SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Semiologia cavitatii bucale

-examen clinic obiectiv-
Inspectie si palpare
•Buzele
-culoare:-palida(anemii)
-cianotica(insuficienta cardiaca,stenoza
mitrala)
-rosie-visinie(poliglobulii)
-volum
-leziuni si formatiuni patologice
 Semiologia cavitatii bucale
-examen clinic obiectiv-
•Eruptii
•Ulceratii
-ragada(zabaluta)-avitaminoze,carenta Fe
-sancrul sifilitic
-cicatrici liniare
-fuliginozitati labiale-toxiinfectii grave
-cancerul buzelor-
-anomalii congenitale-buza de iepure
 Semiologia cavitatii bucale
-examen clinic obiectiv-
•Mirosul gurii
•Limba
-glosodinia
-volumul(macroglosia/microglosie)
-limba saburala(boli febrile,deshidratari)
-limba uscata,prajita(febra,coma diabetica,stenoza
pilorica)
-limba zmeurie(scarlatina)
 Semiologia cavitatii bucale
-examen clinic obiectiv-
•Suprafata interna a obrajilor
-stomatita
-semnul Koplik(rujeola)in santul gingivo-labial in
dreptul molarilor inferiori
-hemoragii punctiforme
-ulceratii
•Examenul dintilor
•Bolta si valul palatin
•Planseul bucal
•Examenul faringelui
 Examenul clinic al abdomenului

•Examenul general ne poate aduce date importante

despre afecţiunea abdominală.
•Atitudinea bolnavului (decubit ventral, încovoiat, cu
perna sau pumnii în regiunea epigastrică, imobil, etc)
sugerează o criză ulceroasă , ocluzie intestinală sau
perforaţii ale viscerelor.
•Facies-ul peritoneal în ulcerul perforat.
•Tegumentele sunt palide în hemoragia digestivă.
 Examenul clinic al abdomenului

•Tesutul celular subcutanat poate fi emaciat în cancerul

gastric sau stenoza pilorică.
•Adenopatia supraclaviculară stângă(semnul Virchow-
Troisier) descrisă în cancerul gastric.
 Examenul clinic al abdomenului

Topografia abdomenului
•Pentru localizarea suferinţelor abdominale,
abdomenul afost împărţit în mod convenţional în 9
cadrane, cu ajutorul a două linii verticale trasate prin
mijlocul arcadei crurale şi două linii orizontale din care
cea superioară trece prin marginea superiaoră a
falselor coaste iar cea inferioară uneşte spinele iliace
antero-superioare. e obţin astfel:
 Examenul clinic al abdomenului

•Hipocondrul drept: lobul hepatic drept, vezicula

biliară, unghiul drept al colonului, rinichiul drept.
•Epigastru: lobul stâng hepatic, ¾ stomac, hilul hepatic,
prima porţiune a duodenului, pancreasul, trunchiul
celiac, plexul solar
•Hipocondrul stâng: marea tuberoziate gastrică ,
unghiul stâng al colonului, splina, coada pancrasul;ui,
rinichiul stâng
•Flancul drept: jejun, ileon, colon ascendent
 Împărţirea topografică a abdomenului
(Barbara Bates – A Guide to Physical
Examination and History Taking Examenul clinic al
abdomenului
 Examenul clinic al abdomenului

•Inspecţia
•Examinarea bolnavului se face în decubit dorsal cu
gambele flectate pe coapse şi coapsele flectate pe
abdomen obţinîndu-se astfel o relaxare a musculaturii
abdominale, sau în ortostatism. Examinatorul este
situat în dreapta bolavului. Se pot observa :
 Examenul clinic al abdomenului

Modificări de volum :
•abdomen mărit de volum lăsat pe flancuri (batracian)
în ascită, bombat pe linia mediană (în obuz) în tumori,
ascită sub tensiune, meteorism.Mărirea de volum la
nivelul jumătăţii inferioare se poate întâlni în sarcină,
glob vezical, tumoră ovariană.
 Examenul clinic al abdomenului

