazeina; - grupa a IV-a cleiuri de interior, care nu sunt rezistente la actiunea umiditatii si la atacul ciupercilor, n aceasta grupa se ncadreaza cleiurile de gelatina si emulsiile polivinilice. 6.8.1.3. Rezistentele minime de rupere ale mbinarilor ncleiate supuse la ncercari de forfecare sunt date n tabelul 6.10. Tabelul 6.10. Rezistentele minime de rupere ale mbinarilor ncleiate solicitate la forfecare Rezistenta de rupere la forfecare n N/mm2, la probe din : Rasinoase ncercarea probelor n stare uscata ncercarea probelor dupa imersia lor n apa 24 de ore 6,0 4,0 Foioase tari 8,0 5,5

Felul ncercarii

6.8.2. Date constructive si particularitati privind realizarea elementelor ncleiate 6.8.2.1. Pentru realizarea elementelor de constructie ncleiate se utilizeaza numai piese din lemn ecarisat, care nu trebuie sa depaseasca 5 cm grosime n cazul elementelor drepte si 1/300 din raza de curbura n cazul elementelor curbe. 6.8.2.2. mbinarile scndurilor si dulapurilor la piesele ncleiate se poate face cap la cap, pe suprafata tesita sau cu dinti pana (fig. 6.24). mbinarile cap la cap se folosesc la elementele comprimate si la elementele ncovoiate drepte sau curbe, n zona comprimata, precum si n zona centrala slab solicitata. mbinarile pe suprafetele tesite si n dinti pana se folosesc la elementele ntinse si n zonele ntinse puternic solicitate ale pieselor supuse la ncovoiere sau compresiune excentrica. Distanta ntre mbinarile cap la cap nvecinate trebuie sa fie de minimum 20a (a fiind grosimea scndurii sau dulapului), iar ntre mbinarile tesite (lumina ntre capetele tesiturilor) de minimum 10a. ntr-o sectiune transversala se poate admite ntreruperea a maximum din numarul total al scndurilor sau dulapurilor. 6.8.2.3. Lemnul folosit pentru realizarea elementelor de rezistenta ncleiate trebuie sa fie din rasinoase, avnd umiditatea de maxim 18%; lemnul de foioase se admite numai n cazul n care se iau masuri de protectie mpotriva biodegradarii si se creeaza un regim special de ncleiere.

6.8.2.4. Elementele ncleiate se alcatuiesc din piese de lemn de diferite categorii, n functie de destinatia elementelor si n raport cu natura si marimea solicitarii, conform indicatiilor din fig. 6.25. 6.8.2.5. Piesele din lemn se amplaseaza n ansamblul elementului de constructie cu inele anuale convergente,astfel nct n rostul ncleiat sa apara eforturi de lunecare, mai usor de preluat de catre pelicula de clei (fig. 6.26, b); n cazul asezarii alternative a inelelor anuale, pe rostul ncleiat apar eforturi de ntindere, care sunt greu de preluat de catre pelicula de clei (fig. 6.26, a). 6.8.2.6. Executarea elementelor ncleiate se face n fabrici sau ateliere echipate cu utilaje necesare prelucrarii lemnului,cu spatii speciale pentru uscarea lemnului si ncaperi ncalzite pentru a se crea conditiile de microclimat optime (minim 12C, n cazul ntrebuintarii cleiului de cazeina si 16C, n cazul ntrebuintarii adezivilor sintetici si umiditatea interioara i = 55 ... 65 %). Suprafetele ncleiate trebuie sa fie rindeluite si curatate de praf, de pete de ulei, lac etc., cu cel putin 12 ore nainte de ncleiere. Cleiul se aplica manual cu pensula sau cu ajutorul unor valturi; grosimea peliculei de clei trebuie sa fie 0,1 0,3 mm. Suprafetele date cu clei se tin descoperite 5 10 min., dupa care se asambleaza si se preseaza. Presarea pieselor se realizeaza cu prese manuale, pneumatice sau hidraulice. n mod obisnuit, presiunea la ncleiere variaza ntre 0,3 si 0,5 N/mm2. [top]

Cap. 7. PREZERVAREA ELEMENTELOR, SUBANSAMBLELOR SI A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN MPOTRIVA BIODEGRADARII SI A FOCULUI
7.1. Lemnul masiv utilizat n constructii civile, industriale si agrozootehnice poate fi expus actiunii unor: - agenti biologici xilofagi (ciuperci, insecte); - agenti termici (foc). 7.2. Din punctul de vedere al durabilitatii la alterarea biologica, speciile de lemn se clasifica n: - specii putin durabile: fag, plop, mesteacan; - specii de durabilitate normala: brad, molid, pin , salcm; - specii foarte durabile: stejar. 7.3. Clasele de durabilitate ale principalelor specii de lemn industrializabile sunt: - fata de atacul ciupercilor xilofage: clasa I foarte durabile: cires, stejar (duramen) clasa a II-a durabile: frasin, salcm; clasa a III-a mijlociu durabile: pin (duramen), larice, cer; clasa a IV-a putin durabile: molid, brad, carpen, paltin, ulm; clasa a V-a nedurabile: fag, mesteacan, tei, anin, plop, salcie.

- fata de atacul insectelor xilofage: D durabil; M durabilitate medie; S sensibil; 7.4. n privinta impregnabilitatii elementelor, subansamblelor si constructiilor din lemn sunt utilizate patru niveluri de clasificare: Clasa I usor de tratat: lemnul debitat poate fi penetrat cu un tratament sub presiune, fara dificultati; Clasa a II-a destul de usor de tratat: n mod obisnuit o penetrare completa nu este posibila, dar dupa un interval de 2 3 ore cu un tratament sub presiune, este posibila atingerea unei penetrari laterale de peste 6 mm; Clasa a III-a dificil de tratat: cu un tratament de 3-4 ore sub presiune se obtin maxim (3..6) mm de penetrare laterala; Clasa a IV-a n mod virtual imposibil de tratat: o cantitate mica din produsul de protectie este absorbit chiar dupa 3-4 ore de tratament sub presiune. Se obtin penetrari laterale si longitudinale minime. 7.5. La proiectarea, executia si n exploatarea constructiilor din lemn trebuie sa se respecte urmatoarele norme tehnice care reglementeaza masurile de protectie biologica si mpotriva focului a elementelor de constructie din lemn: Normativ privind prevenirea si combaterea buretelui de casa la materialele lemnoase folosite n constructii - C 46-86; Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate n constructii - C 58-86; Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului - P 118-83; Hotarre privind unele masuri pentru mbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor H.G. nr. 51/1992. 7.6. La aplicarea masurilor de protectie chimica a lemnului trebuie sa se tina seama de clasele de risc, care definesc conditiile de utilizare ale acestuia ti exigentele tratamentului de protectie aplicat. Clasele de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului se considera conform tabelului 7.1. Tabelul 7.1 Clase de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului Conditii de expunere la umezire a lemnului n opera Aparitia agentilor biologici Ciuperci Insecte Da

