METODA FIGURATIVĂ

Metoda figurativă (grafică),este o metodă foarte des utilizată în clasele I-IV. Ea

constă în reprezentarea mărimilor necunoscute prin diferite simboluri, evidentiind in
această reprezentare si posibilele relații dintre mărimile problemei. Utilizând pentru
reprezentarea marimilor, segmente de dreaptă sau alte figuri geometrice, precum si
scheme ale obiectelor despre care se vorbește in probleme, metoda ușurează trecerea
de la abstract la concret si invers, netezind calea spre utilizarea metodelor algebrice in
rezolvarea problemelor.
În aplicarea metodei, se ia o marime drept reper (de regulă cea mai mică),
celelalte mărimi fiind reprezentate in funcție de aceasta.
Metoda permite, uneori chiar necesită, formularea de ipoteze referitoare la
evoluția unei situații reprezentate inițial sau la posibilele consecințe ale unor modificări
efectuate de rezolvitor precum unele tansferuri sau folosirea unor expresii ca ,,îi mai dau
eu celui mai mic". ..ii mai iau eu celui mai mare".
 Metoda figurativă este situată pe primul loc în ceea ca priveşte utilitatea ei, datorită
avantajelor pe care le prezintă, astfel:
-are caracter general, utilizându-se la orice categorii de probleme în care se
pretează figurarea şi pe diferite trepte ale şcolarizării;
-are caracter intuitiv, înţelegerea relaţiilor dintre datele problemei făcându-se pe
baza imaginilor vizuale, uneori intervenind acţiunea directă, mişcarea şi transpunerea
acesteia pe plan mintal;
-prin dimensiunile elementelor figurative şi prin proporţiile dintre ele, se creează
variate modalităţi de stabilire a relaţiilor cantitative dintre diferitele valori ale mărimilor,
se sugerează aceste relaţii, se pun în evidenţă.
Cum ajungem la concluzia că trebuie sa folosim metoda figurativa? Rareori
când citim o problemă putem formula o judecată sau un raspuns imediat la
cerințele acesteia. De aceea, fară a incerca sa algoritmizăm, abordarea rezolvării
unei probleme, se recomanda rezolvitorului sa parcurgă urmatoarele etape:
1.Cunoasterea si intelegerea enuntului problemei ;
2. Analiza si întocmirea unui plan;
3.Realizarea planului
 1.Probleme cu sumă si diferență
In cazul acestei categorii de probleme, reprezentăm prin segmente cele două
numere, punând în evidență faptul că unul dintre ele este mai mare decât celalalt cu
diferența dintre ele.
Daca luam ca reper numarul mai mic, atunci obținem dublul acestui număr scăzând
din sumă diferența celor doua numere. Daca luăm ca reper numarul mai mare, atunci
obținem dublul acestui număr adunând la sume diferența celor două numere.

Suma a două numere ,,a" si ,,b" este 18

Să se afle cele două numere știind ca unul
este mai mare cu 4 decât celalalt
a
18
4
b

Daca din numarul mare ,,b" scădem 4, atunci ,,b" va fi egal cu ,,a".
Scazand pe 4 din suma (18), atunci obținem doua numere egale.

Metoda 1 Metoda 2
18 – 4 = 14 (2xa sau 2a) 18 + 4 =22 (2xb sau 2b)
14: 2= 7 (a) 22 : 2 = 11 (b)
7+4=11 (b) 11 - 4 = 7 (a)
Verificare:7 + 11 = 18 Verificare: 11+ 7 = 18
 2. SUMĂ SI CÂT
Caracteristica esențială a acestor probleme constă in faptul ca se precizeaza (sau
se poate deduce) de cate ori este mai mare un numar ,,a" decat alt numar,,b" si care
este suma lor.
Reprezentarea prin segmente ne va sugera că ,,a" este mai mare decat ,,b" de ,,n" ori
si ca suma lor este (n + 1)b. Vom obține astfel pe ,,b" prin impartirea sumei la ,,n + 1"
si pe ,,a" prin inmultirea lui ,,b“ cu ,,n”.

