ADOLF HITLER

PROIECT REALIZAT DE ELEVA : HORNEA ELENA – GABRIELA

CLASA A X-A A

COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC ,,D.P.PERPESSICIUS” BRĂILA

-PROFIL PEDAGOGIC-
 Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, braunau am inn, austria superioară, Austro-Ungaria (azi în Austria) – d. 30 aprilie 1945,
Führerbunker, Berlin, Germania nazistă) a fost un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc German
Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.
Ajuns la putere în 1933, Hitler a transformat țara într-o dictatură monopartid bazată pe ideologia totalitaristă și autoritaristă a
național-socialismului. Politica sa expansionistă agresivă este considerată principala cauză a izbucnirii celui de-al doilea război mondial,
soldat cu pierderi omenești colosale. De numele său sunt legate numeroase crime împotriva umanității, printre care punerea în aplicare a
unui plan naționalist și rasist de exterminare în masă a evreilor și altor „indezirabili” din europa, precum și lichidarea adversarilor politici
din germania. Hitler a fost ales „omul anului” în 1938, de către revista americană time.

Origini :
Tatăl lui Hitler, Alois Hitler, Sr. (1837–1903), a fost fiul ilegitim al Mariei Anna Schicklgruber.Deoarece în registrul baptist de
natalitate nu era indicat numele tatălui său, Alois și-a luat inițial numele de familie al mamei sale, Schicklgruber. În 1842 Johann Georg
Hiedler s-a căsătorit cu mama lui Alois, Maria Anna. După decesul ei din 1847 și al lui Johann Georg Hiedler în 1856, Alois a fost
crescut în familia fratelui lui Hiedler, Johann Nepomuk Hiedler. În 1876 Johann Georg Hiedler a fost menționat în registrul baptist de
natalitate (înregistrat ca Georg Hitler) drept tatăl lui AloisDe atunci, Alois a preluat numele de familie Hitler, scris și ca Hiedler, Hüttler
sau Huettler.
 Oficialul nazist Hans Frank a lansat zvonul că mama lui Alois ar fi fost angajată ca femeie de serviciu în casa unei familii de evrei
din Graz și că fiul de 19 ani al familiei, Leopold Frankenberger, ar fi fost tatăl lui Alois.Deoarece nimeni cu numele de familie
Frankenberger nu a fost înregistrat în Graz în acea perioadă și nu au fost găsite documente care să ateste existența lui Leopold
Frankenberger, istoricii infirmă afirmația că tatăl lui Alois era evreu.
Copilăria și tinerețea :
Adolf Hitler s-a născut la 20 aprilie 1889 în Braunau am Inn, în partea de vest a Austro-Ungariei (în prezent în Austria), în apropiere
de granița cu Imperiul German Adolf a fost al patrulea din cei șase copii ai lui Alois Hitler și Klara Pölzl (1860–1907). Frații mai mari ai
lui Adolf—Gustav, Ida și Otto — au murit în copilărie. La vârsta de trei ani, familia lui s-a mutat în Passau, Germania.Aici el a căpătat
distinctivul accent bavarian, în locul celui austro-german. În 1894 familia lui s-a mutat la Leonding (lângă Linz), iar în iunie 1895, Alois s-a
retras pe un mic latifundiu din Hafeld, lângă Lambach, unde se ocupa de fermă și albine. Hitler a absolvit Volksschule (o școală de stat) de
lângă Fischlham.

Adolf Hitler (1890)