Clasa de risc

Domenii de utilizare ale lemnului Fara contact cu solul, sub adapost

Nu

Fara contact cu solul, sub acoperis, cu risc de umezire Fara contact cu solul, neacoperit n contact cu solul sau cu apa dulce n apa sarata

Ocazional

Da

Da

Frecvent

Da

Da

4 5

Permanent Permanent

Da Da

Da Da

7.7. Lemnul utilizat n constructii este expus la patru grade de risc de biodegradare: Gradul 1 lemnul utilizat n interiorul constructiilor, unde nu exista pericolul de umezire care sa favorizeze instalarea si dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, scari interioare, grinzi si stlpi aparenti, parchet); Gradul 2 lemnul utilizat n constructii acolo unde sunt conditii minime de degradare sub atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemnte situate sub acoperis: capriori, grinzi, stlpi, sipci, pereti interiori); Gradul 3 lemnul utilizat n constructii cu risc de biodegradare de catre ciupercile xilofage, n situatii n care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% - alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elemntele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, rame, traverse si montanti pentru panourile de pereti exteriori, pereti din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scari exterioare, balustrade etc.); Gradul 4 lemnul utilizat n conditii favorabile de biodegradare, care este n permanent contact cu solul (piloti pentru fundatii, talpi inferioare pe pamnt sau pe socluri de zidarie, grinzi, traverse si rame din panouri de pardoseala) sau care este permanentexpus la intemperii fara a fi finisat peliculogen (site si sindrile la acoperisuri). 7.8. La alegerea produselor si tehnologiilor de protectie a lemnului trebuie sa se tina seama de conditiile si locul de utilizare ale acestuia, respectiv de riscul mai mare sau mai mic de biodegradare pe perioada de exploatare a constructiei. La proiectarea constructiilor din lemn se vor lua n considerare cerintele impuse de beneficiar n functie de destinatia viitoare a constructiei, precum si de eventuala schimbare de destinatie pe timpul exploatarii acesteia. 7.9. Tehnologiile de aplicare ale substantelor de protectie insectofungicida si ignifuga pot fi: prin bai caldereci, imersie, pulverizare, pensulare sau vid. 7.10. Produsele pentru prezervarea biologica si mpotriva focului vor avea atestarea producatorului. 7.11. Piesele metalice folosite la mbinari se protejeaza prin grunduire cu vopsea preparata cu ulei de in dublu fiert si miniu de plumb, care trebuie sa acopere ntreaga suprafata a elementului metalic. nainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva, suprafata metalului trebuie curatata de pojghita de laminare (tunderi) si de alte impuritati (praf, oxizi, grasimi) si sa fie perfect uscata. [top]

COMENTARII

C.2.1.4.2. Clase de calitate la lemn Valorile caracteristice ale rezistentelor mecanice ale diferitelor specii de lemn, n EN 338 Structural Timber-Strength Clasess sunt specificate pe trei clase, prin determinarea vizuala si/sau mecanica. n ASTM-D 245-86 Standard Methods for Establishing Structural Grades and Related Allowable Properties For Visually Graded Lumber corectia rezistentelor pentru lemnul de diferite clase de calitate, pentru solicitarile de ncovoiere si de compresiune se aplica prin introducerea unui coeficient de reducere a rezistentei lemnului fara defecte, care variaza n functie de marimea nodurilor, de pozitia nodurilor fata de starea de efort din fibrele lemnului si de dimensiunea elementului. n norma canadiana CAN/CSA-086.1M 91 Engineering Design in Wood (Limit States Design) rezistentele mecanice ale diferitelor specii de lemn la diverse solicitari sunt grupate n trei grade (SS, No.1 si No.2) daca ncadrarea se face prin examinare vizuala si n 14 grade cnd testarea se face mecanic. C.2.2. Masa volumica Masa volumica variaza n functie de specie, de conditiile de crestere a arborelui, de pozitia n arbore si de umiditatea lemnului. Avnd n vedere influenta mare a umiditatii lemnului asupra valorilor masei volumice, n norme raportarea se face pentru umiditatea de 12%. Masa volumica a diferitelor specii de material lemnos s-a stabilit plecnd de la: - media valorilor pe tara, determinata n cadrul lucrarilor de cercetare, elaborata de I.C.B., I.N.L. si INCERC Bucuresti; - coeficientul de variatie maxim admis, cu valoare de 10%, conform STAS 2682-83 Lemn. Luarea probelor si debitarea epruvetelor pentru ncercari fizicomecanice, coeficient verificat n cadrul cercetarilor experimentale efectuate. Valorile caracteristice ale masei volumice s-au determinat aplicnd functia de distributie normala si s-au calculat cu expresiile:

(C.2.1) Din analiza efectuata n studiul de cercetare a rezultat ca diferentele ntre valorile caracteristice ale masei volumice stabilite prin cele trei tipuri de distributii analizate (normala, lognormala si Weibull) sunt sub 2%. Variatia masei volumice a lemnului influenteaza si proprietatile mecanice ale acestuia. Astfel, n cazul scaderii masei volumice caracteristice 0,95 pentru rasinoase de la 500 la 400 kg/m3, rezistenta la compresiune se reduce cu aproximativ 30%. Din aceasta cauza, n practica se limiteaza folosirea lemnului de rasinoase care are 0,95 sub 400 kg/m3, pentru realizarea elementelor de rezistenta. C.2.3.1. Rezistentele caracteristice ale lemnului natural Rezistentele caracteristice ale lemnului natural s-au determinat pe baza rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (tab. C.2.1.) stabilite n lucrarea /34/, corectate cu coeficienti care introduc influenta defectelor. Tabel C.2.1. Rezistentele caracteristice ale lemnului ideal (N/mm2)