Suma a doua numere este 28. Sa se afle numerele, stiind ca unul este de trei
ori mai mare/ mai mic decat celalalt.

a + b = 28
a =3b sau b= a:3
a=? b=?
Din scrierea prescurtată se observă că numărul mai mic este ,,b”.Il vom figura
primul. Pe al doilea il vom desena de trei ori mai mare.
b
a 28

Confom figurii, 28 (suma) reprezinta de 4 ori numarul mic (b).

28:4= 7 (b)
7x3= 21(a)
Verificare: 21+ 7= 28
 3. DIFERENȚĂ ȘI CÂT
În aceste probleme se precizează de câte ori este mai mare un număr ,,a" decât
un număr,,b" (sau de câte ori este mai mic ,,b" decat ,,a") și care este diferența dintre
ele.
Reprezentarea prin segmente sugereaza că ,dacă ,,a" este de ,,n" ori mai mare ca
,,b", atunci diferența ,,a - b" este (n - 1)b. Vom obține numărul ,,b" prin impărțirea
diferenței la,,n- 1" și apoi pe ,,a„ prin înmulțirea lui ,,b” cu ,,n”.
Diferența a două numere este 18, iar câtul lor este 3.Să se determine numerele.
a-b=18
a:b= 3 sau a=3b
A=?; b=?
Pentru a-mi ușura interpretarea datelor problemei și a vedea mai bine in minte
figura, am rescris a doua relație prin operația inversă impărțirii:
Deîmpărțitul = câtul x impărțitorul, in cazul nostru a=3 x b
b
a
18

Din figură se observă că diferența (18) reprezintă de 2 ori ,,b”:

18 : 2 = 9 (b)
9 x 3 = 27 (a)
Verificare: 27 – 9 = 18
 4.ÎMPĂRȚIREA CU REST

În unele probleme se cunoaște suma sau

diferența a două numere naturale, câtul impărțirii celui
mai mare la cel mai mic și restul acestei imparțiri.
Astfel, dacă a = b x n + r, atunci vom reprezenta
,,b,, printr-un segment, iar pe ,,a" prin, ,n" segmente de
mărimea celui care-l reprezint pe ,,b" și incă un
segment (mai mic) care se reprezinte restul.
Reprezentarea figurativă sugerează să scădem din
sumă sau diferentă pe,,r" pentru a rămâne cu ,,n + 1"
(sau,,n - 1") segmente de mărimea celui care-l
reprezintă pe ,,b".

b
………………… r
a
 Suma a două numere este 26. Câtul impărțirii numărului mai mare la cel mic este
3, iar restul 2. Care sunt cele două numere?

a + b = 26
a : b = 3(rest 2) sau a=3b+2
a=?; b=?
b 2 26
a

Din figură observăm că dacă din suma 26 îl îndepărtăm (scădem) pe 2, obținem de

4 ori ,,b”.
26 – 2 = 24 (4b)
De aici avem o problemă în care cunoaștem suma și câtul.
24 : 4 = 6 (b)
6 x 3 + 2 = 20 (a)
Verificare: 20 : 6 = 3 rest 2 sau 20 + 6 = 26
 5. PROBLEME CU NUMERE CONSECUTIVE

Considerăm șirul numerelor naturale, scrise in ordine

crescătoare: 0, 1, 2, 3,... . Luând la intâmplare o secvență a
acestui șir (care cuprinde cel pulin 2 numere luate in
ordinea in care le găsim in șir), spunem că numerele care
compun acea secvență sunt numere naturale consecutive:
7,8,9,... , 15, 16.
Dacă dintr-o astfel de secventă eliminăm numerele
natuale impare, obtinem numere naturale consecutive pare:
8, 10, 12, 14, 16. Dacă vom elimina dintr-o secvență de
numere naturale pe cele pare, obținem numere naturale
consecutive impare: 7, 9, 11, 13, 15.
In rezolvarea unor probleme referitoare la numere
consecutive se recomandă utilizarea unor figuri prin
segmente care evidantiază diferențele dintre numerele la
care face referire textul fiecerei probleme. Se va observa
astfel ca sunt probleme de sumă și diferență.
 Suma a trei numere consecutive este 39. Care sunt numerele?

