Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. EXPLOREAZĂ:
„Natura este cel mai desăvârșit maestro, ce de nenumărate secole lucrează pentru a îmbrăca pământul
cu formele cele mai artistice, a-l înfrumuseța cu ornamente neînchipuite, tăind monumentele
nepieritoare.” (Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog român)
Gândindu-ne la înțelesul acestui citat și înainte de a începe „călătoria” noastră prin România, haide să ne
amintim câte ceva din cele învățate în anii trecuți.
Fig. 1- Defileul Dunării Fig.2- Sfinxul (Munții Bucegi) Fig.3- Peștera Urșilor
2. APROFUNDEAZĂ:
Unitatea de relief este un teritoriu bine conturat pe suprafaţa căruia există o anumită omogenitate a
altitudinilor şi a tipurilor de relief.
Formele de relief sunt aspectele particulare ale reliefului scoarţei terestre care se deosebesc între ele
prin dimensiuni,condiţii genetice şi trasături morfologice.
Treapta de relief este o asociere altimetrică a denivelărilor scoarţei terestre,pe anumite intervale.
Relieful României cuprinde numeroase unități, forme și trepte de relief, din această cauză, principala
caracteristică a acestuia este varietatea (cuprinde toate formele majore de relief şi o multitudine de forme
ale reliefului minor (depresiuni, lunci, terase, chei, peşteri etc);
Proporţionalitatea reliefului se referă la faptul că fiecare dintre formele de relief ocupă aproximativ
o treime din suprafaţa ţării: munții 31%, dealurile și podișurile 36%, iar câmpiile 33% (Conform INS, 2017).
Relieful României este accesibildin punct de vedere altitudinal: de la 0 m în Delta Dunării la 2544
m în Munţii Făgăraş (Vf. Moldoveanu), cu o altitudine medie de 420 m;
Formele de relief sunt alcătuite dintr-o mare varietate de roci: roci vulcanice, metamorfice şi
sedimentare care au cea mai mare răspândire;
Relieful este foarte accesibil pentru locuire şi comunicaţie, datorită existenţei văilor mari, a
depresiunilor şi a suprafeţelor slab înclinate;
Relieful este suportul care permite desfăşurarea unor activităţi economice multiple (extracţia de
minereuri, sare, materiale de construcţii, exploatarea lemnului, creşterea animalelor, culturi agricole).
Dacă acum știm care sunt principalele caracteristici ale reliefului țării, trebuie să cunoaștem și
etapele formării acestuia:
Relieful ţării noastre s-a format de-a lungul erelor geologice sub acţiunea factorilorinterni(mişcarea
plăcilor tectonice, vulcanii, cutremurele) şi externi, în strânsă
legătură cu relieful
Europei.
Momentul de pornire în formarea reliefului Europei a fost separarea plăcii Africane de cea Euro-
asiatică care a dus la apariţia Mării Tethis, mare ce acoperea şi teritoriul ţării noastre. Din marginile labile
ale celor două plăci, s-au rupt bucăţi rezultând diverse microplăci.
Cu timpul, placa Africană a început să avanseze spre cea Euro-asiatică iar microplăcile au fost
obligate să se apropie unele de altele având ca rezultat cutarea (încreţirea) sedimentelor.
În era Precambriană, cele mai vechi uscaturi ale Europei se aflau în nordul continentului şi în estul
său ( platforma Est-Europeană).
Platforma Est-Europeană coboară în trepte spre Carpaţii Orientali formând soclul din nord-estul
Podişului Moldovei, cel mai vechi uscat în adâncime din ţara noastră care a fost acoperit cu sedimente.
Teritoriul României a fost construit prin aportul celor 5 microplăci din fundamentul său care au jucat
un rol esenţial în formarea Carpaţilor: microplaca Transilvană, Moldavă, a Mării Negre, Moesică,
Panonică.Ele au ajuns în poziţia de azi venind din direcţii diferite, ciocnindu-se între ele şi realizând câte un
sector muntos. Aceste sectoare s-au unit în timp în jurul microplacii Transilvane, prinsă la mijloc, şi au
format Cercul Carpatic Românesc (Grigore Posea, Geomorfologia României).
Formarea munţilor de încreţire a avut loc în milioane de ani de-a lungul mai multor orogeneze
(„oros” = munte și „ geneza” = naştere).
Cea mai veche a fost orogeneza caledonică, când s-a înalţat Podişul Casimcei, alcătuit din şisturi
verzi, cele mai vehi roci din ţară situate la suprafaţă.
În era paleozoică a avut loc orogeneza hercinică ce a dus la formarea unui lanţ de munţi ce se
întindeau din Europa Centrală pâna la munţii Ural. Aceasta a contribuit şi la formarea munţilor Măcin din
ţara noastră.
