Curs Master GBA_2012

Geoconservarea Geodiversitatea

INTRODUCERE Termenul de geodiversitate a inceput sa fie folosit de geologi la inceputul anilor `90 ca o reactie la dominatia pe care o avea termenul biodiversitate si atentiei aproape totale concentrate asupra conservarii biodiversitatii. Chiar si azi, cind activitatile de geoconservare sunt recunoscute oficial si sustiute de toate organismele internationale, termenul de geodiversitate isi face cu greu intrarea intre obiectivele de conservare propuse de IUCN pentru categoriile de arii protejate (reuniunea IUCN, Almeria, Spania, 2007). In domeniul geostiintelor a existat o ezitare la inceputul anilor 90 in a utiliza acest termen, Murray (2004, p 6) exemplifica prin reactiile participantilor la Conferinta dedicata geoconsrvarii de la Malvern, cind putini participanti au folosit explicit geodiversitate unii preferind fie varianta diversitate geologica, fie evitind sa foloseasca termenul datorita paralelei prea puternice care se face implicit intre situri, peisaje, si procese din biologie si geologie (Joyce, 1997, apud Murray, 2004, p 6). In acest capitol ne propunem o definire a conceptelor, stabilirea relatiilor dintre aceste concepte, identificarea principalelor proiecte si activitati nationale si internationale dedicate inventarierii si clasificarii patrimoniului geologic. De asemenea idenetificarii instrumentelor optime de evaluare a geodiversitatii si de integrare a valorilor ei in cadrul activitatilor de geoconservare. 1. DEFINIREA GEODIVERSITATII O definire a geodiversitatii pare simpla la prima vedere. Importanta este perspectiva abordarii si apoi cit de profund dorim sa mergem in identificarea conexiunilor dintre sistemele terestre si efectele lor. Analiza poate merge de la constitutia partii solide a scoartei terestre si prezenta tuturor fenomenelor asociate ce se produc, la diverse scari si rate de timp ale caror efecte lor sunt inca vizibile si pina la modul in care aceasta constitutie influenteaza sistemului biotic, inclusive comunitatile umane. Pornind de la ultima observatie, putem cita definitia oferita de Stanley (2001) Geodiversitatea este legatura dintre oameni, peisaj, cultura. Este varietatea mediilor geologice, fenomenelor si proceselor care determina peisajele, rocile, mineralele, fosilele si solurile care asigura suportul vietii pe Pamintbiodiversitatea este parte a geodiversitatii. La intilnirea Consiliului de Ministrii ai tarilor nordice , din 2003 se propunea o definire mai generala si anume geodiversitatea este varietatea commplexa de roci, sedimente neconsolidate, forme de relief si procese ce caracterizeaza sau determina peisajele Geodiversitatea este diversitatea fenmenelor geologice si geomorfologice intr-o anumita zona (Johansson, 2000).

Murray (2004) sugereaza urmatoarea definitie: Geodiversitatea cuprinde diversitatea naturala de roci (minerale, roci, fosile), de geomorfologie (forme de relief, procese) si caracteristici ale solurilor. Aceasta diversitate include ansamblul lor, relatiile dintre ele, proprietatile lor, interpretarile si sistemele din care fac parte. Aceasta ultima definitie accentueaza valoarea intrinseca a geodiversitatii, fiind o definire mai mult a semnificatiei termenului fara sa tina seama de conexiunea cu biodiversitatea si diversitatea culturala. O sinteza a definitiilor propuse este prezentata in tabelul 2.1.
Tabelul 2.1. Definirea geodiversitatii dupa diferiti autori Sharples 1995 Diversitatea tipurilor de roci solide, caracteristicile geomorfologice, tipurile de sol, ansamblul de sisteme si procese Eberhard 1997 Varietatea naturala de roci, caracterele geomorfologice, tipurile de sol si procesele geologice. Geodiversitatea include marturii ale evolutiei Pamintului, (fosile, paleomedii) si un sistem de procese (biologice, hidrogeologice, atmosferice) ce actioneaza asupra rocilor si solului Stanley 2001 Legatura dintre oameni, peisaj si cultura; reprezinta varietatea de fenomene geologice din natura, fenomene si procese ce determina morfologia externa a scoartei, rocile, mineralelle, fosilele, solurile Prosser 2002 Varietatea rocilor, fosilelor si mineralelor si a proceselor naturale Gray 2004 Varietatea naturala a caracteristicilor geologice (minerale, roci, fosile), geomorfologice (relief, procese exogene), caracteristicile solului. Include acestor ansambluri relatiile, proprietatile lor si sistemele David Roche, Varietatea de roci, minerale, forme de relief, procesele asociate care au dus la 2004 formarea acestor elemente de-a lungul timpului geologic Murray 2004 Diversitatea naturala de roci (minerale, roci, fosile), de geomorfologie (forme de relief, procese) si caracteristici ale solurilor, ansamblul lor, relatiile dinte ele, proprietatile lor, interpretarile si sistemele din care fac parte

In opinia noastra, sunt doua abordari distincte dar complementare. In primul rind este nevoie de o definitie care sa cuprinda atit esenta geodiversitatii de valoare intrinseca naturala dar si pe cea de factor modelator al proceselor biotice si al celor socio-culturale. In acest caz ne raliem definitiei oferite de Stanley. In al doilea rind este nevoie de o definire a componentelor concrete, palpabile ce compun geodiversitatea, foarte utila in procesul de identificare, inventariere si catalogare a acestora. Pentru ca nu trebuie sa uitam, evaluarea geodiversitatii este un prim pas pentru geoconservare, fie ca este vorba de masuri de management sau numai activitati de comunicare a geodiversitatii. In acest caz defintia oferita de Murray este mai practica si mai usor aplicabila.

2. VALOAREA GEODIVERSITATII Aprecierea valorii geodiversitatii implica mai multe aspecte. Geodiversitatea este o resursa in sine la nivel global, conceptual, dar in fapt ea este formata dintr-o multitudine de resurse independente sau interdependente, care sunt reprezentate de componentele geodiversitatii: rocile, fenomenele geologice, solul, geomorfologia s.a. Intrebarea este daca exista o valoare globala? Se insumeaza valorile individuale sau fiecare componenta este independenta? Componentele se degradeaza natural, dispar sau sunt exploatate. Cit se pierde din valoarea geodiversitatii? Diversi autori (English Nature, 2002, Page 1998, Sharples, 2002) identifica doua tipuri de valori ale resurselor naturale. Prima este valoarea economica iar cea de a doua cea culturala, de patrimoniu natural. Ambele sunt reale dar dificil de identificat in detaliu si concret, ele tinind de perceptia a ceea ce e valoros in natura, perceptie influentata de pozitia societatii la un moment dat fata de natura, de sursa elementelor naturale, evolutia lor, de raportul dintre om si natura. In prezent, acest raport are numeroase nuante ale caror extreme sunt ecocentrismul si tehnocentrismul (Murrey, 2004). Tehnocentrismul percepe natura si resursele naturale ca o piata de produse ce trebuiec folosite si sunt disponibile pentru toata lumea. Tehnocentrismul are nuante ce merg de la o exploatare liberala, la o exterema su un management adecvat cu forma sa actuala de utilizare echitabila: dezvoltarea durabila, la cealalta extrema. Ecocentristii vad lumea ca pe o gradina a Domnului ce trebuie pastrata sau ca pe o planeta vie, un organism cu propriile functii si sisteme de echilibrare: Gaia (Lavelok, 2006). Clasificarea prezentata anterior a fost extinsa de cercetatori la patru valori (Doyle & Bennett, 1998, apud Murray, 2004, p 65): valoarea intrinseca, valoarea culturala si estetica, valoarea economica, valoarea pentru educatie si cercetare. Toate cele patru valori sunt corect exprimate iar Murray (2004) sugereaza adaugarea unei a cincea valori determinate si anume functia pe care mediul geologic il are in functionarea preceselor fizice si ecologice. Valoarea intrinseca este bazata pe un principiu etic referitor la faptul ca un lucru care exista are dreptul sa existe in continuare, Murray (2004). Avind atit o dimensiune etica cit si filozofica este greu de descris si cuantificat. Valoare intrinseca necesita si un evaluator. Acesta este omul si el poate fi interesat numai de ceea ce este util, sau intelege, sau apreciaza. Discutia ramine inca deschisa asupra valorii intrinseci a geodiversitatii, care oricum exista, dincolo de aprecierile noastre. Utilitatea in geoconservare este data de masura in care putem cuantifica impactul distrugerii unei parti a acestei valori si efectul asupra civilizatiei umane. Celelalte valori sunt extrinseci si pentru aprecierea lor trebuie sa luam in considerare beneficiile pe care geodiversitatea le aduce comunitatii, in mod direct sau indirect. Cercetari realizate in Marea Britanie (English Nature, 2002, Gray, 2003) au luat
5

in considerare toate modalitatile in care natura contribuie la cresterea calitatii vietii (ca suma a componentelor materiale si spirituale). Aceste beneficii sunt grupate in patru categorii: apreciere, informatii (cunostinte), produse, sustinerea proceselor natural (a ecosistemelor) (Guthrye, 2004). Beneficiile oferite de fiecare din aceste grupe sunt sintetizate in figura 2-1.
APRECIERE Mediu de viata placut Recreere Publicatii, media Identitate locala, traditii Sursa de inspiratie artistica (arta, literature) Dezvoltare sociala PRODUSE Hrana (sare, apa) Combustibil Materiale de constructii Minerale, roci Ornamente, podoabe, colectii Ocupatii (educatie, i d ti )

GEODIVERSITATEA

CUNOSTINTE Descoperiri stiintifice de interes larg (evolutia vietii, deriva continentelor) Istoricul descoperirilor Monitarizare de mediu si predictie pe termen lung Educatie (situri de vizitare) Cercetare (domenii de cercetare in geostiinte)

SUPORT PENTRU ECOSISTEME Influenteaza schimbarile globale (chimismului atmosferei) Modelarea reliefului Controlul eroziunii Calitatea si cantitatea resursei de apa (surse natural de apa) Controlul poluarii (rolul de filtru natural pentru

Fig. 2.1 - Functiile sociale ale geodiversitatii (dupa Gray, 2003)

Aceasta abordare are mai multe avantaje: ofera o descriere a complexitatii geodiversitatii, este usor de prezentat si explicat pentru nespecialisti, ofera un cadru de baza in procesul de audit. Intr-o adaptare dupa clasificarea propusa de Murray (2004), prezentam o sinteza a valorilor geodiversitatii (tabelul 2.2). Un element pe care dorim sa-l detaliem se refera la peisaje sau siturile geomorfologice a caror valoare poate fi definita, evaluata, clasificata si pot fi propuse masuri de utilizare. In lucrarile sale Panizza (1996, 1999) propune un mod de inventariere, concepte fundamentale si definirea lor. In interpretarea sa, siturile geomorfologice sunt cele carora li se poate atribui o valoare iar resursele geomorfologice sunt acele situri care pot fi valorificate in activitatile umane. Atributele ce confera valoare sunt cele de peisaj (scenica), socio-economice, culturale si stiintifice. Valoarea de peisaj (scenica) poate fi evaluata cantitativ (cu un grad mare de obiectivitate), cuantificata prin introducera unor metode morfometrice in masurarea componentelor sale si calitativ (care este mai subiectiva) bazata pe perceptia generala asupra peisajului. In ambele cazuri pot fi introduse valori numerice care sa permita ierarhizarea. Doua categorii de criterii sunt propuse: nivelul de interes (I) care poate fi

mondial, national, regional, local si gradul de pastrare (P) ce poate fi bun, mediu, slab. Pentru ambele criterii se pot atribui valori numerice si se poate realiza o ierarhizare.
Tabelul 2.2 Valorile geodiversitatii si componente lor Tipul de valoare Intrinseca Culturala Comentarii / Subcomponente Considerarea ei implica si acceptarea faptului ca exista o eroziune naturala ce ar trebui sa distruga alte componente ale geodiversitatii pe care incercam sa le conservam Geomitologice - locuri sacre, anumite fosile considerate magice Arheologice si istorice modalitatea in care geodiversitatea unui teritoriu a influentat dezvoltarea comunitatilor; materialele utilizate in constructii (piramide, palate, marmura) dependente de resursele locale si generind ocupatii si schimburi comerciale, uneltele paleolitice sunt in intregime dependente de existenta materiilor prime (silex, obsidian); Valoare spirituala considerarea Pamintului ca zeitate sau generatoare de zeitati sau la crearea primului om Identitate spatiala locala forme geologice simbol (blocuri eratice, munti, martori de eroziune) Peisaj - Se refera la aspectul vizual placut ce caracterizeaza o zona, sau la impactul vizual puternic (culorile rocilor, cutele ce afloreaza, martori de eroziune), Peisajul poate contine si o componenta antropica, asa cum este definit in Conventia pentru Peisaj, este un element de identitate locala ce trebuie protejat pentru pastrarea diversitatii culturale a Europei. Geoturismul, in sensul National Geographic este dezvoltat in special in corelare cu relaxarea, vizitarea unor locuri placute privirii Sursa de inspiratie artistica pictura (initiativa Casei Regale din Romania, la sfirsitul secolului 19, de a sustine pictorii pentru a realiza o colectie de peisaje traditionale), literatura (descrieri de peisaje) Multe din componentele geodiversitatii au o valoare de piata (combustibili, pietre pretioase, minereuri), sau sunt valorizate pe piata colectionarilor (fosile, minerale, geme), sunt materiale de constructie ce au o valoare directa. Combustibilii minerali (carbune, petrol, gaze) Mineralele industriale si pretioase Materialele de constructii si cele ornamentale Rocile utilizate in industria ceramica, emailuri Fosilele Valoare utilitara: fundament pentru fundatii, loc de stocare si reciclare a deseurilor, funerar, control al poluarii (filtre), chimismul apei Solul si rolul sau Pozitia in geosistemele terestre - rolul in procesul general de eroziune, transport sedimentare Suport pentru ecosisteme Descoperirea proceselor naturale, descoperiri stiintifice Martor pentru istoria Pamintului Rolul jucat in dezvoltarea stiintelor Monitorizarea mediului analiza sedimentelor, pulberilor Cercetare subiect pentru domeniul Stiintelor Vietii si ale Pamintului Educatie si formare in domeniile geostiintelor

Estetica

Economica

Functionala

Educationala cercetare

si

de

Criteriul socio-economic se refera la utilizarea zonei pentru turism, sport, excursii,

realizarea unor trasee de descoperire. In acest caz evaluarea ia in calcul gradul de atractivitate, gradul de prezervare si la cantitatea de elemente ce pot fi folosite pentru constientizarea si educarea publicului privind elementele geologice, geomorfologice,
7

faunistice, floristice, cultural-istorice. Atractivitatea poate fi cuantificata functie de interesul pe care zona il stirneste la nivel: local, regional, national, international. Fiind un criteriu ce depinde de gradul de promovare, de facilitatile oferite, de accesibilitate. Acest criteriu are o mare doza de subiectivitate si este dificil de exprimat cantitativ. Tot aici poate fi deschisa o discutie asupra interesului pentru a privi un sit geologic, de exemplu vulcanii noroiosi, prin valoarea economica generata de existenta lor. Criteruiul cultural se refera la importanta unor structuri geomorfologice in generarea unor traditii culturale, religioase, economice. Aici ar putea fi incluse zonele considerate sacre (Babele, Sfinxul, Ceahlaul), zonele reprezentate in picturi si devenite celebre (Muntii Saint Victoire pictati de Cezane, peisajele muscelene din picturile lui N. Grigorescu), zonele ce au determinat dezvoltarea unor asezari umane (pasurile, culoarele, trecatorile, cheile ce au constituit de multe ori zone de vama); Criteriul stiintific este guvernat de conditiile de evolutie in timp a peisajului. Evaluarea poate fi facuta functie de patru clase de apreciere (Panizza, 1999): o o situl este un model de evolutie a geomorfologiei (carst, martorii de eroziune).; situl are o valoare educationala si poate fi folosit ca element didactic, exemplu meandrele unui fluviu, relieful controlat de factori petrografici sau structurali ; o situl reprezinta un element relict din evolutia unei zone, de exemplu terasele, morenele, circurile glaciare ; o situl reprezinta substratul unor habitate particulare : grohotisuri, lacuri, turbarii. Geodiversitatea are valoare sociala si economica ce poate fi masurata utilizind tehnici de evaluare de mediu, metode cantitative si metoda studiilor de impact. Atribuirea unei valori geodiversitatii este necesara pentru a demonstra practic, impactul si beneficiile asociate conservarii si managementului geodiversiatii Amenintarile asupra geodiversitatii sunt datorate in marea lor majoritate activitatilor umane. Prima dintre ele se refera chiar la perceptia generala ca rocile sunt mult mai rezistenta decit biodiversitatea, rocile sunt supuse oricum eroziunii naturale si este normal sa fie distruse, in plus, suntem mult mai sensibili la conservarea speciilor de plante si animale decit a rocilor Multe din siturile geologice sau caracteristici geologice au fost deteriorate, acoperite sau chiar distruse datorita dezvoltarii infrastructurii (constructii, drumuri, facilitati). Acest lucru ar fi putut fi prevenit daca ar fi avut loc in prealabil un proces de consultare sau daca importanta siturilor pentru patrimoniul comun ar fi fost mai bine explicata. Principalele amenintari la adresa geodiversiatii sunt numeroase, dintre acestea putem enumera: eroziunea, depozitarea deseurilor, exploatarea rocilor sau fosilelor, carierele, gricultura, dezvoltarea urbana, dezvoltarea excesiva a vegetatiei, presiunea turistica, schimbari climatice.
8

