SUPRACLASA PEȘTII

Profesor: Cocimariuc Igor

 Obiective operaționale
Să determine caracteristicile generale ale peștilor
Să identifice în baza textului și imaginilor alcătuirea
externă și internă a peștilor
Să determine adaptările peștilor la mediul de viață acvatic
Să clasifice organismele din supraclasa peștii
Să compare peștii cartilaginoși cu cei osoși
 Clasificarea științifică:

 Regn: Animalia
 Încrengatura: Chordata
 SubÎncrengatura: Vertebrata
 Supraclasa Pești (Pisces)
Peştii – caracteristici generale
• Vertebrate acvatice.
• Respiră prin branhii.
• Corpul alungit, de regulă acoperit cu solzi.
• Posedă înotătoare.
Peştii – caracteristici generale
• Peștele este un animal vertebrat,craniat,ce
trăiește în mediul acvatic.
• El respiră oxigen dizolvat în apă.
• Se cunosc aproximativ 29 000 specii de pești.
• Știința ce se ocupă cu studiul peștilor se numește
ichtiologie.
• Peștii sunt cei mai puțin dezvoltați dintre craniate.
Morfologie externa
 Funcțiile înotătoarelor
 3.Înotătoare pectorală (2)
 4.Înotătoare abdominală (2)
 7.Înotătoare codală (1)
 6.Înotătoare dorsală (1)
 5.Înotătoare anală (1)
Peştii – morfologie externă

• Corpul alcătuit din 3 părți:

cap, trunchi și coadă.
• Tegumentul: epiderma
(secretă mucus), solzi.
• Scheletul: craniul, coloana
vertebrală şi scheletul
înotătoarelor şi centurilor.
• Înotătoare perechi (pelviene
și pectorale) și neperechi
(codală, anală, dorsală)
Peştii – Scheletul
 Musculatura
 Musculatura peștilor este reprezentată, în
principal, de 2 bande de celule musculare,
întinse de-a lungul fiecărei laturi a corpului.
Acestea asigură flexiunea trunchiului. Alți
mușchi sunt cei cranieni. Aproape toți peștii au
vezica înotătoare (scrumbia nu are vezică), care
este umplută cu o mulțime de gaze, în special
oxigen. Ea ajută peștele să-și modifice
densitatea corpului.
Peştii osoşi – morfologie internă
 Aparatul digestiv:
Hrana parcurge calea:

Cavitate bucală faringe esofag

stomac intestine(subțire și gros) anus
Glande anexe: Ficat
 Peştii – Funcția de relație
• Sistemul nervos: SNC
(encefal și măduva spinării) +SNP
lobi olfactivi
(ganglioni nervoși, nervi cranieni și
nervi spinali) Creier anterior

Creierul
intermediar Creier mijlociu
Identificaţi pe schemă (sub lobii optici) (lobi optici)
emisferele cerebrale şi
evaluaţi nivelul lor de
dezvoltare la peşti. Care
părţi ale encefalului sunt cerebel
cel mai bine dezvoltate la
acest grup de animale?