Nr. crt. 1 2 3

Natura solicitarii

Molid, brad, larice, pin 48,0 48,0 25,0 4,1

Plop

Stejar, gorun, cer, salcm 80,0 75,0 33,0 13,0

Fag, mesteacan, frasin, carpen 90,0 93,0 40,0 14,0

ncovoiere statica ntindere n lungul fibrelor Compresiune n lungul fibrelor Compresiune n plan normal pe directia fibrelor Forfecare n lungul fibrelor Forfecare n plan normal pe directia fibrelor

40,0 70,0 23,0 4,0

3,8 15,0

3,4 13,0

8,0 30,0

6,2 20,0

La stabilirea rezistentelor caracteristice (normate) pentru lemnul ideal (fara defecte) s-au luat n calcul: - mediile rezistentelor de tara, pentru diferite solicitari si specii de material lemnos, determinate n cadrul lucrari /34/; - coeficientii de variatie maximi admisi cu valori de 11% pentru solicitarea de forfecare n plan normal pe directia fibrelor, 13% pentru solicitarea de compresiune paralela cu fibrele, 15% pentru solicitarea de ncovoiere statica si 20% pentru solicitarile de ntindere n lungul fibrelor, compresiune n plan normal pe directia fibrelor si forfecare n lungul fibrelor, conform STAS 2682-83 Lemn. Luarea probelor si debitarea epruvetelor pentru ncercari fizicomecanice, coeficienti verificati n cadrul cercetarilor experimentale efectuate n lucrarea /34/. Valorile rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (fara defecte) s-au determinat aplicnd functia de distributie normala si s-au calculat cu relatia: R0,05 = mR (1 - 1,645 . Vr) (C.2.2.) Din analiza efectuata n studiul /34/ a rezultat ca diferentele ntre valorile caracteristice ale rezistentelor la diferite solicitari stabilite cu cele trei tipuri de distributii analizate (normala, lognormala si Weibull) sunt sub 2%. Coeficientii care introduc influenta defectelor s-au luat n considerare cu valorile: - 0,3 pentru solicitarea de ntindere n lungul fibrelor; - 0,5 pentru solicitarea de ncovoiere statica; - 0,6 pentru solicitarea de compresiune n lungul fibrelor; - 0,8 pentru solicitarile de compresiune n plan normal pe directia fibrelor, forfecare n lungul fibrelor si forfecare in plan normal pe directia fibrelor.

Acesti coeficienti s-au aplicat rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal date n tabelul C.2.1., stabilindu-se rezistentele caracteristice pentru lemnul natural din clasa I. Pentru lemnul din clasa II si III, reducerile rezistentelor mecanice fata de cele ale lemnului din clasa I sunt de 10 40%, respectiv 60 70% n functie de solicitari. Coeficientii conditiilor de lucru care introduc influenta defectelor aplicati n cadrul acestei norme se ncadreaza n valorile date n literatura de specialitate si n valorile obtinute la cercetarile efectuate n tara. Astfel: - Prezenta nodurilor influenteaza rezistenta la ntindere a lemnului natural n functie de pozitia si dimensiunile lor (Tab. C.2.2.). - Fibra torsa, la care directia fibrelor nu coincide cu directia fortei micsoreaza rezistenta din cauza aparitiei unor componente perpendiculare pe directia fibrelor, de aceea, cu ct fibra torsa este mai nclinata, cu att rezistenta elementelor din lemn natural este mai redusa (fig. C.2.1.) /15/. - Influenta defectelor principale a nodurilor si a fibrei torse la ncovoiere este foarte mare, n special n cazul prezentei lor n zona ntinsa. Experimentele arata ca, pentru cea mai periculoasa pozitie a nodurilor la muchie, n zona ntinsa si pentru marimea lor de 1/3 din latura sectiunii elementului, rezistenta la rupere este de 0,50 0,45 din rezistenta lemnului ideal. - Influenta defectelor a nodurilor si a slabirilor locale este mai redusa la compresiune dect la ntindere, datorita comportarii mai plastice la compresiune, care contribuie la uniformizarea suprancarcarilor locale. Experienta arata ca, n cazul marimii nodurilor de 1/3 din latura sectiunii elementului, rezistenta la compresiune este de 0,6 0,7 din rezistenta epruvetelor fara noduri, cu aceleasi dimensiuni. Tabel C.2.2. Rezultatele ncercarilor la ntindere a pieselor din pin /15/ Raportul dintre rezistenta de rupere a epruvetelor mari si rezistenta de rupere a epruvetelor standardizate

Pozitia si dimensiunile nodurilor

Rezistentele medii de rupere (N/mm2)

Rezistentele maxime de rupere (N/mm2)

Pe latura mare, cu dimensiuni aproximative de: b/4 b/3 Pe latura mare, n apropierea marginii, cu dimensiuni de aproximativ: b/4 25,4 40,018,0 0,27 32,9 27,0 40,022,0 31,025,0 0,35 0,29

b/3 >b/3 Cu iesire la margine si muchie (pna la b/3) Noduri grupate pe muchie, cu iesire pe lat (pna la b/3)