a + b + c = 39
a, b, c – numere consecutive
a =?, b=?, c=?

b = a +1
c=a+2
Se obișnuiește să se figureze în două feluri
a
1 +1 39
b 39
c 1 1 +2

Se rezolvă ca o problemă de sumă și diferență

39 – 3 = 36 (3a)
36 : 3 = 12 ( numărul a)
12 + 1 = 13 (numărul b)
12 + 2 =14 (numărul c)
Verificare: 12 + 13 + 14 = 39
 6. PROBLEME DE TRANSFER

Sunt probleme in care este necesar si evaluăm diferențele

ce apar între mărimi de același fel, precum și modalitățile prin
care ele pot fi create, schimbate sau anulate.
O modalitate de a crea, schimba sau anula diferența dintre
două mărimi constă in efectuarea de transferuri de la o mărime
la alta. Prin metoda figurativă vom evidenția mai clar relațiile
dintre mărimile înainte de transfer, fie după efectuarea lui, fie in
ambele situații.
 În două cutii avem același număr de creioane. Dacă transferăm 10 creioane din
prima cutie in cea de-a doua, atunci in prima cutie vor fi de 2 ori mai puține creioane
decât in a doua cutie. Câte creioane sunt in cele două cutii la un loc?

10

Figura sugerează că, după transfer, avem de 2 ori mai multe creioane in a doua cutie
decât in prima și că, in felul acesta (prin transfer), in a doua cutie vor fi 4 părți a câte 10
creioane, iar în prima cutie 2 părți a câte10 creioane.

4 x 10 = 40 creioane (după transfer in a doua cutie)

2 x 10 = 20 creioane (în prima cutie)
40 + 20 = 60 creioane (în ambele cutii)
 7. EVOLUȚIA ÎN TIMP A UNOR MĂRIMI

Tatăl, mama, băiatul și fata, vor avea peste 4 ani suma vârstelor de 80 de ani. Aflati
câți ani are fiecare, daca biatul este mai mare decât fata cu 2 ani, tatăl decât mama tot
cu 2 ani, iar tatăl decât fata cu 28 de ani.

T + M + B + F : 80 ani (peste 4 ani)

Ca să aducem timpul la prezent, scădem din suma (80), 16 ani, deoarece fiecare a
înaintat in varstă cu câte 4 ani.
80 - 16 = 64 (ani in prezent)
Realizăm mai întâi urmatoarea figură:
F
2
B
26 64
M
T 28 2
Am ajuns la o problemă de sumă și diferență:
64 - (2 + 2)=60
2M+2F=60
Împărțind la 2, obținem
 M + F = 30
M – F = 26
30
26

30-26= 4 (2F)
4 :2 = 2ani (are fata)
4+ 2= 6 ani (are băiatul)
2 + 26 = 28 ani (are mama)
28+ 2 = 30 anl (are tata)
Verificare: 30+28 +4 +2 =64 ani
 METODA FALSEI IPOTEZE

