TRECEREA LA ECONOMIA, ORGANIZAŢIA ŞI

MANAGEMENTUL BAZATE PE CUNOŞTINŢE

ÎN ROMÂNIA

CURSUL 7
TRIUNGHIUL CUNOŞTINŢELOR = TRIUNGHIUL DEZVOLTĂRII

ROLURI CHEIE
• CREŞTERE ECONOMICĂ
• CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCĂ

(EU – EDUCATION & TRAINING 2010 WORK PROGRAM,

DECEMBER, 2008)
 SCHIŢA DEMERSULUI DE CONSTRUIRE A ECOMIEI BAZATE DE
CUNOŞTINŢE ÎN ROMÂNIA

•EVALUAREA STADIULUI ROMÂNIEI ÎN TRECEREA LA ECONOMIA BAZATĂ

PE CUNOŞTINŢE

•STABILIREA COORDONATELOR ŞI PREMISELOR ABORDĂRII CONSTRUCŢIEI

ECONOMIEI BAZATE PE CUNOŞTINŢE

•CONTURAREA DE REPERE PRIVIND CONCEPEREA ŞI STRUCTURAREA

STRATEGIEI DE CONSTRUIRE A ECONOMIEI BAZATE PE CUNOŞTINŢE

•DETERMINAREA DE PRIORITĂŢI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE SECTORIALĂ

 ULTIMA POZIŢIE ÎN
NIVELUL ŢĂRILE
UNITĂŢI DE
ROMÂNIA EVOLUŢIEI CANDIDATE LA UE
MĂSURĂ
SAU ÎN CELE
INTRATE ÎN 2004
1 INOVARE ŞI CERCETARE D
1.1 CHELTUIELI PENTRU RESURSE % PIB 3,28 D 3,66 BULGARIA
UMANE
1.2 TOTAL CHELTUIELI PENTRU % PIB 0,36 (0,56) D 0,27 CIPRU
C&D
1.2.1 CHELTUIELI PENTRU C&D ALE % TOTAL 65 C 15,28 CIPRU
ÎNTREPRINDERILOR CHELTUIELI C&D
1.2.2 CHELTUIELI PENTRU C&D % TOTAL 29 C 37,08 SLOVENIA
FINANȚATE DE GUVERN CHELTUIELI C&D
1.2.3 CHELTUIELI PENTRU C&D % TOTAL 6 C 1,89 SLOVACIA
ACOPERITE DIN FONDURI CHELTUIELI C&D
EXTERNE
1.3 NIVELUL ACCESULUI LA % LOCUINȚE 4,5 D- 5 BULGARIA
INTERNET
1.4 PATENTE ÎNREGISTRATE LA NR./MILION 0,7 E 2,08 BULGARIA
NIVEL EUROPEAN (EPO) LOCUITORI
1.5 PATENTE ÎNREGISTRATE LA NR./MILION 0,49 E 0,6 BULGARIA
NIVEL MONDIAL (USPTO) LOCUITORI
1.6 CHELTUIELI CU INFORMATICĂ % PIB 1,1 D 1,9 LITUANIA
ȘI TEHNICI DE VÂRF
1.7 CHELTUIELI CU INFORMATICĂ % PIB 5,3 B 4,7 SLOVENIA
ȘI COMUNICAȚII
2 LIBERALIZAREA ȘI D+
FLUIDIZAREA PIEȚII
2.1 PREȚUL APELURILOR EURO, 10 MINUTE 0,27 C- 0,09 BULGARIA
TELEFONICE LOCALE DE APEL
TELEFONIC
 UNITĂŢI DE ROMÂNIA NIVELUL ULTIMA POZIŢIE ÎN
MĂSURĂ EVOLUŢIEI ŢĂRILE
CANDIDATE LA UE
SAU ÎN CELE
INTRATE ÎN 2004
2.2 PREȚUL ENERGIEI ELECTRICE EURO/KWH 0,04 D+ 0,045 ESTONIA
PENTRU UTILIZATORII
INDUSTRIALI
2.3 PREȚUL GAZELOR PENTRU EURO/GCAL 2,29 D 2,91 ESTONIA
UTILIZATORII INDUSTRIALI
3 ÎNTREPRINDEREA D+
3.1 PERIOADA NECESARĂ SĂ ZILE 27 C+ 11 LETONIA
ÎNFIINȚEZI O ÎNTREPRINDERE
3.2 CHELTUIELI NECESARE SĂ % VENITUL … 11,7 C 8,3 BULGARIA
ÎNFIINȚEZI O ÎNTREPRINDERE
3.3 VALOAREA AJUTORULUI DE % PIB 6,3 E NECUNOSCUT
STAT
4 GRADUL DE OCUPARE A C-
RESURSELOR UMANE ȘI
COEZIUNEA SOCIALĂ
4.1 RATA TOTALĂ DE OCUPARE A % DIN TOTAL 57,6 C 50,6 BULGARIA
FORȚEI DE MUNCĂ POPULAȚIE
4.2 ÎNVĂȚAREA CONTINUĂ % POPULAȚIEI 1,3 E 1,4 BULGARIA
ADULTE CARE
URMEAZĂ
PROGRAME DE
TRAINING
4.3 INEGALITATEA ÎN RAPORTUL DINTRE 4,6 C 3,4 CEHIA
DISTRIBUIREA VENITURILOR VENITURILE CELE
MAI ÎNALTE ALE
POPULAȚIEI FAȚĂ
DE CELE MAI
SCĂZUTE
 UNITĂŢI DE ROMÂNIA NIVELUL ULTIMA POZIŢIE ÎN
MĂSURĂ EVOLUŢIEI ŢĂRILE
CANDIDATE LA UE
SAU ÎN CELE
INTRATE ÎN 2004
4.4 TINERI ÎN VÂRSTĂ DE 18-24 ANI % DIN POPULAȚIA 23,2 C 4,3 SLOVENIA
CARE NU-ȘI TERMINĂ STUDIILE ÎN VÂRSTĂ DE 18-
ÎNCEPUTE 24 ANI
4.5 RATA ȘOMAJULUI PE TERMEN % DIN TOTALUL 3,8 C 0,8 CIPRU
LUNG POPULAȚIEI
ACTIVE
5 DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ C-
5.1 EMISIILE DE GAZE ÎN % DIN ANUL DE 92 B 92,0 BULGARIA ŞI
ATMOSFERĂ REFERINȚĂ (1990), CEHIA
ȚINTA: 8% PÂNĂ ÎN
2010
5.2 INTENSITATEA CONSUMULUI KG. DE PETROL 1.164 E 341 SLOVENIA
ENERGETIC AL ECONOMIEI ECHIVALENT LA
1.000 EURO
5.3 PROPORŢIA ENERGIEI % DIN CONSUMUL 28,4 B+ 0,8 UNGARIA
REGENERATE ÎN TOTAL NAŢIONAL
ENERGETIC GLOBAL DE
ENERGIE
ANALIZA INFORMAŢIILOR CUPRINSE ÎN TABEL RELEVĂ URMĂTOARELE
ASPECTE SEMNIFICATIVE:

