INSTALATII DE PROTECTIE

PRIN RELEE

Instalaia de protecie prin relee este formata din totalitatea aparatelor i dispozitivelor destinate s asigure
deconectarea automat a instalaiei n cazul apariiei regimului anormal de funcionare sau de avarie (defect),
periculos pentru instalaia electric: n cazul regimurilor anormale care nu prezint pericol imediat, protecia
semnalizeaz numai apariia regimului anormal.
Deconectarea instalaie electrice se efectueaz de ctre ntreruptoare, care primesc comanda de declanare de
la instalaia de protecie. Se realizeaz separarea prii cu defect de restul instalaiei (sistemului) electrice,
urmrindu-se prin aceasta:
-limitarea dezvoltrii defectului, ce se poate transforma ntr-o avarie la nivelul sistemului:
-prentampinarea distrugerii instalaiei n care a aprut defectul:
-restabilirea regimului normal de funcionare, asigurnd continuitatea n alimentarea cu energie electric a
consumatorilor.
n ara noastr a avut loc o perfecionare continu a instalaiilor i echipamentelor de protecie, n prezent
fabricndu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaz noi instalaii de protecie. care utilizeaz
tehnica de calcul i sistemele de achiziie cu microprocesor n instalaiile de protecie care sunt n curs de
asimilare i 1a noi n ar. Acestea permit reducerea timpului de lucru al protecie i reducerea gabaritului
echipamentelor, odat cu creterea numrului parametrilor analizai i a fiabilitii sistemului de protecie pe
ansamblu.
Se produc relee i sisteme de protecie la Media, ICEMENERG, IPA Bucureti i la diverse firme private din
ar.
Pentru a ndeplini n bune condiii obiectivele impuse, instalaiile de protecie trebuie s satisfac anumite
performane (caliti).
Rapiditatea
Protectia trebuie s acioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curenilor de scurtcircuit, scderea
tensiunii, pierderea stabilitii sistemului electric. Timpul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune din
timpul propriu de lucru al protecie ( =0,020.04 s), timpul de temporizare reglat i timpul de declanare a
ntreruptorului ( =0,04...0,06 s). Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul apariiei
scurtcircuitului va fi =0,060,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalaiile electroenergetice.
Deci rapiditatea se obine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).
Selectivitatea

Reprezint proprietatea unei protecii de a deconecta numai elementul (echipamentul, tronsonul) pe care a
aprut defectul, restul instalaiei (sistemului) rmnnd sub tensiune.Protecia trebuie s comande
declanarea celor mai apropiate ntreruptoare de la locul defectului.
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizri), pe baz de curent sau prin direcionare. n
funie de particularitile instalaiei i de importana consumatorului se va adopta prioritatea ntre rapiditate
i selectivitate.
De exemplu, n reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de transformare
i pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie (intreruptoare automate cu
declansatoare, sigurane fuzibile, relee termice) alese in functie de cerintele impuse de poriunea respectiva
a retelei.
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de
alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta i alte aparate decat cele care trebuie
sa elimine defectul produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii protectiei,
adica sa functioneze numai aparatul de protecie de pe tronsonul cu defect, restul instalatiei ramanand sub
tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare spre sursa) sau prin valorile
curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil).
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face analizand
comportarea acestora la suprasarcini i la scurtcircuit. ,
Selectivitatea ntre elementele de protecie se va face comparand caracteristicile timp-curent, astfel incat
timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al sigurantei din aval sau timpul
de declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai
mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
Pentru aparatele de protecie se poate calcula pentru curentul limita termic i timpul impus.
Selectivitatea siguranelor fuzibile poate fi analizata i din punct de vedere al stabilitii dinamice a aparatelor
de comutaie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul siguranta-contactor-relee termice, sigurana asigura
protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta
trebuie sa fie suportat

de contactor. Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor fi incercate la .

Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protectie
ale dispozitivelor care lucreaza in serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleai valori ale curentului. Selectivitatea este
asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.
Sigurana
Aceasta presupune acionarea proteciei numai cnd este necesar, fr funcionri intempestive, adic
atunci cnd nu au aparut defecte in instalatia protejat. Siguranta presupune o protectie bine proiectata
(alegerea tipului schemei reglajului i calculul acestuia) i echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot
obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.
Sensibilitatea
Instalaiile de protectie trebuie s lucreze (acioneze) la abateri ct mai mici de la valoarea normala a mrimii
fizice controlate. Sensibilitatea protciei se apreciaz prin coeficientul de sensibilitate, care pentru proteciile
maximale de curent se calculeaza cu relaia:
in care: este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un
scurtcircuit metalic;
valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de for (primar) al instalatiei
protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei
protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor utiliza protectii complexe (de
distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere redusa pentru
actionare.
Independena de schem de conexiuni
Protecia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de configuratia
schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numarul surselor in funciune i

pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand selectivitatea in regim maxim si
sensibilitatea in regim minim.
Eficiena economic
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul instalatiilor
protejate, cheltuielile de investitii i de exploatare vor fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii
protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol. Pe langa aceste calitati, la
alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea
caracteristicilor de acionare, tipizarea (modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor reglati i a
caracteristicilor indiferent de condiiile de functionare (vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de
functionare al instalatiei protejate). O problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protecie
o constituie saturarea transformatoarelor de masura, care duce la modificarea formei de unda a semnalului
aplicat echipamentelor de protectie, precum si comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in
regim deformant si dezechilibrat. Pentru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de traductoare (de
curent, de tensiune, de putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor
controlate. Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea continuitatii in
alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor defecte in sistem.
PROTECTIA DE CURENT
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul
protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de curent care
acioneaz atunci cand curentul din circuitul protejat depaete o anumita valoare de prag stabilita, numita
curent de pornire (de actionare) al protectiei, notat cu . Pentru ca protectia sa acioneze corect trebuie sa fie
indeplinite conditiile:
; >; >;
in care: I este curentul din circuitul protejat;
-curentul nominal al instalaiei;
-curentul de sarcina maxima admis;
-curentul de revenire al echipamentului de protectie.

Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care
curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul
transformatoarelor de curent.
Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate n figurile a,b,c.
La montajul indirect, tipul i curentul nominal al releului se aleg in funcie de curentul de actionare
al releului care se calculeaz cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel nct curentul de actionare determinat prin calcul sa
poata fi reglat i sa indeplineasc condiia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece
creterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul
zonei protejate, dar i scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare
elemente suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi i protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la intreruperea
circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica.
PROTECIA DE TENSIUNE
Proteciile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un
scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza cand
valoarea

eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei .
Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de pornire a
proteciei, , s fie ndeplinite urmtoarele condiii:
; ; ; Avnd n vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se poate calcula cu relaia:
In practica se utilireaz n general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul
transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a
releului cu relatia:
in care: este raportul de transformare a transformatorului de tensiune. Releul se alege astfel
inct valoarea calculata sa poata fi reglat.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minim tensiune este asigurata de bobinele
contactoarelor sau de declanatoarele de minima tensiune ale ntreruptoarelor automate.
Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scderea tensiunii fiind
resimtit si in exteriorul instalaie in care a aprut defectul.
Proteciile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la creterea tensiunii
circuitului, U, peste tcnsiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protecia sa nu acioneze in
regim normal de functionare, este necesar sa fie ndeplinite condiiile:
; ; ; in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a
protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea mrimii de revenire a
releului i valoarea mrimii de actionare.
PROTECTIA DIFERENTIALA
Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la
capetele zonei protejate).

curentii de la capetele zonei protejate se considera egali i in faza, deci:

is1=is2; is1-is2=0
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea curenilor va
crete proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor se
modifica, deci:
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti i deci protectia va da comanda de
declanare la depairea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea unei bune
selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protecia
maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii proteciei.
Dupa modul de realizare, exista protectii difereniale longitudinale i difereniale transversale.

 PROTECTIA DE DISTAN
Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedana,
care acioneaza la micorarea impedantei circuitului protejat.
Releele de impedanta funcioneaza pe principiul balanei,
masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la
consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul
creste, deci Z scade.
La aceste protecii reglajele de timp se stabilesc in functie de
impedanta pana la locul defectului, permiand acionarea rapida
la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina astfel
dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate.
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile
din aval. Sunt protectii complexe, care in ultima vreme se
folosese i in retelele de medie tensiune.

protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se utilizeaza in special
impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc protectii termice, cu relee de gaze i altele.
La proiectarea instalaiilor de protecie prin relee, se vor prevedea protecii de baza i protectii de rezerva
care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. Proteciile de rezerva vor functiona de
asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.
RELEE DE PROTECIE
Parametrii releelor de protecie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv i se dau in
cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul nominal, tensiunea
nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de
actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul i pozitia normala (inchis,
deschis) a contactelor, stabilitatea termica i dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);
2) dupa modul de acionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee sau dispozitive);
3) dupa principiul de construcie i funcionare: electromagnetice de inductie, magnetoelectrice,
electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de lucru: cerc,
elipsa, histerezis, semiplan etc
RELEELE TERMICE
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotrriva efectelor
pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se folosesc relee termice tip TSA cu
lamele bimetalice in montaj direct pana la i relee tip TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent
trifazate. Functionarea corecta a proteciei este influentata de diferentele care exist intre constantele de
timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale
suprasarcinii.
Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul
termistoarelor montate in infurrile motoarelor. Circuitul de protecie poate fi prevazut i cu compensare in
functie de temperatura mediului ambiant.

calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:

Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal i tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influenat de tempeatura mediului ambiant. Timpii de
declanare sunt influentati i de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla
motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza la
releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a funcionat
15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa declanseze in cel
mult 2 minute. Daca nu declaneaza, se va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana
cand releul declaneaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica
daca releul nu declaneaza la pornire.
CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu pe
baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor i verificarea
calitatilor instalatiei de protectie. Schema instalaiei de protecie depinde de echipamentele
protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) i de importanta
(complexitatea) instalaiei (sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament i instalatii
racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.
PROTECIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE
Pentru protecia trasnformatoarelor electirce montate n posturile de transformare
(industriale, rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare n funcie de defectele ce pot

transformator i de normativele n vigoare. Se pot utiliza:

Protecia maximal de curent temporizat. Reglajul protecie se calculeaz cu relaia:
in care
este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune.
Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala
de curent temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul protectiei se
calculeaza cu relatiile:
Protecia homopolara de curent temporizat. Se realizeaza cu releu maximal de
curent montat la ieirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator
toroidal tip CIRHi. Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile:
;
Timpul de reglaj al proteciei se ia t = 0,2 s.
Protecia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele montate
pe stalpi sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza
consumatori casnici sau sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de
medie tensiune se poate asigura i cu sigurante fuzibile tip SFEn (SFIn). Curentul
nominal al fuzibilului se alege cu relaia:
in care: este curentul nominal al transformatorului de medie tensiune.
Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul 1i se verifica
selectivitatea lor fata de protecia din amonte. In aceste cazuri este important de
verificat i sensibilitatea protectiilor din primarul i secundarul transformatorului in
raport cu defectele (scurtcircuitele) produse in reteaua de joasa tensiune.

ELECTRICE
Protectiile motoarelor electrice sincrone i asincrone se prevad impotriva
defectelor interne (scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleiai faze, puneri la
pamant) i a regimurilor anormale (suprasarcini datorate mecanismului
antrenat, ramanerii in doua faze, scaderea tensiunii). La motoarele sincrone
trebuie, de asemenea, sesizat ieirea din sincronism. Protectia prin relee se
prevede, n general, la motoare cu tensiune peste 1 kV, dar i la cele cu tensiune
sub 1 kV de putere mai mare i care antreneaza utilajele importante.
Protecia mpotriva scurtcircuitelor n motor.
Pentru motoarele cu puteri sub 5000 kWse prevede o protectie maximala de
curent netemporizata.
In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5000 kW se va prevedea o
protecie difereniala longitudinala pe doua sau pe trei faze.
Valoarea curentului de pornire a protectiei maximale de curent se calculeaza cu
relatiile:
in care = 1,4...1,6 are in vedere componenta aperiodica a curentului de pornire .
Se pot utiliza relee de tip RC - 2A sau relee RESS (relee electronice de
suprasarcina i scurtcircuit).
Coeficientul de sensibilitate

Protectia impotriva suprasarcinilor. Aceasta protectie se prevede in general la motoarele care antreneaza
mecanisme care sunt supuse suprasarcinilor tehnologice i a celor cu condiii grele de pornire.
Schemele de protecie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee maximale de curent RC- 2A, curenii de
acionare a releelor calculandu-se cu relatia:
= 1,1.. 1,2
este curentul nominal al motorului;
= 1 sau .
Temporizarea proteciei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea (autopornirea) motorului:
Protectia impotriva punerilor la pamant. Se realizeaza cu filtre de curent sau de tensiune homopolare,
calculele facandu-se cu relatiile prezentate anterior.
Protecia de minima tensiune. Are ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii motoarelor importante, ea
comandand cu temporizare declanarea motoarelor mai puin importante i a motoarelor care prin
autopornire ar periclita securitatea personalului de deservire.
Reglajul protectiei se face pentru la t=0,5 secunde si la t=5..10 secunde.
Motoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protecii expuse anterior i in plus cu o protecie impotriva
ieirii din sincronism. In detaliu proteciile sunt similare cu cele ale generatoarelor electrice.
PROTECTII NUMERICE
Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. S-au utilizat iniial relee
electromecanice (termice, electromagnetice), care se folosesc i in prezent. Creterea complexitatii
instalatiilor i dezvoltarea tehnologica au facut posibila construirea releelor statice cu componente discrete,
folosind elemente semiconductoare i traductoare, iar apoi cu circuite integrate.
Acestea au permis
imbunatatirea performantelor instalatiilor de protectie.
In deceniul 8 o data cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat proteciile numerice, care permit
realizarea unor sisteme de

protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca protectii de rezerva.

