Nazismul

Doctrina
Nazismul

sau nationalsocialismul este o ideologie

totalitara care a fost aplicata n
timpul dictaturii nationaliste a lui
Adolf Hitler n Germania ntre
1933 si 1945.

Hitler a devenit liderul Partidului National Socialist German al

Muncitorilor (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei (NSDAP)).
Cuvntul nazism provine chiar de la prescurtarea numelui nationalsocialism (Nationalsozialismus). n momentul de fata n Germania
nazismul este interzis de lege, dar nca mai exista grupari si chiar
partide neo-naziste (care nsa sunt ilegale). Ideologia nationalsocialista afirma ca natiunea este cea mai importanta creatie a unei
rase; de aceea marile natiuni sunt creatiile unor mari rase. Teoria mai
spune ca marile natiuni se formeaza pe baza unei puteri militare, care
creste din cultura rationala, civilizata. Iar o cultura bogata se obtine
doar la rasele cu o "sanatate" buna si care au ca trasaturi curajul,

Este interesant de observat ca partidul nazist avea o conceptie

foarte limitata despre economia internationala. Dupa cum spune si
numele national-socialist, partidul dorea sa ncorporeze resursele
companiilor internationale n Reich cu forta, si nu prin comert.
Din punct de vedere economic, nazismul si fascismul au multe
legaturi. Nazismul poate fi considerat ca fiind o subdiviziune a
fascismului (toti nazistii sunt fascisti, dar nu toti fascistii sunt
nazisti). Printre aceste idei economice se afla controlul complet al
guvernului asupra finantelor, investitiilor (alocarea de credite),
industriei si agriculturii. Totusi ambele sisteme continuau sa existe,
att puterea corporatiilor ct si sistemul de economie de piata n
ceea
n locce
capriveste
statul sapreturile.
ceara
companiilor bunuri din
productia industriala si sa
aloce materiile prime
necesare la productia lor (ca
n sistemul
comunist/socialist), statul
platea pentru aceste bunuri.
Aceasta permitea pretului sa
joace un rol esential n ceea
ce priveste informatia n
legatura cu lipsa de bunuri

"Principiul conducatorului"
(Fhrerprinzip) era un
element cheie n ideologia
fascista, n care conducatorul
simbolizeaza ntruparea
miscarii politice si a natiunii.
Cel mai proeminent nazist a
fost Hitler, care a condus
Germania drept Cancelar (=
prim-ministru) ntre 30
ianuarie 1933 si pna ce s-a
sinucis la 30 aprilie 1945. El
a mpins Germania n Al
Doilea Razboi Mondial si a
fost responsabil pentru
moartea a peste 20 de
milioane de oameni precum
si pentru Holocaust. n timpul
lui Hitler, nationalismul si
rasismul au fost combinate
ntr-o ideologie si politica
militarista de stat care

Simbolul nazist era svastica n sensul acelor de ceasornic.

Aceasta era considerata de mii de ani ca fiind un simbol al
norocului si al prosperitatii. Multe popoare din lume au (sau au
avut) svastica drept simbol, inclusiv indienii, grecii, romanii,
celtii, evreii si dacii. Hitler se pare ca l-a preluat prin filiera
hindusa.
Catre sfrsitul secolului XX, miscari neo-naziste au aparut n mai
multe tari din lume, ca de exemplu n Statele Unite, Germania si
alte tari europene. Aceste tendinte sunt deseori asociate cu tinerii
"skinhead". De asemenea, n multe tari din Europa vestica s-a
observat n ultimul timp o crestere a importantei partidelor
nationaliste (Austria, Franta; n Germania unele partide cu
tendinte neo-naziste chiar au cstigat prin alegeri cteva locuri n
parlamentele unor Land-uri; partidele clar neo-naziste sunt nsa
interzise prin lege).

Adolf Hitler
Adolf era un copil cinstit care nu avea o
viata foarte interesanta. Tatal sau care
era functionar la granita dintre Austria si
Germania era un om foarte aspru si
dominant. La vrsta de 14 ani lui Adolf i-a
murit tatal, si de atunci au inceput sa se
observe semnele de ura si viciozitate pe
care avea sa le manifeste mai trziu.
Cnd avea 19 ani, Adolf a plecat la Viena,
unde, visnd sa devina pictor, a vrut sa
intre la o scoala de arta dar a fost
respins. n anii petrecuti n Viena, Hitler
dezvolta un puternic sentiment de ura
pentru evrei si dupa spusele lui, tot acolo
si formeaza si teoriile privind rasa
suprema.

n 1920 Hitler devine seful propagandei de partid si sustine organzarea

primei ntlniri in masa a membrilor. Desi ceilalti conducatori ai partidului sau opus organizarii unei ntlniri in masa, aceasta a avut totusi loc. Se
temeau ca revolutionarii Marxisti ar putea veni la ntrunire si ar distruge-o,
dar Hitler asta si dorea. El a presupus corect ca asta doar ar extinde
miscarea bazndu-se pe frica germanilor de o revolutie comunista. Pe 24
februarie 1920, Hitler a intrat in sala unde a gasit 2000 de oameni care
asteptau sa nceapa ntrunirea. Printre acestia era un numar considerabil
de comunisti care doreau sa distruga adunarea. La cteva minute dupa
inceperea discursului lui Hitler, comunistii au inceput sa scandeze lozinci si
astfel au strnit taraboiul, dar dupa cum sperase Hitler, comunistii erau
prea putini si astfel lozincile au fost acoperite de aplauzele celor adunati.
Apoi el a prezentat cele 25 de articole ale cu privire la Partidul German al
Muncii, ntrunirea a fost un succes. "Dupa aproape 4 ore sala incepea sa se
goleasca si multimea, umar la umar, se indrepta usor spre iesire, mi-am dat
seama ca principiile unei miscari care nu va fi uitata niciodata se
transmiteau printre oameni." ( Mein Kampf )