 În Primul Război Mondial :
Hitler a fost combatant pe frontul de vest, în Franța și Belgia, în regimentul bavarez Reserve, în calitate de furier al regimentului. A fost
prezent la un număr de bătălii majore, între care prima bătălie de la Ypres, Bătălia de pe Somme, Bătălia de la Arras și Bătălia de la
Passchendaele. Hitler a fost de două ori decorat pentru vitejie. A primit Crucea de Fier de clasa a doua în 1914 și Crucea de Fier de clasa
întâi pe 4 august 1918 - o decorație acordată foarte rar pentru un militar cu gradul de caporal (Gefreiter).Pe 18 mai 1918, el a primit Insigna
„Pentru rănile suferite” (Verwundetenabzeichen). Întrucât comandanții regimentului au considerat că nu avea abilități de conducere, Hitler
nu a fost promovat la rangul de Unteroffizier („subofițer”).
Sarcinile lui Hitler la sediul central al regimentului i-au permis răgazuri pentru desen și pictură. A avut contribuții grafice, de ilustrator,
pentru o gazetă militară. În octombrie 1916, Hitler a fost rănit în coapsa stângă, în timpul bătăliei de pe Somme. El a petrecut două luni în
spitalul din Beelitz și s-a reîntors pe front pe 5 martie 1917. Pe 15 octombrie 1918, a fost orbit temporar de un atac cu iperită (gaz muștar) și
a fost spitalizat în Pasewalk. În timp ce se afla aici, Hitler a aflat despre înfrângerea Germaniei,care l-a șocat.
Hitler a descris războiul drept „cea mai mare experiență a sa” și a fost lăudat de ofițerii săi pentru vitejie.
Amarul înfrângerii în război a început să-i modeleze ideologia lui. Ca și alți naționaliști germani, el credea în Dolchstoßlegende (mitul
cuțitului înfipt în spate), care susținea că armata germană "neînvinsă în câmpul de luptă", a fost „înjunghiată în spate” de marxiști și civili,
mai târziu numiți „criminalii din noiembrie”.
Tratatul de la Versailles stipula că Germania urma să renunțe la mai multe din teritoriile sale și să demilitarizeze Renania. Tratatul a
impus sancțiuni economice și a perceput reparații grele de război pentru țară. Mulți germani au perceput tratatul ca o umilire, în special
articolul 231, care declara Germania responsabilă pentru război.Tratatul de la Versailles și condițiile economice, sociale și politice din
Germania de după război au fost ulterior exploatate de Hitler cu scop politic.
 Antisemitismul :
Axiomele ideologice ale nazismului au fost superioritatea rasială ariană și antisemitismul. Ura
profundă față de evrei a fost tema dominantă a carierei politice a lui Hitler. S-a speculat foarte mult pe seama
motivelor, dar nimeni nu a putut găsi un răspuns satisfăcător. Cea mai plauzibilă explicație o oferă Geoff
Layton în lucrarea „Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945”:
„Hitler a fost produsul, și nu creatorul unei societăți deja infestate. În orice caz, ar fi eronat să-l
considerăm un antisemit oarecare. Ura față de evrei era obsesivă și vindicativă și i-a influențat întreaga
filosofie politică. Că el a fost în stare să o pună în practică, nu poate fi explicat decât prin circumstanțele
specifice ale Germaniei postbelice: umilința suferită la Versailles și problemele grave de ordin socio-
economic dintre anii 1918-1923 și 1929-1933. Într-o asemenea situație, Hitler a fost în măsură să exploateze
existența unei ostilități latente împotriva evreilor și să o transforme într-o politică radicală a urii.”
Oricâte explicații s-ar încerca, faptele și cifrele sunt covârșitoare: numărul oamenilor ce au căzut victime politicii hitleriste este
îngrozitor. Șase milioane de evrei au fost exterminați în lagărele morții de la Auschwitz, Chełmno, Majdanek, Treblinka și în ghetoul din
Varșovia. Pretinsa superioritate rasială ariană a fost introdusă de Hitler în mod treptat, tocmai pentru a amăgi opinia publică internațională.
La 15 septembrie 1935 au fost adoptate primele legi rasiale, cunoscute ca Legile de la Nürnberg. Aceste legi prevedeau că cetățenia germană
putea fi deținută numai de persoanele de origine germană; de asemeni, au fost interzise căsătoriile mixte dintre evrei și etnicii germani precum
și relațiile extraconjugale mixte. La 9 noiembrie 1938 au fost adoptate măsuri antisemite fizice prin programul generalizat în toată Germania.
În „noaptea pogromului” (Kristallnacht) au fost distruse case, magazine evreiești și sinagogi; peste o sută de evrei au fost omorâți și circa
20.000 trimiși în lagăre de concentrare. Punctul culminant al acestor crime antisemite a fost atins la Conferința de la Wannsee, în cadrul
căreia înalți funcționari de stat din partidul nazist și guvern au decis "Soluția finală în chestiunea evreiască", la cererea expresă a lui Hitler.
CIA afirma că ura profundă și viscerală față de orice e străin "se datorează propriei sale sexualități neacceptate sau neînțelese de sine
însuși". Acest lucru a dus, de asemenea, și la exterminarea și persecutarea multor persoane născute intersex, homosexuale, bisexuale, asexuale
și transsexuale.
Moartea lui Hitler :
La 30 aprilie 1945, în timpul ultimelor lupte grele în Berlin, pe când trupele sovietice se aflau la mică distanță de cancelaria Reich-ului,
Hitler s-a sinucis.Trupul lui și cel al Evei Braun (cu care se cununase în ziua precedentă și care s-a sinucis simultan) au fost depuse în craterul
unei bombe, stropite cu benzină de către Otto Günsche și alte ajutoare din Führerbunker și li s-a dat foc[78] când Armata Roșie se apropia și
continuau bombardamentele.Înainte de a se sinucide, Hitler își otrăvise câinele pentru a testa otrava. La 2 mai Helmuth Weidling a capitulat și a
predat Berlinul necondiționat sovieticilor. Când au ajuns la cancelarie, forțele sovietice au găsit trupul lui Hitler și au efectuat o autopsie
folosind amprente dentare pentru identificare. Rămășițele lui Hitler și ale Evei Braun au fost îngropate în secret de SMERȘ (organizația rusă
„Smert Șpionam”) la sediul acesteia din Magdeburg.
Potrivit Serviciului Federal Rus de Securitate, un fragment de craniu uman păstrat în arhivele sale și expus într-o expoziție din anul 2000
provine din rămășițele pământești ale lui Hitler. Totuși, autenticitatea craniului este pusă sub semnul întrebării de mai mulți istorici și
cercetători.
În mai 1945 Germania era complet ruinată, și nicidecum o „Germanie mare” în stare să distrugă Rusia bolșevică sau să creeze o nouă
ordine mondială bazată pe supremația așa-numitei rase „ariene”.
 BIBLIOGRAFIE :
HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/ADOLF_HITLER
HTTPS://WWW.GOOGLE.COM/SEARCH?Q=ADOLF+HITLER+COPIL&RLZ=1C1BNSD_ENRO931RO931&SXSRF=ALEKK03UTMCQ
X1HNOB179OOUFMDNZHDMWW:1618995037964&SOURCE=LNMS&TBM=ISCH&SA
HTTPS://ADEVARUL.RO/LOCALE/BOTOSANI/SECRETELE-ORIGINII-HITLER-TATAL-DICTATORULUI-NAZIST-ERA-BASTARD-CASAT
ORIT-PROPRIA-NEPOATA-ORIGINI-SLAVE-EVREIESTI-1_5A4643A9D7AF743F8DD818E3/INDEX.HTML