A)LA APROAPE JUMĂTATE DIN INDICII CUPRINŞI ÎN TABEL (10 DIN 21),
ROMÂNIA SE SITUEAZĂ PE ULTIMUL LOC ÎN EUROPA, ÎN RAPORT CU
TOATE ŢĂRILE CONSIDERATE
B)LA MULŢI INDICATORI, ROMÂNIA ARE NIVELURI DE CÂTEVA ORI
MAI MICI DECÂT NIVELURILE MININE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ
C)EVALUĂRILE LA CELE CINCI DOMENII CONSIDERATE PLASEAZĂ
ROMÂNIA ÎN PARTEA INFERIOARĂ A PERFORMANŢELOR UNIUNII
EUROPENE, AŞA CUM REZULTĂ DIN EVALUĂRILE SINTETICE
PREZENTATE ÎN CONTINUARE, DEŞI ÎN ULTIMII ANI S-AU ÎNREGISTRAT
PROGRESE SEMNIFICATIVE ÎN CADRUL FIECĂRUIA.

•INOVARE ŞI CERCETARE D
•LIBERALIZAREA ŞI FLUIDIZAREA PIEŢII D+
•DEZVOLTAREA INTREPRENORIALĂ ŞI A ÎNTREPRINDERII D
•GRADUL DE OCUPARE AL FORŢEI DE MUNCĂ ŞI C-
COEZIUNE SOCIALĂ
•DEZVOLTARE SUSTENABILĂ C-
A – MAXIMUM
E – MINIMUM
•PENTRU CEI 12 INDICATORI PENTRU CARE EXISTĂ DATE, CU
EXCEPŢIA UNUIA), ROMÂNIA PREZINTĂ VALORI CARE SE
SITUEAZĂ SUB JUMĂTATEA MEDIEI EUROPENE

•PRINCIPALELE PUNCTE FORTE ALE ROMÂNIEI, LA NIVELUL

ŢĂRILOR CANDIDATE, SUNT TRENDUL EDUCAŢIEI, TRENDUL
PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE PUBLICĂ, TRENDUL PENTRU
BREVETE USPTO

•PRINCIPALELE PUNCTE SLABE SUNT PATENTELE EPO,

TRENDURILE CERCETARE-DEZVOLTARE ALE SECTORULUI PRIVAT,
VOLUMUL CURENT AL BREVETELOR ÎNREGISTRATE
 32%

11%

0%

74%

13%

13%

46%

43%

POZIȚIONAREA CERCETĂRII-
DEZVOLTĂRII DIN ROMÂNIA POZIŢIA RELATIVĂ A ROMÂNIEI FAŢĂ DE TREND RELATIV LA
ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ MEDIA CELOR 15 DIN UE UE
 COORDONATE ALE OPTICII CONSTRUCŢIEI ECONOMIEI
BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE ÎN ROMÂNIA

A)ABORDAREA CONSTRUCŢIEI ECONOMIEI BAZATE PE CUNOŞTINŢE ÎN ROMÂNIA

TREBUIE SĂ PORNEASCĂ DE LA REALITATEA CĂ, ÎN PERIOADA URMĂTOARE SE
SUPRAPUN TREI TRANSFORMĂRI ECONOMICE DE O COMPLEXITATE
DEOSEBITĂ:
• CONSTRUIREA UNEI ECONOMII DE PIAŢĂ FUNCŢIONALE
• INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
• CONSTRUIREA ECONOMIEI BAZETE PE CUNOŞTINŢE
CA URMARE, PROBLEMELE PE CARE TREBUIE SĂ LE REZOLVE ROMÂNIA
SUNT MULT MAI AMPLE, COMPLEXE ŞI DIFICILE DECÂT CELE CU CARE SE
CONFRUNTĂ MAJORITATEA ŢĂRILOR DIN EUROPA.