Pe 29 iulie 1921 Hitler s-a prezentat multimii sub titulatura de "Fuhrer",

nume pe care-l va purta toata viata. Pana in 1923 partidul numara
55.000 de membri si in noiembrie 1923 Hitler a condus "Beer Hall
Putsch", miscare care a incercat sa doboare guvernul din Bavaria si
eventual pe cel din Berlin, dar care nu a avut succes. Aceasta incercare a
fost impiedicata de caderea economica care a lovit Germania. Sfarsitul a
fost dramatic iar Hitler si alti lideri nazisti au ajuns la inchisoare. In
inchisoare el a scris faimoasa autobiografie Mein Kampf. Scoaterea
nazismului in afara legii a dus la cresterea popularitatii acestuia printre
tineretul german. De cand a iesit din inchisoare si pana in anul 1933 a
fost o perioada de liniste deplina in care nu s-a intamplat nimic cu
exceptia faptului ca Partidul Nazist se extindea foarte repede. In acesti
ani s-a format organizatia Tineretul Hitlerist.

Femeile naziste
Puini sunt cei care tiu c au existat, n istoria nazismului, i femei
care au comis sau au comandat crime oribile.
Nu toate aceste femei au mbriat ideologiile naziste nc de la
nceput. Unele dintre ele au fost, nc din tineree, predispuse la
violen, iar altele au trecut de partea nazitilor pentru a scpa de
srcie. Indiferent de motivele pentru care aceste femei i s-au
alturat lui Hitler, din cauza lor s-au pierdut, fr sens, multe viei.
n continuare sunt prezentai cinci dintre cei mai notorii criminali
naziti de sex feminin.

5. Juana Bormann
Avnd doar 1,52 metri nlime, Juana Bormann a fost gardian
n mai multe lagre de concentrare naziste. n luna martie a
anului 1942, Bormann a fost una dintre femeile selectate s
se ocupe cu paza la Auschwitz n Polonia. Supranumit
Femeia cu cini, Juana Bormann avea o plcere macabr de
a ntrta cinii s-i atace pe prizonieri, pn sfiau carnea
de pe ei. Ea a fost condamnat la moarte prin spnzurare i
executat la 13 decembrie 1945. Ultimele ei cuvinte au fost
i eu am sentimente.

4. Maria Mandel
Aceast Aufseherin, denumirea pentru nsoitoarele din lagrele
naziste, era ager la minte i foarte ticloas. i plcea foarte mult
muzica clasic, pe care o asculta atunci cnd selecta femeile i
copiii pe care i ducea la camera de gazare. Poreclit Bestia,
avea o plcere de a omor oameni prin gazare, fiind direct
responsabil de moartea a peste 500.000 de femei. Mandel a fost
arestat la 10 august 1945, iar n urma interogrii s-a constatat c
era foarte dedicat muncii pe care o presta n lagre. Maria Mandel
a fost condamnat la moarte prin spnzurare i executat la 24
ianuarie 1948.

3. Herta Bothe
Cunoscut ca i Femeia sadic
din Stutthof, Herta a pretins
c a fost forat s lucreze ntrun lagr, altfel ar fi ajuns
prizonier. Herta Bothe a
rmas n istorie deoarece a
comis multe crime i a btut
prizonieri bolnavi i fr
aprare. Bothe a fost arestat
de ctre trupele britanice, dar
a petrecut n nchisoare
aproximativ 10 ani, fiind
eliberat la 22 decembrie
1951. Dup Rzboi, ea s-a
mritat i i-a schimbat numele
n Herta Lange. Femeia
sadic a acordat, n anul
2004, un interviu presei
internaionale, spunnd
urmtoarele: Am fcut vreo
greeal? Nu cred. Probabil
greeala mea a fost c am

2. Ilse Koch
Ilse Koch nu lucra, ca i celelalte femei, ntr-un lagr, ci era soia
lui Karl Koch, comandantul lagrului Buchenwald. Supranumit
Vrjitoarea de la Buchenwald, soia comandantului Koch se
mbrca sumar cnd i vizita soul, pentru a-i face pe prizonieri s
se uite dup ea. Cei care ntorceau capul dup Ilse erau mpucai
pe loc. Ea a fost acuzat i pentru faptul c i obliga pe prizonieri
s se violeze ntre ei, n vzul tuturor. n plus, ea fcuse o obsesie
din a pstra buci din pielea prizonierilor mori, din care creea
abajururi pentru lmpile nazitilor. Ilse Koch a fost judecat, n
anul 1947, de ctre un tribunal american i condamnat la
nchisoare pe via. La 1 septembrie 1967, Vrjitoarea de la
Buchenwald s-a sinucis n nchisoare.

1. Irma Grese
Supranumit Frumoasa bestie,
Irma Grese este, probabil, cea
mai periculoas nazist din
istorie. Ea i-a ctigat acest
renume deoarece era
considerat a fi foarte frumoas,
dar i foarte slbatic. Ea a fost
una dintre puinele femei care
au obinut o funcie de
conducere ntr-un lagr de
concentrare, folosindu-i
puterea n cele mai rele scopuri
posibile. Ea era cunoscut ca
fiind foarte dur cu prizonierii i
apelnd la mai multe tipuri de
tortur: i biciuia pn se
stingeau din via sau asmuea
cinii pe ei pn cnd prizonierii
rmneau fr piele. n plus, ea
gaza prizonierii sau i mpuca,
neavnd remucri. Irma Grese

Proiect realizat de : Ponor Cosmina si Dolhan Adelina

clasa a XII-a A
Profesor indrumator: Burican Stefania