VIAȚA ȘI ACTIVITATEA LUI

ADOLF HITLER

20 apr.1889-30 apr. 1945

HITLER
(1889,  Austria — 1945, Germania) Adolf
Hitler, lider al Partidului Național
Socialist German, cancelar al Germaniei
din 1933, iar din 1934 conducător absolut
(“Führer”) al Germaniei, a fost unul din
cei mai cruzi dictatori din istoria
omenirii. Ajuns la putere la începutul
anilor 1930 odată cu ascensiunea
nazismului în Germania, Hitler a inițiat
izbucnirea celui de Al Doilea Razboi
Mondial și a instituit exterminarea în
masă a evreilor și a adversarilor săi
politici.În 1938, americanii l-au declarat
OMUL ANULUI.
 ÎNCEPUTURI
  Adolf Hitler s-a născut în orăşelul
Braunau, la graniţa dintre Germania şi
Austria, în 1889. De celălalt mal al râului
care separa cele două state, Adolf putea să
vadă Gemania lui Bismarck. Din cauza
zvonurilor că ar fi avut origine evreiască,
precum și din cauza existenței câtorva
relații incestuoase printre rudele apropiate
ale lui, Hitler a căutat să ascundă multe
amănunte despre originea sa și rudele sale,
dintre care câteva au fost internate în
Austria în ospiciu.
 EDUCAŢIE
Băiatul a fost un elev excelent la gimnaziu, dar odată cu
plecarea la oraş s-a confruntat cu primele piedici. Tatăl său
Alois, funcţionar vamal, dorea ca băiatul să-i calce pe urme şi
a încercat să-l convingă cu forţa pumnului să renunţe la
pasiunea pentru artă.  În aceste condiţii, fiul a căutat cu bună
ştiinţă să obţină rezultate slabe la învăţătură, pentru a-şi bloca
accesul la o carieră de funcţionar public. Situaţia l-a înfuriat pe
tată, care a început să-şi bată băiatul cu bocancii. Adolf a
îndurat bătaia, învăţând că violenţa şi teama reprezintă
modalităţi foarte eficace de a controla oamenii. 30 de ani mai
târziu, avea să-şi înscrie numele în analele istoriei, drept unul
dintre cei mai atroce dictatori pe care i-a cunoscut omenirea.
PASIUNEA PENTRU ARTE
  
Ajuns în ultimul an de liceu, Adolf a decis
că nu vrea să îşi sacrifice libertatea de
dragul ştiinţei, aşa că a renunţat la şcoală.
Averea tatălui i-a permis tânărului Hitler să
crească complet rupt de realitate, obişnuit
cu traiul bun. Profesorul Edward Huma îl
descrie ca fiind copleşit de prejudecăţi pe
care le acumulase în cursul copilăriei.
   După ce a convieţuit timp de doi ani cu
mama sa vitregă, ducând o viaţă
materialistă, îndestulată, a decis să plece
în Austria, la Viena, pentru a-şi îndeplini
destinul. A dat examenul de admitere la
Academia de Arte Frumoase, o instituţie
foarte prestigioasă, știind că fusese un elev
strălucit în liceu şi avea talent artistic.
PICTURI
 EFECTELE RESPINGERII DE CĂTRE
ACADEMIE

 Când s-au afişat rezultatele şi a aflat că nu a fost admis, s-a

înfuriat îngrozitor, părăsind Academia. La acea vreme Adolf Hitler
împlinise 18 ani. Lipsit de un ţel care să-i focalizeze energiile,
având la dispoziţie mult timp liber, Adolf s-a cufundat în lectură.
Nu citea de plăcere, ci doar pentru a-şi confirma veridicitatea
viziunii sale despre lume. Ocazional îşi petrecea serile urmărind
spectacolele Operei din Viena. Cu alte cuvinte era un om cu un
puternic simţ al culturii. Uneori se pierdea în mulţimile care
încercau să pătrundă în clădirea parlamentului. Locuitorii Vienei
deja începuseră să promoveze alungarea tuturor evreilor. După ce
Hittler a cunoscut primul evreu, un cerşetor care după un timp
fusese ridicat de poliţie, a studiat temeinic istoria în ceea ce
privea poporul evreu.
