ISTORIA SATULUI

RSPOPENI

Caracteristica General

Rspopeni este un sat i comun din

raionul oldneti. Satul are o suprafa
de circa 3.83 kilometri ptrai, cu un
perimetru de 10.51 km. Rspopeni este
unicul sat din comuna cu acelai nume
situat la o distan de 25 km de oraul
oldneti i la 143 km deChiinu.

Istoria localitaii

Pentru prima dat satul Rspopeni este

menionat ntr-un document datnd din anul
1437, ca fcnd parte din marele domeniu al
boierului Mihail de la Dorohoi. Satul Rspopeni
din inutul Soroca, pe rul Dobrua, la Fntna
Perilor i trage probabil denumirea de la Fdor
Rspop, unul din ntemeietorii si, menionat
ntr-un act din secolul al XVII-lea. La 1603
domnitorul Ieremia Movil confirma stpnirea
Armanci i a altor strnepoi ai lui Fdor
Rspop asupra satului Rspopeni pe Dobrua cu
mori sub Fntna Perilor conform privilegiului de
danie pe care l-au avut strmoii lor de la tefan
cel Mare.

n 1640 Nastea, fiica Drglinei

Vscniasa din Rspopeni druia partea
ei din Rspopeni cu vad de moar lui
tefan Crnos pentru iertarea pcatelor.
Un an mai trziu, la 1641, domnitorul
Vasile Lupu confirma stpnirea lui tefan
Crnos asupra acestei pri din
Rspopeni.
Procesul nstrinrii moiei satului a
continuat. n 1651 Catalina Avrmioaie a
vndut prile sale din sat nepotului su
Mihil.
n perioada sovietic satul Rspopeni a
fost sediul gospodriei collective
Prietenia, specializat n creterea

VESTIGII ARHEOLOGICE ALE PRIMEI AEZRI

UMANE

Conform cercetarilor arheologice, pe mosia satului

Raspopeni, cu mult anainte de a fi antemeiat satul actual,
a mai existat o localitate. Asezarea umana a carei trecut
a fost atestat n satul Raspopeni a existat n epoca
roman trzie, curmndu-si continuitatea n anul 376, cnd
a avut loc invazia hunilor. In urma invaziei, localitatea a
fost devastata si incendiata, dovad servind materialul
arheologic colectat aici, urme de case arse, bucati de lut
ars cu amprente de nuiele si diferite obiecte de
epoc(sec. al doilea-al patrulea). Aceasta nsa nu
inseamna ca nainte pe aici nu au locuit oameni. n urma
unor cercetari, n aria satului Raspopeni s-au descoperit
urme umane nca din epoca bronzului (inceputul
mileniului al treilea-sfarsitul mileniului al doilea . Chr.)

Prima atestare documentar a satului dateala de la 19 decembrie

1437.Pe teritoriul satului s-au fcut incercri de a se intemeia dou noi
localiti care ins nu au rezistat timpului.n anul 1797 rzeii satului
contruiesc o biserica de lemn, purttoare a numelui Sfntul Ierarh
Nicolae, primul preot fiind Pavel Marcinshi. n anul 1864 coala
parohial este nregistrat de ctre stat, iar in anul 1874 are loc
contrucia unei noi biserici de piatr in partea central a satului.Efectele
instaurrii regimului sovietic in localitate a micorat numarul locuitorilor
cu circa 200 de persoane decedate in Primul si al Doilea Rzboi Modnial,
dar i in timpul foametei din anii 1946-1947, i inc peste 120 de
persoane supuse deportarilor staliniste. Din anul 1940 pn n anul 1956
satul Rspopeni a fost centru raional.n componena raionului Rspopeni
intrau 17 sate.in anul 1948 colii din sat i s-a conferit statu de coal
medie.n anul 1949 are loc colectivizarea ranilor, astfel formndu-se
dou colhozuri: i .Ctre anul 1952 se unesc intrun singur colhoz .n anul 1957 colhozul i
schimb denumirea n colhozul , care i-a schimbat denumirea
abia in anul 1993, numidu-se Rspopeni.Colhozul Rspopeni a
existat pin in anul 1994 cind are loc privatizarea pmntului.n urma
privatizrii pmntului s-a ntemeiat Societatea pe Aciuni Rspopeni.
Iar n anul 1999 colii din sat i s-a conferit statu de liceu, numindu-se
Liceul Teoretic Rspopeni.

Dinamica numerica a populaiei

5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1940

1950

1960

1970

1980

1990

2000

2010

Conacul lui Adriano

Pe teritoriul satului Rspopeni se afl o

curte boiereasc care dateaz din secolul
al XIX-lea. Localnicii i spun Conacul lui
Adriano. n perioada sovietic aici a fost
amplasat spitalul din localitate. n present
edificiul este abandonat i se nruie.

Conacul lui Adriano

Liceul Teoretic Rspopeni

Biserica Crestin
(Oprea Iurie)

Centrul medical din Satul

Rspopeni

Biblioteca Satului Rspopeni