•Modificări la nivelul tegumentului care în mod normal

este alb-roz.
•vergeturile care au aspectul unor dungi sidefii
neregulate (sarcină, obezitate, Cushing)
•circulaţie colaterală venoasă (hipertensiune portală,
obstrucţia venei cave)
•cicatrici cheloide post operatorii, post traumatice,
arsuri.
 Examenul clinic al abdomenului

•erupţii (zona zoster, alergii medicamentoase şi

alimentare, boli eruptive)
•echimoze, peteşii, icter, pigmentări, angioame, pete
echimotice periombilicale (semnul Cullen) sau în
flancul stâng (semnul Grey-Turner) în pancreatita acută.
 Examenul clinic al abdomenului

•lipoame, metastaze.
•Abdomenul participă în mod normal la mişcările
respiratorii.Imobilitatea respiratorie se întâlneşte în
peritonitele generalizate, iritaţii peritoneale
 Examenul clinic al abdomenului

•Palparea
•Bolnavul este examinat în aceeaşi poziţie precizată
anterior, iar examinatorul va efectua palparea pornind
dintr-o zonă aparent sănătoasă şi dialogând cu
pacientul în acest timp pentru a–i distrage atenţia.
 Examenul clinic al abdomenului

•Palparea se efectuează mono sau bimanual începând

cu o palpare superficială dintr-o fosă iliacă în sens orar
sau antiorar şi terminând în zonele adiacente.In acest
fel obţinem informaţii despre peretele abdominal, care
în mod normal este suplu elastic, nedureros.Este
necesară şi urmărirea fizionomiei pacientului.
•Abdomenul poate fi flasc la vârstnici şi la marele
multipare.
•Se pot pune în evidenţă următoarele puncte dureroase
abdominale :
 Examenul clinic al abdomenului

De asemenea palparea abdomenului poate

pune în evidenţă:
•apărarea musculară care este dependentă de
voinţa pacientului şi cedează la palpare
insistentă,
 Examenul clinic al abdomenului

•contractura peretelui abdominal care spre deosebire

de apărare este independenţă de voinţa pacientului, nu
cedează la palpare şi poate fi produsă de perforaţia
unui viscer cu peritonită de însoţire (abdomenul de
lemn), sau poate fi localizată ceea ce sugerează
afecţiunea organului situat în zona topografică
respectivă (colecistits acută, apendicita acută).
•În procese inflamatorii se poate palpa o zonă de
împăstare a peretelui abdominal .
 Examenul clinic al abdomenului

•Palparea profundă se practică în continuarea palpării

superficiale pătrunzându-se cu blândeţe în
profunzime.Obţinem astfel date despre afecţiunile
viscerelor intraabdominale.
•In mod normal reuşim să palpăm lobul stâng hepatic,
iar la persoanele slabe chiar şi cecul şi colonul sigmoid.
 Examenul clinic al abdomenului

•In condiţii patologice putem palpa :

•Tumori intraabdominale cărora le putem preciza sediu,
mărime, consistenţă, suprafată contur, sensibilitate şi
mobilitate
•Formaţiuni pseudotumorale, adenopatii, anse
intestinale aglutinate
 Examenul clinic al abdomenului

•Zone de împăstare
•Clapotajul gastric produs de prezenţa în stomac de aer
şi lichid din stenoza pilorică.Manevra se efectuează prin
lovituri succesive cu pulpa degetelor mâinii drepte pe
linia mediană a peretelui abdominal relaxat.
 Examenul clinic al abdomenului

•Fluctuienţa prin prezenţa unui conţinut lichidian sau

lichefiat într-o zonă limitată (abces, peritonită
închistată).
•De asemenea se examinează orificiile herniare
(ombilical, inghinal), prin palpare în decubit dorsal sau
ortostatism şi invitând bolnavul să tuşească (senzaţie
de lovire în vârful indexului )
•Percuţia
 Examenul clinic al abdomenului

•Se execută în aceeaşi poziţie descrisă anterior.Percuţia

este digitodigitală pe linii paralele plecând de la nivelul
apendicelui xifoid în jos către limitele inferioare ale
abdomenului.
•Obţinem astfel relaţii despre prezenţa unui conţinut
lichidian, tumori, meteorism.
 Examenul clinic al abdomenului