Există mai multe tipuri de probleme a căror rezolvare se face prin metoda falsei ipoteze.
Aceast metodă constă în a presupune că cerința problemei nu este cea corectă și transformarea
ei într-o ipoteză nouă .
Exemplu:
În ograda unui țăran sunt găini și porci. Numărul capetelor este 20, iar numărul picioarelor este
50. Câte găini și câți porci sunt în ogradă ?
Soluție: Cerința problemei este de a afla numărul de găini și numărul de porci. Asta
înseamnă că în ogradă sunt și găini și porci. Noi vom presupune că în ogradă avem numai porci
sau numai găini. Trebuie să alegem una dintre situații. Să zicem că în ogradă sunt numai porci.
Astfel am adăugat ipoteza:
" În ogradă sunt 20 de porci", deoarece sunt 20 de capete. Atunci, fiind 20 de capete, numărul
de picioare va fi
20×4 = 80
Dar în problemă se spune că sunt 50 de picioare. Ne punem întrebarea: " De unde apare
diferența dintre 80 și 50, adică 30 de picioare?" Înseamnă că în ogradă sunt și găini nu numai
porci. Cum între numărul de picioare ale unei găini și numărul de picioare ale unui porc avem o
diferență de 2 picioare, înseamnă că la fiecare găină am numărat 2 picioare în plus. Deci
diferența de 30 de picioare vine de la numărul de găini. Dacă la fiecare găină am numărat 2
picioare în plus, atunci numărul de găini va fi
30 : 2 = 15
Deoarece în ogradă sunt 20 de capete, iar 15 sunt capete de găină rezultă că numărul de
porci va fi 20−15 = 5
În concluzie, în ogradă sunt 15 găini și 5 porci.
 8. Reprezentare grafică pentru metoda falsei ipoteze

Într-o curte sunt păsări și oi, in tolal 15 capete și 40 de picioare. Cate păsări și câte
oi sunt?

……………………… 15 capete

15 capete
………………………
30 picioare

……………… ……… 15 capete

40 picioare

În a doua figură am pus câte 2 picioare lângă fiecare cap.

Ne-au ramas 40- 30 = 10 (picioare). De ce? Pentru ca la fiecare oaie am pus doar
cate 2 picioare in loc de 4. În a treia figură am mai pus câte 2 picioare la fiecare oaie,
adică încă 10:2 =5 (oi). Există, deci,5 oi și 15- 5= 10 găini.
 9. METODA FIGURATIVĂ ȘI FRACȚIILE

Familiarizarea elevilor cu ideea de fracție se face încă din clasa a II-a, când li se
vorbește de jumătate și sfert. Tot atunci, unii invățători le spun copiilor despre
,,doime", ,,treime", ,,pătrime" etc. ca rezultate ale impărțirii unui intreg in 2, 3 sau 4
părți egale.
Folosind metoda figurativă evidențiem mai clar impărțirea unui intreg in unități
fracțonare de un anume tip.
Numărul

jumătatea

treimea

pătrimea
 Jumătatea unui număr este egală cu treimea altui număr. Care sunt numerele, știind
că suma lor este 25?

25

Desenăm două segmente egale ce reprezintă doimea primului număr, respectiv

treimea celui de-al doilea. Dublăm pimul segment și obținem primul număr, tripăm al
doilea segment și obținem al doilea număr. În total 5 segmente egale.
25 : 5 = 5 (doimea primului sau treimea celui de-al doilea)
5 x 2 = 10 (primul număr)
5 x 3 = 15 (al doilea număr)
Verificare 10+15=25
 10. MERSUL INVERS ȘI METODA FIGURATIVĂ

În general, o problemă care se rezolvă prin metoda mersului invers

are ca cerință aflarea valorii inițiale a unei mărimi, valoare ce a fost supusă
unor modificări succesive (prezentate de text), rezultatul final al acestor
modificări fiind cunoscut.
Pentru rezolvarea unor astfel de probleme, uneori, este indicată
figuarea acestor modificări, fapt ce duce la o mai bună înțelegere a lor și a
succesiunii operațiilor pe care trebuie să le efectuăm pentru a afla
valoarea initială.
De obicei, dacă textul sugerează anumite operații, intr-o anumită
ordine, pentru rezolvarea problemei vom efectua operațiile inverse celor
indicate de text și in ordinea inversă ordinii din text.
 Alin rezolvă in prina zi a vacanței de primivară jumătate din problemele pe care
le avea de rezolvat .În fiecare din următoarele 3 zile rezolvă jumătate din problemele
rămase nerezolvate din ziua precedentă. Pentru a cincea zi îi mai rămân 4 probleme.
Câte probleme avea de rezolvat Alin?