B) EXISTENŢA OPORTUNITĂŢII UNEI ŞANSE UNICE PENTRU ROMÂNIA

REPREZENTATĂ DE DERULAREA REVOLUŢIEI CUNOŞTINŢELOR CARE – CA TOATE
REVOLUŢIILE CARE AU DETERMINAT TRECEREA DE LA UN SISTEM ECONOMIC LA
ALTUL – OFERĂ POSIBILITATEA DE A RECUPERA DECALAJELE ECONOMICE ŞI
SOCIALE CARE O DESPART DE ŢĂRILE DEZVOLTATE ÎNTR-O PERIOADĂ MULT MAI
SCURTĂ

C) EXISTENŢA UNEI AMENINŢĂRI COLOSALE PENTRU ROMÂNIA, DEOARECE

DERULAREA REVOLUŢIEI CUNOŞTINŢELOR – DACĂ ŢARA NOASTRĂ NU
ELABOREAZĂ ŞI IMPLEMENTEAZĂ RAPID O STRATEGIE CENTRATĂ PE CONSTRUIREA
ECONOMIEI BAZATE PE CUNOŞTINŢE – VA AMPLIFICA DECALAJELE ECONOMICO-
SOCIALE FAŢĂ DE ŢĂRILE DEZVOLTATE, RĂMÂNÂND, POATE PENTRU TOTDEAUNA,
O ŢARĂ SUBDEZVOLTATĂ.
FUNDAMENTELE PROIECTĂRII CONSTRUCŢIEI ECONOMIEI BAZATĂ PE
CUNOŞTINŢE

•STADIUL DE DEZVOLTARE ŞI REALITĂŢILE ECONOMIEI ROMÂNEŞTI ŞI

ÎNDEOSEBI DE LA PUNCTELE SALE FORTE ŞI PUNCTELE SALE SLABE,
EVALUATE ŞI ANALIZATE OBIECTIV, CU ACCENT PE IDENTIFICAREA
CAUZELOR CARE LE GENEREAZĂ

•CARACTERISTICILE, OPORTUNITĂŢILE ŞI AMENINŢĂRILE

POTENŢIALE OFERITE DE REVOLUŢIA CUNOŞTINŢELOR ŞI DE ECONOMIA
BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE

•STRATEGIA UNIUNII EUROPENE DE REALIZARE A ECONOMIEI BAZATE

PE CUNOŞTINŢE, ACTUALIZĂRILE SALE ŞI PROBLEMELE CU CARE SE
CONFRUNTĂ ÎN IMPLEMENTAREA SA

•ABORDĂRILE ŞI ANALIZELE EFECTUATE ÎN ALTE ŢĂRI CARE

ABORDEAZĂ PROFESIONIST ŞI EFICACE TRECEREA LA ECONOMIA BAZATĂ
PE CUNOŞTINŢE, ÎN SPECIAL CELE DIN EXTREMUL ORIENT (COREEA DE
SUD, SINGAPORE, HONG-KONG ETC.) PENTRU A PRELUA ŞI ADAPTA
ANUMITE MODALITĂŢI ŞI METODE DE ACŢIUNE LA CONDIŢIILE DIN
ROMÂNIA
 PREMISELE CONCEPERII ȘI IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE
CONSTRUIRE A ECONOMIEI BAZATE PE CUNOȘTINȚE ÎN ROMÂNIA

1.PRIMATUL INTERESULUI NAȚIONAL ÎN CONCEPEREA ȘI

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
2.CUPRINDEREA ÎN STRATEGIE A TUTUROR RAMURILOR, REGIUNILOR ȘI
JUDEȚELOR
3.ABORDAREA CORELATIVĂ A ASPECTELOR ECONOMICE ȘI SOCIALE
4.CONFERIREA UNOR PUTERNICE DIMENSIUNI FORMATIVE ȘI
INOVAȚIONALE ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE ȘI SOCIALE
5.IMPRIMAREA UNUI PUTERNIC CARACTER PRAGMATIC ȘI EFICACE
DECIZIILOR ȘI ACȚIUNILOR STRATEGICE
6.PROMOVAREA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT CA AXĂ A
OPERAȚIONALIZĂRII STRATEGIEI
7.CONSULTAREA ȘI IMPLICAREA INTENSĂ A PARTENERILOR SOCIALI ÎN
ELABORAREA ȘI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
8.ARMONIZAREA ELEMENTELOR STRATEGIEI ROMÂNIEI CU STRATEGIA
UNIUNII EUROPENE ȘI CU EVOLUȚIILE INTERNAȚIONALE SPRE
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOȘTINȚE
 CARACTERISTICILE MEDIULUI DE AFACERI BAZAT PE CUNOȘTINȚE

NR. CARACTERISTICI ÎN:

CRT PERIOADA ANTERIOARĂ PERIOADA PREZENTĂ

1 PIEŢE PROTEJATE, MONOPOLURI GLOBALIZARE, CONCURENŢĂ

2 FOCALIZAREA PE CAPITAL ÎN ACTIVE
TEHNICO-MATERIALE ŞI FINANCIARE
3 ORGANIZAŢII RIGIDE, IERARHICE
4 ECONOMII DE SCARĂ NAŢIONALĂ,
FABRICI MARI
5 PRODUCŢIE DE MASĂ
6 CREARE DE BOGĂŢIE, PROFITUL FIIND
MOTIVAŢIA PRINCIPALĂ
7 MEDIU BAZAT PE RUTINĂ
INTERNAŢIONALĂ
FOCALIZARE PE CAPITALUL
REPREZENTAT DE RESURSE UMANE
ŞI CUNOŞTINŢE
ORGANIZAŢII FLEXIBILE
FLEXIBILITATE ÎN PRODUCŢIE,
ECONOMII LA SCARĂ GLOBALĂ
PERSONALIZARE ŞI LOCALIZARE
DISTRIBUIREA BOGĂŢIEI, A
RESPONSABILITĂŢII CORPORATIVE
MEDIU BAZAT PE INOVARE
STRATEGIA BAZATĂ PE CUNOȘTINȚE ÎN
ROMÂNIA
 OBIECTIVELE OPŢIUNILE RESURSELE TERMENELE
FUNDAMENTALE STRATEGICE

MISIUNEA COMPONENTE AVANTAJELE

COMPETITIVE

COMPONENTELE OBLIGATORII ALE STRATEGIEI DE CONSTRUIRE A ECONOMIEI

BAZATE PE CUNOŞTINŢE
 PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE SECTORIALE

A)ÎN DOMENIUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SAU SISTEMULUI EDUCAȚIONAL

B)ÎN DOMENIUL ÎNVĂȚĂRII CONTINUE SAU A TRAININGULUI PE
PARCURSUL ÎNTREGII VIEȚI (CARE NU SE SUPRAPUNE CU
PRECEDENTUL, DEȘI SUNT FOARTE STRÂNS LEGATE)
C)ÎN DOMENIUL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII
D)ÎN DOMENIUL INFORMATICII
E)ÎN CADRUL INDUSTRIILOR DE VÂRF
F)ÎN DOMENIUL TELECOMUNICAȚIILOR
G)ÎN DOMENIUL COMERȚULUI ELECTRONIC
H)ÎN DOMENIUL BANKINGULUI ELECTRONIC
 PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE SECTORIALE

•ÎN DOMENIUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SAU SISTEMULUI EDUCAŢIONAL

•AMPLIFICAREA DIMENSIUNII PRAGMATICE

•IMPRIMAREA UNUI PUTERNIC CONŢINUT CREATIV

•CUPRINDEREA ÎN CADRUL SISTEMULUI EDUCAŢIONAL

•ARMONIZAREA CONŢINUTULUI ŞI METODELOR EDUCAŢIONALE DIN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC CU CELE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

•CREŞTEREA NUMĂRULUI DE ABSOLVENŢI CU STUDII SUPERIOARE

•ÎN DOMENIUL ÎNVĂŢĂRII CONTINUE SAU A TRAININGULUI PE
PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI

•DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LA DISTANŢĂ

•PROLIFERAREA ÎN TOATE JUDEŢELE ŢĂRII A CENTRELOR DE TRAINING

SPECIALIZATE PE ANUMITE DOMENII

•INTRODUCEREA OBLIGATIVITĂŢII FIRMELOR DE A CHELTUI UN

PROCENT DIN VENITURI

•ASISTAREA ORGANIZAŢIILOR PATRONALE, SINDICALE ŞI PROFESIONALE

ÎN INIŢIEREA ŞI DESFĂŞURAREA DE PROGRAME DE PREGĂTIRE

•FUNDAMENTAREA TRAININGULUI CONTINU PE METODE ŞI TEHNICI

ACTIVE

•INTRODUCEREA ÎNTRE CRITERIILE PRINCIPALE DE EVALUARE ŞI

PUNCTARE LA TOATE LICITAŢIILE DE STAT ŞI PUBLICE A TRAININGULUI
SALARIAŢILOR
•ÎN DOMENIUL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII

•DESFĂŞURAREA ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DE CERCETARE-DEZVOLTARE

FINANŢATE DE STAT PE BAZĂ DE PROIECTE

•PROLIFERAREA CA NUMĂR ŞI CREŞTEREA GRADULUI DE DOTARE ŞI

FUNCŢIONALITATE A INCUBATOARELOR, PARCURILOR INDUSTRIALE,
CLUSTERELOR, REŢELELOR DE FIRME INOVATIVE ETC

•DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR UNIVERSITATE-INDUSTRIE,

UNIVERSITATE-AGRICULTURĂ, UNIVERSITATE-CONSTRUCŢII ETC.

•STIMULAREA UNIVERSITĂŢILOR ÎN A-ŞI DEZVOLTA CAPACITATEA DE

INOVARE ÎNTR-O VIZIUNE PRAGMATICĂ

•STIMULAREA DEZVOLTĂRII CAPITALULUI DE RISC ÎN ROMÂNIA

•STIMULAREA ÎNFIINŢĂRII FIRMELOR ÎN RAMURILE DE VÂRF ÎN CARE

ROMÂNIA ARE SAU POATE AVEA AVANTAJ COMPETITIV

•ORGANIZAREA DE PROGRAME DE TRAINING INTREPRENORIAL,

MANAGERIAL ŞI MARKETING PENTRU CERCETĂTORII, PROIECTANŢII,
INGINERII CARE REALIZEAZĂ ACTIVITĂŢI INOVATIVE
•ÎN DOMENIUL INFORMATICII