•Sunetul normal obţinut la percuţia abdomenului este

de tip timpanic
•În condiţii patologice obţinem :
- hipersonoritate (pneumoperitoneu, ocluzie
intestinală, dilataţie acută gastrică)
 Examenul clinic al abdomenului

•Matitate (ascită, tumori voluminoase, glob vezical). In

ascită matitatea este cu concavitatea în sus spre
deosebire de tumori, sarcină, când concavitatea este
îndreptată în jos.
Folosind o metodă mixtă palpatorie percutorie putem
pune în evidenţă prezenţa lichidului în cavitatea
abdominală.
 Matitate deplasabilă pe flancuri.
(Barbara Bates – A Guide to Physical
Examination and History Taking)
 Examenul clinic al abdomenului

•semnul valului: examinatorul loveşte un flanc iar cu

mâna opusă palpează flancul opus sesizând
transmiterea valului, în timp ce un ajutor aşează
marginea cubitală a mâinii pe mijlocul abdomenului. Se
mai poate utiliza şi matitatea deplasabilă pe flancuri în
funcţie de poziţia bolnavului.
Semnul valului(Barbara Bates – A Guide to Physical
Examination and History Taking)
 Metode complementare de investigatie

•Punctia exploratorie si evacuatorie a

abdomenului(indicata in toate cazurile de ascita)
•Endoscopia digestiva superioara
•Colonoscopia
•Tranzitul baritat
 Metode complementare de investigatie

-Semnele radiologice directe: nişa care apare ca un

plus de substanţă opacă în localizările ulcerului la
nivelul uneia din curburi, cu dimensiuni de la câţiva
mm la câţiva cm, cu pliurile mucoasei ce converg
către ea şi peristaltism în jur normal
 Metode complementare de investigatie

Semnele radiologice indirecte:

incizura spastică pe marea curbură în fată ulcerului,
hipersecreţie gastrică, spasm piloric,
hiperperistaltism, tulburări de avacuare gastrică (în
ulcerul gastric)
imagine în trifoi a bulbului duodenal, spasm piloric,
hipersecreţie, scurtarea şi intoleranţa bulbului, durere
localizată sub ecran (în ulcerul duodenal).
Esofag (endoscopie digestiva)
Marea curbura a stomacului. Pilor
Duoden normal
 Simptome functionale

1.Durerea abdominala
-cel mai frecvent simptom
-sediu/iradiere/intensitate/conditii de agravare sau
ameliorare.
 Simptome functionale
-cauze:ulcer gastric/duodenal,litiaza
biliara,pancreatita,colica renala,etc.
-origine:viscerala(inflamatia sau perforatia unui viscer
abdominal),parietala,vasculara,extra
abdominala
-colica este o durere
violenta,persistenta(gastrica,veziculara,apendiculara,
intestinala)
 Simptome functionale
•In pancreatita acuta hemoragica durerea este
violenta,in bara,insotita de varsaturi,stare de soc.
•In peritonita acuta este violenta insotita de
contractura abdominala(bdomen de lemn)
 Simptome functionale
•In ulcerul gastro-duodenal este situata epigastric,poate
iradia in hipocondrul drept sau posterior;
-apare postprandial(mica periodicitate)si in
anotimpul de primavara si toamna(marea
periodicitate)
-poate apare adesea nocturn,se calmeaza dupa
varsatura sau dupa ingestia de alimente alcaline.
 Simptome functionale

2.Greata
3.Varsatura –evacuarea brusca pe gura a continutului
gastric,precedata de greata
-Vărsături centrale, au caracter exploziv, nu sunt
precedate de greaţă, sunt spontane, fără efort
(meningite, tumori cerebrale, hemoragii cerebrale
-Vărsături periferice, precedate de greaţă, însoţite de
efort de vărsătură (sindroame vestibulare,afecţiuni
gastrice, hepatice, peritoneale).
 Simptome functionale

5.Disfagia –dificultate in deglutitie,(odinofagia-deglutitia

dureroasa)
-orofaringiana (selectiva,paradoxala) apare in leziuni ale
cavitatii bucale,neurologice,musculare linguale si faringiene.
-disfagia esofagiana (esofagita de reflux,stenoza
esofagiana,cacerul esofagian,diverticului esofagieni).
 Simptome functionale