3. GEODIVERSITATEA SI BIODIVERSITATEA La nivel global conexiunile sunt mai mult decit evidente, cele doua sisteme terestre, sistemul solid, si biosfera fiind intr-o interdependenta si o continua evolutie in timp, asa cum o dovedesc marturiile geologice dar si precesele actuale, ce nu sunt decit o continuare a acestora. La nivel regional sau local, biodiversitatea naturala si seminaturala este strins legata de variatiile in geodiversitate, reprezentate mai ales de substrat si topografie. O diversitate mai mare in procesele geologice si geomorfologice genereaza o diversitate a solurilor si implicit a biodiversitatii. Conexiunile dintre mediul abiotic si cel biotic sunt mai ales studiate din puctul de vedere al nutrientilor si chimismul solului. La nivelul kilometrilor patrati modelele de distribuite ale vegetatiei sunt corelate cu tipurile de roci, iar la nivelul suprafetelor mai mici, de ordinul hectarelor, eroziunea si alunecarile de teren, insolatia, microclimatul sunt cele ce controleaza distributia vegetatiei. Elemente ale acestei relatii pot fi observate atit la nivel specific (specii geo-indicatoare) cit, mai ales la nivel de habitate. Van der Ancker (2007) ofera citeva exemple de interactiune geodiveristate bidiversitate: dunele mobile din Olanda, reprezentate de remanierea unor depozite slab consolidate de nisipuri glaciare, cu un relief nou, relativ mobil ce genereaza tipuri specifice de biotop; Abberley Hills (Marea Britanie) este o zona unde se intilnesc gresii de virsta Permian ce contribuie la o mare diversitate a florei iar cele mai interesante habitate si specii endemice se intilnesc pe calcare de virsta Silurien; Dolinele din nordul Lituaniei si circulatia unei ape bogate in SO4 si ioni de calciu determina un tip de habitate aparte, bogate in bacterii sulfuroase In lucrarea Habitatele din Romania (Donita et al., 2005) sunt prezentate trei subclase de habitate dependente, in principal, de tipul de geodiversitate (substrat si relief), pe linga conditiile de microclimat si pozitie biogeografica: R61 (grohotisuri), R62 (stinci continentale si roci la zi), R64 (dune de nisip continentale), R65 (pesteri). La nivel local, asa cum remarca Hopkins (apud Murray, 2004) daca se doreste a analiza stiintifica a dezvoltarii biodiversitatii este timpul ca ecologii, biologii, geologii, geomorfologii sa colaboreze mult mai strins pentru a identifica relatiile dintre habitatele diferitelor specii si fenomenele geologice Zonele unde se observa o relatie directa intre substrat si asociatiile floristice sau faunistice pot fi de interes in conservare, educatie, promovare, ca elemente ale peisajului local. Identificarea relatiilor geodiversitate biodiversitaten se poate realiza pe baza analizei hartilor satelitare, a hartilor de utilizare a terenurilor, prin determinarea in teren a tipurilor de habitate si plante geoindicatoare. De asemenea pot fi identificati indicatori biologici ai modificarilor relativ rapide in geodiversitate (eroziune, alunecari de teren, zone de falii active).
9

4. GEODIVERSITATEA SI DIVERSITATEA CULTURALA Valoarea culturala a geodiveritatii provine din anumite atribute pe care le asociem unui spatiu si care au o semnificatie pentru diverse aspecte ale culturii sau sunt o valoare a unei comunitati. Exemplele merg de la atribuirea unor puteri sau semnificatii magice unor fenomene geologice (vulcani, focuri naturale, martori de eroziune) si pina la semnificatia de emblema (brand) pe care o zona o cistiga datorita unei caracteristici aparte (munti, vulcani noroiosi, amoniti, dinozauri). Privind insa din perspectiva evolutiei unei comunitati intr-un saptiu natural dat, geodiversitatea, reprezentata prin geomorfologie (chei, pesteri, bariere naturale), tipurile de resurse minerale (materiale de utilitate casnica, de constructie sau exploatabile), tipurile de sol a jucat un rol importanta in dezvoltarea socio-economica si in definirea unei identitati locale. Aceasta interdependenta foarte puternica in trecut (e.g. comunitatile paleolitice strict dependente de sursele de confectionare a uneltelor: obsidian, silex) s-a diminuat in timp. Azi, analiza elementelor de identitate locala a unor comunitati rurale, ne permite identificarea elementelor de dialog continuu dintre om si natura, ce a generat elementul caracteristic al societatii umane: diversitatea culturala. Diversitatea se poate manifesta de la scara globala la scara locala. Elementele culturale traditionale ce particularizeaza o zona au devenit un bun local ce trebuie identificat si integrat politicilor locale de dezvoltare, asa cum mentionam in capitolul anterior, facind referire la unul din documentele europene Conventia asupra peisajului. Identificarea la nivel local a elementelor de geodiversitate ce au influentat formarea unor caracteristici culturale locale si utilizarea lor in activitati de cercetare, educatie, culturale, poate fi considerata parte a Geoconservarii si poate a unei directii de cercetare Geoetnografia. In sustinerea acestor afirmatii putem exemplifica prin rezultatele unui proiect cultural1 ce a avut drept obiectiv identificarea conexiunilor dintre activitatile economice si culturale locale traditionale si geodiversitate, respectiv tipurile de roci, exploatate si folosite in economia locala in crearea unor obiecte utilitare, artistice sau de cult. Pentru a putea identifica elementele specifice, au fost selectate trei regiuni din Europa: Tara Hategului (Romania), Tara Digne si Tara Chategnarie Limousin (Franta). Studii geologice si antropologice ne-au permis sa identificam cite 10 tipuri de obiecte si semnificatia lor geologica si etnografica. In tabelul 2.3 este prezentata o sinteza a datelor obtinute. Se remarca strinsa dependenta dintre tipurile de roci exploatate si economia locala dar si diversitatea destinatiei obiectelor, de la utilitar la arta.
1

Proiectul Memoria Dialogul Omului cu Pamintul, parte a Programului national PUZZLE, dedicat Anului

European al Dialogului intercultural, finantat de Uniunea Europeana si Ministerul Culturii si Cultelor

10

Tabelul 2.3 - Plasarea in Scara timpului geologic a rocilor suport pentru obiectele identificate

Limousin (Masivul Central Francez) Numele rocii / Activitatea traditional produsului Intreprinderi locale de minerit Minereu de aur / prelucrare Argila Ateliere pentru ceramica (faianta, portelan) Ateliere bijutieri Ateliere locale pentru tigle, olane Tipul rocii (mod formare) metamorfica, metasomatica reziduala, alterare, mediu continental Sticla artificiala prin prelucrarea unor silice, feldspati, caolin, oxizi metalici Roca sedimentara, domeniul continental Impactit Metamorfica Metamorfica, hidrotermala Sedimentara, marina Magmatica, intrusiva Vulcanogen sedimentara Roca sedimentara, marina, lacustra Roca sedimentara, marina Roca sedimentara, marina Roca sedimentara, marina Sedimentara, continentala Sedimentara, continentala (complexul de Valensole) sedimentare, marine / litorale, zone calde Virsta relativa Pcb Pz1 pre-Q Pcb Pz1? Diverse roci Pre-Q Pcb Pz1? T1 Pcb Pz1 C1 K2 C1 K1 Mi2 Pz, K2 J3 K1 Sarmatian Datare (Ma)* 630 Ma / 515 Ma 630 515 0.2 0,5 Actual Sute de mii de ani 2148 Ma 600 400 Ma 350 340 Ma 90 75 Ma 350 340 ( ?) Ma 70 Ma 15 Ma ( ?) 95 70 Ma 150 130 Ma 8 12 Ma 180 175 Ma 30 25 Ma 20 6 Ma 20 6 Ma 245 200 Ma 195 MA 195 165 Ma 245 240 Ma 245 240 Ma -

Email

Argila

impactit Turism/ Fenomen astronomic Hateg (Carpatii Meridionali) Cremene Pirita Gresie Granitoid Piatra degresanta Gresie de coasa Cutia /cuchia Piatra de var Argila Gospodarie Minerit, cupru, zinc Siderurgie Cruci, tocile, pietre de moara, Ateliere locale Garduri, case, Constructii locale (garduri, case) Curatare vase, Activitati casnice Cosit, agricultura, Economie traditionala Economie locala

Caramizi, Caramidarii, teracota, olarit, olari Digne (Alpii Occidentali) Argila Les argiles Argila les lauzes et ardoises toiles de SaintVincent Tigle, Ateliere locale, constructii Ceramica de Moustiers, Economica, turism, arta Faianta, caramizi, constructii Santons / figurine de portelan, ateliere locale, simbol, arta Bjuterii, ateliere de bijutieri, simbol local, arta Minerit si prelucrare, farmacii, extractie petrol

J1, Pg3 Ng2 Ng2 T J1 J1 - 2 Mz, Nz T1 T Actual

Bioclaste, organisme marine Roca metamorfica, Baritina metasomatica Roca sedimentara, Silex Activitati casnice (dizolvare/ recristalizare Roca sedimentara Sare Comert, agricultura, casnic evaporitica Cariere locale, artizanat, Roca sedimentara Gips artistic, evaporitica Tuf - carbonatic Constructii Sedimentara, precipitare *Valorile in milioane ani au un grad mare de aproximare

11

5. PATRIMONIUL GEOLOGIC Patrimoniul geologic este ceeea ce ne place mai mult din geodiversitate, din diverse motive si dorim sa protejam in primul rind. Este definit pe criterii obiective si subiective, derivate din interpretarea si perceptia fenomenelor geologice, intr-un context ce tine si de spiritul epocii, avind in consecinta un pronuntat caracter cultural. Definirea a ceea ce numim patrimoniul geologic este strins legata de evolutia geostiintelor prin baza stiintifica, educationala, culturala, simbolica pe care o atribuie anumitor componente ale geodiversitatii, propunindu-le pentru protejare si conservare. Asa cum se poate observa, atunci cind ne referim la patrimoniu geologic ne referim la ceea ce consideram ca este mai de valoare pentru mostenirea culturala a umanitatii si reclama un efort comun de utilizare durabila. Intrucit este un bun comun, in definirea termenului sunt adoptate diverse tonuri, functie de grupul tinta caruia i se adreseaza mesajul, asa cum se poate abserva mai jos: Patrimoniul geologic este memoria rocilor, solului si reliefului si a structuriilor pe care acestea le contin si care ne ajuta sa descifram istoria Pamintului (Wilson, 1994) Patrimoniul geologic reprezinta acele componente ale geodiversitatii ce au o semnificatie deosebita pentru oameni. Patrimoniul geologic este o resursa naturala neregenerabila ce ne permite recunoasterea, studiul si interpretarea evolutiei geologice a planetei si a tipurilor de procese ce au avut loc de-a lungul istoriei geologice (Dixon, 1996). Patrimoniul gelogic este legat de locurile in care pot fi observate caracteristicile geologice sau geomorfologie. Valoarea lui este functie de categoria de clasificare a sitului: locala, regionala, nationala, internationala (Zagorchev & Nakov, 1998) Declaratia Internationala privind Dreptul la Memorie a Pamintului (Digne, 1991): Art 6. Asa cum un arbore batrin pastreaza memoria vietii sale in liniile trunchiului, Pamintul pastreaza aminitrea evolutiei sale intr-o memorie inscrisa in adinc si la suprafata in roci, fosile, peisaje, o memorie ce poate fi citita si tradusa. Art7 Azi, Oamenii stiu sa-si protejeze propria memorie: in patrimoniul cultural. Apoi am inceput sa protejam ceea ce este in jurul nostru: in patrimoniul natural. Trecutul Pamintului nu este mai putin important decit trecutul Omului. Este timpul ca Omul sa invete sa protejeze si protejind incepe sa cunoasca trecutul Pamintului, aceasta memorie ce vine dinnainte de memoria Omului si care este un nou patrimoniu: patrimoniul geologic. (Anexa I) Cind vorbim de patrimoniul geologic ne referim la siturile geologice sau monumentele geologice termen frecvent folosit in anumite tari europene sau geotopurile, termen mai frecvent in literatura germana. Patrimoniul geologic este echivalentul termenilor geological
12

heritage (engl) si geoheritage (engl). Patrimoniul geologic cuprinde insa si urmatoarele elemente: arhive, muzee, biblioteci dedicate geologiei, universitatile si institutiile depozitare dar si creatoare de patrimoniu, fie sub forma colectiilor sau a publicatiilor sau a bazelor de date si cunostinte. Patrimoniul geologic, alaturi de cel biologic formeaza ceea ce numim patrimoniu natural, definit ca reprezentind caracteristici naturale ale unor formatii biologice sau nebiologice sau grupuri de asemenea formatiuni care au o valoare universala deosebita, din punct de vedere estetic sau stiintific. In aceasta categorie intra si formatiunile geologice sau geomorfologice din zone precis delimitate ce constituie habitatele unor specii de animale sau plante cu valoare deosebita din punct de vedere stiintific si al conservarii. Patrimoniul geologic poate sa reprezinte zone, caracteristici geologice naturale sau rezultate in urma activitatilor umane (mine, carire). O analiza a diversleor tipuri de patrimoniu natural si cultural arata ca ele sunt in legatura, sunt interconectate dar sunt, in acelasi timp entitati independente si trebuie tratate ca atare. Carreras & Druguet (2000) propun urmatoarea schema pentru legaturile dintre cele trei categorii de situri naturale si cultural istorice (fig 2.2).

Fig 2.2 Raporturile dintre patrimoniul geologic, cel biologic si cultural istoric (dupa Carreras & Druguet, 2000)

5.1.

Protectia patrimoniului geologic Importanta patrimoniului geologic este recunoscuta international de cele mai inalte

institutii si organizatii, precum UNESCO, IUGS, Uniunea Europeana. La nivel european cel mai important act pentru protejarea lui este Recomandarea Comitetului de Ministrii a Consiliului Europei nr 3 / 5 mai 2004. Recomandarea cere statelor
13

membre sa identifice ariile de interes geologic deosebit, sa dezvolte strategii nationale si ghiduri de bune practici pentru protectia si managementul ariilor de interes, sa asigure o baza legala pentru protejare, sa sustina educatia si promovarea geoconservarii, sa aloce fondurile adecvate sustinerii acestui proces. La nivel mondial, cel mai important act este Conventia Mondiala a Patrimoniului, sau Conventia de la Paris, adoptata de catre UNESCO in anul 1972, fiind conventia cel mai larg recunoscuta la nivel global (184 de tari semnatare). Intentia Conventiei este de a proteja cele mai importante situri naturale si culturale, situri inscrise in Lista Patrimoniului Mondial. Conventia este foarte selectiva in recunoasterea patrimoniului cultural si natural, criteriul de baza fiind caracteristicile deosebite si universale ale siturilor, ceea ce creaza anumite limite in recunoasterea tuturor componentelor geodiversitatii. IUCN a dezvoltat de altfel o strategie globala pentru patrimoniul geologic, oferind un cadru de evaluare a siturilor cu semnificatie internationala si pentru a ajuta partile semnatare ale conventie sa nominalizeze situri ce pot fi incluse in Lista Patrimoniului Mondial. Pentru patrimoniul geologic au fost selectionate 13 teme majore: 1. Caracteristici tectonice si structurale elemente la scara globala ce reflecta dinamica crustei, deriva continentelor, formarea crustei oceanice. Structuri majore crustale si caracteristici structurale la limita placilor. Sisteme de tip rift-valley; 2. Sisteme vulcanice zone largi ce au origine vulcanica sau sunt legate de vulcanism. Elemente la nivel global ce evidentiaza activitatea vulcanica si legaturile cu miscarile crustale; 3. Sistemele orogenice Zonele montane majore 4. Siturile stratigrafice Secvente de roci ce ofera informatii cheie asupra istoriei evenimentelor terestre; 5. Situri fosilifere marturii ale evolutiei vietii reprezentate de fosile; 6. Sisteme fluviatile, lacustre si deltaice sisteme terestre rezultate din activitatea la scara mare a riurilor si fluviilor; 7. Pesteri si sisteme carstice procese hidrogeologice subterane, asociate cu fenomenele de suprafata; 8. Sisteme costiere activitatea de eroziune la scara mare a marilor si oceanelor in zonele de coasta; 9. Recifi, atoli si insule oceanice caracteristici geo-biologice sau vulcanice in zone oceanice sau cu influenta oceanica; 10. Ghetari si calote glaciare forme de relief rezultate in urma activitatii ghetarilor, din regiunile alpine sau polare; 11. Glaciatiunea Caracteristici globale datorate formarii si retragerii calotelor glaciare si elementele biogeografice asociate;
14

12. Sisteme aride si semi-aride sisteme terestre si caracteristici ale lor rfelectind influenta dominanta a vintului si a actiunii intermitente a fluviilor ca agenti de formare a reliefului; 13. Urme ale impactului meteoritic evidente fizice a impactului meteoritic (astrobleme). Dezavantajul Conventiei este ca urmareste sa recunoasca numai cele mai reprezentative si mai bune situri la nivel global si nu situri reprezentative pentru o anumita tema. La nivelul anului 2007 in Lista Patrimoniului Mondial erau incluse 851 de situri, din care 660 culturale, 166 naturale, 25 naturale si culturale (Samaranda, 2008), distributia pe diferite teme fiind prezentata in tabelul 2.3.
Tabelul 2.3 Numarul siturilor selectate pentru WHL, functie de tema (sursa UNESCO) Tema Caracteristici tectonice si structurale Sisteme vulcanice Sistemele orogenice Siturile stratigrafice Situri fosilifere Sisteme fluviatile, lacustre si deltaice Sisteme costiere Pesteri si sisteme carstice Glaciatiunea Ghetari si calote glaciare Sisteme aride si semi-aride Recifi, atoli si insule oceanice Urme ale impactului meteoritic Numarul siturilor 3 13 11 2 11 10 8 7 7 6 4 1 1

5.2.