In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate (protectii de distanta) sau complexe multifunctionale,
care echipeaza linii, transformatoare, motoare, generatoare.
SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE
La conceperea i realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere rezolvarea urmatoarelor cerinte:
integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalaii, cat i ca sisteme de protecie in sisteme computerizate;
realizarea unor interfee care sa permita implementarea lor in orice tip de instalatie;
achiziia i transmiterea datelor i semnalelor de la i catre instalatiile protejate sa se faca prin sisteme aliniate la
standardele internaionale, fiind compatibile cu alte sisteme;
asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de protecie.
In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale i sistemele de actionare asupra intreruptoarelor prin
intermediul releelor de declanare. Pe parcurs vor fi concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu
traductoare liniare, care vor permite reducerea gabaritului i a erorilor de masura.
Faa de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de funcii: achiziie, memorare si
prelucrare, automatizare, monitorizare.
Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protecie sunt convertite in semnale tip binar.
Numarul lor se reduce prin prelucrarile pariale locale efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de
protectie. Informatia binara este prelucrata cu ajutorul unor programe care au la baza algoritmi i parametri (conditii) de
reglare a proteciilor.
Pentru asigurarea functionarii corecte a proteciilor se folosesc diverse criterii: sensul de circulaie a puterii reactive pe linie,
controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul impedanei prin derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza
elementele R i X pentru calculul impedantei i argumentului , iar pentru creterea preciziei, metoda reflectarii impulsurilor.
Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit determinarea unor marimi sintetice ca:
-valorile efective, medii sau de varf ale U i I;
- puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe rezultate din analiza spectrala (de exemplu analiza
Fourier), din descompunerea in sisteme de componente de succesiuni directe, inverse

medie tensiune i motoare. Ele sunt produse de firmele ABB, Siemens, English Electric, Merlin Gerin, iar in ultimii ani chiar
de firme din tara. Experiena i rezultatele obtinute in exploatare vor permite in viitor extinderea acestor sisteme de protectie.
homopolare sau din descompunerea in sisteme de coordonate rectangulare (componente reale-imaginare) sau cilindrice.
Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care conin biblioteci de functii de protectie i biblioteci de programe.
Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara i modulata, functiile de protectie se aleg in
concordanta cu caracteristicile i importanta echipamentului protejat, cu schema electrica a statiei la care este racordat, cu
topologia retelei i cu cerintele tehnologice ale procesului. Se va avea in vedere existenta sau nu a altor instalatii de
protectie analogica i numerica.
Pentru creterea siguranei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice de protectie sunt prevazute in cazul echiparii
agregatelor mari cu doua sisteme de hardware paralele. Ele se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt
ramane in functiune. n plus aceste sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor
proteciei, cu diagnostic i alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere centralizata.
Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite cunotinte de programare. Cu
ajutorul calculatorului personal se pot regla valorile de pornire, parametrii caracteristici i temporizarile protectiilor. Se pot de
asemenea asocia diferite tipuri de protecie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declanare a intreruptoarelor
in sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne i externe pentru asigurarea diferitelor funcii de blocare a
functionarii proteciilor sau a efectuarii unor manevre.
Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protecie a permis imbunatairea calitaii i unele facilitai ale noilor
sisteme: fiabilitate ridicata, depanare uoara, autotestare; flexibilitatea executarii reglajelor prin algoritmi numerici de
urmarire a evenimentelor in timp; posibilitati de arhivare a reglajelor i testelor de verificare; sistem de operare accesibil prin
tastaturi locale sau cu PC; executie compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor
electromagnetice, posibilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda i control centralizat; cost de achizitie
rezonabil prin facilitaile pe care le creeaza in cazul unei exploatari corespunzatoare.
Introducerea i dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va permite imbunatatirea funcionarii
sistemelor de protectie in conditiile creterii complexitatii evenimentelor.
Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insuirea unor cunotinte noi in domeniul sistemelor de achizitie i prelucrare
a datelor i acceptarea de catre oameni a unor noi tehnologii.
In prezent sunt in exploatare in tara noastra sisteme numerice de protecie pe generatoare (CET Turceni), linii de inalta
tensiune, retele de