21,6 16,7 20,3

28,017,0 32,516,0 31,011,5

0,23 0,17 0,22

8,5

10,0...7,0

0,09

n norma ASTM D 245/86 reducerea rezistentei lemnului la ncovoiere statica n cazul prezentei nodurilor pe fata tensionata este de 1555% pentru valori d/h = 0,15 ... 0,50 ( d - diametrul nodului si h - dimensiunea piesei); Reducerile rezistentei de rupere la ncovoiere statica n cazul prezentei nodurilor variaza n functie de: - pozitia nodurilor n sectiunea transversala a elementelor, cu valori mult sporite (pna la 40%) n cazul n care nodurile sunt amplasate n zona tensionata a elementelor, fata de cazul n care sunt amplasate n zona comprimata; - pozitia nodurilor pe lungimea elementului, stabilindu-se ca prezenta nodurilor n zona centrala a elementelor conduce la reduceri cu peste 30% mai mari dect n cazurile n care nodurile sunt amplasate n zona marginala a elementului ncovoiat; - raportul ntre diametrul nodului si dimensiunea piesei, cu reduceri de 3 35% cnd d/h = 10 ... 20% si 4055% cnd d/h = 90%. n cazul prezentei fibrelor nclinate, proprietatile mecanice sunt putin modificate pentru o nclinare a fibrei de pna la 9%, valorile fiind apropiate de cele ale probelor martor; cnd nclinarea fibrei depaseste 9%, rezistentele la ncovoiere statica si la compresiune paralela cu fibrele scad cu 6 32% n functie de specie si de solicitare. C.2.3.2. Rezistentele caracteristice ale lemnului rotund Majorarea rezistentelor caracteristice ale lemnului natural rotund se datoreaza faptului ca la experimentari s-au obtinut rezultate mai bune, raportul dintre rezistenta de rupere a elementelor cu defecte si rezistenta de rupere a epruvetelor din lemn ideal (fara defecte) variind ntre 0,6 si 0,8. Influenta defectelor la lemnul rotund, n cazul n care elementele sunt supuse la ncovoiere sau la compresiune, este n general mai redusa dect la piesele ecarisate, deoarece la lemnul rotund lipsesc iesirile pe muchii ale fibrelor taiate n timpul debitarii si desprinderile de fibre taiate din fibra torsa n apropierea nodurilor, care se observa la materialele lemnoase ecarisate. C.2.3.3. Valorile modulului de elasticitate Valorile modulului de elasticitate paralel cu directia fibrelor EII, la limita de proportionalitate, sunt definite n prezenta norma ca valori medii ale acestei caracteristici mecanice, obtinute prin prelucrarea statistica a datelor experimentale prezentate n lucrarile /8/, /9/ si /34/. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate paralel cu directia fibrelor lucrarilor /8/ si /34/ pe baza: s-au stabilit n cadrul

- mediei valorilor pe tara pentru diferite specii de material lemnos, EII;

- coeficientilor de variatie, cu valori ntre 813%, stabiliti n cadrul lucrarii /8/. Aceste valori s-au determinat aplicnd functia de distributie normala si s-au calculat cu expresia: (C.2.3.) S-a apreciat ca valoarea de 20% a coeficientului de variatie maxim admis n STAS 2683-82 Lemn. Luarea probelor si debitarea epruvetelor pentru ncercari fizicomecanice este prea mare, neatingnduse la diferite serii de experimentari efectuate n tara noastra de-a lungul anilor. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate transversal G0,05 s-au stabilit pe baza datelor din lucrarea /19/, considerate ca valorii medii si aplicnd aceeasi relatie de calcul. C.2.4.1. Rezistentele de calcul ale lemnului natural Abordarea rezistentelor de calcul sub forma relatiei (2.4.1.) s-a facut conform Eurocode nr. 5 Design of Timber Structures si a normei canadiene CAN/CSA 086.1M 91 Engineering Design in Wood (Limit States Design). n Eurocode 5, rezistentele de proiectare ale materialului, Xd, sunt definite astfel: Xd = kmod . Xk / M unde: kmod - este factorul de modificare a rezistentelor materialului n functie de durata de actiune a ncarcarilor si de umiditatea de echilibru a materialului lemnos; Xk - rezistentele caracteristice ale diverselor specii de material lemnos; M - factorul partial de siguranta pentru diferitele proprietati mecanice ale materialului, cu valori supraunitare (1,01,3). n norma canadiana, relatia de calcul pentru determinarea rezistentelor de proiectare ale diferitelor specii de lemn la diverse solicitari este similara cu observatia ca factorul de rezistenta f este introdus explicit n relatia de stabilire a capacitatii de rezistenta si are valori subunitare (0,80,9), iar valorile coeficientilor mu si md apar separat explicitate, asa cum s-au introdus si n prezenta norma. C.2.4.2. Coeficienti ai conditiilor de lucru mui Valorile coeficientilor de lucru mui, care introduc n calcul influenta umiditatii de echilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor mecanice s-au stabilit lund n consideratie specificatiile din urmatoarele norme si referinte bibliografice: a) n norma canadiana CAN/CSA 086.1-M 91 Engineering Design in Wood (Limit States Design) factorul de exploatare ks, avnd semnificatia coeficientului mui din prezenta norma, pentru lemn masiv, n functie de solicitari, are valorile: - 1,00 daca este utilizat n mediu uscat; - 0,670,94 daca este utilizat n mediu umed si dimensiunea piesei este mai mica dect 89 mm; - 0,671,00 daca este utilizat in mediu umed si dimensiunea pieselor depaseste 89 mm. (C.2.4.)

