ASTMUL BRONSIC

DEFINITIE

 Definitie=boala inflamatorie cronica, obstructiva si difuza a cailor respiratorii inferioare

caracterizata clinic prin episoade recurente si reversibile de :
 -wheesing
 -dispnee paroxistica expiratorie
 - senzatie de constrictie toracica
 -tuse in special noaptea sau dimineata devreme
 si functional prin:
 -obstructie a fluxului aerian reversibila spontan sau prin tratament
 -hiperreactivitate bronsica-constrictia bronhiilor la contactul cu alergenii care nu
produc modificari similare la subiectii sanatosi.
 ETIOLOGIE

 Factori de risc
 -atopia in familie
 -hiperreactivitatea bronsica
 Atopia este prezenta la aprox. 50% dintre copiii cu astm si este pusa in evidenta
prin:
 -dozarea IgE totale/specifice care sunt crescute
 -testari cutanate
 La copii astmul bronsic este in majoritatea cazurilor extrinsec, declansat de alergeni
specifici;este insotit adesea de eczeme sau rinite.
 Factori favorizanti
 -particularitatile morfo-functionale care favorizeaza obstructia
 -imaturitatea fibrelor musculare netede
 -hiperplazia glandelor mucoase cu hipersecretie de mucus
 -imaturitatea sistemului pulmonar
 -antecedentele perinatale sau postnatale: ventilatie asistata, aspiratia de lichid
amniotic
 -poluarea mediului ambiant, fumatul pasiv
 -RGE-in 20-30% din cazurile de astm bronsic la copil
 -conditii socio-economice deficitare
 ETIOLOGIE

 Agenti declansatori (triggeri)

 -praf, fulgi, acarieni, pene, polen, aer rece, ceata, fum
 -efort fizic, stres, ras, plans
 -infectii virale si bacteriene
 -alergeni alimentari, medicamente
 PATOGENIE

 Patogenie:
 -la primul contact cu factorii de mediu(alergeni) se produce sensibilizare , ulterior
acestia actioneaza ca factori ,,trigger” , declansatori ai crizei de astm
 La nivelul cailor respiratorii inferioare se produc in astmul bronsic urmatoarele
modificari:
 -bronhospasm
 -edemul mucoasei bronsice
 -hipersecretie de mucus vascos si aderent
 Aceste modificari sunt in prima faza reversibile complet. In timp, datorita procesului
inflamator cronic repetat se produc modificari structurale ireversibile:
 -ingrosarea membranei bazale a bronsiilor
 -hiperplazia glandelor mucoase
 -hipertrofia muschilor netezi ai bronsiilor
 -un infiltrat inflamator peribronsic, cu acumulare locala importanta de eozinofile.
 TABLOU CLINIC

 Manifestari clinice
 Semne si simptome care ar trebui sa ridice suspiciunea de astm:
 -wheesing recurent
 -tuse care se inrautateste noaptea
 -episoade intermitente de dispnee expiratorie
 -senzatie de conpresiune toracica
 Situatii sugestive pentru astm:
 -variabilitatea (in cursul aceleiasi zile sau de la o zi la alta sau de la un sezon la
altul)si /sau intermitenta (normal intre manifestari).
 -agravarea nocturna sau dimineata devreme
 -aparitia dupa factori declansatori specifici (alergeni, antiinflamatorii nesteroidiene)
sau nespecifici (fum, mirosuri puternice, aer rece, efort fizic, etc.).
 -ameliorare sau disparitie dupa tratament specific
 -istoric personal sau familial de astm bronsic sau alte atopii.
 TABLOU CLINIC

 Debutul:
 -in primii 3 ani de viata
 -poate fi brusc , dar cel mai frecvent este precedat de o perioada prodromala de cateva ore sau
zile , manifestata cu rinoree, stranut, prurit.
 Perioada de stare se manifesta cu:
 -wheesing
 -dispnee expiratorie cu expir prelungit
 -sete de aer, batai ale aripilor nazale,
 -cianoza
 -hipersudoratie
 -tahipnee, tahicardie,
 -tuse frecventa , uscata , chinuitoare
 -agitatie, oboseala, dureri abdominale, varsaturi.
 Examenul clinic obiectiv evidentiaza:
Inspectie:
 -torace hiperinflat
 -coaste orizontalizate
 TABLOU CLINIC