Patrimoniul geologic si ariile protejate

Conservarea patrimoniului geologic reprezentat de siturile geologice (ariile geologice de interes) este strins legata de existenta unei legislatii favorabile recunoasterii, declararii si managementului siturilor. Cea mai adecvata abordare este declararea lor ca arii protejate si includerea in retelelele de arii protejate, pentru a beneficia de suportul institutional, legal, financiar si administrativ. La nivel mondial exista diverse tipuri de arii protejate, cu exceptia Conventiei pentru Patrimoniu Mondial, deja mentionata, cel mai larg raspandit sistem de clasificare, adoptat in totalitate sau partial, in majoritatea tarilor este sistemul propus de IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii). Ultima clasificare adoptata este cea din 1994 de la Buenos Aires ce va fi revizuita, fara a schimba tipurile de arii protejate ci doar o parte din obiectivele conservarii, in anul 2008, in cadrul Conferintei IUCN de la Barcelona, Spania. In aceasta clasificare au fost stabilite sase categorii (IUCN, 2007): Categoria I: Rezervatie naturala stricta / arie salbatica;

15

Categoria Ia Rezervatie naturala stricta cu obiectivul de a proteja o zona in scopuri stiintifice; Categoria Ib Zona salbatica avind ca obiectiv protejarea zonei salbatice; Categoria a II-a: Parc National - protejarea ecosistemelor si recreere; Categoria a III-a Monument Natural conservarea elementelor naturale specifice, unice, rare; Categoria a IV-a Arie de gestionare a habitatelor managementul habitatelor; Categoria a V-a Peisaj protejat conservarea peisajului terestru/marin, recreere; Categoria a VI-a Arie protejata pentru gestionarea resurselor intretinerea biodiversitatii pe termen lung, managementul ecosistemelor;

Alte tipuri de arii protejate, recunoscute la nivel international sunt: Rezervatii ale Biosferei zone cu ecositeme naturale si comunitati. Solutii pentru un management durabil si armonizarea relatiei dintre conservarea biodiversitatii si activitatile socio-economice; Situri RAMSAR declarate in baza Conventiei de la Ramsar, urmareste buna gestiune a zonelor umede si a resurselor lor; Reteaua Europeana Natura 2000 - o retea ce cuprinde situri protejate de importanta avifaunistica (SPA) si situri importante pentru tipurile de habitate (SCI). Geoparcurile nu sunt recunoscute ca un tip de arie protejata disticta (cu exceptia Romaniei si Spaniei) ele intrind in una din categoriile mentionate sau in categorii recunoscute la nivel national, de tip parcuri naturale regionale sau parcuri culturale. 5.3. Clasificarea si inventarierea siturilor geologice La inceputul anilor 90 s-a propus introducerea termenului de geotop, ca un echivalent al celui de biotop. Geotopul este vazut ca expresia spatiala a unui geo(eco)sistem relict activ si integrat geomorfologiei actuale (Sturm, 1992). O definitie in sens strict a geotopului este oferita tot de Sturm (1996): acea parte a unui spatiu (peisaj) actual care reprezinta cheia in descifrarea evolutiei lui in timp geologic - pentru un anumit interval geologic sau in totalitate. Geotopul este acea parte distincta din geosfera care documenteaza istoria pamintului, evolutia vietii, schimbarile climatice, paleomediul, oferind elementele cheie pentru descifrarea evolutiei in timp si cauzelor formei actuale a peisajului. Clasificarea, inventarierea, realizarea fiselor de sit, realizarea unor liste la nivel nationale sau international a siturilor geologice, constituie subiectele cele mai dezbatute din ultimii 20 de ani. Prezentam mai jos citeva dintre proiectele internationale ce au avut ca tema principala realizarea unei clasificari unitare. De asemenea, prezentam cazurile unor tari
16

europene, si activitatile lor in a realiza sisteme nationale adaptate conditiilor legislative, cadrului geologic si contextului national. 5.3.1. Proiectul GILGES GILGES (Global Indicative List of Geological Sites, engl) reprezinta extinderea preocuparilor de inventariere si clasificare a siturilor geologice de la nivel national la nivel continental si mondial si o incercare de modificare a Ghidului de selectie pentru Lista Patrimoniului Mondial (World Heritage List, engl.) astfel incit sa poata fi introduse mai multe situri geologice ca suport pentru promovarea geologiei si a geoconservarii, la nivel mondial. Conventia de la Paris, desi recunoaste importanta patrimoniului geologic si este deschisa selectiei siturilor geologice, are criterii foarte generale de apreciere a valorii. Sunt selectate siturile geologice care au o valoare exceptionala (outstanding value, engl), termen ce introduce un mare grad de relativitate si genereaza lungi dezbateri asupra unicitatii si valorii nationale sau mondiale a siturilor selectate. Nu exista un cadru sau elemente cantitative care sa permita o evaluare, o comparatie si in final o selectie obiectiva intre diferitele situri propuse a fi incluse in Lista. Grupul GILGES a fost creat in anul 1990 de catre IUGS si IUCN sub auspiciile UNESCO si avea drept obiectiv major realizarea unei baze de date si a unei liste mondiale a siturilor geologice (Cowie & Wimbledon, 1994). Pina in 1993 a fost realizata, pe baza propunerilor nationale, o lista de situri, in fapt o compilatie de liste de situri nationale (Wimbledon, 1998). Analiza critica a acestei liste releva urmatoarele aspecte: nu exista termeni de comparatie intre situri functie de importanta sau dimensiune (valorile variind de la citiva metri patrati la zeci de mii de metri patrati); nu se pot realiza ierarhizari sau prioritizari privind importanta unuia sau altuia dintre situri; lista era o enumerare de elemente sau fenomene geologice, disparate, fara conexiune intre ele sau cu procese geologice globale; realizarea ei nu a pornit de la alegerea unui context unitar de selectie; abordarile in realizarea listelor nationale erau reflexii ale cracteristicilor geologice ale

fiecarei tari sau ale sistemelor nationale de conservare. In 1993 proiectul a fost oprit si inlocuit cu unul mult mai riguros Global geosites (Murray, 2004) datorita lipsei de interes din partea grupurilor nationale, nici unul din obiectivele initiale nefiind atinse cu exceptia unor mici modificari in criteriile de selectia pentru Lista Mondiala.

17

5.3.2. Proiectul Global GEOSITE Participarea noastra activa in derularea acestui proiect, in cadrul Grupului de Lucru Balcanic al ProGEO (WG1) si al Grupului National ProGEO (Andrasanu & Grigorescu, in press) ne permite sa realizam o descriere mai detaliata a derularii proiectului, a etapelor sale si o analiza critica a principaleor rezultate. Activitatea desfasurata in intervalul 1996 2008 ne-a permis studiul diverselor criterii de clasificare utilizate in Europa si in special in zona central est europeana si a elementelor necesare unei clasificari internationale a siturilor geologice. Proiectul GEOSITE a fost initiat in anul 1996 de IUGS si derulat sub auspiciile UNESCO. A fost creat, de catre IUGS, un Grup de Lucru international Global Geosites Working Group GGWG (engl.) si subgrupuri regionale, cu persoane de contact, publicate si transmise serviciilor nationale, cu urmatoarele obiective: Realizarea unui inventarieri globale a geositurilor bazate pe evaluarea stiintifica a siturilor geologice/geomorfologice cheie; Realizarea unei baze de date a siturilor si zonelor identificate si selectate; Utilizarea acestei inventarieri pentru sprijinirea geoconservarii si a stiintelor geologice; Sprijinirea initiativelor nationale sau regionale ce au drept scop realizarea unor liste comparative comune; Supunerea dezbaterii lumii stiintifice, in cadrul conferintelor si work-shopurilor internationale criteriile de selectie folosite, metodele de selectie si modalitatile de conservare a siturilor selectate; Evaluarea valoarii stiintifice a siturilor in colaborare cu specialistii, grupurile de cercetare, asociatiile, comisiile de specialitate nationale sau internationale; Sprijinirea IUGS si UNESCO in selectarea si promovarea politicilor de conservare in contextul global, inclusiv in cadrul activitatilor pentru patrimoniului mondial. Derularea proiectului GEOSITE in Europa a fost asumata de Asociatia Europeana pentru Conservarea Patrimoniului Geologic (ProGEO) prin structurile internationale si grupurile de lucru regionale si nationale asigurindu-se dezbaterea metodelor si rezultatelor in cadrul intilnirilor internationale: Roma (1996), Tallinn (1997), Belogradcik (1998), Madrid (1999), Praga (2000), Atena (2001), Ankara (2002), Hateg (2003), Belgrad (2004). Abordarea selectiei s-a bazat pe evitarea discutiilor asupra importantei siturilor propuse si concentrarea pe identificarea unor criterii de selectie agreate de participantii la grupurile de lucru inclusiv reprezentantii IUGS. Aceasta metoda urmarea sa evite doua capcane intilnite frecvent in incercarile de compilare a unor liste regionale sau continentale: nationalismele

18

privind unicitatea si importanta mondiala a unor situri alese de grupurile nationale si evaluarile unei comisii de experti independenti. Au fost stabilite cinci faze de derulare a proiectului (Wimbledon, 1998): Definirea principiilor si criteriilor de selectie. Elborarea unor ghiduri suport; Definirea cadrului regional si/sau de timp ca baza de identificare si comparatie a caracteristicilor geologice nationale; Selectie provizorie la nivel national; Compararea la nivel regional a listelor nationale si realizarea unor liste regionale; Validarea rezultatelor de catre Grupul de lucru desemnat de IUGS / UNESCO.

Derularea proiectului a necesitat numeroase intilniri, dezbateri si elaborarea unor liste preliminarii, inainte de oprirea sa in anul 2004. Principalele etape au fost:
1996 IUGS anunta toate comitetele nationale si le invita sa se implice activ 1996 Primul workshop al proiectului in timpul celui de-al Doilea Simpozion International PROGEO, Roma si stabilirea criteriilor de selectie 1996 Workshop in geoconservare in Beijing, China 1997 Workshop in Tallinn asupra modului de constituire a bazelor de date pentru geosituri 1998 Conferinta ProGeo, Belogradcik, Bulgaria si workshop IUGS UNESCO asupra patrimoniului mondial. Realizare aprimei liste europene 1999 - Workshop in timpul celui de-al treilea Simpozion International ProGEO de la Madrid 2000 Workshop in Praga in timpul Simpozionului International ProGEO 2001 Workshop in Atena, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2002 Workshop in Ankara, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2003 Workshop in Hateg, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2004 Workshop in Belgrad, Intilnirea Anuala a Grupului ProGEO Balcanic WG1 2004 Prezentarea bilantului proiectului 2005 2008 Continuarea, dupa oprirea proiectului, a activitatilor in cadrul Grupului WG1.

Principiile generale de evaluare a geositurilor si metodele de lucru au fost stabilite in cadrul intinirii de la Roma din 1996 (Al doilea Simpozion International pentru Conservarea Patrimoniului Geologic) si sunt prezentate sumar sub forma unor intrebari la care ar trebui sa raspunda fiecare sit desemnat drept candidat pentru selectie (Wimbledon et al, 2000): Care este importanta pentru intelegerea evolutiei geologice (inorganica si organica)? Care este importanta pentru intelegerea mecanismelor si proceselor geologice / geomorfologice? Cit de complete sunt fenomenele geologice reprezentate: sunt toate aspectele fenomenului reprezentate (e.g. pentru un vulcan, cit de completa e seria de roci

19

magmatice / vulcanice, cite tipuri de roci efuzife sunt prezente, care este periodicitatea eruptiei etc.)? Cit de detaliat a fost studiat obiectul / fenomenul, cita literatura exista, cit de exacti sunt parametri masurati (virste absolute, coloane litostratigrafice, mineralogia, paleomediul)? Care este caracteristica speciala, unica, tipica a sitului in timp / spatiu? Cit este de semnificativa litologia / pozitia stratigrafica / relatia spatiala cu alte corpuri geologice, cit de semnificativa este geomorfologia sau peisajul pe care il determina? Care este calitatea pastrarii elementelor / fenomenelor ce pot fi observate? Pentru ce interval stratigrafic sau pentru ce fenomen geologic este reprezentativ? Categoriile selectate pentru fiecare tara (e.g. stratigrafic, morfologic, mineralogic, vulcanic, hidrogeologic) nu sunt limitate de o cota anume (numar de locuri alocate) ci de calitatea lor. In care din retelele tematice / timp zona selectata poate fi introdusa si reprezinta un element esential? La aceste principii se pot aduga cele referitoare la: dimensiunea culturala / istorica a siturilor / proceselor geologice (influenta asupra ocupatiilor, traditiilor, dezvoltarii unei civilizatii); relatia cu biodiversitatea asociata substratului geologic (tipuri de soluri, specii endemice, rare, asociatii, habitate specifice incluse in categoriile de protectie de tip Situri natura 2000); semnificatia pentru dezvoltarea geologiei ca stiinta a naturii.

In realizarea inventarului s-a incercat constat pastrarea unui echilibru intre abordarea intrun context / cadru geologic general (framework, engl) si selectarea unor situri ca suport pentru exemplificarea acestor contexte generale. Criteriile incearca sa pastreze un echilibru intre importanta siturilor pentru cadrul ales, valoarea lor intrinseca si realizarea unor activitati de management a siturilor. Principalele criterii stabilite in urma numeroaselor discutii din grupurile de lucru sunt sintetetizate mai jos. Reprezentativitatea este criteriul major propus de proiect in selectia siturilor. Un sit ce urmeaza a fi selectat trebuie sa reflecte in cel mai bun grad un fenomen, o caracteristica geologica oferind un bun exemplu atit din punct de vedere stiintific cit si educational. Cum nu exista doua situri identice unicitatea fiecarui sit este aproape subinteleasa iar adjective ca UNIC sau SPECIAL (unicul sit cu amoniti de virsta Cretacic inferior sau un sit special cu amoniti de virsta Cretacic inferior) sunt abordari subiective ce nu pot fi luate in considerare intr-o lista internationala, decit in
20

eventualitatea unei comparatii ulterioare, pe baza unor criterii bine stabilite. O comparatie intre diverse situri cu depozite de amoniti din acelasi domeniu (boreal, tethysian etc) cu o succesiune completa de biozone sau o diversitate mare de specii poate fi unic, la nivel regional sau continental, prin comparatie si evaluare. In acest context rolul grupurilor nationale este sa ofere informatii cit mai detaliate asupra contextului geologic pentru fiecare sit iar al grupurilor de discutie sa atraga specialisti care cunosc foarte bine contextul geologic local dar si regional a sitului propus, pentru o analiza comparata. Posibilitatea compararii - Se recomanda selectarea acelor situri care au o complexitate mare si ofera cit mai multe elemente suport pentru comparatia la nivel regional sau global (litologie, continut paleontologic, virsta, cadrul tectonic etc). Cele mai bune situri ce pot fi corelate sunt cele ce se inscriu unui context regional cum sunt fenomenele vulcanice in comparatie cu unitatile litosratigrafice sau localitatile tip care sunt unice tocmai prin specificul lor. Se preteaza unor studii interdisciplinare, oferind posibilitatea obtienrii unor date stiintifice pentru diverse domenii de activitate geologice: paleontologie, stratigrafie, elemente structurale, geochimie etc. Potentialul oferit de sit pentru un acces usor, obtinerea permisiunii de a fi studiat si vizitat sau atractivitatea lui pentru a fi inclus in planuri de amenajare a teritoriului, in proiecte culturale, educationale sau in circuite turistice. Geodiversitatea sau complexitatea se refera la numarul de caracteristici geologice ce exista in acel sit si este mai degraba o caracteristica a fiecarui sit datorata unicitati sale sau a contextului in care s-a format. Este un criteriu ce se poate suprapune, partial, criteriului de potentialitate. Ghidurile metodologice realizate au fost traduse in majoritatea limbilor tarilor participante si au constituit un bun suport pentru listele nationale realizate in timpul proiectului. Definirea cadrului regional si/sau de timp ca baza de identificare si comparatie a caracteristicilor geologice nationale reprezinta cheia clasificarii, in loc sa fie selectate situri se definesc in primul rind caracteristicile geologice esentiale ale unei tari: existenta unor intervale de timp bine reprezentate din punct de vedere stratigrafic, unitati geotectonice, faciesuri, paleomedii, vulcanism, soluri fosile, depozite de loess, anumite asociatii focile (plante, dinozauri, trilobiti etc.); Stabilirea cadrelor regionale / de timp a reprezentat elementul cel mai dificil in derularea proiectului si cel ce a generat cele mai multe neintelegeri si dezbateri. In opinia noastra dificultatea in definirea acestor cadre geologice generale provine din urmatoarele cauze:

21

Sistemele nationale de clasificare a siturilor sunt heterogene, generate atit de sistemul de arii protejat existent (IUCN, propriu, mixt) cit si de criteriile de clasificare folosite in fiecare tara.;

Structura geologica foarte diferita a tarilor participante, mergind de la o complexitate redusa (cazul unor tari precum Estonia, Olanda, Lituania) pina la o mare diversitate geologica (Rusia,Ukraina, Turcia, tarile din zona carpato-balcanica);

Diversitatea specializarii membrilor echipelor de lucru (mineralogi, paleontologi, biologi, geografi) si experienta lor diferita in activitatile de geoconservare; Incercarea logica de a avea o apropiere cit mai mare de cadrul propus de UNESCO pentru Lista Mondiala asa cum apar ele in publicatiile de specialitate, de exemplu in Ghidul metodologic editat de UNESCO in 2004 unde sunt mentionate categoriile de interes: o Dinamica crustei, impact meteoritic, glaciatiuni, (mai ales corpuri de roci si mai putin asociatii fosile) o Evolutia vietii (siturile paleontologice) evenimentele biologice majore (aparitia vietii, evolutia plantelor, evolutia animalelor) o Procese geologice aflate in desfasurare: zone aride, semiaride, deserturi, ghetari vulcani activi, procesele submarine, sistemele fluviatile si deltaice, procesele de sedimentare costiere o Procese geologice ce au modelat scoarta terestra: urme ale glaciatiunilor, sisteme vulcanice inactive, elemente carstice

Conexiunea posibila ce se putea stabili intre metodologia si rezultatele proiectului GEOSITE si Lista Patrimoniului Mondial a fost bine sintetizta de Ishchenko et al (1998) (tabelul 2.4)
Tabelul 2.4 Relatia dintre metodologia GEOSITE si procesul de selectie a siturilor pentru Lista Mondiala (dupa Wimbledon et al, 1998) Proiectul GEOSITES - IUGS 1. Crearea retelelor nationale de lucru si informare 2. Definirea cadrului geologic regional/de timp GEOSITE 3. Selectia nationala provizorie de situri GEOSITE 4. Compararea la nivel regional, validarea listei finale 6. Validarea de catre Grupul de lucru GEOSITE 7. Propunerea de situri pentru Lista Mondiala de tarile interesate 8. Lista GEOSITE adaugata la baza de date a IUGS PATRIMONIUL MONDIAL

5. Selectarea unor situri nationale potentiale a fi incluse in Lista Mondiala

O sinteza a activitatilor precedente si totodata o prima incercare de a crea un cadru european pentru geositurile europene a fost propusa la intilnirea anuala a Grupului de lucru balcanic (PROGEO WG1) de la Belogradcik din 1998 (Wimbledon et al, 1998). Tot atunci
22

este prezentat si un draft al contextelor geologice (geological framework, engl) de lucru si exemple de situri la nivel european. Categoriile identificate sunt sumarizate in tabelul 2.5:
Tabelul 2.5 Prezentarea schematica a categoriilor identificate Nr 1 Categorie / Subcategorie Stratigrafice Quaternar Phanerozoic Proterozoic Arhaic Paleomedii Paleontologice Petrologia rocilor intrusive, metamorfice si sedimentare Texturi si structuri Evenimente si provincii Mineralogice si economice Structurale Caracteristici geomorfologice Caracteristici erozionale si procese depozitionale Peisaje Astrobleme Caracteristici geologice la scara continentelor si oceanelor Relatii ale placilor si blocurilor tectonice Geologie submarina Istorice Cu importanta pentru dezvoltarea geologie Geoarheologice Geo-istorice

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

In anul 2004 proiectul este oprit, IUGS si UNESCO considerind ca abordarea propusa de Geoparcuri, care capata o dezvoltare foarte rapida in Europa, China, Malaiezia, America de Sud, este mult mai cuprinzatoare si este o alternativa mai viabila pentru Lista Mondiala evitindu-se astfel introducerea unor situri neadecvate. 5.4. Inventarul si clasificarea siturilor in Europa Conservarea patrimoniului geologic este strins legata de conservarea patrimoniului natural (Duff, 1997) in conditiile existentei unui cadru legal national si desfasurarea unor activitati specifice la nivel regional in Scotia, Irlanda de Nord, Tara Galilor si Anglia. Selectia siturilor in Marea Britanie se desfasoara conform Legii Parcurilor Nationale din 1949 si cea a Vietii Salbatice si zonelor rurale din 1981. Revizuirea siturilor geologice a avut loc in mai multe rinduri (Ellis et al., 1996) si au fost propuse strategii regionale.