b) n Eurocode 5 coeficientul care introduce influenta umiditatii de echilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor mecanice este inclus n coeficientul global kmod cu valori 0,601,10 pentru clasele 1 si 2 de serviciu, si valori 0,500,90 pentru clasa 3 de serviciu, n functie de durata de actiune a ncarcarilor. c) n lucrarile /15/ si /19/ relatia de recurenta ntre rezistenta lemnului la o umiditate oarecare u si cea la umiditatea standardizata de 12% (12) este: 12 = u [1 - c.(u -12)] (C.2.5.) n care: u - este umiditatea materialului lemnos; c - este coeficientul de corectie a rezistentei pentru 1% diferenta de umiditate cu valorile: - 0,04 pentru solicitarea de ncovoiere statica; - 0,03 pentru solicitarea de forfecare n lungul fibrelor; - 0,05 pentru solicitarea de compresiune n lungul fibrelor la lemn de pin si larice si 0,04 pentru molid, brad si stejar. C.2.4.3. Coeficienti ai conditiilor de lucru mdi ncarcarile s-au ncadrat n clase de durata n conformitate cu standardele de actiuni din Romnia, lund n considerare si indicatiile din Eurocode 1 si 5 si din norma canadiana CAN/CSA 086.1M 89 astfel: - ncarcari permanente, ce se aplica n mod continuu, cu o intensitate practic constanta n raport cu timpul, cu durata de actionare asupra elementelor de constructie ntre 10 si 50 de ani (la limita pe ntreaga durata de viata a constructiei); - ncarcari de lunga durata, cu durata cumulata de actionare asupra elementelor de constructie ntre 7 zile si 10 ani (de exemplu, ncarcarea din zapada, din vnt, din ncarcari utile); - ncarcari de scurta durata, ce actioneaza asupra elementelor de constructie mai putin de 7 zile consecutive cumulate pe durata de viata a constructiei (de exemplu, ncarcari din vnt sau zapada cu intensitati de vrf, din seisme, socuri etc.). Intensitatile ncarcarilor considerate n prezenta clasificare se vor corela cu starile limita si gruparile de ncarcari la care se face verificarea. Valorile coeficientilor de durata mdi, care reprezinta raportul dintre rezistenta de durata si rezistenta la solicitare instantanee s-au stabilit calculndu-se pe baza ecuatiei curbei logaritmice: md = Ra / mRi ; Rd = a . lg t + b ; n care: Rd - este rezistenta teoretica de durata, stabilita ca asimptota a curbei logaritmice, lund n considerare durata de functionare a constructiei din lemn 50 de ani; mRi - media rezistentelor la rupere instantanee; t - timpul; (C.2.6.)

a si b - coeficienti care depind de material, specie si solicitare. Comparatii cu date din normele tehnice europene, americane si canadiene, precum si cu cele din referintele bibliografice, n ceea ce priveste valorile coeficientului de durata mdi releva ca: a) n norma canadiana valorile coeficientilor de durata kd sunt: - 0,65 pentru actiuni cu durata continua (permanente); - 1,00 pentru actiuni cu durata normala (standard); - 1,15 pentru actiuni de scurta durata. n cazul unei combinatii de ncarcari, n respectiva norma valoarea coeficientului de durata se calculeaza cu relatia: kd = 1,0 - 0,5.log [(D + L)/L] > 0,65 (C.2.7.) n care: D - sunt ncarcarile permanente, cvasipermanente si cele din precomprimare; L - sunt ncarcarile de exploatare; ncarcari date de zapada, gheata; mpingerea pamntului; presiunea hidrostatica; componentele orizontale ale ncarcarilor statice. b) n Eurocode 5, coeficientul ce introduce influenta ncarcarilor asupra caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos este dat global n cadrul coeficientului kmod, care ia n considerare si influenta umiditatii, cu valori 0,601,10 pentru clasele 1 si 2 de serviciu si valori 0,500,90 pentru clasa 3 de serviciu, n functie de durata de actiune a ncarcarilor, care sunt grupate n: - permanente, care actioneaza mai mult de 10 ani; - de lunga durata, care actioneaza ntre 6 luni si 10 ani; - de durata medie, care actioneaza ntre o saptamna si 6 luni; - de scurta durata, care actioneaza mai putin de o saptamna; - instantanee. b) cercetarile efectuate de C.C.Gerhards si C.L.Link privind efectul vitezei de aplicare a ncarcarii asupra rezistentei la ncovoiere statica pentru doua sortimente din lemn de brad pentru constructii, prin intermediul unui model ce merge pna la rupere, stabilind efectele ncarcarii de durata, arata o dependenta liniara a mediei rezistentei cu logaritmul vitezei de ncarcare. Rezultatele prelucrate n urma experimentarii a 250 de elemente solicitate la ncovoiere statica cu 3 viteze diferite de ncarcare au condus la ecuatia generala: SL = -a.ln Tc + b , (C.2.8) si la ecuatiile particulare pentru cele doua specii de brad analizate: SL = -2,0.ln t + 95,0 SL = -1,46.ln t + 94,9 n care: (C.2.9)

SL - (stress level) reprezinta nivelul fortei de rupere pentru ncarcarea de durata, n procente, fata de forta aplicata standardizata (cu viteza de cod); t - timpul n minute. Pentru durata de 50 de ani, normata pentru constructiile din lemn, aplicnd relatiile (C.2.9) se obtine SL = 60,6 ... 69,9 %, valori comparabile cu rezultatele obtinute n urma experimentarilor prezentate n lucrarea /8/, care au fost preluate n prezenta norma (mdi = 0,56 ... 0,64). d) prof. dr. F. Ronai, n studiul privind influenta duratei de ncarcare asupra unor proprietati mecanice ale lemnului de constructii indica ca durata normata 50 de ani pentru constructiile din lemn, peste aceasta limita rezistenta de rupere la ncovoiere statica ramne practic constanta. Pentru stabilirea rezistentei de durata la solicitarea de ncovoiere statica se indica o ecuatie logaritmica similara celei din prezenta norma: Rt = -b.log t + a (C.2.10) n care: a=R0 pentru t = 0,1h; R0 - rezistenta de rupere la ncovoiere statica la solicitari rapide; a si b - coeficienti ce depind de specia de material lemnos. C.2.4.4. Coeficienti partiali de siguranta Valorile coeficientilor partiali de siguranta au fost stabilite pe baza testarilor numerice efectuate. n normele straine acesti coeficienti sunt definiti astfel: a) n norma canadiana CAN/CSA 086.1M 91 coeficientii partiali de siguranta f, care afecteaza capacitatea de rezistenta a elementului din lemn sunt dispusi n relatia de calcul la numarator, avnd urmatoarele valori pentru lemn masiv: - 0,9 pentru solicitarile de ncovoiere, de lunecare, de compresiune oblica si de ntindere n lungul fibrelor; - 0,8 pentru solicitarile de compresiune n lungul fibrelor si de compresiune perpendicular pe directia fibrelor. b) n Eurocode 5 coeficientii partiali de siguranta gM intervin n relatia de stabilire a capacitatii de rezistenta, la numitor, ca si n prezenta norma, si au valorile: - pentru starile limita ultime: n cazul combinatiilor fundamentale de ncarcari 1,3; n cazul combinatiilor accidentale de ncarcari 1,00.

