Sunteți pe pagina 1din 17

CITOLOGIA

Definitie: este stiinta care se ocupa cu studiul


celulelor de la structura lor, organite
componente, fiziologia lor pana la moartea
celulei care poate fi determinata genetic
(apoptoza) sau rezultat al unei invaziuni externe
(necroza)
Deriva de la cuvintele grecesti: kytos=cavitate;
logos=stiinta
Cellula=diminutivul de la cella =camera (latina)
ISTORIC
Primele studiate au fost celulele vegetale datorita
dimensiunilor lor mai mari si usurintei de a fi observate
Prima reprezentare grafica a celulelor vegetale a fost
facuta de catre Robert Hooke (fizician englez 1667, in
lucrarea sa Micrographia) dupa ce a studiat la microscop
o sectiune prin suberul de la stejarul de pluta utilizat azi
pentru confectionarea dopurilor pentru inchiderea
flacoanelor de sticla.
A constatat ca acest tesut este format din numeroase
cavitati pe care le-a denumit cellulae
(suber=tesut mort de aparare din structura tulpinii)
1671 Malpighi si Grew reprezinta tesutul conducator
tuburi pentru vasele lemnoase si sacule vezicule sau
utricule pentru celulele parenchimatice
Descoperirea constituentilor celulei
vegetale
1831 Brown - nucleul
1846 Nagely – vacuolele
1883 Schimper si Meyer – plastidele
1910 Guilliermond – mitocondriile
1957 Buvat si Porter – aparatul Golgi
1952 Palade si Porter – ribozomii
1953 structura moleculara a ADN
Asemanari intre celula vegetala si
animala
Asemanari intre celula vegetala si
animala
Organite comune:

Nucleul
Mitocondriile
Ribozomii
Reticulul endoplasmatic
Aparatul Golgi

Structura, compozitie chimica, functii foarte asemanatoare pentru celula


vegetala si animala

Procese biologice comune:


Acumularea informatiei genetice
Transmiterea informatiei genetice
Biosinteza proteinelor
Metabolismul energetic
Deosebiri intre celula vegetala si
animala
Gradul mai redus de diversificare (7-8 tipuri de tesuturi in regnul
vegetal, iar in regnul animal peste 100 tipuri de tesuturi)
Peretele celular cu rol scheletic, de natura pecto-celulozica prezent
numai la celulele vegetale cu rolul de a asigura pozitia verticala a
tulpinilor si expunerea la lumina a frunzelor
Comunicatiile intercelulare prezente in peretele scheletic sunt
reprezentate de punctuatiuni si plasmodesme la celula vegetala si
de jonctiuni la cea animala
Existenta unui invelis extern de natura glucidica la celulele animale
numit glicocalix cu rol in recunoasterea si solidarizarea celulara,
confera rezistenta la actiunea unor enzime si mentinerea contactelor
intre celule
Plastidele prezente numai in celulele vegetale; aceste organite
participa la procesul de fotosinteza prin acesta plantele asigurindu-si
o nutritie autotrofa
Vacuomul celular = totalitatea vacuolelor – specific celulei vegetale
Deosebiri intre celula vegetala si
animala
Microcorpii – organite celulare comune ambelor regnuri
La plante – implicati in procese metabolice celulare specifice:
- glioxizomii si peroxizomii implicati in :
- metabolismul glicolatului;
- fotorespiratie;
- conversia lipidelor in glucide in timpul germinarii semintelor oleaginoase
 Substantele de rezerva
- in celula vegetala: amidon; inulina; ulei; proteine
- in celula animala: glicogenul
 Cristalele minerale (oxalati, sulfati, carbonati) prezente numai in celula
vegetala, a caror forma, marime si compozitie chimica sunt caracteristice si
utilizate in diagnoza microscopica a produselor vegetale medicinale
 Centriolul prezent doar in celulele animale cu rol in orientarea si formarea
fusului de diviziune
Organizarea generala a celulei vegetale
Tipuri de structuri celulare
Structuri celulare
Procariote : - bacterii (Eubacterii)
- alge albastre –verzi (Cyanobacterii)
Eucariote: - alge
- ciuperci
- briofite
- plante superioare (cormofite)
- regnul animal
Caractere generale ale celulei eucariote vegetale
1. FORMA
- celule lipsite de perete scheletic = gimnoplaste (plante unicelulare:
alge verzi, ciuperci inferioare, gameti) – forma sferica sau ovoidala
- celule cu perete scheletic = dermatoplaste (forma celulei este
determinata de peretele scheletic)
Paralelipipedica – celulele epidermice
Sferica
Poliedrica
Fuziforma – fibrele mecanice
Cilindrica – vasele conducatoare lemnoase
Stelata - celulele parenchimului medular din tulpina de pipirig
Ramificate – scleritele din frunza de nufar
Prismatice – celulele sclerenchimatice

Celulele vegetale - parenchimatice – izodiametrice


- prozenchimatice – anizodiametrice

Forma celulelor depinde de - factori interni: - anizotropia peretelui scheletic


- modul de dispunere a fibrelor de celuloza
- factorii genetici
- factori externi: - presiunea celulelor si tesuturilor
invecinate
2. Dimensiunea

Foarte variata

10-30 μm celulele meristematice

100-200 μm celulele parenchimatice diferentiate


70 μm este dimensiunea medie a celulelor vegetale
mature
Exceptii: - fibrele mecanice liberiene (fibre textile) ajung
pana la cativa cm (diametrul 50 μm)
- anterozoizii de Zamia 300 μm diametru
(printre cele mai mari celule)
- algele verzi unicelulare sifonale - cativa cm
(Acetabularia); 1m (Caulerpa)
- cele mai mici celule vegetale sunt ale
ciupercilor (drojdia de bere 4-5 μm; hifele de Penicillium
4 μm)

Celulele animale au dimensiunea medie de 10 μm


Structura celulei eucariote vegetale
Constituentii celulari
- vii – protoplasmatici – citoplasma
- nucleu
- nevii – paraplasmatici – perete scheletic
- vacuomul celular
- incluziunile ergastice
Citoplasma: - hialoplasma – plasma fundamentala
- organite celulare vii: plastidele; mitocondriile;
reticulul endoplasmatic; ribozomi; dictiozomi; lizozomi;
microcorpi
STRUCTURA CELULEI
PROCARIOTE
Structura lor a fost descoperita numai dupa aparitia
microscopiei electronice
Nucleu rudimentar (protos=simplu, carion=nucleu)
nucleul nu este delimitat de membrana; este
denumit nucleoid; este reprezentat de un singur
cromozom
Lipsesc: condriomul; reticulul endoplasmatic;
dictiozomii; plastidele
Contin citoplasma diferentiata in doua zone;
ribozomi de tipul 70 S; plasmalema; perete
scheletic care nu este de natura celulozo-pectica