5.4.1. Marea Britanie

23

Un bun exemplu de strategie, la nivel regional este cel realizat in Devon (Marea Britanie) pentru perioada 1997 2000 (Page, 1999). Elementele acestei strategii au cuprins proiecte si activitati grupate in urmatoarele directii 1. Strategia de interpretare a siturilor geologice a avut ca obiectiv crearea unui cadru de lucru pentru organismele si asociatiile implicate in conservarea siturilor si in special a celor geologice (Page, 1999). Pe baza unei revizuiri detaliate a siturilor a facilitatilor de conservare, identificarea unor viitoare proiecte si derularea unei campaniii de educatie si constientizare publica. 2. Valorificarea siturilor situate in lungul retelei de drumuri locale. A fost lanasata o campanie de protejare a siturilor situate in lungul retelei de drumuri, crearea unui sistem de promovare si informare pentru aceste situri, asocierea conservarii patrimoniului geologic de dezvoltare a infrastructurii de drumuri. 3. Campania de selectie a siturilor cu potential pentru educatie si realizarea unui registru a siturilor in parelel cu realizarea unor materiale suport de informare, educatie, formare a profesorilor si ghizilor, crearea unor centre de informare si stabilirea unor planuri de activitati tematice. 4. Derularea unor analize de tip Biodiversity and Geodiversity Action Plans (Planuri de Actiune pentru Biodiversitate si Geodiversitate) ce urmareau identificarea habitatelor cheie, si integrarea lor in actiunile de geoconservare. O atentie deosebita a fost acordata: pesterilor, minelor si zonelor de carst, carierelor, falezelor, zonelor ruderale, raurilor si campiilor aluviale, estuarelor si falezelor. Proiectul MINESCAN Minescan este o baza de date dezvoltata in EXCEL ce este folosita pentru siturile miniere din Tara Galilor (Bevins & Mason, 1999). Identificarea siturilor a fost facuta pe baza documentarii, evaluarii din teren, includerii intr-o grila nationala si realizarii unei harti scara 1:10000. Selectia siturilor se realizeaza pe baza unei grile de evaluare ce cuprinde 10 crietrii, fiecarui criteriu fiindui acordat un scor si filtre de selectie. Evaluarea finala indica un punctaj de 1075 puncte. Conform unui criteriu stabilit prin strategia nationala, siturile cu punctaje cuprinse intre 100 si 300 de puncte sunt considerate situri RIGS (Regionaly Important Geological Sites, engl) iar cele peste 300 sunt clasificate situri SSSI (Site of Special Scientific Importance) In cazul sitului analizat acesta se incadreaza in categoria SSSI. Acest criteriu este un bun exemplu de evaluare cantitativa si cu un grad mai mare de obiectivitate. Aplicarea lui, in acord cu strategiile English Nature si Scotish Nature Heritage pentru siturile de tip SSSI din Anglia si Scotia a dus la retragerea acestui calificativ pentru 29 de situri (Bevins & Mason, 1999). Modelul poate fi adaptat si siturilor de tip litologic, paleontologic, stratigrafic fiind una din primele incercari de cuantificare a importantei siturilor
24

si are avantajul ca ofera o mai mare incredere in valoarea siturilor selectate si posibilitatea rafinarii descrierilor si integrarii lor in sisteme de management. 5.4.2. Estonia Strategia dezvoltata de grupul ProGEO din Estonia a plecat de la analiza contextului local identificindu-se doua mari probleme, care sunt de alltfel comune majoritatii tarilor europene (Raudsep, 1999): lipsa unui sistem riguros de declarare si conservare a siturilor; lipsa unei strategii nationale de conservare a patrimoniului geologic.

Obiectivul in jurul caruia a fost construita strategia poate fi comun tuturor tarilor dar mai ales celor din grupul nordic: trebuiesc portejate numai acele situri care au o valoare de unicitate si pot fi folosite in activitati turistice, educationale sau stiintifice. Dezvoltarea unui sistem de evaluare fiind absolut necesar. Au fost stabilite patru directii de actiune: 1. Elaborarea unui set de criterii care sa asigure selectia siturilor si stabilirea categoriilor de situri geologice pentru inceput fiind propusa urmatoarea schema de clasificare: Aflorimente (roci de diferite tipuri ce contin anumite minerale, fosile, structuri, soluri, localitati tip); Forme morfologice / peisaje datorate proceselor geologice, litologiei, cauzelor structurale, craterele de impact meteoritic, lacurile) Izvoarele; Blocurile eratice; Procesele geologice; Exploatari geologice vechi: mine, cariere etc.

2. Inventarierea atit ca o activitate distincta, ale carei rezultate sa fie incluse intr-un volum special Monumentele Patrimoniului Geologic din Estonia completat de identificarea siturilor ca rezultat al altor activitati (cartare, santiere, infrastructura de drumuri); 3. Supravegherea atenta pentru fiecare sit in parte, in paralele cu stabilirea pentru fiecare sit valoarea lui pentru geostiinte, cultrua, educatie, turism, stabilirea echivalentei cu alte situri si detalierea elementelor de conservare necesare; 4. Protejarea si intretinerea acestuia sa se asigure cu acordul organelor guvernamentale abilitate, proprietarilor de terenuri, administratiilor locale. 5.4.3. Polonia Polonia este una din primele tari ce au demarat procesul de clasificare si inventariere. Strategia a fost concentrata in jurul unor proiecte de cercetare si stabilirea unui plan national de geoconservare vizind crearea unui model pentru o conventie internationala referitoare la
25

geoconservarea patrimoniului geologic mondial (Alexandrowicz & Kozlowski, 1999). Programul continua o initiativa mai veche (Kozlowski, 1998) sustinuta de proiectul privind conservarea litosferei si se bazeaza pe cartarea elementelor de geodiversitate nationala. Sunt imaginate doua directii de actiune: una referitoare la conservarea directa a siturilor geologice cele mai importante iar cea de a doua la includerea elementelor de geodiversitate in planurile de amenajare a teritoriului si la reglementarile de conservare a naturii. Crearea unei retele nationale a permis demararea unei inventarieri, evaluari si selectii a siturilor geologice la nivel national. Criteriile de selectie pot fi sintetizate astfel: varietatea formatiunilor geologice si a structurilor geologice; ansamblu de trasaturi geologice comune ce definesc o unitate litostratigrafica; 5.4.4. Rusia Studiul siturilor geologice a fost demarat in 1991 de Institutul National de Cercetari Geologice (VSEGI) ca un program national. Rezultatele urmau sa identifice siturile de importanta mondiala care sa fie incluse in Lista Patrimoniului Mondial iar in paralel sa permita crearea unei baze de date ca suport pentru patrimoniul geologic. Intr-o prima etapa (1991 1999) peste 400 de situri au fost incluse (Vdovets, 1999) din care numai 176 erau situate in zone protejate iar 75 au fost clasificate ca avind importanta mondiala. In clasificarea siturilor au fost propuse urmatoarele categorii, in cea mai mare parte corespunzind diverselor discipline geologice (Vdovets, 1999), (Karpunin, 1999, Sokolov, 1999): 1. Paleontologice, in care cele mai importante situri sunt cele de la Zimny Berg (fauna vendiana), siturile cu fauna permiana (Kirov, Volodga, Orenburg, regiunea Perm, Soyano, siturile cu fauna neozoica (Pasenko, zona Yakutia) 2. Stratigrafice, dedicate stratotipurilor diviziunilor Permianului si Triasicului inferior; 3. Lito-petrologice, masivele alcaline din Peninsula Kola si Siberia, depozitele de shungit, vulcanii din Kamciatka, 4. Mineralogice, cum ar fi depozitele de aur de la Berezovsk 5. Petrografice, zone distincte de aflorare a anumitor tipuri de roci, filoane 6. Geomorfologice, zone de carst, Sarykhum Barkhan 7. Cosmogenice/Astrobleme, zona Tunguska raritatea sau unicitatea elementelor geologice intilnite; calitatea aflorimentelor si valoarea estetica a elementelor geologice; legatura cu elementele culturale locale; utilitatea pentru activitatile de cercetare, educatie, turism.

26

8. Neotectonice, structurale, de paleomediu, istorice (pentru geologie si minerit) dar majoritatea sund mixte (Vdovets, 1999). 9. Istorice, avind o importanta deosebita pentru evolutia geologiei si dezvoltarea mineritului ; 10. Hidrologice si hidrogeologice cuprind izvoare unice, aurifere sau lacuri deosebite pentru compozitia lor chimica, modul de formare, valoarea estetica; 11. Complexe, ce cuprind caracteristici din diferite domenii deja mentionate Calsificarea siturilor nu cuprinde si un sistem de ierarhizare cu exceptia incadrarii in trei categorii functie de importanta : local, la nivelul federatiei, international, care este un criteriu foarte subiectiv. Echipa de la Muzeul Geologic din Sankt Petersburg, pe baza inventarierii a peste 2000 de situri a propus crearea unei baze de date si a unui formular de inventariere pentru fiecare sit (Pasaportul sitului) care cuprinde urmatoarele elemente de identificare (Karpunin, 1999) : tipul (stratigrafic, paleontologic) , structura de administrare, proprietarul terenului, pozitia geografica generala, pozitia geografica locala, pozitia tectonica, descrierea detaliata a caracteristicilor geologice , starea sitului, evenimentele istorice legate de sit, legende, povestiri, traditii, valoarea sitului (stiintifica, estetica, educationala etc.). La aceasta descriere se adauga fotografii, schite, planuri, harti, esantioane. 5.4.5. Italia Italia are o mare experienta in protectia siturilor arheologice si istorice dar siturile geologice constituie un domeniu relativ nou de interes. Inventarierea s-a desfasurat atit la nivel national cit mai ales la nivel regional. Un exemplu concludent est inventarul din Regiunea Abruzzo (Massoli-Novelli et al., 1999). Inventarierea a fost initiata in cadrul unui proiect de doi ani si s-a bazat pe reglementarile cuprinse in Legea de protejare, organizare si administrare a teritoriului regiunii (legea 18/1983) si Legea pentru ariile protejate si parcul natural Abruzzo (legea 38/1996). Criteriile metodologice aplicate in selectia siturilor au fost: reprezentativitatea, intersul stiintific, raritatea, Valoarea de peisaj, valoarea educationala, accesibilitatea, starea de conservare, vulnerabilitatea.. Un al doilea set de criterii secundare cuprinde: prezenta sau absenta informatiilor geologice, asocierea cu situri de alta natura (istorice, culturale, botanice, faunistice), gradul de protectie. Categoriile propuse sunt cele devenite standard si in alte tari, avind chiar un grad mai mic de detaliere. Astfel au fost catalogate urmatoarele tipuri, fiecare in legatura cu o anumita origine geologica (Massoli-Novelli et al., 1998): geomorfologice, stratigrafice, tectonice, mineralogice si petrografice, hidrogeologice, paleontologice, pedologice. Cele mai numeroase s-au dovedit a fi cele geomorfologice urmate de siturile hidrogeologice si cele paleontologice.
27

Un element de noutate in inventariere il constituie incercarea unei abordari cantitative a valorii siturilor. Pentru fiecare sit au fost intocmite fise detaliate si s-au acordat de la 0 la 3 puncte fiecarui sit, criteriile de evaluare fiindt cele utilizate in evaluarile de impact de mediu. De asmenea valori de la 0 la 2 au fost acordate pentru criteriile secundare mentionate. Cu toate acestea rezultatele obtinute sunt inca supuse discutiilor si nu poate fi vorba de o metodologie ce se poate aplica fara corectii si in alte regiuni. Elementul de noutate este raportarea siturilor inventariate la dou categori de parametri: 1 Corelatia intre diversitatea geologica si reflectarea ei in numarul de situri din fiecare categorie, fara a merge insa la o apreciere numerica; 2. Selectarea siturilor s-a facut in parteneriat cu administratiile locale si a tinut seama de interesul in dezvoltarea regiunii si in promovarea educatiei pentru mendiu 5.4.6. Elvetia Elvetia este una din tarile cu activitati de pionerat in definirea conceptelor de geoconservare si stabilirea unor strategii nationale suport. Este o strategie bazata pe citeva elemente simple si eficiente ce poate fi sintetizata in: crearea unul Grup de lucru (GEOTOPES) pentru inventariere, realizarea unui catalog informal al siturilor geologice de interes, demararea unor activitati de constientizare publica asupra valorii patrimoniului geologic, realizarea unei baze de inventariere a siturilor geologice, propuneri de noi prevederi legale pentru sustinerea geoconservarii. Metodologia aleasa in inventariere este bazata in special pe elaborarea, aplicarea si interpretarea unor chestionare tip. Metoda are avantaje si dezavantaje. Principalele avantaje sunt: implicarea unui numar mare de organizatii si institutii in inventariere, siturile inventariate acopera mai bine atit din punct de vedere spatial cit si tipologic geodiversitatea, o larga distributie a ideilor de geoconservare si a strategiei nationale. Principalul dezavantaj este dat de lipsa unui contact direct cu siturile a celor ce au efectuat inventarierea. Pentru evaluarea celor 401 situri inventariate au fost propuse urmatoarele criterii (Grandgirard, 1999): 1. Integritatea gradul de pastrare a caracteristicilor originale 2. Raritatea la nivel regional, national, international; 3. Valoarea stiintifica din punct de vedere geologic, didactic, in dezvoltarea stiintelor geologice, al activitatilor de cercetare; 4. Alte elemente cum ar fi frumusetea peisajului, valoarea culturala si simbolistica, importanta istorica, accesibilitatea, posibilitatea de utilizare in recreere, intersul economic etc.

28

5.4.7. Lituania In Lituania inventarierea siturilor a fost realizata de Serviciul Geologic intr-un proiect ce a demarat in anul 1995 (Mikulenas & Satkunas, 1999). Siturile inventariate si clasificate geotopuri, intr-un numar de peste 350, au fost impartite in doua categorii: de importanta locala si de importanta nationala, cele de importanta nationala fiind declarate monumente ale naturii. Alaturi de acestea a fos inventariat patrimoniul geologic si hidrogeologic din parcurile naturale, nationale si rezervatiile naturale. Solutia aleasa pentru realizarea unei baze de date, stocarea datelor, completarea informatiilor si realizarea diferitelor forme de analize este cea GIS. Una din primele aplicatii ale acestei baze de date a fost realizarea unor harti de geologie turistica, cuprinzind siturile de interes din teritoriul Lituaniei sau de la granita Lituania Polonia. Asociata cu baza de date realizata, harta este un instrument foarte util pentru administratiile locale, firme de turism, proiecte educationale si de promovare a geologiei. O analza critica a acestei solutii ne permite sa subliniem urmatoarele aspecte: - Solutia din Lituania este foarte pragmatica, baza de date oferind posibilitatea realizarii unor modele 3D, compilarii datelor stiintifice si corelarii cu hartile de risc; - O astfel de solutie a fost posibila datorita geodiversitatii relativ reduse si suprafetei relativ mici de inventariere; - Realizarea s-a bazat pe un program national coordonat de Serviciul Geologic. 5.4.8. Belarus Primele situri geologice au fost declarate protejate in anul 1963 ca monumente ale naturii si erau reprezentate de aflorimente in depozite glaciare sau interglaciare si conglomerate cuaternare. Acestea au fost completate ulterior de un muzeu in aer liber Parcul Pietrelor in care au fost strinse peste 2100 de blocuri eratice de interes deosebit din diferite zone ale tarii. Legea Ariilor Naturale Protejate, adoptata in anul 1994, a stabilit elementele de baza in demararea unei prime etape in strategia nationala de geoconservare (Vinokurov & Velchkevich, 1999). Dedicata in special speciilor de plante si animale si habitatelor lor, fara a mentiona explicit patrimoniul geologic, legea a permis stabilirea cadrului de inventariere si clasificare a siturilor geologice, coordonata de Ministerul Mediului si derulata, in principal de Institutul Geologic din Belarus. Schema de clasificare folosita pentru inventariere cuprinde urmatoarele tipuri de situri geologice: monumente geologice si geomorfologice, aflorimente/sectiuni geologice , blocuri eratice, rezervatii geologice, geomorfologice si paleontologice, parcuri nationale. Criteriul folosit in evaluarea siturilor este cel clasic al valorii locale, ragionale, nationale, internationale, criteriu ce introduce un grad mare de subiectivism si dificultati in corelari
29

internationale. Rezultatul a permis declararea unor noi arii protejate, realizarea unei liste cu situri potentiale pentru listele internationale inclusiv Lista Patrimoniului Mondial. 5.4.9. Spania Complexitatea sistemului administrativ si legislativ, in care coexista legislatia nationala si cea a provinciilor autonome, are repercursiuni si asupra legislatiei privind conservarea mediului geologic. La nivel national exista doua legi ce se refera indirect la conservarea patrimoniului geologic si pot constitui instrumente in conservarea lui: Legea pentru protejarea vietii salbatice si conservarea mediului natural (1989) si Legea patrimoniului istoric national (1985). Cele doua legi nu sunt dedicate direct conservarii patrimoniului geologic si instrumentelor de conservare dar fac referiri indirect la existenta acestuia si pot fi utilizate in actiunile de inventariere, protectie si management. Legea privind conservarea mediului natural articolul 13 mentioneaza peisajul si formatiunile geomorfologice care alaturi de flora si fauna, in ansamblul ecosistemelor, au valoare ecologica, stiintifica, estetica, educationala necesitind o atentie speciala pentru protectie In Legea privind patrimoniul istoric national.se fac referiri la existenta unui patrimoniu paleontologic alaturi de cel arheologic si istoric ce trebuie conservate (art 1.2 si art 15.4). De asemenea elementele geologice si paleontologice sunt considerate ca fiind in strinsa legatura cu originea si evolutia civilizatiei umane. Strategia nationala a cuprins trei directii de activitate: realizarea unui inventar desfasurat in mai multe etape (Cortez et al, 2000), compilarea unor liste de colaboratori, realizarea si aplicarea de chestionare, realizarea fise de sit, realizarea unei liste nationale si evaluarea finala a siturilor selectate. Inventarierea siturilor a fost demarata in anul 1978 si reluata din 1989, de catre Institutul National de Geologie si Tehnologie Miniera si a cuprins patru faze (Elizaga, 1988): 1. Documentare si analiza a situatiei la nivel national si international 2. Realizarea unui model de descriere pentru situri, impartirea teritoriului national in unitati geologice si realizarea unei liste nationale de 100 de situri de interes national din care au fost selectate ulterior 20 de situri; 3. Realizarea inventarierii in situri pentru cele 20 de situri selectate; Activitatea desfasurata de Comisia de Patrimoniu Societatii Paleontologice din Spania a permis crearea unor noi tipuri de puncte protejate (informale): Situri Speciale de Interes Paleontologic (SSIP/PEIP). Clasificarea siturilor este cea clasica: stratigrafice, paleontologice, tectonice, hidrogeologice, petrologice, geotehnice, de minerit, mineralogice, geomorfologice. La acestea au fost adaugate patru tipuri mai putin uzitate sau considerate ca facind parte dintr-o categorie generica: situri geofizice, geochimice, muzeele si colectiile.
30