•ÎNFIINŢAREA DE CĂTRE STAT DE CENTRE, PARCURI INDUSTRIALE ŞI

CLUSTERE SPECIALIZATE PE PRODUSE DE SOFT

•STIMULAREA ÎNFIINŢĂRII DE NOI FIRME INFORMATICE

•STIMULAREA CREĂRII DE ALIANŢE STRATEGICE, ÎNTRE PRODUCĂTORII

DE SOFT ŞI HARD DIN ROMÂNIA ŞI PARTENERI DIN STRĂINĂTATE;

•INTRODUCEREA DE STANDARDE ŞI NORME INFORMATICE CORELATE CU

ABORDĂRILE INTERNAŢIONALE DIN DOMENIU
 INDUSTRIILE DE VÂRF

•SELECȚIONAREA, PE BAZA UNEI ANALIZE SWOT APROFUNDATE, A

ACELOR SUBRAMURI INDUSTRIALE DE VÂRF ÎN CARE EXISTĂ UN STOC
DE CUNOȘTINȚE VALOROS ȘI/SAU ALTE AVANTAJE STRATEGICE
COMPETITIVE

•STIMULAREA ÎNFIINȚĂRII DE NOI FIRME DIN SUBRAMURILE DE VÂRF

CU AVANTAJ COMPETITIV ȘI ASISTAREA DEZVOLTĂRII LOR ÎN PRIMII ANI
DE ACTIVITATE

•ELABORAREA DE PROGRAME SPECIALE DE PROMOVARE ȘI

DEZVOLTARE A SUBRAMURILOR DE VÂRF SELECȚIONATE, PRIN
INTERMEDIUL INCUBATOARELOR DE AFACERI, CLUSTERELOR, REȚELELOR
DE FIRME ETC.

•ORGANIZAREA DE PROGRAME DE TRAINING INTREPRENORIAL,

MANAGEMENT ȘI MARKETING PENTRU INGINERII ȘI ECONOMIȘTII DIN
PROFILUL RAMURILOR INDUSTRIALE DE VÂRF CU AVANTAJE
COMPETITIVE
ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSTRUIRE A ECONOMIEI BAZATE
PE CUNOȘTINȚE ÎN ROMÂNIA NU POATE FI DECÂT OPERA
COLECTIVĂ A UNUI GRUP MULTIDISCIPLINAR DE SPECIALIȘTI
REPREZENTATIVI ȘI LEADERI DE OPINIE AUTOHTONI, DISPUȘI ȘI
DISPONIBILI LA EFORTUL SUBSTANȚIAL IMPLICAT, CARE SĂ FIE
AGREAT DE FACTORII DE DECIZIE POLITICI, CARE SĂ ATRAGĂ ȘI UN
GRUP DE TINERI SPECIALIȘTI INTERESAȚI ȘI DEDICAȚI DOMENIULUI

ÎN ELABORAREA STRATEGIEI DE CONSTRUIRE A ECONOMIEI BAZATE

PE CUNOȘTINȚE SE RECOMANDĂ ATRAGEREA CÂTORVA SPECIALIȘTI
DIN UNIUNEA EUROPEANĂ, SUA ȘI EXTREMUL ORIENT, CARE SĂ
CONFERE UN PLUS DE CUNOȘTINȚE, KNOW-HOW, CREDIBILITATE ȘI
PRESTIGIU ECHIPEI DE REALIZARE A STRATEGIEI
 EUROPE 2020
EUROPEAN STRATEGY FOR SMART,
SUSTAINABLE AND INCLUSIVE
GROWTH
CURS 14
ORGANIZAȚIA ȘI MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOȘTINȚE
 TABLE OF CONTENTS
EXECUTIVE SUMMARY
1.A MOMENT OF TRANSFORMATION
2.SMART, SUSTAINABLE AND INCLUSIVE GROWTH
3.MISSING LINKS AND BOTTLENECKS
4.EXIT FROM THE CRISIS: FIRST STEPS TOWARDS 2020
5.DELIVERING RESULTS: STRONGER GOVERNANCE
6.DECISIONS FOR THE EUROPEAN COUNCIL
ANNEXES
 WHERE EUROPE STANDS NOW?
THE CRISIS HAS WIPED OUT RECENT PROGRESSS:
• GDP GROWTH: - 4% IN 2009, WORST SINCE THE 1930s
• INDUSTRIAL PRODUCTION: - 20% WITH THE CRISIS, BACK TO
THE 1990s
• UNEMPLOYMENT:
• 23 MILLION PEOPLE
• 7 MILLION MORE UNEMPLOYED IN 20 MONTHS
• EXPECTED TO REACH 10.3% IN 2010 (BACK TO 1990s LEVEL)
• YOUTH UNEMPLOYMENT OVER 21%
 EUROPE 2020:
EU AFTER THE CRISIS

“THE CRISIS IS A WAKE-UP CALL …

‘BUSINESS AS USUAL’ WOULD CONSIGN US
TO A GRADUAL DECLINE”
PRESIDENT BARROSO, COMMUNICATION, 3
MARCH 2010
EUROPE’S STRUCTURAL WEAKNESSES
HAVE BEEN EXPOSED
• LOWER GROWTH POTENTIAL
• PRODUCTIVITY GAP
• HIGH AND RISING UNEMPLOYMENT
• AGEING
• POVERTY
• LIMITED FISCAL ROOM
GLOBAL CHALLENGES INTENSIFY
• COMPETITION FROM DEVELOPMENT AND
EMERGING ECONOMIES
• GLOBAL FINANCE PROBLEMS
• CLIMATE CHANGE
• PRESSURE ON RESOURCES
 EUROPE 2020 PUTS FORWARD THREE
MUTUALLY REINFORCING PRIORITIES