CONCEPŢII EXTREMISTE
La Viena a făcut cunoștință cu concepțiile
extremiste pe care avea să le pună în aplicare după
ce a devenit cancelar al Germaniei. Printre
precursorii ideologici, autori ai unor teorii și
discursuri șovine, antisemite, rasiste care l-au
influențat au fost ideologul antisemit, rasist, ocultist
și escroc Jörg Lanz von Liebenfels, cavalerul Georg
Ritter von Schönerer, liderul „Mișcării Pangermane”,
o grupare politică naționalist-șovină, și primarul
Vienei, Karl Lueger, fondatorul unui partid creștin de
orientare virulent antisemită. Exasperat de ceea ce
el, Hitler, percepea a fi văzut în Viena o „babilonie
de rase”, a emigrat în mai 1914 în Germania,
stabilindu-se la München, pe care îl considera oraș
„cu adevărat german”.
CE ÎNSEAMNĂ RASA
ARIANĂ?
    Adolf Hitler a visat că
germanii vor cuceri lumea.
Era convins că rasa germană
era superioară celorlalte, şi
cu această credinţă în suflet a
inspirat teamă unei lumi
întregi. Susţinea cu fiecare
prilej că ,,adevăraţii germani”
sunt ,,înalţi şi blonzi”.
 Primul Război Mondial
După izbucnirea Primului Război Mondial, s-a înrolat voluntar în
armata germană (în Austria fusese considerat drept inapt
pentru satisfacerea stagiului militar pe motiv de handicap fizic).
Hitler a fost combatant pe frontul de vest, în Franța și Belgia. A
fost prezent la un număr de bătălii majore, între care prima
bătălie de la Ypres, Bătălia de pe Somme, Bătălia de la
Arras și Bătălia de la Passchendaele. Hitler a fost de două ori
decorat pentru vitejie. A primit Crucea de Fier clasa a doua în
1914 și Crucea de Fier clasa întâi în 1918 - onoare ieșită din
comun pentru un militar cu gradul de caporal. Întrucât
comandanții regimentului au considerat că nu avea abilități de
conducere, Hitler nu a fost promovat la rangul de Unteroffizier
(„subofițer”).
 NAZISM – ÎNFIINŢARE
După război, Hitler și-a schițat în minte ceea ce urma să devină național-
socialismul. O gândire bazată pe un antisemitism virulent și o concepție
rasistă despre societate și a valorilor ei. În 1919, era agent al
departamentului politic al armatei bavareze, din însărcinarea căruia a
intrat în contact cu o formațiune politică radicală, obscură, numită Partidul
Muncitoresc German. Partidul era, în ciuda numelui, de extremă dreaptă,
ultranaționalist, antisemit și anticapitalist. Hitler s-a înregimentat politic,
devenind după câteva zile membru al comitetului executiv. Energia și
talentul oratoric l-au impus, încât Hitler, alături de fondatorul
partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic în februarie 1922. A
fost decisă totodată adoptarea unui nume nou: Partidului Muncitoresc
German Național-Socialist, uzual numit partid nazist. Astfel s-a deschis
drumul ascensiunii spre putere al lui Hitler.
DRUMUL DE LA POPULARITATE LA
DICTATURĂ
   La alegerile din 1928 naziştii au căpătat
multe voturi şi un loc în parlamentul german.
După o campanie electorală împotriva
locotenentului Hindenburg, Hitler a eşuat
politic. După o călătorie cu avionul în multe
regiuni ale Germaniei, a captivat masele cu
discursurile sale. După multe eforturi în 30
ianuarie 1933 a reuşit să devină cancelar.
Partidul Nazist s-a extins tot mai mult,
numindu-l pe Adolf Hitler liderul lor. La scurt
timp după ce a fost numit lider al partidului,
locotenetul Paul von Hinderburg, numit
preşedintele Germaniei, a decedat.
 Adolf Hitler a dizolvat celelalte partide, a modificat legislaţia
astfel încât să interzică înfiinţarea de noi partide. A declarat război
împotriva evreilor. A înfiinţat Gestapo-ul pentru a monitoriza
activităţile civililor. A construit închisori şi lagăre pentru
exterminarea populaţiei de origine ebraică. A manevrat poporul
german, câştigându-l de partea sa. Ajunsese un adevărat dictator.