Elementeul de noutate in strategia de abordare din Spania intervine la cel de-al doilea stadiu de activitati. Pe baza listei nationale initiale s-a realizat un al doilea filtru de selectie care a luat in considerare factorii intrinseci dar si factori extrinseci: utilitatea pentru activitati turistice, tipul de acces, corelarea cu alte elemente de interes din zona, servicii din proximitate. In paralel a fost realizata o verificare in teren a datelor obtinute si completarea a opt tipuri de fise suport pentru fiecare sit. Termenul de utilitate economica utilizat in descriere este foarte neclar si poate crea confuzii. Utilitatea rezultatelor constau tocmai in efortul si dezbaterile pe care le-au generat permitind reluarea activitatilor de inventariere dintr-o noua perspectiva. Noua abordare propusa care reprezinta un pas important in sistematizarea activitatilor de geoconservare. Astfel, Cortez et al (2000) propune trei categorii de criterii ce pot fi utilizate in inventariere: valori intrinseci, potentialul de utilizare in diverse scopuri si nevoia de protejare a sitului. Criteriile intrinseci sunt: abundenta/raritatea/diversitate, gradul de cunoastere sau de cercetare asupra sitului, calitatea continutului, utilitatea pentru ilustrarea unor procese geologice, natura locatiei, asocierea cu locatii arheologice, istorice, artistice, etongrafice, asocierea cu alte elemente naturale (flora, fauna), gradul de conservare. Criteriile referitoare la potentiaul de utilizare: posibilele activitati ce pot fi desfasurate (didactice, colectare, turistice, stiintifice, recreere), conditiile de observare, accesibilitatea, proximitatea de asezarile umane, densitatea populatiei in zona, conditiile socio-economice, gradul de conservare. Criteriile referitoare la protectie: accesibilitatea, suprafata, numarul de locuitori din imprejurimi, amenintari reale si potentiale, posibilitatea colectarii de componente, interesul pentru o posibila exploatare miniera, valoarea de piata a terenurilor, sistemul de proprietate, fragilitatea si vulnerabilitatea. Noile criterii introduse au citeva elemente de confuzie in privinta repetarii anumitor categori si unui amestec intre valorile intrinseci si extrinseci. Dar lucrul cel mai important pe care il putem observa este faptul ca aceste noi date cerute depsre fiecare sit conduc inevitabil la realizarea unui plan de management real pentru sit si nevoia de integrare a acestui plan in cadrul mai larg de amenajare a teritoriului si dezvoltarea socio-economica locala. Acest studiu de caz, desfasurat intr-un interval relativ lung de timp, sintetizeaza in fapt evolutia activitatilor de geoconservare: de la o inventariere seaca si o incercare de evaluare si ierarhizare catre o abordare in care pe primul plan trece dimensiunea manageriala a fiecarui sit si integrarea lui in contextul local si trecerea in plan secund a evaluarilor nationale si ierarhizarii siturilor.

31

Elementul antropic devine un factor geologic ce poate duce la continuarea evolutiei unui sit fie spre distrgere fie spre o conservare cu modificari (inducerea de noi elemente in ecuatia degradarii-evolutiei naturalea unui sit). Anul 2007 reprezinta un an important pentru regelementarea conservarii patrimoniului natural, inclusiv cel geologic, in Spania (Diaz-Martinez, 2008). Printr-o serie de acte normative adoptate la nivel national, precum legea nr 5 din 2007 privind Reteaua de Parcuri din Spania, legea nr 42 din 2007 privind patrimoniul natural si biodiversitatea si legea 45 din 2007 privind dezvoltarea durabila in mediul rural, rezultatele de inventariere si clasificare realizate de grupul de lucru spaniol in cadrul programului UNESCO sunt oficial recunoscute si introduse in corpul legilor. De asemenea este stipulata obligativitatea administratiilor teritoriale de a lua in considerare, in realizarea planurilor de dezvoltare rurala, elementele de patrimoniu geologic, ca resurse de cercetare, educatie, turism. 5.4.10. Grecia O trecere in revista a evolutiei in timp a conservarii siturilor geologice indica existenta unor preocupari ce debuteaza in anul 1929 odata cu adoptarea primei Legi a padurilor urmata de Legea antichitatilor (1929) si legea 856 / 1937 privind crearea primelor cinci parcuri nationale (Drandaki, 1996). Legea 856/37 din 1969 incorporata Codului Padurilor si amendata de Decretul 996/1971 a permis declararea unor parcuri naturale, nationale si a monumentelor naturale, inclusiv geologice. Aceasta este completata de Legea 136 / 1976 privind mediul si planificarea teritoriului. Legea mediului 1650/1986 este cea care stabileste institutiile responsabile pentru protejarea mediului, tipurile de arii protejate, procedurile de declarare, masurile de management. Cu toate ca exista numeroase acte normative privind conservarea naturii nu exista referiri directe la siturile geologice, singurele mentionate fiind peisajele sau locurile naturale cu elemente estetice deosebite (Drandaki, 1996). Incepind din anul 1983 una din institutiile cele mai active institutii in realizarea unui inventar al siturilor geologice a fost Institutul de Geologie si Explorari Miniere (IGME). Incepind din anul 1983 au fost realizate rapoarte si studii de teren ce au permis identificarea si descrierea unor situri de interes deosebit, de pe intreg teritoriul tarii. Siturile au fost grupate in geologice si geomorfologice si nu au fost realizate demersuri pentru managementul propru-zis in cooperare cu autoritatile locale (Bornovas, 1996). Dezvoltarea activitatilor de geoconservare au permis realizarea unui cadru de inventariere detaliata si da unui program de educatie si formare GRECEL (Drandaki, 2000).

32

5.4.11. Irlanda In anul 1970 este declansata la nivel guvernamental o initiativa de inventariere a tuturor siturilor de interes stiintific (Areas of Scientific Interest ASI, engl). Lista avea un caracter orientativ si cuprindea si situri geologice, biologice si ecologice. Abia in anul 1999 se creaza lista cu Ariile de Patrimoniu Natural (APN) ca element de baza in conservarea naturii alaturi de alte categorii si se demareaza un proces de inventariere care sa permita introducerea unor situri geologice in aceasta categorie. Temele propuse sunt (Parkes & Morris, 1999): Carst Paleontologia Precambrianului si Paleozoicului inferior Paleontologia formatiunilor de virsta Carbonifer Pleistocen Geologia Paleozoicului inferior, Devonianului, Carboniferului Geologia depozitelor Permian Tertiarului Stratigrafia Cuaternarului si paleontologia Pleistocenului Geomorfologia depozitelor de virsta Cuaternara si a formelor erozionale Rocile magmatice Minerale si mineralizatii Geomorfologie si peisaj Ape subterane Zone costiere, riuri, lacuri Turbarii

Selectarea siturilor s-a bazat pe trei criterii: reprezentativitatea, unicitatea si importanta internationala. Dupa un proces de invenatriere, analiza in teren si evaluare finala cele mai importante situri vor fi incluse in Lista Ariilor de Patrimoniu National. In paralel au fost demarate activitati de dialog cu proprietarii de terenuri, implicarea localnicilor in conservare, constientizarea publicului, managementul siturilor (pliante, panouri, ghiduri, trasee de vizitare, cercetare academica, ingrijire) 5.4.12. Croatia Principalul act normativ il constituie Legea protectiei naturii din 1976 in care se fac referiri la monumentele geologice ca fiind monumente naturale identificate ca obiecte singulare sau grupuri de obiecte de natura minerala care poseda valoare stiintifica, estetica sau culturala. Un astfel de monument poate fi geologic, geomorfologic, hidrografic sau specii rare de plante precum si mediul in care traiesc; sau mici situri botanice si zoologice. In zonele cu monumente naturale sau in imediata apropiere sunt interzise activitatile care pot duce la distrugerea sau amenintarea acestora (Paunavic, 1996).

33

Legea Protectiei Mediului si Legea Conservarii Naturii din 1994 reprezinta baza legala pentru utilizarea si conservarea resurselor naturale, a parcurile nationale, naturale si alte tipuri de arii protejate inclusiv geologice. Legislatia complementara care poate sustine managemntul ariilor protejate este reprezentata de Planul de Actiune pentru peisaje si biodiversitate, Strategia pentru dezvoltarea turismului, Programul national pentru dezvoltarea zonelor insulare, Strategia pentru amenajarea teritoriului, Programul national pentru protejarea patrimoniului. 5.5.13. Slovenia Legea pentru Patrimoniu Cultural si Natural (1981) a carei implementare a avut multe puncte slabe si nu era adaptata nevoilor de conservare a fost inlocuita in 1993 cu Legea Protectiei Mediului care are avantajul de a defini conceptul de patrimoniu natural ca un bun national (Hlad, 1999). Aceasta lege defineste in termeni generali si stabileste mecanismele generale privind conservarea. Detalierea acestora facindu-se intr-o lege speciala dedicata conservarii naturii. In acest act elementele geologice, geomorfologice, hidrogeologice sunt grupate sub denumirea de valori naturale iar siturile geologice sunt grupate in monumete (formatiuni) geologice, elemente minerale si fosile, forme geomorfologice. Tipurile de arii protejate sunt cele generale IUCN: rezevatii naturale, parcuri nationale, parcuri naturale, monumente naturale, rezervatii stiintifice, la acestea adauginduse parcurile regionale. Ele se pot adresa oricarui tip de valoare naturala inclusiv geologica dar proiectele de declarare se supun dezbaterii publice si ariile respective se inscriu in registrul de utilizare a terenurilor. O analiza critica evidentiaza elementele pozitive precum: introducerea conceptului de valori naturale, stabilirea competentelor administrative pentru conservarea acestor valori, atit la nivel ministerial cit si teritorial, separarea patrimoniului cultural si a celui natural si stabilirea regelementarilor de conservare prin doua acte normative distincte. De asmenea se permite protejarea atit in situ cit si ex situ, ca parte mobila, a valorilor geologice si asigurarea conservarii pe baze contractuale . Elementele de dificultate sunt legate de accentul pus mai ales pe conservarea biodiversitatii si mai putin a geodiversitatii, de generalitatea regulilor privind colecatrea fosilelor si mineralelor, lipsa unor mecanisme de control pentru aceste activitati, insuficienta fondurilor alocate.

34

6. EVALUAREA CANTITATIVA A GEODIVERSITATII De Lago et al, (1999) propun realizarea unei distinctie nete intre inventariere si catalogarea elementelor de patrimoniu geologic. Inventarierea este o simpla enumerare a aflorimentelor, rocilor, sau zonelor cu elemente geologice deosebite ce pot fi incluse in ceea ce se chiama patrimoniu geologic. Catalogarea este un proces mai complex ce include si o ordonare a elementelor de interes in paralel cu evaluarea in concordanta cu valoarea lor intrinseca, valoare ce permite definirea unor elemente de individualitate pentru fiecare componenta a patrimoniului geologic. In abordarea mentionata sunt identificate cinci criterii pentru fiecare componenta a patrimoniului geologic: Tipul de constituienti, exemplu organici sau anorganici, fluid, solid etc considerati pentru a include si siturile hidrogeologice; Geometria corpurilor; Unitatea lito sau cronostratigrafica; Unitatea geotectonica cu semnificatia ei in evelutia in timp si spatiu a zonei; Procesele genetice ce au condus la formarea sitului. Aceste cinci criterii intrinseci sunt asociate cu trei criterii extrinseci: vulnerabilitate, singularitate, interesului stiintific pe care il pot genera asociat cu posibilitatea vulgarizarii informatiei geologice pentu publicul larg. Elementele propuse in aceasta abordare nu sunt noi, ele respectind liniile generale urmarite in apropae toate descrierile de situri. Nouatatea este data de gruparea in valori intrinseci si extrinseci si mai ales de posibilitatea alocarii unor valori numerice (de la 0 la 10) pentru fiecare componenta. Realizarea unei expresii matematice permite calcularea unui Index de Calitate, asa cum il numesc de Lago et al (1999): QI = 0,4P + 0,25GD + 0,2C + 0,15 G unde: P este reprezentativitatea procesului, GD domeniul geodinamic, C compozitia, G geometria In acelasi fel se poate aprecia indexul de calitate pentru valorile extrinseci: QI = 0,5 V + 0,3 S + 0,2 NR unde: V este vulnerabilitatea, S singularitatea, NR non-repetabilitatea Modelul propus ofera avantajele simplicitatii, usoarei ierarhizari si comparari a valorii siturilor, flexibilitatii, adaptabilitatea pentru toate tipurile de situri geologice de interes. Desi matematizata si aparent infailibila metoda are acelasi grad de subiectivism ca toate incercarile de clasificare si ierarhizare, slabiciune ce deriva din valorile acordate (intre 0 si 10) pentru criteriile stabilite. Astfel discutia se intoarce in acelasi punct: cine stabileste punctajele la nivel nationale (numar de evaluatori, domeniile lor de specializare in geologie, prezenta managerilor in geoconservare, a decidentilor) si cum pot fi realizate clasamente obiective la nivel international. Urqui et al (2007) propun crearea unui sistem de clase si realizarea unei metodologii de analiza a geodiversitatii unui teritoriu functie de abundenta, frecventa, gradienti de geodiversitate, identificind 16 modele teoretice de geodiversitate. Analizele cantitative si reprezentarile grafice putind fi utilizate in conservare si planificare teritoriala.
35

7. CLASIFICAREA SI INVENTARIEREA SITURILOR GEOLOGICE IN ROMANIA 7.1. Scurt istoric Putem considera inceputul conservarii unor zone naturale in Romania ca fiind anul 1900 cind a fost propusa infiintarea unui parc national in Muntii Bucegi (Smaranda, 2008), iar prima lege pentru protectia monumentelor naturii este adoptata in 1930, lege ce propune o clasificare a monumentelor naturale dupa importanta stiintifica si estetico-turistica. In ambele grupe sunt incluse elemente pe care azi le consideram ca apartinind geodiversitatii si anume: in prima categorie formatiuni geografice sau geologice si zacaminte mineralogice, paleontologice si preistorice; in a doua categorie erau incluse peisajele si formatiunile geografice, minerale si vegetale. In baza acestei legi sunt puse sub ocrotire specii de plante, zone forestiere, se creaza primul parc national in 1935 (Parcul National Retezat), iar in 1938 se declara primul sit geologic protejat (Bazaltele de la Detunatele). In anul 1950 este emis Decretul 237 pentru ocrotirea monumentelor naturii care defineste printre altele, ca monumente ale naturii rocile minerale si fosilifere cunoscute ca fiind de mare importanta sau ca exemplare unice. Acest decret este baza constituirii, in cadrul Academiei Romane, a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii si declansarea unui proces de inventariere si punere sub ocrotire a siturilor de interes. In anul 1955 apare primul numar din publicatia periodica Ocrotirea Naturii, ca instrument al Comisiei pentru promovarea cercetarii stiintifice si informarii si educarii publicului. In anul 1973 este adoptata legea nr 9 privind Protectia Mediului Inconjurator, o lege moderna pentru acea perioada, dar avind un defect major: nu au fost prevazute masuri privind modul de administrare a ariilor protejate. Aceasta lipsa de reglementare a facut ca pina la nivelul anilor 90 sa putem vorbi doar despre arii protejate de hirtie, existenta lor fiind reglemntata impreuna cu masurile de conservare dar lipsite de un suport administrativ si financiar pentru un management adecvat. Inventarierea si declararea siturilor protejate s-a realizat prin entuziasmul unor pasionati, specialisti sau amatori, membri ai unor institute de cercetare, universitati sau asociatii de cercetatori si studenti. Asa este cazul Cercului de Protectie a Mediului Geologic, infiintat in 1978 si devenit Societatea de Protectie a Mediului Geologic, ce a realizat inventarierea si protejarea a numeroase situri geologice si ulterior, dupa 1990, a militat pentru o strategie de management a siturilor, in corelare cu cea propusa de ProGEO (Grigorescu, 1996). Un impuls important in inventarierea si managementul siturilor geologice este dat de deschiderea legaturilor internationale, mai ales dupa 1991, cind Romania semneaza Declaratia de la Digne, adera la Asociatia Europeana pentru Conservarea Patrimoniului Geologic (ProGEO), infiintind Grupul National ProGEO (Grigorescu, 1996).
36

Grupul National ProGEO propune crearea unui Comitet National pentru Conservarea Patrimoniului Geologic si elaborarea unei strategii nationale. Obiectivele principale ale strategiei propuse fiind: Inventarierea siturilor geologice; Realizarea unei baze de date; Cooperarea cu organisme si institutii internationale de profil; Educatie si constientizare publica. Desi cadrul legal a fost, pentru o lunga perioada de timp lacunar, in cadrul unor programe de finantare, a unor parteneriate intre universitati si asociatii, activitatile desfasurate au dus la editatarea primei publicatii periodice dedicate conservarii partimoniului gelogic: Geomemoria, propuneri de planuri de management de sit (Andrasanu, 1996), participarea la dezbaterile privind Legea Mediului, inventarierea si declararea de noi monumente si rezervatii geologice, geomorfologice si mixte. O dinamica in timp a procesului de constituire a acestora, pentru intervalul 1938 1995, este prezentata in fig (2.3)
80 70 60 50 Num/rul 40 30 21 20 10 1 0 1938 1954 1955 1962 1966 1967 1969 1971 1972 1973 19 75 1976 1 977 1979 1980 1981 1982 1983 1988 1995 Anii 9 9 9 3 3 9 1 2 4 6 6 2 14 7 1 2 12 76

Fig 2.3 Evolutia declararii siturilor geologice protejate

Incepind cu anul 2000 activitatile privind managementul geodiversitatii se concentreaza pe crearea unor geoparcuri si promovarea acestui nou tip de arie protejata. Initiativa crearii Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului (Grigorescu & Andrasanu, 2000) a dus la declararea acestuia ca arie protejata in anul 2004 (HG 2151/2004) si recunoasterea geoparcului prin HG 57/2007 ca nou tip de arie protejata in Romania.

7.2.