Bulbul
rahidian
 Sistem nervos:
• De tip tubular si consta din encefal,maduva spinarii si nervi;
• Encefalul este mic si nu umpla intreaga cutie craniana;
• Cel mai dezvoltat este mezencefalul,cu rol in coordonarea
comportamentului;
• La nivelul mezencefalului intilnim lobi optici si centri nervosi la
care vin inf. de la urechea interna si linia laterala;
• Alt compartiment dezvoltat este cerebelul unde se afla centrii
nervosi ce controleaza activitatea celulelor tegumentare,care
dau culoare corpului;
• De la encefal pornesc 10 perechi de nervi cranieni,iar de la
maduva spinarii-nervi spinali micsti;
Peştii – Funcția de relație
Organe de simț:
• Văzul – ochi lipsiți de pleoape și
glande lacrimale.
• Mirosul– 2 narine.
• Auzul – numai urechea internă.
• Gustul – celule gustative.
• Simț tactil bine dezvoltat.
• Linia laterală – canal ce conține
receptori ai salinităţii, variațiilor
termice și vibrațiilor mecanice.
 Organe de simt:
• Ochii sint simpli,lipsiti de pleoape;cristalinul este de
forma aproape sferica si corneea plata;
• Auzul este asigurat de ureche interna;
• Mugurii gustativi sunt amplasati in cavitatea
bucala,pe buze,mustati,faringe,esofag,suprafata
corpului;
• Organ de simt specific doar pestilor este linia laterala
care prezinta canale de-a lungul corpului,in care sint
amplasate celule senzitive,care permit evitarea
obstacolelor,localizarea prazii sau dusmanului;
Respirația
Din acestea fac parte branhiile.Fiecare branhie este
compusa din arc branhial,pe care se fixeaza lame
branhiale,alcatuite din lamele branhiale.In inspiratie,cind
apa scalda branhiile si are loc schimbul de gaze,operculele
sint inchise.In expiratie,operculele se ridica si apa cu dioxid
de carbon iese din camerele branhiale.
 Aparatul circulator:
• Este de tip închis.
• Inima este bicamerală (un atriu și un ventricul),conținind sânge venos care
realizează un singur circuit.

Singele venos atriu ventricul și aorta ventrală

Branhii(oxigenat) organe (devine venos)

atriu
 Peştii – aspecte funcţionale
Sunt animale poichiloterme

O poziţie intermediară
Opah sau peştele lună, ocupă unii rechini,
singura specie de peşte cu pestele spadă, tonul
sângele cald își încălzește
sângele prin mișcarea
constantă a înotătoarelor
pectorale, rezultatul fiind o
temperatură a corpului cu 4 —
5 grade Celsius mai ridicată
decât a mediului ambient.

Cum credeţi: care sunt avantajele acestei specii faţă de rivalii săi?
 Excreția: 2 rinichi de tip mesonefros.
Produsul final al metabolismului proteic la peștii osoși
este amoniacul, la peștii cartilaginoși –ureea.
 Aparatul excretor:
• Alcătuit din 2 rinichi în formă de panglică,de la
care descind câte un ureter.Prin acesta urina
se adună in vezica urinară,iar de aici,prin
uretră,se elimină în mediu.
• La unele specii vezica urinară lipsește.
 Peştii – aspecte funcţionale
Înmulţirea.
• Majoritatea peştilor sunt animale
unisexuate, ovipare.
• La majoritatea peştilor osoşi
fecundaţia este externă.
• Dezvoltarea are loc prin
metamorfoză incompletă.
• În perioada de reproducere, peştii
au un comportament particular
(coloraţia specifică, grija faţă de
puiet).
Clasificarea peștilor
Peștii

Cartilaginoși Osoși
Peștii catilaginoși
 Schelet cartilaginos.
 Vezica înotătoare lipsește.
 5-7 perechi branhii (fantele branhiale se

deschid la exteriorul corpului).

 Majoritatea speciilor sunt vivipare.
 Diversitatea: rechinul, pisica de mare,

Torpedo, Raia.
Peștii osoși
 Vertebre osificate (total sau parțial)
 Vezică înotătoare.
 Cel mult 5 perechi de branhii
acoperite cu opercule.
 Gura plasată frontal.
 Clasificarea peștilor

Din punct de vede al mediului

 Pești de apă dulce Pești de apă sarată
După regimul alimentar

Carnivori Regim vegetal Mixt

 Tema pentru acasă:

 1.De repetat tema Increngatura Artropode:,Clasa

Crustacee
 2. Increngatura Artropode Clasa Insecte, Clasa
Arahnide
 3.De completat albumele conform algoritmului dat
anterior
 4. Morunul (pește apreciat pentru carnea gustoasă)
depune de la 50 000 până la un milion de icre. Explică
de ce nu toate larvele ce se dezvoltă din icre ajung la
maturitate, iar această specie de pește este introdusă
în Cartea Roșie a Republicii Moldova.