- pentru starile limita ale exploatarii normale 1,00. C.4.1. Relatii generale pentru calculul capacitatii de rezistenta a barelor din lemn Relatia generala de determinare a capacitatii de rezistenta a barelor simple din lemn la diferite solicitari (4.1) este similara celor prevazute n normele canadiene si americane /6/, /36/, cu deosebiri n ceea ce priveste stabilirea rezistentelor de calcul (vezi paragraful 2.4 si comentariu), astfel:

a) n CAN/CSA 086.1 M91 Engineering Design in Wood (Limit States Design) relatia generala de stabilire a capacitatii de rezistenta a barelor la solicitarea este data sub forma: Fi = f . Ri . Si . kz . kL . kN . kc (C.4.1) n care: f - este factorul partial de siguranta, cu valori subunitare; Ri = ri . kD . kH . ks . kT - este rezistenta de calcul la solicitarea i; Si - caracteristica sectionala; kz - coeficient de influenta al dimensiunilor; kN - coeficient ce tine cont de slabiri; kC - coeficient de flambaj, n cazul barelor comprimate; ri - rezistenta caracteristica a lemnului de diferite specii si clase de calitate, la solicitarea i; kD - coeficient de durata; kH - coeficient de repartizare a ncarcarilor, n cazul elementelor compuse; ks - coeficientul conditiilor de exploatare; kT - coeficient de tratare. b) n norma americana Uniform Building Code/1991 cap. Wood relatiile generale de calcul sunt similare, variind n limite reduse coeficientii si marimile rezistentelor caracteristice. c) n Eurocode 5 relatiile de verificare sunt date sub forma: si < fi (C.4.2.) n care: si - este efortul unitar efectiv la solicitarea i; fi este rezistenta caracteristica la solicitarea i. C.4.3.3. Coeficientul de flambaj c Relatia de calcul (4.5) a coeficientului de flambaj introdusa n norma revizuita este similara cu cea din norma actuala si corespunde cu prevederile din normele pentru calculul celorlalte materiale de constructie (de exemplu metalul). C.4.5. Bare solicitate la strivire oblica Relatia (4.8) rezulta din compunerea geometrica a eforturilor unitare de compresiune paralel cu fibrele si perpendicular pe fibre, n zona de comportare elastica a materialului C.4.7.1. Capacitatea de rezistenta a barelor solicitate la ncovoiere

n mod curent, calculul elementelor solicitate la ncovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplicatoare, admitndu-se ca se poate aplica legea lui Hooke si ca lemnul are aceeasi caracteristica de elasticitate la ncovoiere, ca si n cazul solicitarii de ntindere sau de compresiune. Cercetarile experimentale mai recente arata nsa ca distributia eforturilor unitare normale pe sectiunea elementului ncovoiat poate fi considerata liniara numai n faza initiala a ncarcarii, pozitia axei neutre coinciznd cu centrul de greutate al sectiunii, iar deformatiile liniare specifice din zona comprimata ( ec ) fiind aproximativ egale cu cele din zona ntinsa ( et ) (fig. C.4.2.a). Pe masura ce solicitarea creste, axa neutra ncepe sa se deplaseze spre zona ntinsa, ajungnd la stadiul de rupere la valorile h1 = (0,530,55) h, alura diagramei eforturilor unitare normale n zona comprimata fiind curbilinie, iar raportul dintre deformatiile liniare specifice de compresiune si de ntindere se reduce pna la 0,750,80 la trepte de ncarcare ce preced ruperea elementului (fig. C. 4.2.b). Ruperea elementelor din lemn supuse la ncovoiere ncepe n mod obisnuit cu fibrele extreme din zona comprimata, unde se formeaza ondulatii (care se explica prin aparitia deformatiilor plastice n aceasta zona) ce se extind spre interiorul sectiunii, determinnd astfel deplasarea axei neutre spre zona ntinsa si se termina prin ruperea fibrelor din zona ntinsa. n prezenta norma s-a considerat ca elementele ncovoiate lucreaza n domeniul elastic. n cazul unor elemente cu deschideri foarte mari, utilizate la constructii de importanta deosebita trebuie sa se considere ca distributia eforturilor unitare normale pe sectiune se realizeaza conform teoriei mecanicii sistemelor elastovscoplastice, dupa o functie exponentiala n zona comprimata si dupa una lineara n zona ntinsa (fig. C.4.2):

(C.4.3) Parametrii A si B sunt determinati din conditia de egalitate a eforturilor rezultate din zona comprimata si ntinsa, respectiv a momentului exterior cu cuplul eforturilor unitare normale. n aceste conditii, eforturile unitare normale, n fibrele extreme se pot stabili cu expresiile: (C.4.4) kc si kt fiind coeficienti de corectie ce depind de pozitia axei neutre. Adoptnd pentru pozitia axei neutre valoarea determinata experimental hl = 0,53 h, se obtin kc = 0,95 si kt = 1,10. La calculul elementelor mentionate se va introduce un coeficient al conditiilor de lucru, care tine cont de comportarea n domeniul post elastic a materialului lemnos. C.4.7.2. Verificarea grinzilor ncovoiate la forfecare Necesitatea verificarii la forfecare apare numai la grinzile foarte scurte, a caror deschidere nu depaseste de cinci ori naltimea. O exceptie o constituie cazurile amplasarii unor sarcini concentrate mari n apropierea reazemului, cnd la momente ncovoietoare relativ mici apar eforturi de forfecare mari. C.4.8. Bare solicitate la ncovoiere oblica La solicitarea de ncovoiere oblica, n domeniul de comportare elastica a materialului, eforturile finale rezulta din nsumarea algebrica a eforturilor unitare, stabilite n raport cu cele doua axe centrale principale de inertie ale elementului, x-x si y-y lund n calcul proiectiile ncarcarii pe aceste axe (vezi fig. 4.5). C.4.9. Bare solicitate la ntindere si ncovoiere (ntindere excentrica) La calculul barelor simple din lemn solicitate la ntindere excentrica nu se tine seama de efectul favorabil al solicitarii de ntindere asupra deformatiei din ncovoiere a barelor. Pentru zona de comportare elastica