Tipurile de arii protejate din Romania

In Romania tipurile de arii protejate sunt definite in concordanta cu cele definite de IUCN cu adaptari. Conservarea naturii este reglemenata printr-o serie de acte normative, dintre
37

care mentionam doar doua: Legea 462/2001 si HG 57/2007 unde sunt definite urmatoarele tipuri de arii protejate: Rezervatii stiintifice ce au drept scop protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si acvatice, cuprinzind elemente de interes stiintific activitatile fiind foarte limitate. Parcurile nationale au drept scop protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cu elemente de interes deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic, sau de alta natura. Au un regim de protectie ridicat, permitinduse numai activitati traditionale, studii stiintifice, recreere, turism, reglementate prin palnul de management; Monumente ale naturii sunt acele arii ce au drept scop protejarea si conservarea unor elemente cu semnificatie si valoare deosebita ecologica, stiintifica, peisagistica, cu specii de plante, animale, asociatii floristice, sau faunistice, fenomene geologice, si formatiuni geologice, depozite fosilifere si alte elemente naturale deosebite. Au regimu de protectie ridicat pentru a se asigura pastrarea integritatii. Rezervatii naturale sunt acele arii ce au drept scop proteactia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Regim de protectie reglementat, Sunt admise, dupa caz activitati de turism si educationale organizate. Se denumesc functie de scopul crearii: forestiere, botanice, geologice, zoologice, mixte, peisagistice, speologice; Parcurile naturale reprezinta arii protejate cu scop de protectie si conservare a unor ansambluri peisagistice, in care interactiunea activitatilor umane cu natura a creat zone cu valoare peisagistica, si su culturala. Proteactia urmareste mentinerea activitatilor traditionale mentinerea unui echilibru intre comunitati si natura, sunt deschise turismului si recreeri, activitatilor stiintifice si educationale. Rezervatiile biosferei sunt zone protejate cu ecositeme naturale si comunitati, au suprafete mari si cuprind zone umede, zone cu peisaje naturale sau tarditionale, ecosisteme modificate de om, valorificarea durabila a resurselor. Pentru a asigura un echilibru armonios intre conservare si activitati, o rezervatie are o zonare interna cu diferite grade de protectie. Zone umede RAMSAR asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu biodiversitate specifica zonelor umede sub aspect floristic, faunistic, geologic, pedologic sau de alta natura. Au un regim strict de protectie,

38

Siturile naturale din Patrimoniul Mondial sunt acele arii protejate selectate pentru a fi incluse in Lista Patrimoniului Mondial; Geoparcurile sunt arii protejate ce cuprind elemente de interes geologic, ecologic, arheologic, istoric si cultural. Regimul de protectie este reglementat de un plan de management. Sunt incurajate activitatile traditionale, de cercetare, educationale si turistice.

Siturile Natura 2000 sunt arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, situri de importanta comunitara. Regimul de protectie se stabileste prin planuri de management.

Analiza obiectivelor de conservare si a tipurilor de elemente de interes pentru conservare ne arata existenta unei palete largi de instrumente legale pentru protejarea patrimoniului geologic. Siturile de interes sunt protejate fie direct, ca in cazul rezervatiilor naturale, monumentelor naturale, geoparcurilor, fie asociat cu elemente de biodiversitate, ca in cazul parcurilor naturale si nationale. De asemenea protejarea elementelor de geodiversitate joaca un rol important in cazul rezervatiilor biosferei. Un rol secundar se observa doar in cazul zonelor umede si ale siturilor Natura 2000. Identificarea si utilizarea in scopuri stiintifice, educationale si turistice a geodiversitatii din ariile protejate, altele decit cele ce au ca obiectiv direct de conservare un element de geodiversitate, se poate realiza numai printr-un proces de inventariere, selectie si documentare, la nivel nationale. Acest proces trebuie corelat cu planurile de management propuse de administratiile parcurilor, rezervatiilor biosferei si siturilor Natura 2000 sau ale custozilor pentru celelalte arii proteajte. In conformitate cu Legea 5 / 2000 privind amenajarea teritoriului national sectiunea III zone protejate, ce a stabilit suprafata ariilor protejate din Romania, ariile protejate ocupau, la data publicarii, 1203340 ha adica 5,04% din teritoriul tarii, cuprinzind trei rezervatii ale biosferei, noua parcuri nationale, sase parcuri naturale, 53 de rezervatii stiintifice, 231 de monumente ale naturii si 543 rezervatii naturale. Dintre acestea 196 aveau ca obiectiv principal sau complementar de conservare un element de geodiversitate. Reglementarile ulterioare au dus la crearea de noi arii protejate, inclusiv a doua geoparcuri, suprafata propusa spre a fi conservata (incluzind si Siturile Natura 2000) fiind de aproximativ 19%. Aceasta suprafata este discutabila intrucit nu s-a incheiat procesul de realizare a planurilor cadastrale si nu a fost identificat exact regimul de proprietate din ariile protejate, unele dintre ele vor fi in mod sigur reduse ca suprafata daca nu se justifica obiectivl de conservare. Declararea unei noi arii protejate este un proces reglementat ce are citiva pasi importanti: identificarea sitului/ariei, stabilirea limitelor, regimul de proprietate, realizarea documentatiei
39

stiintifice si a unui regulament, obtinerea avizelor la nivel local, obtinerea avizului stiintific al Acdemiei Romane, avizul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, emiterea unui act oficial privind regimul de protectie, acordarea administarrii / custodiei, realizarea planului de management. 7.3. Clasificarea siturilor geologice Un sit geologic este un corp de roci ce afloreaza punctual sau intr-un teritoriu extins, accesibil vizitarii, unde sunt prezente fenomene geologice sau geomorfologice interesante din ratiuni stiintifice, educationale, turistice sau estetice si care are un statut de conservare la nivel local, regional, national sau international. Protejarea siturilor de interes presupune un set de masuri integrate unui plan de management de sit si ar trebui sa fie parte din planurile de amenajare a teritoriului (Grigorescu & Andrasanu, 1997). Clasificarea siturilor geologice propusa pentru Romania, propusa de Grigorescu & Andrasanu (1997), este urmatoarea: 1. Paleontologice: situri ce contin taxoni rari, semnificativi pentru evolutia vietii sau pentru paleoecologie, asociatii fosile, ichnofauna, conservare deosebita; 2. Stratigrafice: secvete tip pentru cronostratigrafie, stratotipi, holostratotipi 3. Mineralogice: ocurente rare ale mineralelor si gemelor 4. Petrologice (inclusiv zacaminte): roci rare, mineralizatii cu o compozitie deosebita, structure sau texture cu importanta stiintifica, educational 5. Tectonice: zone avind caracteristici tectonice (discordante, sariaje, falii) relevante pentru procesele geodinamice si evolutia tectonica a crustei terestre; 6. Geomorfologice: forme de relief avind valoare deosebita dn punct de vedere estetic, reflectind actiunea / interactiunea dintre procesele endogene si exogene; 7. Hidrogeologice: zone cu izvoare termale, lacuri de diferite origini (glaciare, vulcanice, saline) sau cu un regim hidrodinamic sau compozitie chimica deosebite; 8. Speologice: pesteri si alte forme carstice; 9. Cosmogenice: cratere meteoritice, zone cu resturi de impact, astrobleme; 10. Istorice: situri importante pentru evolutia geologiei, zone de exploatare miniera veche, zone importante pentru descoperirile stiintifice 7.4. Propunere pentru o baza de date a geositurilor Baza de date este modalitatea cea mai eficienta de stocare si procesare a datelor de diverse tipuri (text, imagine), ea permite o introducere relativ rapida si pot fi obtinute tipuri de rapoarte predefinite. Realizarea bazei de date, pe care o propunem, a fost prezentata si dezbatuta in intilnirile ProGEO (Asociatia Europeana pentru Conservarea Patrimoniului Gelogic). Structurarea unei baze de date presupune definirea obiectivelor, a tipului de date
40

ce vor fi introduce si a tipului de rezultate ce trebuiesc extrase. Primul pas in designul bazei de date a constat in definirea scopului si a modului cum ea va fi utilizata de diversi beneficiari. Parametrii de constructive i bazei de date au fost urmatorii: Fiecare geotop trebuie considerat ca o entitate independenta; Pastrarea unei proportii egale intre informatia stiintifica si cele de conservare; Integrarea cu usurinta a datelor existente; Usurinta obtinerii de date sintetice despre fiecare sit; Sa ofere informatii utile din punct de vedere stiintific, touristic, educational; Sa fie accesibila pe internet.

Am folosit termenul de geotop ca echivalent al termenului geosit sau sit geologic sau monument geologic. Structura bazei de date propuse este una practica si cuprinde sapte entitati (itemi) fiecare avind atribute de diferite ordine (principal, secundar) si poate avea valori alfa-numerice sau numerice. Softul utilizat este ACCESS iar entitatile definite corespund la sapte tabele (ecrane) avind cimpuri usor de completat cu date colectate de specialisti si nespecialisti. Structura bazei de date pe care noi am propus-o este prezentata in tabelele 2.6 2.13
Tabelul 2.6 Entitatile principale Nr 1 2 3 4 5 7 8 Nume Geotop Pozitie Virsta Descriere Protectie si promovare Bibliografie Colectii si alte date

Tabelul 2.7 - Atributele entitatii Geotop Nr Numele cimpului Comentarii 1.1. Numele geotopului Numele official 1.2. Tipul geotopului Clasificarea propusa pentru Romania 1.3. Categoria ProGEO Clasificarea propusa de ProGEO 1.4. Actul de constituire Numele legii, HG, alt tip de act official 1.5. Administratorul Institutia responsabila cu administrarea 1.6. Proprietarul Numele proprietarului / proprietarilor terenului Tablelul 2.8. - Atributele itemului Pozitie Nr Atribute Comentarii 2.1. Pozitia geografica Latitudine, longitudine, altitudine (GPS) 2.2. Pozitia administrative Judet, comuna, sat 2.3. Pozitia geotectonica Unitatea geotectonica 2.4. Pozitia stratigrafica Unitatea litostratigrafica (formatiune, membru) Tabelul 2.9. - Atributele entitatii Virsta Nr Atribute Comments 3.1. Virsta radiometrica Metoda utilizata in determinare 3.2. Virsta geocronologica Era, perioada, etaj 3.3. Unitatea biostratigrafica Biozone
41

Tabelul 2.10. - Atributele itemului Descriere Nr Atribute Comentarii 4.1. Nume operator Persoana care a introdus datele 4.2. Timpul Data efectuarii operatiei 4.3. Descriere Descrierea stiintifica, motivul protectiei 4.4. Anexe grafice Harti, foto, sectiuni Tabelul 2.11. - Atributele entitatii Protectie si promovare publica Nr Atribute Comentarii 5.1. Starea de conservare Foarte bun, bun, deteriorate, compelt distrus 5.2. Amenintari Principalele amenintari asupra sitului 5.3. Importanta Nivelul de conservare: national, local 5.4. Lista Parte din listele nationale, internationale (WHL) 5.5. Panouri Management de sit: panouri indicatoare, exploicative 5.6. Administrarea Informatii despre administrator, ranger etc 5.7. Produse Diferite obiecte ce pot fi comercializate (carti, vederi) 5.8. Constientizare publica Aplicatii de teren, vizite ghidate 5.9. Informatii disponibile Plainte, brosuri, harti Tabelul 2.12 - Atributeele pentru itemul Referinte Nr Atribute Comentarii 6.1. Titlul Publicatii cu informatii referitoare la sit 6.2. Autor Autorul publicatiei 6.3. Editare Anul si locul publicarii 6.4. Pagini Numar de pagini, foto Tabelul 2.13 -. Atributele entitatii Colectii Nr Atribute Comentarii 7.1. Numele Numele colectiei, autorul / posesorul 7.2. Tipul Tipul esantioanelor 7.3. Descrierea Scurta descriere a colectiei 7.4. Adresa Tara, persoana, institutie

Tipurile de rapoarte ce pot fi obtinute sunt de mai multe feluri: liste cu siturile functie de virsta, de unitatea geotectonica, de tipul sitului, functie de localitati, sau rapoarte cu un format special, de tipul ID al sitului continind informatii despre geotop, inclusive anexe grafice si imagini (fig 2.4).
Fig 2.4 - Model de ID pentru un sit geologic / geotop
Logo Judet Comuna / Sat AAcces Numele geotopului Tipe (clasificare nationala) Tip (alte clasificari)

Longitudine /Latitudine SSuprafata Altitudine

Virsta Unitatea geotectonica Unitatea litostratigrafica

Scurta descriere Importanta

Anexe grafice

42

Acest tip de fisa si-a propus in primul rind sa fie usor de completat si utila in realizarea de pliante, panouri de sit, sau sa poata fi inclusa in publicatii si baze de date internationale. Pentru o descriere exhaustiva a unui sit si concordanta cu fise similare internationale poate fi folosita fisa adaptata propusa in cadrul proiectului IUGS GEOSITES (Wimbledon et al, 2000), din anexa (II) 7.5. Lista siturilor cu valoare internationala din Romania Structura geologica a Romaniei este foarte complexa, formata din zone de paltforma si zone de orogen, preponderent alpin, cu o mare diversitate de corpuri de roci ce acopera intervalul stratigrafi Arhaic Actual, cu o dominanta a formatiunilor de virsta Mezozoic si Neozoic. Activitatea tectonica, eroziunea si marea diversitate biogeografica, caracterizata de existenta zonelor stepica, euxinica, alpina, continentala si pannonica, au contribuit la creare aunei geodiversitati foarte bogate. Patrimoniul geologic cuprinde situri protejate ce apartin majoritatii categoriilor propuse, astfel incit selectia propusa a necesitat dezbateri in cadrul Comitetului National si a grupului ProGEO. Cele 32 de situri propuse, sunt prezentate in tabelele 2.14, 2.15 si fig 2.5. isi propun sa acopere intregul spectru de caracteristici ale geodiversitatii. In acelasi timp au fost stabilite si contextele geologice reprezentative propuse a fi incluse in cadrul geologic general pentru zona carpato balcanica, dezvoltata de ProGEO WG1. Selectia a fost realizata in cadrul proeictului ProGEO Romania (coordonator Prof dr Dan Grigorescu).

Tabel 2.14 -. Lista siturilor geologice considerate a fi caracteristice pentru patrimoniul geologic Nr 1 2 3 Nume Detunata Judetul Alba Suslanesti Judetul Arges Cheile Turzii Judetul Cluj Cheia Judetul Constanta Magura Uroiului Hunedoara county Sacaramb Mine Judetul Hunedoara Tip si virsta Geomorfologic Petrologic Pleistocen inferior Paleontologic Oligocen inferior Speleologic & Paleontologic Neogen superior Speleologic & Paleontologic Jurasic superior Mineralogic Neogen superior Mineralogic Neogen superior Scurta descriere Columne poligonale de bazalte cu xenolite ultrabazice Sisturi bituminoase Shale preserving remains of teleost fishes (31 species), crustaceans, plants and insects Fennomene carstice in calcare de virsta Jurasic superior, pesteri cu resturi fosile de hominide, si unelte. Aproximativ 1000 de specii relicte si endemice Recifi de virsta Oxfordian, spongalgali, forma cilindrica, cu pelecipode, corali, spongieri, briozoare, brachiopode, echinide, plante Neck andezitic cu parageneze minerale. Locus tipicus pentru pseudobrookite in asociatie cu hibschite si hyperstene rosu. Mina de aur din 1750. Unelte de minerit. Locus tipicus pentru nagyagite. Bogata asociatie de
43

4 5 6

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Saint Ana Lake Judetul Harghita Chiuzbaia Judetul Maramures Piatra Neamt Judetul Neamt Muntele de Sare Slanic Judetul Prahova Priseaca Judetul Vrancea Tustea Judetul Hunedoara Cariera Ponor Judetul Caras Severin Ripa Rosie Judetul Alba Muzeul Trovantilor Costesti Judetul Valcea Ocna de Fier Judetul Caras Severin Closani Baia de Arama Judetul Gorj Zaton Bulba Judetul Mehedinti Scrioara Judetul Alba Alunu Mic Ponor Cluj county Twelve apostles Judetul Suceava Sanpetru Judetul Hunedoara Mina de la Cornet Judetul Bihor Racos Judetul Brasov Vulcanii Noroiosi Judetul Buzau Repedea Judetul Iasi

Geomorfologic & Botanic Cuaternar Paleontologic Pontian superior Paleontologic Oligocen Geomorphologic Neogen Paleontologic Miocen inferior Paleontologic Maastrichtian Paleontologic Liasic Geomorfologic (?MaastrichtianEocen inferior) Geomorfologic Miocene Mineralogic Cretacic superior Speologic Speologic Speologic Speologic Geomorfologic Neogene superior Paleontologic Cretacic superior - Maastrichtian Paleontologic Cretacic inferior (?Beriassian) Geomorfologic Petrologic Pleistocen inferior Geomorfologic Pliocen Paleontologic Istoric Miocen mediu Sarmatian mediu Speologic

minerale: petzite, muthmannite, stuetzite, krenerite, krautite si o mare varietate de telururi auro-argintifere Lac vulcanic format in caldera unui aparat vulcanic, succesiuni floristice din timpul glaciatiunii Wurm Impresiuni de frunze in formatiuni cineritice, resturi ale florei din Paratethysul Central Pesti bentonici foarte bine conservati si o bogata asociatie fosila. Dizolvari, carst in sare, depozite masive de sare, diapire Fosile si urme de pasi de reptile, pasari, mamifere, picaturi de ploaie Cuiburi cu oua de dinozauri Succesiuni continentale cu soluri fosile, si plante terestre. Forme de eroziune in gresii aluviale Concretiuni unice in gresie. Muzeu in aer liber Depozit de minereu in skarne, granati, locus tipicus pentru ludwigit. Topografie carstica dezvoltatape calcare de virsta Jurasic superior Cretacic inferior, sistem de pesteri Topografie endo si exo carstica, pesteri, lacuri pod natural. Fenomen exo si endo carstic: doline izbucuri, vai seci, pesteri cu speleoteme, Resturi ale unui ghetar din Wurm Sistem carstic format din numeroase pesteri, agregate minerale, si activitati paleolitice. .Forme de eroziune spectaculare in roci vulcanice, unele imitind forme umane Restudi de oase de dinozauri, si alte vertebrate: testoase, crocodilieni, mamifere, reptile zburatoare O multitudine de resturi scheletice de dinozauri, pterosauri si pasari intr-o galerie miniera in bauxuta, un caz rar de fosilizare in bauxita Prismatic columns of basaltic rocks in vertical position. Associated products of volcanic eruptions: bombs, lapilli and ashes. Vulcani noroiosi generati de scensiunea gazelor si apei in lungul unor falii longitudinale printr-un anticlinal cu zacaminte de petrol Calcare fosilifere (foraminifere, pelecipode) de origine salmastra. Reprezinta situl despre care s-a scris prima publicatie Despre calcaruld e la Repedea publicat de Grigore Cobalcescu in 1861 (in romana) Topografie carstica in calcare de Virsta Jurasic
44