 Palpare:
 - vibratii vocale diminuate
 Percutie:
 -torace hipersonor
 - aria matitatii cardiace disparuta
 Auscultatie
 -expir prelungit
-murmur vezicular diminuat
-raluri sibilante.
In timpul perioadei de stare poate aparea o agravare sub tratament sub forma de4 insuficienta
respiratorie , manifestata prin:
-retractie toracica inspiratorie severa
-wheesing si murmur vezicular abia perceptibile
-torace hiperinflat cu miscari minime
-hipoxemie severa, cianoza marcata,
-deshidratare
-acidoza metabolica, aghitatie, anxietate, pierderea constientei.

 CLASIFICARE

 Clasificarea A.B. in functie de severitate


 Tip Crize de Accese VEMS
astm nocturne
Intermitent < 1 data/sapt ≤ 2 ori/luna 20%
Asimptomatic
intre crize

Persistent > 1 data/sapt > 2 ori/luna 20-30%

usor dar < 1 data /zi

Persistent Zilnic, crizele > 1 data /sapt >30%

moderat pot afecta
activitatea
Persistent Permanent, frecvent > 30%
sever activitate fizica
limitata
 CLASIFICARE

 Clasificarea AB in functie de nivelul de control

Controlat total Controlat partial Necontrolat

Crize de astm Lipsesc >2 episoade/sapt.

≤2 episoade /sapt

Limitarea activitatii lipseste prezenta 3 sau > criterii pentru

astm controlat aprtial in
Accese nocturne lipsesc prezente orice saptamana

Necesitatea tratamentului Lipseste > 2 epis./sapt.

de urgenta ≤2 epis./sapt.
Functia pulmonara normala Indici micsorati
(VEMS)

Exacerbari lipsesc ≥1 exacerbare/an 1 exacerbare/sapt.

 DIAGNOSTIC

 Diagnostic pozitiv
 1.Date anamnestice
 Antecedente heredo-colaterale:astm bronsic la parinti
 Antecedente personale : tuse predominent nocturna, wheesing, dispnee expiratorie
 2.Clinic
 Ex.fizic
 Pot lipsi semne de afectare a sistemului respirator.
 Inspectie:
 -pozitie sezanda (ortopnee) cu angajarea musculaturii respiratorii accesorii.
 -tahipnee
 Percutie
 -hipersonoritate difuza
 -diafragm coborat
 Ascultatie
 -murmur vezicular diminuat
 -raluri uscate sibilante , diseminate, predominant in expir
 -wheesing
 -raluri ronflante si subcrepitante(in hipersecretia bronsica mai avansata).
 DIAGNOSTIC

 Confirmarea diagnosticului de astm

 Confirmarea diagnosticului se face prin:
 1.Masurarea functiei pulmonare cu evidentierea obstructiei bronsice variabile in timp
si dupa administrarea bronhodilatatoarelor=Spirometria
 Parametrii care sunt masurati prin spirometrie in cursul unei manevre expiratorii
fortate sunt:
 -VEMS-volumul expirator maxim in prima secunda a expiratiei fortate
 -CVF –capacittea vitala fortata
 -raportul VEMS/CVF→scaderea raportului→obstructie bronsica
 Reversibilitatea obstructiei dupa administrarea unui bronhodilatator sau
corticosteroid este caracteristica astmului!
 2.In cazul in care nu se poate efectua spirometria, se determina PEF=debit expirator
de varf→masurarea functiei pulmonare; reducerea functiei pulmonare=astm bronsic
;nu confirma existenta obstructiei.
 DIAGNOSTIC

