STATISTICĂ

CURS 1

Concepte de bază utilizate în statistică

Prof. asociat.dr. Mihail BUȘU

mihail.busu@man.ase.ro
1
Bibliografie

 E. Ţiţan, STATISTICĂ. TEORIE ȘI APLICAŢII ÎN

SECTORUL TERŢIAR, Ed. Meteor Press, Buc., 2005

 V. Voineagu, E. Ţiţan, S. Ghiţă, C. Boboc, D. Todose,

STATISTICĂ. BAZE TEORETICE ȘI APLICAŢII, Ed.
Economică, Buc., 2007

 M. Fernandes, STATISTICS FOR BUSINESS AND

ECONOMICS,
http://bookboon.com/int/student/statistics/statistics-fo
r-business-and-economics

2
Forma de evaluare

 Examen 60%
 Punctaj 40%
10% Prezenţă+activitate seminar
30% Proiect

3
Ce este statistica?
 Statistica este ştiinţa care se ocupă cu colectarea,
sistematizarea, analiza şi interpretarea datelor şi a
informaţiilor
 Statistica este o ştiinţă utilă cu aplicabilitate atât pentru
mediul de afaceri (la nivel microeconomic), cât şi pentru
guvern (la nivel macroeconomic) etc.
 Statistica nu poate fi evitată deoarece se regăseşte la
orice nivel şi stă la baza oricărei decizii

4
Concepte de bază
1. POPULAŢIA STATISTICĂ = totalitatea elementelor de aceeaşi
natură care au trăsături esenţiale comune şi care sunt supuse
unui studiu statistic.

 Termenul de populaţie se referă o colectivitate de obiecte, persoane,

păreri, gânduri, evenimente, opinii etc.
 O colectivitate devine, în general, finită, prin delimitarea sa în timp, spaţiu
şi ca formă organizatorică.
 Unele colectivităţi, deşi finite, sunt atât de numeroase, încât pot fi
considerate infinite.

2. EȘANTIONUL= submulţimea de elemente, selectate printr-o

anumită procedură, dintr-o colectivitate statistică.

5
Concepte de bază
3. UNITATEA STATISTICĂ = elementul unei populaţii
statistice, purtător al unui nivel al fiecărei caracteristici
supuse observării statistice.

 Unitatea statistică trebuie definită clar pentru a face posibilă atât

identificarea ei exactă, cât şi înregistrarea datelor.
 Unităţile statistice pot fi simple sau complexe.
 Unităţile complexe sunt rezultate ale organizării sociale ori economice
a colectivităţii statistice (exemplu: familia).

6
Concepte de bază
4. VARIABILA (CARACTERISTICA) STATISTICĂ = trăsătura,
proprietatea, însuşirea comună tuturor unităţilor unei colectivităţi şi care
variază, ca nivel sau valoare, de la o unitate a colectivităţii la alta.

Variabilele statistice pot fi clasificate după:

a) Modul de exprimare în:

 Variabilele CALITATIVE
- oferă răspunsuri categoriale la întrebari de tipul:
„Aveţi asigurare de viaţă?” (variantele de răspuns sunt limitate la „da” şi „nu”)
„Ce profesie aveţi?” (sunt mai multe variante de răspuns)

 Variabilele CANTITATIVE
- oferă răspunsuri sub formă numerică la întrebări de tipul
„Ce vârstă aveţi?”
„ Ce sumă de bani cheltuiţi lunar pentru petrecerea timpului liber?”

