aurel.irimus@ubbcluj.ro 1.1. Morfogeneza şi diferenţierea spaţială a formelor de relief
1.1.1. Geneza formei de relief :
Unde are loc?
Interfaţa dintre geosferele interne şi externe ale Pământului localizează cele mai profunde transformări telurice cu rezonanţă în structurarea „asperităţilor” scoarţei terestre, respectiv în configuraţia geometrică a suprafeţei topografice sau forma de relief. Cum se desfaşoarã? Forma de relief nu se rezumă doar la simpla deformare a suprafeţei terestre, ea implică repere structurale, care stau la baza genezei şi dinamicii sale; 1.1.1. Geneza formei de relief :
Ce implică? Formele pe care le primesc corpurile geologice, reflectă fluxul energetic intern, teluric şi intensitatea proceselor exogene de modelare.
Morfogeneza sau geneza formelor de relief implică
materie şi energie, iar relieful ca rezultantă a interacţiunii dintre ele, prezintă o anumită evoluţie, morfodinamică şi funcţionalitate spaţio-temporală. Rezultanta ? 1.1.2. Relieful - definiţii şi accepţiuni – Relieful (cf. Chorley, 1962) trebuie privit ca sistem deschis, iar suprafaţa topografică ca proiecţia interacţiunii forţelor endogene şi exogene. – Admitem suprafaţa geoidului ca suprafaţă de echilibru, între materia adusă în sistemul morfogenetic prin diastrofism şi vulcanism, şi materia transferată în sistem prin procese gravitaţionale, fluviale, glaciare, marine sau litorale, etc. 1.1.2. Relieful - definiţii şi accepţiuni
– Relieful terestru este definit prin totalitatea formelor
pozitive şi negative pe care le îmbracă scoarţa terestră, situate deasupra sau sub nivelul geoidului (Max Derruau – Les formes du relief terrestre,1989, p.5). – Relieful – o expresie a naturii dialectice a proceselor care au loc la nivelul interfaţei geosferelor interne şi externe ale Pământului, respectiv interfaţa scoarţă terestră – mediu hidro-atmospheric (Irimuş,I.A, 2010 _Relieful-potential si valorificare turistica, editura Risoprint, Cluj- Napoca). 1.1.2. Relieful - definiţii şi accepţiuni
Forma de relief este o construcţie
geometrică, rezultată din ansamblarea elementelor simple: suprafeţe şi muchii . 1.1.3. Agent – proces – formă de relief Bibliografie selectivă: • Anderson, S. R., Suzanne, P. Anderson, (2010), Geomorphology. The Mechanics and Chemistry of Landscapes, Editura Cambridge University Press, London. • Ciangă, N.(1997), Turismul în Carpaţii Orientali, Ed. P.U.Clujeană, 283 p. • Cocean, P., Dezsi, St. (2001), Prospectare şi geoinformare turistică, Ed. Presa Universitara Clujeana , Cluj-Napoca. • Irimuş, Ioan-Aurel, Bálint-Bálint, L., Dombay, St., Crişan, H.F., Magyari-Saska, Zs. (2015), Classification and Evaluation Criteria for Volcanic Geomorphosites in Harghita Mountains. Book Group Author(s): SGEM; Pages: 77-84; Published: 2015; Accession Number: WOS:000371662300010. • Irimuş, I.A., Bianca, Toma (2012), The Promotion of Geomorphosites on Salt from Sovata-Praid and Turda using Cultural-Scientific Tourism. Rev.de Geomorfologie,vol.14,p.103-113/ISSN 1453-5068. • Irimuş, I.A, Petrea, D., Vescan, I., Bianca Toma, Ioana Vieru (2011), Vulnerabilityof Touristic Geomorphosites in Transylvanian Saliferous Areas (Romania).Rev.GeoJournal of Tourism and Geosites, Year IV, 2011/no.2,vol.8, ISSN 2065-0817/ E-ISSN 2065-1198, p.212-219,Oradea-Gdansk. • Irimuş, I.A (2010), Relieful - potenţial şi valorificare turistică.Editura Risoprint, Cluj-Napoca. • Irimuş, I.A (2003), Geografia Fizică a României. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. • Irimuş, I., Vescan, I., Man, T. (2005), Tehnici de cartografiere, monitoring şi analiză G.I.S. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p.275. • Irimuş, I.A. (2006), Hazarde şi riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria cutelor diapire din Depresiunea Transilvaniei. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, p.275. • Mercier, D. (2013), Géomorphologie de la France. Editura Dunod, Paris, France. • Panizza, M.(1995), Geomorfologia. Pitagora Editrice Bologna, Italia. • Mac, I (1996), Geomorfosfera si geomorfosistemele. Editura Presa Universitară Clujeană.