6.Regurgitatia –eliminarea pe cale orala de alimente

sau secretii digestive fara efort.
•Hemoragia digestivă superioară se manifestă prin
hematemeză şi melenă şi reprezintă o urgenţă frecvent
întâlnită în practica medicală.
•Hematemeza reprezintă eliminarea prin vărsătură de
sânge proaspăt sau digerat provenit de la nivelul
esofagului, stomacului, duodenului,până la nivelul
unghiului duodenojejunal al lui Treitz.
 Simptome functionale

•Melena reprezintă eliminarea de sânge digerat prin

scaun cu aspect negru, lucios ca păcura, frecvent
semiconsistent. Cantitatea de sânge eliminată este de
80 ml.Eliminarea unei cantităţi mai mari de sânge 500-
700 ml determină scaune melenice repetate timp de 3-
5 zile după oprirea hemoragiei.Sângerarea este produsă
la nivelul superior al tubului digestiv deasupra unghiului
lui Treitz
 Simptome functionale
•Diagnosticul diferenţial al hematemezei
-hemoptizia –aceasta este precedată de o gâdilitură
retrosternală iar sângele care este expulzat prin
tuse şi nu prin vărsătură are o culoare roşie aerată.
-înghiţirea sângelui consecutiv epistaxisului posterior,
amigdalectomiei, declanşat în somn şi apoi vărsat.
 Simptome functionale
-gingivoragii, varice sângerânde ale limbii, ulceraţii
bucale.
•Diagnosticl diferential al melenei
- rectoragia are origine rectosigmoidiană iar sângele
coafează scaunul
 Simptome functionale
-hematochezis eliminarea sângelui prin scaun acesta
având culoare roşie- maronie sau roşie aprinsă.Apare
atunci când sângerarea se produce sub nivelul
unghiului duodeno-jejunal al lui Treitz. -consumul de
alimente de tipul : afine, spanac, sfeclă roşie, sau de
medicamente ca fier, bismut ce conferă scaunului o
culoare neagră.
 7.Tulburari ale poftei de mancare

•Hiperorexia reprezintă o exagerare a apetitului ca în

ulcerul duodenal, hipertiroidie, parazitoze.Foamea
reprezintă o necesitate imperioasă de a mânca şi se
însoţeşte de senzaţia de gol epigastric, nervozitate,
hipersalivaţie.Poate apare în mod fiziologic la copii,
tineri în perioada de convalescenţă.
•polifagia apare în diabetul zaharat, leziuni
hipotalamice, encefalite.
 Simptome functionale
•bulimia este o exagerare a apetitului determinată de
lipsa senzaţiei de saţietate (foamea apare imediat dopă
mâncare), şi se întâlneşte în psihonevroze (isterie).
•acoria presupune absenţa totală a senzaţiei de
saţietate, astfel încât dacă este lăsat , bolanvul
mănâncă în continuu.Apare în psihoze, tumori
cerebrale, demenţă senilă.
 Simptome functionale
•Inapetenţa (anorexia) constă în lipsa foamei până la
dispariţia apetitului.Poate apare în afecţiuni digestive şi
extradigestive, şi poate fi totală (pentru orice fel de
aliment), selectivă numai pentru carne, grăsimi (cancer,
afecţiuni hepatobiliare, gastrita etilicului, boala
Addison, hiperparatiroidism, IRC decompensată, etc)
 Simptome functionale
8.Diareea ,eliminare frecventa de scaune neformate
insotite de o digestie incompleta.
-cauze digestive(boli infectioase,parazitoze,suferinta
biliara,pancreatica,post antibioterapie,boala
inflamatorie a intestinului
-cauze extradigestive(nervoaseendocrine,renale)
 Simptome functionale
9.Constipatia ,evacuare intarziata(48 ore)a continutului
intestinului gros ,caracterizat prin cantitate redusa si
consistenta crescuta a mateiilor fecale.
-constipatie primitiva(habituala)apare ca urmare a unor
tulburari functionale motorii asociate de tulburari ale
actului de defecatie,sedentarism,alimentatie.
-constipatia simptomatica se instaleaza in cursul unor
afectiuni.