7
Concepte de bază
b) În funcţie de modul de variaţie variabilele numerice pot fi:

 de tip discret
Datele discrete sunt răspunsuri numerice care apar în urma unui proces de
numărare, pot lua doar anumite valori pe scara lor de variaţie care este o
submulţime a mulţimii numerelor întregi
Ex.: numărul de copii pe care îi are o familie, numărul de oraşe dintr-un judeţ, vârsta

 de tip continuu
Datele continue sunt răspunsuri numerice care apar în urma unui proces de
măsurare, pot lua orice valoare din scara lor de variaţie, care este un interval
de numere reale
Ex.: greutatea unei persoane, cifra de afaceri a unei firme, venitul unei persoane

8
Concepte de bază
c) În funcţie de numărul variantelor de răspuns în:

 Variabilele alternative (binare)

- pot avea două variante de răspuns, după modelul adevărat/fals din logică:
Ex: sex (M/F), stagiul militar (efectuat/neefectuat), mediul de rezidenţă (urban/rural);

 Variabilele nealternative
- pot lua mai multe valori/variante de răspuns:
Ex. salariu, profesie, cifră de afaceri, categorie de confort hotelieră

O caracteristică nealternativă poate fi transformată într-una alternativă,

printr-un proces de dihotomizare: salariul până la 4000 lei/peste 4000 lei.

9
Concepte de bază
5. DATELE STATISTICE pot fi clasificate:

a) După numărul de variabile cu care caracterizăm o unitate statistică:

 Datele univariate se referă la o singură variabilă statistică, adică înregistrăm o

singură valoare pentru fiecare unitate statistică.

 Datele bivariate sunt cele care se referă la două variabile statistice şi pentru
fiecare unitate statistică din colectivitate avem exact câte două valori.

 Datele multivariate sunt cele care se referă la trei sau mai multe variabile
statistice, obţinând deci câte trei sau mai multe valori pentru fiecare unitate
statistică din colectivitatea studiată.

Pentru angajaţii unei firme, salariul, sexul, vechimea, profesia reprezintă un set de
date multivariate, ce pot fi folosite în explicarea diferenţelor dintre venituri.

10
Concepte de bază
b) Din punct de vedere cronologic în:

 Datele de tip profil (secvenţă sau secţiune) = rezultatul unor măsurători

efectuate la un anumit moment dat de timp asupra uneia sau mai multor
variabile de interes pentru populaţia studiată.
Acest tip de date constituie „tăieturi informaţionale” transversale în raport cu axa timpului,
adică nu includ influenţa timpului asupra caracteristicilor studiate.

 Datele de tip serii de timp (serii cronologice) = rezultate ale unor

măsurători efectuate asupra caracteristicilor unităţilor populaţiei studiate, la
momente succesive sau la anumite intervale de timp.
Aceste date sunt clasificate în date de tip stoc sau de tip flux şi reprezintă secţiuni
informaţionale longitudinale în raport cu axa timpului.

 Datele de tip panel sunt combinaţii ale datelor de tip profil şi serii de timp.
Aceste date reprezintă rezultate ale măsurătorilor efectuate asupra caracteristicilor unităţilor
statistice dintr-un panel (eşantion fix), la anumite momente succesive de timp.

11
Concepte de bază
6. FRECVENŢA DE APARIŢIE a unei valori = numărul de apariţii al acestei valori
în populaţie.

7. STATISTICA DESCRIPTIVĂ = totalitatea metodelor de culegere, prezentare şi

caracterizare a unui set de date, în scopul de a descrie principalele trăsături ale
setului de date.

8. STATISTICA INFERENŢIALĂ = totalitatea metodelor ce permit estimări, luarea

unor decizii, realizarea unor previziuni sau alte generalizări pentru populaţia
statistică, pe baza rezultatelor obţinute pe un eşantion.

9. PARAMETRUL STATISTIC = un indicator statistic descriptiv calculat pentru o

populaţie statistică.

10. ESTIMATORUL = un indicator statistic calculat pe un eşantion şi care reprezintă

aproximarea valorii adevărate şi necunoscute a unui parametru ce caracterizează
populaţia statistică.

12
Măsurarea datelor. Tipuri de scale
 Toate datele statistice colectate sunt transpuse pe o scală de măsurare

 În funcţie de tipul datelor se utilizează o anumită scală de măsurare

 Prelucrarea statistică ţine cont de scala pe care datele sunt măsurate.