 EXTINDERE EUROPEANĂ
   Hitler era convins că folosirea forţei este necesară pentru a
proteja mândria şi onoarea rasei. Pentru aceasta considera
că este esenţială ocuparea unor teritorii europene. Într-o
perioadă scurtă, armata germană, a pus stăpânire pe Praga,
invadând Cehia. Franţa şi Anglia au declarat război
Germaniei. Aşa a luat naştere cel de-al Doilea Război
Mondial. După multe bătălii câştigate, Germania în cele
din urmă, a pierdut teren. La 6 iunie 1944 Franţa se aliase
cu armata britanică şi americană eliberând Parisul şi alte
oraşe ocupate de nazişti. La scurtă vreme armata germană
a fost luată prin surprindere la Berlin de Franţa şi aliaţii
săi.
VIAŢĂ SENTIMENTALĂ
Hitler a rămas necăsătorit până cu
două zile înainte sinuciderii sale.
Cu două zile înaintea sinuciderii
sale, s-a cununat cu Eva Braun, cu
23 de ani mai tânără decât el. A fost
singura sa iubită în acei 16 ani.
Înainte de moartea sa, Hitler a dorit
ca el şi soţia sa să fie incineraţi.
Şeful aviaţiei Germaniei i-a cerut
lui Hitler să se mai gândească,
spunându-i că ar putea să plece în
exil în Japonia sau Argentina, dar
decizia lui Hitler era de neclintit.
 ANTISEMITISM
„Hitler a f
Axiomele ideologice ale ost produs
infestate. Î ul, și nu cr
n orice caz eatorul un
nazismului au fost antisemit o , ar fi erona ei societăți
arecare. U t să-l cons deja
superioritatea rasială ariană vindicativă ra față de i d erăm un
și i-a influ evrei era o
și antisemitismul. Ura el a fost în ențat între bsesivă și
stare să o aga filosof
decât prin pună în pr ie politică.
profundă față de evrei a fost circumstan a c t ic ă , nu poate Că
postbelice: țele specifc fi explicat
tema dominantă a carierei umilința su e ale Germ
ferită la Ve a
politice a lui Hitler. S-a
grave de o
rdin socio- rsailles și p niei
1929-1933 economic roblemele
speculat foarte mult pe . Într-o ase d in t re anii 1918
măsură să menea situ -1923 și
seama motivelor, dar exploateze ație, Hitler
împotriva existența u a fost în
evreilor și n e i ostilități l
nimeni nu a putut găsi un să o transf
o
atente
radicală a r m e î ntr-o politi
răspuns satisfăcător. Cea urii.” că
mai plauzibilă explicație o
oferă Geoff Layton în
lucrarea „Germania: Al
Treilea Reich, 1933-1945”:
HOLOCAUST
Holocaustul este un
termen utilizat în general
pentru a descrie uciderea
a aproximativ șase
milioane de evrei, de
toate vârstele, marea lor
majoritate din Europa, în
timpul celui de-al doilea
război mondial, ca parte
din „soluția finală a
problemei evreiești”,
programul de
exterminare a evreilor,
plănuit și executat de
regimul național-
socialist din Germania.
HOLOCAUST - CONCEPTE
În cartea sa "Mein Kempf",
publicată in 1926, Hitler a pus
situaţia grea a Germaniei la
sfârşitul primului război mondial
pe seama unei conspiraţii
internaţionale a evreilor,
folosind termeni ca „extirpare”
şi „exterminare” în relaţie cu
aceştia. El susţinea că evreii au
dobândit puterea economică şi
abilitatea de a controla şi
manipula mass-media în
avantajul propriu şi a scris
despre necesitatea eradicării
puternicei lor poziţii economice
chiar prin eradicarea lor fizică,
dacă este cazul.
Naziştii credeau că evreii sunt răspunzători de ceea ce era privit ca
"degenerarea societăţii moderne”.
Naziştii considerau bolşevismul ca pe cea mai radicală formă recentă a
vechii conspiraţii evreieşti ce urmarea dezmembrarea şi dezintegrarea
naţiunii, iar pentru Hitler nazismul era o doctrină a salvării umanităţii
de pericolul evreiesc-bolşevic. Era convins că rasa germană trebuia să
dobândească şi să păstreze supremaţia totală prin războiul total
împotriva evreilor, un război în care unica alternativă pentru ambele
tabere, era victoria sau dispariţia totală.
