Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
► În stomac, larvele sunt eliberate din chişti prin digestie şi ajung în intestinul subţire,
unde penetrează rapid celule epiteliale ale muoasei;
► Dezvoltarea este extrem de rapidă, parazitul năpârlind de patru ori în 30 de ore pentru
a ajunge în stadiu de adult imatur şi mărindu-şi lungimea de 2-3 ori
►
Ciclul biologic:
În intestinul subţire are loc copularea, iar ouăle fertilizate se dezvoltă rapid. După ce
sunt depuse de către femele, larvele nou născute migrează în limfocitele mucoasei,
trec prin ganglionii limfatici intră în circulaţia sanguină şi sunt dispersate în întreg
organismul gazdă.
► După 3-4 săptămâni, larva a crescut considerabil, este rezistentă la digestie şi este
capabilă să infestează o nouă gazdă.
► Chisturile se calcifică şi larvele mor, dar ele pot rămâne infestate pentru perioade
mai lungi de ordinul anilor în unele gazde(ex.porc şi om)
Transmisibilitatea:
► Singura modalitate de transmitere a parazitului de la un
animal la altul este reprezentat de ingestia de larve vii ale
parazitului localizate în ţesutul muscular care ajunge în
stomac şi în intestine,unde larvele se vor diferenţia sexuat,
se vor matura.
► Faza intestinală-simptomele pot fi absente sau pot apărea după 1-7 zile de la
infestaţie fiind însă nespecifice. Predomină diareea şi crampele abdominale,
însoţite uneori de greaţă şi stare generală proastă.
► Poate apărea pierderea apetitului şi scăderea în greutate
Patogeneză,imunopatologie:
► Faza extraintestinală - simptomele apar la 1-2
săptămâni după ce larvele nou născute penetrează
fibrele musculare. Principalele simptome sunt: febra,
adesea foarte ridicată, edemul facial, sensibilitate,
dureri şi tumefieri musculare, stare de oboseală,
urticarie.
Pacientul va prezenta dificultăţi în respiraţie,
masticaţie şi deglutiţie.
Diagnostic :
► Diagnosticul infestaţiei se realizează cu uşurinţă fie direct, prin
examinarea microscopică a ţesutului muscular sau prin
recuperarea larvelor consecutiv digestiei artificiale a probelor
de muşchi, fie prin metode imunologice - testul
imunoenzimatic (ELISA) şi testul de imunofluorescenţă
indirectă (IFI).
Combaterea-prevenirea înainte de
sacrificare:
► Menţinerea unor efective de suine indemne la infestaţia cu Trichinella
se bazează pe excluderea din hrana animalelor a cărnii nesterilizate
termic, indiferent dacă este vorba de deşeuri de abator, de cadavre
de rozătoare, de alte animale sălbatice sau de porci. Deoarece
Trichinella se transmite numai prin ingestie de carne, întreruperea
transmiterii se realizează doar la acest nivel
Combaterea-prevenirea înainte de
sacrificare:
► Respectarea unui program a prevederilor referitoare la
furajarea cu resturi, necesitatea sterilizării termice (100º pentru
30 min).