Proiecte politice 1822-1848 Inca din timpul primilor domni pamanteni au fost formulate proiecte de reforme, ce vizau rerganizarea

structurilor politice, juridice si fiscale, adiminstrative. Cel mai cunoscut este redactat de Ionica Tautu si denumit Constitutia carvunarilor din anul 1822, din Moldova. Proiectul reformator propunea crearea unui Sfat Domnesc (Divan) bicameral (Divanul intai si Divanul al doilea) in care sa intre boierimea de toate rangurile. Mai erau inscrise: - respectul pentru proprietate - libertatea si inviolabilitate a persoanei - egalitatea in fata legii - separarea puterilor - autonomia interna - infiintarea de scoli publice in Iasi si celalate orase ca si a unor tipografii care sa tipareasca lucrari in limba nationala. Documentul cuprindea mai multe dintre reformele care vor fi introduse mai tarziu in Principate, dupa unirea acestora. Dinicu Golescu, in lucrarea sa Insemnare a calatoriei mele 1826, sustinea unirea tuturor provinciilor romanesti sub forma Daciei Mari, pe motiv ca unirea intemeiaza tot binele. In cererile si memoriile trimise catre puterile crestine de boierimea pamanteana, ca si proiectele de reforme, se avea in vedere si statutul juridic al principatelor dunarene, cerandu-se largirea autonomiei pe baza vechilor capitulatii dintre poarta si tarile romane incheiate in secolele anteriore. Miscarea de renastere nationala a avut o mai mare amploare in perioada regulamentara, cand au luat fiinta societatile secrete si au avut lor actiuni politice reformatoare. Astfel, in Tara Romaneasca, boierimea liberala se grupase intr-o partida nationala ce actiona in cadrul Adunarii Obstesti. Insistentele Rusiei de a se introduce articolul aditional in Regulamentul Organic au provocat opozitia acesteia. Gruparea nationala condusa de Ion Campineanu elaboreaza, in noiembrie 1838, doua documente cu privire la organizarea Tarii Romanesti. Primul, era intitulat Act de unire si de independenta si cerea inlaturarea suzeranitatii otomane si protectoratul tarist, unirea principatelor intr-un regat al Daciei, alegerea unui domn ereditar. Al doilea document era un proiect de Constitutie, numit Osabitul act de numire a suveranului romanilor. Proiectul contine referiri la atributiile domnului precum si revendicari privind lebertatile cetatenesti, votul universal si eliberarea clacasilor.

Societati secrete In anul 1840 are loc o noua miscare politica, condusa de Dimirie Filipescu. Din miscare mai faceau parte N.Balcescu, Constantin Telegescu, Eftimie Murgu. Programul acesteia prevedea ca Tara Romaneasca sa devina un stat independent cu o domnie democratica, in care toti locuitorii sa fie egali in fata legii. Miscarea nu a avut amplare deoarece conducatorii ei au fost arestati si inchisi sau expulzati. In toamna anului 1843 se infiinteaza la Bucuresti societatea secreta Fratia, din initiativa lui N.Balcescu, Ion Ghica si Christian Tell. Deviza socoetatii era Dreptate Fratie!, ce va aparea pe tricolorul Revolutiei romane de la 1848.Printre membrii ei se aflau Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac si Gheorghe Magheru. Societatea secreta Fratia activa sub acoperirea legala a Societatii literara, devenita in 1845 Asociatia literara a Romaniei. Scopul oficial al acestei societai era incurajarea si sprijinirea financiara a scriitorilor, pentru a-si putea tiparii lucrarile. In realitate ea desfasura activitate politica, avand inscrisi in program obiective precum: unirea Tarii Romanesti cu Moldova, independenta acestora, emanciparea clacasilor, egalitatea cetatenilor in fata legii. Demn de remarcat este faptul ca din aceasta asociatie faceau parte si moldoveni, ardeleni si banateni: Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzii, Vasile Alecsandi, George Baretiu, Eftimie Murgu. O filiala a Fratiei este infiintata in 1845 si la Paris, din initiativa lui C.A. rosetti, sub numele de Societatea studentilor romani. Asociatia avea sprijinul unor cunoscuti oameni de cultura francezi, precum: Jules Michelet, Edgar Quinet sau Lamartine. Societatea Fratia a avut rolul principal in pregatirea si desfasurarea Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publcatii caPropasirea, Arhiva istorica si Magazin istoric pentru Dacia, ultima fiind redactata de catre Nicolae Balcescu si August Treboniu Laurian. Unitatea nationala a romanilor a devenit in acesti ani obiectivul principal al miscarilor politice si al actiunilor organizate de catre societaile secrete. Romanismul a devenit lozica sub care se desfasura lupta nationala sau, cum spunea N.Balcescu in 1847, steagul nostru, sub...(care)... trebuie sa chemam pe toti romanii. Conjuratia Confederativa. Gruparea biereasca ce o sustinea era condusa de Leonte Radu si Neculai Ene. Numele miscarii de confederativa era dat de intentia sustinatorilor ei de a crea din Moldova, Tara romaneasca si Serbia o confederatie, dupa modelul celei germane. Alte revendicari ale programului miscarii se refereau la egalitatea civila, organizarea bicamerala a puterii legislative, libertatea tiparelor, infiintarera de scoli. Conjuratia fiind descoperita de catre autoritati, conducatorii ei au fost expulzati din tara.

In Transilvania, autoritatile habsburgice descopera in 1834, la Sibiu, o societate secreta condusa de un polonez, Adolf David. Din societatea faceau parte si banateni si munteni si se pronuntau pentu unirea romanilor intr-un singur stat asezar pe o parte si de alta a Carpatilor, egalitatea politica. Desfintarea privilegiilor boieresti. Miscarile politice si societatile secrete cu activite si programe reformatoare au contribuit in mod deosebit la pregatirea Revolutiei de la 1848. Cea mai mare parte a revendicarior acestor miscari au constituit puncte ale programelor revolutionare din provinciile romanesti. Totodata, miscarea reformatoare nationala din aceasta perioada isi definea obiectivele pentru deceniile urmatoare: unitatea si independenta politica.