 HOLOCAUST - DESFĂŞURARE
Persecuția și genocidul s-au desfășurat în etape. Au fost
înființate lagăre de concentrare în care deținuții erau folosiți ca sclavi
până mureau de extenuare sau de boală. Unde al treilea Reich ocupa
un nou teritoriu în Europa de Est, unități speciale
numite Einsatzgruppen exterminau evrei și adversari politici,
împușcându-i în masă. Evrei și romi erau concentrați
în ghetouri înainte de a fi transportați la sute de kilometri cu trenuri
de marfă în lagărele de muncă forțată și exterminare, unde, dacă
supraviețuiau călătoriei, cei mai mulți erau uciși prin gazare în
încăperi special amenajate. Fiecare ramură a aparatului administrativ
al statului hitlerist a fost implicată în logistica asasinatelor în masă și
a contribuit la transformarea Germaniei în ceea ce un istoric a
denumit „un stat genocidar”.
LAGĂRUL DE CONCENTRARE ,,AUSCHWITZ”
,,Auschwitz” sau ,,Auschwitz-Birkenau” este numele
unui complex de lagăre de concentrare și exterminare
al Germaniei naziste.
,,Auschwitz” este numele german al orașului situat la
aproximativ 60 kilometri vest de Cracovia, în
sudul Poloniei. Lagărele de la Auschwitz au fost un
element major în perpetuarea Holocaustului; se
estimează că cel puțin 1,1 milioane de persoane au
fost omorâte acolo, din care peste 90% au fost evrei.
Lagărul de la Auschwitz-Birkenau a fost cel mai
mare lagăr nazist din cele două războaie mondiale.
Lagărele aveau ca scop distrugerea unor minorități
europene ca evreii, țiganii, etc. La fiecare lagăr era
adăugat, la ieșire câte un crematoriu pentru cadavrele
deținuților. Lângă acest crematoriu se mai afla și câte o
cameră de dușuri, care avea ca scop gazarea
prizonierilor. În lagărul de la Auschwitz-Birkenau
aceste camere de gazare și crematoriile se aflau în
interiorul lagărului deoarece lagărul a fost construit
 PRĂBUŞIREA CELUI DE-AL TREILEA
REICH
Împingerea Germaniei în război a fost, de fapt, primul semn al începutului
sfârșitului lui Hitler. Cu toate victoriile remarcabile de început dintre anii
1939-1941, Hitler și conducerea militară a Germaniei au făcut marea
greșeală de a-și subestima inamicii, Marea Britanie și Uniunea Sovietică,
precum și greșeala de a începe un război pe două fronturi cu aceste două
puteri. Orbit de succesele înregistrate de „războiul fulger”, Hitler a dat
semnalul Operațiunii Barbarossa, care prevedea invadarea Uniunii
Sovietice printr-o campanie rapidă, înainte de venirea iernii. Hitler primește
o nouă lovitură în luna decembrie a aceluiași an prin intrarea în război
a Statelor Unite ale Americii. Înverșunarea sovieticilor, noroiul, apoi nămeții
și frigul iernii au oprit înaintarea Germaniei. Hitler a rămas convins că
victoria finală era posibilă, ceea ce dovedește că-și pierduse clarviziunea
militară ce îl caracterizase la începutul războiului. În 1943, armata germană
se afla în defensivă, pierzând inițiativa și, treptat, toate visurile lui Hitler s-au
sfârșit, lăsând în urmă o Europă distrusă și cincizeci de milioane de victime.
MOARTEA LUI HITLER
La 30 aprilie 1945, în timpul ultimelor lupte
grele în Berlin, când trupele sovietice se
aflau la mică distanță de
cancelaria Reich-ului, Hitler s-a sinucis,
mușcând o capsulă de cianură și
împușcându-se. Trupul lui și cel al Evei
Braun (cu care se cununase în ziua
precedentă și care s-a sinucis simultan)
au fost depuse în craterul unei bombe,
stropite cu benzină de către Otto
Günsche și alte ajutoare
din Führerbunker și li s-a dat foc
când Armata Roșie se apropia și
continuau bombardamentele. Înainte de
a se sinucide, Hitler își otrăvise câinele
pentru a testa otrava.