a materialului, eforturile finale rezulta din nsumarea algebrica a eforturilor unitare normale rezultate din solicitarea de ntindere, respectiv ncovoiere (fig. C.4.3). Prin aplicarea relatiei (4.19) se iau n considerare rezistentele de calcul diferite ale materialului la cele doua solicitari (ntindere, respectiv ncovoiere). C.6.2. Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca mbinarile la mbinarea din figura C. 6.1, a o parte din efort se transmite prin chertare (mbinare pasuita), cealalta prin buloane (mbinare nepasuita); mbinarea este defectuoasa ntruct deformatiile celor doua mijloace de mbinare sunt diferite ncepe sa lucreze mbinarea mai rigida (chertarea), pna aproape de rupere si apoi intra n lucru mbinarea mai putin rigida (buloanele).n acest caz corect este ca tot efortul sa se transmita prin chertare (fig. c. 6.1.b) sau prin buloane (fig. C.6.1.c). C.6.3.4.1. Date constructive la mbinari prin chertare amplasate sub unghiul Modul de lucru sau capacitatea de rezistenta a unei mbinari prin chertare frontala depinde n foarte mare masura de forma taieturii pragului. n cazul chertarii ortogonale (fig. C.6.2.a) pragul fiind taiat perpendicular pe directia fortei de compresiune Nc, forta de strivire Ns este identica cu cea de compresiune. Componenta verticala (V=Nc.sin) exercita o apasare asupra pragului n zona eforturilor maxime de forfecare, influentnd favorabil comportarea pragului la forfecare, determinata de componenta orizontala. n cazul mbinarii cu taietura pragului dupa bisectoare (fig. C.6.2.b) forta de compresiune Nc se descompune n componentele N'c si N"c, respectiv N's si N"s corespunzatoare celor doua suprafete de strivire (1-2 si 2-3). Strivirea Ns care face unghiuri egale cu fibrele celor doua elemente, adica cele doua elemente (talpa superioara si inferioara) lucreaza cu rezistente egale la strivire. Descompunnd pe N's ntr-o componenta orizontala N't si una verticala V' se observa ca n acest caz N't este mai mare dect Nt, iar V' < V. Rezulta ca o mbinare cu taietura pragului dupa bisectoare este solicitata ntotdeauna mai favorabil la forfecare dect o mbinare cu chertare ortogonala, datorita fortei de forfecare N'f mai mari si a fortei de apasare V' mai mici /18/. C.6.3.4.2. Calculul mbinarilor prin chertare frontala Unghiul din relatia (6.2) este unghiul pe care l face pragul cu directia fibrelor elementului care se striveste. Valoarea acestui unghi este egala cu valoarea unghiului la praguri taiate ortogonal pe axa piesei comprimate (vezi fig. C.6.4, a, c si d la pragul al doilea) si egala cu valoarea unghiului b/2 la praguri taiate dupa bisectoarea unghiului exterior al pieselor. La stabilirea adncimii pragurilor de chertare se vor respecta conditiile constructive specificate n paragraful 6.3.4.1. Coeficientul 0,7 din relatia (6.7) introduce n calcul posibilitatea suprancarcarii primului prag. C.6.4.1.2. Calculul mbinarilor cu pene prismatice din lemn n calcul, pentru o siguranta sporita, se considera ca bulonul se strngere este dispus la marginea penei. C.6.4.2.2. Calculul mbinarilor cu pene metalice inelare n mbinarile cu pene metalice inelare, transmiterea efortului se face prin solicitarea lemnului la strivire, respectiv la forfecare, ca si n cazul mbinarilor cu pene din lemn. Eforturile unitare de strivire apar radial, avnd valori maxime pe diametrul paralel cu directia efortului transmis si valoarea zero pe directia diametrului perpendicular pe aceasta directie (fig. C.6.3).

Rezulta ca strivirea lemnului se produce pe semilungimea cercului interior al penei inelare, cu valori variabile ale efortului unitar de strivire (0max). n calcul se admite ipoteza distributiei uniforme a eforturilor pe diametrul interior al penei. Existenta taieturii dupa generatoare asigura posibilitatea de modificare a formei initiale a inelului metalic si intrarea n actiune a ambelor jumatati ale acestuia (fig. C.6.4). La forfecare se considera ca lucreaza portiunea din lemn din interiorul inelului metalic. Comportarea la forfecare este influentata de natura efortului din mbinare: la eforturi de compresiune, diagrama de distributie a eforturilor unitare pe planul de forfecare este mai uniforma, ntruct scurgerea eforturilor se face din doua sensuri, deci comportarea este mai favorabila, spre deosebire de mbinarile la care se transmit eforturi de tensiune, unde distributia eforturilor unitare de forfecare este neuniforma (fig. C.6.4,b), deci comportarea este mai favorabila. C.6.5.1.3. Clasificarea mbinarilor cu tije Notiunea de sectiune de forfecare este conventionala deoarece nu se poate produce forfecarea tijelor metalice; ruperea efectiva a mbinarii cu tije se produce, de obicei, nu ca rezultat al forfecarii directe a tijei de catre elementul din lemn, ci ca rezultat al unor solicitari complexe; ncovoierea tijei, strivirea neuniforma a lemnului elementelor mbinate (sau a tijei daca este executata din lemn) si forfecarea sau despicarea elementelor mbinate. C.6.5.4. Capacitatea de rezistenta a mbinarilor cu tije n mbinarile cu tije cilindrice elastice sub influenta fortelor care tind sa deplaseze piesele asamblate, apar eforturi de strivire att n piesele asamblate, ct si n tija, care se roteste putin si se nconvoaie (fig. C. 6.5, b). n aceste tipuri de mbinari nu apar eforturi de forfecare a tijei datorita rezistentei sporite a metalului la acest efort (se produce strivirea lemnului) si nici rotiri mari ale tijei n mbinare datorita eforturilor de strngere care actioneaza ntre tija si elementele mbinate. Calculul mbinarilor cu tije cilindrice presupune verificarea rezistentelor att a tijelor (la ncovoiere daca sunt confectionate din otel, sau la ncovoiere si strivire normal pe fibre daca sunt din lemn) ct si a lemnului (elementelor mbinate la eforturi de strivire, forfecare, despicare si rupere n sectiunea cea mai slabita). Evitarea forfecarii si despicarii lemnului ntre tije se realizeaza prin respectarea distantelor minime ntre tije si ntre tije si marginile pieselor mbinate (conform paragrafului 6.5.3.3.). Pentru calculul mbinarilor cu tije se utilizeaza o serie de metode aproximative la baza carora stau diverse ipoteze simplificatoare, care conduc la relatii usor aplicabile, n calculele practice, se admite ca: - eforturile de strivire, n sens transversal pe axa tijei, sunt distribuite uniform pe o suprafata diametrala si nu distribuite neuniform pe suprafata cilindrica (cum sunt n realitate); - eforturile de strivire sunt distribuite pe ntreaga lungime a tijei; - diagrama de variatie a eforturilor de strivire n lungul tijei este liniara, ceea ce echivaleaza cu ipoteza ca axa tijei este rectilinie pe toata lungimea ei (fig. C.6.5,a). Pornind de la aceste ipoteze simplicatoare, capacitatea de rezistenta a unei tije se stabileste din conditiile de: - strivirea elementului central, Lcap c ; - strivirea elementului marginal, Lcap m ; - ncovoierea tijei, Lcap nc .