Figura de mai jos ne ajută să înțelegem succesiunea modificărilor asupra mărimii

,,problemei de rezolvat" și succesiunea operațiilor de efectuat pentru a afla valoarea
inițială a acestei mărimi.

I zi
a II-a zi

a III-a zi
a IV-a zi
a V-a zi 4

Câte probleme nerezolvate are in a patra zi?

4x2=8 (probleme nerezolvate a patra zi)
Câte probleme nerezolvate are in a treia zi?
8x2=16 (probleme nerezolvate a treia zi)
Câte probleme nerezolvate are a doua zi?
16x2 =32 (probleme nerezolvate a doua zi?)
Câte probleme a avut de rezolvat Alin?
 11. PROBLEMELE DE MIȘCARE ȘI METODA FIGURATIVĂ
Doi biciclişti pleacă în acelaşi timp: Andrei din oraşul A, iar Barbu din oraşul B.
Primul se deplasează cu o viteză medie de 25 km/oră, iar celălalt are o viteză cu 3
km/oră mai mare. Distanța dintre cele două oraşe este de 212 km. După cât timp şi la ce
distanță de oraşul A se vor întâlni?

25km/h 28km/h
212km
A B
Pentru început vom afla viteza cu care se deplasează Barbu:
25 + 3 = 28 (km/oră)
Putem afla distanța pe care ambii bicilişti o parcurg într-o oră:
25 + 28 = 53 (km)
Cunoscând distanța totală şi distanța parcursă de bicilcisti (împreună) înt-o oră,
putem afla timpul scurs de la plecare până la întâlnire:
212 : 53 = 4 (ore)
Stiind că Andrei, plecând din A merge timp de 4 ore cu viteza de 25 km/oră, putem
afla la ce distanță de A s-a produs întâlnirea:
4 x 25 = 100 (km) Răspuns: se vor întâlni după 4 ore, la
100 km distanță de punctul A
 12. EGALITĂȚI DATE SAU OBȚINUTE
În astfel de situații, reprezentarea grafică pune in evidentă egalități, diferențe și
modificări repetate, sugerând astfel modul de rezolvare.
Suma a trei numere este 74. Dacă se scade din primul 17, din al doilea 25 și din al
treilea 20, se obțin numere egale. Care sunt numerele inițiale?

a+ b+c=74
a-17=x a x 17
b-25=x x 25 74
b
c-20=x ; x 20
a=?, b=?, c=? c
Care este suma numerelor scăzute?
17+25+20=62
Care este suma numerelor egale?
74-62=12
Cât reprezintă fiecare număr egal?
12:3=4
Care este primul număr?
4+17=21
Care este al doilea număr?
4+25=29
Care este al treilea număr?
4+20=24
 CONCLUZIE

Metoda figurativă este situată pe primul loc în ceea ce priveşte

utilitatea ei, datorită avantajelor pe care le prezintă. Astfel:
-are caracter general, utilizându-se la orice categorii de probleme în
care se pretează figurarea şi pe diferite trepte ale şcolarizării;
-are caracter intuitiv, înţelegerea relaţiilor dintre datele problemei
făcându-se pe baza imaginilor vizuale, uneori intervenind acţiunea directă,
mişcarea şi transpunerea acesteia pe plan mintal;
-prin dimensiunile elementelor figurative şi prin proporţiile dintre ele se
creează variate modalităţi de stabilire a relaţiilor cantitative dintre diferitele
valori ale mărimilor, se sugerează aceste relaţii, se pun în evidenţă.
 Bibliografie

1) Aron I., Herescu Gh., Aritmetica pentru învăţători, EDP, 1977

2) Cherata V., Voicilă J., Mîndruleanu S., Metode şi tehnici de rezolvare a problemelor
de aritmetica, Editura SIBILA, 1997
3) Roşu M., Matematică pentru formarea profesorilor din învăţământul primar, Editura
METEOR PRESS, 2005
4) Rusu E., Aritmetica. Manual pentru liceele pedagogice, EDP, 1974