1.SMART GROWTH: DEVELOPING AN ECONOMY

BASED ON KNOWLEDGE AND INNOVATION
2.SUSTAINABLE GROWTH: PROMOTING A MORE
RESOURCE EFFICIENT, GREENER AND MORE
COMPETITIVE ECONOMY
3.INCLUSIVE GROWTH: FOSTERING A HIGH-
EMPLOYMENT ECONOMY DELIVERING SOCIAL
AND TERRITORIAL COHESION
 EUROPE 2020 STRATEGY
7 FLAGSHIP INITIATIVES

SMART GROWTH
1. INNOVATION UNION
2. YOUTH ON THE MOVE
3. A DIGITAL AGENDA FOR EUROPE
SUSTAINABLE GROWTH
4. RESOURCE-EFFICIENT EUROPE
5. AN INDUSTRIAL POLICY FOR GREEN GROWTH
INCLUSIVE GROWTH
6. AN AGENDA FOR NEW SKILLS AND JOBS
7. EUROPEAN PLATFORM AGAINST POVERTY
 EUROPE 2020 STRATEGY
THREE GROWTH VECTORS

THREE KEY DRIVERS FOR GROWTH, TO BE IMPLEMENTED THROUGH

CONCRETE ACTIONS AT EU AND NATIONAL LEVELS:
• SMART GROWTH - FOSTERING KNOWLEDGE, INNOVATION,
EDUCATION AND DIGITAL SOCIETY, DEVELOPING AN ECONOMY
BASED ON KNOWLEDGE AND INNOVATION
• SUSTAINABLE GROWTH - MAKING OUR PRODUCTION MORE
RESOURCE EFFICIENT WHILE BOOSTING OUR COMPETITIVENESS,
PROMOTING A LOW-CARBON, RESOURCE-EFFICIENT AND
COMPETITIVE ECONOMY
• INCLUSIVE GROWTH - RAISING PARTICIPATION IN THE LABOUR
MARKET, THE ACQUISITION OF SKILLS, THE FIGHT AGAINST
POVERTY, FOSTERING A HIGH-EMPLOYMENT ECONOMY DELIVERING
SOCIAL AND TERRITORIAL COHESION.
 EUROPE 2020 STRATEGY
5 HEADLINE TARGETS

1.RAISE THE EMPLOYMENT RATE OF THE POPULATION AGED 20-64 FROM THE
CURRENT 69% TO AT LEAST 75%.

2.ACHIEVE THE TARGET OF INVESTING 3% OF GDP IN R&D, IN PARTICULAR BY

IMPROVING THE CONDITIONS FOR R&D INVESTMENT BY THE PRIVATE
SECTOR, AND DEVELOP A NEW INDICATOR TO TRACK INNOVATION.

3.REDUCE GREENHOUSE GAS EMISSIONS BY AT LEAST 20% COMPARED TO

1990 LEVELS OR BY 30% IF THE CONDITIONS ARE RIGHT, INCREASE THE
SHARE OF RENEWABLE ENERGY IN OUR FINAL ENERGY CONSUMPTION TO
20%, AND ACHIEVE A 20% INCREASE IN ENERGY EFFICENCY.

4.REDUCE THE SHARE OF EARLY SCHOOL LEAVERS TO 10% FROM THE

CURRENT 15% AND INCREASE THE SHARE OF THE POPULATION AGED 30-34
HAVING COMPLETED TERTIARY EDUCATION FROM 31% TO AT LEAST 40%.

5.REDUCE THE NUMBER OF EUROPEANS LIVING BELOW NATIONAL POVERTY

LINES BY 25%, LIFTING 20 MILLION PEOPLE OUT OF POVERTY.
 SMART GROWTH

1. INNOVATION

EU FLAGSHIP INITIATIVE “INNOVATION

UNION” TO IMPROVE FRAMEWORK
CONDITIONS AND ACCESS TO FINANCE
FOR RESEARCH AND INNOVATION SA AS
TO STRENGHTEN THE INNOVATION
CHAIN AND BOOST LEVELS OF
INVESTMENT THROUGHOUT THE UNION
 SMART GROWTH

2. EDUCATION

EU FLAGSHIP INITIATIVE “YOUTH ON THE

MOVE” TO ENHANCE THE PERFORMANCE
OF EDUCATION SYSTEMS AND TO
REINFORCE THE INTERNATIONAL
ATTRACTIVENESS OF EUROPE’S HIGHER
EDUCATION
 SMART GROWTH

3. DIGITAL SOCIETY

EU FLAGSHIP INITIATIVE “A DIGITAL

AGENDA FOR EUROPE” TO SPEED UP THE
ROLL-OUT OF HIGH-SPEED INTERNET AND
REAP THE BENEFITS OF A DIGITAL SINGLE
MARKET FOR HOUSEHOLDS AND FIRMS.
 SUSTAINABLE GROWTH
4. CLIMATE, ENERGY AND MOBILITY
EU FLAGSHIP INITIATIVE “RESOURCE
EFFICIENT EUROPE” TO HELP
DECOUPLE ECONOMIC GROWTH FROM
THE USE OF RESOURCES, BY DECARBO-
NISING OUR ECONOMY, INCREASING THE
USE OF RENEWABLE SOURCES, MODER-
NISING OUR TRANSPORT SECTOR AND
PROMOTING ENERGY EFFICIENCY.
 SUSTAINABLE GROWTH