 Măsurarea presupune, uneori, asocierea unor etichete numerice variantelor variabilei

 Indicatorii statistici calculaţi pentru o variabilă depind de nivelul de scalare

utilizat.

 Patru niveluri de măsurare sunt utilizate (de la cea mai slabă la cea mai
puternică:

1. Scala nominală,

2. Scala ordinală

3. Scala de interval

4. Scala de raport.

13
SCALA NOMINALĂ
1. SCALA NOMINALĂ
 este utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative
 clasifică unităţile statistice în grupe ai căror membri diferă după varianta de
răspuns
 oferă cea mai slabă formă de măsurare, deoarece nu se pot determina diferenţe
între clase şi nici nu se poate face o ordonare între categorii
Ex: ocupaţia, sexul, statutul marital, tipul de asigurare

 Numerele ataşate unor observaţii reprezintă eticheta categoriei respective.

Presupunem că pentru variabila „ocupaţia”, s-au stabilit variantele de răspuns codificate:
actor – 1, muncitor – 2, inginer – 3, economist – 4
10 persoane au fost întrebate ce ocupaţie au, înregistrându-se variantele: 3; 1; 3; 4; 4; 2; 4; 3; 2; 2.
Media acestor valori este 2,8 – valoare lipsită complet de semnificaţie.
Tot ceea ce putem face cu aceste date este să numărăm de câte ori apare fiecare variantă de
răspuns şi să calculăm proporţia persoanelor din fiecare categorie ocupaţională.

14
SCALA ORDINALĂ
2. SCALA ORDINALĂ
 este utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative ale căror
variante de răspuns pot fi ordonate.
 Unităţile pot fi înşiruite una relativ cu cealaltă şi se poate realiza o
ierarhizare, dar distanţa între numerele acordate nu este obligatoriu
egală.

Variabilă Clase Clase

Variabilă ordinală
ordinală ordonate ordonate
*
Primare
**
Gimnaziale Categorii ale
Studii ***
Liceale hotelurilor
****
Universitare
*****

15
SCALA DE INTERVALE

3. SCALA DE INTERVALE (sau cardinală)

 este prima scală numerică

 permite interpretarea ordinii notărilor pe scală şi a diferenţelor dintre ele.
 intervalele dintre categoriile de pe scală sunt presupuse a fi egale
 o particularitate a scalei de interval este absenţa unui punct zero absolut.
 numerele stabilite pe scală sunt arbitrare; chiar dacă unui punct de pe scală i se
atribuie valoarea „0“, acest lucru nu reprezintă absenţa absolută a caracteristicii
măsurate.
Ex. Punctul „0“ pe scala de temperatură Celsius sau Fahrenheit
 Judecăţi comparative ca „de două ori mai mult”, „de patru ori mai puţin” etc. nu
pot fi făcute pentru compararea valorilor specifice măsurate pe o scală de
interval.
 Nu are sens multiplicarea sau divizarea valorilor.

16
SCALA DE RAPORT
4. SCALA DE RAPORT (proporţională)

 se utilizează pentru măsurarea variabilelor numerice

 este scala care permite ca afirmaţiile făcute pe baza operaţiilor de
adunare, diferenţă, multiplicare sau divizare să aibă sens.
 Un punct zero absolut sugerează absenţa totală a caracteristicii sau însuşirii
care este studiată.

Variabilă numerică Nivel de măsurare

Greutatea (în kg) Raport
Vârsta (în ani sau zile) Raport
Salariul (în lei, EUR etc.) Raport

17
Bibliografia cursului

 E. ŢIŢAN, STATISTICĂ. TEORIE ȘI APLICAŢII ÎN SECTORUL

TERŢIAR, Ed. Meteor Press, Buc., 2005, pag.14-23

 V. VOINEAGU, E. ŢIŢAN, S. GHIŢĂ, C. BOBOC, D. TODOSE,

STATISTICĂ. BAZE TEORETICE ȘI APLICAŢII, Ed. Economică,
Buc., 2007, pag.9-21

18