Relatia de calcul (6.35) utilizata pentru determinarea capacitatii de rezistenta a unei mbinari cu tije se nscrie n metodologia de stabilire a capacitatilor de rezistenta pentru barele din lemn si pentru celelalte tipuri de mbinari. Relatiile pentru stabilirea capacitatilor de rezistenta ale diverselor tipuri de tije, la diferite solicitari, date n tabelul 6.6. pastreaza metodologia de abordare din norma revizuita. n norma canadiana CAN/CSA 086.1-M 91 capacitatea de rezistenta a mbinarilor cu tije se stabileste printr-o relatie similara cu (6.35). Capacitatea de rezistenta a unei tije la ncarcari paralele cu fibrele elementelor mbinate, respectiv perpendiculare pe fibrele elementelor mbinate,respectiv perpendiculare pe fibrele elementelor mbinate, se da intabulat n functie de specia de material lemnos, diametrul tijelor si dimensiunea pieselor din lemn ce se mbina. n Eurocode 5, capacitatea de rezistenta a tijelor se stabileste n functie de: - tipul mbinarii (cu una sau doua sectiunii de forfecare); - latimea elementului mbinat, respectiv adncimea de patrundere a tijei n ultimul element - diametrul tijei; - tipul ecliselor din mbinare (din lemn sau metal); - caracteristica de rezistenta a tijei. C.6.6. mbinari cu tije solicitate la smulgere Cuiele rezista la smulgere datorita fortelor de frecare care apar ntre suprafata cilindrica a tijei cuiului si peretii locasului n care acestea au fost introduse. Fortele de frecare se micsoreaza mult n cazul aparitiei fisurilor si crapaturilor n lemn, care reduc forta de strngere a cuiului, de aceea pentru cuie ce lucreaza la smulgere este obligatorie respectarea acelorasi norme de asezare ca si n cazul cuielor care lucreaza la solicitari obisnuite. Pe baza de experimentari s-a demonstrat ca rezistenta la smulgere a cuielor creste proportional cu suprafata de frecare dintre lemn si cui, dar numai pentru cuiele cu diametru sub 5 mm; pentru cuie cu diametrul mai mare de 5 mm, din cauza devierii fibrelor n timpul baterii, rezistenta la smulgere ramne aproximativ egala cu cea a cuielor cu diametru de 5 mm, la aceeasi lungime de ncastrare. Din acest motiv, se recomanda folosirea cuielor cu diametru maxim de 5 mm. Suruburile rezista la smulgere datorita patrunderii filetului n santul pe care acesta l taie n lemn n momentul nsurubarii. Din acest motiv, rezistenta la smulgere a suruburile depinde n mare masura de modul de nsurubare, de aceea nu se admite baterea suruburile cu ciocanul. Totodata, pentru a se asigura o strngere corecta a pieselor asamblate si pentru a se evita despicarea lemnului este necesara respectarea distantelor minime dintre suruburi prevazute n paragraful 6.5.3.3. n norma canadiana CAN/CSA 086.1-M 91 capacitatea de rezistenta a tijelor solicitate la smulgere se stabileste pe baza unei relatii similare, cu relatiile (6.41) si (6.42), n care rezistenta tijei se da intabulat, n N/mm2, n functie de diametrul tijei si de specia de material lemnos utilizata. n Eurocode nr. 5 adncimea de ncastrare a tijelor este 12d pentru cuie netede, si 8d pentru celelalte tipuri de tije. Capacitatea de rezistenta a tijelor se stabileste n functie de diametru, adncimea de ncastrare si masa volumica a lemnului. [top]

BIBLIOGRAFIE

1. Darie M., Vacareanu R. Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn NP 005 96. 2. Karlsen, G.G.S.A. Constructii din lemn, vol. 1 si 2, Editura de stat pentru arhitectura si constructii, 1955 3. Marusceac, D. Constructii moderne din lemn, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997 4. Natterer J., Herzog Th., Volz M. Construire en bois, vol. 2, Laussanne, 1994. 5. Zeller E. Performances des constructions en bois et maintenance, in Annales de lInstitut Technique du Batiment et des Travaux Publics, 1991 6. xxx Annual Book of ASTM Standards. Volume 04.09. Wood, American Society for Testing and Materials, 1990 7. xxx Australian Standard National Timber Framing Code, AS 1684/1992. 8. xxx CAN PER CAS 086. 1m 89 Engineering Design in Wood (LIMIT STATES DESIGN), Ontario, Canada, 1991. 9. xxx Eurocode 5 Calcul des structures en bois, Editions Eyrolles, Paris, 1996. 10. xxx Wood Engineering and Construction Handbook, third edition, Mc Graw Hill Inc., New York, 1999. 11. xxx Structures en bois aux etats limites, vol. 1 Materiaux et bases de calcul, Paris 1996. 12. xxx Structures en bois aux etats limites, vol. 2 Calcul de structures, Paris 1997. 13. xxx UNIFORN BUILDING CODE CAP. WOOD, 1991 14. xxx WOOD DESIGN MANUAL, Canadian Wood Council, Ottawa 1990 [top]