5. COMPETITIVENESS

EU FLAGSHIP INITIATIVE “AN INDUS-

TRIAL POLICY FOR THE GLOBALI-
SATION ERA” TO IMPROVE THE
BUSINESS ENVIRONMENT, ESPECIALLY
FOR SMES, AND TO SUPPORT THE
DEVELOPMENT OF A STRONG AND
SUSTAINABLE INDUSTRIAL BASE ABLE
TO COMPETE GLOBALLY.
 INCLUSIVE GROWTH

6. EMPLOYMENT AND SKILLS

EU FLAGSHIP INITIATIVE “AN AGENDA

FOR NEW SKILLS AND JOBS” TO
MODERNISE LABOR MARKETS BY
FACILITATING LABOUR MOBILITY AND
THE DEVELOPMENT OF SKILLS
THROUGHOUT THE LIGECYCLE WITH A
VIEW TO INCREASE LABOUR SUPPLY
AND DEMAND.
 INCLUSIVE GROWTH

7. EMPLOYMENT AND SKILLS

EU FLAGSHIP INITIATIVE “EUROPEAN

PLATFORM AGAINST POVERTY” TO
ENSURE SOCIAL AND TERRITORIAL
COHESION SUCH THAT THE BENEFITS OF
GROWTH AND JOBS ARE WIDELY
SHARED AND PEOPLE EXPERIENCING
POVERTY AND SOCIAL EXCLUSION ARE
ENABLED TO LIVE IN DIGNITY AND TAKE
AN ACTIVE PART IN SOCIETY.
ÎN LOC DE CONCLUZII
 GREŞELI MAJORE ÎN PRACTICAREA MANAGEMENTULUI
BAZAT PE CUNOŞTINŢE

ÎN CADRUL FIRMEI IBM, CELE MAI COMUNE TREI GREŞELI

MAJORE, CARE AU FOST IDENTIFICATE ÎN CADRUL SUTELOR DE
FILIALE UNDE S-A TRECUT LA MANAGEMENTUL BAZAT PE
CUNOŞTINŢE, SUNT URMĂTOARELE:

•CONSIDERAREA CĂ FIINŢELE UMANE SUNT FIINŢE

ÎNTOTDEAUNA RAŢIONALE

•IPOTEZA CĂ EXPERŢII ÎŞI VOR PARTAJA CUNOŞTINŢELE CU

CEILALŢI ATUNCI CÂND SUNT SOLICITAŢI

•ABORDAREA LOCULUI DE MUNCĂ AL SALARIATULUI CA ŞI CUM

AR PUTEA FI CONDUS ÎN MOD SISTEMATIC, AŞA CUM SE
DIRIJEAZĂ O MAŞINĂ
 PE BAZA EXAMINĂRII DERULĂRII A PESTE 100 DE PROIECTE DE MANAGEMENT
BAZATE PE CUNOŞTINŢE ÎN SUA, AU FOST IDENTIFICATE UNSPREZECE „PĂCATE”
SAU GREŞELI MORTALE ÎN ACEST DOMENIU:

ABSENŢA UNEI DEFINIRI, A UNEI ACCEPŢIUNI DE LUCRU, A CUNOŞTINŢELOR ÎN

CADRUL ORGANIZAŢIEI
CONCENTRAREA ASUPRA STOCURILOR DE CUNOŞTINŢE, ÎN DETRIMENTUL
FLUXURILOR DE CUNOŞTINŢE
TRATAREA CUNOŞTINŢELOR CA AFLÂNDU-SE PREPONDERENT ÎN AFARA
„CAPETELOR” OAMENILOR
OMITEREA FAPTULUI CĂ MANAGEMENTUL CUNOŞTINŢELOR TREBUIE SĂ SE
OCUPE ŞI DE CREAREA DE CONTEXTE CARE SĂ FAVORIZEZE PARTAJAREA LOR
ÎNTRE PERSOANELE IMPLICATE
LUAREA ÎN CONSIDERARE INSUFICIENTĂ A ROLULUI ŞI IMPORTANŢEI
CUNOŞTINŢELOR TACITE PENTRU ORGANIZAŢIE
SEPARAREA ARTIFICIALĂ A CUNOŞTINŢELOR DE UTILIZAREA LOR
NEGLIJAREA PROCESELOR DE GÂNDIRE ŞI A RAŢIONAMENTELOR
FOCALIZAREA MANAGEMENTULUI ASUPRA TRECUTULUI ŞI PREZENTULUI ŞI NU
ASUPRA VIITORULUI
NERECUNOAŞTEREA IMPORTANŢEI EXPERIMENTULUI CA PRELUDIU LA DECIZII
ŞI ACŢIUNI, CARE SE REFERĂ LA ÎNTREAGA ORGANIZAŢIE SAU LA COMPONENTE
MAJORE ALE ACESTEIA
ÎNLOCUIREA CONTACTELOR DE NATURĂ UMANĂ ŞI A COMUNICĂRII DIRECTE
CU CONTACTE ŞI COMUNICAŢII BAZATE PE TEHNOLOGIE
SOLICITAREA DEZVOLTĂRII DE MĂSURĂRI, DE DETERMINĂRI DIRECTE A
CUNOŞTINŢELOR
 “OPT” LECŢII PRIVIND MANAGEMENTUL BAZAT PE CUNOŞTINŢE