27

Cioclovina Ponorici

Judetul Hunedoara 28 29 30 31 32 Agighiol Judetul Tulcea Albesti-Muscel Judetul Arges Dealul Melcilor Vidra Judetul Alba Valea Crisului Judetul Bihor Vama Strunga Judetul Brasov Paleontologic StratigraficTriasic Paleontologic Eocen Paleontologic Cretacic superior Paleontologic Cretacic superior (Campanian) Paleontologic Stratigraphic Jurassic mediu superior

superior cretacic inferior, pesteri cu galerii suspendate, a fost gasit primul craniu aproape complet de Homo sapiens fossilis (29000 ani). Triasic mediu si superior cu fosile de amoniti, nautiloidee, brachiopode Calcare cu numiliti si foraminifere, brachiopode, echinide, dinti de rechini Recifi cu acteonelide Recifi cu rudisti acteonelide (Hippurites, Radiolites) si

Sectiune stratigrafica completa in depozite de virsta Jurasic mediu si superior (Bajocian Tithonian) resturi fosile de amoniti, corali, lamelibranchiate

Table 2.15 Contextele geologice din Romanian cu semnificatie internationala

Nr 1

Contextul geologic (framework) Paleomediu

Virsta Jurasic inferior Jurassic superior Cretacic inferior WestphalianStephanian Triasic Maastrichtian mediu-superior Oligocen infeior Oligocen Miocen inferior Pontian superior Neogen superior

Descriere Paleomedii delataice si fluviatile Paleomedii de apa putin adinca Paleomedii de apa putin adinca Asociatii de plante Biozone de amoniti Depozite continentale cu resturi si oua de dinoazauri Asociatii fosile de tip self proximal Asiciatii de pesti bentonici Urme si resturi fosile Asiciatii fosile de plante Parageneze minerale tipice Localitati tip pentru minerale Columne poligonale bazaltice Diapire de sare Structuri sedimentare Lacuri vulcanice Fenomene carstice (pesteri, chei) Mine pentru exploatarea aurului si fierului Sistem speleal

Paleontologic / Stratigrafic

Petrologia magmatice, sedimentare

rocilor metamorfice,

4 5 6

Geomorfologic

Miocen superior Miocen Oligocen / Miocen Neogen

Mine istorice Biotoprui controlate geologic

45

Fig. 1 Location of selected geological sites

46

Fig 2.5 - Localizarea siturilor selectate

8. COMENTARII Asa cum s-a putut observa din prezentarea initiativelor globale si nationale, dupa 1990 activitatile pentru definirea geodiversitatii si mai ales a patrimoniului geologic si siturilor sale reprezentative au cunoscut o adevarata explozie la scara mondiala. Consideram, cel putin la nivel eurpean, ca aceast interes crescind a fost influentat de doua evenimente importante: Organizarea la Digne (Franta) in 1991, a primului Simpozion International dedicat Conservarii Patrimoniului Geologic, si adoptarea Decalaratiei de la Digne asupra Dreptului la Memorie a Pamintului, iar cel de al doilea eveniment este reprezentat de Conferinta de la Rio (Brazilia) asupra Pamintului, din 1992, cind a fost adoptata Conventia asupra Biodiversitatii si statuate principiile dezvoltarii durabile. Primul eveniment a generat in lumea geostiintelor un val de interes si debutul acceptarii oficiale, in cercurile stiintifice, a activitatilor de geoconservare, considerate pina atunci un hobby sau activitati secundare. Cel de-al doilea, prin instrumentul practic propus pentru aplicarea principiilor de dezvoltare durabila: Agenda 21, a creat cadrul legislativ, institutional si financiar abordarii integrate a componentelor sistemelor terestre in activitatile de evaluare si planificare a mediului. Conservarea naturii si implicit conservarea patrimoniului geologic fiind parti componente si asociate tot mai mult conservarii patrimoniului cultural. Putem considera anii 1991-1992 ca momentul de tacere de la faza romantica in conservarea patrimoniului geologic la o faza de profesionalizare, schitindu-se tot mai mult necesitata definirii unui domeniu distinct: geoconservarea. La nivel international, lipsa unor experti in geoconservare, entuziasmul excesiv in identificarea si calsificarea a cit mai multor tipuri de situri protejate sau oportunismul, au fost unele din elementele ce au creat confuzie si abordari divergente. Cea mai importanta cauza o constituie insa necorelarea dintre conservarea siturilor de interes si situatia socioeconomica locala. Era in fapt o abordare pur teoretica a clasificarii si raionarii siturilor fara colaborarea cu institutii, asociatii administratii locale si fara elaborarea si aplicarea unor planuri de management de sit, adaptate conditiilor locale. Ne bazam aceasta afirmatie atit pe analiza tipurilor de activitati prezentate la conferintele internationale din domeniu, in perioada 1995 2003, cit si pe rezultatele unei cercetari privind capacitatea de management a siturilor oficial declarate protejate, de catre institutii sau asociatii cu atributii sau preocupari in domeniu, din Romania. Metodologia de lucru a constat in proiectarea si aplicarea a doua chestionare unui numar de 120 de institutii si asociatii, corelata cu observatii de teren si sinteza informatiilor din alte surse.

47

Chestionarele Q1 si Q2 au fost axate pe doua direcii distincte: aciunile de management existente in fiecare jude pentru ariile declarate protejate in judeul respectiv (Q1) i aciunile de management desfaurate de fiecare instituie, organizaie in parte pentru anumite arii protejate (Q2). S-a folosit chestionarea pe judee intrucit listele ariilor protejate sunt sintetizate pe judee i pentru fiecare jude exista un act normativ in care sunt menionate ariile protejate. In plus evidena APM-urilor i a muzeelor este pentru fiecare jude in parte. Organizatiile neguvernamentale care au participat i la managementul unor arii protejate din alte judee au avut posibilitatea sa le menioneze. Chestionarul 1 a cuprins 12 intrebari, unele cu raspunsuri multiple, altele deschise, a) Starea ariei protejate cu intrebari referitoare la numele, proprietarul terenului calitatea drumului de acces, gradul de conservare, pericolele ce amenina aria protejata; b) Amenajare cu intrebari referitoare la masurile de atenionare (panouri); c) Administrare cu intrebari referitoare la masurile de paza, supraveghere, administrare; d) Popularizare / educatie cu intrebari referitoare la existena unor pliante, colecii, banci de imagini, ghidaje; e) Posibile aciuni viitoare, observaii Chestionarul 2 a cuprins 22 de intrebari privind activitaile desfaurate de fiecare instituie sau organizatie in cadrul managementului ariilor protejate din judeul respectiv, la care se puteau adauga i alte arii protejate pentru care au desfaurat activitai. Intrebarile au fost grupate in patru categorii: a) Amenajare - intrebari referitoare la masurile de marcare, igienizare, panouri; b) Supraveghere - intrebari privind masurile de supraveghere concrete intreprinse; c) Administrare - intrebari referitoare la masurile de paza, custodie, administrare; d) Educaie - Popularizare - intrebari referitoare la existena unor banci de date, imagini, colecii proprii, publicarea de pliante sau aciuni de ghidaj. In urma prelucrarii a 140 de chestionare (cite 70 pentru fiecare tip) pentru 570 de situri, rezultatele (vezi fig.2.6) indica un procent de peste 50% de situri care nu aveau activitati de promovare, bancile de imagini fiind, in majoritatea cazurilor, cele din documentatia de constituire, practic aceste situri nu existau pentru public, fapt confirmat si de faptul ca peste 70% din situri nu aveau panouri informative. Pentru 40% nu exista nici o forma de supraveghere si doar pentru 24% erau asigurate conditii de paza, administrare sau custodie. Desi datele se refera la toate siturile protejate, putem afirma cu un grad mare de certitudine, ca situatia siturilor geologice, cuprinse in acestea era cel putin aceeasi. Rezultatele au confirmat si faptul ca nu existau activitati de management corelat cu situatia locala decit la un procent foarte mic.
48

grupate in cinci categorii pentru fiecare jude pe baza listei de arii protejate oficiale:

500

250 200 150 100 50 0

I G Cl Pl

410

200 174 143 93 55

400 300 200 113 100 13 0 29 Pe Pa+Pe Nu

NU

Pa

Total situri cu actitati de promovare

250 200 150 100 14 50 0 P C S A NU 18 104 191 238

Total situri cu activitati de amenajare

Legenda Poromovare: G ghidaje Pl pliante I - banci de imagini Cl - colectii Amenajare: Pa - panouri de atentionare Pe - panouri explicative Administrare: C controale S supraveghere P paza C custodie, A - administrare

Total situri cu activitati de administrare Fig 2.6. - Reprezentarea grafica a situatiei managementului siturilor

O abordare pragmatica a identificarii, inventarierii si conservarii geodiversitatii este oferita de geoparcuri. In activitatea acestora erau mai putin importante clasificarile si accentul era pus pe utilizarea informatiilor oferite de situri pentru a asigura o comunicare eficienta, in vederea atragerii vizitatorilor, a cointeresarii institutiilor, a administratiilor si a populatiei locale din zona siturilor. Dezvoltarea rapida si extinderea Retelei Geoparcurilor a dus si la diminuarea sau chiar oprirea unor programe (vezi cazul GEOSITE) de inventariere, accentul fiind pus din ce in ce mai mult pe managementul integrat al geodiversitatii. In opinia noastra momentul crearii oficiale a Retelei Europene a Geoparcurilor, in anul 2000, poate fi considerat si punctul de incheiere a etapei de cautari si trecerea intr-o a treia etapa de activitate profesionalizata in domeniul geoconservarii si formarea unor specialisti si echipe interdisciplinare de management a geodiversitatii. Dupa acest moment putem vorbi intradevar de geoconservare ca domeniu distinct al geostiintelor. In concluzia celor prezentate mai sus, consideram ca este nevoie de o alta abordare in inventarierea, evaluarea si valorificarea geodiversitatii, instrumentele optime oferite de geoconservare sunt: Planurile de Actiune pentru Geodiversitate, Audit al Geodiversitatii si Planurile de Mangement de Sit.
49

9. AUDITUL GEODIVERSITATII Auditul geodiversitatii este o activitate dezvoltata recent in diferite regiuni ale Marii Britanii ca baza pentru managementul geodiversitatii si avind drept scop, asa cum descriu Gray (2004), Wheeler (2005), Scott et al. (2007), identificarea, clasificarea si evaluarea principalelor caracteristici ale geodiversitatii. Realizarea auditului presupune considerarea relatiilor dintre aceste elemente, proprietatile lor, descrierea si interpretarea evolutiei zonei, impreuna cu elemente economice, sociale, culturale, legate direct de substratul geologic. Un audit complet (Scott et al., 2007) include toate formele de date geologice: articole, publicatii, harti, colectii muzeale, baza de imagini fotografice, planuri de amenajare a teritoriului, resurse stiintifice si educationale (cercetatori, amatori, profesori, programe educationale). Un audit nu este un simplu inventar stiintific al siturilor sau caracteristicilor geologice el surprinde lgatura dinamica dintre substratul geologic, biodiversitate si elementele materiale si non-materiale (rezultate stiintifice, cunostinte, practici traditionale, cultura) ale unui teritoriu. Sunt inventariate si evaluate resursele umane, financiare, institutionale ce pot fi implicate atit locale cit cele cu interese sau potential de implcare. Principalul obiectiv al unui audit este acela de a oferi informatiile necesare, prelucrate si evalaute, ce trebuiesc luate in considerare in planurile de management durabil, conservare si interpretare a geodiversitatii unei zone. O analiza SWOT de ansamblu, sau pentru fiecare element sau sit, este necesara pentru a avea imaginea de pornire, nivelul zero al demararii activitatilor de geoconservare. Realizarea practica a unui audit al geodiversitatii trebuie sa ia in considerare urmatoarele elemente ale geodiversitatii: Tipurile si corpurile de roci metamorfice, magmatice si sedimentare, procesele ce au dus la formarea lor. Incluzind depozitele glaciare si sedimentele recente, neconsolidate; Caracteristici structurale si tectonice; Fosilele si datele de paleoecologie pe care acestea le pot furniza, inclusiv tafonomia; Mineralele si mineralizatiile; Raporturile stratigrafice dintre corpurile de roci incluzind discordantele si cauzele lor; Trasaturi geomorfologice, inclusiv peisajul actual, procesele active de modelare (riuri, plaje, alunecari de teren, eroziune); Paleoreliefurile (daca ecestea pot fi determinate);

50

Crustele de alterare, solurile, procesul de formare a solurilor; Resursele minerale si zonele de exploatare (mine, cariere); Materialele de constructie (actuale sau istorice) si produsele derivte; Aspectele de geologie inginereasca (pante, zone de prabusire, alunecari de teren, faleze); Trasaturi hidrogeologice, inclusiv izvoare, tipul si chimismul apelor; Carstul (daca unele caracteristici nu au fost mentionate la alte categorii) Aspecte de geologie de mediu, inclusiv haldele, zonele poluate in urma unor activitati de extragere sau prelucrare a resurselor. Aspecte ale relatiei dintre geodiversitate si biodiversitate (harta tipurilor de habitate cu substratul lor, folosinta terenurilor); Elemente de geo-etnografie - obiecte utilitare sau ornamentale realizate din rocile exploatate local (var, pietre de moara, ceramica), geo-toponime, legende; Locuri sacre sau simbiolice, mitice; Colectiile, de roci fosile si minerale.

Complementar cu auditul pot fi realizate planuri de management a siturilor. Acestea trebuie sa ofere o descriere a sitului, caracteristicile geologice, istoricul cercetarii si statutul sitului, elementele de interes educationale si turistic, masurile de siguranta si recomandari de valorificare.

51

10. MANAGEMENTUL SITULUI Managementul unui sit presupune o succesiune de procese si activitati corelate, desfasurate in urmatoarea succesiune: realizarea unui plan de management ce contine obiectivele de conservare masurabile, monitorizarea periodica a caracteristicilor geologice supuse conservarii, amenajarea si intretinerea sitului, realizarea de materiale de promovare, integrarea sitului intr-un cadru mai larg de conservare si valorificare (geo-ruturi, planuri de amenajare a teritoriului, strategii de turism). Pentru definirea obiectivelor se stabileste cadrul de lucru, cu etape si momente de evaluare, principalele activitati fiind grupate in urmatoarele categorii: o o o o o Descrierea detaliata a sitului; Realizarea unor suporturi grafice, imagini, baze de date (GIS); Identificarea si colaborarea cu proprietarul terenului; Identificarea posibilelor amenintari si o evaluare de risc; Descrierea modului de utilizare a siturilor si modul in care poate fi folosit pentru educatie; o Detalierea etapelor procesului de management si stabilirea unui sisitem de monitorizare; o o Monitorizarea; Identificarea resurselor.

Interpretarea siturilor este cruciala pentru promovarea geostiintelor si constientizare publica. Suportul public este important pentru decidenti (Larwood & Durham, 2005). Interpretarea poate contine o singura caracteristica sa un intreg set de caracteristici, esential, care poate defini cu exactitate grupurile tinta carora li se adreseaza mesajul. Metodele clasice de interpretare cuprind panouri de interpretare, pliante, brosuri, publicatii, resurse web, ghizi. Informatia stiintifica trebuie sa fie la zi si de calitate si transpusa intr-un limbaj de inteles pentru vizitatori. Panourile de interpretare trebuie sa fie simple, cu o imagine sau o parte grafica ce iese in evidenta si cu putine cuvinte. Majoritatea vizitatorilor nu se vor concentra foarte mult pentru a citi si intelege explicatiile. Cel mai util este sa fie oferite informatii complementare din mai multe surse: panoul, pliantele, paginile web. Factorii cei mai importanti in alegerea unui sit de vizitare sunt: sa fie un subiect cu potential de impact sau interes, regimul proprietatii, calitatea zonei, accesibilitatea, siguranta vizitatorilor.

52

11. PLANURILE DE ACTIUNE PENTRU GEODIVERSITATE (PAG) Scopul unui astfel de plan este acela de a contura cadrul general al geodiversitatii unei zone si de a identifica proiecte si activitati care sa asigure o utilizare durabila a acestei resurse. Planul de actiune include, asa cum am prezenta mai sus, un proces de audit care sa evidentieze starea actuala a geodivesritati si identificarea unor obiective si planuri de activitati capabile sa asigure un management adecvat in viitor. Inspirate de planurile de actiune pentru biodiversitate initiate ca urmare a Conventiei pentru Biodiversitate si dezvoltate optional in diverse regiuni din Marea Britanie, ele s-au impus rapid (Murrey , 2004, English Nature, 2007), ajungindu-se la Planuri Nationale de Actiune pentru Geodiversitate (Stanley, 2007). Obiectivele generale ale unui PAG sunt: Identificarea, conservarea si valorificarea stiintifica, educationala, turistica si culturala a unor zone ce contin elemente geologice; Promovarea geologiei si activitatior de geoconservare; Confera cadrul necesar realizarii Planurilor de Audit al Geodiversitatii Contribuie la imbunatatirea politicilor locale de dezvoltare durabila; Principalele elemente in realizarea unui PAG, adaptate dupa modelul propus de English Nature (2004) sunt prezentate in tabelul 2.16. O aplicare practica a unui astfel de plan am propus pentru Bazinul Dimbovicioara este prezentata in capitolul 6.
Tabelul 2.16 Etapele necesare realizarii unui Plan de Actiune pentru Geodiversitate Obiective Activitati posibile Etapa 1 Crearea infrastructurii care sa asigure realizarea PAG Stabilirea initiatorului PAG, a Universitati, muzee, administratii de parcuri, ONG coordonatorului si a partenerialor Negociere, planifiacre, definire a rolurilor Selectarea reprezentantilor partenerilor Crearea unor grupe supervizare si a unor grupe de lucru care sa Stabilirea sarcinilor si rolului fiecarui reprezentant / partener sigure implementarea Corelarea PAG cu alte actiuni de conservare / educatie Proiecte, cofinantari Identificarea surselor de finantare Campanii nationale de realizare a PAG Etapa 2 Analiza resurselor si finantarilor Identificarea tuturor resurselor disponibile (publicatii, rapoarte, Analiza resurselor oferite de colectii, baze de date, litoteci etc) parteneri Realizarea unei baze de date de resurse Identificarea zonelor de cercetare Experiente similare, bune practici pentru evaluarea geodiversitatii Identificarea unor proiecte Etapa 3 Identificarea subiectelor lacunare privind geodiversitatea Identificarea lacunelor de Elemente de geodiversitate despre care exista putine date informatii pentru geodiversitate Locurile de accesibile observatiei Etapa 4 Imbunatatirea sistemului de stocare si utilizare a datelor Corelarea bazelor de date din institutiile partenere Crearea unei baze de date Identificarea elementelor mai putin reprezentate Evaluarea starii siturilor si Identificare in teren, evaluare starea actuala posibilitatea colectarii de noi date Identificarea unor noi situri
53