 3.Masurarea HRB=hiperreactivitatea bronsica-consta in masurarea modificarii VEMS

dupa administrarea pe cale inhalatorie de metacolina sau histamina in concentratii
crescande→scaderea VEMS cu 20% fata de valoarea initiala.
 4.Alte teste: - Rx toracic –hiperinflatie pulmonara
 -teste sanguine-eozinofile crescute
 -dozarea IgE –IgE totale crescute
 - explorarea functiei respiratorii completa (utila in diagnosticul diferential al
astmului bronsic ).
 -teste cutanate
 TRATAMENT

 TRATAMENT
 Obiective imediate – bronhodilatatie cu repermeabilizarea cailor respiratorii
 Obiective pe termen lung
 -suprimarea procesului inflamator cronic
 -prevenirea contactului cu factorii declansatori

 Tratamentul la domiciliu
 -β-2 –agonisti cu actiune scurta: SALBUTAMOL;BRYCANIL;BEROTEC – pe cale
inhalatorie –spray , spacer, -2 pufuri , inhalatii de 3 ori , la interval de 20 minute , apoi
la 1 ora , respectiv 4-6 ore.
 Per os se poate administra Salbutamol (Ventolin) -0,2-0,3 mg./kgc/zi , divizat in 3
prize;
 -Corticosteroizi -cand evolutia este nefavorabila , daca inhalatiile sunt necesare la
intervale <3-4 ore se administreaza Prednison 1-2mg/kgc/zi in 2 prize sau
Metilprednisolon (Medrol) 0,5 mg/kgc/zi in 2 prize;

 -Teofiline -Teofilin retard-10-15mg/kgc/zi in 2 prize, la 12 ore interval

 TRATAMENT

 Tratamentul exacerbarilor - in spital

 -oxigenoterapie
 -nebulizare de β -2-agonisti
 -cortico steroizi i.v.
 -anticolinergice –nebulizare cu Ipatropium bromid-Atrovent
 -corectarea echilibrului acido-bazic
 -tratamentul I.C.
 -ventilatie mecanica
 Tratamentul de fond –se adreseaza procesului inflamator cronic si indepartarea
alergenelor si se face in trepte in functie de controlul simptomelor.
 Treapta 1—manifestari suficient de rare, nu necesita tratament cronic zilnic;
 • β-2- agonisti inhalatori cu actiune de scurta durata=SALBUTAMOL,
TERBUTALINA, FENOTEROL
 •Bromura de ipatropium(Atrovent)
 •Teofilina retard
 TRATAMENT

 Treapta 2 -1 singur medicament de control

 •CSI in doza mica sau Antagonisti de leucotriene( Montelukast-Singulair)
 Treapta 3
 •CSI in doza mica , medie sau mare, + Singulair oral sau
 •CSI doza mica+β -2- agonisti cu actiune lunga sau
 •CSI doza mica+ Teofilin retard

Treapta 4
•CSI doza medie sau mare=β -2- agonisti + Singulair sau
•CSI doza medie + Teofilina retard
Treapta 5-Treapta 4+ CSI oral


 TRATAMENT

 Corticosteroizi inhalatori
 Becloforte –Beclometazona –spray
 Flixotide –Fluticazon propionat-spray
 Pulmicort-Budesonid-inhalator
 Bronilide-Frumisolid –spray
 Medicatia pe termen lung la copii-regula celor 2:
 -au simptome de cel putin 2 ori/saptamana
 - se trezesc noaptea din somn din cauza crizelor de astm de cel putin 2 ori/luna
 -folosesc > 2 recipiente pentru medicatie cu actiune rapida /an.
 Programul pentru prevenire si educatie in astmul bronsic (PPEAB) recomanda
tratament cu medicatie de lunga durata pentru sugari si copiii mici care:
 - necesita constant tratament pentru simptome de cel putin 2 ori/saptamana
 - au episoade acute severe , mai des de 1 data la 6 saptamani si acestea necesita
administrarea unui bronhodilatator inhalator mai des de 4 ori in 24 ore.
 -au episoade acute > 3 ori/an , dureaza > 1 zi , afectand somnul
 -au un istoric familial de dermatita atopica sau au doua din urmatoarele simptome:
 • wheesing neasociat cu episoade de raceala
 •rinita alergica
 •eozinofile crescute