În cadrul orogenezei alpine, care s-a desfăşurat din era mezozoica pâna în era cuaternară, s-au
format Carpaţii. În timp ce Carpaţii se înălţau, în mijlocul ţării a avut loc o scufundare lentă a bazinului
Transilvaniei la adâncimi de 4500-5000 m. A urmat inundarea regiunii de către apele marine şi depunerea
de sedimente transportate de râurile carpatice.
In era neozoică au mai avut loc mişcări de încrețire cu intensitate redusă a sedimentelor de la poalele
Carpaţilor luând naştere Subcarpaţii. Tot în această eră au fost erupţii vulcanice în vestul Carpaţilor
Orientali şi în munţii Apuseni. Totodată, a continuat depunerea sedimentelor în apele mărilor ce s-au retras
treptat rezultând dealurile, podişurile şi câmpiile României.
La începutul Cuaternarului, mişcările tectonice au înăltat sectoare ale Carpaţilor cu cca 1000 m
(Carpaţii Meridionali). Menţionăm şi răcirea generală a climei, când pe crestele mai înalte ale Carpaţilor s-
au format gheţari care au creat circuri, văi glaciare şi creste.
Cea mai nouă şi cea mai joasă formă de relief a ţării este Delta Dunării, formată pe un vechi golf al
Mării Negre.
În urmă cu cca 10000 de ani, a avut loc încalzirea climei, gheţarii s-au topit, apele curgătoare au
modelat prin eroziune şi acumulare văile, terasele şi luncile, definitivând înfăţişarea reliefului României
(după Victor Tufescu şi colaboratorii).
Unităţile de relief din ţara noastră formate sunt: Carpaţii Orientali, Carpații Meridionali, Carpații
Occidentali, Subcarpaţii, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei,
Podişul Getic, Podişul Mehedinţi, Dealurile de Vest, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării.
3. APLICĂ
https://learningapps.org/9076926
III. În coloana A sunt enumerate elemente complementare ale reliefului, iar în coloana B
sunt definite aceste elemente. Realizați corespondența corectă între cele două coloane.
A B
1. formă de relief a. O asociere a denivelărilor scoarței terestre pe anumite
intervale de altitudine
2. tip de relief b. O familie de forme de relief cu elemente comune,
rezultate din acțiunea predominantă a unui agent/factor
3. treaptă de relief c. Întindere de teren bine individualizată, pe suprafața
căreia există o anumită omogenitate a altitudinilor și a
tipurilor de relief
4. unitate de relief d. Aspectul concret al suprafeței terestre rezultat al
interacșiunii agenților interni și externi
IV. Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos și stabiliți dacă sunt adevărate sau false. Marcați
cu X caseta corespunzătoare răspunsului corect. În cazul în care este fals eneunțul, reformulați-l
pentru a deveni adevărat, pe spațiile punctate.
1. Relieful României se înscrie altitudinal între 0 m și 2655 m. A F
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
A F
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
……………………………………………….
b) numele unității majore de relief alcătuite predominant din șisturi cristaline;
……………………………………………….
c) numele unei unități/subunități de relief în care există șisturi verzi.
………………………………………………
VII. Ordonează cronologic, de la cea mai veche la cea mai nouă, următoarele unități de relief:
Câmpia Română, Delta Dunării, Munții Carpați, Munții Măcin și Podișul Casimcei.
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
FELICITĂRI!!!
AI PARCURS CU SUCCES ACEST „DRUM”!!
4. SCHIȚA LECȚIEI
Varietatea;
Proporționalitatea;
Dispunerea în trepte concentrice;
Complementaritatea;
Accesibilitatea.
1. Cel mai vechi uscat continental se află în fundamentul podișului Moldovei (parte din cel mai vechi
nucleu continental: Platforma Est-Europeană).
2. În orogeneza caledoniană s-au format cele mai vechi roci aflate la suprafața scoarței terestre din
România, numite șisturi verzi, din Podișul Casimcei (centru Podișului Dobrogei).
3. În orogeneza hercinică, s-au format munții Măcin (nordul Podișului Dobrogei).
4. În orogeneza alpină s-au format munții Carpați.
5. Ultima înălțare a Carpaților a dus la formarea și ridicarea Depresiunii Colinare a Transilvaniei, a
Subcarpaților și podișului Mehedinți.
6. Râurile care au izvorât din Carpați, au format prin sedimentare, unitățile de relief exterioare:
Dealurile și Câmpia de Vest, Podișul Getic, Câmpia Română, S podișului Dobrogei și Podișul Moldovei.
7. Cea mai tânără unitate de relief este Delta Dunării.
8. La ultima glaciațiune, cele mai înalte vârfuri ale Carpaților au fost acoperite de ghețari și au creat
relieful glaciar actual (circuri, văi, morene).