•BAZELE DE DATE FORMALE DIN CADRUL ORGANIZAŢIEI TREBUIE TRATATE

PRIORITAR CA INSTRUMENTE CU IMPACT STRATEGIC ŞI NU CA MODALITĂŢI
PENTRU DEPOZITAREA CUNOŞTINŢELOR
•MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE BAZE DE DATE FORMALE NU
SEMNIFICĂ, ÎN SINE, MANAGEMENTULUI BAZAT PE CUNOŞTINŢE
•NETWORKINGUL INFORMAL ESTE O IMPORTANTĂ SURSĂ DE CUNOŞTINŢE,
DAR SUPRALICITAREA SA POATE GENERA EFECTE NEGATIVE
•DERULAREA NETWORKINGULUI INFORMAL NU TREBUIE LĂSATĂ LA JOCUL
ÎNTÂMPLĂRII, EA TREBUIE REALIZATĂ DE „O MANIERĂ PARŢIAL
STRUCTURATĂ”
•MANAGERII DE NIVEL SUPERIOR S-AR PUTEA SĂ NU CUNOASCĂ
ADEVĂRATA STARE A SISTEMELOR DE TRATARE A CUNOŞTINŢELOR DIN
CADRUL FIRMEI, FIIND NECESARE PERIODIC, ANALIZE SISTEMATICE
•ÎNVĂŢAREA „CÂINILOR BĂTRÂNI” SĂ FACĂ NOI TRUCURI NU ESTE POSIBILĂ
•CUNOŞTINŢELE, DACĂ NU SUNT MANAGERIATE CU GRIJĂ, SE POT
TRANSFORMA ÎNTR-O FORŢĂ „ÎNTUNECATĂ”
•ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR ÎNVĂŢĂRII, CREAREA DE NOI CUNOŞTINŢE
REPREZINTĂ PRINCIPALA FORŢĂ MOTRICE, DAR ACEASTA ESTE
CONDIŢIONATĂ DE SPRIJINIREA PRIN MECANISME ADECVATE
 ZECE MODALITĂŢI DE ACŢIUNE PENTRU A REALIZA UN MANAGEMENT
PERFORMANT ÎN CONDIŢIILE NOII ECONOMII (CHARLES HANDY)

•ACŢIONAREA ÎN VITEZĂ, ŢINÂND CONT CĂ BIROCRAŢIA BLOCHEAZĂ

DECIZIILE
•BAZAREA DECIZIILOR ŞI ACŢIUNILOR PE OAMENI BUNI, CHIAR DACĂ SUNT
MAI PUŢINI DECÂT NUMĂRUL NECESAR
•PRACTICAREA TRANSPARENŢEI ŞI DESCHIDERII LA NOU, CARE SE
DOVEDESC BENEFICE PENTRU ORGANIZAŢIE
•RESPECTAREA DISCIPLINEI, A STANDARDELOR ŞI REGULILOR SUNT
ELEMENTE CHEIE ÎN OBŢINEREA EFICIENŢEI ORGANIZAŢIEI
•DERULAREA DE INTENSE ŞI CUPRINZĂTOARE PROCESE DE COMUNICARE,
ÎNTRUCÂT SALARIAŢII ŞI CEILALŢI STAKEHOLDERI AU NEVOIE SĂ ŞTIE CE SE
ÎNTÂMPLĂ ÎN ORGANIZAŢIE
•AXAREA MANAGEMENTULUI ASUPRA ELEMENTELOR DE ESENŢĂ, AVÂND
ÎN VEDERE CĂ CIRCA 80% DIN INFORMAŢIILE EXISTENTE ÎNTR-O FIRMĂ NU SUNT
NECESARE
•FOCALIZAREA ASUPRA CLIENŢILOR, TRATÂNDU-I PE FIECARE CA O
INDIVIDUALITATE
•ACORDAREA DE PRIORITATE TRATĂRII CUNOŞTINŢELOR ŞI, ÎN SPECIAL,
PARTAJĂRII LOR
•PRACTICAREA LEADERSHIPULUI BAZAT PE EXEMPLUL PERSONAL, CARE
S-A DOVEDIT CEL MAI EFICACE
“NOUL AVANTAJ COMPETITIV ŞI NOUA BARIERĂ PENTRU
ORGANIZAŢIILE SECOLULUI XXI LE REPREZINTĂ
CUNOŞTINŢELE RESURSELOR UMANE”
TICK CHAN

S-A CONTURAT O NOUĂ PARADIGMĂ A PRODUCTIVITĂŢII,

POTRIVIT CĂREIA ÎN NOUA ECONOMIE, PRODUCTIVITATEA
SEMNIFICĂ “CE, CÂT DE MULT ŞI CÂT DE BINE SE PRODUCE PRIN
UTILIZAREA RESURSELOR DISPONIBILE ÎN VEDEREA CREŞTERII
SATISFACŢIILOR CLIENŢILOR. CUNOŞTINŢELE, CAPITALUL
INTELECTUAL ŞI TIMPUL AU DEVENIT CELE MAI RELEVANTE
RESURSE. OAMENII FIIND SINGURA RESURSĂ CARE POSEDĂ
CAPACITATEA DE A GÂNDI ŞI A IMPLEMENTA NOI IDEI, OCUPĂ
POZIŢIA CENTRALĂ ÎN FORMULAREA DE STRATEGII DE
PRODUCTIVITATE RELEVANTE”
R. MONGA
INDICAȚII PENTRU EXAMEN