Stabilirea unor standarde de Adaptarea / revizuirea fiselor ID descriere a siturilor Stabilirea criteriilor de selectie, descriere a siturilor Etapa 5 Corelarea cu planurile locale Identificarea planurilor locale de Analiza PUG-urilor, Analiza Planurilor de management dezvoltare Identificarea purtatorilor de interese locali Consultanta pentru proiecte locale / regionale Cooperare cu autoritati si parteneri locali Parteneriate pentru refacerea PUG-urilor Realizarea unor buletine de informare Informare asupra expertizei parteneriatului Organizarea de mese rotunde, conferinte Etapa 6 Cresterea interesului publicului asupra geodiversitatii - geoeducatie Editarea unor buletine informaive, Participarea la evenimente locale, Organizarea de evenimente legate de geodiversitate, Informare generala a publicului Realizarea de aricole pentru presa Expozitii, puncte de informare Stabilirea tipurilor de publicatii Realizarea de materiale pentru Realizarea paginii de web promovarea geodiversitatii Pregatirea unor materiale pentru promovare Atragerea comunitatii in actiuni Identificarea grupurilor locale interesate in actiuni de conservare Distribuirea unor pliante / cataloage Panouri demonstrative. Amenajarea unor situri Crearea unor trasee de vizitare demonstrative Aplicatii de teren Cursuri in curriculum scolar Parteneriat cu institutii Trasee educationale educationale si de formare Parteneriate scolare Publicatii specializate Initierea unei serii de publicatii / cataloage Etapa 7 Promovarea geoturismului Parteneriate cu reprezentanti ai Informarea tur-operatorilor, prezentari pentru agentii de turism sectorului de turism Editarea unui catalog cu imagini din zona Crearea unor geo-branduri Identificarea unor elemente ce pot deveni branduri (amonitii, belemenitii, peisajul) Produse de geoturism pentru o jumatate de zi sau o zi Realizarea de produse de geo Includerea siturilor de interes in trasee de vizitare turism Editarea unui ghid de buna calitate Sustinerea unor situri pentru a Identificarea unor situri geologice sau asociate cu geologia deveni situri de importanta pentru a fi promovate internationala Integrarea elementelor geologice in descrierea unor Asocierea geologiei cu istoria, monumente locale, arheologie, istorie, traditi traditiile locale Corelarea cu elementele de arhitectura locala, monumentele locale Standardizarea practicilor Realizarea unui cod de certificare a produselor geo-turistice turistice Etapa 8 Dezvoltarea conexiunilor cu sectorul private Parteneriat cu reprezentantii firmelor din zona Crearea de conexiuni si contacte Materiale de prezentare a PAG, conferinte, intilniri Cresterea interesului pentru Realizarea de materiale promotionale geodiversitate Participarea la tirgurile dedicate Identificarea unor parteneri Posibili parteneri pentru cofinantare pentru cofinantare Etapa 9 Corelarea cu planurile de conservare a biodiversitatii si patrimoniului cultural Informarea partenerilor asupra Participare la workshopuri, conferinte importantei geodiversitatii Corelarea cu activitatile administartiei PNPC Diseminarea informatiei Realizarea de materiale de prezentare geodiversitate si rolul PAG Articole Parteneriatul cu arheologii si Cursuri de formare / aplicatii de teren pentru familiarizarea cu
54

biologii studiul siturilor Parteneriate

elementele de geodiversitate Initierea de proiecte interdisciplinare de cercetare Initierea unei campanii locale / regionale pentru planuri de actiune pentru biodiversitate si geodiversitate Proiecte comune pentru conservarea patrimoniului local Practici interdisciplinare

Planul de Actiune pentru Geodiversitate implica toate componentele geoconservarii, de la identificarea si evaluarea geodiversitatii pina la componenta de educatie, turism si management a siturilor, integrate unor nevoi locale, regionale sau nationale. In opinia noastra realizarea unor PAG, la diverse nivele, bazate pe un audit al geodiversitatii, reprezinta cea mai eficienta si practica solutie de conservare si de promovare a geostiintelor. O posibila modalitate de aplicare ar putea fi lansarea unui Program National de Actiune pentru Geodiversitate care ar facilita initierea unor planuri locale de actiune. Acest program, lansat in parteneriat de institutii nationale ar permite o recartare la nivel national, concentrata insa pe zonele de maxim interes. Principalele tipuri de costuri sunt urmatoarele: Coordonare, management parteneriat; Stocare date si raportare baza de date, fise, rapoarte ; Auditul siturilor inventariere, evaluare, propuneri pentru PAG; Activitati de formare personal implicat ; Validarea rezultatelor in conferinte nationale ; Publicatii de diferite tipuri: sinteze, cataloage; Educatie pachete educationale, constientizare publica, buletine de informare, web;

Costurile unui inventarieri la nivel national sunt greu de estimate dar se poate realiza in etape successive si in corelare cu alte programe nationale de cercetare sau inventariere a biodiversitatii. Pentru o prima etapa se pot realiza planurile pentru siturile selectate la nivel national, prezentate in tabelul 2.14) si pentru parcurile nationale si naturale. Posibile surse de finantare sunt prezentate succint in tabelul 2.17.

55

Tabelul 2.18 - Mecanismele de finanare durabil a conservrii naturii (biodiversitate si geodiversitate) Tipul finanrii Abordare conform cu piaa (utilizare n scop comercial privat a beneficiilor rezultate din bunurile publice) Local Bilete pentru utilizatori - bilete de intrare - turism - pescuit, vntoare Reclam Naional Redevene pentru utilizarea resurselor (ap, sol) Certificare i comer cu produse ale diversitii biologice sau geologice (lemn, produse nelemnoase din pdure, materiale de constructie, ornamentale etc) Scheme de investiii directe: turism, prospeciuni Linii de creditare pentru IMM Microcredite Granturi mici pe obiective specifice Internaional Taxe resurse (ap) Drepturi de dezvoltare comercial Sechestrarea carbonului Portofoliu de capital - piee de echitate - fonduri de investiii de tip etic - fonduri comune ale companiilor pentru biodiversitate, geodiversitate Protejarea pe pia a biodiversitii ai geodiversitatii i obligaii de management Scheme de investiii directe - turism - prospeciuni biologice, geologice Fonduri comune de capital destinate conservrii biodiversitii sigeodiversitatii Investiii compensatorii n vederea reducerii impactului (companii petroliere, miniere) Linii de finanare pe proiecte / programe: ONG internaionale Fundaii /fonduri fiduciare Mecanisme de achitare extern a datoriilor n schimbul conservrii naturii Instrumente fiscale Acorduri privind taxele Acorduri comerciale Fonduri naionale pentru mediu, datorii contra natur Datorii contra natur Linii de finanare pentru proiecte / programe - Bnci/instituii multilaterale - Bnci/Agenii de cooperare - GEF

Fluxuri de investiii private (posibile i cu sprijin public)

Scheme de investiii directe - turism - silvicultur - prospeciuni biologice, geologice

Custodie Scheme de tipul Prietenii-parcului Private (ONG i necomerciale) Virare de pli Publice Donaii -donaii ale corporaiilor -donaii individuale -reclam Donaii ( site-uri pe Internet sau cu nscrieri ca membri)

Granturi de la fundaiile private Loterii Alte scheme de donaii Instrumente fiscale - taxe, impozite, suprataxe, amenzi - scheme de deducere a taxelor Bugete ale guvernelor, ageniilor

Sursa: Financial Instruments for Nature Conservation in CEE Financing Protected Areas: Guidelines for PA Managers (cu modficarii)

56

CONCLUZII Termenul de geodiversitate a inceput sa fie folosit la inceputul anilor 90 pentru a prezenta varietatea de forme abiotice ale naturii. Definitiile formulate se refera in majoritatea lor la tipurile de roci, minerale, fosile, peisaje, soluri. Asociat sunt prezentate si procesele geologice (vulcanism, tectonica). Legatura dintre substratul geologic si activitatile culturale este de asemenea mentionat. Geodiversitate este un termen oarecum similar celui de diversitate geologica dar este preferat primul, mai ales de cei ce doresc sa evidentieze faptul ca intre categoriile de geodiversitate sunt incluse si caracteristicile geomorfologice, solurile, relieful si in general toate aspectele legate de geografia fizica. Aprecierea valorii geodiversitatii este doar o problema de abordare sau terminologie, parerea unanimma fiind ca aceasta aduce beneficii de apreciere, informatii (cunostinte), produse, sustinerea proceselor natural si are o valoarea intrinseca si o valoarea extrinseca. Aceasta din urma cuprinde categoriide valori de natura culturala si estetica, economica, pentru educatie si cercetare, in functionarea preceselor fizice si ecologice. Patrimoniul geologic este perceput ca fiind partea cea mai valoroasa din punct de vedere stiintific, estetic, educational si turistic a geodiversitatii Cind vorbim de patrimoniu geologic ne referim la situri geologice, monumentele geologice, geotopuri, geosituri, el fiind un echivalent al termenilor geological heritage (engl) si geoheritage (engl). In cadrul patrimoniului geologic intra si elemente precum: arhive, muzee, biblioteci, universitatile si institutiile depozitare dar si creatoare de patrimoniu, fie sub forma colectiilor sau a publicatiilor, a bazelor de date si cunostinte. Clasificarea, inventariere, realizarea fiselor de sit realizarea unor liste la nivel nationale sau international a siturilor geologice constituie subiectele cele mai dezbatute din ultimii 20 de ani, numeroase programe internationale si nationale au creat o adevarata efervescenta in anii 90, cautindu-se criterii pentru compararea siturilor sau a contextelor geologice astfel incit sa poata fi elaborata o lista a patrimoniului geologic mondial, elemente de promovare a geostiintelor dar si de selectie a siturilor cele mai reprereprezentative pentru Lista Patrimoniului Mondial. Diferenta de rezultate intre abordarea teoretica a proeictelor de clasificare si inventariere si cea pragmatica oferita de geoparcuri, a dus la diminuarea sau disparitia proeictelor de clasificare si la dezvoltarea exploziva a geoparcurilor, in paralel cu aparitia nevoi unei noi calificari in geostiinte cea din domeniul geoconservarii. Dupa opinia noastra, anii 1991-1992 reprezinta momentul de tacere de la faza romantica in conservarea patrimoniului geologic la o faza de profesionalizare, iar anul 2000, poate fi considerat si punctul de incheiere a etapei de cautari si trecerea intr-o a treia
57

etapa, in care putem vorbi de geoconservare ca domeniu bine definit si momentul aparitiei primilor specialisti si echipe interdisciplinare de management a geodiversitatii. Romania a avut o participare activa la acest proces de transformari, fiind semnatara a Declaratieie de la Digne, membra in ProGEO, membra in retelele geoparcurilor, reusind printre primele sa introduca geoparcul ca nou tip de arie protejata, in cadrul unei legislatii nationale favorabile geoconservarii. Activitatea noastra de cercetare a fost continuu corelata cu activitatile proiectelor concretizindu-se prin contributii la procesul de invenatriere si clasificare a siturilor, contributii la crearea cadrului legislativ (legea ariilor protejate, recunoasterea geoparcului ca arie protejata), evaluarea managementului ariilor proetejate, elaborarea bazei de date, contributii la strategia nationala., propuneri de noi situri si a unor planuri de management de sit. Consideram ca abordarea conservarii geodiversitatii in general si a patrimoniului geologic in particular, trebuie sa fie integrata contextului local sau regional iar instrumentele necesare acestui demers sunt: Auditul Geodiversitatii si Planurile de Mangement de Sit si Planurile de Actiune pentru Geodiversitate Realizarea unor PAG, la diverse nivele, bazate pe un audit al geodiversitatii reprezinta cea mai eficienta si practica solutie de conservare si de promovare a geostiintelor. O posibila modalitate de aplicare ar putea fi lansarea unui Program National de Actiune pentru Geodiversitate, in parteneriat de institutii nationale ce ar permite o recartare la nivel national, concentrata, pentru inceput pe zonele de maxim interes, intr-un context financiar favorabil. Asa cum se poate observa in fig. 2.7 geodiversitatea este elementul de baza al geoconservarii. Prin intermediul unora din instrumentele sale precum planurile de actiune pentru geodiversitate, auditul geodiversitatii, managementul siturilor, educatia, asigura corelatia dintre patrimoniul geologic si contextul de dezvoltare local.
Fig 2.7 Rolul geoconservarii in integrarea geodiversitatii contextului local

3 2 Geodiversitatea unei zone Geosit 1

PAG Audit geodiversitate Geoeducatie GEOCONSERVAREA

Contextul socio-economic al zonei Resurse locale

Planuri de dezvoltare

58

ANEXA I DECLARATIA INTERNATIONALA ASUPRA DREPTULUI LA MEMORIE A PAMANTULUI 1. Fiecare om este recunoscut ca fiind unic. Nu este oare timpul sa recunoastem si unicitatea Pamantului ? 2. Pamantul ne poarta, suntem legati de Pamant, iar Pamantul este cel ii leaga pe oameni. 3. Pamantul, vechi de patru miliarde si jumatate de ani, este leaganul vietii, locul transformarilor si innoirilor lumii vii. Evolutia sa indelungata, lenta sa maturizare au format si modelat continuu mediul in care noi traim azi. 4. Istoria noastra si istoria Pamantului sunt intim legate. Originea sa este originea noastra. Istoria sa este istoria noastra iar viitorul Pamantului este viitorul nostru. 5. Relieful, forma Pamantului, sunt mediul nostru de viata. Acest mediu este diferit de cel ce va fi maine. Omul este numai un moment dintre momentele Pamantului, el nu este scopul si nici finalitatea, el este numai in trecere. 6. Asa cum un arbore batran isi duce memoria vietii sale in inelele trunchiului, Pamantul isi pastreaza si el memoria trecutului ... este o memorie inscrisa in adanc si la suprfata, in roci, in fosile, in peisaje, este o memorie ce poate fi citita si inteleasa. 7. Azi, oamenii lupta sa-si pastreze trecutul, patrimoniul lor cultural. Este momentul sa protejam mediul, natura si ele sunt patrimoniul nostru cultural. Trecutul Pamantului nu este mai putin important decat trecutul Omului. Este timpul ca Omul sa invete sa-l protejeze si protejandu-l sa invete sa-l cunoasca. Trecutul Pamantului este mai vechi decat trecutul Omului si acest trecut este un nou patrimoniu: Patrimoniul geologic. 8. Patrimoniul geologic este bogatia comuna a Omului si a Pamantului. Fiecare Om, fiecare guvern nu sunt decat depozitarii acestei bogatii. Fiecare trebuie sa inteleaga ca orice degradare este o mutilare, o distrugere, o pierdere iremediabila. Orice actiune de amenajare, orice lucrare trebuie sa tina cont de valoarea si unicitatea acestui patrimoniu. 9. Cei peste o suta de participantii la Primul Simpozion International pentru Protectia Patrimoniului Geologic, specialisti reprezentand treizeci de tri ale lumii, cer acum tuturor autoritatilor nationale si internationale s ia in considerare si sa protejeze, prin toate caile si modalitatile disponibile: juridice, financiare, organizationale, patrimoniul geologic

Digne, Franta, 13 iunie, 1991

59

ANEXA II FISA DE SIT GEOLOGIC TIPUL IUGS - GEOSITES

DATE DE IDENTIFICARE DE BAZA 1. Numarul atribuit in Lista GEOSITE 2. Numarul atribuit de Grupul national de lucru (in fiecare tara) 3. Numele geositului (eventual sinonime) 4. Tara, regiune, ocalitatea (sau echivalentul acestora) 5. Coordonatele geografice in sistemele nationale si internationale 6. Tipul sitului (cariera, afloriment, mina, terasa, escarpament, faleza, recif etc) DATE GEOLOGICE DE BAZA 7. Tipul sitului (geomorfologic, profil stratigrafic) 8. Scopul primar al geoconservarii din punct de vedere geologic/geomorfologic 9. Cadrul/contextul geologic (tematica, unitate structurala, virsta etc) 10. Cronostratigrafia 11. Despcrierea elementelor principale de interes 12. Evaluare comparativa (justificarea sitului ca parte a cadrului/contextului geologic din categoriile GEOSITES) 13. Evaluarea / evidentierea calitatilor in raport cu alte situri DATE SECUNDARE 14. Hartile sitului (minim 1:50000) 15. Altitudinea 16. Suprafata 17. Statutul de protectie existent 18. Referinte in literatura, articole importante 19. Ilustratii / imagini 20. Numele persoanei care face propunerea Criteriile de selectie a siturilor care sa justifice apelativul de situri cu valoare deosebita / exceptionala propuse de IUGS GEOSITEs sunt (Wimbledon, 2000): 1. Dimensiunea trebuie sa fie optima pentru obiectivul de interes. Suprafete mai mari pot crea confuzii sau necesita descrieri suplimentare pentru fiecare pnct de interes in parte; 2. Integritatea sitului este importanta iar fiecare sit propus trebuie sa fie in conditii bune de pastrare si sa permita o conservare adecvata; 3. Sa permita aplicarea principiilor de geoconservare, de exempl protectia pentru utilizare in interes stiintific, educational, social economic etc; 4. Colectarea de esantioane, fosile, minerale trebuie sa fie redusa la minim sau controloata daca nu interzisa, indiferent daca este vorba de specialisti sau vizitatori; 5. Conservare atrebuie sa se realizeze in situ. Orice mutare integrala in alte locatii sau muzee va fi excuulsa; 6. Construirea d emuzee de sit prevazute cu bune colectii sunt alternative acceptate; 7. Echiparea siturilor pentru activitati educationale, de informare, promovare este un element pozitiv; 8. Siturile trebuie s adispuna de un sistem de monitoring adecvat; 9. Este recomandata selectarea siturilor geomorfologice ca entitati d esine statatoare, fara asocieri cu alte tipuri de situri geologice; 10. Nu este recomandata declararea siturilor pentru acoperirea uniforma a suprafetelor considerate, indiferent de geodiversitatea regiunilor/tarilor. Este descurajata uniformitatea sau impunerea unui numerus clausus; 11. Sunt foarte bune candidate siturile foarte bine cunoscute si cu un istoric indelungat de cercetare. Se recomanda insa acordarea unei atentii sporite si siturilor noi; 12. Adjectivele de tipul cel mai mare, cel mai vechi, primul sunt elemente ce vor fi luate in considerare in evaluarile finale dar nu constituie elementul definitv de selectie; 13. In selectia siturilor este foarte important sa se evalueze siturile candidate prin comparatie intrun anumit context/cadru geologic echivalent; 14. Documentatia trebuie sa fie concisa, bine argumentata si sa tina seama de obiectivele stabilite pentru selectie.
60